2.

1MIXTURI ASFALTICE
2.1.1CONSIDERATII GENERALE
Mixturile asfaltice reprezinta amestecuri atent constituite din agregate
minerale, naturale sau artificiale, aglomerate cu un liant bituminos.
Amestecul mineral este alcatuit, de regula, din agregate naturale si filer,
dar se pot realiza mixturi asfaltice si cu agregate artificiale (ex. granulit, zgura,
etc.).
Agregatele naturale utilizate la lucrarile de drumuri provin din
sfaramarea naturala sau artificiala a rocilor obtinute din cariere sau balastiere.
Cele mai utilizate la prepararea mixturilor asfaltice sunt: criblurile, nisipul
natural, nisipul de concasaj, pietrisul si pietrisul concasat si balastul.
Agregatele naturale, folosite la prepararea mixturilor asfaltice,
trebuie sa indeplineasca anumite conditii referitoare, in special, la forma si
marimea granulelor, alcatuirea granulometrica, rezistente mecanice
corespunzatoare, adezivitate buna fata de bitumul utilizat, rezistente bune la uzura
si la actiunea agentilor atmosferici. Agregatele trebuie sa fie curate, fara
impuritati de natura argiloase.
In alcatuirea structurilor rutiere, utilizate pe drumuri cu trafic redus, la
prepararea mixturilor asfaltice se pot folosi materiale locale, care
prelucrate si tratate corespunzator,pot conduce la obtinerea unor caracteristici
corespunzatoare in conditiile unui pret de cost redus.
Filerul reprezinta o pulbere minerala, inerta din punct de vedere
cimic, cu granule, de regula, sub !,"# mm (cu min. $!% granule sub !,!& mm),
obtinuta practic prin macinarea fina a rocilor calcaroase, a cretei brute sau prin
stingerea in pulbere a varului nestins, in bulgari.'ilerul folosit trebuie sa fie in
stare de pulbere.
'ilerul imbunatateste caracteristicile fizice ale bitumului prin marirea
campului de elasticitate, favorizeaza adezivitatea la agregatul mineral, mareste
frecarea interna si coeziunea liantului, imbunatatind astfel caracterisricile
mixturilor asfaltice.
'ilerul dozat judicios in raport cu ceilalti componenti mareste
compactitatea si suprafata specifica a agregatului mineral, asigurand astfel,
impreuna cu bitumul, rezistentele mecanice si stabilitatea mixturilor asfaltice.
Bitumul utilizat pentru prepararea mixturilor asfaltice are o importanta
otaratoare in comportarea reologica a acestora. (ipul bitumului ce se foloseste se
alege in functie de tipul mixturii asfaltice.
)
*a noi in tara, pentru marea majoritate a mixturilor asfaltice se alege
bitumul + $!,)-!, exceptie face asfaltul turnat care se realizeaza cu un bitum mai
dur + .!,/!.
(ipurile de mixture asfaltice care se produc la noi in tara pot fi
grupate astfel:
a) In functie de modul de punere in opera:
cilindrate
turnate
In functie de temperatura de obtinere:
la cald (cu bitum)
la rece (de regula cu emulsii)
1. In functie de natura liantului:
2 cu bitum (pur, aditivat, modificat sau cu adaos de fibre)
3 cu nisip bituminos
4 cu emulsie
Cele cilindrate, la randul lor, in functie de performante, respectiv de
compozitie, pot fi:
1.1betoane asfaltice (incise, descise, rugoase etc.)
1.2mortare asfaltice
1.3anrobate bituminoase (pentru imbracaminti bituminoase usoare si
straturi de baza)
2.1.2 MATERIALE FOLOSITE LA PREPARAREA ASFALTULUI
-.).-.)A0120A(2 3A(41A*2
1. CRIBLURI
Acestea se obtin prin spargerea si sortarea din roci bazice care au mai putin
de /-% 5i6
-
. Adezivitatea bitumului fata de roca scade in urmatoarea ordine:
calcar, bazalt, porfir, granit si cuart. (inand seama si de rezistentele mari la
compresiune care se impun rezulta ca din bazalt se obtin cele mai bune cribluri
pentru drumuri.
Criblura este un sort monogranular avand raportul intre dimensiunea
minima si cea maxima a granulei 7 -,#. 0ranulele de forma alungita sau lamelara
sunt fragile. 8entru spargere se folosesc concasoare conice sau cu ciocane.
+upa spargere, materialul trebuie separat si clasat dupa marime. sortarea se
face dupa marime. 4n sort granular reprezinta agregatele care la cernere raman
intre doua ciuruiri consecutive.
+upa dimensiuni, criblurile se livreaza in trei sorturi si anume:
9 #,$ mm criblura fina (#,/ si /,$ amestecate in raportul -,#):
-
9 $,)" mm criblura medie ($,)- si )!,)" amestecate in
raportul -,#):
9 )",-/ mm criblura mare.
8iatra destinata obtinerii criblurilor trebuie sa aiba structura compacta si
omogena, sa nu contina minerale care se descompun sub actiunea agentilor
naturali, sa prezinte rezistente mari la compresiune fara a fi casanta, sa aiba o
uzura mica si sa nu fie geliva.
2. NISIPUL
5e caracterizeaza prin forme rotunjite, fara mucii sau colturi vii si cu
fatetele netede care provin din sfaramarea naturala a rocilor. 5e extrag din albiile
raurilor de sub apa si cuprind amestecuri de granule de diferite marimi.
3isipul se imparte in urmatoarele fractiuni:
9 nisip fin ..........!.!-,!.- mm:
9 nisip mijlociu ..!.-,) mm:
9 nisip mare ......),# mm:
9 nisip grauntos #,; mm.
Continutul in substanta straina ca: argila, umus, sulfati si mica nu trebuie
sa depaseasca anumite tolerante:
'2*4* IM841I(A(II (6*21A3(2
Mica, maximum, % !,/
5ulfati 56
#
, maxim um,% ),!!
<umus, culoarea solutiei, 3a6< galbena
8arte levigabila, maximum, % #,!!
3isipul de concasaj !,#mm este un material rezultat din cariera care, spre
deosebire de cel natural, are putine intrebuintari. In asfaltaj se foloseste la
inciderea anumitor straturi.
8entru a se aprecia gradul de impurificare al materialelor cu fractiuni
argiloase, se recurge de obicei la determinarea ecivalentului de nisip.
#
3. PROPRIETATILE AGREGATELOR NATURALE
8roprietatile agregatelor naturale variaza in largi in functie de structura,
modul de formare si procesul de alterare pe care l=a suferit roca in procesul de
prelucrare.
- Densitte reprezinta masa unitatii de volum a partii solide si se obtine
facand raportul dintre masa si volumul materialului lipsit de pori:
+ensitatea unui material este o constanta.8entru a putea determina
densitatea substantei solide din care este alcatuit un material se procedeaza la
distrugerea texturii poroase prin macinarea materialului pana ce pulberea rezultata
trece prin sita de !.-cm. Cu cat materialul pisat este mai fin, cu atat porii din
fiecare granula sunt mai mici, iar densitatea ce se obtine are o valoare mai ridicata
si mai precisa.
+eterminarea se face la o temperatura de -!>C.Astfel sunt necesare corectii
de temperature.
2. Densitte !"ent (volumetrica) este masa unitatii de volum a
materialului luat ca atare, in stare naturala si este egala cu raportul dintre masa si
volumul aparent al materialului in care se cuprind goluri si pori:
Majoritatea materialelor de constructii fiind poroase, in practica se foloseste
foarte des aceasta caracteristica fizica. +ensitatea aparenta depinde de densitatea
partii solide, de porozitate si de gradul de umiditate al materialului. Cand
materialul este uscat, densitatea aparenta are o valoare mai redusa, iar cand este in
stare umeda, densitatea aparenta a materialului creste, porii materialului fiind
saturati cu apa.Cunoasterea marimii densitatii aparente serveste la stabilirea
volumului de goluri ale unui scelet mineral si la calculul incarcarilor permanente
din greutatea proprie a elementelor de constructie.
8entru determinarea densitatii aparente, trebuie sa se stabileasca volumul
aparent al unei cantitati cunoscute de material in stare uscata.
?olumul aparent ?a, se determina prin scufundarea probei intr=un licid,
urmarind fie volumul de licid dezlocuit, fie pierderea in greutate a probei,
respectiv forta cu care este impinsa proba de jos in sus, conform principiului lui
Arimede.
.
Aparatul folosit pentru determinarea densitatii aparente este balanta
idrostatica (fig. -.).-.).).)
Fi#. 2.1.2.1.1. Blnt $i%"&stti'
3. Densitte in #"m% caracterizeaza materialele granulare si
reprezinta masa unitatii de volum a materiaiului uscat, asa cum se gaseste
in natura, cu goluri intre granule si pori in interiorul granulelor.
g
g
@0,?
g
+ensitatea in gramada depinde de gradul de indesare al materialului: de
aceea pentru a obtine rezultate reproductibile determinare se face numai in
conditii extreme de indesare a materialului si anume in stare afanata si in stare de
indesare standard (fig. -.).-.).-.).
Fi#. 2.1.2.1.2
8entru determinarea densitatii in gramada, se folosesc vase de metal
cilindrice. Marimea vasului se alege in raport cu dimensiunea maxima a
agregatelor.
(. P&"&)itte reprezinta volumul ansamblului de goluri si pori cuprins in
unitate de volum de material. 2a se exprima in procente si se determina prin calcul
cu relatia:
/
In care termenul ga, g reprezinta compactitatea sau volumul efectiv al
masei minerale, cuprinsa in unitatea de volum.
2xperimental se poate determina si porozitatea aparenta care reprezinta
numai volumul porilor descis spre interior. 8roba de material uscat de masa 0)
se satureaza cu apa si reulta masa 0-. +ifernta dintre ele reprezinta cantitatea de
apa retinuta in porii descisi, adica volumul porilor, fiindca apa are densitatea
egala cu unitatea.
n
a
@)!!(0
-
= 0
)
)g
a
, 0
)
8orozitatea influenteaza o serie de caracteristici fizico=mecanice ale
materialului si, in primul rand, rezisenta mecanica, rezistenta la inget, absortia de
apa.
*. +&lumul %e #&lu"i %int"e #"nule
*a materialele granulare trebuie sa se cunoasca si volumul de goluri dintre
granule sau spatiul lacunar. ?olumul de goluri dintre unitatea de volum de material
granular se poate calcula, daca se cunoaste densitatea aparenta g
a
si densitatea in
gramada g
g
cu relatia urmatoare:
In cazul materialelor cu goluri, diferenta dintre densitatea aparenta sic ea in
gramada reprezinta tocmai volumul de goluri.
+atele privitoare la volumul de goluri au o deosebita importanta practica
atunci cand se urmareste obtinerea unor amestecuri de agregate cat mai compacte,
caracterizate prin minimum de goluri. ?olumul de goluri dintre granule depinde de
marimea si forma granulelor, precum si de gradul de neuniformitate.
Materialele cu granule mici au volum de goluri mai mare decat formate din
granule mari. Materialele cu granule de marime apropiata au au volum de goluri
mult mai mare decat amestecurile de granule de marimi diferite. 8orozitatea
nisipurilor variaza putin la incarcari statice dar sub actiunea incarcarilor dinamice
sufera modificari importante, pentru ca nisipurile se indeasa prin vibrare.
,. A-s&"-ti %e ! este proprietatea pe care o au materialele de a absorbi
si de a retine apa. In general, absorbtia de apa este mai redusa decat porozitatea
materialului, fiindca apa nu poate patrunde in porii incisi, in porii mari uda doar
"
peretii neputand sa fie retinuta, iar la scoaterea probei din apa o parte din apa se
scurge.
+eterminarea se face pe probe din piatra concasata sau fasonata. Absorbtia
se determina cu apa la presiune normala si la presiune de )/!da3,cm
-
.
1elatia de calcul este: a
g
,%@)!!(0r0),0 sau a
v
,%@)!!(0
)
=0)g
a
,0 unde:
9 0) este masa probei saturate:
9 0 este masa probei uscate:
9 ga este densitatea aparenta a materialului.
5e ia media aritmetica obtinuta pe trei incercari.
8rin urmare, absortia de apa indica golurile accesibile pentru apa din
exterior si serveste in practica pentru aprecierea modului de comportare a
materialelor pietroase de cariera la intemperii.
.. In/&ie"e nisi!ului su- 'tiune umi%ittii
Aceasta determinare este necesara in special atunci cand, pe santier, dozarea
nisipului se face la volum, deoarece nisipul prezinta variatii mari de volum, in
functie de continutul sau in umiditate.
'enomenul este cu atat mai accentuat, cu cat nisipul este mai silicios si
granulele sunt mai fine, fiind atribuit formarii peliculelor de apa absorbita pe
suprafata granulelor de nisip, care produce o marire a volumului si, in acelasi
timp, provoaca lipirea intre ele a granulelor cu formarea de scelete minerale
foarte afanate, ceea ce face volumul nisipului sa creasca si mai mult.
In laborator se calculeaza cresterea procentuala a volumului nisipului aflat
in stare afanata, in functie de adaosul procentual de umiditate cu formula:
In care:
9 g
g
este densitatea in gramada, in starea afanata a nisipului uscat:
9 g
g(A)
este densitatea in gramada, in stare afanata, a nisipului cu umiditatea
procentuala A:
9 A este umiditatea nisipului.
;
8ractic se considera ca o umiditate pana la #% provoaca o crestere de
volum de pana la )!%, iar o umiditate de pana la )!% duce la marirea volumului
nisipului cu )/%.
0. F&"m #"nulel&" se determina pe un numar de #! granule, pe care se
masoara cu Bublerul dimensiunile a, b, c, pe trei directii perpendiculare, doua cate
doua (fig. -.).-.).#.)
Fi#. 2.1.2.1.3.
Agregatele monogranulare indeplinesc urmatoarele conditii:

1. P"te le2i#-il
8rin partea levigabila se intelege continutul nisipului in fractiuni care pot fi
indepartate prin spalare cu apa. Aceste fractiuni sunt formate din argila si din granule
foarte fine de nisip. Argila formeaza o pelicula pe suprafata agregatelor, impiedicand
aderarea dintre liant si granulele de agregat astfel rezistentele mecanice.Argila sub forma
de granule mareste contractia la uscare, si deci, tendinta de fisurare face ca mortarele si
betoanele sa fie mai sensibile la actiunea distructiva a ingetului repetat.
Continutul procentual in parte levigabila este data de formula:
in care:
$
9 0
!
este masa initiala a materialului uscat:
9 0 este masa materialului spalat si uscat.
5e fac trei determinari in acelasi mod si se ia ca rezultat media valorilor obtinute.
8artea levigabila a agregatelor pentru betoane nu trebuie sa depaseasca -%. +aca
continutul in parte levigabila este prea ridicat, laboratorul controleaza daca prin spalare
in conditii de santier, impuritatile raman in limitele admisibile.
In caz contrar materialele nu pot fi utilizate la betoane.
13. E'$i2lentui %e nisi!
8entru aprecierea calitatii nisipurilor cu plasticitate redusa, in locul indicelui de
plasticitate, care nu poate fi determinat, se recurge la ecivalentui de nisip, care exprima
gradul de impurificare al materialului cu fractiuni argiloase. Cu aceasta metoda se pune
in evidenta proportia relative a unor elemente foarte fine din agregate, pulberi minerale
sau pamanturi, care prezinta cele mai active fenomene de suprafata.
In principiu incercarea se bazeaza pe separarea partii silicioase de fractiunea
argiloasa a materialului prin spalare energica cu solutie apoasa de glicerina clorura de
calciu si formaldeida, avand actiune floculanta.
Fi#. 2.1.2.1.(. A!"tul !ent"u %ete"min"e e'$i2lentului %e nisi!
&
Cu aceasta metoda se pune in evidenta proportii relative a unor elemente foarte
fine din agregat, pulberi minerale sau pamanturi. ?aloarea ecivalentului de nisip,
exprimat in procente, se obtine cu relatia:
23,%@
-
,
)
unde:
9
-
este inaltimea stratului de nisip depus pe fundul cilindrului:
9
)
este nivelul suspensiei de argila.
11. Re)istent l '&m!"esiune
1ezistenta la rupere la compresiune a materialului se determina cu ajutorul unei
masini de incercat, care se compune din trei parti: un cadru in care urmeaza sa se fixeze
proba, un dispozitiv de produs forta si un dispozitiv de masurat forta.
1ezistenta la compresiune in stare uscata (1
u
) se determina pe epruvete uscate, in
prealabil in etuva la temperatura de )!/>C, pana la greutate constanta. 1aportand
sarcina de rupere la suprafata epruvetei si facand media la cinci determinari se obtine
1
u
, exprimata in da3,cm
-
.
1ezistenta la compresiune in stare saturata (1
a
) se determina pe epruvete supuse
absorbtiei de apa la temperatura atmosferica.
1ezistenta la compresiune dupa inget=dezget repetat (1
g
) se determina pe
epruvete care nu s=au degradat in mod vizibil dupa incercarea de gelivitate.
12. Dete"min"e "e)istentei l u)u" LOS ANGELES
1ezistenta la uzura determinata prin metoda *65 A302*25 utilizeaza bile
metalice intr=un cilindru rotativ. 8rin miscarea axiala a cilindrului, incarcatura realizata
de masa de bile, supune agregatul la un proces de uzura.
3umarul de bile ce constituie incarcatura abraziva depinde de sortul de agregat si
de masa probei.
Coeficientul *.A. se calculeaza cu relatia:
*.A.@(m
)
=m
-
)C)!!,m
)
*.A. recomandat pentru balasturi de fundatie este de maximum /!%, pentru
agregatul folosit la straturi de baza #/%, iar pentru cribluri --=-/%.
13. C&m!&"t"e l in#$et4%e)#$et
0elivitatea produce fenomenul de expansiune care este urmat de fisurare sau
exfoliere. Asemenea actiuni distructive sunt provocate de actiunea de cristalizare a apei
si reprezinta una dintre cele mai importante cauze ale dezagregarii materialelor
pietroase. 2forturile produse de expansiunea apei care ingeata si isi mareste volumul
produc sfaramaturi superficiale, care macina constant piatra de constructie.
1ezistenta la inget este proprietatea pe care o are materialul saturat cu apa de a
rezista la ingeturi si dezgeturi repetate. Coeficientul de gelivitate se exprima
procentual prin raportul dintre masa portiunilor detasate (0
-
=0
)
) si masa initiala a
probei in stare uscata 0:
unde:
9 0
-
este masa epruvetei saturate cu apa inaintea primului ciclu de inget=
dezget, (g):
9 0
)
este masa epruvetei dezgetate, dupa ultimul ciclu, (g).
-.).-.-. 'I*214*
2ste o pulbere minerala impalpabila care nu da reactii cimice cu substantele
componente ale bitumului, cu exceptia fenomenelor limitate la filer=bitum.
'ilerul actioneaza favorabil nu numai asupra granulozitatii mixturii, ci si direct
asupra caracteristicilor bitumului, imbunatatind plasticitatea si ducand la intarzierea
procesului de imbatranire a bitumului, care are loc sub actiunea oxigenului si a razelor
ultraviolete.
In mixturile asfaltice filerul are un rol mult mai complex: pe langa cel
granulometric el mai indeplineste si urmatoarele functii:
9 mareste vascozitatea liantilor prea fluizi, precum si a tuturor liantilor
incalziti la temperaturi ridicate. +atorita acestui fapt in unele mixturi
asfaltice se intrebuinteaza o cantitate mai mare de liant pentru a se mari
coeziunea si impermeabilitatea fara sa existe pericolul ca mixtura sa devina
instabila:
9 scurteaza perioada de uscare la liantii fluizi si micsoreaza perioada de
imbatranire a tuturor liantilor deoarece absoarbe sau cedeaza uleiurile mai
volatile din compozitia liantilor.
9 face sa creasca compactitatea si deci rezistenta mixturilor la actiunea apei:
9 reduce susceptibilitatea mixturilor micsorand variatiile vascozitatii
mixturilor.
Avand o suprafata specifica mare, filerul dispune de o cantitate mare de energie
superficiala libera, care se manifesta printr=o marire a capacitatii de absorbtie, deci a
gradului de aderenta al bitumului de agregate.
(otodata, din cauza numarului mare de granule, se mareste si numarul de contacte
dintre agregat si bitum, ceea ce mareste aderenta si coeziunea si deci rezistenta
mixturilor. 5e pot intrebuinta ca filere praful de calcar, de dolomita, in general de orice
roca bazica.
+e asemenea se poate folosi si loessul. Insa prezenta particulelor argiloase in
filere produce mari neajunsuri provocand umflarea si degradarea mixturilor asfaltice la
umezire. 5e poate admite un coeficient de argila de cel mult ),! = ),/% (procent care se
determine pe baza determinarii coeficientului de nisip).
'ilerele cu un continut de argila de ),/ = -,/% trebuie verificate d.p.d.v. al
comportarii fata de apa, pe mixturi asfaltice supuse la probe de imersiune si de
compresiuni.
Cel mai bun filer este filerul din praf de var stins. 2l se obtine prin stingerea
varului ars cu o cantitate minima de apa sau vapori de apa, ceea ce face sa se obtina o
pulbere cu un grad mare de finete.
8e langa aceasta, filerul din praf de var stins mai prezinta si avantajul ca varul
face sa floculeze particulele argiloase si in felul acesta imbunatateste adezivitatea in
prezenta apei impiedicand cojirea liantului sub actiunea umiditatii.
'ilerele se obtin prin macinarea rocilor calcaroase in mori de bile si separarea
prin cicloane la granulatia necesara. 1ocile din care se fabrica filerul trebuie sa fie
omogene, fara incluziuni straine, cu un continut de cel putin &/% C6
#
Ca si cu o
rezistenta de rupere de cel putin $!! da3,cm
-
.
Calitatea filerului este finetea, dar, o finete exagerata poate dauna mixturii.
0ranulele de marimea particulelor coloidale maresc suprafata specifica dar, in acelasi
timp favorizeaza umflarea mixturilor: de aceea argilele care au granulele foarte fine si
deci o suprafata specifica considerabila, nu pot fi folosite ca filer din cauza marii lor
sensibilitati la apa. (otodata in alcatuirea mixturilor, particulele mai mari decat ;/
microni se considera ca nisip si fac parte din sceletul mineral al mixturii.
+e asemenea, suprafetele granulelor de filer proaspat preparat cu un potential
energetic foarte ridicat, care se manifesta printr=o adezivitate crescuta.
8entru finetea de macinare, proba de filer se trece prin site normalizate in ordinea
crescanda a numarului de ociuri pe centimetrul patrat de la &!! la ".!! ociuri,cm
-
.
+upa cernere, se cantareste rezidiul pe fiecare sita.
Compozitia mineralogica a filerului se stabileste se prin determinarea partii
insolubile in acid cloridric. Acest reactiv permite separarea cantitativa a rezidiului care
impurifica filerul.
-.).-.# *IA3(I DI(4MI365I
*iantii bituminosi sunt amestecuri foarte complexe de idrocarburi de
origine naturala sau insotite prin pirogenare, insotite de derivate cu oxigen, azot si
sulf, care prezinta capacitatea de aglomerare a agregatelor naturale. 2i se prezinta
sub forma licida, vascoasa sau solida, au o culoare brun incisa pana la neagra si sunt
integral solubile in sulfura de carbon.Conditia de aglomerare a agregatelor
naturale este indeplinita numai de bitumurile asfaltice si de gudroane.
Ditumul asfaltic se gaseste in stare naturala sub diferite forme si se poate prepara
si pe cale artificiala, prin distilarea fractionara a anumitor titeiuri si prelucrarea
reziduurilor.In functie de origine bitumul poate fi:
=bitum de petrol obtinut prin prelucrarea produselor petroliere in rafinarii,
=bitum natural, rezultat din procesul de asfaltizare a titeiului din zacamant.
2.1.2.3.1Bitumul de petrol, in functie de continutul de parafina, respectiv
de natura titeiului de obtinere, poate fi:
=bitum neparafinos (continut de parafina sub -%),
= bitum parafinos (continut de parafina intre - si .%).
Ditumul de petrol mai poate fi clasificat in functie de domeniul de aplicare:
=bitum pur,
=bitum aditivat,
=bitum modificat.
2.1.2.3.2Bitumul natural se gaseste sub forma nativa sau sub forma de
impregnatii.
Ditum ca atare, bitum nativ se gaseste in regiunea Marii Moarte numit si bitumde
Iudeea ( desi este foarte pur=&$%=nu poate fi folosit in lucrarile rutiere din cauza lipsei
de adezivitate si a duritatii foarte mari), sunt cunoscute zacamintele din Insula
(rinidad, in ?enezuela (*acul Dermudes), in Cuba, Madagascar,5iria, in Albania
(la 5elenita) si in multe alte locuri.
In natura bitumul se gaseste si sub forma de impregnatii in roci
calcaroase, gresii, nisipuri, argile etc. 1ocile impregnate cu bitum asfaltic se numesc
roci asfaltice. +intre cele mai cunoscute si intrebuintate roci asfaltice sunt
calcarele si nisipurile bituminoase din 2lvetia (?al de (ravers), 'ranta
(5eEssel,8ont=+e=Cateau, etc).2le contin in medie $=)-% bitum si sunt intrebuintate
direct in anumite lucrari de asfaltaj.In general bitumul impregnat in aceste roci nu
se extrage, totusi se poate extrage cu anumite tenologii speciale (fie folosind un
solvent, fie prin separare cu apa calda alcalinizata). 6peratia nu este economica.
*a noi in tara se gaseste bitum natural, sub forma de impregnatii in nisip
in bazinul +ernaFtatarus=Dudoi, cu un continut de )"=)$% bitum. Ditumul este de
foarte buna calitate, nu contine parafina, insa este foarte moale si pentru a
obtine un bitum rutier el trebuie supus unor prelucari speciale.
3isipul bituminos de +erna=(atarus este folosit direct in lucrarile de asfaltaj dupa
tenologii speciale, simplu sau in amestec cu un bitum rezidual dur.
5e mai gaseste bitum natural la Matita si 8acureti, in judetul 8raova., sub forma
de impregnatii in argila si nisip fin, cu un continut de )!=)-% bitum pur de
buna calitate.Aceste nisipuri sunt folosite, in amestec cu bitumul rezidual la
lucrarile de asfaltaj locale.
In afara de rocile asfaltice se mai gasesc in natura argile sau marne impregnate cu
bitum insolubil, puternic mineralizat, numite sisturi bituminoase sau
pirosisturi. 5epararea partii bituminoase se poate face nnumai prin pirogenare,
operatie in urma careia se obtine un ulei soecial numit ulei de sist.Astfel de zacaminte
se gasesc si la noi in tara la Anina in judetul Caras 5everin.
+in bitum pot deriva urmatorii lianti bituminosi:
*emulsiile bituminoase= dispersii de ordinul micronilor de bitum in apa in
prezenta unui emulgator si a unui agent de ionizare:
*bitumurile taiate= bitum cu adaos de solvent pentru reducerea vascozitatii
si intrebuintarea lui in metoda la rece:dupa punerea in opera solventul se
evapora si bitumul ramane cu carateristicile initiale:
Cbitumurile fluxate=amestec de doua bitumuri cu consistente diferite sau amestec
de bitum mai dur cu cu un produs petrolier sub forma de fluid vascos:dupa punerea in
opera produsul rezultat actioneaza ca un liant unitar cu caracteristici diferite de cele pe
care le=a avut la inceput.
0udroanele sunt produse vascoase obtinute prin pirogenarea unor
materii organice , ca uila, lignit, lemn etc.0udroanele folosite in tenica rutiera
provin din distilarea uscata a uilei.*a noi in tara nu avem o productie propiu zisa de
gudron. A fost o perioada cand s=a folosit un gudron reconstituit din smoala si o serie
de uleiuri antracenice obtinute din pirogenarea carbunelui in industria de
prepararea cocxului utilizat in siderurgie.
0udroanele, spre deosebire de bitum,nu se gasesc in stare naturala.
2.1.2.3.3Compozitia si structura liantilor bituminosi.
+in punct de vedere cimic bitumurile asfaltice sunt amestecuri extrem de
complexe de idrocarburi cu un mare numar de atomi de carbon. 2le sunt insotite de
derivatele lor oxigenate, sulfuroase si azotoase, precum si de un mare numar de izomeri.
In bitumuri predomina idrocarburile ciclice (naftene) si indeosebi
idrocarburilor policiclice saturate.In compozitia elementara bitumurile asfaltice,
carbonul se gaseste in proportie de $!G.$/%,idrogenul )-G.)/%,oxigenul -G#%,
iar sulful si azotul in proportii reduse.
Complexitatea amestecului de idrocarburi ingreuneaza posibilitatea de separare
idrocarburilor componente: de aceea separarea se poate face pe grupe de idrocarburi
care intra in alcatuirea acestor substante.
Cea mai folosita metoda de studiul compozitiei bitumului este separarea pe grupe
de componenti cu caracteristici apropiate prin tratare cu solventi selectivi, cromatografie
pe coloana, sau alte metode moderne: iatroscan cromatografie pe gel permeabil,
etc.
Compozitia bitumului se exprima in general prin doua grupe de
idrocarburi: maltene si asfaltene, solubile in totalitate in sulfura de carbon.
'ractiunile din bitum insolubile in sulfura de carbon se numesc carboide si se
caracterizeaza prin continutul ridicat de carbon: carboidele nu depasesc ingeneral -%.
+in punct de vedere al constitutiei fizico=cimice bitumurile formeaza
sisteme coloidale complexe.'aza continua, sau mediul de dispersie il constitue
idrocarburile fluide, iar faza dispersata fiind alcatuita din micele de idrocarburi
solide. Maltenele, care constitue faza continua , mediul uleios, sunt solubile in eptan si
sunt alcatuite dintr=o fractiune fluida(uleioasa), numita petrolene si o fractiune cu
vascozitate mai mare numite rasini. Ambele fractiuni sunt solubile in eptan, sulfura de
carbon si tetraclorura de carbon.
8etrolenele= fractiunea uleioasa= sunt de culoare galben=rosietica, cu densitatea de
),! Hg,dm
#
si masa moleculara intre -/! si /!!. Aceasta fractiune contine
indeosebi idrocarburi naftenice licide, precum si idrocarburi aromatice: in cantitati
reduse si variabile sunt prezente combinatii organice ale sulfului si in
cantitati reduse parafine. 8etrolenele reprezinta .!G"!% din masa bitumului.
1asinile sunt de culoare galbena pana la bruna, au densitatea de )G),) Hg,dm
#
si
contin pe langa idrocarburi policiclice, care sunt constituentii principali si idrocarburi
aromatice, compusi cu oxigen,sulf si azot, in proportii reduse sub forma de acizi
asfaltogeni ( 1=C66<): rasinile au masa moleculara cuprinsa intre/!! si)-!!.
Continutul de maltene influenteaza asupra consistentei si intr=o masura oarecare,
si asupra ductilitatii bitumului.
Asfaltenele sunt sisteme de substante solide=rigide si friabile=cu densitatea
de),)G),)/ Hg,dm
#
, solubile in sulfura de carbon si insolubile in eptan, masa
moleculara variaza intre )!
#
si )!
.
, mai frecvent )/!! si ";!!. I asfaltenele din
bitumurile suflate au masa moleculara mai mare decat cele din bitumurile
de distilare.Asfaltenele reprezinta )!..#!% din masa bitumului si sunt
alcatuite din idrocarburi policiclice, care reprezinta "/=&/% din masa
constituentilor, iar idrocarburile aromatice sunt in proportie de #!.."!% din cele
naftenice: in proportii reduse, pana la #=.% din masa bitumului, asfaltenele contin o
fractiune de idrocarburi mai grele, numite carbene solubile iin sulfura de carbon dar
insolubila in tetraclorura de carbon: carbenele sunt solide cu caracter casant si au o
influenta defavorabila asupra propietatilor bitumului. Asfatenele manifesta tendinta
accentuata de forma asociatii moleculare. Moleculele de asfaltene formeaza foite
plane sau aproape plane, discontinui, alcatuite din molecule naftenice si aromatice , si
in proportii reduse din eterocompusi organici, intre care se stabilesc legaturi, in
general sub forma de lanturi alifatice. Asocierea in micele se realizeaza prin
suprapunerea succevsiva a foitelor de moleculessi formarea unei structuri
stratificate .*egaturile intre foitele de asfaltene sunt atribuite fortelor de natura
electrostatica.
4nele cercetari atribuie asfaltenelor caracter de compusi
macromoleculari proveniti din policondensarea constituentilor policiclici ai
rasinilor si uleiurilor: policondensare care a avut loc in timpul indelungat de
formare a titeiului si apoi in procesul de suflare a masei asfaltoase.1asinile si
asfaltenele fac parte din aceeasi familie de idrocarburi, dar care se deosebesc prin
continutul de idrogen in raport cu carbonul. Moleculele de rasini sunt mai bogate
in idrogen (<,C@),.)G),"" fata de !,&/..),-/ in asfaltene).
Maltenele si asfaltenele manifesta influente diferite asupra structurii si
propietatilor bitumului: plasticitatea si consistenta sunt determinate in deosebi de
continutul de asfaltene, iar coeziunea, adezivitatea si ductilitatea de proportia de
asfaltene.
2.1.2.3.4Prepararea bitumului
In lucrarile de constructia, reabilitarea si intretinerea drumurilor sunt
folosite bitumurile reziduale sau de petrol, rezultate din distilarea fractionara a
titeiului. 5unt folosite titeiurile naftenice sau asfaltoase ( numite si
neparafinoase). (iteiurile semiparafinoase sau parafinoase, prin distilarea lor,
dau bitumuri de calitate necorespunzatoare din cauza continutului ridicat de
parafina,dar care, supuse unei prelucrari speciale, pot da si ele bitumuri bune.
In principiu, prelucrarea titeiului se face in doua faze distincte:
C+istilare primara,in care titeiul este incalzit la o temperatura de #!!=.!! >
C. ?aporii diferitilor compusi din titei se ridica intr=o coloana speciala de distilare la
temperatura atmosferica si se condenseaza la o inaltime corespunzator cu punctul de
fiebere. 5e capteaza, cu ajutorul unor instalatii speciale, benzina D, lampantul *,
si motorina M. *a baza coloanei se aduna reziduul distilarii primare , care este
pacura. +aca pacura are un continut sarac de idrocarburi naftenice, procesul de
distilare nu mai este continuat: pacura fiind folosita drept combustibil sau, eventual
supusa unui proces de cracare.
C+istilare secundara, pacura bogata in idrocarburi naftenice, este incalzita in alt
cuptor si trimisa in a doua coloana de distilare, de data aceasta in vid, prin care rezulta
uleiurile de uns si masa asfaltoasa ca reziduu in blaz. 1eziduul ramas in urma
distilarii secundare este foarte vascos si este numit masa asfaltoasa. Aceasta masa
constitue bitumul de distilare: distilarea pacurii in vid se continua pana se obtine
consistenta dorita a bitumului.
Cand bitumul de distilare are un continut redus de asfaltene (),/=
/%), constitue un ulei asfaltic (1oad=6ils), are o putere redusa de adezivitate si
se intareste foarte incet.2ste intrebuintat la lucrari de stropiri sau fluxarea bitumurilor
prea consistente.8acura , ca reziduu din prima distilare, a fost supusa unui proces de
stripare (tratarea cu abur) pentru indepartarea produselor mai usoare.
Ditumul de distilare are o tendinta marita la deformatii plastice, o
succeptibilitate mai redusa la fisurare si este compatibil cu modificatorii (polimeri).
+aca masa asfaltoasa rezultata la distilarea in vid a pacurii, este supusa unui
proces de oxidare prin suflare cu aer cald la temperatura de -/!G.-"!>C, se
obtin bitumurile de oxidare.8rin oxidare se produce o deidrogenizare partiala a
rasinilor si trecerea acestora in asfaltene.In afara de oxidare se mai produce si un
proces de policondensarea constituentilor policiclici ai rasinilor si uleiurilor, formand o
anumita structura. Marind sau reducand durata de suflare, se pot obtine bitumuri cu
consistente diferite.
Ditumurile de oxidare au o succetibilitate termica mai redusa, un ecilibru
coloidal instabil, un punct de inmuiere mai ridicat si ca atare o rezistenta mai mare la
deformatii plastice, sunt succeptibile la fisurare si prezinta o compatibilitate mai scazuta
cu modificatorii.
8acura parafinoasa este supusa unui proces de dezuleiere cu propan licid prin
care se recupareaza o parte din uleiurile din pacura si se obtine un produs consistent
denumit impropiu J semigudron dezasfaltat cu propanK .
2.1.2.3.Bitum modificat cu polimeri
Ditum modificat cu polimeri este liantul cu caracteristici fizico=cimice specifice,
obtinut prin amestecarea bitumului pur (nemodificat) pentru drumuri cu anumite tipuri
de polimeri, Ln instalatiile speciale, la temperaturi de )"!...)$!
o
C.
8rincipalele avantaje ale bitumului modificat cu polimeri, comparativ cu bitumul
pur sunt:
1. cresterea rezistentei la deformatii permanente la temperaturi ridicate:
2. cresterea rezistentei la fisurare la temperaturi scazute si la oboseala:
3. micsorarea susceptibilitatii la LmbatrMnire, atMt Ln procesul de preparare a
mixturilor asfaltice, cMt si Ln timpul exploatarii:
(. Lmbunatatirea coeziunii si a adezivitatii fata de agregatul natural:
Nmbunatatirea performantelor bitumului de drumuri prin adaos de
polimeri specifici a permis utilizarea bitumului modificat, Ln special la
urmatoarele tipuri de lucrari:
= mixturi asfaltice pentru Lnbrancaminti bituminoase realizate pe drumirile cu
trafic greu, Ln scopul cresterii rezistentei la intindere, a rezistentei la oboseala,
reducerea deformatiilor permanente la temperaturi ridicate si cresterea rezistentei la
fisurare la temperaturi scazute:
=mixturi asfaltice speciale pentru executarea straturilor bituminoase sibtiri,
foarte subtiri si ultrasubtiri:
=betoane asfaltice drenante, caracterizate printr=un volum mare de goluri
(circa )"G-! %):
=procedee antifisuri pentru limitarea si intarzierea transmiterii fisurilor Ln
stratul de rulare, Ln cazul structurilor rutiere suple cu straturi din agregate
naturale stabilizate cu lianti idraulic sau a structurilor rutiere mixte, cu fundatii din
beton de ciment.
=mixturi asfaltice cu fibre:
=tratamente bituminoase pe drumuri cu trafic greu si foarte greu.
8olimerii folositi pentru prepararea bitumurilor modificate se pot grupa Ln doua
categorii principale:
=polimeri inerti:
=polimeri reactivi, cum este I3(21*6O, care reactioneaza cu o serie
de componenti ai bitumului si astfel se usureaza prepararea si stocarea bitumului
modificat A cest polimer se poate introduce direct in malaxor, fara sa fie
necesara o tenologie speciala de prepararea bitumului modificat.
8olimerii inerti sunt de tipul:
= elastomeri: produse care costau din copolimeri stirenici, dintre care cei mai
importanti sunt:
- 5D5. sau stiren=butadien=stiren:
- 5I5. sau stiren=izopropen=stiren.
Acesti elastomeri termoplastici amelioreaza atat comportarea la temperaturi
ridicate cat si la temperaturi scazute
= plastomeri: produse bazate Ln general pe copolimeri etilenici, dintre care
sunt de retinut:
2?A. sau etilen=vinil=acetat:
2MA. sau etilen=metil=acrilat.
Cel mai utilizat polimer pentru modificarea bitumului rutier este 5D5
comercializat pe piata europeana de firma 5<2** si 'I3A. A fost realizat si un
produs romanesc, CA85, care este un sistem polimeric bicomponent, constituit
dintr=un elastomer si un polimer termoplastic. Acest polimer inlocuieste foarte bine
produsul 5D5, obtinand aceeasi vascozitate la un dozaj de "% si temperatura de
amestecare de )"!C, in loc de )$!C cat este necesar pentru modificarea
cu 5D5.
AtMt polimerii de tip elastomeri, cMt si cei de tip plastomeri, Lncorporati Ln bitum,
formeaza o retea similara, si anume o retea continua, care este compusa din ramificatii
flexibile, legate Lntre ele prin legaturi termoreversibile.
8rincipalii factori care influenteza realizarea acestei retete si Lmbunatatirea
performantelor bitumului sunt:
compozitia cimica a bitumului, Ln special continutul de asfaltene:
stuctura polimerului:
compatibilitatea dintre bitum (respectiv fractiunile uleiuri si rasini) si
ramificatiile flexibile ale polimerului:
dozajul de polimer.
1eferitor la influenta continutului de asfaltene al bitumului exista trei situatii:
- bitumul cu continut redus de asfaltene (pMna la " % din masa totala), asigura
obtinerea unui bitum=polimer cu structura omogena, marimea particulelor
dispersate Ln bitum fiind sub -P, si proprietati vMscoelastice foarte pronuntate:
- bitumul cu continut de asfaltene de "G& %, tinde sa formeze cu polimerul un
liant cu structura vermiculara, cu particule de -G/ P si un comportament
cvasivMscoelastic:
- bitumul cu continut de asfaltene de peste )! % conduce la obtinerea unui bitum=
polimer cu o stuctura globulara mixta (particule grosiere si fine) si comportare
vMscoplastica.
1eferitor la sructura polimerului, Ln cazul polimerilor de tip 5D5, penetratia si
punctul de Lnmuiere ale bitumului sunt influentate de masa moleculara a fractiunii stiren,
iar vMscozitatea la temperaturi ridicate (de exemplu )$!
o
C), de masa moleculara
a fractiunii polibutadiena. Nn cazul bitumurilor cu polimer de tip 2?A, efectul de
diminuare a penetratiei si de crestere a punctului de Lnmuiere este cu atMt mai pronuntat
cu cMt continutul Ln acetat de vinil al copolimerului este mai mic.
8olimerii termoplastici, cand sunt amestecati cu bitum, la temperatura
ambianta, maresc vascozitatea bitumului. +in pacate nu maresc semnificativ si
elasticitatea bitumului, iar cand se incalzesc exista tendinta de separare.Cu toate aceste
limitari, un dozaj de /% 2?A dintr=un bitum cu penetratia de ;! mm,)!, se utilizeaza
frecvent.
Nn ce priveste compatibilitatea bitumului cu polimerul, polimerii tip elastomeri (de
exemplu 5D5) sunt compatibili cu bitumurile aromatice, iar polimerii tip plastomeri (de
exemplu 2?A) sunt compatibili cu bitumurile parafinice, naftenice si putin aromatice.
1eferitor la dozajul de polimer se disting doua situatii:
- contint redus de polimer (sub ; %): bitumul constituie faza continua a
sistemului Ln care este dispersata faza de polimer. Nn acest caz bitumul modificat
se caracterizeaza, in primul rand, prin cresterea coeziunii si elasticitatii,
datorita modificarii structurii fazei de bitum, prin micsorarea contiutului de
uleiuri (absorbite de polimer) si cresterea continutului de asfaltene, si in
al doilea rand, prin Lmbunatatirea proprietatilor mecanice la temperaturi
ridicate si la temperaturi scazute, datorita fazei de polimer:
- continutul ridicat de polimer (peste ; %): polimerul este matricea
sistemului, Ln care sunt dispersate fractiunile grele ale bitumului, si Ln acest
caz se obtine un polimer plastifiat cu uleiurile din bitum, cu proprietati
fundamental diferite de ale unui bitum.
8repararea industriala a bitumului modificat cu polimeri se realizeaza Ln rafinarie
sau pe santier, la locul de preparare a mixturilor asfaltice, Ln instalatii speciale,
cu functionare Ln flux discontinuu.
Instalatia de preparare a bitumului modificat este construita, de regula, din:
- recipient vertical cu agitator:
- moara coloidala:
- rezervor de depozitare a bitumului modificat, dotat cu ecipament de
Lncalzire si de recirculare permanenta a liantului sau cu agitator pentru
omogenizarea pe timpul stocarii acestuia.
8rocesul de preparare este alcatuit Ln general din trei faze:
- faza de predispersie si umflare a polimerului Ln masa de bitum:
- faza de dispersare=macinare:
- perioada de omogenizare.
'aza de predispersie si umflare a polimerului Ln masa de bitum se realizeaza Ln
recipientul vertical, prin introducerea polimerului Ln bitumul Lncalzit la temperatura de
)"!
o
C si amestecarea lor sub agitare continua, timp de min #! minute.
'aza de dispersie si macinare se realizeaza Ln moara coloidala, prin intoducerea
amestecului bitum=polimer din rezervorul vertical.
6mogenizarea amestecului bitum=polimer se realizeaza prin recircularea acestuia de
mai multe ori ( circa " ori), din moara coloidala Ln recipientul vertical. (emperatura
bitumului pe perioada de amestecare trebuie sa fie cuprinsa Ln limitele )"!G)$!
o
C.
2.1.2.3.!C"#$I%II %&'#IC& I(P)*& BI%)()+)I ("$I,IC-%
Ditumul modificat reprezinta un liant diferit de bitumul pur, a carui testare implica
pe langa metodologia clasica si aplicarea unor metode specifice referitor la urmatoarele
caracteristici:
=omogenitatea:
=stabilitatea la stocare:
=revenirea elastica:
=determinarea continutului de polimer
Conditiile tenice pe care trebuie sa le indeplineasca bitumul modificat cu
polimeri de tipul elastomerilor termoplastici liniari.
-.).-.. 81681I2(A(I*2 DI(4M4*4I
Ditumul intrebuintat la lucrarile rutiere trebuie sa lege granulele minerale, sa reziste
la actiunea apei si sa nu devina rigida iarna. *iantul trebuie sa ramana deci suficient de
plastic la temperaturi scazute pentru a se evita formarea fisurilor, sau cand acestea se
produc, pentru a permite autorepararea liantilor o data cu cresterea temperaturii.1ezulta
ca proprietatile esentiale ale liantilor bitumosi sunt adezivitatea vascozitatea si
plasticitatea.
a ADEZIVITATEA
1ezistenta pe care o opune la dezlipire o pelicula de liant, sub actiunea de infiltrare
a apei, este functie de tensiunile dintre fetele sistemului liant=agregat=apa: de aceea
adezivitatea depinde atat de proprietatile bitumului, cat si de cele ale agregatelor si se
verifica doar in prezenta apei.
Multe dintre metodele propuse pentru determinarea adezivitatii dau rezultate
nesatisfacatoare sau au o valoare limita. Cea mai raspandita este metoda 1iedel=Qeber.
8entru determinarea gradului de adezivitate dintre aggregate si liantii bituminosi,
metoda 1iedel=Qeber foloseste actiunea apei prin fierbere timp de un minut, ajutata de
actiunea cimica a carbonatului de sodiu, dizolvat in apa in proportie de crescatoare
pana la solutia molara.
Aceasta metoda desi este foarte expeditiva, reprezinta totusi o cale indirecta pentru
masurarea adezivitatii. In plus, temperature la care se face incercarea este prea severa si
se indeparteaza de realitate, iar aprecierea dezanrobarii se face visual. 8entru a se
remedia in parte aceste inconveniente, s=au propus metode bazate pe imersare la
temperatura ordinara, in care efectul dezanrobarii este pus in evidenta analEtic, prin
colorimetrie sau spectrofotometrie.
-. +ASCO5ITATEA
2ste rezistenta pe care un licid supus la forfecare o opune la deplasarea
particulelor sale. Aceasta rezistenta la curgere a fluidelor se datoreste freccarii interioare
dintre particule.
Consistenta bitumurilor fluide la temperature obisnuita se caracterizeaza prin
vascozitate. In practica vascozitatea se masoara cu aparate prevazute cu orificii pentru
curgere. 5e are in vedere o curgere in regim lamellar.
?ascozitatea unui bitum are o mare variatie in functie de temperatura, variatie
descris de relatia:
h@t,c, unde:
9 t este timpul de scurgere -!! ml produs, in secunde
9 c= timpul de scurgere a -!! ml de apa distilata la -! C
?ascozitatea bitumuriior se determine cu ajutorul vascozimetrului 2ngler alcatuit
din urmatoarele componente si care este prezentat in figura -.).-.#.)..
). vas cilindric de alama
-. capac
#. tub de curgere calibrat
.. omgenizator
/. obturator
". suport cu tija
;. termometru
$.vas de sticla

Fi#u" 2.1.2.3.1..
?ascozitatea se poate determina cu vascozimetru 2ngler, cand se exprima prin
raportul dintre durata de scurgere a unui anumit volum de liant printr=un ajutaj cu
dimensiuni determinate si durata d scurgere a unui volume gal de apala o temperature
stabilita.
'. PLASTICITATEA
8lasticitatea este propietatea unor materiale consistente de a capata deformatii
permanente sub actiunea solicitarilor fara sa fisureze.
Ditumul, gudronul si masele plastice, care sunt corpuri amorfe, nu au un punct de
topire precis, asa cum au corpurile cristaline, iar in timpul topirii sau solidificarii
temperatura nu se mentine constanta. In timpul incalzirii corpurile amorfe se inmoaie
treptat si nu poate fi stabilita o temperatura anumita la care aceste corpuri devin licide.
Ditumul din stare solida trece, prin incalzire, trece treptat in stare licida prin
intermediul unei stari plastice cu consistente diferite.Ditumul este plastic numai intr=un
anumit interval de temperatura: in afara acestui interval, bitumul este fie solid,
fie licid, stari in care plasticitatea inceteaza.
(emperatura la care bitumul devine rigid este considerata limita inferioara de
plasticitate, iar temperatura de inmuiere, limita superioara de plasticitate.
Intervalul dintre temperatura de rigidizare si temperatura de inmuiere constitue
campul de plasticitate al bitumului.
4n bitum pentru drumuri, este cu atat mai bun cu cat temperatura de rupere este mai
scazuta, temperatura de inmuiere mai ridicata, iar campul de plasticitate cat mai
mare. 8entru bitumurile oxidate folosite la mixturile asfaltice campul de plasticitate este
de minimum $!>C. Campul de plasticitate ridicat reprezinta garantia comportarii bune a
imbracamintilor asfaltice la intreaga gama de temperaturi din timpul anului.
%. PENETRATIA
8rin penetratie se intalege adancimea de patrundere intr=o proba de bitum, a unui
ac cu anumite dimensiuni, incarcat cu o greutate de )!! gf, care este lasat sa patrunda
in masa bitumului, timp de / secunde. 8enetratia se masoara prin adancimea de
patrundere a acului, exprimata in zecimi de milimetru. +eterminarea se face de regula la
temperatura de -/>C, cu penetrometrul 1icardson.
'ig. -.).-.#.-8enetrometrul 1icardson
?aloarea penetratiei arata tipul de bitum: bitumurile cu penetratie mica
(8R/!) sunt bitumuri dure, cu penetratia cuprinsa intre "!G..)$! mm)!
=)
, sunt
bitumuri mijloci si bitumurile cu penetratia peste )$! mm)!
=)
, sunt bitumuri
moi.'olosirea diferitelor tipuri de bitum se face in functie de temperatura
mediului ambiant si de procedeul de lucru aplicat in asfaltaj.
8enetratia creste cu temperatura dupa o curba exponentiala descrisa de expresia:
8@8
o
e
(
, in care:
8 este penetratia la temperatura (:
8o = penetratia la temperatura !>C:
= coeficient care caracterizeaza succeptibilitatea termica a liantului.
Caracteristica liantilor de a modifica consistenta cu valori diferite,
candtemperatura variaza cu acelasi interval, se numeste succeptibilitatea liantilor
fata de temperatura.
5ucceptibilitatea termica a liantilor bituminosi se poate calcula , cunoscand
variatia penetratiei cu temperatura, cu relatia:
lg8@lg8
o
S !,.#(, de unde: @(lg8=lg8o),!,.#(
Intre penetratie (8) si vascozitate (T) exista o relatie, cu aproximatie acceptabila:
T8
-
@ constant
e. PUNCTUL DE INMUIERE
8unctul de inmuiere, determina in mod conventional, temperatura la care bitumul
trece din stare plastica in stare licida. Ditumurile pentru drumuri trebuie sa aiba
un punct de inmuiere suficient de ridicat pentru a nu se inmuia la temperaturile mari
din timpul verii si a produce deformatii permanente.
8unctul de inmuiere se determina in mod convetional prin metoda inel si
bila, prin care se stabileste temperatura la pastila de bitum dintr=un inel de
alama, cu dimensiuni standardizate, se deformeaza sub greutatea unei bile cu masa de
#,/ g: totul fiind intr=o baie de apa. Incalzirea trebuie astfel sa fie condusa incat
temperatura sa creasca continuu si uniform, in mod conventional
/>C,min.(emperatura la care bila strabate masa de bitum: bitumul deformandu=se
sub forma unei pungi si atinge placa inferioara a stativului (fig. -.).-.#.#). 8entru
bitumurile la care punctul de inmuiere este mai mare de $!>C, apa este inlocuita cu
glicerina.
'ig. -.).-.#.# Aparat pentru determinarea
punctului de inmuiere
/. IMBATRANIREA LIANTILOR 6IDROCARBONATI
In conditii favorabile, priza liantului bituminos are loc in cateva ore. In perioada
de intarire, consistenta bitumului creste asigurand coeziune intre granule la cele mai
inalte temperaturi care pot fi atinse in timpul exploatarii.
5ub influenta agentilor atmosferici si in special prin oxidare, bitumul incorporat
in sosea isi modifica cu timpul proprietatile astfel ca devine din ce in ce mai dur,
ajungand in cele din urma fragil sau casant. In plus, intervine circulatia care prin
macinarea materialului pietros produce o pulbere care se amesteca cu liantul existent,
ceea ce contribuie si mai mult la cresterea vascozitatii. Cand liantul si=a pierdut
plasticitatea si procesul de autoreparare nu mai este posibil, incepe perioada de
dezagregare a mixturii asfaltice.
#. PUNCTUL DE RUPERE FRASS
8unctul de rupre caracterizeaza comportarea bitumurilor la temperaturi scazute.
8rin racire, la temperaturi uniform descrescatoare, bitumul isi reduce plasticitatea,
devenind fragil si poate crapa sub actiunea unei solicitari de incovoiere.
8unctul de rupere reprezinta temperatura la care o pelicula de bitum, intinsa pe o lamela
de metal, crapa atunci cand este solicitata la incovoiere simultan cu descresterea
temperaturii.
+eterminarea punctului de rupere se face cu aparatul 'rass care este prezentat in figura
-.).-.#... si care are urmatoarele componente:
). dispozitiv de indoire:
-. manivela:
#. placuta elastica de otel inoxidabil:
.. eprubeta cu diametrul ')
/. eprubeta de diametru '-
". termometru special:
;. cilindru de sticla.
8unctul de rupere reprezinta limita inferioara de plasticitate a bitumului. 4n
bitum pentru drumuri se considera cu atat mai bun, cu cat are un punct de rupere mai
scazut si un interval mai mare intre punctul de rupere si punctul de inmuiere.
$. DUCTILITATEA
Calitatile plastice ale unui bitum pot fi puse in evidenta prin incercarea de
ductilitate, care reprezinta aptitudinea bitumului de a se trage in fire. +eterminarea se
face cu ductilometrul +oA si consta in a supune la intindere o epruveta de
bitum in forma de opt intr=o baie de apa la o anumita temperatura.Intinderea epruvetei
se face cu o viteza de /cm,minut si de regula la temperatura de -/>C. In anumite
cazuri, pentru a obtine indicatii referitoare la comportarea la intindere la temperaturi
scazute, ductilitatea se determina si la !>C.
Fi#. 2.1.2.3.*Dete"min"e
%u'tilittii 7 4 mt"it8 -7 4
%u'til&met"u8
Fi#u" 2.1.2.3.(
+uctilitatea bitumului reprezinta lungimea firului de bitum care se formeaza pana
in momentul ruperii, exprimata in cm.
Ditumurile obisnuite pentru drumuri trebuie sa aiba, la -/>C o ductilitate de cel
putin )!! cm, iar la temperatura de !>C de cel putin ),/G.$ cm, in functie de
consistenta bitumului.
+uctilitatea bitumului da o imagine asupra comportarii bitumului la variatii de
temperatura: contractii si dilatatii din temperatura precum si asupra rezistentei la
solicitari mecanice de intindere.Continutul de parafina influenteaza negativ ductilitatea
bitumului.
2.1.3. CLASIFICAREA IMBRACAMINTILOR MODERNE
+rumurile moderne trebuie sa poata suporta solicitarile produse de traficul
automobil si actiunile intemperiilor. Imbracamintile acestor drumuri se alcatuiesc in
general, din materiale aglomerate cu un liant eficace, apte sa reziste in special la
forfecare si la uzura.
Imbracamintile moderne se impart in trei categorii si anume r!"i#!rii$
%e&ier&anente %i er&anente.
-.).#.). Imbracamintile provizorii sunt indicate in cazul unui trafic usor, se
includ in alcatuirea sistemelor rutiere usoare si au o durata de serviciu de -.../ ani. In
aceasta categorie intra macadamul protejat.
-.).#.-. Imbracamintile semipermanete sunt formate dintr=un macadam legat cu
un liant eficace. Intra in alcatuirea sistemelor rutiere mijlocii si au o durata de viata de
$... )- ani. +in aceasta categorie fac parte macadamul cimentat si macadamul
bituminos.
-.).#.#. Imbracamintile permanente sunt executate din betoane bituminoase si de
ciment, precum si din pavaje de piatra fasonata. Acestea sunt cele mai rigide, corespund
sistemelor rutiere grele, intrucat pot face fata unui trafic intens si greu si au o durata de
serviciu de )/...#! ani.
Imbracamintile permanente de tipul mortarelor si betoanelor bituminoase rezista
)/... )$ ani: betonul de ciment si pavajele ating si ciar depasesc o durata de exploatare
de #! de ani.
2.1.'. METODE DE LUCRU IN ASFALTA(
8rin asfaltaj se inteleg toate operatiile rutiere executate cu bitum asfaltic.
Mixturile realizate prin aglomerarea agregatelor poarta numele generic de asfalturi.
8entru a putea fi folosit, bitumul solid la temperatura ambianta trebuie adus in stare
licida.
Metodele dupa care se lucreaza in asfaltaj sunt9 met&% l 'l%: l "e'e si mi;t.
-.)...). Metoda la cald. Inainte de tratarea agregatelor sau de aplicare pe suprafata
soselei, bitumul este incalzit sau topit pentru a capata fluiditatea necesara punerii in aplicare.
8entru ca bitumul sa adere bine la suprafata de tratat sau pe agregate, acestea trebuie sa fie curate
si uscate.
Argila are putere detersiva in asfaltaj, motiv pentru care praful si umiditatea de pe
agregate impiedica aderarea si contribuie la dezlipirea bitumului. 8entru inlaturarea acestor
neajunsuri, agregatele si suprafata pe care se aplica se amorseaza. In metoda la cald amorsarea
agregatelor consta in incalzirea lor.
8entru ca bitumul sa adere de agregate, trebuie ca praful sa fie dezlipit. 8rin incalzire se
elimina umiditatea praful dezlipindu=se astfel de granule. Astfel, pulberea va putea fi incalzita
de bitum, iar porii agregatului destupati de praf vor putea fi umpluti de bitum licid. 8raful se
mai combate tratand suprafata cu o emulsie de bitum stabila, diluata. +ezlipirea prafului de pe
piatra se mai face cu ajutorul unui ulei asfaltic sau bitum de cuplaj. Aceasta metoda prezinta
avantajul ca, dupa ruperea emulsiei sau evaporarea solventului, pe suprafata soselei sau a
agregatelor raman puncte de acrosaj care favorizeaza aderarea ulterioara a bitumului sau a
mixturii asfaltice.
-.)...-. Metoda la rece. In aceasta metoda se lucreaza cu bitum
sub forma de emulsie sau bitum licefiat prin dizolvare intr=un distilant
volatil. *a temperatura ordinara, aceste produse bituminoase sunt destul
de fluide. Amorsarea se face cu ajutorul emulsiilor diluate. *a tratarea cu
emulsie se recomanda umectarea prealabila a agregatelor si a suprafetei soselei.
-.)...#. Metoda mixta. 8rin aceasta metoda, mixtura asflatica se prepara la cald,
dar se asterne pe sosea la rece. Ca liant se intrebuinteaza bitumul taiat cu intarire
mijlocie sau lenta, la care solventul se poate evapora mai repede sau mai incet dupa
necesitati. 4neori, pentru a se intarzia intarirea bitumului, se pot adauga la prepararea
mixturii substante plastifiante.
2.1.). Mi*turi a%+alti,e ,ilin-rate
Mixturile asfaltice sunt amestecuri de agregate naturale aglomerate cu lianti bituminosi.
-.)./.)Mixturi asfaltice cilindrate executate la cald
Clsi/i'"e9
In /un'tie %e ntu" liantului bituminos, mixturile asfaltice cilindrate la cald
pot fi:
- cu bitum pur:
- cu bitum aditivat:
- cu bitum modificat:
- cu adaos de fibre.
In /un'tie %e '&m!&)itie si !e"/&"mnte, mixturile asfaltice cilindrate la cald
pot fi de tipul:
- betoanelor asfaltice (pentru strat de uzura si de legatura):
- mortarelor asfaltice:
- anrobatelor bituminoase.
Bet&nele s/lti'e sunt mixturi bituminoase alcatuite pe principiul betonului la
care, fie ca toate granulele scaeletului mineral sunt invelite in mod uniform cu
o pelicula de bitum si formeaza categoria de asfalt cilindrat,fie ca golueile
sceletului mineral sunt umplute integral cu mastic bituminos si formeaza
categoria asfaltului turnat Asfaltul turnat neavand goluri este impermeabil si pus
in lucrare nu necesita compactare. Asfaltul cilindrat se compacteaza prin cilindrare.
Detoanele asfaltice trebuie sa aiba de la inceput un scelet mineral cat
mai compact pentru a putea fi folosite la realizarea imbracamintilor bituminoase.
1ezistenta betoanelor asfaltice cilindrate depinde, pe langa structura minerala cat mai
compacta, de dozarea corecta a filerului si grosimea peliculei de bitum ce anrobeaza
granulele. Cu cat pelicula de bitum este mai subtire cu ata betonul este mai rezistent la
actiunile mecanice si termice, iar rezistenta la forfecare si deformatii permanente este
mai mare. 8eliculele subtiri de liant prezinta inconvenientul ca cilindrarea se face
greu, iar bitumul este mai expus fenomenului de imbatranire prin volatilizarea
uleiurilor usoare.
*iantul folosit este bitumul cu penetratia "!G$! sau $!G)!! mm.)!
=)
.
In general bitumul trebuie sa aiba o penetratie cu atat mai mica cu cat amestecul este
mai compact, cu cat agregatul este mai fin, cu cat climatul este mai uscat si mai cald si
cu cat circulatia este mai intensa.
1aportul filer=bitum are o importanta deosebita asupra caracteristicilor
fizico= mecanice ale mixturilor asfaltice.?alorile acestui raport variaza de la !,/G.#,
cu valori frecvente de ),-G.),/ pentru betoanele asfaltice si # pentru asfaltul turnat..
Cresterea raportului filer=bitum, cu mentinerea constanta a dozajului de bitum,
necesita o anrobare mai energica si conduce la obtinerea unei mixturi mai rigide si greu
lucrabile cu granule ne anrobate cu bitum.
Mixturile asfaltice, printer conditiile decalitate pe care trebuie sa le
indeplineasca, trebuie sa indeplineasca in principal siurmatoarele caracteristici:
=lucrabilitate:
=compactitate:
=stabilitate mecanica:
=insensibilitate la apa.
+ucrabilitatea este propietatea mixturii asfaltice de a putea fi pusa in opera in
vederea obtinerii unor carateristici fizico= mecanice ridicate ale stratului
rutier. *ucrabilitatea unei mixturi depinde de o serie de factori printre care se pot
mentiona:
=fluiditatea liantului:
=granulozitatea agregatului mineral alcatuita din agregate bine
proportionate:
=natura si forma agregatelor: =dozajul de filer: =continutul de liant.
Compactitatea se realizeaza prin aplicarea unei tenologii de
compactare corespunzatoare in functie de alcatuirea si forma granulelor. In
literatura tenica de specialitate, standarde si instructiuni tenice, sunt prezentate,
pentru diferite tipuri de
mixturi afaltice, zone de granulozitate in care trebuie sa se inscrie agregatele naturale:
ramanad ca in laboratoarele de specialitate sa se incerce o serie de amesecuri de sorturi
pentru obtinerea unui amestec cu un volum de goluri minim ce va fi umplut cu filer si
bitum.
*tabilitatea mecanica este strans legata de sceletul mineral, dozajul de liant si
vascozitatea lui. 4n scelet mineral puternic, din agregate colturoase, asigura o
stabilitate buna straturilor bituminoase din mixtura asfaltica. 2xcesul de liant precum si
utilizarea unui bitum moale, cu un punct de inmuiere scazut, genereaza in exploatare
deformatii permanente in straturile din mixturi asfaltice.
Insensibilitatea la actiunei apei este influentata de adezivitatea bitumului si
prezenta particulelor argiloase de pe agregatul mineral.
M&"t"ele s/lti'e sunt amestecuri, realizate in anumite conditi, din nisip, filer
si bitum.
Mte"ilele '&m!&nente.
- bitum tip + "!,$! (zona climatica calda) sau + $!,)!! (zona climatica rece),
- filer
- agregate naturale de balastiera (pietris, nisip natural, balast), si de cariera (nisip
de concasare, cribluri, split, savura),:. 'unctie de caracteristicile
materialelor componente si de conditiile de exploatare, bitumul din mixtura
poate fi pur, aditivat, modificat prin adaos de polimeri sau se poate utiliza
adaosul de fibre.
2.1..1.1(etodolo.ia de testare
Incercarile curente, standardizate, de caracterizare a mixturilor asfaltice,
efectuate in tara noastra pe epruvete cubice si cilindrice tip Marsallse refera la:
1. caracteristicile fizice legate de porozitatea mixturii si modul de compactare
respectiv densitatea aparenta si absorbtia de apa: aceste caracteristici sunt in
functie de compozitia mixturii si de natura materialelor componente:
2. rezistentele mecanice monoaxiale la temperaturi medii si ridicate : 1C -- si
1C /!: sunt functie de compozitia mixturii, de caracteristicile bitumului si ale
agregatelor naturale:
3. stabilitatea la deformatii permanente la temperaturi ridicate: stabilitate
Marsall si fluajul la "!
!
C: aceste caracteristici sunt deasemenea functie de
compozitia mixturii si de performantele bitumului utilizat:
- comportarea fata de actiunea apei, respectiv umflarea si reducerea 1C
-- dupa -$ zile imersie in apa: sunt functie de adezivitatea bitumului
si de volumul de goluri.
In plus fata de aceste caracteristici, 5(A5 )##$,-=$; mai prevede metodologia
pentru determinarea:
volumului de goluri:
rezistentei la tractiunie si compresiune, precum si a coeziunii si a
ungiului de frecare interna (incercarea braziliana efectuata pe cilindrii cu
diametrul de ;,). cm de obicei la -! si /!
!
C):
rezistentei la intindere prin incovoiere si sageata critica (incercare efectuata
pe epruvete prismatice: . x . x )" cm la !
!
C si )!
!
C, pentru stabilirea
comportarii la temperaturi scazute).
8entru aceste caracteristici nu sunt stabilite conditii tenice.
8e plan mondial se aplica de regula metoda Marsall asociata cu alte incercari
moderne care se aplica de regula la elaborarea dozajului, dar si la verificarea calitatii si
care vizeaza:
caracteristicile de compactare cu presa de compactare giratorie care dau
volumul de goluri (functie de numarul de giratii) si pe baza carora se poate
stabili numarul de treceri ale cilindrilor compactori pentru obtinerea
compactarii optime ale stratului:
= rezistenta la oboseala, respectiv numarul de cicluri pana la ruperea epruvetei,
in general la temperaturi scazute si la deformatie impusa.
Aceste determinari se pot aplica atat mixturilor cu bitum pur cat mai ales
mixturilor cu bitum modificat sau cu adaos de fibre care nu pot fi caracterizate numai
prin incercari curente.
In tara noastra, in afara determinarilor pe epruvete cubice si Marsall mentionate
mai sus, se mai pot efectua:
incercari triaxiale (coeziune si ungi de fixare interna)
incercari dinamice cu ecipamentul 2*2=MA((A (fluaj dinamic, modul,
rezistenta la oboseala) pe epruvete confectionate cu presa cu compactare
giratorie
incercarea la ornieraj (Aelle tracHing test)
Aceste incercari se aplica in special in cazul mixturilor asfaltice speciale (cu
adaos de fibre sau cu bitum modificat), dar se pot aplica si in cazul mixturilor asfaltice
cu bitum pur sau aditivat.
2.1..1.2Producerea mixturilor asfaltice.
Mixturile asfaltice se prepara in instalatii mecanice speciale, numite fabrici de
asfalt sau fabrici de mixturi asfaltice foarte diversificate ca tipuri si capacitate
de productie, cu functionare continua sau discontinua, dotate cu dispozitive de
predozare, uscare ( pentru tenologia la cald), dozare a materialelor componente si
componenta de malaxare fortata. +e asemenea, instalatia poate fi completata cu
buncare termoizolante pentru stocarea pe termen limitat a mixturilor asfaltice
produse, inainte de a fi livrate santierelor.
Majoritatea instalatiilor de fabricare a mixturilor asfaltice din tara noastra
functioneaza discontinuu (pe sarje) in ceea ce priveste malaxarea componentilor si sunt
de tip *8U cu productivitate de cca -/ t,.
Mai putin performante decat *8U=urile sunt instalatiile tip IMA )!, A30
si 12I521, care se gasesc in numar redus.
In ultima perioada, unele unitati de drumuri s=au dotat cu instalatii
mai performante decat *8U=urile din punct de vedere ecologic, al productivitatii
si al gradului de automatizare. Astfel, la ora actuala in tara avem instalatii de tip:
*8U 2 (*8U ecologizata, respectiv dotata cu filtre cu saci pentru epurarea
gazelor), dar cu productivitate tot de -/ t,:
IMA ./ 3colina= Marini, ecologizata si cu productivitate de .!=./ t,:
V+C )/$ (ucrainiana), ecologizata si cu productivitate de .!=/! t,:
QIDA4, (2*(6MA(, QI1(023, AMA3, etc., de asemenea ecologizate,
automatizate si cu productivitate marita ($!=)-! t,):
(4M (tambur=uscator=malaxor) in flux continuu (tip 21M63( I in cadrul
5616CAM).
4ltimele - categorii sunt ecologizate, automatizate (afisaj pe computer: reteta,
temperaturi, cantitate de mixtura fabricata, etc.) si cu productivitate de $!=)-! t,.
5cema unei statii de asfalt este prezentata in fig. -.)./.). In predozatoare se realizeaza
predozarea agregatelor care se ridica in palnia de alimentare a uscatorului cu o banda
transportoare. In uscator are loc incalzirea agregatelor in contracurent, cu ajutorul
gazelor calde de ardere produse de flacara unui injector, si desprafuirea lor cu un ciclon
de desprafuire: de aici, cu elevatorul pentru materiale calde, agregatele trec prin sitele
vibratoare, care sorteaza agregatele calde, apoi se depoziteaza pe sorturi si se cantaresc.
Agregatele cantarite trec intr=un cantar=malaxor unde se adauga filerul, adus cu banda
transportoare din buncarul de filer, si bitumul cald, din dozatorul de bitum,
ambele dozate in functie de tipul mixturii asfaltice. +in malaxor, mixtura gata
preparata este ridicata cu ajutorul unui scip si depozitata in buncarul de
mixtura, de unde este descarcata direct in autobasculante.
Fi#u" 2.1.*.1. Sttie 'u /lu; %is'&ntinuu
Fi#u" 2.1.*.2 S'$em %e /un'ti&n"e sttie 'u /lu; %is'&ntinuu
Fi#u" 2.1.*.3. S'$em %e /un'ti&n"e sttie 'u /lu; '&ntinuu
Fi#u" 2.1.*.(. Sttie ti! E"m&nt
2.1..1.3-sternerea mixturilor asfaltice pe stratul suport se face cu ajutorul unor
utilaje speciale, numite repartizoare=finisoare, a caror productivitate trebuie sa fie
corelata cu capacitatea de productie a instalatiei de preparare.
In cazuri exceptionale si pentru suprafete mici se admite ca mixtura asfaltica sa
fie asternuta manual, folosindu=se unelte simple ca: sabloane, greble, lopeti, dreptare
pentru verificare etc.
Inainte de asternere se pregateste cu atentie stratul suport,
executandu=se urmatoarele operatii mai importante:
repararea corespunzatoare a tuturor defectiunilor existente, folosindu=
se tenologiile adecvate:
curatarea cu deosebita grija a stratului suport, in vederea realizarii unei mai
bune acrosari, folosind in acest scop emulsie bituminoasa, bitum taiat
sau suspensie de bitum filerizat, astfel incat sa se raspandeasca uniform !.#G
!./ Hg,m
-
bitum pur (rezidual).
*ucrarile se intrerup pe ploaie sau cand temperatura mediului ambiant este sub S/
o
C.(emperatura mixturilor la asternere va fi minimum )#!
o
C, iar pentru cele
rugoase de minimum )./
o
C.
In principiu, un repartizor=finisor este format din: sasiu automotor pe senile, un
buncar in care se descarca autobasculantele, un alimentator construit dintr=o
banda transportoare metalica, doua snecuri pentru repartizarea mixturii pe latimea
benzii de executat, o grinda metalica vibratoare pentru realizarea precompactarii
si o placa nivelatoare care este in general incalzita.
2xista mai multe tipuri de repartizoare=finisoare. 4nele sunt montate pe pneuri,
altele pe senile. *atimea de asternere poate sa fie de pana la . m. Compactarea
se realizeaza cu un dispozitiv de vibrare.
1epartizorul=finisor este prevazut cu un dispozitiv de reglare a grosimii mixturii
asfaltice asternute cu ajutorul a doua palpatoare ce se deplaseaza pe doua fire de otel
montate lateral si care asigura realizarea profilului dorit.
?iteza normala de deplasare a repartizorului=finisor este de $G)! m,min,
putandu=se asterne astfel $!G-!! t de mixtura asfaltica pe ora.
-.)./.-Imbracaminti bituminoase cu bitum modificat
Gene"litti
In scopul cresterii rezistentei imbracamintilor bituminoase la deformatii
permanente (la temperaturi ridicate) si a rezistentei la fisurare (la temperaturi scazute)
se poate utiliza bitumul modificat cu adaos de polimeri.
In functie de scopul urmarit, respectiv de domeniul de aplicare, modificatorul
poate fi de tipul:
elastomerilor termoplastici (ex.5D5 sau 5I5) care amelioreaza atat
comportarea la temperaturi scazute cat si la temperaturi ridicate:
plastomerilor (ex. copolimerul etilen=acetat de vinil = 2?A) care
amelioreaza in general comportarea la temperaturi ridicate.
Aceste doua tipuri de polimeri sunt asa zisi polimeri inerti. In ultima perioada si= au
gasit aplicarea /!li&erii rea,ti"i/ 0e*.INTERLO12 care reactionand cu bitumul, nu
mai ridica probleme la prepararea bitumului modificat si in special la stocarea
acestuia.
In tara noastra, imbracamintile bituminoase pe baza de bitum modificat se
recomanda a se aplica:
pe drumuri de clasa I = III si strazi de categorie tenica I = II, cu trafic greu si
foarte greu:
la lucrari speciale, justificate din punct de vedere tenic si economic, cum
ar fi: benzi pentru circulatia veiculelor grele, locuri de parcare, zone cu
accelerari si decelelari frecvente, zone de stationare, etc.:
la executia imbracammintilor bituminoase drenante, etc.
2.1..2.1(ixturi asfaltice cu bitum modificat
5=au aplicat in tara noastra:
a la unele lucrari de reabilitare = etapa I=a (ex.pe +3 ;):
b la executia imbracamintilor bituminoase pentru calea pe pod (ex.8od
0iurgeni=?adul 6ii si 8od 0iurgiu=1use)
c la executia unor piste aeroportuare (ex. Aeroport 6topeni),
.
Cauzele problemelor aparute la lucrarile respective pot fi:
greutatile inerente legate de aplicarea unei noi tenologii:
compatibilitatea redusa a bitumurilor romanesti cu polimerii:
conditiile de executie si exploatare neadecvate, etc.
+in cauza dificultatilor privind obtinerea bitumului modificat, a pretului de cost si
a rezultatelor putin satisfacatoare in tenica rutiera din 1omania, la ora actuala
bitumul modificat (la cald) se aplica pe scara foarte redusa.
2.1..2.2(ixturi asfaltice cu bitum aditi/at
A-iti"ii sunt substante tensioactive, cu compozitie si structura specifica polar=
a care introdusi in bitum intr=un dozaj de max. )% conduc la o ameliorare a
adezivitatii acestuia fata de agregatele naturale fara a=i afecta celelalte caracteristici.
8e langa ameliorarea adezivitatii bitumului, aditivii trebuie sa mai indeplineasca
urmatoarele conditii:
- sa fie compatibili cu bitumul, respectiv sa se disperseze foarte usor in
masa acestuia:
- sa fie stabili termic pana la min.-!!
!
C:
- sa nu fie toxici, inflamabili si in general sa nu ridice probleme deosebite sub
aspect ecologic.
A-e#i"itatea unui bitum reprezinta rezistenta pe care o opune pelicula de bitum la
actiunea exercitata de apa (si de ceilalti factori din exploatare) de dezanrobare a
liantului de pe granulele de agregat natural.
Bitu&ul a-iti"at se utilizeaza atat in stratul de uzura care este cel mai solicitat de
agentii nocivi din exploatare cat si in stratul de legatura sau de baza atunci
cand adezivitatea bitumului nu este corespunzatoare.
Mixturile asfaltice cu bitum aditivat si implicit straturile rutiere respective se
caracterizeaza printr=o comportare ameliorata fata de actiunea apei in sensul mentinerii
performantelor mecanice o perioada mai indelungata de timp in exploatare.
2.1..2.3(ixturi asfaltice cu adaos de fibre
Comportarea in exploatare a unei mixturi asfaltice depinde, pe langa multi alti
factori si de continutul de bitum din mixtura.
4n continut redus de bitum conduce la fisurare, iar unul ridicat la aparitia
deformatiilor permanente
8entru a putea aplica un continut ceva mai ridicat de bitum, fara riscul aparitiei
fagaselor a fost elaborata o noua solutie de executie a mixturilor asfaltice: adaosul de
fibre.
'ibrele utilizate ca adaos in mixturile asfaltice pot fi minerale (ex. fibrele de
azbest sau din sticla) sau de mixtura vegetala (ex. fibrele de celuloza). Au mai existat
de asemenea tentative de aplicare a unor fibre de sinteza (ex. 83A).
8rin densitatea lor foarte redusa si prin caracteristicile specifice, fibrele introduse in
mixtura intr=un procent foarte scazut (!,#G!,/ % fibra activa) creeaza in masa
acesteia, impreuna cu bitumul o retea tridimensionala, cu urmatoarele efecte mai
importante asupra comportarii:
cresterea rezistentei la fisurare prin actiunea retelei si prin
cresterea posibilitatii aplicarii unui dozaj mai ridicat de bitum:
cresterea rezistentei la deformatii permanente prin marirea
vascozitatii bitumului:
reducerea susceptibilitatii la imbatranire prin inibarea fenomenului
de oxidare:
diminuarea efectului actiunii apei de dezanrobare a peliculei de liant de
pe suprafata agregatelor naturale prin impiedicarea penetrarii umiditatii:
mentinerea rugozitatii stratului de rulare prin protectia agregatelor naturale de
fenomenul de slefuire sub circulatie:
evitarea aparitiei degradarilor premature, cauzate de agentii nocivi
(climaterici si de trafic) din exploatare (radiatii 4?, variatii de
temperatura, produse petroliere si alti solventi raspanditi accidental sau
rezultati in urma esaparii gazelor arse, etc.) prin cresterea rezistentei
bitumului fata de actiunea acestora:
reducerea zgomotului produs de traficul rutier, etc.
Comportarea ameliorata in exploatare a mixturilor asfaltice cu adaos de fibre se
datoreaza atat prezentei fibrelor cat si compozitiei specifice a mixturilor asfaltice
respective: continut ridicat de criblura (sort $=)"): continut ridicat de bitum si continut
ridicat de fractiuni fine (filer).
2.1.3Mi*turi a%+alti,e la re,e$ ,u e&ul%ie
Mixturile asfaltice, realizate la rece cu emulsie sunt in general mai putin utilizate
decat cele clasice, din cauza caracteristicilor fizico=mecanice mai putin
performante (volum de goluri ridicat, rezistente mecanice, stabilitate si coeziune
scazuta). In functie de modul de utilizare, acestea pot fi:
cu aplicabilitate imediata:
stocabile.
Cele cu aplicabilitate imediata, la randul lor pot fi in functie de natura
elementelor componente:
mixturi reciclate, la rece:
mixturi la rece, din materiale noi, iar in functie de compozitie:
= anrobate bituminoase la rece utilizate ca strat de baza sau de legatura pe
drumuri cu trafic redus:
= slamuri bituminoase destinate executiei straturilor bituminoase foarte subtiri
turnate la rece.
In tara noastra se aplica urmatoarele procedee de obtinere si aplicare a mixturilor
asfaltice la rece:
a) executia de straturi bituminoase foarte subtiri la rece (5'51),
b) realizarea de mixturi asfaltice stocabile cu emulsie, destinate executiei
c) lucrarilor de reparatii pe timp de iarna,
d) reciclarea mixturilor asfaltice la rece, in situ, cu emulsie,
2.1.4 Mi*turi a%+alti,e turnate
Mixturile asfaltice turnate sunt mixturile cu o compozitie si o tenologie
de preparare specifica, care dupa punerea in opera nu necesita compactare.
+e regula, mixturile asfaltice turnate cunoscute sub denumirea de asfalt turnat se
prepara la cald, in instalatii speciale, cu bitum dur.
In ultima perioada insa, se aplica asa zisele &i*turi a%+alti,e turnate la re,e (tip
5lurrE=5eal sau 5'51) care sunt astfel denumite, intrucat, de obicei, nu se compacteaza
cu utilajele obisnuite, ci sub trafic.
In ceea ce priveste asfaltul turnat la cald, in functie de natura agregatelor
naturale utilizate, acesta poate fi de doua tipuri:
- asfalt turnat dur (cu cribluri):
- asfalt turnat (cu pietris).
A%+altul turnat -ur se utilizeaza la executia imbracamintii pentru calea pe pod sau
la lucrari de reparatii, in special pe timp de iarna, iar a%+altul turnat ,u ietri% la
executia trotuarelor, a pistelor pentru ciclisti, a curtilor interioare, etc.
A%+altul turnat %e !5tine in instalatii speciale prin malaxarea prelungita a
bitumului cu filerul (obtinerea masticului) si inglobarea treptata a nisipului si a
criblurii sau pietrisului.
(oate materialele se incalzesc in prealabil (inclusiv filerul) la temperaturi
cuprinse in intervalul );!=)&!
!
C, iar malaxarea se face de asemenea la cald
()$!= -!!
!
C) timp de )=- ore.
Ditumul utilizat este mai dur decat cel aplicat la prepararea mixturilor cilindrate
(tip + -/,.! sau + .!,/!). In ultima perioada, pe langa instalatiile special
destinate prepararii asfaltului turnat au fost realizate instalatii care pot fi utilizate atat la
obtinerea mixturilor asfaltice clasice cat si a asfaltului turnat (ex. statia AMA3
I +1486 I C6*23(I3A).
In acest scop, mixtura asfaltica din malaxor este transportata nu un buncarul de
stocare, ci intr=un &ala*!r II, incalzit cu ulei, unde se adauga suplimentul de bitum si
se continua amestecarea pana la Kcoacerea asfaltuluiW.
Tran%!rtul a%+altului turnat la punctul de lucru se face cu utilaje
speciale ((A(=uri) prevazute cu sistem de malaxare si incalzire.
Punerea in !era a a%+altului turnat se efectueaza de regula manual. In
prezent exista in tara un singur utilaj de punere in opera mecanizata a asfaltului
turnat aflat in dotarea CCC'.
(ot din categoria mixturilor asfaltice turnate, realizate la cald, fac parte:
mortarul turnat utilizat la executia lucrarilor de idroizolatii la poduri sau la
trotuare:
masticul, utilizat la colmatarea rosturilor, fisurilor si crapaturilor.
2.2. INCERCARILE MIXTURILOR ASFALTICE
8entru stabilirea calitatii mixturilor asfaltice, a anrobatelor si a imbracamintilor
bituminoase, executate cu diferiti lianti bituminosi, sunt necesare o serie de incercari de
laborator, care se efectueaza pe probe de mixtura, pe imbracaminti gata executate sau pe
epruvete preparate din mixtura asfaltica sau din imbracamintea respectiva.
Mai sunt urmarite: stabilirea compozitiei optime, determinarea continutului de
liant, controlul respectarii dozajelor prescrise in timpul procesului de fabricatie, precum si
verificarea proprietatilor fizico=mecanice.
2.2.1 PRELE6AREA PROBELOR SI PREPARAREA EPRU6ETELOR
8robele supuse incercarilor de laborator pot fi obtinute din mixturi asfaltice
inainte de punerea lor in opera din imbracamintea bituminoasa gata executata.
8robele de mixturi asfaltice se pot preleva direct de la instalatiile de
producere sau de la locul punerii in opera. 2le trebuie sa fie luate din mai mute
locuri din masa mixturii asfaltice astfel, creat sa fie reprezentative.
8robele de mixturi asfaltice se pot preleva direct de la instalatiile de
producere sau la descarcarea autobasculantelor la locul de punere in opera.
8entru imbracamintile bituminoase executate la cald, probele se ridica dupa
minimum -! zile de la darea lor in circulatie.
8entru imbracamintile executate la rece probele se ridica la minimum "!
zile de la darea lor in circulatie.
2xecutarea epruvetelor din mixturi asfaltice sunt utilizate la determinarea
caracteristicilor fizico=mecanice.
5e folosesc mai multe tipuri de epruvete:
9 epruvete taiate din imbracaminte:
9 epruvete cubice:
9 epruvete cilindrice:
9 epruvete tip Marsall.
2pruvetele din imbracaminte = se executa prin taiere cu dalta placute in
forma de patrat cu latura de )!=)- cm. 8ortiunile dislocate prin taiere se
indeparteaza.
2pruvetele executate direct din straturile imbracamintile servesc pentru
determinarea densitatii aparente, a absorbtiei de apa, umflaturi.
2pruvetele cubice = se folosesc pentru mixturi asfaltice cu granulozitate
continua, avand granula maxima de )/ mm si exceptional de -/ mm.8entru
executarea epruvetelor cubice se utilizeaza sonete speciale.
2pruvetele cilindrice = se folosesc pentru imbracamintile bituminoase
executate la rece cu suspensie de bitum filerizat.
2.2.2. PROPRIETATILE 6OLUMETRICE ale mixturilor asfaltice sunt
urmatoarele:
9 ?
g
este volumul, in procente, ale agregatului:
9 ?
b
este volumul, in procente, al bitumului:
9 ?
a
este volumul, in procente, al golurilor de aer.
Calculul compozitiei volumetrice a mixturii:
9 8
)
este masa agregatului X cu greutatea specifica volumica Ei:
9 8
-
este masa agregatului g
-
cu greutatea specifica volumica ;-:
9 8
b
este procentul de bitum cu greutate specifica Ob=
0reutatea specifica volumetrica a agregatului mineral este:

0reutatea specifica maxima a mixturii este:

0reutatea specifica volumica a mixturii compactate este E
m
,c=
0reutatea specifica a agregatelor compactate este:

+in toate relatiile prezentate mai sus rezulta proprietatile volumetrice ale
mixturilor asfaltice si anume:
?olumul, m procente, al agregatului:

?olumul, in procente, al bitumului:
?b@
?olumul, in procente, al golurilor de aer:
2.2.3. DETERMINAREA DENSITATI APARENTE
+ensitatea aparenta este masa unitatii de volum a mixturii asfaltice
compacte, inclusiv golurile umplute cu aer si se exprima in g,cm
#
sau Hg,m
#
. 2a se
determina pe epruvete confectionate in laborator sau pe placi taiate din carote,
extrase din imbracaminte dupa cel putin #! zile de la darea in circulate. +iferenta
dintre valorile greutatilor specifice aparente, determinate pe epruvete de laborator
si carote extrase din imbracamintea gata executata, reprezinta o masura agradului
de compactare realizat pe sosea.
2pruvetele se confectioneaza din mixture proaspat preparata sau rezultata
prin reincalzirea probelor din imbracaminte, precum sip e placute taiate din
imbracaminte ca atare.
2pruvetele se usuca, in prealabil, intr=un exicator pana la greutatea
constanta si se obtine masa in stare uscata 0.
2pruvetele cu porii fini se mentin timp de o ora in apa la temperatura de
-!>C, se sterg prin tamponare cu o tesatura umeda, iar prin cantarire in aer se
obtine masa 0. Imediat dupa aceea, epruvetele se cantaresc sub apa, prin
suspendarea lor cu o sarma subtire de platanul balantei idrostatice, obtinandu=se
masa 0
-
. 0reutatea sarmei se scade din greutatea epruvetei.0reutatea specifica
aparenta este data de relatia:
In cazul epruvetelor cu pori mari se aplica pe suprafata lor un strat subtire de parafina
topita umplerea porilor sau a golurilor descise spre exterior. +aca la scufundarea in apa a
epruvetelor se degaja bule de aer, etansarea cu parafina trebuie repetata. 8rin cantarirea
epruvetei parafinate, se obtine 0 in aer si 0
-
sub apa.
0reutatea specifica aparenta a epruvetei este data de formula:
2.2.'. RE7ISTENTA LA COMPRESIUNE
1ezistenta la compresiune se determina pe epruvete de forma cubica sau cilindrica.
2pruvetele se incearca dupa -. ore de la confectionare.In prealabil, se mentin timp de .
ore la temperatura de -->C. +eterminarea se face dupa trei regimuri de pastrare diferita a
epruvetelor si anume, uscate la -->C, la /!>C si saturate cu apa.
2pruvetele, tinute mai intai -. ore la temperatura camerei si apoi . ore la
temperatura de -->C, se aseza pe o placa de baza. In cazul epruvetelor cubice, sarcina se
exercita perpendicular pe directia de comprimare, iar viteza de avans a platanului presei
se regleaza la -! mm,minut. In cazul epruvetelor cilindrice se va tine seama ca sarcina de
rupere a probei 8 si suprafata 5 pe care s=a exercitat sarcina, conform relatiei:
8entru a se pune in evidenta stabiiitatea termica, incercarea se repeta la /!>C si se
calculeaza coeficientul de termostabilitate V cu formula:
In care:
9 1c-- = rezistenta la compresiune initiala, la -->C:
9 1c-$ = rezistenta la compresiune, la -->C dupa -$ zile de pastrare in apa.
2lementele componente si indeosebi continutui de bitum influenteaza intr=o mare
masura caracteristicile fizico=mecanice ale mixturilor asfaltice. 1ezulta ca rezistenta la
compresiune a betoanelor asfaltice create odata cu continutui de liant, dar pana la un
anumit dozaj, peste care datorita deformatiilor plastice care apar, rezistenta la
compresiune scade foarte mult cu excesul de liant.
2.2.). ABSORTIA DE APA
Absorbtia de apa reprezinta cantitatea de apa absorbita de epruveta imersata
timp de trei ore intr=un excitator in care se face vacuum de )/=-!mm coloana de
mercur si alte doua ore in aceeasi apa la presiunea atmosferica. Absorbtia de apa
se exprima in procente din volumul sau masa epruvetei incercate.
2pruvetele se usuca in prealabil in etuva pana la presiune constanta si se
determina greutatea lor in stare uscata 0, apoi se introduce in apa intr=un exicator
de vid. 1obinetul exicatorului se leaga printr=un tub de cauciuc cu o pompa de apa
sau cu o pompa de vid. Intre exicator si si pompa se intercaleaza un vacumetru cu
mercur si un vas de siguranta.
5e pune in functiune evacuarea aerului, astfel ca maximum de vacuum de
)/ mm <g sa se atnga in circa #! de minute. ?idul se intrerupe dupa # ore dar
epruvetele se mentin in continuare in apa la -! C, timp de - ore la presiune
atmosferica. Apoi se scot din apa, se sterg prin tamponare cu o carpa umeda si se
cantaresc in aer(0
)
) si sub apa la -! C obtinandu=se (0
-
). Cantitatea de apa
absorbita se afla facand diferenta de masa intre epruvetele saturate cu apa si
epruvetele in stare initiala.
Absorbtia de apa, raportata la masa epruvetei, este data de formula:
Absorbtia de apa, raportata la volumul epruvetei, se calculeaza cu formula:
6 absorbtie mare de apa, indica o compactare insuficienta, o executie in
conditii nefavorabile sau lipsa de bitum. In aceste cazuri, sectoarele respective vor
fi tinute sub observatie si se vor lua masuri pentru etansarea lor prin unul din
procedeele cunoscute.
Absorbtia de apa determinata pe epruvete Marsall trebuie sa aiba valori
intre # sj / %.
Fi#. 2.2.1. A!"tu" !ent"u %ete"min"e -s&"-tiei %e !
2.2.3. UMFLAREA DUPA 28 7ILE DE PASTRARE IN APA
5copul determinarii umflarii consta in stabilirea influentei nefavorabile a unor
componente din agregate, sensibili la umflare, cum este de exemplu argila.
+upa determinarea absorbtiei de apa in vid, epruveta initial 01 se mentine in apa in
continuare timp de -$ zile intr=o baie de apa la temperatura camerei. In ultimile . ore, se
va regal temperature apei din baie in asa fel incat sa fie de -! C. 5e scoate apoi epruveta
din apa se sterge prin tamponare cu o carpa umeda si se cantareste din nou in aer si sub
apa la -! C. astfel prin dislocuirea apei masurate cu ajutorul balantei idrostatice se
determina olumul ?
-
.
4mflarea se exprima in procente si este data de relatia:
(?
-
= ?
)
)C)!!, ?
)
9 ?- = volumul epruvetei dupa -$ zile de pastrare in apa:
9 v) = volumul initial al epruvetei dupa determinarea absorbtiei de apa in vid.
5e recomanda ca umflarea sa se determine si dupa un interval de trei zile de
pastrare sub apa, ceea ce permite o apreciere operative asupra calitatii materialelor.
+aca dupa primele zile umflarea prezinta valori ridicate, rezulta ca influenta
nefavorabila amaterialelor sensibile la apa este deosebita.
2.2.4. ADANCIMEA DE PATRUNDERE A POANSONULUI
1ezistenta de patrundere a mixturilor asfaltice se mascara in conditii determinate de
sarcina, temperatura si timp.
Incercarea se face pe epruvete cubice, dupa -. ore de la confectionare, la
temperatura de -->C.
5e aseaza epruveta pe suportul aparatului si se coboara greutatea pana ce poansonul
atinge suprafata probei. 5arcina se aplica perpendicular pe directia de turnare a
epruvetei.Mai intai se citeste indicatia de pe rigla gradata a aparatului, apoi se lasa liber
poansonul sa patrunda in epruveta sub actiunea greutatii de /-,/ Hg. +upa / ore, se citeste
din nou gradatia de pe rigla. +iferenta dintre cele doua citiri reprezinta adancimea de
patrundere a poansonului in epruveta si se exprima in mm. 5e face media valorilor obtinute
pe doua epruvete.
2.2.8. STABiLITATEA S1 FLUA(UL MARS9ALL
Incercarea se face pe epruvete cilindrice, cu anumite dimensiuni, la
temperatura de "!>C si consta in a supune la forfecare probe partial fretate, prin
comprimarea diametrala unor corpuri asezate intre doua falci metalice.
Corpul de proba are diametrul de )!)." mm si inaltimea de "#./ mm, iar
falcile metalice cu raza de curbura egala cu cea a epruvetei, care imbraca in mare
parte suprafata laterala a corpului de proba care se incearca.
Aparatura necesara se compune dintr=o presa cu dispozitive inregistrate a
fortei: comparator cu suport, prevazut cu dispozitiv de oprire a indicatorului: baia
de apa cu reglarea temperaturii la "!>C Y)>, cu capacitatea de cel putin / litri,
prevazuta cu o placa perforata la o distanta de / cm de fund si un agitator pentru
uniformizarea temperaturii. Inainte de incercare, epruveta trebuie mentinuta cel
putin o ora in aer, pe o suprafata plana la o temperatura ambianta.
8entru determinarea stabilirii si a indicelui de curgere sau fluaj, epruvetele
se mentin, in prealabil, #! minute in apa la "!>C Y)>.
?aloarea maxima a sarcinii, exprimata in Hg, la care se produce ruperea
epruvetei, reprezinta stabilitatea Marsall, iar deformatia corespunzatoare
reprezinta indicele de curgere sau fluajul Marsall.
Compactorul se opreste cand sarcina indicata de dinamometru tinde sa
scada. Incercarea trebuie efectuata intr=un interval de #! secunde, considerat de la
scoaterea epruvetei din baia de apa.
+aca se lucreaza cu epruvete avand inaltimi diferite, valorile stabilitatii
trebuie multiplicata cu un factor de corectie, care depinde de inaltimea epruvetei,
conform tabelului:
I3A*(IM2A
2814?2(2I
/."! /.$! ".!! ".-! ".#/ "..! "."! ".$! ;.!! ;.-!
'AC(61 +2
C612C(I2
).-- ).); ).)! ).!. ).!! !.&$ !.&. !.&! !.$/ !.$-
Incercarea da indicatii in special asupra influentei coeziunii si poate fi aplicata pentru
controlul calitatii mixturii asfaltice fabricate.
)
Fi#. 2.2.2. A!"tul M"s$ll
2.2.:. INCERCAREA TRIA;IALA ATATICA
Incercarea triaxiala statica este folosita pentru determinarea mai multor
caracteristici fizico=mecanice ale mixturilor asfaltice si anume:
9 +eterminarea ungiului de frecare interioara si a coeziunii
materialului in structura:
9 +eterminarea modelului tangent in origine respectiv si a modelului
elastic initial:
9 +eterminarea modelului tangent care caracterizeaza starea
materialului la un anumit stadiu de solicitare=deformare:
9 +eterminarea modelului secant care pune in evidenta caracterul vasco=
elastic al materialului:
9 +eterminarea modului reversibil care arata revenirea vasco=elasto=
plastica a materialului.
8rin toate aceste determinari se pot obtine informatii privind stabilitatea in
structura a mixturii asfaltice sub efectul solicitarii externe. Incercarea se realizeaza in
laborator intr=un aparat cu presiune triaxiala in conditii dorite de incercare si
temperatura a mediului de experimentare.
2cipamentuI de incercare consta intr=o presa de )! tone prin care se transmite
incarcarea verticala, in trepte constante.
Anexele presei sunt (fig. -.-.&.):
9 Compresor:
9 8resa idraulica pentru mentinerea efortului de fretare laterala:
9 Celula triaxialului.
8robele confectionate trebuie sa aiba inaltimea @ -...-./+ (unde + este diametrul ei). Acest
diametru poate avea dimensiunea de ; respectiv )! cm in functie de marimea agregatului din
proba.
'ig. -.-.#. Incercarea triaxiala
Compactarea se face in functie de mediul de utilizare a mixturii.
2fectuarea incercarii:
5easeaza proba temperate pe pistonul support:
5e pozitioneaza pistonul superior:
5e fixeaza camasa capsulei:
5e monteza capacul capsulei cu tija piston
5e introduce licid in celula monmtata pentru realizarea presiunii laterale
5e conecteaza celula la pompa cuplata cu redresorul current
5e conecteaza celula la termostat pentru a pastra in camasa dubla temperatura incercarii
5e incepe determinarea cu realizarea presiunii laterale dupa care se pune in functiune presa
pentru realizarea primei trepte din incarcare verticala.
-.-.&.). +2(21MI3A12A 430<I4*4I +2 '12CA12 I3(21I6A1A 5l A C62ZI43II
MA(21IA*4*4I I3 5(14C(41A
8entru obtinerea caracteristicilor materialului este necesara incercarea la rupere a
cel putin doua probe cu presiune laterala s
3
variabila. (angenta comuna la cercurile
Mor obtinuta, determine prin innclinarea fata de orizontala, ungiul de frecare
interioara F, iar prin ordonata la origine, coeziunea c.
Mixtura asfaltica fiind un material cu puternic caracter reologic se poate pune in
evidenta variatia coeziunii materialului cu viteza de incercare. Incercare de laborator se
face la un efort de frecare laterala s
#
@constant, punandu=se in evidenta cresterea vitezei
de incarcare.
In urma incercarii se pune in evidenta studiul pe triaxial al coeziunii materialului
cu viteza de deformare, respectiv rezistenta la forfecare pentru .o compresiune normala
nula cand viteza de deformare tinde catre zero.
Acest studiu pune in evidenta faptul ca rezistenta materialului scade daca viteza
de incarcare scade. (otodata din analiza datelor rezultate din incercarea triaxiala se
poate pune in evidenta fluajul materialului, respectiv variatia deformatiei probei sub
efort constant in timp.
4n alt fenomen important care poate fi pus in evidenta cu ajutorul rezultatelor
testului triaxial este relaxarea materialului, care reprezinta variatia eforturilor unitare
functie de timp.
5tudiul fenomenului de relaxare este important in determinarea modulului de
deformare a mixturilor asfaltice. Astfel se pune in evidenta faptul cum deformatiile, care
initial sunt clasice, se transfera deformarii plastice pe masura ce creste sarcina
exterioara. Aceasta face ca efortul unitar necesar mentinerii deformatiei totale constante
sa se reduca pe masura ce timpul de actionare al sarcinii creste.
-.-.&.-. M6+4*4* (A3023(2I I3 61I0I32 (2!7
2
!
@s/e
el
Acest modul pune in evidenta stadiul elastic al mixturii asfaltice atunci cand
solicitarea are valoare mica sau viteza mare de incarcare este foarte mare.
-.-.&.#. M6+4*4* (A3023( I3(21M2+IA1 <E
t
7
2
t
@ds/de
Modulul tangent intermediar pune in evidenta starea efort=deformatie intr=un punct in
care materialul se comporta vasco=elastic.

-.-.&... M6+4*4* 52CA3( <Es7
2
s
@ds/de
1eprezinta raportul dintre efortul maxim s
1
si deformatia specifica e
a probei
e=D, unde:
D inaltimea modificata a probei
inaltimea initiala a probei.
2.3. STABILIREA COMPO5ITIEI UNEI MIXTURI ASFALTICE
Mixturile asfaltice sunt amestecuri, in diferite proportii, de agregate
minerale aglomerate cu bitum.
Compozitia granulometrica a agregatelor folosite la executarea straturilor
dupa metoda betonului, trebuie astfel alcatuita incat sa se asigure minimul de
goluri. Aceasta presupune un scelet mineral cu o granulozitate intinsa, care
cuprinde o gama intreaga de fractiuni si un continut bogat in particule fine.In
cazul acesta mixtura va prezenta o structura compacta, cu o permeabilitate
scazuta si o suprafata incisa. +eoarece prin amestec fiecare particula este
invelita cu o pelicula de bitum, prezenta unei cantitati mari de elemente fine, cu
o suprafata specifica apreciabila, necesita un consum mare de liant. Aceasta
duce la scaderea frecarii interioare, ceea ce contribuie la reducerea stabilitatii
termice si mecanice a mixturii.
2liminarea intr=o anumita masura a partii fine din alcatuirea mixturii
atrage dupa sine cresterea numarului de goluri si obtinerea unei mixturi
descise. +aca insa se folosesc materiale ce se impaneaza bine prin compactare
si daca se dozeaza in mod corespunzator elementele fine, atunci se pot obtine
mixturi asfaltice rezistente, cu frecarea interioara si coeziune sporita.
Mortarul leaga agregatele intre ele si asigura rezistenta mixturii, in timp
ce agregatul mare are rol de a spori capacitatea portanta si stabilitatea la frecare
a mixturii.1ezistenta la forfecare a mixturii depinde de numarul de contacte
intre granule si grosimea peliculei de liant, ceea ce justifica importanta mare pe
care o prezinta dozarea corecta a bitumului si a liantului.
Materialele concasate maresc frecarea interioara, ceea ce prezinta o mare
importanta pentru asigurarea stabilitatii, atunci cand, din anumite motive,
coeziunea mixturii scade sub limitele admise. 8roportia de agregate mari este
insa conditionata de evitarea segregarii in timpul transportului. *ucrabilitatea
mixturilor asfaltice nu depinde numai de cantitatea de liant pe care o contine, ci
si de natura agregatelor, precum si de compozitia granulometrica. 8entru a se
obtine amestecuri omogene, usor lucrabile, care sa favorizeze buna compactare,
este necesar ca proportia de agregate sa se inscrie intr=o curba granulometrica
continua.
Asfaltul cilindrat este o mixtura bituminoasa alcatuita pe principiul
betonului, la care toate granulele sceletului mineral sunt invelite uniform cu o
pelicula de bitum.
*a betoanele asfaltice, mixtura minerala, indesata prin compactare, are un
volum de goluri de cel mult -!%. daca granulozitatea sceletului mineral este
bine alcatuita, golurile care raman dupa anrobarea mixturii trebuie de ...../%
din volumul bitumului. +upa cativa ani de la darea in exploatare volumul
acestor goluri ocupate de aer se reduce ).. -%. 1ezulta ca golurile dintr=un
beton, la care toate granulele au fost anrobate nu comunica intre ele, ci raman
incise, asigurand o buna impermeabilitate.
Detoanele asfaltice pot fi alcatuite astfel in cat in compozitia lor sa
predomine agregatele mari (bogate in criblura) sau sa predomine agregatele fine
(sarace in criblura). Alegerea unuia din aceste tipuri de betoane se face in
functie de metoda de executie aplicata si de gradul de rugozitate pe care trebuie
sa=l aiba soseaua. de asemenea, trebuie sa se tina seama ca, daca procentul de
agregate mari creste, lucrabilitatea betonului scade, in special cand se folosesc
agregatele de concasaj. Detoanele descise contin putin nisip si filer, ceea ce
conduce la un procent de bitum de ;....$%.
In cazul betoanelor asfaltice executate la cald, se alege un scelet mineral
cat mai compact. 8entru cele executate la rece, initial se alege o structura mai
putin compacta, care sa permita evaporarea solventului sau a apei, urmand ca
sub actiunea circulatiei sa se transforme treptat intr=o structure compacta.
2.(GIROCOMPACTORUL
Acest document stabile[te metoda de compactare a epruvetelor cilindrice din
mixtur\ asfaltic\ cu presa de compactare giratorie. Aceast\ compactare se realizeaz\ prin
combinarea unei ac]iuni de forfecare rotativ\ [i a unei for]e rezultante verticale aplicat\
de un cap mecanic.
Metoda poate fi utilizat\ pentru:
- determinarea con]inutului de goluri al mixturii asfaltice pentru un num\r de
gira]ii dat:
- deducerea curbei masei volumice Ln func]ie de num\rul de gira]ii:
- confec]ionarea epruvetelor cu o Ln\l]ime prestabilit\ [i o mas\ volumic\
predeterminat\, pentru Lncercarea ulterioar\ a propriet\]ilor lor mecanice.
Acest standard european se aplic\ mixturilor asfaltice (atMt celor preparate Ln
laborator cMt [i celor rezultate din probele prelevate de la locul de punere Ln oper\), cu
agregate cu dimensiunea nu mai mare de #),/ mm.
2.'.1Prin,iiu
Mixtura asfaltic\ se introduce Lntr=un tipar cilindric delimitat de piese
desp\r]itoare [i este p\strat\ pe toat\ durata Lnc\rc\rii la o temperatur\ constant\
cu abateri specificate.
Compactarea se efectueaz\ sub ac]iunea simultan\ a unei for]e de
compresiune static\ redus\ concomitent cu ac]iunea de forfecare rezultat\ din
mi[carea axei centrale a epruvetei de Lncercat care genereaz\ o suprafa]\ conic\
de revolu]ie, a punctului culminant ! [i a ungiului - fa]\ de punctul
culminant, Ln timp ce extremit\]ile epruvetei de Lncercat r\mMn aproximativ
perpendiculare Ln orice moment pe axa suprafe]ei conice (a se vedea figura
-...)).
*egend\:
' for]a axial\ rezultant\
(n
g
) Ln\l]imea epruvetei dup\ num\rul de gira]ii
4ngiul
Fi#u" 2.(.1 = Di#"m mi>'?"ii e!"u2etei %e @n'e"'t
+atorit\ caracteristicilor mecanice diferite ale preselor de compactare
giratorie, ungiul [i for]a ' trebuie s\ fie detectabile conform unui lan] de
calibrare cu scopul de a da acela[i con]inut de goluri pentru un num\r de gira]ii
fixat. 'iecare model de pres\ de compactare giratorie corespunde cu un anumit
tip. 8entru fiecare tip se stabile[te o reglare a ungiului, cu scopul de a satisface,
pe durata unei Lncerc\ri experimentale asupra materialelor centrale de referin]\,
rezultatele stabilite ale compact\rii. 8entru fiecare model de pres\ de
compactare giratorie de acest tip, ungiul este reglat la valoarea astfel definit\.
1ezultanta Ln conformitate cu axa central\ a conului for]elor, care
ac]ioneaz\ asupra epruvetei de Lncercat, nu este obligatoriu s\ treac\ prin axa
central\ a pieselor desp\r]itoare. ?aloarea acesteia trebuie totu[i s\ fie constant\
pe toat\ durata Lncerc\rii.
4ngiul se p\streaz\ constant pe toat\ durata Lncerc\rii, Ln cadrul
toleran]elor prestabilite. Nn timpul Lncerc\rii, sec]iunea [i masa epruvetei de
Lncercat r\mMn constante. 5e reduce Ln\l]imea ei. Nn\l]imea epruvetei se
Lnregistreaz\ continuu.
Masa volumic\ a mixturii asfaltice sau con]inutul de goluri se deduce din
Ln\l]imea epruvetei.
2.'.2Aaratur<
a) +ispozitiv de Lncercare:
+ispozitiv de Lncercare:
= care permite s\ se compacteze epruveta de Lncercat:
= care permite s\ se men]in\, cel pu]in Lntr=un punct Ln apropierea planului
median, situat Lntre #! mm [i ./ mm de axa tiparului, temperatura de
Lncercare prescris\ cu Y )!
o
C:
= cu ce tip corespunde modelul de pres\ de compactare giratorie.
1eglarea ungiului al tipului de pres\ se verific\ pe baza Lncerc\rii
efectuat\ pe materialele centrale de referin]\ cu modelul reprezentativ
Condi]iile minime de conformitate ale unui model de pres\ de compactare
giratorie cu un model standardizat sunt:
= care permite s\ se aplice o for]\ ' a c\rei valoare medie Ln timpul Lncerc\rii
se determin\ pentru un anumit tip de pres\ de compactare giratorie.
Aceast\ valoare predeterminat\ este:
= Lntre ))/!! 3 [i )#/!! 3 pentru prese de compactare giratorie ecipate cu
tipare cu diametrul )"! mm:
= Lntre )!!!! 3 [i )-!!! 3 pentru prese de compactare giratorie ecipate cu
tipare cu diametrul )/! mm:
= Lntre ./!! 3 [i .&!! 3 pentru prese de compactare giratorie ecipate cu
tipare cu diametru )!! mm.
?aloarea medie a for]ei ', Ln timpul unei Lncerc\ri elementare, Ln afar\ de o
perioad\ de pornire temporar\ mai mic\ de #! s, nu trebuie s\ se dep\rteze cu
mai mult de Y-/! 3 fa]\ de valoarea predeterminat\.
b) (ipare metalice
(ipare metalice:
= care au o duritate a suprafe]ei mai mare de /! <1C
= care au o rugozitate 1
a
mai mic\ de ) ^m:
= o rugozitate ini]ial\ sub !,$ ^m [i f\r\ defecte, zgMrieturi sau urme vizibile cu
ociul liber:
= care au Ln zona de contact cu materialul Ln timpul compact\rii, un diametru
interior de )/! mm Y !,) mm sau )"! mm Y !,) mm sau )!! mm Y !,) mm:
= care au o Ln\l]ime compatibil\ cu volumul necesar de material al epruvetei Ln
timpul Lncerc\rii:
= care au o grosime mai mare de ;,/ mm.
c) 8iese desp\r]itoare metalice rotunde
8iese desp\r]itoare metalice rotunde:
= care au o suprafa]\ plan\ activ\ (suprafa]\ care urmeaz\ s\ fie Ln contact cu
materialul) pMn\ la Y !,) mm:
= care au o duritate mai mare de // <1C:
= care au fie o rugozitate 1
a
sub !,$ ^m, fie o rugozitate ini]ial\ sub !,$ ^m [i
f\r\ defecte, zg\rieturi sau urme vizibile cu ociul liber:
= care au o form\ adecvat\ la cinetica mi[c\rii [i un diametru astfel ca jocul
inser]ie, tipar s\ fie Lntre !,) mm [i !," mm.
d) +ispozitiv pentru m\surarea distan]ei Lntre piesele desp\r]itoare.
e) +ispozitiv pentru contorizarea num\rului de gira]ii Ln timpul
revolu]iei.
2.'.3C!n+e,=i!narea eru"etel!r
a) Masa mixturii asfaltice care se introduce Ln tipar
8repararea epruvetelor cu Ln\l]ime dat\ la o mas\ volumic\ aparent\
predeterminat\
Masa M a mixturii asfaltice care se introduce Ln tipar trebuie calculat\ din
masa volumic\ necesar\ [i volumul epruvetelor.
+eterminarea unei curbe a masei volumice Ln func]ie de num\rul de gira]ii
Masa M a mixturii asfaltice care se introduce Ln tipar trebuie determinat\ din
masa volumic\ maxim\ _
M
a mixturii asfaltice determinat\ [i din Ln\l]imea
minim\ a eprubetei compactate
min
care corespunde la zero procente de goluri.
(
2
$
(
min
-
&
.
)!

=
())
unde:
M este masa mixturii asfaltice care se introduce Ln tipar, Ln Hilograme (Hg):
+ este diametrul intern al tiparului, Ln milimetrii (mm):

min
este Ln\l]imea minim\ a epruvetei compactate, care corespunde la zero
procente de goluri, Ln milimetri (mm):
_
M
este masa volumic\ maxim\ a mixturii asfaltice, Ln Hilograme pe metru
cub (Hg,m
#
).
8entru un tip dat de pres\ de compactare giratorie,
min
este constant.
1aportul dintre
min
[i diametrul interior al tiparului, +, trebuie s\ fie Ln
intervalul de la !,"" pMn\ la ),!/.
b) Confec]ionarea epruvetelor de Lncercat
+ac\ mixtura asfaltic\ este preparat\ Ln laborator, aceasta trebuie preparat\ .
+ac\ este prelevat\ sau carotat\ dintr=un strat compactat, dimensiunea probei
trebuie s\ fie astfel ca s\ poat\ fi prelevat\ din aceast\ prob\ masa M .
+ac\ dimensiunea nominal\ maxim\ a agregatului este )" mm sau mai
mic\, diametrul epruvetelor trebuie s\ fie )!! mm, )/! mm sau )"! mm. +ac\
dimensiunea maxim\ a agregatului este mai mare de )" mm, diametrul epruvetei
trebuie s\ fie )/! mm sau )"! mm.
(rebuie efectuate urm\toarele opera]ii:
= se a[eaz\ tiparele [i piesele desp\r]itoare timp de cel pu]in - Lntr=o incint\
climatizat\ la temperatura de Lncercare, Y )!
o
C:
= se ung tiparele cu un strat de oleat de sodiu glicerinat sau de silicon, aplicat
cu ajutorul unei pensule:
= dac\ proba a fost prelevat\ sau carotat\ dintr=un strat compact, aceasta se
aduce la o temperatur\ la care mixtura asfaltic\ este friabil\ pentru ca s\
poat\ fi prelevat\ masa M prescris\:
= se cMnt\resc tiparul [i piesele desp\r]itoare, se umple tiparul cu mixtur\
asfaltic\ cu ajutorul unei pMlnii [i se determin\ greutatea tiparului [i a
inser]iilor plus mixtura asfaltic\ din tipar, astfel LncMt s\ se ob]in\ masa
prescris\, M, a mixturii asfaltice din tipar, cu exactitate de !,) %:
= alternativ se cMnt\re[te masa, M, a mixturii asfaltice Lntr=un container
intermediar, cu exactitate de !,) % [i se introduce mixtura asfaltic\ Ln tipar
cu ajutorul unei pMlnii printr=o singur\ opera]ie:
= se p\streaz\ tiparul, epruveta de Lncercat [i piesele desp\r]itoare, Lntr=o
incint\ climatizat\ la temperatura de Lncercare Y)!
o
C timp de la #! minute
pMn\ la - ore.
2.'.'M!- -e lu,ru
8reLnc\rcare
Nn cazul unei preLnc\rc\ri 8, aceasta trebuie s\ fie Lntre )/! 3 [i #!!! 3
inclusiv.
1eglarea ungiului de Lnclina]ie
8rocedeul de fixare a ungiului pentru un tip de pres\ de compactare
giratorie este descris Ln anexa A, scopul fiind acela de a determina con]inutul de
goluri al mixturii asfaltice pentru un num\r de gira]ii dat sau deducerea curbei
masei volumice func]ie de num\rul de gira]ii. CMnd scopul este confec]ionarea
epruvetelor cu o Ln\l]ime dat\ cu o mas\ volumic\ predeterminat\ pentru
Lncercarea care urmeaz\ de determinare a caracteristicilor mecanice, nu este
necesar\.
4ngiului de Lnclina]ie fixat este cel determinat pentru tipul de pres\ de
compactare giratorie conform /.) cu exactitate !,!-.
?itez\ de rota]ie
?iteza de rota]ie se men]ine constant\ pe durata Lncerc\rii cu exactitate )!%
[i trebuie s\ fie sub #- ture pe minut.
(emperatura de Lncercare
*a Lnceperea compact\rii temperaturile de compactare trebuie s\ fie cele
indicate Ln tabelul -...)
T-elul 2.(.1tem!e"tu" %e '&m!'t"e
Clasa bitumului conform 23 )-/&)C (emperatura de compactare,
o
C
-!,#!
)$!)!
#/,/! #!,./
)"!)!
.!,"! /!,;!
)/!)!
;!,)!!
).!)!
)!!,)/!
)#/)!
)"!,--! -/!,##!
)#!)!
C CMnd se utilizeaz\ bitumuri modificate sau bitumuri cu grad de duritate mare
sau alte clase de bitumuri sau de aditivi, temperaturile se pot adapta acestor
tipuri.
COMPACTAREA EPRU+ETELOR
Met&%e %e '&m!'t"e in l-&"t&"
5tabilirea retetei mixturii asfaltice a constituit o problema ce a preocupat
cercetatorii din domeniul rutier inca de la inceputul secolului trecut.
8entru a avea o mixtura durabila si rezistenta pe perioada de serviciu a
drumului, este necesara stabilirea anumitor proportii Lntre materialele
componente ale mixturii asfaltice (agregate, filer, bitum si eventual fibre).
8roiectarea unei mixturi asfaltice consta Ln alegerea unui amestec
potrivit de agregate si a unui procent optim de liant bituminos astfel ca mixtura
rezultata sa fie cMt mai durabila posibil. 'actorul critic Ll reprezinta procentul de
bitum. 5=a constatat ca o variatie de !,/ % fata de procentul optim poate
conduce fie la prea mult, fie la prea putin bitum. 4n continut prea mare de liant
conduce la o mixtura cu volum de goluri scazut care este susceptibila la
ornieraj si exsudari. 4n continut prea mic de liant produce o
mixtura subcompactata (mixtura are volum mare goluri) si conduce la
deteriorarea Lmbracamintii rutiere. *iteratura de specialitate demonstreaza
existenta unui singur procent de liant bituminos care, aplicat mixturii
asfaltice, sa poata satisface atMt durabilitatea cMt si stabilitatea acestui
material compozit. +e asemenea, curba granulometrica a agregatului
prezinta o importanta deosebita si se alege Ln functie de tipul si functiile
stratului asfaltic Ln care se va folosi mixtura.
Nn decursul timpului, s=a constatat ca pentru un numar mare de drumuri
cu structuri rutiere flexibile sau mixte, densitatea finala a mixturii asfaltice nu
corespunde cu cea obtinuta Ln cadrul laboratorului. 2ste evident ca metodele
curente de compactare Ln laborator nu sunt suficiente pentru
simularea conditiilor reale. +eci trebuie luate Ln considerare proprietatile
bitumului si agregatelor Ln functie de volumul de goluri din mixtura pe timp
lung: aceasta se refera la corelarea rezistentei mixturii rutiere cu efortul de
compactare. +aca rezistenta la efortul de compactare este slaba, drumul va fi
utilizat numai pentru trafic scazut: daca mixtura opune o rezistenta mare
la compactare, drumul va putea fi folosit pentru trafic mare.
+rumurile se densifica Ln functie de cresterea volumului de trafic
pMna cMnd se stabilizeaza. (raficul compacteaza drumul la densitatea
finala, care este atinsa, Ln general dupa a treia vara de trafic. 4n compactor de
laborator trebuie sa fie capabil sa simuleze densitatea finala. Cu cMt
traficul este mai greu cu atMt densitatea realizata a mixturii creste.
*a baza criteriului de proiectare a retetei mixturii asfaltice se afla ideea
ca o structura rutiera trebuie sa fie capabila sa reziste fortelor de forfecare si
celor verticale ce provin din trafic.
5e stie ca densitatea mixturii asfaltice depinde de trafic si de clima. 6
mixtura asfaltica corect proiectata se poate realiza atunci cMnd traficul si clima
sunt simulate Ln laborator. Metodele de proiectare a retetei mixturii
asfaltice cauta sa tina seama de acesti doi factori, ele bazMndu=se pe
metoda de compactare in laborator. Nn decursul timpului s=a cautat
introducerea Ln metoda de proiectare a amestecului a unei aparaturi de
compactare necesara simularii densitatii reale a stratului asfaltic.
+e=a lungul timpului au existat trei metode de compactare ce constituie
parte integranta a metodelor de proiectare a mixturilor asfaltice:
compactarea prin impact
compactarea prin framMntare
compactarea giratorie
Cea mai vece metoda folosita Ln laborator o constituie metoda de
proiectarea care foloseste '&m!'t"e !"in im!'t. Nn anul )&-! <ubbard si
'ield au folosit ciocanul 8roctor de la geotenica pentru compactarea
mixturilor asfaltice.
+upa )! ani, Ln )&#!, Druce Marsall a introdus metoda de proiectare a
mixturii asfaltice care=i poarta numele. +eosebirea fata de metoda
<ubbard este aceea ca fata compactorului are diametrul egal cu diametrul
tiparului. Acest tip de compactare prin impact a fost adoptata de toate
tarile pentru proiectarea retetei mixturilor asfaltice pentru drumuri.
3umarul de lovituri aplicate pe fiecare parte a probei cilindrice se alege
Ln functie de nivelul traficului preconizat pe drumul ce urmeaza a fi construit
(#/, /!, ;/ lovituri pe fiecare fata). Aceasta este metoda cea mai des
utilizata Ln lume pentru proiectarea mixturii asfaltice, considerMnd Ln
general, ;/ lovituri pe fiecare parte (la noi Ln tara, /! de lovituri), desi Ln
urma aplicarii acestor lovituri vor rezulta densitati diferite din cauza
diferitelor tipuri de ciocane Marsall: mecanic, rotativ, manual.
Nn principiu, metoda Marsall urmareste realizarea unei mixturi asfaltice
rezistente, folosind analiza stabilitate,fluaj si densitate,volum de goluri.
Avantajul acestei metode de proiectare Ll reprezinta atentia fata de
proprietatile mixturii asfaltice: densitate si volum de goluri, analiza ce asigura
proportii volumetrice potrivite pentru realizarea unei mixturi asfaltice
de calitate. Nn plus, aparatul este relativ ieftin si portabil. +ezavantajul principal
al metodei este acela ca acest tip de compactare Ln laborator nu
simuleaza compactarea reala a mixturii asternute. Nn plus, stabilitatea
Marsall nu estimeaza adecvat rezistenta la forfecare a mixturii. Cele
doua dezavantaje fac dificil de asigurat rezistenta la ornieraj a mixturii
proiectate.
Independent de dezvoltarea metodei de proiectare Marsall, 'rancis
<veem a introdus o noua metoda de proiectare a mixturilor Lntre anii )&#! si
)&.!. Metoda de proiectare <veem are la baza '&m!'t"e !"in
/"mAnt"e, la care se aplica o forta prin intermediul unui picior de
forma triungiulara ce acopera numai o portiune din suprafata probei.
*oviturile se aplica uniform pe suprafata probei pentru a realiza compactarea
acesteia.
Metoda <veem foloseste de asemenea analiza densitate,volum de goluri
si stabilitate. 5e determina Ln plus si rezistenta mixturii la umflare Ln
prezenta apei. Metoda <veem are doua avantaje:
primul, metoda de compactare prin framMntare este gMndita pentru o mai
buna simulare a caracteristicilor de densitate ale mixturii asternuta
pe drum :
al doilea, stabilitatea <veem este o masura directa a componentei
frecarii interne a rezistentei la forfecare. Masoara capacitatea probei
de a rezista deplasarii laterale Ln urma aplicarii unei Lncarcari verticale.
4n dezavantaj al procedeului <veem este acela ca ecipamentul de testare
este oarecum scump si nu este portabil. Nn plu, exista cMteva proprietati
volumetrice importante ale mixturii legate de durabilitate care nu sunt
determinate ca parte a procedurii. 4nii ingineri considera ca metoda
alegerii procentului de bitum Ln metoda <veem este prea subiectiva si poate
rezulta o mixtura care nu este durabila, avMnd prea putin bitum.
6biectivul acestui tip de compactare, ca si Ln cazul altor metode, este sa
realizeze probe cu densitate egala cu densitatea mixturii atinsa sub trafic,
post=constructie. (otusi, aceasta metoda nu este folosita decMt Ln cMteva state din
5.4.A. si din ce Ln ce mai putin.
(ot cam Ln aceeasi perioada (anul )&#!), Ln (exas s=a dezvoltat o
metoda de proiectare care are la baza compactarea giratorie. +ezvoltarea
acestei metode Li este atribuita lui 8ilippi, 1aines si *ove. 8rima presa
giratorie a fost una manuala iar specificatiile si metoda de Lncercare au
fost introduse abia Ln )&." de +epartamentul de +rumuri din (exas.
Metoda de compactare giratorie consta Ln aplicarea unei Lncarcari
verticale, Ln timp ce tiparul este supus unei miscari de rotatie.
Compactarea giratorie produce o actiune de framMntare asupra probei.
Actiunea de framMntare este cauzata de rotirea probei Ln jurul axei.
4ngiul de rotatie al diverselor compactoare se gaseste Ln intervalul ),!!
o
la ",!!
o
. Compactarea folosind actiunea giratorie s=a aplicat si de catre 4.5.
ArmE Corps of 2ngineers din 5.4.A. si *aboratoire Central des 8oints et
Causs`es (*C8C) din 'ranta.
Nn anul )&.! 4.5. ArmE Corps of 2ngineers a realizat un compactor prin
aplicarea principiului miscarii giratorii cu scopul de a introduce o noua metoda
de proiectare a mixturilor asfaltice tinMnd seama de conditiile extreme de trafic.
3oul aparat de compactat probe de mixtura asfaltica s=a numit a0EratorE (est
Macinea (0(M). +ezvoltarea acestui tip de compactare a continuat Ln anii b/!
ajungMnd ca la Lnceputul anilor b"! sa se demonstreze utilitatea sa. (otusi, Ln
acea perioada s=a folosit mai mult Ln scopuri de cercetare decMt Ln proiectarea de
rutina a mixturilor asfaltice.
con *. Mc1ae, cel care a contribuit la construirea compactorului de
framMntare giratoriu, a plecat de la concluzia ca proprietatile mecanice ale
probelor produse cu ciocanul Marsall nu simuleaza proprietatile carotelor
extrase din Lmbracamintea rutiera asfaltica.
Nn anul )&/!, o delegatie din 'ranta a vizitat 5tatele 4nite si a
studiat metoda giratorie din (exas. *C8C a evaluat parametrii ce
influenteaza compactarea giratorie: Ln )&;- a finalizat un protocol Ln ceea
ce priveste metoda giratorie. Cele trei variabile importante studiate au fost
ungiul de rotatie, viteza de rotatie si presiunea verticala, a caror valori
s=au modificat mereu Ln decursul timpului ()&/! = )&&#).
Nn 'ranta, aplicarea compactarii giratorii se face pentru a
simula densitatea aparuta Ln stratul asfaltic la sfMrsitul constructiei.
Astazi, compactarea giratorie este folosita Ln mod obisnuit Ln 'ranta ca
parte a procesului de proiectare a mixturii. Aparatul se numeste
a8resse d Cisaillement 0iratoirea (8C0) si are ungiul de rotatie de )
o
iar
presiunea de compactare de "!! H8a. Mai recent, acest tip de compactare a fost
introdus Ln multe tari.
Mai nou aparutul girocompactor 5<18 = 5trategic <igAaE
1esearc 8rogram (a5<18 0EratorE Compactora = 50C) constituie un
compromis Lntre girocompactorul *C8C, 4.5. ArmE Corps of 2ngineers si
metodele (exas si se foloseste si in 1omMnia de cMtiva ani. (ipurile de 50C
existente la ora actuala sunt girocompactoarele produse de urmatoarele
firme: 8ine Instrument CompanE, (roxler 2lectronic *aboratories, (est
euip, 1ainart CompanE si InterlaHen (ecnologE Co. +intre acestea, 8ine
50C si (roxler 50C sunt cele mai veci si mai raspMndite Ln lume, ambele
prezentMnd rezultate similare cu prototipul (exas 50C modificat.
2xtinderea folosirii compactarii giratorii s=a bazat pe comparatia din
punct de vedere al densitatii, efectuata Lntre carotele extrase din teren si
probele confectionate Ln laborator. NncepMnd din )&$; s=au facut
numeroase studii Ln 5tatele 4nite, prin programul 5<18, asupra
valorilor presiunii verticale de consolidare, a ungiului de rotatie si a vitezei
de rotatie. Nn final s=a ajuns la concluzia ca urmatoarele valori conduc la
realizarea unui volum de goluri de .% pentru mixtura care se proiecteaza:
presiunea verticala de consolidare de "!! H8a, ungiul de rotatie de ),-/
o
(Y!,!-
o
) si viteza de rotatie de #! rot,min (Y!,/ rot,min). (oleranta acceptata Ln
ceea ce priveste valoarea ungiului limiteaza variatia procentului de bitum la
max. !,)%.
+upa stabilirea parametrilor de functionare, Ln utlimii )! ani s=au realizat
si studii pentru evaluarea de teren a acestui girocompactor. 5=a constatat ca atMt
girocompactorul american 50C cMt si cel francez 80C sunt folositoare Ln
stabilirea retetei mixturilor asfaltice preparate la cald. Astfel, s=a dezvoltat sub
programul 5<18, sistemul de proiectare a retetei mixturii asfaltice *uperpa/e
(5uperior 8erforming Aspalt 8avements).
Cercetarile efectuate Ln decursul timpului au aratat ca fiecare mod
de compactare Ln parte conduce la un anumit tip de structura a agregatului si
film de bitum pe agregate.
Metodele <veem si giratorie de proiectare a mixturilor asfaltice conduc
la realizarea unor densitati mai mari decMt cele obtinute prin folosirea metodei
Marsall. Actiunea de framMntare simuleaza mai bine orientarea
particulelor agregatului, existenta Ln realitate Ln stratul asfaltic decMt o
realizeaza compactarea cu Marsall. 4nul din motivele principale
ale folosirii girocompactorului este capacitatea sa de a reproduce densitatile
mari care se LntMlnesc Ln stratul asfaltic asternut.
2.*METODE DE PROIECTARE SUPERPA+E

2.).1 CE ESTE SISTEMUL SUPERPA6E
A dezvoltat un nou sistem de analizare a liantilor bituminosi si de
proiectare a mixturilor asfaltice preparate la cald Ln vederea cresterii
performantelor drumului. Acest sistem s=a numit 5uperpave
(M
(5uperior
8erforming Aspalt 8avements) si este un sistem ce furnizeaza date pentru
specificatii, Lncercarea materialelor componente ale mixturii asfaltice,
proiectarea retetei amestecului de agregate, filer si bitum, Lncercarea
mixturilor asfaltice si evaluarea performantelor structurii rutiere.
Aceasta metoda de proiectare este alcatuita conform cerintelor de
perfomanta dictate de trafic si de mediul Lnconjurator (clima) si determina
alegerea si combinarea liantului bituminos, a agregatelor si a oricarui
modificator necesar pentru a realiza nivelul de performanta cerut pentru drum.
5istemul 5uperpave se aplica mixturilor asfaltice preparate la cald
cu bitum modificat sau nemodificat: se poate folosi Ln cazul
straturilor de suprafata, de legatura si de baza noi, ca si Ln cazul straturilor de
ranforsare de pe drumurile existente.
6biectivul sistemului 5uperpave este acela de a defini un amestec
economic de liant bituminos si agregate ce conduce la o mixtura asfaltica cu:
- suficient liant bituminos pentru durabilitate:
= suficiente goluri Ln amestecul de agregate minerale si suficient volum de
goluri Ln mixtura asfaltica:
= suficienta lucrabilitate:
= caracteristici satisfacatoare ale performantei de=a lungul duratei de
viata a drumului.
8erformanta structurii rutiere este analizata Ln raport cu deformatiile
permanente, fisurarea din oboseala, fisurarea din temperaturi scazute si
efectele degradarilor din LmbatrMnire si umiditate.
Contine trei nivele distincte de proiectare, numite ni2elul 1, ni2elul 2 si
ni2elul 3. Complexitatea fiecarui nivel este Ln functie de importanta drumului
ce urmeaza a fi construit si creste Ln mod semnificativ de la nivelul ) la nivelul
#. 3ivelul # necesita un numar mare de teste, mai multe probe si mai mult timp
pentru a realiza proiectarea retetei mixturii. 3ivelul # contine toate proprietatile
masurate Ln nivelul -, Ln timp ce nivelul - contine toate proprietatile masurate Ln
nivelul ).
Cele trei nivele de proiectare se aleg Ln functie de trafic: pe masura ce
traficul creste se trece la un nivel superior de proiectare a retetei mixturii
asfaltice :
- nivelul ) (trafic scazut) @ )!
"
osii ecivalente
- nivelul - (trafic intermediar) @ )!
;
osii ecivalente
- nivelul # (trafic ridicat) 7 )!
;
osii ecivalente
6sia ecivalenta Ln 5.4.A. este de $! H3. 8entru conditiile tarii noastre
aceasta se va ecivala cu osia de ))/ H3, conform normelor Ln vigoare.
3ivelul ) se bazeaza pe proiectarea volumetrica a mixturii asfaltice, Ln
timp ce nivelele - si # contin si Lncercari specifice pentru determinarea
caracteristicilor mixturii asfaltice, precum :
- Lncercare de forfecare repetata
- Lncercare de forfecare simpla
- rezistenta la Lntindere indirecta
- fluaj si rupere din temperatura scazuta
- reometru pentru grinda Lncovoiata
- Lncercare idrostatica
- Lncercare uniaxiala
2.).2 NI6ELUL 1 DE PROIECTARE A MI;TURII ASFALTICE
3ivelul ) de proiectare a mixturilor asfaltice (pentru trafic scazut),
consta Ln alegerea agregatului si liantului pentru a stabili granulometria si
procentul de bitum care satisfac criteriile specificate pentru volum de
goluri Ln mixtura, goluri Ln amestecul de agregate si goluri umplute cu
bitum. Acest nivel se bazeaza pe proiectarea /olumetrica a amestecului,
luMnd Ln considerare si specificatiile pentru liant si agregate. Alegerea
finala a procentului de bitum este bazata deci, pe atingerea nivelului specificat
pentru volum de goluri Ln mixtura, goluri Ln amestecul de agregate si goluri
umplute cu bitum la trei nivele de compactare: initial, de proiectare si
maxim.
3ivelul initial de compactare, 3
in
este cel care corespunde densitatii
stratului asfaltic dupa traficul initial = la asternere. 3ivelul de proiectare
al compactarii, 3
pr
are valoarea corepunzatoare densitatii obtinuta Ln stratul
asfaltic dupa compactarea initiala = dupa cilindrare. 3ivelul maxim
de compactare, 3
max
este cel corespunzator densitatii anticipate a drumului
la sfMrsitul perioadei de serviciu.
Mixtura asfaltica, continMnd diferite granulometrii ale agregatului
si procente diferite de bitum, va fi compactata, Ln cadrul proiectarii volumetrice,
cu .irocompactorul.
(rebuie specificat faptul ca Ln metoda volumetrica 5uperpave efortul
vertical de compactare a girocompactorului este acelasi pentru toate mixturile
iar numarul de rotatii este stabilit astfel LncMt sa furnizeze o densitate
care coincide cu densitatea mixturii asternute pe drum, la sfMrsitul
perioadei de serviciu.
2tapele principale ale nivelului ) de proiectare (volumetric) sunt:
1. alegerea &aterialel!r.
- alegerea liantului bituminos si a agregatelor ce Lndeplinesc
cerintele mediului si traficului
- determinarea greutatii specifice volumetrice a agregatului propus
pentru amestecare si greutatea specifica a liantului bituminos.
2. %ta5ilirea ,ur5ei granul!&etri,e:
- propunerea curbelor granulometrice ale agregatului (de preferat # sau
mai multe):
- calcularea unui procent de bitum initial si compactarea a doua
probe pentru fiecare granulometrie Ln parte:
- alegerea unei structuri de agregat si a procentului de bitum
estimat, pe baza criteriilor ce definesc volumul de goluri Ln
mixura compactata, golurile Ln agregatul mineral si golurile
umplute cu bitum, la nivelele de compactare initial (3
in
), de
proiectare (3
pr
) si maxim (3
max
), masurate sub forma de rotatii
aplicate cu girocompactorul.
3. %ta5ilirea r!,entului -e 5itu& r!ie,tat:
- compactarea a cMte doua probe la procentul de bitum estimat si la
procentul de bitum estimat Y !,/ % si S),! %:
- determinarea procentului de bitum proiectat pe baza cerintelor ce
privesc volumul de goluri Ln mixura compactata, golurile Ln
agregatul mineral si golurile umplute cu bitum la cele trei nivele de
proiectare, 3
in
, 3
pr
si 3
max
:
- determinarea susceptibilitatii la umiditate a amestecului final optim
de agregat si bitum la un volum de goluri de ; %.
Cu toate ca nu este posibila estimarea performantelor rutiere ale
nivelului ) Ln ceea ce priveste deformatiile permanente, fisurarea din oboseala
sau fisurarea din temperaturi scazute fara Lncercarile pe mixturi prevazute Ln
nivelul - sau #, totusi nivelul ) prezinta o garantie satisfacatoare a
performantei drumului atunci cMnd toate criteriile volumetrice sunt Lndeplinite.
3irocompactorul este elementul de baza al nivelului ) de proiectare. Nn plus,
acest nivel considera efectele sensibilitatii la umiditate si ale LmbatrMnirii Ln
stabilirea amestecului final.
-./.-.)Alegerea amestecului de materiale9
-.re.atele
Alegerea agregatelor presupune considerarea mai multor factori si
anume: clima, trafic, disponibilitate, cost, rezistenta la derapare, sensibilitate la
umiditate, folosirea anterioara a agregatului, deci cunoasterea proprietatilor
sale.
+imensiunea maxima a agregatului se alege Ln functie de stratul Ln care
se foloseste..
Curba granulometrica se alege Ln functie de limitele prevazute.
Aceasta zona restrictiva este folosita de 548218A?2 pentru a preveni
procentul mare de nisip fin raportat la cantitatea de nisip total din amestecul de
agregate si de asemenea pentru a evita linia de densitate maxima care nu
furnizeaza un volum de goluri adecvat Ln agregat. Astfel, va rezulta un scelet
mineral puternic ce sporeste rezistenta la deformatii permanente
si durabilitatea, datorita unui volum de goluri potrivit.
5e recomanda ca la alcatuirea sceletului mineral, curba granulometrica
sa se deplaseze spre limitele inferioare, sub zona restrictiva atunci cMnd
traficul creste.
Curbele granulometrice ce se situeaza fie sub zona restrictiva, fie peste
aceasta zona, dar se afla Ln interiorul limitelor, vor conduce la un amestec de
agregate potrivit pentru o mixtura acceptabila Ln sistemul de
proiectare 5uperpave.
5uperpave impune restrictii si Ln ceea ce priveste:
= gradul de spargere al agregatului grosier (procent din greutatea
agregatului cu particule mai mari de .,;/ mm, cu una sau mai multe fete
concasate):
= gradul de spargere al agregatului fin (procent al volumului de
goluri prezent Ln agregatul ce trece prin sita de -,#" mm):
= duritatea sau rezistenta *.A. (procent de material pierdut din
agregatul amestecat, Ln timpul Lncercarii *os Angeles):
= soliditatea (procent al degradarii agregatului amestecat, Ln timpul
testului de soliditate cu sodiu sau magneziu):
= materialele nocive (procent Ln greutate a impuritatilor nedorite
precum: carbune, lemn, argila sistoasa moale, mica Ln agregatul amestecat):
= continutul de argila sau ecivalentul de nisip (masura a cantitatii de
material argilos prezent Ln partea de agregat ce trece pe sita de .,;/ mm):
= particule subtiri, alungite (particulele agregatului grosier = .,;/
ce au raportul dintre dimensiunea maxima si minima mai mare de /):
= proportia de praf (raportul dintre procentul Ln greutate a
agregatului ce trece pe sita de ;/ Pm si continutul efectiv de bitum exprimat
ca procent Ln greutate din mixtura).
+iantul bituminos
Nn 5uperpave liantii se noteaza prin 80
x=E
, unde:
80 este gradul de performanta al bitumului
x este temperatura ridicata de proiectare a drumului E este
temperatura scazuta de proiectare a drumului
5uperpave a stabilit specificatii pentru bitum aplicabile deopotriva
liantilor modificati si celor nemodificati. 5pecificatiile se bazeaza pe
rigiditatea liantului LmbatrMnit, considerMnd o anumita combinatie a Lncarcarii
din trafic si conditii Lnconjuratoare. Astfel, bitumul este Lmpartit pe grade
care se diferentiaza Ln functie de temperaturile drumului care permit
liantului sa poata fi ales Ln raport cu o anumita combinatie a
temperaturilor ridicate si scazute ale drumului. Conditiile de Lncarcare
prevazute Ln cazul temperaturilor ridicate sunt: viteza veiculului @ )!! Hm,
si volumul de trafic R )!
;
osii ecivalente.
Cele doua temperaturi luate Ln considerare sunt:
temperatura de proiectare maxima a drumului %
max
, considerata ca
media celor mai calduroase ; zile consecutive dintr=un an (temp.med. ;
zile):
temperatura de proiectare minima a drumului %
min
, considerata ca
temperatura cea mai scazuta dintr=un an.
2tapele care se parcurg Ln alegerea gradului sunt:
alegerea zonei climatice Ln care se afla drumul ce urmeaza a fi
construit:
alegerea gradului de siguranta al proiectarii drumului Ln functie de
performanta la temperaturi scazute si ridicate:
stabilirea temperaturilor rutiere de proiectare:
determinarea gradului de performanta minim necesar pentru a
satisface temperaturile minime si maxime de proiectare ale drumului.
?erificarea gradului de performanta al liantului consta Ln efectuarea
urmatoarelor determinari:
punctul de inflamabilitate
vMscozitatea cu vMscozimetrul rotativ ()#/
o
C)
0C,sind la (
max
(./ .. ;/
o
C) cu reometrul pentru forfecare dinamica
rigiditatea la fluaj si panta rigiditatii la fluaj Ln functie de timp la
(
min
S)!
o
C (=#" .. !
o
C), la ) ora si -. de ore
pierderea de masa prin LmbatrMnirea bitumului Ln etuva 1('6(
0C,sind la (
max
(./ .. ;/
o
C) cu reometrul pentru forfecare dinamica, pe
bitumul LmbatrMnit 1('6(
LmbatrMnirea bitumului dupa 1('6( Ln etuva 8A?
rigiditatea la fluaj si panta rigiditatii la fluaj Ln functie de timp la
(
min
S)!
o
C (=#" .. !
o
C), pe bitumul LmbatrMnit 1('6( , 8A?
0Csind la (
mediu
(; .. #.
o
C) cu reometrul pentru forfecare dinamica, pe
bitumul LmbatrMnit 1('6( , 8A?
- deformatia specifica la rupere cu aparatul pentru tractiune directa
la
(
min
S)!
o
C (=#" .. !
o
C)
Alegerea numai a gradului liantului bituminos nu elimina
deformatiile permanente care sunt puternic legate de proprietatile
agregatului si de proprietatile volumetrice ale mixturii rutiere si nici fisurarea
din oboseala care este de asemenea puternic dependenta de structura
rutiera. (otusi, alegMnd potrivit liantul bituminos, se va elimina fisurarea din
temperaturi scazute.
-./.-.-8roprietati volumetrice
Atunci cMnd consideram comportarea unei mixturi asfaltice, trebuie
sa luam Ln calcul proprietatile volumetrice ale amestecului de agregate si bitum.
8roprietatile volumetrice (figura -./.-.)) ale mixturii compactate
sunt: volumul de goluri Ln mixtura, volumul de goluri Ln amestecul de
agregate si volumul de goluri umplute cu bitum. 2le furnizeaza unele
indicatii asupra performantei probabile a mixturii asfaltice Ln perioada de
serviciu a drumului.
Fi#u" 2.*.2.1 !"&!"iettile 2&lumet"i'e le mi;tu"il&"s/lti'e
aer
bitum
agergate
?a
?be
?ba
?sb(volum aparent
agregat mineral)
?ma (volum de goluri in
agregatul mineral)
Agregatul mineral este poros si poate absorbi apa si bitum Lntr=un
anumit grad. Mai mult, raportul apa,bitum absorbit variaza Ln functie de fiecare
tip de agregat Ln parte. Nn calculul proprietatilor volumetrice ale mixturii
sunt luate Ln considerare trei greutati specifice ale agregatelor care tin
seama de aceste variatii: greutatea specifica volumetrica, aparenta si efectiva.
3reutatea specifica /olumetrica (0
sb
) este raportul dintre masa Ln aer a
unei unitati de volum de material permeabil (incluzMnd deopotriva golurile
permeabile si impermeabile ale materialului), la o anumita temperatura si
masa Ln aer a unui volum egal de apa distilata fara goluri de aer, la aceeasi
temperatura.
3reutatea specifica aparenta (0
sa
) este raportul dintre masa Ln aer a
unei unitati de volum de material impermeabil, la o anumita temperatura
si masa Ln aer a unui volum egal de apa distilata fara goluri de aer, la aceeasi
temperatura.
3reutatea specifica efecti/a (0
se
) este raportul dintre masa Ln aer a unei
unitati de volum de material permeabil (excluzMnd golurile permeabile la
bitum), la o anumita temperatura si masa Ln aer a unui volum egal de
apa distilata fara goluri de aer, la aceeasi temperatura (figura -./.-.-).
bitum efectiv
agregat goluri permeabile la bitum (ex.: bitum
absorbit)
goluri permeabile la apa (parte a agregatului
pt. 0
sb
)
goluri permeabile la apa neumplute cu
bitum (parte a volumului de agregate pt. 0
se
)
Figura 2.).2.2 Greutati %e,i+i,e
Atunci cMnd facem o analiza a golurilor este necesar sa avem
masuratori si calcule pentru: greutatea specifica volumetrica a agregatului mare si
mic, greutatea specifica a bitumului si a filerului, greutatea specifica volumetrica
a amestecului de agregate pentru mixtura asfaltica, greutatea specifica maxima a
mixturii Ln stare desfacuta, greutatea specifica volumetrica a mixturii compactate,
greutate specifica efectiva a agregatului, greutatea specifica maxima a mixturii
pentru alte procente de bitum, absorbtia de bitum a agregatului, procentul efectiv de
bitum din mixturii, procentul de goluri din amestecul de agregate din mixtura
compactata, volumul de goluri din mixtura compactata si procentul de goluri umplute
cu bitum din mixtura compactata.
3reutatea specifica /olumetrica a a.re.atului se calculeaza Ln functie de
fractiunile agregatului si de greutatea lor specifica:
0sb
8) 8- + 8# + .... + 8n + ( )
8)
0)
8-
0-
+ ..
8n
0n
+
:=
4nde:
0sb greutate specifica volumetr ica a agregatelor
8), 8-, G8n fractiuni ale agregatului, (%), raportate la masa agregatului
0), 0-, G0n greutate specifica volumetrica a agregatelor
0reutatea specifica efectiva a agregatului se determina in functie de greutatea
specifica maxima amixturii:
0se
8mm 8b
8mm
0mm
8b
0b

:=
unde: 0
se
@ greutatea specifica efectiva a agregatului
0
mm
@ greutatea specifica maxima a mixturii (fara goluri de aer)
8
mm
@ procent raportat la masa mixturii totale desfacute @ )!! 8
b
@ procentul de
bitum, raportat la masa mixturii
0
b
@ greutatea specifica a bitumului
3reutatea specifica maxima a mixturii cu procente diferite de bitum se
poate calcula cu ecuatia de mai jos atunci cMnd, Ln urma determinarilor, s=a ajuns la o
valoare medie pentru 0
se
a agregatului cu procente diferite de bitum. 2cuatia
presupune ca greutatea specifica efectiva a agregatului este constanta, ceea ce este
adevarat atunci cMnd absorbtia de bitum nu variaza foarte mult cu modificarea
procentului de bitum:

0mm
8mm
8s
0se
8b
0b
+
:=
unde: 0
mm
@ greutatea specifica maxima a mixturii (fara goluri de aer)
8
mm
@ procent raportat la masa mixturii desfacute @ )!!
8
s
@ procentul de agregat, procent raportat la masa mixturii
8
b
@ procentul de bitum, procent raportat la masa mixturii
0
se
@ greutatea specifica efectiva a agregatului
0
b
@ greutatea specifica a bitumului
Ditumul absorbit este exprimat ca procent raportat la masa agregatului:
8ba
)!! 0se 0sb
0sb 0se
0b :=
4nde:
8ba bitum absorbit porcent raportat la masa agregatului:
0se greutate specifica efectiva a agregatului:
0sb greutate specifica volumica a agregatului
0b greutatea specifica a bitumului
8rocentul efectiv de bitum din mixture este procentul total de bitum minus
procentul de bitum pierdut nprin absortie de agregat:
8be 8b
8ba
)!!
8s :=
4nde:
8be procentul efectiv de bitum raportat la masa mixturii
8b procentul de bitum raportat la masa mixturii
8ba procent de bitum absorbit, raportat la masa agregatului.
8s oricent de agregat raportat la masa mixturii
?olumul de goluri din mixtura (?a)
?a )!!
0mm 0mb
0mm
:=
unde:
?
a
este volumul de goluri al probei compactate exprimat ca procent din volumul
total:
0
mm
= greutatea specifica maxima a mixturii:
0
mb
= greutatea specifica volumetrica a mixturii compactate.
5e recomanda ca volumul de goluri din mixtura compactata sa fie de .%
indiferent de traficul la care se proiecteaza drumul.
0olurile din amestecul de agregate (?MA) reprezinta volumul dintre particulele
agregatului Lntr=o mixtura compactata. Acest volum se compune din volumul de goluri
din mixtura si volumul efectiv de liant. 4n nivel adecvat al ?MA = ului asigura
suficient bitum Ln vederea unei durabilitati bune. Nntr=o mixtura rutiera ce are un
continut nepotrivit de bitum va aparea o Lntarire accelerata a liantului bituminos.
Aceasta conduce la deteriorarea Lmbracamintii rutiere din cauza traficului si la
fisurarea din oboseala din cauza incapacitatii drumului de a se Lncovoia sub trafic.
+easemenea, umiditatea poate avea o influenta nefavorabila din acest punct de
vedere.
?MA )!!
0mb 8s
0sb
:=
4nde:
?MA reprezintagolurile din agregatul mineral
0sb greutatea specifica volumetrica a agregatului
0mb greutatea specifica volumetrica a mixturii compactate
8s procentul de agregat din mixture
3olurile umplute cu bitum 40,-) reprezinta procentul de goluri din
agregatul mineral umplute cu bitum:
?'A
?MA ?a ( )
?MA
)!! :=
2xperientele au aratat ca 0,- trebuie sa se situeze Lntre limitele prevazute
Ln tabelul de ma jos, pentru a preveni instabilitatea mixturii sub un efort de forfecare
mare si LmbatrMnirea accelerata.
3ivelul traficului ?'A(%)
R#C)!!!!! ;!=$!
R#C)!!!!!! "/=;$
R)!!!!!!!! "/=;/
7)!!!!!!!! "/=;/
-./.-.#0irocompactorul
3ivelul ) de proiectare a mixturilor asfaltice necesita compactarea probelor
cu girocompactorul. Metoda de compactare giratorie se considera ca produce probe
compactate, reprezentative pentru materialul asternut si compactat. Nn timp ce
se aplica un efort vertical de compactare, o actiune giratorie genereaza eforturi
de forfecare orizontale Ln material, simulMnd actiunea unui cilindru compresor.
Compactarea giratorie poate fi folosita pentru:
realizarea probelor pentru Lncercari:
determinarea densitatii reale atinse a mixturii asternute pe drum:
determinarea compactitatii mixturii
0irocompactorul poate realiza probe cilindrice cu diametrul de )!! mm sau )/!
mm iar Lnaltimea de pMna la aproximativ )/! mm, combinMnd presiunea de
consolidare verticala cu efortul de framMntare giratoriu. 8robele sunt compactate
pentru a simula densitatea, orientarea agregatului si caracteristicile structurale
obtinute Ln realitate pe drum.
0irocompactorul opereaza sub controlul unui computer printr=o unitate de
interfata. Nn momentul Ln care proba a fost fixata Ln aparat si s=a Lnceput
compactarea, procesul de compactare va fi controlat prin intermediul softAare= ului,
LnregistrMndu=se continuu numarul de rotatii si se va calcula densitatea mixturii
Ln orice moment. 8e ecranul calculatorului va aparea relatia dintre logaritmul
numarului de giratii si densitatea amestecului. 3umarul de rotatii este strMns
legat de nivelele de trafic. Acest lucru apare datorita faptului ca densitatea unui
strat asfaltic sub trafic creste liniar cu logaritmul numarului de treceri ale traficului
pMna cMnd acesta atinge densitatea sa finala.
Caracteristicile girocompactorului 5uperpave sunt urmatoarele:
- ungiul de giratie de ),-/ Y !,!- grade:
- viteza de #! rotatii , minut:
- presiune verticala Ln timpul rotatiei de "!! H8a:
- capacitatea de a produce probe cu dimensiunile )/! x )/! mm. 8e
scurt, metoda de confectionare a probelor consta Ln urmatoarele:
- se prepara Ln laborator o mixtura asfaltica (se calculeaza cantitatea de mixtura
rezultata astfel LncMt Lnaltimea probei compactate sa rezulte minimum
/) Y ) mm -,) Hg mixtura: pentru o Lnaltime de ))/ mm sunt necesare / Hg de
mixtura): (temperatura de malaxare este temperatura la care bitumul neLmbatrMnit
are o vMscozitate cinematica de );! Y -! mm
-
,s f!,); Y !,!- 8A s):
- se LmbatrMneste scurta durata mixtura Ln etuva (. ore la )#/
o
= procedeu
ce simuleaza LmbatrMnirea din timpul fabricatiei si constructiei). Aceasta
LmbatrMnire Ln etuva simuleaza LmbatrMnirea mixturilor asfaltice Ln timpul
operatiilor de punere Ln opera:
- se aduce la temperatura potrivita compactarii (temperatura la care
bitumul neLmbatrMnit are o vMscozitate cinematica de -$! Y #! mm
-
,s f!,-$
!,!- 8A s):
- mixtura se pune Ln tiparul Lncalzit Ln trei straturi:
- se plaseaza tiparul Ln dispozitivul de compactare si se aplica presiunea de "!!
H8a prin intermediul ciocanului vertical: se aplica Lnclinarea de ),-/
o
ansamblului tiparului:
- se Lnregistreaza Lnaltimea probei dupa fiecare rotatie. Nnaltimea este
folosita pentru a calcula volumul probei, iar greutatea mixturii si volumul probei sunt
folosite pentru a estima densitatea probei:
- cMnd compactarea s=a Lnceiat, proba se decofreaza imediat si, dupa racire, se
determina densitatea aparenta a probei.
+ensitatea probei (exprimata ca procent din greutatea specifica maxima
teoretica) se stabileste Ln trei puncte de=a lungul curbei de densificare.
)!!
&$
0reutate
5pecifica teoreti
ca maxima

$!
;$
;"
) )! )!! )/! )!!!
3r de giratii
Nn nivelul ) de proiectare, curba granulometrica optima a agregatului si procentul de
bitum optim sunt determinate pentru a obtine o curba de densificare care
trece prin &" % din greutatea specifica teoretica maxima la numarul de rotatii
proiectat (3
pr
): astfel, se alege procentul de bitum la . % volum de goluri la 3
pr
.
?aloarea 3
pr
folosita Ln proiectarea mixturii este determinata Ln functie de nivelul
traficului presupus a fi pe drumul ce urmeaza a se construi si temperatura maxima a
aerului Ln ; zile consecutive, Ln zona drumului.
*a numarul maxim de rotatii (3
max
) mixtura asfaltica trebuie sa realizeze mai
putin de &$% din greutatea specifica maxima teoretica sau un volum de goluri mai
mare de - %. ?aloarea 3
max
folosita Ln proiectarea mixturii este prezentata Ln
tabelul de mai jos si este determinata din ecuatia:
log 3max@).) log 3pr
*a numarul initial de (3in) mixture asfaltica trebuie sa realizeze $&% din
greutatea specifica maxima teoretica sau mai putin. ?aloarea 3
in
folosita Ln
metoda de proiectare si este determinate din ecuatia:
log 3in@!../ log 3pr
Aceste cerinte pentru nivelele de densitate ale compactarii sunt prezentate in
tabelul de mai jos:
3ivel de compactare +ensitatea necesara
3in CinR$&
3pr Cpr@&"
3max CmaxR&$
+ensitatea calculate in orice moment al procesului de compactare, din din
greutatea probei si inaltimea sa este numita densitate necorectata (Cux).
+ensitatea necorectata la x rotatii este calculata ca procent din greutatea
specifica maxima teoretica a mixturii rutiere prin ecuatia:
Cux )!!
Qmx
dA ?mx 0mm
:=
4nde:
?mx este volumul mixturii asfaltice la x rotatii
Q
mx
= greutatea mixturii asfaltice la x rotatii, Ln g:
0
mm
= greutatea specifica maxima teoretica a mixturii asfaltice: d = diametrul
interior al tiparului, Ln mm:

x
= Lnaltimea probei, Ln mm:
d
A
= densitatea apei la temperatura la care se masoara 0
mm
, Ln g,mm
#
.
*a sfMrsitul procesului de compactare se determina greutatea
specificavolumetrica a probei compactate. 0reutatea specifica volumetrica este folosita
pentru a corecta densitatea necorectata C
ux
prin ecuatia:
Cx
Cux 0mb ?mm
Qmx dA
:=
4nde :
C
x
este densitatea corectata exprimata ca procent din greutatea
specifica maxima teoretica:
?
mm
= volumul mixturii calculat la numarul maxim de rotatii:
Q
mx
= greutatea mixturii la x rotatii, Ln g:
d
A
= densitatea apei la temperatura la care se masoara 0
mm
, Ln g,mm
#
.
+ensitatea corectata este reprezentata Ln raport cu logaritmul numarului
de rotatii. Nn figura de mai jos sunt prezentate curbe tipice de densificare.
Curbele reprezinta mixturi cu aceeasi structura de agregate. 5e observa ca daca
procentul de bitum creste, curba de densificare se deplaseaza paralel spre partea
superioara.
'ig.Curbe de densificare pentru diferite procente de bitum
5tabilirea granulometriei optime a agregatului
Nn prima etapa se stabileste efectul structurii agregatului asupra
proprietatilor volumetrice, mai ales ?MA. Amestecul de agregate pentru
mixtura trebuie:
- sa aiba un procent adecvat de ?MA la 3
pr
si sa conduca la . % goluri Ln
mixtura compactata
- sa Lndeplineasca cerintele legate de densitate la 3
in

- sa Lndeplineasca cerintele legate de densitate la 3
max

Nn aceasta etapa se propun cMteva curbe granulometrice si se
calculeaza un procent initial de bitum (estimativ). 5e prepara mixtura pentru
fiecare amestec si se confectioneaza probe cilindrice la girocompactor la 3
max
. 5e
stabilesc cubele de densificare si proprietatile volumetrice la 3
pr
, apoi se alege
curba granulometrica optima astfel LncMt sa se Lndeplineasca cerintele pentru
densitate la 3
in
si 3
max
.
Calculul procentului initial de bitum presupune urmatorii pasi:
se determina greutatea specifica volumetrica si aparenta pentru
fiecare fractiune de agregat Ln parte:
se calculeaza greutatea specifica volumetrica si,sau aparenta, 0 a fiecarei
granulometrii
0
8) 8- + .. + 8n +
8)
0)
8-
0-
+ .. +
8n
0n
+
:=
unde:
0 @ greutatea specifica volumetrica , aparenta a agregatului
8
)
, 8
-
, 8
3
@ fractiunile agregatului, (%), raportate la masa agregatului
0
)
, 0
-
, 0
3
@ greutatea specifica volumetrica sau aparenta a fractiunilor
se determina greutatea specifica efectiva a agregatului pentru fiecare
granulometrie:
3
se
@ 3
sb
S !.$ C 3
sa
= 3
sb
) (-.).)
unde:
0
se
@ greutatea specifica efectiva a agregatului
0
sb
@ greutatea specifica volumetrica a agregatului
0
sa
@ greutatea specifica aparenta a agregatului
se determina procentul volumului de bitum absorbit de agregat (?
ba
):
?ba Qs
)
0sb
)
0se

:=
se determina procentul,efectiv de bitum ?be din ecuatia empirica de
regresie
?be@!.);"=!.!";/Clog(5n)
unde:
?
be
@ procentul efectiv de bitum
5
n
@ dimensiunea maxima nominala a agregatului
se calculeaza procentul initial de bitum (8b), exprimat in procenta si
raportat mixtura
8bi
0b ?be ?ba + ( )
0b ?be ?ba + ( ) g h Qs +
:=
4nde:
G
b
= greutatea specifica a bitumului, determinata sau presupusa 1,02
W
s
= procentul de agregat
Cerintele acestei etape sunt curpinse n tabelul de mai jos:
8roprietati volumetrice Criterii 5uperpave
?a la 3pr .%
?MA la 3pr =
Cin R$&%in 0mm
Cmax R&$%din 0mm
-./.-.#5tabilirea procentul optim de bitum
+in prima etapa a rezultat curba granulometrica proiectata a
agregatului. Nn continuare se stabileste procentul proiectat de bitum care este definit ca
fiind procentul care asigura mixturii asfaltice un volum de goluri 0
a
de . % pentru un
numar de rotatii 3
pr
.
Alegerea procentului proiectat de bitum se face urmarind pasii de mai jos:
se aleg patru procente de bitum
se prepara mixtura si se LmbatrMneste scurta durata
se compacteaza mixtura asfaltica cu girocompactorul
se determina procentul de bitum ce conduce la un volum de goluri de .%
se compara proprietatile volumetrice pentru procentul proiectat de
bitum cu criteriile impuse de 5uperpave
Cele patru procente de bitum sunt:
). procentul estimat, 8
b
(proiectat)
-. procentul estimat, 8
b
= !,/%
#. procentul estimat, 8
b
S !,/%
.. procentul estimat, 8
b
S ),!%
3umarul de rotatii corespunzator compactarii se alege Ln functie de traficul
preconizat. 8robele de mixtura asfaltica se compacteaza la 3
max
si se determina
greutatea specifica maxima teoretica (0
mm
) a mixturii necompactate.
8entru fiecare procent de bitum rezulta curba de densificare si se
determina densitatea corectata a probei, C
in
, C
pr
, C
max
, corespunzator celor trei nivele de
rotatii: 3
in
, 3
pr
, 3
max
.
5e determina ?
a
, ?MA si ?'A la 3
pr
, ceea ce necesita calculul greutatii
specifice aparenta a mixturii compactate la 3
pr
Ln functie de densitate si greutatea
specifica maxima teoretica:
0
mb
@ (C
pr
)(0
mm
)
unde:
0
mb
@ greutatea specifica aparenta a mixturii compactate
C
pr
@ densitatea probei compactate la 3
pr
0
mm
@ greutatea specifica maxima teoretica
8rogramul 5uperpave furnizeaza graficele ?
a
, ?MA, ?'A Ln functie de
procentul de bitum.
8rin interpolare grafica se determina procentul proiectat de bitum pentru care ?
a
@ .% si se verifica valorile ?MA si ?'A pentru procentul proiectat de bitum conform
criteriilor 5uperpave. Nn final se verifica densitatile C
in
si C
max
pentru procentul
proiectat de bitum.
-./.-..+eterminarea susceptibilitatii la umiditate
5e compacteaza " probe de mixtura asfaltica cu reteta optima rezultata din
etapele anterioare, la un numar de rotatii ales astfel LncMt sa rezulte un volum
de goluri de ;%. 5e Lncearca probele uscat si umed si se calculeaza raportul
rezistentelor la compresiune care trebuie sa fie mai mare de $!%.
CUPRINS
).I3(16+4C212
-. 5I3(2ZA +6C4M23(A1A
-.)MIU(41I A5'A*(IC2..................................................................................................................)
-.).)C635I+21A(II 02321A*2....................................................................................................)
-.).- MA(21IA*2 '6*65I(2 *A 8128A1A12A A5'A*(4*4I.................................................-
-.).-.)A0120A(2 3A(41A*2...................................................................................................-
-.).-.-. 'I*214*..........................................................................................................................))
-.).-.# *IA3(I DI(4MI365I......................................................................................................)#
-.).-.#.)Ditumul de petrol.......................................................................................................)#
-.).-.#.-Ditumul natural............................................................................................................)#
-.).-.#.#Compozitia si structura liantilor bituminosi.................................................................)/
-.).-.#..8repararea bitumului....................................................................................................);
-.).-.#./Ditum modificat cu polimeri........................................................................................)$
-.).-.#."C63+I(II (2<3IC2 IM8452 DI(4M4*4I M6+I'ICA(....................................-)
-.).-.. 81681I2(A(I*2 DI(4M4*4I.......................................................................................-)
-.).#. C*A5I'ICA12A IMD1ACAMI3(I*61 M6+2132.........................................................-$
-.).#.). Imbracamintile provizorii.................................................................................................-$
-.).#.-. Imbracamintile semipermanete.........................................................................................-$
-.).#.#. Imbracamintile permanente...............................................................................................-$
-.)... M2(6+2 +2 *4C14 I3 A5'A*(Ac..................................................................................-$
-.)...). Metoda la cald...................................................................................................................-$
-.)...-. Metoda la rece...................................................................................................................-&
-.)...#. Metoda mixta....................................................................................................................-&
-.)./. Mixturi asfaltice cilindrate.......................................................................................................-&
-.)./.)Mixturi asfaltice cilindrate executate la cald......................................................................-&
-.)./.).)Metodologia de testare.................................................................................................#)
-.)./.).-8roducerea mixturilor asfaltice....................................................................................#-
-.)./.).#Asternerea mixturilor asfaltice.....................................................................................#/
-.)./.-Imbracaminti bituminoase cu bitum modificat...................................................................#"
-.)./.-.)Mixturi asfaltice cu bitum modificat............................................................................#"
-.)./.-.-Mixturi asfaltice cu bitum aditivat...............................................................................#;
-.)./.-.#Mixturi asfaltice cu adaos de fibre...............................................................................#;
-.)."Mixturi asfaltice la rece, cu emulsie..........................................................................................#$
-.).; Mixturi asfaltice turnate............................................................................................................#&
-.-. I3C21CA1I*2 MIU(41I*61 A5'A*(IC2...............................................................................!
-.-.) 812*2?A12A 816D2*61 5I 8128A1A12A 2814?2(2*61........................................!
-.-.-. 81681I2(A(I*2 ?6*4M2(1IC2.......................................................................................)
-.-.#. +2(21MI3A12A +235I(A(I A8A123(2.........................................................................-
-.-... 12ZI5(23(A *A C6M8125I432.......................................................................................#
-.-./. AD561(IA +2 A8A................................................................................................................
-.-.". 4M'*A12A +48A -$ ZI*2 +2 8A5(1A12 I3 A8A........................................................../
-.-.;. A+A3CIM2A +2 8A(143+212 A 86A35634*4I........................................................./
-.-.$. 5(ADi*I(A(2A 5) '*4Ac4* MA15<A**........................................................................."
-.-.&. I3C21CA12A (1IAUIA*A A(A(ICA..................................................................................;
-.-.&.). +2(21MI3A12A 430<I4*4I +2 '12CA12 I3(21I6A1A 5l A C62ZI43II
MA(21IA*4*4I I3 5(14C(41A.................................................................................................$
-.-.&.-. M6+4*4* (A3023(2I I3 61I0I32 .........................................................................&
-.-.&.#. M6+4*4* (A3023( I3(21M2+IA1........................................................................&
-.-.&... M6+4*4* 52CA3(....................................................................................................../!
-.#. 5(ADI*I12A C6M86ZI(I2I 432I MIU(41I A5'A*(IC2...................................................../!
-..0I16C6M8AC(614*.................................................................................................................../)
-...)8rincipiu...................................................................................................................................../-
-...-Aparatur\..................................................................................................................................../#
-...#Confec]ionarea epruvetelor......................................................................................................../.
-....Mod de lucru..............................................................................................................................//
-./M2(6+2 +2 816I2C(A12 548218A?2...................................................................................")
-./.) C2 25(2 5I5(2M4* 548218A?2........................................................................................")
-./.- 3I?2*4* ) +2 816I2C(A12 A MIU(41II A5'A*(IC2.................................................."#
-./.-.)Alegerea amestecului de materiale.....................................................................................".
-./.-.-8roprietati volumetrice........................................................................................................""
-./.-.#0irocompactorul.................................................................................................................;)
-./.-.#5tabilirea procentul optim de bitum....................................................................................;;
-./.-..+eterminarea susceptibilitatii la umiditate.........................................................................;$
$#

$/