CURS 8 Materiale compozite pe baza de emulsii bituminoase

utilizate la intretinerea soselelor

Reciclarea mixturilor asfaltice
1. Tehnologii de intretinere pe baza de emulsii bituminoase
1.1. Tratamente bituminoase
Tratamentele bituminoase sunt lucrari de intretinere care nu maresc
capacitatea portanta a drumurilor. Ele pot fi aplicate pe imbracamintile
existente bituminoase sau din beton de ciment pentru regenerarea suprafetei
precum si pentru remedierea unor defecte ale suprafetei cum ar fi suprafetele
slefuite, lunecoase sau suprafetele poroase , exfoliate. In cazul aplicarii pe
suprafete fisurate sau cu crapaturi , acestea se colmateaza in prealabil.
Tratamentele nu se aplica in zonele in care exista defecte structurale :
burdusiri, faiantari, valuriri.
In functie de clasa tehnica a drumului si de tipul imbracamintii suport se
definesc in standard diferite tipuri de tratamente : simplu, dublu, sau dublu
invers .
Tratamentul simplu se executa intr-un singur strat, cel dublu in doua straturi
primul fiind mai grosier, dublu invers are primul strat mai fin astfel :
- intr-un strat : tratamente simple
- in doua starturi : tratamente duble ( stratul de rulare este mai fin ) si duble
inverse ( stratul de rulare este mai grosier).
Ele se aplica pe imbracamintile rutiere bituminoase sau din beton de ciment
care prezinta urmatoarele degardari superficiale :
- suprafete slefuite
- suprafete poroase
- suprafete cu ciupituri
- suprafete exfoliate
- suprafete fisurate
Tratamentele bituminoase se pot executa la cald cu bitum sau la rece cu
emulsie bituminoasa cu rupere rapida. Ca liant se foloseste bitum, bitum
modificat, emulsie bituminoasa, emulsie bituminoasa cu bitum modificat
astfel :
- la cald : bitum , bitum aditivat , bitum modificat

- la rece : emulsie bituminoasa cationica be baza de bitum sau bitum

modificat
Tratamentele se pot aplica pe suprafetele existente sau pe suprafete
noi. In cazul suprafetelor existente se urmareste prevenirea extinderii
degradarilor, sporirea rugozitatii suprafetelor, etansare, regenerare si
protectie.
In cazul imbracamintilor noi in general tratamentele au un rol de protectie
temporara.
Pentru stabilirea dozajelor de liant si agregate se face un studiu prealabil de
prioectare in laborator in care se coreleaza calitatea materialelor de baza cu
starea suprafetei de rulare, trafic si zona climaterica.
La lucrarile de tratamente se verifica in teren :
a. Controlul executiei
- controlul pregatirii stratului suport
- controlul prealabil al utilajelor
- gradul de raspandire a liantului si a agregatului natural - se face prin
colectare de material raspandit in 5 tavi amplasate pe latimea de lucru
- precizia de raspandire a liantului si a agregatului natural in sectiune
transversala - se face dupa executarea unui sector in lungime de
minim 30m prin colectarea materialului raspandit in 15 tavi
b. Controlul calitatii tratamentului
- rugozitatea - dupa 30 zile
- uniformitatea la asternere
1.2. Straturi bituminoase turnate la rece
2.3 Straturi subtiri asternute la rece
Un material bituminos turnat la rece consta dintr-un amestec de
agregate, ap, emulsie bituminoas i aditivi, preparat i aplicat in situ
(prin avansarea utilajului). mbrcmintea realizata poate cuprinde unul sau
mai multe straturi.
Materialele bituminoase turnate la rece, realizate cu agregate cu
dimensiuni mari sunt denumite deseori anrobate turnate la rece iar dac

sunt realizate cu agregate mici avnd de exemplu, dimensiunea maxim de

4 mm, sunt denumite uneori pelicule bituminoase
Liantul care intr n compoziia unui material bituminos turnat la
rece este o emulsie de bitum care poate fi modificat cu un polimer sau ali
aditivi.
Straturile bituminoase foarte subtiri la rece sunt cunoscute si sub denumirea
de lam sau slurry seal.
Emulsiile bituminoase cationice suprastabilizate cu rupere lenta , in
cazul in care sunt compatibile cu agregatele naturale selectate, se pot utiliza
pentru obtinerea straturilor subtiri asfaltice la rece. Amestecul emulsie +
amestec de agregate prezint consistenta si timp de rupere corespunzator
fazei de asternere a amestecului bituminos. Imbracamintea asfaltica atinge
starea optima de maturare dupa o perioada de timp cuprinsa intre 2h si 30
minute - 3h si 30 minute, in functie de cuplul liant-agregate, timp dupa care
poate fi data in circulatie fara riscul deteriorarii sub trafic. Dupa aceasta
perioada de maturare a mixturii asfaltice pierderea de material, sub trafic,
trebuie sa corespunda normelor ISSA (International Slurry Surfacing
Association).
Straturile bituminoase foarte subtiri sunt destinate lucrarilor de reabilitare si
lucrarilor de intretinere periodica. Se aplica numai pe drumuri cu capacitate
portanta corespunzatoare.
Aceste imbracaminti au o grosime de 8-16 mm si se executa intr-un
strat sau doua starturi in functie de conditiile de aplicare . Aceasta solutie nu
se va prevedea in situatia in care declivitatile sunt peste 6%.
Straturile bituminoase foarte subtiri cunoscute si sub numele de slam sau
slurry seal sunt lucrari de intretinere utilizate pentru conservarea
suprafetelor si pentru remedierea unor defectiuni minore cum ar fi :
- suprafete poroase
- suprafete slefuite , imbatranite
- suprafete fisurate.
- suprafete care prezinta denivelari de maxim 2cm masurate sub lata de
3m .
In cazul in care denivelarile sunt intre 1 si 2 cm se vor aplica
doua straturi : un strat de reprofilare si un strat de rulare.
Pentru prepararea mixturii se va utiliza emulsie cu rupere lenta
pe baza de bitum modificat cu polimeri.
Materialele utilizate vor fi :
3

- agregate de cariera concasate

- filer
- ciment in proportie de 2-3% fata de amestecul de agregate naturale
pentru reglarea timpului de rupere
- emulsie bituminoasa cu rupere lenta pe baza de bitum modificat cu
polimeri
- aditivi tensioactivi pentru marirea timpului de rupere
- apa pentru preumezirea agregatelor
- emulsie bituminoasa cu rupere rapida pentru amorsarea suprafetei de
aplicare.
Compozitia slamului se varifica in laborator cu materialele cu care se
lucreaza si se urmareste respectarea urmaroarelor conditii :
- inceputul prizei sa nu se produca inainte de un minut de la adaugarea
emulsiei dar nu mai tarziu de 3 minute
- amestecul sa fie fluid si omogen
- amestecul asternut in strat subtire sa elimine apa in decurs de 15-20
minute si sa prezinte o aderenta corespunzatoare fata de startul
suport.
La stabilirea retetei se verifica in laborator
- consistenta
- gradul de asternere
- aderenta
Asternerea slamurilor se face cu combine care lucreaza in flux
continuu. Se va respecta conditia ca temperatura mediului ambiant sa fie
de 10-30C. Declivitatea maxima pe care se pot aplica slamurile este de
6%.
In general slamurile nu se compacteaza. In cazuri speciale se
pot utiliza compactoare usoare cu pneuri de 10t.
Se poate da in circulatie sectorul dupa ruperea completa a emulsiei care
se verifica cu hartie de filtru.
Verificarea calitatii se realizeaza prin verificarea compozitiei cu
o frecventa de o proba de 3-5 kg/ 7000 mp suprafata asternuta.

1.3. Mixtura stocabila utilizata la lucrarile de intretinere pe timp

friguros
Mixtura stocabila se utilizeaza la remedierea degradarilor suprafetei rutiere
in perioada de iarna pe suprafete de maxim 8 m2.
Mixtura asfaltica stocabila se poate depozita la temperatura
atmosferica cu conditia pastrarii proprietatilor de lucrabilitate. Perioada de
pastrare este de maxim 90 zile .
La asternere se va asigura o temperatura a stratului suport de minim 5 C.
Mixtura socabila se poate prepara la cald cu bitum fluxat
( MASBF 8) sau la rece cu emulsie bituminoasa cationica cu rupere
semilenta( MASE 16) .
Se pot utiliza si alte tipuri de mixturi stocabile cu conditia sa fie
agrementate.
Compozitia se stabileste in laborator cu respectarea prevederilor
normativului in vigoare ( NE025-2003).
Principiul de alcatuire se bazeaza pe un schelet mineral puternic
care sa asigure o suficienta stabilitate a mixturii in trafic avand in vedere
vascozitatea redusa a liantului. Este necesara asigurarea unui volum de
goluri mare pentru a favoriza evaporarea solventului si cresterea vascozitatii
liantului.
La mixtura MASBF studiul preliminar consta in analiza compozitiei
cu respectarea prevederilor : bitum 4-4,8% curba granulometrica
conditionata ( ex : treceri prin sita 4 : 5-35% ). Densitatea minima a mixturii
stocabile trebuie sa fie de 2000kg/m3.
Bitumul fluzat trebuie sa aiba un continut de fluxant in proportie de 7-30%
cu caracteristici conform normativului. Se impun conditii de calitate si
pentru fluxant.
In cazul mixturii MASE prncipiul de alcatuire este acelas, se impun alte
conditii granulometrice ( ex MASE 16 treceri prin sita de 4 : 10-22).
Conditia de densitate este aceeasi si se determina pe epruvete Marshall care
se compacteaza la 120C.
Controlul fabricarii mixturilor stocabile se refera la compozitie si densitate .
2. Reciclarea mixturilor asfaltice
Reciclarea mixturilor asfaltice este un procedeu de realizare a unor
straturi rutiere noi folosind straturile existente care se descompun si se refac
conform unor tehnologii specifice.
5

Procedeele de reciclare au aparut urmare a necesitatii reutilizarii materialelor

care s-a manifestat mai pregnant in periodada 1970-1980 odata cu cresterea
pronuntata a preturilor produselor petroliere.
Initial au fost utilizate tehnologii de reciclare la cald care au
constat in frezarea starturilor rutiere urmata de prepararea in statii fixe a
unor mixturi pe baza materialului frezat si a unui aport de materiale de adaos
in functie de rezultatele analizelor de laborator si de caracteristicile noului
strat.
Cu timpul, au fost puse la punct tehnologiile in situ care presupun
reciclarea directa printr-un procedeu complex care cuprinde : frezarea,
introducerea produsilor de adaos , asternerea si compactarea. Pentru
tehnologiile in situ se folosesc utilaje speciale.
Au fost dezvoltate de asemenea tehnologii la rece care la randul lor se pot
face la statie sau in situ si care utilizeaza ca material de aport lianti care nu
necesita incalzire la statie.
Tehnologiile de reciclare sunt avantajoase datorita :
- economiei de materiale
- economiei de combustibil
- rapiditatii executiei
- realizarii omogenizarii in cazul straturilor eterogene
Prin reciclare se mareste capacitatea portanta deci aceste tehnologii se pot
utiliza in cadrul lucrarilor de reabilitare.
2.1.

Reciclarea la rece a mixturilor asfaltice

In functie de tehnologie si de liantul utilizat exista reciclarea pe

baza de emulsie sau reciclarea pe baza de bitum spumat
2.1.1. Reciclarea la rece cu emulsie bituminoasa
Reciclarea la rece este destinata ranforsarii, intretinerii si
consolidarii structurilor rutiere cu o stare tehnica necorespunzatoare.
Reciclarea la rece cu emulsie se poate face atat in statii fixe cat si in
statii mobile . Acesta tehnologie consta in utilizarea integrala a materialului
frezat cu adaos de emulsie si ciment cu sau fara adaos de agregate naturale.
Compozitia materialului reciclat se stabileste in laborator unde se intocmeste
reteta de fabricatie.

Utilajul folosit la lucrarile de reciclare in situ are in componenta

sa :
- un tambur de frezare cu sistem electronic de control al adancimii de frezare
- echipament automat de dozare si pulverizare a emulsiei bituminoase si a
apei
- malaxor
- grinda repartizatoare- finisoare
Compactarea se face cu compactoare cu vibrare si cu compactoare pe pneuri
cu sarcina de minim 5t.
Materialele utilizate :
- material rezultat din frezare
- agregate : cribluri , nisip natural si de concasaj
- ciment
- emulsie bituminoasa cu bitum pur sau modificat care sa indeplineasca
conditiile de rupere dupa terminarea compacatrii si conditiile de
calitate din normativ.
Inainte de inceperea lucrarilor se efectueaza sondaje pentru
stabilirea grosimii de frezare.
In vederea stabilirii compozitiei finale a materialului reciclat se vor
preleva prin frezare 3 probe a 10-15 kg/ Km si se va determina compozitia
granulometrica. Pentru stabilirea compozitiei finale a amestecului se va
urmari incadrarea curbei granulometrice in limitele aferente unui strat de
baza conform SR 174. In acest scop se vor prevedea eventuale corectii cu
material granular de adaos. Se va utiliza ca material de adaos obligatoriu
nisipul de concasaj sau un amestec de nisip natural si de concasaj cu minim
50% nisip de concasaj si un adaos de minim 2% filer.
Dozajul de ciment va fi de 3,5-4,5 %, dozajul de apa se va alege in asa fel
incat in final sa se ajunga la un raport apa/ciment de 0,5. Continutul de
emulsie bituminoasa va fi intre 2,5-5%.
In vederea stabilirii compozitiei finale se vor studia 3 dozaje si pentru
fiecare se vor determina caracteristicile fizico-mecanice pe 4 corpuri de
proba cilindrice cu diametru de 149,6mm si inaltimea de 30mm.
Caracteristicile care se verifica sunt :
Verificarea compozitiei in laborator :
- volumul de goluri cu toleranta de +5% ,
- rezistenta la intindere prin despicare la 7 si 28 zile care trebuie sa fie de
minim 0,4N/mm2 respectiv 0,6N/mm2.
- modulul de elasticitate care se calculeaza in functie de rezistenta la rupere.

La imbracamintea executata, in situ , se vor face urmatoarele verificari ;

- gradul de compactare, grosimea si planeitatea in teren
- modulul de elasticitate cu un dispozitiv de teren care functioneaza pe
principiul aplicarii unei solicitari dinamice.
2.1.2. Reciclarea la rece cu bitum spumat

Descriere procedeu
Procedeul este utilizat la reciclarea straturilor rutiere din beton de
ciment si mixturi asfaltice, precum si la o combinatie de mai multe straturi
rutiere.
Intregul proces tehnologic se desfasoara "in situ", cu ajutorul reciclatorului.
Se realizeaza urmatoarele operatii:
- curatarea suprafetei stratului ce urmeaza a fi reciclat (cu peria mecanica
sau jet de aer);
- frezarea si macinarea stratului rutier degradat ;
- asternerea materialului granular de aport (daca este cazul);
- introducerea in malaxor a materialului frezat si a celui de aport;
- malaxarea materialului frezat si a celui de aport impreuna cu bitumul
spumat si cu suspensia de ciment in apa;
- repartizarea uniforma si asternerea materialului rezultat;
- compactarea stratului rutier reciclat rezultat.
Atelierul de reciclare este compus din:
- reciclatorul propriu-zis dotat cu tamburi de frezare si grinda finisoare;
- instalatia de preparare a suspensiei de ciment
- atelier de compactare;
- cisterna apa;
- cisterna bitum;
- perie mecanica sau compresor.

Frezarea si reciclarea se poate realiza pana la o adancime de 30 cm.

Latimea de lucru este de maxim 4,2 m si poate fi modificata in timpul
executiei.
Bitumul spumat se obtine in camera de expansiune in care se injecteaza
bitum fierbinte (170 - 180 C), apa si aer la presiune, astfel incat bitumul
expandeaza si isi mareste volumul de peste 8 ori. Produsul obtinut are in
componenta sa 0.5 - 5.0 % bitum si 1.5 - 5.5 % ciment. Stratul rutier reciclat
se identifica sub titulatura RR (reciclat la rece).
Domenii de utilizare
Procedeul de reciclare la rece in situ, cu bitum spumat si suspensie
de ciment in apa, se poate utiliza ca strat de fundatie, strat de baza sau strat
de legatura in functie de aportul de bitum si ciment si de clasa tehnica a
drumului. Procedeul poate fi utilizat in constructia de drumuri, strazi, piste
aeroportuare si platforme.
Avantaje
Procedeul de reciclare la rece , in situ, cu bitum spumat si suspensie de
ciment in apa prezinta o serie de avantaje:
- Se utilizeaza la maxim materialul din structura rutiera existenta, materialele
de aport fiind minime (este redusa productia de agregate);
- Nu este nevoie de utilizarea de gropi de imprumut si gropi de gunoi;
- Transporturile sunt mult reduse fata de solutiile clasice (este redus
transportul efectuat de utilajele utilizate in constructii ce au un puternic
impact asupra retelei de drumuri si a mediului inconjurator);
- Este redusa productia de mixturi asfaltice( fata de solutiile clasice)
- Trenul complet de reciclare ocupa o singura banda a drumului, iar
circulatia pe noul strat reciclat poate sa se efectueze dupa cateva ore de la
terminarea compactarii.
- Straturile rezultate in urma reciclarii sunt groase, legate, omogene si
prezinta o buna conlucrare cu straturile imediat superioare sau inferioare.
Fundatia drumului nu este in nici un fel afectata de reciclarea suprastructurii
lui. Pe parcursul realizarii acestui procedeu se pot face analize asupra
fundatiei concomitent cu observarea vizuala a starii acesteia. Umiditatea
materialului frezat si a materialului de aport nu prezinta o problema,
deoarece se poate regla cantitatea de apa din suspensia de ciment.
- Calitatea materialului rezultat : Toate materialele puse in opera sunt
controlate calitativ conform normativelor in vigoare, iar controlul cantitativ
este asigurat de calculatoarele aflate in componenta reciclatorului.
- Procedeul este rapid comparativ cu solutiile clasice, ceea ce constituie un
avantaj prin faptul ca circulatia este deviata mai putin timp.
- Reducerea costurilor se obtine in mod special prin reducerea
9

transporturilor si folosirea materialului deja existent in structura rutiera.

Proces tehnologic. Studii si verificari
Executia sectorului experimental :
- verificarea utilajelor utilizate;
- realizarea semnalizarii circulatiei;
- curatarea suprafetei cu peria mecanica;
- frezarea
- nivelarea materialului frezat cu ajutorul autogrederului;
- compactarea usoara a materialului frezat;
- asezarea in pozitie de lucru a reciclatorului (cu instalatia de preparare a
suspensiei de ciment), a cisternei de bitum si a compactoarelor;
- preluarea materialului frezat, introducerea sa in malaxor si adaugarea de
bitum spumat si suspensie de ciment in apa;
- malaxarea amestecului;
- asternerea amestecului reciclat rezultat cu grinda finisoare a reciclatorului
si precompactarea lui;
- compactarea stratului reciclat cu 3 compactoare, de 13, 18 si respectiv 20
tone;
- darea in circulatie a tronsonului.
Pe tronsonul experimental se efectueaza urmatoarele determinari:
- compozitia granulometrica a materialului frezat;
- densitatea aparenta a materialului RR;
- absorbtia de apa a materialului RR;
- compozitia materialului reciclat prin extractie;
- caracteristicile bitumului extras (punct de inmuiere, penetratie la 250C,
ductilitate la 250C, punct de rupere Fraass);
- caracteristicile de compactare a materialului reciclat RR (umiditatea optima
de compactare si densitatea maxima in stare uscata);
- grade de compactare prin metoda inlocuirii de volum;
- rezistenta la compresiune pe carote extrase din stratul reciclat RR (probe la
7 zile);
- capacitate portanta
Pe sectorul experimental se va face o verificare a capacitatii
portante in vederea stabilirii solutiei de acoperire a startului reciclat care
poate fi un strat de mixtura asfaltica sau un tratament bituminous.

10

Pentru concluzionare se va lua in considerare clasa tehnica a drumului si

traficul din zona. Capacitatea portanta a stratului rutier reciclat la rece este
foarte buna, fiind comparabila cu portanta unui strat de legatura din mixtura
asfaltica.
Tabel 1. Exemplu de analize efectuate cu ocazia unei reciclari la rece

Nr.
INCERCAREA
crt.

1
31,5
25
16
8
Compozitie granulometrica, T (%) 4
1
0,63
0,2
0,09
Continut bitum, (%)

RECICLAT LA RECE
MATERIAL
FREZAT,
DUPA
INAINTE DE
RECICLARE
RECICLARE
I
II
III
2
3
98,4 94,4 97,1 100
92,7 91,6 92,1 95,5
84,8 83,0 84,5 84,6
63,4 68,1 64,4 65,1
37,4 50,0 46,2 47,3
35,8 24,2 22,4 28,6
11,2 16,2 15,7 21,5
5,6
6,6
6,2
10,9
4,1
4,5
3,8
6,6
4,3
1989
(cil. Marshall)
2130
(carote la 7 zile de
la turnare)

Densitate aparenta, (kg/m3)

Absorbtie de apa, (%)

Densitate max. in stare uscata, (g/m3)

incercarea PROCTOR modificat

2,130

Umidit. optima de compactare, (%)

8,2

Grad compactare pe teren, prin metoda

inlocuirii de volum cf. STAS 1913/15-76, (%)

Rezistenta la compresiune, (N/mm2)

13

99,1
100,9
100,0
101,5

2,7
3,0
2,0
(pe carote prelev.
din teren la varsta
de 7 zile)

11

Concluzii
Experienta n domeniul reciclarii la rece in situ cu bitum spumat
si suspensie de ciment demonstreaza ca stratul rutier realizat este ieftin ,
durabil, rezistent, si poate fi utilizat n conditii diferite de lucru n timp
scurt.
Indiferent de stratul rutier reciclat, peste materialul frezat introdus
n malaxor se adauga suspensie de ciment n apa si bitum spumat. Stratul
rutier reciclat se poate identifica prin simbolul RR (reciclat la rece ).
Produsul rezultat n urma reciclarii este unul de tip hibrid ce poate
fi comparat att cu o mixtura asfaltica, ct si cu un material granular
stabilizat cu ciment. Comportarea spre unul din cele doua produse de
comparatie este data de aportul de ciment si bitum. Din punct de vedere al
compozitiei, materialul reciclat poate fi ncadrat n prevederile SR 1741/2009 (strat de legatura), SR 7970/2001 (strat de baza) si STAS 104731/1987(balast stabilizat).
Procedeul de reciclare la rece, in situ, cu bitum spumat si
suspensie de ciment revolutioneaza procedeele clasice, si tinnd cont de
avantajele amintite anterior este o alternativa viabila pentru reabilitarea
drumurilor .

2.2.

Reciclarea la cald a mixturilor asfaltice

Reciclarea la cald in situ consta in utilizarea integrala a

materialului recuperat prin frezarea sau incalzirea si scarificarea
imbracamintilor rutiere bituminoase existente, degradate, in adaugarea de
lianti si agregate naturale si in punerea in opera cu ajutorul unui utilaj de
reciclare. Reciclarea la cald este destinata ranforsarii, intretinerii si
consolidarii structurilor rutiere cu o stare tehnica necorespunzatoare si se
aplica pe drumuri de clasa tehnica II-V si strazi de categorie tehnica II-IV
cu imbracaminte rutiera bituminoasa. Tehnologia de reciclare la cald, in
situ, a imbracamintilor rutiere bituminoase se poate aplica in urmatoarele
variante, ca principiu de lucru: a) prin frezarea la rece a straturilor
bituminoase existente, urmata de reciclarea propriu-zisa, prin
amestecarea la cald a mixturii frezate cu materialele de aport, intr-o
instalatie mobila tip uscator-malaxor; b) prin incalzirea cu raze infrarosii
12

(panouri radiante) a straturilor bituminoase existente, urmata de

scarificarea acestora si de malaxarea mixturii asfaltice calde cu
materialele de aport, fie direct pe suport, fie intr-o cuva sau intr-un
malaxor, deasupra stratului suport.
Studiul preliminar de laborator consta in determinarea compozitiei
mixturii existente, stabilirea materialului de aport si verificarea
materialului realizat. Pentru stabilirea caracteristicilor bitumului de aport
se va verifica punctul de inmuiere al bitumul din stratul existent. In
functie de valoarea acestuia se vor stabili solutii de regenerare si de
calitate pentru bitumul de aport in asa fel incat in final valorile acestui
parametru sa se situeze in limitele admisibile .
Verificarea calitatii imbracamintilor rutiere reciclate la cald se face prin
verificarea compactarii si a uniformitatii suprafetei realizate.

13