PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

Asternerea si compactarea mixturilor asfaltice

ELABORAT: Resp. Calitate –

VERIFICAT: Dir. Calitate –

APROBAT: Administrator –

REVIZIE …….
1. SCOPUL
Prezenta procedură are drept scop stabilirea condițiilor tehnice, metodelor de lucru,
succesiunea operațiilor, mijloacele tehnice necesare pentru fabricarea și așternerea mixturilor
asfaltice și verificarea calității lucrărilor în conformitate cu legislația și normativele în
viguare.

2. DOMENIUL DE APLICARE

Prezenta procedură se aplică pentru execuția stratului de mixtură asfaltică realizate de

personalul executantului, conform specificațiilor proiectului tehnic de execuție și caietului de
sarcini.

3. DEFINIȚII ȘI PRESCURTĂRI

 anrobare = operație prin care granulele agregatelor naturale se acoperă cu o peliculă de

liant
din hidrocarburi;
 beton asfaltic = mixtură asfaltică cu performanțe fizico-mecanice ridicate, alcătuită de
regulă
din cribluri, nisip și filer, aglomerate cu un liant bituminos;
 carotă = probă netulburată care se poate extrage dintr-un strat coeziv în vederea
verificăriilor
de laborator;
 cilindrare = operație de compactare cu ajutorul compactoarelor cu rulouri netede;
 compactare = operație de îndesare a pamântului sau a materialului din straturile rutiere cu
mijloace mecanice pentru reducerea volumului de goluri și respectiv creșterea densității
aparente;
 complex rutier = ansamblul format din sistemul rutier și zona activă a terasamentelor;
 covor asfaltic= îmrăcăminte bituminoasă executată dintr-un singur strat de 31/4 4 cm
grosime din mixtură asfaltică cu caracteristicile mixturii pentru stratul de uzură;
 criblură = agregat natural alcătuit din granule de formă poliedrică, obținut prin concasarea,
granularea și selecționarea în sorturi a rocilor dure, de regulă magmatice, bazice și
semibazice;
 grad de compactare = raportul procentual dintre densitatea aparentă și efectivă a
pământului
în stare uscată sau a altui tip de material care alcătuiește un strat rutier și densitatea aparentă
maximă obținută în condiții standard de laborator;
 liant hidraulic = pulbere minerală care în amestec cu apa reacționează dând produse care
se
întăresc în timp;
 liant puzzolanic = material care în amestec cu un activant în prezența apei capătă
proprietăși
hidraulice. Include cenusă de termocentrală, tuful vulcanic, zgură granulată etc;
 modernizarea drumului = amenajarea complexă a unui drum existent, prin sistematizarea
elementelor geometrice și aplicarea unei îmbrăcăminți moderne în cadrul unui sistem rutier
dimensionat conform reglementărilor tehnice în vigoare;
 mortar asfaltic = mixtură asfaltică alcătuită din nisip, filer și liant bituminos;
 plombare = operație de reparare îngrijită prin umplere cu material adecvat a gropilor dintr-
o îmbrăcăminte rutieră;
 prelevare = luarea unei cantități proporțional conform cerințelor, din cantitatea totală a
unui
material;
 probă preliminară = o cantitate de material prelevată dintr-o cantitate mai mare de mixtură
asfaltică care trebuie sa fie analizată;
 probă vrac = probă obținută din mai multe probe primare, astfel încât să se obțină o
cantitate
suficientă de mixtură asfaltică pentru toate scopurile necesare;
 mixtură asfaltică = amestec de agregate naturale sau artificiale și filer în anumite proporții,
aglomerat cu un liant bituminos printr-o tehnologie adecvată;
 reprofilare = refacerea profilului suprafeței părții carosabile a unui drum existent;
 strat de uzură = stratul superior al îmbrăcăminții bituminoase sau din beton de ciment
menit
să reziste la acțiunile tangențiale produse de trafic și la agenții naturali;
Prescurtări:
 PAQ = Planul Calității;
 PCCVI = Plan de Control Calitate, Verificări și Încercări;
 PTE = Procedură Tehnică de Execuție;
 RTE = Responsabil Tehnic cu Execuția;
 CQ = Controlor de Calitate;

4. DOCUMENTE DE REFERINȚĂ

 Legea 10/1995, actualizată;

 HG 766 – 1997 - Regulamentul privind asigurarea și conducerea calității în construcții
(Anexa nr. 2);
 C56 - 85 - Normativ pentru verificarea calității și recepția lucrărilor de construcții și
instalații;
 AND 605-2016 – Normativ privind mixturile asfaltice executate la cald. Condiții tehnice
de
proiectare, preparare și punere în operă a mixturilor asfaltice;
 STAS 4032-1-2001. Lucrări de drumuri. Terminologie
 Normative și standarde în vigoare;
 Proiect Tehnic și Detalii de execuție;

5. DESCRIERE PROCEDURĂ

Mixturile asfaltice furnizate de societatea IBB-HIB România SRL pot fi utilizate pentru
stratul de uzură (rulare), stratul de legătură (binder), precum și pentru stratul de bază.
Stratul de bază din mixturi asfaltice este un strat ce intră în componența structurilor rutiere și
peste care se aplică îmbrăcăminți bituminoase.
Îmbrăcămințile bituminoase cilindrate sunt alcătuite în general, din 2 straturi: strat superior,
denumit de uzură (rulare) și strat inferior, de legătură (binder).
Există și excepții în cazuri justificate când îmbrăcămințile bituminoase se pot executa într-un
singur strat, respectiv de uzură (rulare).
Mixturile asfaltice se pot aplica pe: - straturi de fundație;
- straturi de bază;
- îmbrăcăminți rutiere existente.
În cazul îmbrăcăminților bituminoase cilindrate aplicate pe un strat de bază de agregate
naturale
stabilizate cu lianți hidraulici sau puzzolinici, pe îmbrăcămintea din beton de ciment sau
îmbrăcămintea bituminoasă existentă, se recomandă executarea unui strat antifisură peste
stratul suport.
Pregătirea stratului suport
Înainte de așternerea mixturii, stratul suport trebuie să fie bine curățat, iar dacă este cazul se
remediază și se reprofilează, apoi se curăță și se amorsează. Materialele neaderente, praful și
orice poate afecta legătura între stratul suport și stratul nou executat trebuie îndepărtat.
În cazul în care stratul suport este constituit din mixturi asfaltice degradabile reparațiile se
realizează conform prevederilor reglementărilor tehnice în vigoare privind prevenirea și
remedierea defecțiunilor.
Dacă stratul suport este realizat din mixturi asfaltice deschise, se va evita contaminarea
suprafeței acestuia cu impurități datorate traficului. În cazul în care acest strat nu se
protejează sau nu se acoperă imediat cu stratul următor se impune curățarea prin periere
mecanică și spălare. După curățare se vor verifica cotele stratului suport, care trebuie să fie
conform proiectului de execuție.
Se vor remedia toate defecțiunile existente conform reglementărilor tehnice în vigoare și se
vor
rezolva, unde este cazul, problemele privind drenarea apelor.
În cazul în care stratul suport este constituit din straturi de mixturi asfaltice existente,
aducerea
acestuia la cotele prevăzute în proiect se realizează după caz prin aplicarea unui strat de
egalizare din mixturi asfaltice sau prin frezare, conform proiectului de execuție. Stratul de
reprofilare/egalizare va fi realizat din același tip de mixtură cu cel superior.
Amorsarea
La realizarea structrurilor executate din mixturi asfaltice se amorsează stratul suport și
rosturile de lucru cu o emulsie bituminoasă cationică de bitum C 60 B2.
Amorsarea se realizează uniform, cu un dispozitiv special care poate regla cantitatea de liant.
În funcția de natura stratului suport, cantitatea de bitum rămasă după aplicarea amorsajului
trebuie să fie de (0,3...0,5) kg/m2.
Transportul mixturilor asfaltice
Transportul mixturilor asfaltice executate la cald se realizează în autobasculante adecvate,
acoperite cu prelate, imediat după încărcare, urmărindu-se ca pierderile de termperatură pe
durata transportului, să fie minime. Benele autobasculantelor vor fi curate și uscate.
Mixtura asfaltică preparată cu bitum modificat cu polimeri se transportă obligatoriu cu
autobasculanta cu benă acoperită cu prelată.
Așternerea mixturilor asfaltice
Așternerea mixturilor asfaltice se va executa la temperaturi ale stratului suport și temperatura
exterioară de minim 10 °C, pe o suprafață uscată. Lucrările se întrerup pe vânt puternic sau
ploaie și se reiau numai după uscarea stratului suport.
În cazul mixturilor asfaltice cu bitum modificat cu polimeri, așternerea se va executa la
temperature ale stratului suport și temperatura exterioară de minim 15 °C.
Așternerea mixturilor asfaltice se realizează numai mecanizat, cu repartizoare - finisoare
prevăzute cu un sistem de nivelare încălzit care asigură o precompactare, cu excepția
lucrărilor de spații înguste unde utilajul nu poate efectua această operație. Mixtura trebuie
așternută continuu, în grosime constantă, pe fiecare strat și pe toată lungimea unei benzi
programate, astfel încât să se prevină rosturile de lucru.
În cazul unor întreruperi accidentale care conduc la scăderea temperaturii mixturii rămasă
necompactată, în repartizator, aceasta va fi îndepărtată.
Mixturile asfaltice trebuie să aibă și la așternere și la compactare, în funcție de tipul liantului,
temperaturile prevăzute în tabelul următor:
 LIANT Temepratura Temepratura minimă a mixturii
minimă a mixturii asfaltice la compactare, °C
asfaltice la
așternere, °C început sfârșit

bitum rutier 150 145 110

35/50 140 140 110
50/70 140 135 100
70/100

bitum modificat 165 160 120

25/55 160 155 120
45/80 155 150 120
40/100

Pentru mixturile asfaltice cu polimer Superplast, temperaturile de lucru se regăsesc în tabelul

următor:

TIP Temperatura Temepratura minimă a mixturii

BITUM minimă a mixturii asfaltice la compactare, °C
asfaltice la
așternere, °C început sfârsit

50/70 150 145 110

70/100 145 140 100

Măsurarea temperaturii, conform SR EN 12697-13/2002 - Mixturi asfaltice. Metode de

încercare.Partea 13: Măsurarea temperaturii
Măsurarea temperaturii se va executa în masa mixturii, în buncărul repartizatorului, cu
respectarea metodologiei prevăzute.
Se va utiliza un termometru electronic cu sondă cu lungimae de 300 mm, cu elementul
senzitiv situate la capătul acesteia.
Se introduce sonda termometrului în mixtura asfaltică, pentru a se preîncălzi, la temperatura
respectivă apoi printr-o mișcare rapidă, se mută în alt punct de măsurare, pentru a se obține
prima înregistrare.
Măsurarea temperaturii în transportorul de asfalt, se introduce sonda în mixtură, la
adancimea de min. 100 mm. Se fac cel puțin patru măsurări, la distanțe egale de-a lungul
fiecărei laturi a
transportorului și la cel puțin 500 mm de marginea încărcăturii. Se calculează rezultatul
măsurarilor, ca medie a tuturor citirilor efectuate.
Măsurarea temperaturii din stratul bituminos se efectuează minim 4 măsurători, introducând
sonda cu elementul senzitiv în stratul bituminos, la o adâncime cât mai apropiată de
jumătatea grosimii acestuia. Se calculează rezultatul ca medie între citiri.
Mixturile asfaltice a căror temperatură este sub cea prevazută pentru așternere, vor fi refuzate
și evacuate urgent din santier.
Așternerea mixturii se va executa pe întreaga lățime a căii de rulare cu repartizator - finisor
cu
grinzi de nivelare și precompactare de lungimi corespunzătoare.
Grosimea maximă a mixturii așternute printr-o singură trecere nu poate depăși 10 cm.
Viteza optimă se va corela cu anumiți parametri, astfel încât să nu existe întreruperi în timpul
execuției. Aceasta poate avea valori de 2,5 ...4 m/min.
La realizarea structurilor executate din mixturi asfaltice, o atenție sporită se va acorda
realizării
rosturilor de lucru, longitudinale și transversale, care trebuie să fie foarte regulate și etanșe.
În cazul rostului longitudinal, când benzile adiacente se execută în aceeași zi, tăierea nu mai
este necesară, cu excepția stratului de uzură.
Rosturile de lucru longitudinale și transversale ale stratului de uzură se vor decala cu
minimum 10 cm față de cele ale stratului de legătură, cu alternarea sa.
Atunci când există un start de bază bituminos sau din materiale tratate cu liant hidraulic,
rosturile de lucru se vor executa întrețesut.
Legătura transersală dintre un strat rutier nou și un strat rutier existent al drumului se va
executa
după decaparea mixturii din stratul vechi, pe o lungime variabilă în funcție de grosimea
noului strat, astfel încât să se obțină o grosime constantă a acetuia, cu panta de 0,5%. În plan
liniile de decapare se recomandă să fie în formă de V, la 45 °C. Completarea zonei de unire
se va realiza prin amorsarea suprafeței, urmată de așternerea și compactarea noii mixturi,
până la nivelul superior al ambelor straturi.
Compactarea mixturilor asfaltice
Compactarea mixturilor asfaltice se va realiza prin aplicarea unor tehnologii care să asigure
caracteristicile tehnice şi gradul de compactare prevăzute pentru fiecare tip de mixtură
asfaltică şi fiecare strat în parte.
Operaţia de compactare a mixturilor asfaltice se va realiza cu compactoare cu rulouri netede,
cu sau fără dispozitive de vibrare şi/sau cu compactoare cu pneuri, astfel încât să se obţină
valori optime pentru caracteristicile fizico-mecanice de deformabilitate și suprafațare.
Pentru obţinerea gradului de compactare prevăzut, se va executa un sector de probă şi se va
determina numărul optim de treceri ale compactoarelor, în funcţie de performanţele acestora,
tipul şi grosimea straturilor executate.
Sectorul de probă se va realiza înainte de începerea aşternerii stratului în lucrare, utilizând
mixture asfaltice preparate în condiţii similare cu cele stabilite pentru producţia curentă.
Metoda de compactare propusă va fi considerată satisfăcătoare dacă pe sectorul de probă se
obţine gradul de compactare minim menţionat în tabelul 28 din AND 605-2016.
Pentru obţinerea gradului de compactare prevăzut, numărul minim de treceri recomandat
pentru compactoarele uzuale este cel menţionat în tabelul 28. La compactoarele dotate cu
sisteme de măsurare a gradului de compactare în timpul lucrului se va ţine seama de valorile
afişate la postul de comandă.
Compactarea se va executa pe fiecare strat în parte.

TIPUL ATELIERE DE COMPACTARE

STRATULUI
A B
Compactor cu Compactor cu Compactor cu
pneuri rulouri rulouri
de 160 kN netede de 120 kN netede de 120 kN

Număr minim de treceri

UZURĂ 10 4 12
LEGĂTURĂ 12 4 14
BAZĂ 12 4 14
Compactarea se va executa în lungul benzii, primele treceri efectuându-se în zona rostului
dintre benzi, apoi de la marginea mai joasă spre cea ridicată.
Pe sectoarele în rampă, prima trecere se va executa cu utilajul de compactare în urcare.
Compactoarele trebuie să lucreze fără şocuri, cu o viteză mai redusă la început, pentru a evita
vălurirea stratului executat din mixtură asfaltică, şi nu se vor îndepărta mai mult de 50 m în
spatele repartizatorului. Locurile inaccesibile compactorului, în special în lungul bordurilor,
în jurul gurilor de scurgere sau al căminelor de vizitare, se vor compacta cu compactoare mai
mici, cu plăci vibrante sau cu maiul mecanic.
Suprafaţa stratului se va controla în permanenţă, iar micile denivelări care apar pe suprafaţa
stratului executat din mixturi asfaltice vor fi corectate după prima trecere a rulourilor
compactoare pe toată lăţimea benzii.
Controlul calității straturilor executate din mixturilor asfaltice
Verificarea calităţii straturilor se efectuează prin prelevarea de epruvete, conform SR EN
12697/29, astfel:
 carote ɸ 200 mm pentru determinarea rezistenţei la ornieraj;
 carote ɸ 100 mm sau plăci de min. (400 x 400 mm) sau carote de ɸ 200 mm (în suprafaţă
echivalentă cu a plăcii menţionate anterior) pentru determinarea grosimii straturilor, a
gradului de compactare şi absorbţiei de apă, precum şi la cererea beneficiarului, a
compoziţiei.
Încercarile de laborator efectuate pe carote pentru verificarea compactării constau în
determinarea densității aparente și a absorției de apă, pe placuțe (100 x 100 mm) sau pe
carote cilindrice cu diametrul de 100 sau 200 mm, netulburate.
Verificarea elementelor geometrice
Verificarea elementelor geometrice ale stratului şi a uniformităţii suprafeţei constă în:
 verificarea îndeplinirii condiţiilor de calitate pentru stratul - suport şi fundaţie, conform
prevederilor STAS 6400;
 verificarea grosimii stratului, în funcţie de datele înscrise în rapoartele de încercare
întocmite la încercarea probelor din stratul de bază executat, iar la aprecierea comisiei de
recepţie, prin
maximum două sondaje pe kilometru, efectuate la 1 m de marginea stratului asfaltic executat;
verificarea se va efectua pe probe recoltate pentru verificarea calităţii îmbrăcăminţii, conform
tabelului 23 şi conform tabelului 24;
 verificarea profilului transversal: se va efectua cu echipamente adecvate, omologate;
 verificarea cotelor profilului longitudinal: se va efectua în axă, cu ajutorul unui aparat
topographic de nivelment sau cu o grindă rulantă de 3 m lungime, pe minimum 10% din
lungimea traseului.
Nu se admit abateri în minus faţă de grosimea stratului prevăzută în proiect, respectiv în
profilul
transversal tip, condiţie obligatorie pentru promovarea lucrărilor la recepţie. În situaţia în care
grosimea proiectată nu este respectată, stratul se reface conform proiectului.
Recepția lucrărilor
Recepţia la terminarea lucrărilor se efectuează de către beneficiar conform Regulamentului
de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr. 273/1994, cu modificările şi completările ulterioare.
Comisia de recepție examinează lucrările executate față de documentația tehnică aprobată și
de documentația de control întocmită în timpul execuției.
Verificarea cotelor profilului longitudinal se face în axa drumului pe min. 20% din lungimea
traseului. Evidența tuturor verificărilor în timpul execuției lucrărilor face parte din
documentația de control a recepției.
La recepția finală a lucrării se va consemna modul în care s-au comportat terasamentele și
dacă
acestea au fost întreținute corespunzător în perioada de garanție a întregii lucrări, în
conformitate cu HG 273/1994.
Măsuri de protecția mediului
Pe parcursul efectuării lucrărilor descrise în prezenta PTE se vor respecta:
 măsurile stabilite pentru controlul aspectelor de mediu aplicabile specificate în fișa
ierarhizare aspecte de mediu elaborată în urma analizei și evaluării aspectelor de mediu;
 prevederile specifice pe linie de mediu conform reglementărilor tehnice și legislative
aplicabile.
Măsuri de SSM-PSI
Pe parcursul efectuării lucrărilor descrise în prezenta PTE se vor respecta:
 măsurile stabilite pentru controlul riscurilor de accidentare și îmbolnăvire aplicabile
specificate în fișa factorilor de risc elaborată în urma evaluării riscurilor de accidentare și
îmbolnăvire;
 prevederile specifice conform reglementarilor tehnice și legislative aplicabile precum și a
instrucțiunilor proprii de securitate și sănătate în muncă.

6. RESPONSABILITĂȚILE PERSONALULUI

6.1 Șeful de șantier are următoarele responsabilități:

 asigură toate documentele necesare începerii execuției (documentație de execuție) și
răspunde
pentru aplicarea întocmai a documentației de execuție și a prezentei instrucțiuni de lucru,
precum și de întocmirea corectă a înregistrărilor de calitate;
 asigură aprovizionarea punctelor de lucru cu materiale și utilaje necesare fiecărei etape de
execuție;
 instruiește periodic personalul din subordine privind execuția și asigurarea calității
lucrărilor;
 anunță CQ atunci când s-a ajuns în faza de control a calității;
 organizează și asigură întocmirea și gestionarea tuturor documentelor care atestă execuția
lucrărilor (fișă de așternere mixturi asfaltice);
6.2 Topograful are următoarele responsabilități:
 verifică elementele geometrice ale stratului pe care urmează a se așterne mixturile
asfaltice;
 aduce la cunoștință șefului de șantier dacă există neconcordanțe între proiect și teren
 întocmește relevee și tabele de cote pentru mixturile asfaltice.
6.3 Controlorul de calitate
 respectă și îndeplinește fișa procesului pe lucrare, legile și reglementările tehnice
referitoare la calitate și procedurile aplicabile cu privire la conducerea și asigurarea calității.
 efectuează controale specificate în PCCVI pentru lucrările de frezare, verificând zonele în
care freza nu poate să decapeze și care sunt executate manual;
 întocmește, după caz, rapoarte de neconformitate și urmărește modul și termenul de
implementare a acțiunilor corective stabilite;
 verifică dacă materialele sunt conforme cu cerințele caietului de sarcini
 verifică existența documentelor de calitate/certificatelor de conformitate ale materialelor
care urmează să se pună în operă.
6.4 Responsabil Tehnic cu Execuția
 admite execuția lucrărilor de drumuri numai pe baza proiectelor și a detaliilor de execuție
verificate de specialiști verificator de proiecte atestați;
 verifică dacă execuția lucrărilor de drumuri respectă cerințele de calitate specificate în
documentația de execuție si dacă aceste lucrări sunt executate în conformitate cu normativele
și legile în vigoare.
 participă la autorizarea continuării lucrărilor în fazele determinante și semnează procesele
verbale;
 în cazul în care constată neconformități la lucrările de construcții de care răspunde, dispune
oprirea execuției, prin dispoziție de șantier, având în vedere și condițiile din caietele de
sarcini,
normativele în vigoare, proiectul de execuție etc.;
 autorizează continuarea lucrărilor numai după remedierea neconformităților.

7. ÎNREGISTRĂRI

Înregistrările cerute de legislația în vigoare conform normelor:

7.1 Proces Verbal de Recepție Calitativă;
7.2 Declarație de Performanță a mixturii puse în operă și raport de încercare emis de
laboratorul
stației pentru mixtura pusă în operă;
7.3 Fișă de așternere a mixturilor asfaltic.