Sunteți pe pagina 1din 96

~g~

MODERNIZARE DRUMURI AGRICOLE PRIN MASURA 125 IN COMUNA Ri~CA ,JUDETUL SUCEAVA
,.,
C J.../L11A1

c./:~r"''"' '1

At~

,,

Normativului CD 31 2003.
<c;
CA
lnterpretarea rnasuratorilor cu deflectometrul cu parghie tip Benkerman efectu (& Tn 74181
scopul calitatii executiei lucrarilor de fundatii se va face prin examinarea modului de van , ~-~1.,1t:~!'-l.,
la suprafata stratului de fundatie, a valorii deflexiunii corespunzatoare vehiculului ----etalon (cu sarcina pe osia din spate de 115 KN) si a valorii coeficientului de variatie (Cv ).
Uniformitatea executiei este safisfacatoare daca, la nivelul superior al stratului de
fundatie, valoarea coeficientului de variatie este sub 35%
ART.14. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE
Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efecfueaza cu ajutorul latei de 3,00 m
lungime astfel:
ln profil longitudinal, masuratorle se efecfueaza tn axul flecarei benzi de circulatie si nu
pot fi mai mari de. 2,0 cm;
Tn profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate Tn proiect si nu
pot f mai mari de. 1,0 cm.
In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini
se va face corectarea suprafetei fundatiei.

CAPITOLUL
VI RECEPTIA
LUCRARILOR
ART.15. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTA
Receptia pe faza determinanta, stabilita Tn proiect, se efectueaza conform
Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii aprobat cu HG 272/94 si
conform Procedurii privind controlul statului in fazele de executie determinante, elaborata de
MLPAT si publicata ln Buletinul Constructiilor volum 4/1996, atunci cand toate lucrarile
prevazute in documentatii sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in
conformitate cu prevederile ART. 5, 11, 12, 13, si 14.
Comisia de receptie examheaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si
calitative impuse de proiect si caietul de sarcini precum si constatarile consemnate pe parcursul
executiei de cafre organele de control.
in urma acestei receptii se incheie "Proces verbal" in registrul de lucrari ascunse.

35

,qo
MODERNIZARE DRUMURI AGRICOLE PRIN MASURA 125 IN COMUNA Ri~CA ,JUDEJUL SUCEAVA

CAIET DE
FUNDATll DE PIATRA SPARTA

CUPRINS
36

flj/
MODERNIZARE DRUMURI AGRICOLE PRIN MASURA 125 IN COMUNA Ri~CA ,JUDETUL SUCEAVA

CAP.I. GENERALITATI
Art. 1. Obiect si domeniu de aplicare
Art. 2. Prevederi generale
CAP.II. MATERIALE
Art. 3. Agregate naturale
Art. 4. Apa
Art. 5. Controlul calitatii agregatelor inainte de realizarea
straturilor de fundatie
CAP. Ill. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE Art. 6.
Caracteristicile optime de compactare
Art. 7. Caracteristicile efective de compactare
CAP.IV. REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE Art. 8.
Masuri preliminare
Art. 9. Experimentarea executiei straturilor de fundatie
Art. 10. Executia straturilor de fundatie
a. Fundatii din piatra sparta mare 63/80 pe un strat de balast b.
Fundatii din piatra sparta amestec optimal
Art. 11. Controlul calitatii compactarii straturilor de fundatii
CAP. V. CONDITll TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE
Art. 12. Elemente geometrice
Art. 13. Conditii de compactare
Art. 14. Caracteristicile suprafetei stratului de fundatie
CAP.VI. RECEPTIA LUCRARILOR
Art. 15. Receptia pe faze de executie
Art. 16. Receptia finala, la terminarea lucrarilor
Art. 17. Receptia finala
ANEXA- DOCUMENTE DE REFERINTA

37

'~'2. -

MODERNIZARE DRUMURI AGRICOLE PRIN MASURA 125 IN COMUNA Rf~CA ,JUDEJUL SUCEAVA

CAPITOLULI
GENERALITI

Art. 1. Obiect si domeniu de aplicare


Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind executia si receptia
straturilor de fundatie din piatra sparta sau piatra sparta amestec optimal din sistemele
rutiere ale drumurilor publice si ale strazilor.
El cuprinde conditiile tehnice prevazute in SREN13242+A 1 care trebuie sa fie
indeplinite de materialele folosite si in STAS 6400 de stratul de piatra executat.

Art. 2. Prevederi generale


2.1. Fundatia din piatra sparta amestec optimal 0/63 se realizeaza intr- un singur
strat a carui grosime este stabilita prin proiect.
2.2. Fundatia din piatra sparta 40/80, se realizeaza in doua straturi, un
strat inferior de minimum 10 cm de balast si un strat superior din piatra sparta de
12 cm, conform prevederilor STAS 6400.
2.3. Pe drumurile la care nu se prevede realizarea unui strat de forma sau
realizarea unor masuri de imbunatatire a protectiei patului, iar acesta este constituit din
pamanturi coezive, stratul de fundatie din piatra sparta amestec optimal 0/63 se va realiza in
mod obligatoriu pe un substrat de fundatie care poate fi:
substrat izolator de nisip de 7 cm grosime dupa cilindrare;
substrat drenant din balast de minim 10 cm grosime dupa cilindrare.
Cand stratul inferior al fundatiei rutiere este alcatuit din balast, asa cum prevede la
pct.2.2., acesta preia si functia de substrat drenant, asigurandu-se conditiile necesare privind
grosimea, calitatea de drenare si masurile de evacuare a apei.
2.4. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un
laborator autorizat efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea
prezentului caiet de sarcini.
2.5. Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea proiectantului, verificari
suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.
2.6. In cazul in care se var constata abateri de la prezentul caiet de sarcini,
proiectantul va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.

38

(!?
MODERNIZARE DRUMURI AGRICOLE PRIN MASURA 125 IN COMUNA Ri~CA ,JUDEJUL SUCEAVA

CAPITOLULll
MATERIALE

Art. 3. Agregate naturale


3.1.
Pentru executia fundatiilor din piatra sparta se utilizeaza urmatoarele
agregate:
a) Pentru fundatie din piatra sparta mare, 40180:
balast 0/63 mm in stratul inferior;
piatra sparta 40/80 mm in stratul superior;
split 16/25 mm pentru impanarea stratului superior;
nisip grauntos sau savura 0/8 mm ca material de protectie.
b) Pentru fundatie din piatra sparta amestec optimal 0163 mm:
nisip 0/4 mm pentru realizarea substratului, in cazul cand pamantul din
patul drumului este coeziv si nu se prevede executia unui strat de forma sau
balast 0/63 mm, pentru substratul drenant;
piatra sparta amestec optimal 0/63 mm.
Nisipul grauntos sau savura ca material de protectie nu se utilizeaza cand stratul
superior este de macadam sau de beton de ciment.
3.2. Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile la aer, apa sau
inghet. Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.
3.3. Agregatele folosite la realizarea straturilor de fundatie trebuie sa indeplineasca
conditiile de admisibilitate aratate in tabelele 1, 2 si 3 si nu trebuie sa contina corpuri
straine vizibile (bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate.
Tabelul 1
Clasele de granulozitate trebuie sa stabilite prin utilizarea dimensiunilor sitelor prezentate in
tabelul 1~i sa contina seria de baza, sau seria de baza plus seria 1, sau seria de baza plus seria 2.
Nu este adrnisa combinarea dimensiunilor sitelor din seria 1 ~i din seria 2.
Raportul dintre cea mai mare dimensiune D si cea mai mica dimensiune d a claselor
granulare nu trebuie sa fie mai mic de 1,4.

39

(O)~
MODERNIZARE DRUMURI AGRICOLE PRIN MASURA 125 IN COMUNA Ri~CA ,JUDETUL SUCEAVA

Dimensiunile sitelor pentru stabilirea claselor de granulozitate


Serie de baza
mm
0
1
2
4

erie de baza +seria 1


mm
0
1
2
4
5,6 (5)

etul de baza +seri

mm
0
1
2
4
6,3 (6)
8
10

8
11,2(11)

12,5 (12)
14
16
20

16

16

31,5 (32)

22,4
31,5 (32)

63

45
56
63

31,5 (32)
40
63
80

90

3.4. Piatra sparta amestec optimal se poate obtine fie prin amestecarea sorturilor
018, 8/16, 16/25, 25/40 si 40/63, fie direct de la concasare, daca indeplineste conditiile din
tabelul 2 si granulozitatea conform tabelului 3.
Amestecul pe santier se realizeaza intr-o instalatie de nisip stabilizat prevazuta
cu predozator cu patru compartimente.
PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL - Conditii de admisibilitate.
Tabelul 2.
CARACTERISTICI
SORT
Continut de fractiuni, %, max:
- sub 0,02 mm
- sub 0,2 mm
- 0 ... 8 mm
- 16 .. .40 mm
- 25 ... 63 mm

CONDITll DE ADMISIBILITATE
0140
0/63
3
3 ... 14
42 ... 65
20 .. .40

Sa se inscrie intre limitele din tabelul 5 si


conform fig.2

Echivalent de nisip (doar in cazul nisipului


natural) (EN), min.
Uzura cu masina tip Los Angeles (LA) %,
max
Rezistenta la actiunea repetata a sulfatului

cnni11 (N::i'?~nl1 \ "i f'if'li rri

20 ... 40

Granulozitate

~n

3
2 ... 14
35 ... 55

O/n

30

30
5 pentru split; 3 pentru piatra sparta
m,;:iro An1t~'2

m::iv
4U

rtOMA,y

MODERNIZARE DRUMURI AGRICOLE PRIN MASURA 125 IN COMUNA Rl~CA ,JUDETUL SUCE,

CO,';fUty

'--

c::.()

PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL - Granulozitate.

,,

,,;$C4' A

~ ,':'.'1
C,,

r 41'!

' 4i8t

"

'?"

Ta_'/. .~uof:I'-~
.
DOMENIU DE
GRANULOZITATE

0 .. .40
0 ... 63

LIMITA
Inferior
Superior
Inferior
Superior

TRECERI IN % DIN GREUTATE PRIN SITELE SAU


CIURURILE CU DIMENSIUNI DE ... IN MM

0,02
0
3
0
3

0, 1
2
10
1
10

0,2
3
14
2
14

1
12
30
8
27

4
28
50
20
42

8
42
65
31
55

16
60
80
48
70

25
75
90
60
80

40
90
100
75
90

63
-

90
100

Conditii de admisibilitate privind coeficientul de forma, continutul de granule alterate si


continutul de impuritati pentru piatra sparta amestec optimal sunt cele indicate in tabelul 3
(pentru piatra sparta).
3.5. Agregatele se vor aproviziona din timp in depozitul santierului pentru a se asigura
omogenitatea si constanta calitatii acestora.
Aprovizionarea agregatelor la locul punerii in opera se va face numai dupa ce analizele
de laborator au aratat ca acestea au calitatea corespunzatoare.
3.6. In timpul transportului de la Furnizor la santier si al depozitarii, agregatele trebuie
ferite de impurificari. Depozitarea se va face pe platforme amenajate, separat pe sorturi si
pastrate in conditii care sa le fereasca de imprastiere, impurificare sau amestecare.
3. 7. Controlul calitatii agregatelor de catre Antreprenor se va face in
conformitate cu prevederile tabelului 6.
3.8. Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:
intr-un dosar var fi cuprinse certificatele de calitate emise de Furnizor;
intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele
determinarilor efectuate de laboratorul santierului.
3.9. In cazul in care la verificarea calitatii amestecului de piatra sparta amestec optimal
aprovizionata, granulozitatea acestuia nu corespunde prevederilor din tabelul
5, acesta se corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea
conditiilor calitative prevazute.
Art. 4. Apa
Apa necesara realizarii straturilor de fundatie poate sa provina din reteaua publica
sau din alte surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un tel de particule in
suspensie.
Art. 5. Controlul calitatii agregatelor inainte de realizarea straturilor de fundatie
Controlul calitatii se face de catre Antreprenor
conformitate cu prevederile cuprinse in tabelul 4.

41

prin

laboratorul

sau

in

~%
iiiiiiiiiiii

MODERNIZARE DRUMURI AGRICOLE PRIN MASURA 125 IN COMUNA Ri~CA ,J UDETUL SUCEAVA

/''9 OM,4,y

/,,;

C"OMLJNA '
''.1$CA

Tabelul
ACTIUNEA,
PROCEDEUL DE
VERIFICARE SAU
CARACTERISTICILE
CARE SE VERIFICA
Examinarea datelor inserise
in certificatul de calitate sau
certifieatul de garantie
Corpuri straine:
- argila bucati
- argila aderenta
- eontinut de earbune
Continutul de granule
alterate, moi, friabile,
poroase si vaeuolare
Granulozitatea sorturilor
Forma granulelor pentru
piatra sparta
Echivalentul de nisip (EN
numai la produse de
balastiera)
Rezistenta la aetiunea
repetata a sulfatului de
sodiu (Na2S04), 5 cieluri
Rezistenta la sfaramare prin
compresiune la piatra sparta in
stare saturata la presiune
normala
Uzura cu masina tip Los
Angeles

LA APROVIZIONARE

La fieeare lot
aprovizionat
In eazul in care se
observa prezenta lor

.
Ori de cate ori
apar faetori de
impurificare

0 proba la max. 500 me


pentru fiecare sursa
0 proba la max. 500 me
pentru fieeare sort si
sursa
0 proba la max. 500 to
pentru fiecare sort si
sursa

'~.

METODE DE
DETERMINARE
CONF.

STAS 4606

SR 667

STAS 730

STAS 730

0 proba la max. 500 me


pentru fiecare sursa

STAS 730

0 proba la max. 500 me


pentru fieeare sursa

STAS 4606

0 proba la max. 500 me


pentru fiecare sort de
piatra sparta si sursa

STAS 730

0 proba la max. 500 to


pentru fiecare sort si
sursa

STAS 730

CAPITOLULlll
STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE PENTRU STRATUL
INFERIOR DE FUNDATIE DIN BALAST SI PENTRU STRATUL DE FUNDATIE
REALIZAT DIN PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL
Art. 6. Caracteristicile optime de compactare
Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale amestecului optimal
de piatra sparta se stabilesc de catre un laborator de specialitate acreditat inainte de
inceperea lucrarilor de executie.
Prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13 se stabileste:

42

.J1.<?s1

,~

~ s~c~

FRECVENTA MINIMA
LA LOCUL DE
PUNERE IN
OPERA

C / L 4',

4q:,.
MODERNIZARE DRUMURI AGRICOLE PRIN MASURA 125 IN COMUNA Ri~CA ,JUDETUL SUCEAVA

du max. P.M. - greutate volumica in stare uscata maxima exprimata in _F..OM..4


g/cm3
~
Wapt P.M. - umiditatea optima de compactare, exprimata in%
C~MUNA "

~1..,

c.0

Art. 7. Caracteristicile efective de compactare


~
7.1. Caracteristicile efective de compactare se determina de laborator
santierului pe probe prelevate din lucrare si anume:

p du ef
W ef

_ l?i$CA,
/,/f'4r;7

greutate volumetrica In stare uscata efectiva (g/cm")


umiditatea efectiva de compactare (%)

P du ef
Gradul de compactare, gc = -----------------

x 100

P du max. PM
7.2. La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de
compactare aratat la art. 13.

C A P I T 0 L U L IV REALIZAREA
STRA TURILOR DE FUN DA TIE

Art. 8. Masuri preliminare


8.1. La executia stratului de fundatie se va trece numai dupa receptionarea
lucrarilor de terasamente sau de strat de forma, in conformitate cu prevederile caietelor de
sarcini pentru realizarea acestor lucrari.
8.2. lnainte de inceperea lucrarilor de fundatie se vor verifica si regla toate
utilajele si dispozitivele necesare punerii in opera a straturilor de fundatie.
8.3. lnainte de asternerea agregatelor din straturile de fundatie se vor executa
lucrarile pentru drenarea apelor din fundatie - drenuri transversale de acostament,
drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si racordarile stratului de fundatie la
acestea - precum si alte lucrari prevazute in acest scop in proiect.
8.4. In cazul straturilor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a drumului,
cum este cazul la autostrazi sau la lucrarile la care drenarea apelor este prevazuta a se face
printr-un strat drenant continuu, se va asigura inprealabil posibilitatea evacuarii apelor in
afara suprafetei de lucru, in orice punct al traseului, la eel putin 15 cm deasupra
santului sau deasupra terenului in cazul rambleelor.
8.5. In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast sau piatra
sparta se vor lua masuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de
drum in lucru, functie de sursa folosita, acestea fiind consemnate in registrul de
santier.
Art. 9. Experimentarea executiei straturilor de fundatie
9.1. lnainte de inceperea lucrarilor Antreprenorul este obligat sa efectueze
experimentarea executarii straturilor de fundatie.
Experimentarea se va face pentru fiecare tip de strat de fundatie - strat de
fundatie din piatra sparta mare 63/80 pe un strat de balast de min. 10 cm sau fundatie
din piatra sparta amestec optimal 0/63, cu sau fara substrat de nisip in functie de
solutia prevazuta in proiect.
In cazul fundatiei din piatra sparta mare 63/80 experimentarea se va face
43

'ifiB

I~
MODERNIZARE DRUMURI AGRICOLE PRIN MASURA 125 IN COMUNA Rf~CA ,JUDEJUL SUCEAVA

separat pentru stratul inferior din balast si separat pentru stratul superior di piatra A,v1-1,,
sparta mare.
C?MUNA
In toate cazurile, experimentarea se va face pe tronsoane de proba in lungi %_det.1;~~CA
min. 30 m cu latimea de eel putin 3,50 m (dublul latimii utilajului de compactare).
o~
"14181
Experimentarea are ca scop stabilirea, in conditii de executie curenta pe san auc~r>-. .\
componentei atelierului de compactare si a modului de actionare a acestuia, pentru
realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini,
daca grosimea
prevazuta in proiect se poate executa intr-un singur strat sau doua si reglarea utilajelor de
raspandire, pentru realizarea grosimii respective cu o suprafatare corecta.
9.2. Compactarea de proba pe tronsoanele experimentale se va face in prezenta
proiectantului, efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator sau pe teren, dupa
cum este cazul, stabilite de comun acord.
In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut,
Antreprenorul va trebui sa realizeze o noua incercare, dupa modificarea grosimii
stratului sau a componentei utilajului de compactare folosit.
Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume:
Grosimea maxima a stratului fundatiei ce poate fi executat pe santier;
Conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si
intensitatea de compactare a utilajului).
9.3. lntensitatea de compactare = Q/S
Q - volumul materialului pus in opera, in unitatea de timp (ore, zi, schimb),
exprimat in me;
S - suprafata compactata in intervalul de timp dat, exprimata in mp.
In cazul cand se foloseste tandem de utilaje de acelasi tip, suprafetele
compactate de fiecare utilaj se cumuleaza.
9.4. In cazul fundatiei din piatra sparta mare 63/80, se mai urmareste stabilirea
corecta a atelierului de compactare, compus din rulouri compresoare usoare si rulouri
compresoare mijlocii, a numarului minim de treceri ale acestor rulouri pentru
cilindrarea uscata pana la fixarea pietrei sparte 63/80 si in continuare a numarului
minim de treceri, dupa asternerea in doua reprize a splitului de impanare 16/25, pana la
obtinerea inclestarii optime.
Compactarea in acest caz se considera terminata daca rotile ruloului nu mai lasa nici
un fel de urme pe suprafata fundatiei de piatra sparta, iar alte pietre cu dimensiunea
de cca. 40 mm aruncate in fata ruloului nu mai patrund in stratul de fundatie si sunt
sfaramate, fara ca stratul de fundatie sa sufere dislocari sau deformari.
9.5. Partea din tronsonul executat, cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de
referinta pentru restul lucrarilor.
Caracteristicile obtinute pe sectorul experimental se var consemna in registrul de
santier pentru a servi la urmarirea calitatii lucrarilor ce se vor executa.

Art. 10. Executia straturilor de fundatie


A. Fundatii din piatra sparta mare 63/80 pe un strat de balast
a. Executia stratului inferior din balast
10.1. Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul, intr-un
singur strat, avand grosimea rezultata pe tronsonul experimental astfel ca dupa compactare
sa se obtina 10 cm.
Asternerea si nivelarea se var face la sablon, cu respectarea latimilor si
pantelor
prevazute
in
proiect.
10.2. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de
compactare se stabileste de laboratorul de santier tanand seama de umiditatea
agregatului si se adauga prin stropire.
44

(~'1
MODERNIZARE DRUMURI AGRICOLE PRIN MASURA 125 IN COMUNA Ri~CA ,JUDETUL SUCE

Stropirea va fi uniforma, evitandu-se supraumezirea locala.


( '-- Rls~N
10.3. Compactarea straturilor de fundatie se va face cu ate~~uf1ri11e4181
compactare stabilit pe tronsonul experimental, respectandu-se componenta atelierulu~eza r>--~1"
de compactare, tehnologia si intensitatea Q/S de compactare.
sue~
10.4. Pe drumurile la care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga
latime a platformei, acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu stratul de
fundatie, astfel ca stratul de fundatie sa fie permanent incadrat de acostamente, asiguranduse totodata si masurile de evacuare a apelor, conform pct. 8.3.
10.5. Denivelarile care se produc in timpul compactarii stratului de fundatie sau
care raman dupa compactare, se corecteaza cu material de aport si se
reco mpacteaza.
Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se completeaza, se niveleaza si apoi
se compacteaza din nou.
10.6. Este interzisa executia stratului de fundatie cu balast inghetat.
10. 7. Este interzisa de asemenea asternerea balastului, pe patul acoperit cu
un strat de zapada sau cu pojghita de gheata.
b. Executia stratului superior din piatra sparta mare 63180
10.8. Piatra sparta mare se asterne, numai dupa receptia stratului inferior de
balast, care , prealabil asternerii, va fi umezit.
10.9. Piatra sparta se asterne si se compacteaza la uscat in reprize. Pana la
inclestarea pietrei sparte, compactarea se executa cu cilindri compresori netezi de 6 to dupa
care operatiunea se continua cu compactoare cu pneuri sau vibratoare de 10-14 tone.
Numarul de treceri a atelierului de compactare este eel stabilit pe tronsonul
experimental.
10.10. Dupa terminarea cilindarii, piatra sparta se impaneaza cu split 16/25, care
se compacteaza si apoi urmeaza umplerea prin innoroire a golurilor ramase dupa impanare,
cu savura 0/8 sau cu nisip.
10.11. Pana la asternerea stratului imediat superior, stratul de fundatie din piatra
sparta mare astfel executat, se acopera cu material de protectie (nisip grauntos sau
savura).
In cazul cand stratul superior este macadam sau beton de ciment, nu se mai face
umplerea golurilor si protectia stratului de fundatie din piatra sparta mare.
B. STRATURI DE FUNDATIE DIN PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL
10.12. Pe terasamentele receptionate, realizate din pamanturi coezive si pe care
nu se prevad in proiecte imbunatatiri ale patului sau realizarea de straturi de forma, se va
executa in prealabil un substrat de nisip de 7 cm.
Asternerea si nivelarea nisipului se fac la sablon, cu respectarea latimilor si
pantelor prevazute in proiect pentru stratul de fundatie.

45

2.,.oO
MODERNIZARE DRUMURI AGRICOLE PRIN MASURA 125 IN COMUNA Ri~CA ,JUDETUL SUCEAVA
/a.OM4,y

Nisipul asternut se umecteaza prin stropire si se cilindreaza.


"' .
/,,;,,
10. 13. Pe substratul de nisip realizat, piatra sparta amestec optimal se asterne u un ~,~M~VA
repartizor-finisor de asfalt, cu o eventuala completare a cantitatii de apa, corespunza ~r~ 1:;~ff-A
418
0~
umiditatii optime de compactare.
Asternerea si nivelarea se fac la sablon cu respectarea latimilor si pantel !:: sue~""'
prevazute in proiect.
10.14. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare
se stabilieste de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se
adauga prin stropire uniforma evitandu-se supraumezirea locala.
10. 15. Compactarea stratului de fundatie se face cu atelierul de compactare
stabilit pe tronsonul experimental, respectandu-se componenta atelierului, viteza de
deplasare a utilajelor de compactare, tehnologia si intensitatea Q/S de compactare.
10. 16. La drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga
latime a platformei, acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu stratul de
fundatie, astfel ca acesta sa fie permanent incadrat de acostamente, asigurandu-se totodata
si masurile de evacuare a apelor conform pct. 8.3.
10. 17. Denivelarile care se produc in timpul compactarii sau care raman dupa
compactarea straturilor de fundatie din piatra sparta mare sau din piatra sparta amestec
optimal se corecteaza cu material de aport si se recompacteaza.
Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se decapeaza dupa contururi
regulate, pe toata grosimea stratului, se completeaza cu acelasi tip de material, se
reniveleaza si apoi se cilindreaza din nou.
10.18. Este interzisa executia stratului de fundatie cu piatra sparta amestec
optimal
inghetata.
10. 19. Este interzisa de asemenea asternerea pietrei sparte amestec optimal, pe
patul acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita de gheata.
Art. 11. Controlul calitatii compactarii straturilor de fundatie
11.1. In timpul executiei straturilor de fundatie din balast si piatra sparta mare
63/80, sau din piatra sparta amestec optimal, se vor face verificarile si determinarile aratate
in tabelul 5, cu frecventa mentionata in acelasi tabel.
In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie
aceasta se determina prin masuratori cu defiectometrul cu parghie conform
Normativului pentru determinarea prin deflectografie si defiectometrie a capacitatii
portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31.
11.2. Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea
stratului executat:
- compozitia granulometrica a agregatelor;
- caracteristicile optime de compactare obtinute prin metoda Proctor modificat
(umiditate optima, densitate maxima uscata);
caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate
portanta).

46

204
MODERNIZARE DRUMURI AGRICOLE PRIN MASURA 125 IN COMUNA Rf~CA ,JUDEJUL SUCEAVA

NR.CR
T.

DETERMINAREA, PROCEDEUL DE
VERIFICARE SAU CARACTERISTICILE
CARE SE VERIFICA

FRECVENTE
MINIME LA
LOCUL DE
PUNERE IN
LUC RU

lncercarea Proctor modificata:


- strat balast
- strat de piatra sparta amestec optimal

STAS
1913/13

Determinarea umiditatii de compactare:


- strat balast
- strat de piatra sparta amestec optimal

Minim 3 probe la
o suprafata de
2000 mp de strat

Determinarea grosimii stratului


compactat:
- toate tipurile de straturi

Minim 3 probe la
o suprafata de
2000 mp de strat

Verificarea realizarii intensitatii de


compactare QJS:
- toate tipurile de straturi

Zilnic

Determinarea gradului de compactare


prin determinarea greutatii volumice pe teren:
- strat balast
- strat de piatra amestec optimal

Minim 3 pct. Ptr.


Suprafete <2000 mp
si minim 5 pct. Pt.
suprafete
>2000 mp de strat

Verificarea compactarii prin incercarea


cu p.s. in fata compresorului
Determinarea capacitatii portante la
nivelul superior al stratului de fundatie:
- toate tipurile de straturi de fundatie

47

Minim 3 incercari
la o suprafata de
2000 mp
In
cate doua
puncte situate in
profiluri transversale
la distante de 10 m
unul de altul pt.
fiecare banda cu
latime de 7,5 m,

STAS 1913/1

STAS
1913/15
STAs 12288

STAS 6400

Normativ CD
31

200
MODERNIZARE DRUMURI AGRICOLE PRIN MASURA 125 IN COMUNA Ri~CA ,JUDEJULSUC_E

CAPITOLUL
V
CONDITll TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE

Art. 12. Elemente geometrice


12.1. Grosimea stratului de fundatie este cea din proiect. Abaterea limita la grosime poate fi de
maximum 20 mm. Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se
strapunge stratul, la fiecare 200 m de drum executat sau la 1500 mp suprafata de drum.
Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum
prezentat receptiei.
12.2. Latimea stratului de fundatie este cea prevazuta in proiect. Abaterile limita la
latime pot ti 5 cm.
Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului.
12.3. Panta transversala a stratului de fundatie este cea a imbracamintii sub care se executa,
prevazuta in proiect.
Abaterea limita la panta este 4%, in valoare absoluta si va fi masurata la fiecare 25 m.
12.4. Declivitatile in profil longitudinal sunt aceleasi ca si cele ale
imbracamintilor sub care se executa.
Abaterile limita la cotele fundatiei, fata de cotele din proiect pot fi 10 mm.
Art. 13. Conditii de compactare
13. 1.Straturile de fundatie din piatra sparta mare 63/80 trebuie compactate pana
la realizarea inclestarii maxime a agregatelor, care se probeaza prin supunerea la strivire a unei pietre
de aceeasi natura petrografica, ca si a pietrei sparte utilizate la executia straturilor si cu dimensiunea de
circa 40 mm, aruncata in fata utilajului cu care se executa compactarea.
Compactarea se considera corespunzatoare daca piatra respectiva este strivita fara ca stratul sa
sufere dislocari sau deformari.
13.2. Straturile de fundatie din piatra sparta amestec optimal trebuie compactate
pana la realizarea urmatoarelor grade de compactare minime din densitatea in stare uscata maxima
determinata prin incercarea Proctor modificata, conform STAS
1913/13:
Pentru drumurile din clasele tehnice I, II si Ill
- 100%, in eel putin 95% din punctele de masurare;
- 98%, in eel mult 5% din punctele de masurare la autostrazi si/in toate punctele de
masurare la drumurile de clasa tehnica II si Ill;
Pentru drumurile din clasele tehnice IV si V:
- 98%, in eel putin 93% din punctele de masurare;
- 95%, in toate punctele de masurare.
13.3. Capacitatea portanta la nivelul superior al straturilor de fundatie se considera realizata
daca valorile deformatiilor elastice masurate, nu depasesc valoarea deformatiilor elastice admisibile, care este
de 250 sutimi de mm.
Art. 14. Caracteristicile suprafetei stratului de fundatie
Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul
dreptarului de 3,00 m lungime astfel:
In profil logitudinal verificarea se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si
denivelarile admise pot fi de maximum 2,0 cm, fata de cotele proiectate;
In profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si
denivelarile admise pot fi de maximum 1,0 cm, fata de cotele proiectate.
In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini, se va face
corectarea suprafetei.
48

zo?>
MODERNIZARE DRUMURI AGRICOLE PRIN MASURA 125 IN COMUNA Ri~CA ,JUDEJUL SUCEAVA

C A P I T 0 L U L VI RECEPTIA
LUCRARILOR

Art. 15. Receptia pe faza determinanta


Receptia pe faza determinanta, stabilita in proiect, se efectueaza conform
Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii, aprobat cu HG
272/94 si conform Procedurii privind controlul statului in fazele de executie determinante,
elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor volum
4/1996, atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatie sunt complet terminate si
toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile Art. 5, 11, 12, 13 si 14.
Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitative
impuse de proiecte si de caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre
organele de control.
In urma acestei receptii se incheie "Proces verbal" de receptie pe faza in registrul de Jucrari
ascunse.
Art. 16. Receptia preliminara, la terminarea lucrarilor
Receptia preliminara se face la terminarea lucrarilor, pentru intreaga lucrare, conform Regulamentului
de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94.
Art. 17. Receptia finala
Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie pentru intreaga
lucrare si se va face in conditiile respectarii prevederilor Regulamentului aprobat cu
HG 273/94.

49

200

MODERNIZARE DRUMURI AGRICOLE PRIN MASURA 125 IN COMUNA Ri~CA ,JUDEJUL SUCEAVA

co: . ,u
CAIET DE SARCINI

e:..
Q

Pi$'

c.1~48;~,

A
i

I. EXECUTIA MIXTURILOR ASFALTICE EXECUTATE L~~~~~;


CUPRINS
CAP. I. GENERALITATI
SECTIUNEA 1. Obiect, domeniu de aplicare, prevederi generale
SECTIUNEA 2. Definirea tipurilor de mixturi asfaltice
SECTIUNEA 3. Referinte
CAP. II. MATERIALE. CONDITll TEHNICE
SECTIUNEA 1. Agregate
SECJIUNEA 2. Filer
SECTIUNEA 3. tianf
SECTIUNEA 4. Aditivi
CAP. Ill. PROIECTAREA MIXTURILOR.
SECTIUNEA 1. Compozlfia mixturilor
SECTIUNEA 2. Caracteristicile fizico-me
SECTIUNEA 3. Caracteristicile straturilo
;
Gradul de compactare i absorbtia de ap ..
-, A4,~_::~. <c0~
Rezistenta la deforrnatil permanente a stra ~ c~larm:n[OO<~ff
Elemente geometrice ale stratului executat ~~.:, lf::'1~A~o?- ~~'/
Caracteristicile supratetel stratului executat din mfx
-i{
CAP. IV. PREPARAREA $1 PUNEREA IN OPERA
SECTIUNEA 1. Prepararea i transportul mixturilor asfaltice
SECTIUNEA 2. Lucrari pregatitoare
SECTIUNEA 3. Asternerea mixturilor asfaltice
SECTIUNEA 4. Compactarea mixturilor asfaltice
CAP.V. CONTROLUL CALITATll LUCRARILOR EXECUTATE
SECTIUNEA 1. Controlul calitatii materialelor SECTIUNEA 2. Controlul procesului tehnologic
SECTIUNEA 3.Controlul calitatii stratului executat din mixturi asfaltice SECJIUNEA 4. Verificarea elementelor
geometrice
CAP.V. RECEPTIA LUCRARILOR
SECTIUNEA 1. Receptla pe faze determinante
SECTIUNEA 2. Recepfia la terminarea lucrarilor
SECTIUNEA 3. Recepjia finala
CAPITOLUL I
Generalitati
SECTIUNEA 1 Obiect, domeniu de aplicare, prevederi generale
Art.I. Prezentul normativ stabileste conditiile tehnice pe care trebuie sa le lndeplineasca mixturile asfaltice executate
la cald ln etapele de proiectare, controlul calitatii materialelor componente, preparare, transport, punere in opera,
precum i straturile rutiere executate din aceste mixturi.
Art. 2. Normativul se aplica la proiectarea, consfructia, modernizarea, reabilitarea, repararea si intrejnerea
drumurilor nationals si autostrazllor realizate cu mixturi asfaltice la cald.
Sunt definite cerintele specifice, exprimate in conformitate cu cerintele generale cuprinse in normele europene care
au stat la baza acestui normativ.
Aceste cerinte se aplica pentru toate mixturile asfaltice care intra in components structurii rutiere.
Straturile de mixturi asfaltice pentru partea carosabila a podurilor, pasajelor i viaductelor se execute in conformitate
cu prescripfiile Normativului AND 546 I 2013
44Normativ privind executarea la cald a lrnbracarninfilor bituminoase pentru calea pe pod\
50

20S
MODERNIZARE DRUMURI AGRICOLE PRIN MASURA 125 IN COMUNA Ri~CA ,JUDETUL SUCEA

l~

Pe langa mixturile enumerate in continuare, in alcafuirea structurii rutiere se pot utiliza ~i alte tipWi d&Cffli
i cu
respectarea conditiilor legale privind introducerea pe piata ~i respectarea reglementarilor aplicabje, in __
1 de
utilizarea preconzata
"'c-0 "
..~
Art.3. Modul principal de abordare a specficatiilor privind mixturile asfaltice este eel empiric conform pr ~: (_ ~
EN 13108 - 1, prirnorctala fiind realizarea pertormantelor rnentionate in normativ.
Condiiiile pentru materialele de baza sunt obligatorii, abaterile de la compozinue de referinta din acest normativ se
vor face numai in cazuri justificate tehnic, cu acordul proiectantului ~i al beneficiarului.
Art. 4. Mixturile asfaltice utilizate la executia straturilor rutiere var indeplini conditiile de calitate din acest normativ.
Tipul mixturii se va stabili in functle de clasa tehnica a drumului ~i zona climatica. Prevederile din tabelele 1, 2 ~i 3
rsprezinta nivelul minim de cerinte.
Art.5. Perforrnantele mixturilor asfaltice se sfudlaza ~i se evalueaza in laboratoare autorizate sau acreditate.
Art.6. La execufia structurilor rutiere din mixturi asfaltice realizate la cald se var utiliza mixturi asfaltice reglementate
prin prezentul normativ ~i/sau prin urrnatoarele norme europene :
SR EN 13108 - 1 - Mixturi asfaltice. Specificatii pentru materiale. Betoane asfaltice;
SR EN 13108 - 5- Mixturi asfaltice. Specificatii pentru materiale. Mixtura asfahlca stabilizata.
SR EN 13108 - 7 - Mixturi asfaltice. Specificatii pentru materiale. Mixtura asfaltics poroasa (drsnanta).
SECTIUNEA 2 Definitii si terminologie
Art.7. Mixtura asfaltica la cald este un material de constructe realizat printr-un proces tehnologic ce presupune
lncalzirea agregatelor naturale ~i a bitumului, malaxarea amestecului, transportul ~i punerea in opera, de regula prin
compactare la cald.
Art.8. Mixturile asfaltice prezentate in acest normativ se ufilizeaza pentru stratul de uzura (rulare), stratul de legatura
(binder), precum si pentru stratul de baza.
Aceste mixturi sunt similare mixturilor asfaltice documentate in SR EN 13108, simbolizate EB-"enrobes bitumineux"
sau AC-"asphalt concrete".

f~~~ ~

A
Art.9. lmbraeamintile bituminoase cilindrate sunt akatuite, in general, din doua straturi:
stratul superior, denumit strat de uzura:
stratul inferior, denumit strat de legatura.
lmbraeamintile bituminoase cilindrate pot fi execute intr-un singur strat, respectiv stratul de uzura, in cazuri
justificate tehnic.
Art.10. Stratul de baza din mixturi asfaltice intra in components structurilor rutiere, peste care se aplica
imbraeamintile bituminoase.
Art.II. Denumirea sirnbollca a mixturilor asfaltice se va face pe baza tipului de mixtura asfaltica ~i a rnarirnl' granulei
maxime. Tipul de bitum utilizat la realizarea mixturilor asfaltice (bitum, bitum aditivat, bitum modificat) nu se specfica
in simbolul mixturii asfaltice.
Art.12. La execufia stratului de uzura se vor utiliza mixturi asfaltice specifice, care sa confere rezistenta ~i
durabilitatea necesare lrnbracarrmtei, precum ~i o suprafata de rulare cu caracteristici corespunzatoare care sa
asigure siquranta circulate! ~i protecta mediului lnconjurator, conform reqlernentarilor legale in vigoare.
Caracteristicile acestor mixturi asfaltice vor satisface cerintele din prezentul normativ.
Pentru execufia straturilor de uzura se var avea in vedere urmatoarele tipuri de mixturi asfaltice, in funcfie de clasa
tehnica a drumului (tabelul 1):
BA - beton asfaltic conform cu SR EN 13108 - 1;
MAS - mixturi asfaltice stabilizate de tip "stone mastic asfalt" SMA ,cu schelet mineral robust stabilizat cu mastic,
conform cu SR EN 13108 - 5;
MAP - mixturi asfaltice poroase cu volum ridicat de goluri interconectate care permit drenarea apei ~i reducerea
volumului de zgomot, conform cu SR EN 13108-7;
BAR - betoane asfaltice rugoase.
Acestea se noteaza conform tabelului 1, in functie de dimensiunea maxima a granulelor ~i tipul agregatului.
Tabelul 1 - Mixturi asfaltice pentru stratul de uzura

51

2.0G

MODERNlZARE DRUMURl AGRICOLE PRIN MASURA 125 IN COMUNA Ri~CA ,JUDEJUL SUCEAVA
#t11AN1-4

Nr.
~rt.
1

Clasa tehnica
drumului
I, II

aStratul de uzura Tipul ~i simbolul mixturii asfaltice

CC.MUNA

~.\SCA

I
""'

"'

4674781
Mixtura asfalfica stabilizata: MAS 12,5; MAS16
\(:,.o....
~
f-B-et_o_n
-as-f-al--,-tic_r_u-go_s_:
-=--sA-:-R=--16:--------------"""v...~.
i._;~~-c~

Mixtura asfalfica poroasa : MAPl6

Ill

Mixtura asfaltica stabillzata: MAS12,5; MAS16


Beton asfaltic rugos: BAR16
Seton asfaltic: BA 16
Mixtura asfaltica poroasa : MAPl6

IV

Mixtura asfaltica stabilizata: MAS12,5; MAS 16


Beton asfaltic rugos: BARl6
Beton asfaltic : BA 12,5; BAl6
Beton asfaltic cu pietris concasat BAPC16

Beton asfaltic: BA12,5; BA16


Beton asfaltic cu pietris concasat BAPC16

Art. 13. La executa stratului de legatura se vor utiliza mixturi asfaltice specifice, rezistente ~i durabile, ale carer
caracteristici vor satisface conditiile prevazute ln acest normativ, In functie de clasa iehnlca a drumului.
Pentru executia stratului de legatura, prezentul normativ prevede betoane asfaltice deschise de tip BAD, conform cu
SR EN 13108-1.
Acestea se noteaza conform tabelului 2, in func]e de dimensiunea maxima a granulelor ~i tipul agregatului.
Tabelul 2 - Mixt un. as f a It'ice pentru stra tu Id e Iega~tura~
Nr. crt Clasa tehnica c Stratul de legatura Tipul ~i simbolul mixturii asfaltice
ldrumului
1
I, II,
Seton asfaltic deschis: BAD20
2

Ill, IV

Seton asfaltic deschis: BAD20


Beton asfaltic deschis cu pietris concasat: BADPC20

3.

Beton asfaltic deschis: BAD20


Seton asfaltic deschis cu pietri~ concasat: BADPC20
Beton asfaltic deschis cu piefris sortat: BADPS20

Art. 14. Mixturile asfaltice prevazute pentru executia stratului de baza, vor fi mixturi asfaltice specifice, rezistente ~i
durabile, ale carer caracteristici vor satisface condinile prevazute Tn acest normativ, In functie de clasa tehnica a
drumului.
Pentru stratul de baza, prezentul normativ prevede betoane asfaltice de tip anrobat bituminos AB, conform cu SR EN

13108 -1.
Acestea se noteaza conform tabelului 3, Tn functie de dimensiunea maxima a granulelor si tipul agregatului.
Tabelul 3 - Mixturi asfaltice pentru stratul de baza

52

20-:r
MODERNIZARE DRUMURI AGRICOLE PRIN MASURA 125 IN COMUNA Ri~CA ,JUDETUL SUCEAv----=-----

Nr. crt Clasa tehnica


rumului
I, II,
Ill, IV
3

Stratul de baza Tipul ~i simbolul mixturii asfaltice


nrobat bituminos cu criblura: AB31,5
nrobat bituminos cu criblura: AB31,5
nrobat bituminos cu ietri~ concasat ABPC31,5
nrobat bituminos cu criblura: AB31,5
nrobat bituminos cu piefrls concasat ABPC31,5
nrobat bituminos cu pietri~ sortat ABPS31,5

Art. 15. lmbraearninfile bituminoase cilindrate pentru stratul de uzura ~i legatura se aplica pe:
strat de baza din mixturi asfaltice cilindrate executate la cald, conform prezentului normativ;
strat de baza din agregate naturale stabilizate cu lianti hidraulici sau lianti puzzolanici, conform STAS 10473/1 ~i
reqlementarilor tehnice In vigoare;
strat de baza din macadam ~i piatra sparta, conform SR 179 ~i SR 1120;
irnbracaminte biturninoasa existsnta, In cadrul lucrarilor de ranforsare;
strat de fundafie din balast amestec optimal pentru drumuri de clasa tehnica V;
lmbracarninte din beton de ciment existenta.
In situatii deosebite, daca exista capacitate portanta, stratul de baza poate ti Inch is
printr-un strat de uzura.
A In cazul lmbracaminhlor bituminoase cilindrate aplicate pe strat de baza din agregate naturale stabilizate cu lian]
hidraulici sau puzzolanici, sau pe lrnbracarnintea din beton de ciment, sau pe lrnbracarnintea bituminoasa existents,
se recomanda executarea unui strat antfsura peste stratul suport.
Art. 16. Stratul de baza din mixturi asfaltice se aplica pe un strat de fundatie suport care trebuie sa lndeplineasca
conditiile prevazute de reglementarile tehnice in vigoare.
Art.17. Terminologia din prezentul normativ este conform SR 4032-1 ~i standardelor europene SR EN 13108 - 1,
SREN 13108- 5, SREN 13108 - 7 ~i SREN 13108-20.
Pentru aplicarea acestui normativ se ufilizeaza definitiile corespunzatoare SR EN 13108 - 1, SREN 13108 - 5, SREN
13108 - 7 ~i SREN 13108 - 20
SECTIUNEA 3 Referinte normative
Urmatoarele documente de referinta sunt indispensabile pentru aplicarea prezentului normativ. Pentru referintele
nedatate, se aplica ultima editie a publicatiei la care se face referire (inclusiv eventualele moditlcarf).
SREN 933-1 - incercar pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Determinarea granulozitatii.
Analiza granulometrica.
SREN933-2 - lncercari pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale
agregatelor. Partea 2: Analiza granulometrica. Site de control, dimensiunile nominale ale ochi urilor.
SREN933-3 - incercari pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 3: Determinarea
formei granulelor. Coeficient de aplatizare
SREN933-4 - incercarl pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 4: Determinarea
formei granulelor. Coeficient de forrna.
SREN933-5 - lncercari pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 5: Determinarea
procentului de suprafete concasate ~i sfararnate din agregatele grosiere.
SREN933-7 - Incercari pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 7: Determinarea
confinuiului de elemente cochiliere. Procent de cochilii in agregate.
SREN933-8 - lncercari pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 8; Evaluarea partilor
fine. Determinarea echivalentului de nisip.
SREN933-9 - lncercari pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 9 - Aprecierea finetii.
lncercare cu albastru de metilen.
SREN 1097-1 - lncercari pentru determinarea caracteristicilor mecanice ~i fizice ale agregatelor. Partea 1;
Determinarea rezistentel la uzura (micro-De val).
53

2_,og
MODERNIZARE DRUMURI AGRICOLE PRIN MASURA 125 IN COMUNA Ri~CA ,JUDETUL SUCEAVA

SREN 1097-2 - incercarl pentru determinarea caracteristicilor mecanice i fizice ale agregatelor. P
'A Metode
pentru determinarea rezistentei la sfararnare - Los Angeles.
Q ~0
N,.., ,,
SREN 1097-6 - lncercari pentru determinarea caracteristicilor mecanice i fizice ale ag egate>,fiU .~rtea 6:
Determinarea masei reale i a coeficientului de absorote a apei.
f~isc
SREN 1367-1 - lncercari pentru determinarea caracteristicilor termice i de
'% CH 46W
alterabilitate ale agregatelor. Determinarea rezistentei la Tnghet- dezqhe].
i.<' L a\lc~
SREN 1367-2 - lncercan pentru determinarea caracteristicilor termice si de

alterabilitate ale agregatelor. Tncercarea cu sulfat de magneziuSR EN 12591 - Bitum i lian] bifuniinosi. Spec1ficatii
pentru bitumuri rutiere.
SREN 12593 - Bitum i lianti bituminoi. Determinarea punctului de rupere Fraass.
SR EN 1426 - Bitum i lian] bifuminosi Determinarea penetrabilital] cu ac.
SR EN 1427 - Bitum i lian] bituminosi Determinarea punctului de Tnmuiere. Metoda cu inel i bila.
SREN 1744 - lncercari pentru determinarea proprietafilor chimice ale
agregatelor.
SREN 12607-1 - Bitum i lianti bituminosi Determinarea rezistenjei la incalzire sub efectul caldurii i aerului. Partea
1: Metoda RTFOT.
SREN 12607-2 - Bitum i lianti bilurninosi. Determinarea rezistentei la incalzire sub efectul caldurii i aerului. Partea
2: Metoda TFOT.
SREN 12697-1 - Mixturi asfaltice. Metode de Tncercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 1: Contnut
de liant solubil.
SR EN 12697-2 - Mixturi asfaltice. Metode de Tncercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 2:
Determinarea granulozitatii.
SREN 12697-3 - Mixturi asfaltice. Metode de Tncercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 3:
Recuperarea bitumului cu evaporatorul rotativ.
SR EN 12697-4 - Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 4:
Recuperarea bitumului: coloana de fractionare.
SREN 12697-5 - Mixturi asfaltice. Metode de Tncercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 5:
Determinarea densitatii maxime.
SR EN 12697-6 - Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 6:
Determinarea densitatii aparente a epruvetelor bituminoase.
SREN 12697-7 - Mixturi asfaltice. Metode de Tncercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 7:
Determinarea densitatii aparente a epruvetelor bituminoase cu raze gamma.
SR EN 12697-8 - Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 8:
Determinarea caracteristicilor volumetrice ale epruvetelor bituminoase.
SREN 12697-10 - Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 10: Gradul
de compactare
SREN 12697-11 - Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 11:
Determinarea afinitatii dintre agregate i bitum
SREN 12697-12 - Mixturi asfaltice. Metode de Tncercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 12:
Determinarea sensibilitatii la apa a epruvetelor bituminoase.
SREN 12697-13 - Mixturi asfaltice. Metode de Tncercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 13:
Masurarea temperaturii
SREN 12697-14 - Mixturi asfaltice. Metode de Tncercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 14:
Connnutul de apa
SREN 12697-15 Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 15:
Determinarea sensibilitatii la segregare
SREN 12697-16 Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 16:
Abraziunea cu cauciucuri zirntate.
SREN 12697-17 - Mixturi asfaltice. Metode de Tncercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 17:
Pierderea de material a epruvetelor din mixtura asfalnca drenanta
SREN 12697-18 - Mixturi asfaltice. Metode de Tncercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 18:
Tncercarea de scurgere a liantului.
54

~o~
MODERNIZARE DRUMURI AGRICOLE PRIN MASURA 125 IN COMUNA Ri~CA ,JUDETUL SUCEAVA
SREN 12697-19 - Mixturi asfaltice. Metode de Tncercare pentru mixturi asfaltice preparate la c
Partea 19:
Permeabilitatea epruvetelor.
-'/ ~o MAN1,q-:SR EN 12697-20 - Mixturi asfaltice. Metode de Tncercare pentru mixturi asfaltice prepara lac'8M~l"N~arte
Zimtuirea pe epruvete prismatice sau Marshall.
RiSCA
SREN 12697-21 - Mixturi asfaltice. Metode de lncercare pentru mixturi asfaltice prepara dac~~~PP
Zirmuirea pe placi.
<:><\" L \J~~~
SR EN 12697-22 - Mixturi asfaltice. Metode de Tncercare pentru mixturi asfaltice preparate la
. arte
Tncercare de ornieraj.
SR EN 12697-23 - Mixturi asfaltice. Metode de lncercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 23:
Determinarea rezistentel la tractiune indirecta a epruvetelor bituminoase.
SREN 12697-24 - Mixturi asfaltice. Metode de lncercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 24:
Rezlstenta la oboseala.
SR EN 12697-25 - Mixturi asfaltice. Metode de Tncercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 25:
incercare la compresiune ciclica.
SR EN 12697-26 - Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 26:
Rigiditate.
SR EN 12697-27 - Mixturi asfaltice. Metode de lncercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 27:
Prelevarea probelor.
SREN 12697-28 - Mixturi asfaltice. Metode de Tncercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 28:
Pregatirea probelor pentru determinarea contnutului de bitum, a contnutului de apa ~i a compozltei granulometrice.
SR EN 12697-29 - Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 29:
Determinarea dimensiunilor epruvetelor.
SR EN 12697-30 - Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 30:
Confection area epruvetelor cu compactorul cu impact.
SREN 12697-31 - Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 31:
Confection area epruvetelor cu presa de compactare giratorie.
SR EN 12697-32 - Mixturi asfaltice. Metode de lncercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 31:
Compactarea mixturii Tn laborator cu vibrocompactor.
SR EN 12697-33 - Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 33:
Confecfionarea epruvetelor cu compactorul cu placa.
SR EN 12697-34 - Mixturi asfaltice. Metode de Tncercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 34:
Tncercarea Marshall.
SR EN 12697-35 - Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 35:
Malaxare In laborator.
SREN 12697-36 - Mixturi asfaltice. Metode de Tncercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 36:
Determinarea grosimii stratului de uzura
SR EN 12697-38 - Mixturi asfaltice. Metode de lncercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 38:
Echipamente de testare ~i calibrare.
SREN 12697-39 - Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 39:
Contnut de liant prin metoda arderii.
SR EN 12697-40 - Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 40:
Contnutul de goluri, compactare ~i conductivitatea hidraulica a materialului in strat.
SR EN 12697-44 - Mixturi asfaltice. Metode de Tncercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 44:
Continutul de liant al mixturilor cu bitum modificat.
SREN 13108-1 - Mixturi asfaltice. Specificatii pentru materiale. Betoane asfaltice.
SREN 13108-5 - Mixturi asfaltice. Speciflcani pentru materiale. Mixture asfalnca stabilizata.
SREN 13108-7 - Mixturi asfaltice. Specificatii pentru materiale. Partea 7: Mixtura asfaltica poroasa.
SREN 13108-20 - Mixturi asfaltice. Specificatii pentru materiale. Partea 20: Procedura pentru incercarea de tip.
SREN 13108-21 - Mixturi asfaltice. Specificatii pentru materiale. Partea21: Controlul productei In fabrica.
SREN 13036-1 - Caracteristici ale supratetelor drumurilor ~i pistelor aeroportuare. Metode de lncercare. Partea 1:
Masurarea adancimi' macrotexturii supratetei lmbracamhtei prin tehnica volurnefrica a petei.
SREN 13036-4 - Caracteristici ale suprafetelor drumurilor ~i pistelor aeroportuare. Metode de Tncercare. Partea 4:
Metode de masurare a aderentei unei supratete, lncercarea cu pendul.
55

2.-{0
MODERNIZARE DRUMURI AGRICOLE PRIN MASURA 125 IN COMUNA Ri~CA ,JUDEJUL SUCEAVA

SREN 13036-7 - Caracteristici ale suprafetelor drumurilor i pistelor aeroportuare. Metode de i~~
IV artea 7:
1"1
Masurarea denivelarilor straturilor de uzura ale imbracamintilor rutiere: incercarea cu dreptar. //;- ?,,
SREN 13043 - Agregate pentru amestecuri bituminoase i pentru finisarea suprafetelor ~tilizal~MtlNf('I nst ctia
soselelor, a aeroporturilor i a altar zone cu trafic.
'~Ri~CA
SREN 13808 - Bitum si lian] bituminosi. Cadrul specificatiilor pentru emulsiile cation ice de bitu ..."' c :nsrni .s:
SREN 14023 - Bitum i lianti bituminoi. Cadru pentru specificafiile bitumurilor modificate cu poli ~ ., ~vcf>lll'
SR EN ISO - Caracterizarea texturii lmbracarnintei unei structuri rutiere 13473-1
plecand de la rele'veele de pr 11.
Partea 1: Determinarea adsnciml' medii a texturii.
SR 61 - Bitum. Determinarea ductilitatii.
SR 179 - Lucrari de drumuri. Macadam. Conditii generale de calitate.
SR1120- tucrari de drumuri. Straturi de baza i lrnbracarnin] bituminoase de macadam semipenetrat i penetrat.
Conditii tehnice de calitate.
SR 4032-1
- Lucrari de drumuri. Terminologie.
SR 8877 - 1
- t.ucrari de drumuri. Partea 1: Emulsii bituminoase cationice. Conditii de calitate
SR 8877 - 2
- Lucrari de drumuri. Partea 2: Determinarea pseudo - vascozitatii Engler a emulsiilor bituminoase.
SR 10969
- tucran de drumuri. Determinarea adezivitatii bitumurilor rutiere i a emulsiilor cationice
bituminoase fata de agregatele naturale prin metoda spectrofotometrica
STAS 539
- Filer de calcar, filer de creta i filer de var stins in pulbere.
STAS 863
- Lucrari de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor. Prescriptil de proiectare.
STAS 1598/1 - l.ucrari de drumuri. incadrarea lmbracarnin] lor la lucrari de consfruchi noi i mcdernlzari de drumuri.
Prescriptii generale de proiectare i de execute.
STAS 1598/2 - l.ucrari de drumuri. incadrarea imbracamintilor la ranforsarea sistemelor rutiere existente. Prescripfil
generale de proiectare si de execute.
STAS 6400
- Lucrari de drumuri. Straturi de baza i de fundafie. Conditii tehnice generale de calitate.
STAS 10473/1 - Lucrari de drumuri. Straturi din agregate naturale sau pamanturi stabilizate cu ciment. Conditii
tehnice generale de calitate.
Normativ AND - Normativ privind determinarea adezivitatii liantilor bituminosi indicativ NE 022 la agregate.
CAPITOLUL II
MATERIALE. CONDIJll TEHNICE
SECJIUNEA 1
Agregate
Art. 18. Agregatele naturale care se utilizeaza la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse in prezentul normativ sunt
coriform specificatiilor SREN 13043.
Agregatele naturale trebuie sa provina din roci omogene, fara urma de degradare, rezistente la inghet - dezqhe] ~i sa
nu confina corpuri straine.
Art. 19. Caracteristicile fizico-mecanice ale agregatelor naturale trebuie sa fie conform cerintelor prezentate in
tabelele 4 ... 7.
ITabelul ri utilizate la fabricarea mixt urilor asfaltice
Nr.

crt Caracteristica
1
2
3
4
5

Contnut de granule in afara sortului:


rest pe ciurul superior (dmax), %, max.
trecere pe ciurul inferior (dmin), %, max.
Coeficient de aplatizare, % max.
lndice de forma, %, max.
Confinut de impuritati - corouri strains
Continut in particule fine sub 0,063 mm, %, max.

X. Criblu
Conditii de calitate I sort
~-8
18-16 (12,5) 116-31,5(20)

Metoda de
1ncercare

1-10 (Ge 90/10) 10

SR EN 933-1

25 (A25)
25 (Sl25)
nu se admit
1 ,0 (fi.o) 16,5 (fo.5)

SR EN 933-3
SR EN 933-4
rvizual
SR EN 933-1

56

I0,5 (tOJ)

'2. l\

MODERNIZARE DRUMURI AGRICOLE PRIN MASURA 125 IN COMUNA R(~CA ,JUDETUL SUCEAVA
Rezistenta la fragmentare,
lasa tehnica 1-111
coeficient LA, %, max.
lasa tebnica IV-V
Rezistenta la uzura
lasa tehnica I- Ill
(coeficient micro-Deval), %,
lasa tehnica IV-V
max.
Sensibilitatea la inghet-dezghet la 10 cicluri de
inghet-dezghet
pierderea de rnasa (F), %, max.
pierderea de rezisten ASla , %, max.
Rezistenta la actunea sulfatului de magneziu, %
max.

6.

8.

2 (F2) 20

SR EN 1367-2

Contmut de particule total sparte, %, mm. (pentru


SREN 933-5
5 (C9511)
cribluri provenind din roci detritice)
Forma agregatului grosier poate fi determinata prin metoda coeficientului de aplatizare sau a indicelui de forrna,
mcercarea de referinta fiind indicele de forma.
10

Nr,

crt

mm, utilizat la fabrica rea mixturilor asfaltice


Conditil de calitate
Metoda de incercare

Tabelul 5. Nisip de concasaj sort 0-4 Caracteristica

SR EN 933-1

l2.

Confinut de granule in afara sortului - rest pe ciurul


superior (d,-nax), %, max.
Granulozitate

continua

SR EN 933-1

3.

Contnut de impuritati: - corpuri straine,

nu se admit

1Vizual

1.

4.

Confinut de particule fine sub 0,063mm, %, max.


10 (fio)
SR EN 933-1
5. Calitatea particulelor fine {valoar ea de albastru), max.
~
SR EN 933 -9
Pentru un confinut de particule fine mai mic de 3%, nu este necesara efectuarea unei incercan cu albastru de
metilen pentru aprecierea calitatii aeestora.

Nr.
Caracteristiea
crt

Tabelul 6. Pietrisuri utili


Pietris
sortat /sort

4-8

1~-16(12,5) 1631 ,5{20)

zate la fabricarea mixturilor isfaltiee


Pietri~ eoneasat I sort

~-8

Metoda de
f-16( 12,5),16-31 ,5 (20} meereare

Connnut de granule In afara sortului:


rest pe eiurul superior (dmax), %,
1-10 10
max.
(Ge 90/10}
trecere pe ciurul inferior (etam), %,
max.

1-10 10
(Ge 90/10)

Contlnut de particule sparte, %, mm.

90 (C90/1)

Coeficient de aplatizare, % max.

25 (A25)

25 (A25)

14

lndice de forrna, %, max.

l25 (Sl25)

25 (Sl25)

Contnut de impuritati - corpuri straine nu se admit

6
7

nu se admit

Continut in partieule fine, sub 0,063 1ti~)


!o,5 (f0>5}
mm,%, max.
Calitatea partieulelor fine (valoarea del2
albastru), max.
57

o.s

(to,5)

1fi~o)
2

lo,5 (f0,5) ,0,5 (f0,5)

SR EN 9331
SR EN 933~

SR EN 9333
SR EN 933-

14
SR EN 93317 si vizual
SR EN 9331

2 lc
MODERNIZARE DRUMURI AGRICOLE PRIN MASURA 125 IN COMUNA Ri~CA ,JUDETUL SUCEAVA

Rezistenta la
ragmentare
lasa tehnica I - Ill
SR EN
8
oeficient LA, %, lasa tehnlca IV -V 5(LA25)
1097-2
max.
Rezistenta la
lasa tehnica
10979 uzura (coeficient ~-----20 (Mde 20)
micro- Deval), %, lasa tehnica IV-V
20 (K/lde 20)
max.
(F2)
(F2)
SR EN
10 Sensibilitatea la Tnghet-dezghet 2
ierderea de rnasa (F , %, max.
1367-1
SR EN
11 Rezistenta la actiunea sulfatului de
ma neziu, max.,%
1367-2
Forma agregatului grosier poate f determinata prin metoda coeficientului de aplatizare sau a indicelui de forms,
mcercarea de refeiinta fiind indicele de forma.

Nr, crt. lf abelul 7 - Nisip natural sort 0-4 rr Caracteristica

im utilizat la fabricare ia mixturilor asfaltice


Conditii de calitate
Metoda de Tncercare

Confinut de granule Tn afara sortului - rest pe ciurul


5
SREN 933-1
superior (dA), %, max.
2
Granulozitate
continua
SREN 933-1
3
Coeficient de neuniformitate, min.
8
*
Contnut de impuritati:
~
corpuri slraine,
nu se admit galben SR EN 933-7 ~i vizual SR
EN 1744
conjnut de humus (culoarea solutiei de NaHO}, max.
5
Echivalent de nisip pe sort 0-4 mm, %, min,
85
SR EN 933-8
6
Conflnut de particule fine sub 0,063 mm, %max.
10 (fio)
SREN 933-1
7
Calitatea particulelor fine, (valoarea de albastru), max. 12
SR EN 933-9
* Coeficientul de neuniformitate se determine cu relatla: Un = d60/d10 unde:
d,so = diametrul ochiului sitei prin care tree 60% din masa probei analizate pentru verificarea granulozitatii d10 =
diametrul ochiului sitei prin care tree 10% din masa probei analizate pentru verificarea granulozitatii
1

Nota 1. Agregatele vor respecta si conditia suplimentara privind contnutcl de granule alterate, moi, friabile, poroase
~i vacuolare, de maxim 5%.
Determinarea se face vizual prin separarea din masa agregatului a fragmentelor de roes alterata, moi, friabile ~i
vacuolare. Masa granulelor selectate astfel nu trebuie sa depaseasca procentul de 5% din masa agregatului format
din minim 150 granule pentru fiecare sort analizat.
Nata 2. Pietrisurile concasate utilizate la executia stratului de uzura vor Tndeplini cerintele de calitate din tabelul 4.
Art.20. Fiecare tip ~i sort de agregat trebuie depozitat separat Tn silozuri prevazute cu platforme betonate, avand
pante de scurgere a apei ~i peref desparfitori, pentru evitarea amestecarii ~i impurificarii agregatelor. Fiecare siloz
va ti inscriptonat cu tipul ~i sursa de material pe care Tl connne. Se var lua rnasuri pentru evitarea contarninarii cu
alte materiale ~i rnentinerea unei umidita] scazute.
Art. 21. Sitele de control utilizate pentru determinarea granulozitatii agregatelor naturale sunt conform din SR EN
933-2, pentru setul de site de baza + setul de site 2,
Art. 22. Fiecare lot de material va f lnsotlt de declarafia de performanta si, dupa caz, certificat de conformitate,
lmpreuna cu rapoarte de Tncercare prin care sa se certifice calitatea materialului, eliberate de un laborator
acreditat/autorizat.
Art.23. Se var efectua veriticari ale caracteristicilor prevazute Tn tabelele 4, 5, 6 ~i 7, pentru fiecare lot de material
aprovizionat, sau pentru maximum:
500 t pentru pietris sortat ~i pietri~ concasat;
200 t pentru nisip natural ~i nisip obtinut prin concasarea agregatelor de balastiera:
58

2-1~
~Qti.AN~
MODERNIZARE DRUMURI AGRICOLE PRIN MASURA 125 IN COMUNA Ri~CA ,JUDETUL suciAVA '
~
Ri$CA
1000 t pentru cri bluri;
~ c.1 rnw 1 ~
500 t pentru nisipul de concasare (obfinut prin concasarea agregatelor de cariera).
0{-'
"'
SECTIUNEA 2 Filer
~~~\.le
Art. 24. Filerul utilizat pentru prepararea mixturilor asfaltice este filerul de calcar, filerul de creta sau filerul de var
stins, fiecare dintre acestea trebuind sa corespunda prevederilor SR EN 13043 sau STAS 539.
Art.25. La aprovizionare, fiecare lot de material va f Tnsotit de declarata de perforrnanta i dupa caz, certificatul de
conformitate impreuna cu rapoartele de Tncercare prin care sa se certifice calitatea materialului, eliberate de un
laborator acreditaVautorizat i se va verifica obligatoriu granulozitatea i umiditatea pe lot, sau pentru maxim 1001.
Art.26. Este interzisa utilizarea ca Tnlocuitor al filerului, a alter pulberi decat cele precizate la art. 24.
Art.27. Filerul se depoziteaza Tn silozuri cu incarcare pneumatica Nu se admite folosirea filerului aglomerat.
SECJIUNEA 3 Lan]
Art.28. Liantii care se utilizeaza la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse Tn prezentul normativ sunt:
- bitum de clasa 35/50 , 50170 sau 70/100, conform SR EN 12591 + Anexa Nationala NB i art. 29 respectiv art. 30;
bitum modificat cu polimeri: clasa 3 (penetrate 25/55), clasa 4 (penetrate 45/80) sau clasa 5 (penetralie 40/100),
conform SR EN 14023+ Anexa Nationala NB si art. 30.
Liantii se selecteaza Tn funcfie de penetrate, ln concordanta cu zonele climatice din anexa A, i anume:
pentru zonele calde se utilizeaza bitumurile 35/50 sau 50/70 i bitumurile modificate 25/55 sau 45/80 ;
pentru zonele reci se utilizeaza bitumurile 50/70 sau70/100 i bitumurile modificate 45/80 sau bitumul modificat
40/100 dar cu penetrate mai mare de 70 (1/10 mm);
pentru mixturile stabilizate MAS, indiferent de zona, se ufilizeaza bitumurile 50/70 i bitumuri modificate 45/80;
Art.29. Fata de cerintele specificate ln SR EN 12591 + Anexa Nationala NB, i SR EN 14023 + Anexa Nationala NB,
bitumul trebuie sa prezinte conditia suplirnentara de ductilitate la 25 C (determinata conform SR 61 ):
mai mare de 100 cm pentru bitumul 50/70 i 70/100;
mai mare de 50 cm pentru bitumul 35/50;
mai mare de 50 cm pentru bitumul 50/70 Tmbatranit prin metoda TFOT/RTFOTi;;
mai mare de 75 cm pentru bitumul 70/100 Tmbatranit prin metoda TFOT/RTFOT";
mai mare de 25 cm pentru bitumul 35/50 lmbatranit prin metoda TFOT/RTFOT?';
Art.30. Bitumul rufier neparafinos i bitumul modificat cu polimeri trebuie sa prezinte o

A
adezivitate de minim 80% fata de agregatele naturale utilizate la lucrarea respective. In caz contrar, se aditiveaza cu
agenti de adezivitate.
Art.31. Adezivitatea se determina obligatoriu atat prin metoda cantitativa descrisa Tn SR 10969 (cu spectrofotometrul)
cat i prin una dintre metodele calitative - conform SR EN 12697-11 sau normativ NE 022.
Art.32. Bitumul, bitumul modificat cu polimeri i bitumul aditivat se depoziteaza separat, pe tipuri de bitum, In
conformitate cu specificatiile producatorului de bitum, respectiv speciticatiile tehnice de depozitare ale statiilor de
mixturi asfaltice. Perioada ~i temperatura de stocare vor fi alese Tn functie de specificatiile producatorului, astfel Tncat
caracteristicile initiale ale bitumului sa nu sufere modificari la momentul prepsrarii mixturii.
Art.33. Pentru amorsare se vor utiliza emulsii bituminoase cationice cu rupere rapida conform SR 8877-1 i SR EN
13808.
Art.34. La aprovizionare se vor verifica datele din declarafia de performanta sau, dupa caz, certificatul de
conformitate cu performantele produsului i se vor efectua veriflcan ale caracteristicilor produsului, conform art. 28
(pentru bitum i bitum modificat) i art. 33 (pentru emulsii bituminoase) pentru fiecare lot aprovizionat, dar nu pentru
mai multde:
500 t. bitum/bitum modificat din acelasi sortiment,
100 t. emulsie bituminoasa din acelasi sortiment.
SECTIUNEA 4 Aditivi

N
Art.35. In vederea atingerii performantelor mixturilor asfaltice la nivelul cerintelor se pot utiliza aditivi, cu caracteristici
declarate, evaluati Tn conformitate cu legislatia ln vigoare. Acest' aditivi pot fi adaugati fie direct ln bitum (de exemplu:
agentii de adezivitate sau aditivii de rnarire a lucrabilitatii) fie Tn mixtura asfalnca (de exemplu: fibrele minerale sau
organice, polimerii, etc.)

59

2-\'i
MODERNIZARE DRUMURI AGRICOLE PRIN MASURA 125 IN COMUNA Rl~CA ,JUDETUL SUCEAVA

Art.36. Conform SR EN 13108 - 1 art.3.1.12 aditivul este "un material component care poate fi adau at In cantitati
mici In mixtura asfaltca, de exemplu fibre minerale sau organice, sau de asemenea polimeri
frtita ... odifica
11
car~cteristicil~ mec.ani~e, lucrabilitatea sau c_uloarea mixturii .asfaltice
.
. .. . .
,., iyr-1P~
Fata de termnolopla din SR EN 13108 - 1, in acest normafiv au fast consideraf ad1t1v1 ~1 pro use!& d~r.et<.s ad uga
direct In bitum ~i care nu modifica proprietanle fundamentale ale acestuia.
~ ,<[:~,'/,\ it"
Art.37. Tipul ~i dozajul aditivilor se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de catre tz~bora!or0. . rizat
sau acreditat, agreat de beneficiar, fiind ale~i In functie de realizarea cerintelor de performanla speet~G"
Art.38. Aditivii utillzati la fabricarea mixturilor asfaltice var avea la baza un standard, un agrement t nic
european{ATE) sau un document de declarare ~i evaluare a caracteristicilor reglementat pe plan national, cum ar fi
agrementul tehnic.
CAPITOLUL Ill
Proiectarea mixturilor asfaltice. Conditii tehnice
SECTIUNEA 1 Compozitia mixturilor asfaltice
Art.39. Materialele utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice sunt: bitumul (simplu, aditivat sau modificat) si materialele
granulare (agregate naturale ~i filer).
Art.40. Materialele granulare care vor fi utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice pentru drumuri sunt prezentate In
tabelul 8.

Nr. crt.

llabelul 8. Materiale g Tipul mixturii


asfaltce

ranulare utilizate la fabricarea


mixturilor asfaltice
Materiale utilizate

1.

Mixtura asfaltica stabilizata MAS

Criblura sort 4-8, 8-12,5 sau 8- 16 Nisip de concasare sort 014 Filer

l2.

Mixtura asfaltica poroasa MAP

Criblura 4 -8, 8-16


Nisip de concasare sort 0-2 sau 0-4
Filer

~.

Beton asfaltic rugos BAR

Criblura: sort 4-8; 8-16 Nisip de concasare sort 0-4 Filer

4.

Beton asfaltic BA

Criblura sort 4-8; 8-12,5 sau 8-16; Nisip de concasare sort 014 Nisip natural sort 0-4 Filer

~.

Beton asfaltic cu pietrls concasat


BAPC

Pietri~ concasat sort 4-8; 8-16 Nisip de concasare sort 0-4


Nisip natural sort 0-4 Filer

6.

Seton asfaltic deschis cu cribiura BAD

Criblura sort 4-8; 8-16; 16-20 Nisip de concasare sort 0-4


Nisip natural sort 0-4 Filer

t7.

Beton asfaltic deschis cu pietrls


concasat
BAD PC

Pietri~ concasat sort 4-8; 8-16; 16-20 Nisip de concasare sort


0-4 Nisip natural sort 0-4 Filer

8.

Beton asfaltic deschis cu pietris sortat Pietris sort 4-8; 8-16; 16-20 Nisip natural sort 0-4 Nisip de
BAD PS
concasare sort 0-4 Filer

60

L\S
MODERNIZARE DRUMURI AGRICOLE PRIN MASURA 125 IN COMUNA Ri~CA ,JUDEJUL SUCEAVA
O~

nrobat bituminos cu criblura AB

N/4"

Criblura sort 4-8, 8-16, 16-31,5 Nisip de concasa~1Jort,O~fu/.\


Nisip natural sort 0-4 Filer
(
CC>~'~';..'~
R\~1,,f"'.

,, .. 9,

...

I""

,t

~"

10.

nrobat bituminos cu pletris concasat Pietris concasat sort 4-8, 8-16 , 16-31,5 Nisip de corn3'E'ier.~
BPC
sort 0-4 Nisip natural sort 0-4 Filer

11.

nrobat bituminos cu plefris sortat


BPS

Pietri sortat sort 4-8, 8-16, 16-31,5 Nisip de concasare sort


0-4 Nisip natural sort 0-4 Filer

Art.41. La mixturile asfaltiee destinate stratului de uzura i la mixturile asfaltice deschise destinate stratului de
legatura se foloseste nisip de concasare sau amestec de nisip de concasare cu nisip natural. Din amestecul total de
nisipuri, nisipul natural este in proportie de maximum:
25% pentru mixturile asfaltice tip BA
50% pentru mixturile asfaltice tip BAD, BADPC, BADPS, AB, ABPC Pentru mixturile asfaltice tip ABPS, destinate
stratului de baza, se foloseste nisip
natural sau amestec de nisip natural cu nisip de concasaj in proportie variabila, dupa caz.
Art42. Limitele procentelorde agregate naturale i filer din cantitatea totala de agregate sunt conform:
tabelului 9 pentru mixturi asfaltice tip betoane asfaltice destinate straturilor de uzura, legatura i baza:
tabelului 11 pentru mixturile asfaltice stabilizate.
Art. 43. Zonele granulometriee reprezentand limitele impuse pentru curbele granulometrice ale amestecurilor de
agregate naturale i filer sunt conform:
tabelului 1 O pentru mixturile asfaltice tip betoane asfaltice destinate straturilor de uzura i legatura, anrobatelor
bituminoase pentru stratul de baza:
tabelului 11- pentru mixturile asfaltice stabilizate;
tabelului 12 - pentru mixturile asfaltice poroase.
Art.44. Continutul optim de liant se stabileste prin studii preliminare de laborator, de catre un laborator de specialitate
autorizat sau acreditat tinand cont de recornandarile din tabelul 13. In cazul in care, din studiul de reteta rezulta un
dozaj optim de liant in afara limitelor din tabelul 13, acesta nu va putea ti acceptat decat cu aprobarea proiectantului
si a beneficiarului.
Art.45. Limitele recomandate pentru contlnutul de liant, la efectuarea studiilor preliminare de laborator Tn vederea
stabilirii contnufului optim de liant, prezentate Tn tabelul 1 ~ au Tn vedere o rnasa volurnea medie a agregatelor de
2.650 kg/m". Pentru alte valori ale masei volumice a agregatelor, limitele confinufului de bitum se calculeaza prin
corectia cu un coeficient a = 2.650id, unde "cT este masa volumica reala (declarata de producator i verificata de
laboratorul antreprenorului) a agregatelor inclusiv filerul (media ponderata conform fracfiunilor utilizate la compozitie),
in kg/m" i se determine conform SR EN 1097-6.
Art.46. Raportul filer - liant recomandat pentru tipurile de mixturi asfaltice cuprinse Tn prezentul normativ este conform
tabelului 14, termenul filer Tn acest context reprezentand fractiunea 0 ... 0, 1 mm.
Art.47. ln cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu diferiti aditivi, acestla se utilizeaza conform agrementelor tehnice si
reglementarilor tehnice in vigoare pe baza unui studiu preliminar de laborator.
Art.48. Stabilirea cornpozitiei mixturilor asfaltice Tn vederea elaborarii dozajului de fabricafie se va face pe baza
prevederilor acestui normativ. Dozajul va cuprinde obligatoriu:
verificarea caracteristicilor materialelor componente (prin analize de laborator, respectiv rapoarte de incercare);
procentul de participare al flecarul component Tn amestecul total;
validarea dozajului optim pe baza testelor initiale de tip conform tabelului 28 nr. crt. 1.
Art.49. Raportul de incercare pentru stabilirea cornpozitei optime a mixturii asfaltice (dozaj) va include rezultatele
lncercarilor efectuate conform
Art. 48. pentru cinci continuturi diferite de liant, repartizate de o parte i de alta a continutului de liant recomandat in
final, dar nu in afara limitelor continufului recomandat cu mai mult de 0,2.
61

2\~
MODERNIZARE DRUMURI AGRICOLE PRIN MASURA 125 IN COMUNA Ri~CA ,JUDEJUL SUCEAVA

0 noua lncercare de tip(studiu de dozaj) se realizeaza obligatoriu de fiecare data cand apare macar una din situatiile
urmatoare: schimbarea sursei de bitum sau a tipului de bitum, schimbarea sursei de agregate, schimbarea tipului
mineralogic al filerului, schimbarea aditivilor.
Art.50. Validarea In products a mixturii asfaltice se va face, obligatoriu, prin transpunerea dozajului pe statie ~i
verificarea
, caracteristicilor
acesteia
conform
tabelului
28,
n~Ni
.
2.

:~o

/1 r~:.is.-'

4~

('\,~'J t~P,

'\

c'.

-,v;;q

C Lr.~v74rJ

"('.,,,_

ii '

~fly,, ,.vc ,

62

2\;r
MODERNIZARE DRUMURI AGRICOLE PRIN MASURA 125 IN COMUNA Ri~CA ,JUDETUI

h"abelul 9 - Limitele procentelor de agregate si filer


/

~
~~

~
COMUN4

Strat de uzura

Strat
~
CU.457478!
''I~
<)~

Nr. crt. Fractuni de agregate naturale din amestecul total

~l_

'
~""

~~~/

BA12,5

BAI 6

BAR16

BAPC16

BAD

8 ... 13

~ ... 11

a . ,13

14 ... 9

1.

Filer ~i fracjuni din nisipuri sub O,lmm, %

7 ... 14

2.

Filer ~i nisip frac\iunea (0, 1 .. .4) mm, %

Difereni

3.

Cribluri cu dimensiunea peste 4mm, %

34... 48

14.

Piefris concasat cu dimensiunea peste 8mm, %

5.

Pietri~ sorta! cu dimensiunea peste 8mm, %

6.

Agregate naturale cu dimensiunea peste 4mm, %

;a pE
34 ... 58

147 ... 61

155 ...
15 ... 34

Marimea ochiului sitei,


conform SR EN 933-2,
mm

BA12,5

BAI 6; BAPC16

BAR16

BAD20,
BADPS.

receri, %
31,5
20
16
12,5
8

4
2
1
0,125
0,063

100
90 ... 100
70 ... 85
~2 ... 66
135 ... 50
124 ... 38
8 ... 16
5 ... 10

0 ... 100
0 ... 95
6 ... 85
2 ... 66
130 ... 50
122 .. .42
8 ... 15
7 ... 10

63

90 ... 100
78 ... 92
61 ... 74
9 ... 53
27 ... 40
121 .. .31
... 11
... 9

100
0 ... 10C
73. .. 90
56 ... 74
140 ... 60
128 .. .45
0 ... 35
14 ... 30
... 10
3 ... 7

Tabelu 11- Limitele procentuale ~i zona granulometrica pentru mixturi asfaltice stabiliza ------1;

Nr.

Caracteristica

crt.

MAS 16 I CCH;uNA
Fracfium de agregate naturale din amestecul total
I
~I .c A
I
'' - 574' I
. "l'
~
Filer si fracfiuni din nisipuri sub 0, 1 mm, %
8 ... 13
10 ... 14 ~-<.'.~,_
"<-%
Filer ~i nisip fracfiunea 0, 1 ... .4 mm, %
Diferenta pan a la 100
Cribluri cu dimensiunea peste 4 mm, %
60
73
63 ... 75
Granulometrie
Marimea ochiului sitei,
ltreceri, %
16
100
90 ... 100
12,5
90.,, 100
8
~O ... 70
144 ... 59
~
27 . ..40
25 ... 37
2
120 ... 28
17 ... 25
1
16 ... 22
16 ... 22
0, 125
9 ... 14
10 ... 14
0,063
B ... 12
9 ... 12

1.
1.1.
1.2.
1.3.

~.

Strat de uzura
MAS 12,5

/~ 1(<.1

Ni-4"

~~v

abelul 12 - Zona granulometrica


Site cu ochiuri patrate, mm

a mixturilor asfaltice poroase MAP


Treceri, %

l20

100

16
12
0,063

90 ... 100
5 ... 25
12 ... 10

Tabelul 13 - Con tinut recomandat de liant


Tipul stratului
ITipul mixturii asfaltice
MAS 12,5

Conti nut de liant,


mixtura
6,0

MAS16

5,9

BAR 16

5.7

BA12,5

3.0

BA16

5,7

BAPC16

5,7

MAP16

legatura (binder)

BAD20, BADPC20, BADPS20,

~.2

baza

IAB31,5,
ABPC31,5, ABPS31,5

14,0

uzurauulare)

Tabelul 14- Raportul filer-liant


Nr. crt. ipul stratului
~ipul mixturii asfaltice

64

min. %in

/Raport filer - liant

Betoane asfaltice rugoase

1,4 ... 1,9


_,,-

Betoane asfaltice

1.

uzura (rulare)

....

......._

BA12,5

1,1-21~ ~~r'IV/"1~

BAI 6

1,4 ... 2 3

\..U,

!U:~

Seton asfaltic cu pietris concasat

Ri~r'
1 ' 4 .. 2 J ~ 0,.,:.u m;:s1\

Mixtura asfalfica

MAS 12,5

1 ,3 ... 2,2 "&,


.,,.,__~':<?
__~ :,.

stabdizata

MAS16

1,7 ... 2,4

Mixtura asfalfica poroasa


2.

legatura (binder)

Betoane asfaltice deschise

3.

baza

Anrobat bituminos

)
'<(')

1,0 ... 3,8


BAD20
BADPC20
BADPS20

1,0 ... 2,1

0,8 ... 3,0

SECTIUNEA 2 Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice


Art.51. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determma pe corpuri de proba confectonate din mixturi
asfaltice preparate in laborator pentru stabilirea dozajelor optime (incercari initiale de tip ) ~i pe probe prelevate de la
malaxor sau de la astemere pe parcursul execufiel, precum ~i din straturile lmbracarninfilor gata executate.
Art.52. Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul executiel lucrarnor, precum ~i din stratul gata executat, se
efecfueaza conform SREN 12697-27.
Art.53. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice de tip beton asfaltic ~i anrobat bituminos trebuie sa se
incadreze in limitele din tabelele 15, 16, 17 ~i 18.
Art.54. Caracteristicile Marshall ale mixturilor asfaltice se determine conform SR EN 12697-6 ~i SR EN 12697-34 ~i vor
respecta condlnlle din tabelul 15.
Absorbfla de apa se determine conform metodei din Anexa B la acest normativ.
Sensibilitatea la apa se determine conform SR EN 12697-12, metoda A ~i va respecta conditiile din tabelul 15
. d e termma
. te pnn mcercan pe c1Tm d rn.. M ars h a II
Ta be I u 115 - C arac tens
. t'1c1. f1z1c. o-rnecaruce
Nr,
Tipul mixturii
Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall
crt.
asfaltice
Stabilitate la Ind ice de Raport Sii, Absorbtia de Sensibilitate
purqere,
60 C,
min.
la apa,
'3pa,
KN,
mm.
KN/mm
% voi.
%
1.
BA 12,5; BA16; BAPC16
6,5 ... 13
1 ,5 .. .4,0
1,6
1,5 ... 5,0
30 ... 90
2.

BAR16

8,5 ... 15

1,5 .. .4,0

~,1

3.

MAP16

8,5 ... 15

1,5 .. .4,0

2, 1

4.

BAD20,
BADPC20,
BADPS20,

5,0 ... 13

1,5 ... 4,0

1,2

1,5 ... 6,0

60 ... 90

5.

AB31,5,
ABPC31,5,
lA.BPS31,5

6,5 ... 13

1,5 ... 4,0

1,6

1,5 ... 6,0

60 ... 90

~,0 ... 6,0

60 ... 90
min. 70

Art.55. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se var incadra in valorile llmita din tabelele 16, 17, 18, 19 ~i
20.
incercarile dinamice care se vor efectua in vederea veriticarii caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice
reglementate prin prezentul normativ sunt urmatoarele :
Rezistenta la deformatii permanente (incercarea la compresiune ciclica ~i incercarea la ornieraj) reprezentata prin:
65

iio

("' ,--

.. ,.., ,,

CO.MUNA
o Viteza de fluaj si fluajul dinamic al mixturii asfaltice, determinate prin incercarea la com resiu.R~'01tli a tr' xiala pe
probe cilindrice din mixtura asfaltica, conform SR EN 12697-25, metoda B;
c 'f m~:~i
o Viteza de deforrnafie ~i adancirnea faqasulul, determinate prin incercarea de ornieraj pe e
e!~
e
laborator sau prelevate prin taiere din stratul realizat (carote), conform SR EN 12697-22, dispozitiv rmc in aer,
B;
Rezistenta la oboseala, determinata conform SR EN 12697-24, fie prin incercarea la intindere indirecta pe epruvete
cilindrice - anexa E, fie prin celelalte din cadrul metodelor reglementate de SR EN 12697-24 ;
Modulul de rigiditate, determinat prin incercarea la rigiditate a unei probe cilindrice din mixlura esfalnca, conform SR EN
12697-26, anexa C;
Volumul de goluri al mixturii asfaltice compactate, determinat pe epruvete confecfionate la presa de compactare giratorie,
conform SR EN 12697-31.
Tabelul 16 - Caracteristicile mixturilor pentru stratul de uzure determinate prin incercari dinamice
Nr. crt. Caracterisfica
Mixtura asfaltica pentru
istratul de uzura I class
ltehnica drum

'%~

111111-IV
1.
1. 1.

Caracteristici pe cilindrii contecfionaf la presa giratorie


~olum de goluri la 80 giratii, % max.

1.2.

Rezistenta la deformatii permanente (fluaj dinamic) - deformatia la 50 20 000


C, 300KPa ~i 10000 impulsuri, jrm/m, max.

30 000

viteza de deforrnatie la 50 C, 300KPa ~i 10000 impulsuri,


ptm/m/ciclu, max.

1,0

~.o

1.3

Modulul de rigiditate la 20 C, 124 ms, MPa, min.

4200

~000

2.

Caracteristici pe placi confectionate in laborator sau pe carote din lrnbracarninte

2.1

Rezistenta la deforrnatii permanente, 60 C (ornieraj)


Mteza de deformatie la ornieraj, mm/1000 cicluri, max.
Adancirnea faga~ului, % din grosimea initiala a probei, max.

5,0

us 5,0

6,0

P,5
7,0

Tabelu 17 - Caracteristicile mixturilor pentru stratul de legatura determinate prin incercari diriamice
Nr. crt. Caracteristica
Mixtura
asfaltica
pentru
stratul de legatura/ class
ehnica drum

Ill

Ill-IV

~,5

10,5

Rezistenta la deforrnati' permanente (fluaj dinamic)


k:leformatia la 40 C, 200KPa ~i 10000 impulsuri, jum/m, max.
iviteza de deformatie la 40 C, 200KPa ~i 10000 impulsuri,
um/m/ciclu. max.

120 000

~.o

30 000
3,0

1.3.

Modulul de rigiditate la 20 C, 124 ms, MPa, min.

5000

~500

1.4.

Rezistenta la oboseala, proba cfindrica solicitata la in tin de re 400 000


indirecta : Nurnar minim de cicluri pana la fisurare la 15C

300 000

2.

Rezistenta
10"6, min.

150

1.
1. 1.

Caracteristici pe cilindrii confecuonaf la presa giratorie


Volum de goluri, la 120 giratii,% maxim

1.2.

la oboseala, epruvete trapezoidale sau prismatice S6 100

66

Nr. crt.

- Caracteristicile mixturilor entru stratul de baza determinate


Caracteristica

ehnlca drum
1 1111-IV

1.

Caracteristici pe cilindrii contecnonaf la presa giratorie


olum de goluri, la 120 giratii,% maxim
Rezistenta la deformafii permanente (fluaj dinamic)
eforrnafia la 40 C, 200KPa si 10000 impulsuri, jum/ni, maxim
iteza de deforrnalie la 40 C, 200KPa ~i 10000 impulsuri,
ltm/m/ciclu, maxim

7,5
20 000
2,0

8,5
30 000
3,0

1.3

Modulul de rigiditate la 20 C, 124 ms, MPa, minim

6000

5600

1.4

Rezistenta la oboseala, proba cilinorica solicltata la Tntindere indirecte500 000


: Nu mer minim de cicluri pane la fisurare la 15C

1.1.
1.2.

2.

00 000

Rezistenta la oboseala, epruvete trapezoidale sau prismatice


S6 10"6, minim

100

150

Nota:
Valorile modulilor de rigiditate determinari ln laborator, prevazuf in tabelele 16, 17 ~i 18, sunt stabiliti ca nivel de
performanta minimala pentru mixturile analizate ~i nu sunt identici cu valorile modulilor de elasticitate dinarnica utilizati la
dimensionarea sistemelor rutiere conform Normativului PD 177 "Normativ pentru dimensionarea sistemelor rutiere suple
~i semirigide (metoda analitica) ".
A
Art.56. In cazul ln care mixtura pentru stratul de uzura va fi o mixture stabfizata, aceasta va Tndeplini conditiile din
tabelele 16 ~i 19.
Art.57. Epruvetele Marshall pentru analizarea mixturilor asfaltice tip MAS se vor confections conform specificatilo: SR
EN 12697-30 prin aplicarea a 75 de lovituri pe fiecare parte a epruvetei.
Volumul de goluri umplut cu bitum (VFB) se determine conform SR EN 12697-8. Sensibilitatea la ape se determine
conform SR EN 12697-12, metoda A. Testul Shellenbere se efectueaza conform SR EN 12697-18.

Tabel 19 - Caracteristici specifice ale mi?


Nr. crt. Caracteristica

iturilor asfaltice stabilizate


MAS 12,5 MAS 16

Volum de goluri pe cilindri Marshall, %

3 .. .4

Volum de goluri umplut cu bitum, %

77 ... 83

Test Shellenberg, %, max.

0,2

14

Sensibilitate la ape, % min.

80

Art.58. In cazul ln care mixtura pentru stratul de uzura va fi o mixture poroasa, aceasta va Tndeplini conditiile din tabelele
15 ~i 20.
Tabel 20 - Caracteristici spec

Hice ale mixturilor asfaltice poroase


67

2:rz.
Nr.
rt.

Caracteristica

MAP16

Volum de goluri la 80 gira\ii,

%, min.

14 -20

Volum de goluri pe cilindri Marshall,

%, min.

12-20

Pierdere de material, SREN 12697-17

%, max.

30

SECTIUNEA 3
>
Caracteristicile straturilor gata executate
Art.59. Caracteristicile straturilor realizate din mixturi asfaltice sunt:
gradul de compactare, i absorbfia de apa
rezistenta la deformatii permanente
elementele geometrice ale stratului executat
caracteristicile supratete: Tmbracamintilor bituminoase executate.
Gradul de compactare, si absorbfia de apa
Art.60. Gradul de compactare reprezinta raportul procentual dintre densitatea aparenta a mixturii asfaltice compactate Tn
strat sl densitatea aparenta determinata pe epruvete Marshall compactate Tn laborator din aceeasi mixlura asfaltica,
prelevata de la asternere, sau din aceeasi rnbdura provenita din carote.
Nata: Densitatea aparenta se determine conform SR EN 12697-6.
Epruvetele Marshall se var confsctiona conform specflcaulor SR EN 12697-30 pentru toate tipurile de mixturi asfaltice
abordate Tn prezentul normativ, cu exceptia mixturilor asfaltice tip MAS pentru care se var aplica 75 de lovituri pe fiecare
parte a epruvetei.
Art.61. Densitatea aparenta a mixturii asfaltice din strat se poate determina pe carote prelevate din stratul gata executat
sau prin rnasuratori Tn situ cu echipamente de rnasurare adecvate, omologate.
Art.62. incercarile de laborator efectuate pentru verificarea cornpactarii constau Tn determinarea densitatii aparente i a
absorbfiei de apa pe placute (100x100) mm sau pe carote cilindrice cu diametrul de 100 mm, netulburate.
Art.63. Conditiile tehnice pentru absorbtia de apa i gradul de compactare al straturilor din mixturi asfaltice, cuprinse Tn
prezentul normativ, var fi conforme cu valorile din tabelul 21.

Tabelul 21 - Caracteristicile straturilor din mixturi asfaltice


Nr. Crt Tipul stratului

Absorb tie
apa*, % voi.
2 ... 6
3 ... 6

5.

Mixtura asfaltica stablizata: MAS 12,5 ; MAS 16


Be ton asfaltic rugos: BAR 16
Mixtura asfaltica poroasa: MAP16
Beton asfaltic: BA 12,5; BA 16; BAPC16
Beton asfaltic deschis: BAD20; BADPC20; BADPS20 ;

6.

lA.nrobat bituminos: AB31,5; ABPC31,5;

~ ... 8

1.
2.
3.

~.

ABPS31,5

2 ... 5
3 ... 8

de Grad
compactare,
min.
97
37
37
97
96

de
%,

96

Rezistenta la deforrnatil permanente a stratului executat din mixturi asfaltice


Art.64. Rezistenta la deformafii permanente a stratului de uzura executat din mixturi asfaltice se veritica pe
minimum doua carote cu diametrul de 200 mm prelevate din stratul executat, la eel putin doua zile dupa asternere.
Art.65. Rezistenta la oeformaji permanente pe carote se mascara prin determinarea vitezei de deforrnafie la ornieraj si
adancimea fagaului, la temperatura de 60 C, conform SREN 12697-22.
Valorile admisibile, Tn functe de trafic, sunt prezentate Tn tabelul 16.
Elemente geometrice
68

z:i.:>
Art.66. Elementele geometrice ~i abaterile limita la elementele geometrice trebuie sa Tndeplineas "~nfSt
,,,,
~ In tabelul
22.
COMUNA
;;i .. CA

Tabelul 22 - Elementele geometrice ~i abaterile limita entru straturile executate din mixt sfalt~a7a1
Nr. Elemente geometrice
Conditii de admisibilitate bateri limita lo
adm~~
Crt.
(min., cm)
lementele geometric'- ~"'

Grosimea
minima
a stratului ,0
ompactat,
5,0 8,0
trat de uzura:
u granule de max. 12,5 mm cu
ranule de max. 16 mm
strat de leqatura:
u granule de max. 20mm - strat de
baza:

- nu se admit abateri Tn minus


ata de grosimea prevazuta tn
proiect pentru fiecare strat

Latimea partii carosabile

20 mm

Profil transversal proiectat

Profilul transversa I Tn aliniament Tnsub torma acoperis


urbe ~i zone aferente cazuri onform STAS 863
peciale
panta unica
Protil longitudinal - Declivitate, %<5% <7%
maxim autosfrazi

ON

5,0 mm/m fata de cotele


profilului adoptat
5,0 mm fata de cotele profilului
proiectat, cu conditia respectaril
pasului de proiectare adoptat

Declivitati mai mari pot ti prevazute numai cu acordul beneficiarului si asigurarea masurilor de siguranta
irculatiei.
Caracteristicile suprefetei straturilor executate din mixturi asfaltice
Art.67. Caracteristicile suprafetei straturilor executate din mixturi asfaltice ~i condfiile tehnice care trebuie sa fie
Tndeplinite sunt conform tabelului 23.
Art.68. Determinarea caracteristicilorsuprafetei straturilor executate din mixturi asfaltice, se efectueaza, pentru:
strat uzura (rulare) - cu minim 15 zile Tnainte de recepfia la terminarea lucrarilor ~i Tnaintea receptel finale ;
strat de legatura ~i strat baza - Tnainte de asternerea stratului urmator (superior).
Tabelul 23 - Caracteristicile suprafetei straturilor bituminoase
Nr.
Caracteristica
Conditii
de Metoda de Tncercare
admisibilitate
Crt
Strat
Uzura
Leqatora.
(rulare) baza
1.
Planeitatea Tn profil longitudinal, prin < 1.5
<2,5
Reglementari tehnice ln vigoare
rnasurarea cu echipamente omologate
privind rnasurarea indicelui de
lndice de planeitate, IRI, m/km: - drumuri de
planeitate. Masuratorile se vor
~lasa tehnica I ... II
efecfua
ldrumuri de class tehnica Ill
<2,0 <2,5
kjin 10 ln 10 m, iar Tn cazul
ldrumuri de class tehnica IV
<3,0
sectoarelor cu denivelari mari
k'lrumuri de clasa tehnica V
se vor determina punctele de
maxim.
Pl
a
neitatea
ln
profil
longitudinal,
sub
dreptarul
<4,0
~.
SR EN 13036-7
de 3m
Denivelari admisibile, mm:
drumuri de class tehnica I si II
<3,0
drumuri de clasa tehnica Ill
<4,0
drumuri de clasa tehnica IV ... V
<5,0
3.
Planeitatea ln profil transversal,
Echipamente electronice
mm/m
1,0
1,0
omologate
sau
metoda

69

sablonului.
Rugozitatea suprafetel
derenta suprafetei incercarea cu pendul
SRT) - unitati PTV
rumuri de clasa tehnica I ... II
>80
rumuri de clasa tebnica Ill
> 75
rumuri de clasa tehnica IV ... V
>70
dancirnea medie a macrotexturii, metoda
olurnetrica MTD, adancirne texfura, mm

5.

SR EN 13036-4

SR EN 13036-1

rumuri de class tehnica I ... II


> 1,2
rumuri de clasa tehnlca IE
>0,8
rumuri de clasa tehnica IV ... V
>0.6
dancimea medie a macrotexturii,
SREN ISO 13473-1
metoda profilometrica MPD:- adancirne medie>0,67
Reqlernentari
tehnice
in
profil exprirnata in coeficient de frecare
vigoare, cu aparatul de masura
UuGT):
Grip Tester
rumuri de class tehnica I ... 11
rumuri de clasa tehnica Ill
>0,62
rumuri de clasa tehnica IV-V
>0.57
Omogenitate. Aspectul supratetei
izual: Aspect tara degradari sub forms de exces de
bitum, fisuri, zone poroase, deschise, slefuite

NOTA 1 Planeitatea in profil longitudinal se determine fie prin rnasurarea indicelui de planeitate IRI, fie prin rnasurarea
denivelarilor sub dreptarul de 3 m.
NOTA 2 Planeitatea In profil transversal este cea prin care se constata abateri de la profilul transversal, aparifia fagaelor
i se face cu echipamente electronice omologate sau metoda sablonului
NOTA 3 Pentru verificarea rugozitatii se vor determina atat aderenta prin metoda cu pendulul SRT cat i edancimea
medie a macrotexturii.
Daca nu exista alte precizari in caietul de sarcini, aderenta suprafetei se determine cu aparatul cu pendul alegand 3
sectoare reprezentative pe km/drum. Pentru fiecare sector se aleg 5 secfiuni situate la distanta de 5 ... 10 m intre ele,
pentru care se deterroina rugozitatea, in puncte situate la un metru de marginea partii carosabile (pe urma rotii) i la o
jumatate de metru de ax (pe urma rotii). Determinarea adancimli macrotexturii se face in aceleasi puncte in care s-a
aplicat metoda cu pendul.
CAPITOLUL IV
Prepararea i punerea in opera a mixturilor asfaltice
SECJIUNEA 1 Prepararea i transportul mixturilor asfaltice
Art.69. Mixturile asfaltice se prepara in instalatii prevazute cu dispozitive de predozare, uscare, resortare i dozare
gravimetrica a agregatelor naturale, dozare gravimetrica sau volumstrica a bitumului i filerului, precum i dispozitiv de
malaxare fortata a agregatelor cu liantul bituminos. Verificarea functonarii instalafiilor de producere a mixturii asfaltice se
face in mod periodic de cane personal de specialitate conform unui program de intretinere specificat de producatorut

echipamentelor i programului de verificare metrologic a dispozitivelor de masura i control.


Certficarea capabilitatil lnstetatiel privind calitatea fabricafiei i conditiile de securitate, prevazute de Regulamentul UE
305/2011, se face cu respectarea tuturor standardelor i reqlementarilor nafionale si europene impuse. Se recornanda
efectuarea inspectiei tehnice a lnstalaliei de producere a mixturii asfaltice la cald de catre un organism de mspecne de
terta parte, organism acreditat conform normelor in vigoare.
Controlul productel in fabrica se face conform SR 13108-21.
Art.70. Temperaturile agregatelor naturale, ale bitumului i ale mixturii asfaltice la iesirea din malaxor se stabilesc In
functie de tipul liantului, conform tabelului 24 (sau conform specificsfiilor producatorului), cu observalia ca temperaturile
maxime se aplica in toate punctele instalatel de asfalt i temperaturile minime se apllca la livrare, in cazul utilizarii unui
bitum modificat, a unui bitum dur sau a aditivilor, pot fi aplicate temperaturi diferite. in acest caz, aceasta trebuie sa fie
docurnentata i declarata pe marcajul reglementat.
Tabel 24Temperaturi 1 a prepararea xturii asfaltice
70

Tip bitum

Bitum

Agregate

Betoane
asfaltice

MAS

MAP
~~v
r

Mixtura asfaltica la iesirea din malaxor \

~N/4

.,,

co' ~UHP-

~
p, ~~i:,,l.1~1

~~

~~;,

Temperatura, C
35-50

150-170

140-190

150-190

160-200

150-180

50-70

150-170

140-190

140-180

150-190

140-175

70-100

150-170

140-190

140-180

140-180

140-170

di(!'
JL Q

Art.71. Temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor trebuie reglata astfel tncat in condinile concrete de transport
(distanta sl mijloace de transport ) si conditile climatice sa fie asigurate temperaturile de asternere ~i compactare
conform tabelului 25.
Art.72. Se interzice incalzirea agregatelor naturale ~i a bitumului peste valorile specificate Tn tabelul 24, cu scopul de a
evita modificarea caracteristicilor liantului, Tn procesul tehnologic.
Art.73. Trebuie evitata incalzirea prelunqita a bitumului sau relncalzirea aceleiasl cannta] de bitum de mai multe ori.
Daca totu~i din punct de vedere tehnologic nu a putut fi evitata reincalzirea bitumului, atunci este necesara verificarea
penetranei acestuia. Daca penefratia bitumului nu este corespunzatoare se renunta la utilizarea lui.
Art. 7 4. Durata de malaxare, in functie de tipul instalatel, trebuie sa fie suficienta pentru realizarea unei anrobari complete
~i uniforme a agregatelor naturale ~i a filerului cu liantul bituminos.
Art. 75. Mixturile asfaltice executate la cald se transports cu autobasculante adecvate, acoperite cu prelate speciale,
imediat dupa incarcare, urmarindu-ss ca pierderile de temperature pe tot timpul transportului, sa fie minime. Benele
mijloacelor de transport vor fi curate ~i uscate.
Art. 76. Mixtura asfaltica preparata cu bitum modificat cu polimeri se transports obligatoriu cu autobasculante cu bena
termoizolanta si acoperita cu prelata.
SECTIUNEA 2 l.ucrari preqatitoare
Art. 77. Preqatrea stratului suport inainte de punerea in opera a mixturii asfaltice
inainte de asternerea mixturii, stratul suport trebuie bine curatat, iar daca este cazul se remediaza ~i se reprofileaza.
Materialele neaderente, praful ~i orice poate afecta legatura Tntre stratul suport ~i stratul nou executat trebuie lndepartat

N
In cazul stratului suport din macadam, acesta se curata ~i se rnatura.

N
In cazul stratului suport din mixturi asfaltice degradate reparafiile se realizeaza conform prevederilor normativului AND
547 - Normativ pentru prevenirea ~i remedierea defecfiunilor la imbracamintile bituminoase.
Cand stratul suport este realizat din mixturi asfaltice deschise, se va evita contaminarea suprafetei acestuia cu impuritati
datorate traficului. In cazul in care acest strat nu se protejeaza sau nu se acopera imediat cu stratul urmator se impune
curatarea prin periere mecanica si spalare.
Dupa curatare se var verifica cotele stratului suport, care trebuie sa fie conform proiectului de execute,
in cazul in care stratul suport este constituit din straturi executate din mixturi asfaltice existente, aducerea acestuia la
cotele prevazute in proiectul de execute se realizeaza, dupa caz, fie prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtura
asfaltica, fie prin frezare, conform prevederilor din proiectul de executie.
Stratul de reprofilare I egalizare va fi realizat din acelasi tip de rnixtura ca ~i stratul superior. Grosimea acestuia va fi
determinata functie de preluarea denivelarilor existente.
Suprafata stratului suport trebuie sa fie uscata.
Art. 78. Amorsarea
La realizarea straturilor executate din mixturi asfaltice se amorseaza stratul suport ~i rosturile de lucru cu o emulsie
bituminoasa cationica cu rupere rapda.
SECTIUNEA 3
A~ternerea mixturii asfaltice
Art.79. A~ternerea mixturilor asfaltice se face la temperaturi ale stratului suport de minimum 10C , pe o suprafata

uscata.
Agmrta4
Art.80. In cazul mixturilor asfaltice cu bitum modificat cu polimeri asternerea mixturilor asfaltice se va face la temperaturi
ale stratului suport de minimum 15C, pe o supratata uscata
Art.81. l.ucrarile se intrerup pe vant puternic sau ploaie si se reiau numai dupa uscarea stratului suport.
71

l;J ~.

Art.82. Asternersa mixturilor asfaltice se efectueaza numai mecanizat, cu repartizatoare - finisoar ~~vaz~ftfc sistem
de nivelare incalzlt care asigura o precompactare, cu exceptia plornoar! gropilor izolate si a /'.)tiil~~,.ib~usteT care
repartizatoarele - finisoarele nu pot efectua aceasta operate Mixtura asfaltica trebuie aternU.-< ca-r\ti.ila . ~ g,r sime
constanta, pe fiecare strat i pe toata lungimea unei benzi proqrarnata a se executa In ziua respe iva. ~~\\
0~
Art.83. In cazul unor Tntreruperi accidentale care conduc la scaderea temperaturii mixt 'i ~tt~
rarnase
necornpactata, aceasta va fi indepartata. Aceasta operate se face ln afara zonelor pe care exista, sau urm aza a e
asterne, rnixtura asfaluca. Capatul benzii Tntrerupte se trateaza ca rost de lucru transversal, conform prevede de la
art. 91.
Art.84. Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere i compactare, Tn functie de tipul liantului, temperaturile prevazute
In tabelul 25. Masurarea temperaturii va fi efecfuata Tn masa mixturii, Tn buncarul repartizatorului, cu respectarea
metodologiei prezentate In SREN 12697-13.
In cazul utilizarii aditivilor pentru rnarirea lucrabilitatii mixturilor asfaltice la temperaturi scazute se vor respecta
prevederile din agrementul tehnic si scecificaliile tehnice ale procucatorului
Art.85. Pentru mixtura asfaltca stabilizata, se vor utiliza temperaturi cu 10C mai mari decat cele prevazute ln tabelul nr.
25.

Tabelul 25 Tipul liantului

Temperatul rile mixturii asfaltice la asternere i compactare


Temperatura mixturi iTemperatura mixturii asfaltice la compactare C,
asfahice la asterneremin.
C, min.

bitum rutier neparafinos, tip: 35/50

sfarit
150

145

110

50/70
70/100
bitum modificat cu polimeri
, clasa:
25/55

140
140

140
135

110
100

165

160

120

45/80

160

155

120

40/100

155

150

120

Art.86. Asternerea se va face pe lntreaga latime a caii de rulare. Atunci cand acest lucru nu este posibil, se stabileste
prin proiect si se supune aprobaril beneficiarului latimea benzilor de asternere i pozitia rosturilor longitudinale ce
urmeaza a fi executate.
Art.87. Grosimea maxima a mixturii asternute printr-o singura trecere nu poate fi mai mare de 10 cm.
Art.88. Viteza optima de asternere se va corela cu dlstanta de transport i capacitatea de fabricate a statei, pentru a se
evita total Tntreruperile In timpul execufiel stratului i aparina crapanmlor I fisurilor la suprafata stratului proaspat asternut
Functie de perforrnantele finisorului, viteza la asternere poate fide 2,5 .. .4 m/min.
A
Art.89. In buncarul utilajului de asternere, trebuie sa existe In permanents suficienta rnixtura, necesara pentru a se evita
o raspandire neuniforrna a materialului.
Art.90. La realizarea straturilor executate din mixturi asfaltice, o atentie deosebita se va acorda realizarii rosturilor de
lucru, longitudinale i transversale, care trebuie sa fie foarte regulate i etanse
La reluarea lucrului pe aceeasl bands sau pe banda adiacenta, zonele aferente rostului de lucru, longitudinal i/sau
transversal, se taie pe toata grosimea stratului, astfel lncat sa rezulte o muchie vie vertical.
In cazul rostului longitudinal, cand benzile adiacente se executa In aceeasi zi, taierea nu mai este necesara
Rosturile de lucru longitudinale i transversale ale stratului de uzura se vor decala cu minimum 10 cm fata de cele ale
stratului de legatura, cu alternarea lor.
72

Atunci cand exista i strat de baza bituminos sau din materiale tratate cu liant hidraulic, rosturile de lucru ale straturilor se
vor executa intretesut.
Art.91. l.eqalura fransversala dintre un strat de asfalt nou i un strat de asfalt existent al drumului se va face dupa

decaparea mixturii din stratul vechi, pe o lungime varlabila In functie de grosimea noului strat, astfel Tncat sa se obtina o
grosime constanta a acestuia, cu panta de 0,5%.
Racordarea ln profil longitudinal a stratului nou cu stratul existent
Tn plan, liniile de decapare se recornanda sa fie ln forma de V, la 45. Completarea zonei de unire se va face prin
amorsarea suprafete], urmata de asternerea si compactarea noii mixturi asfaltice, pana la nivelul sup or 'a~ , Jor
straturi (nou si existent).
c0,,_. ~

c,

''-"{/,

c/f'{S;_, 4
Tl\
".i;:,-,l..-, .
< ~-;;,

"'?'
1)1

.S-ucEA'JI'-

Axa drumului

Marginea partii carosabile

Racordarea In plan a stratului nou cu stratul existent


Art.92. Stratul de baza va fi acoperit cu straturile lrnbracamintei bituminoase, nefiind lasat neprotejat sub trafic.
Art.93. Avand ln vedere porozitatea mare a stratului de legatura (binder), realizat din beton asfaltic deschis, acesta nu se
va lasa neacoperit. Este recomandat ca stratul de binder sa fie acoperit Tnainte de sezonul rece, pentru evitarea aparltiei
unor deqradari structurale.
SECTIUNEA4
>

Compactarea mixturii asfaltice


Art.94. La compactarea straturilor executate din mixturi asfaltice se aplica tehnologii corespunzatoare, care sa asigure
caracteristicile tehnice i gradul de compactare prsvazute pentru fiecare tip de mixtura asfaltica i fiecare strat ln parte.
Operafia de compactare a straturilor executate din mixturi asfaltice se realizeaza cu compactoare cu rulouri netede i/sau
compactoare cu pneuri, prevazute cu dispozitive de vibrare adecvate, astfel incat sa se obtina gradul de compactare
conform tabelului 21.
Art.95. Pentru obfinerea gradului de compactare prevazut, se executa un sector de proba i se determma numarul optim
de treceri ale compactoarelor, ln funcfie de performantele acestora, tipul si grosimea straturilor executate.
Sectorul de proba se realizeaza Tnainte de Tnceperea asternerii stratului ln lucrare, ufilizand mixturi asfaltice preparate ln
condifil similare cu cele stabilite pentru producfia curenta.

73

Art.96. Etalonarea atelierului de compactare i de lucru, va fi efectuata sub responsabilitatea unui laborator autorizat,
care va efectua, in acest scop, toate lncercarile pe care le va considera necesare pentru stabilirea conditilor de realizare
a stratului executat in conformitate cu prevederile prezentului normativ.
Art.97. Metoda de compactare propusa va fi considerate safisfacatoare daca, pe sectorul de proba, se obtne gradul de
comp actare minim menfionat in tabelul 21.
"' Ro..f,f
Art.98 . Pentru oblinerea gradului de compactare prevazut, nurnarul minim de treceri recomandat pentr com~ctoa1;
uzua le este eel rnentonat in tabelul 26.
2 -i'i '.ltt.-1". ~1
Comp actarea se execute pe fiecare strat in parte. Compactoarele cu pneuri vor fi echipate cu ~o~uri de I~~:;./
(

O'/

8l.JCEA'J

Tipul stratului

Strat de uzura
Strat de leqatura
Strat de baza

Tabelul 26 - Compactarea mixturilor asfaltice. Numar minim de treceri.


Ateliere de compactare
A
B
Compactor cu pneuri de Compactor cu rulouri Compactor cu rulouri netede
160 kN
netede de 120 kN
de 120 kN
Nu mar de treceri minime
10
4
12
12
4
14
12
4
14

Art.99. Compactarea se execute in lungul benzii, primele treceri efectuandu-se ln zona rostului dintre benzi, apoi de la
marginea mai joasa spre cea ridicata Pe sectoarele in ramps, prima trecere se face cu utilajul de compactare in urcare.
Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri, cu o viteza mai redusa la inceput, pentru a evita valurirea stratului executat
din mlxlura asfaltica si nu se vor lndeparta mai mult de 50 m in spatele repartizatorului. Locurile inaccesibile
compactorului, in special in lungul bordurilor, in jurul gurilor de scurgere sau ale caminelor de vizitare, se compacteaza
cu maiul mecanic.
Art. 100. Suprafata stratului se controleaza in permanents, iar micile denivelari care apar pe suprafata stratului executat
din mixturi asfaltice vor fi corectate dupa prima trecere a rulourilor compactoare pe toata latimea benzii.
CAPITOLUL V
CONTROLUL CALIT'ATll LUCRARILOR
?
Controlul calitatii lucrarilor de execute a straturilor de uzura, de legatura i de baza din mixturi asfaltice se efectueaza pe
faze.
SECTIUNEA 1
Controlul calitatii materialelor
))

Art.101. Controlul calitatii materialelor se face conform prevederilor prezentului normativ.


SECTIUNEA 2 Controlul procesului tehnologic
Controlul procesului tehnologic consta in urrnaloarele operatii:
Art.102. Controlul reglajului instalatel de preparare a mixturii asfaltice:
funcflonarea corecta a dispozitivelorde cantarire sau dozare volurnetrica: la inceputul fiecarei zile de lucru;
functionarea corecta a predozatoarelor de agregate naturale: zilnic.
Art.103. Controlul regimului termic de preparare a mixturii asfaltice:
temperatura liantului la introducerea in malaxor: permanent;
temperatura agregatelor naturale uscate i incalzite la iesirea din uscator: permanent:
temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor: permanent.
Art. 104. Controlul procesului tehnologic de execute a stratului bituminos:
pregatirea stratului suport: zilnic, la inceperea lucrarii pe sectorul respectiv;
temperatura mixturii asfaltice la asternere i compactare: eel pufin de doua ori pe zi la compactare, cu respectarea
metodologiei impuse de SREN 12697-13;
modul de execute a rosturilor: zilnic;
tehnologia de compactare (atelier de compactare, nu mar de treceri): zilnic
Art.105. Verificarea respectarii compozitel mixturii asfaltice conform amestecului prestabilit (dozajul de referinta) se va
face Tn felul urrnator:
74

granulozitatea amestecului de agregate naturale ~i filer la ieslrea din malaxor, Tnainte de adauqarea liantului (~arja alba):
zilnic sau ori de cate ori se observa o calitate necorespunzatoare a mixturilor asfaltice;
connnutul minim obligatoriu de materiale concasate: la lnceputul fiecarei zile de lucru;
cornpozifia mixturii asfaltice (compozita granulometrica sl conlinutul de bitum) prin extracfii pe probe de rnbdura
prelevate de la malaxor sau asternere: zilnic.
,,. Ro~..,

Art.106. Verificarea calitatii mixturii asfaltice se va face prin analize efectuate de un laborator autoriz pe ru~~e d~
11)
mixtura asfalfica: 1 proba / 400 tone rnixiura fabricata, dar eel putin una pe zi, astfel:
2 ~ R~~
compozifia mixturii asfaltice, care trebuie sa corespunda compozitiei stabilite prin studiul preliminar de lab to(;"6'1-1.;
1
1
caracteristicile fizico-mecanice care trebuie sa se lncadreze In limitele din prezentul normativ
~
_ ~
8
Volumul de goluri se va verifica pe parcursul execufiei pe epruvete Marshall ~i se va raporta la limitele din ta ~
i
20, In funclie de tipul mixturii asfaltice preparate.
Abaterile Tn valoare absolute ale cornpozitei mixturilor asfaltice fata de amestecul de referinta prestabilit (dozaj) se vor
Tncadra Tn valorile limita din tabelul 27, cu Tncadrarea in limitele caracteristicilor fizico-mecanice prevazute Tn prezentul
normativ ~i verificate pentru stabilirea dozajului optim.
Tabelul 27. Abateri fata de dozajul optim Abateri admise fata de dozajul optim, in valoare
absolute
E
E
CD

31,5

20

16

+5

12,5

+5

+5

Kl, 125

+1,5

0.063

+1,0

"'CJ

ro
..~

en

CD

Cl.

;:::
CD
(.)

I--

CD

ro
0)

;I'

Bitum

+0.2

Art. 107. Tipurile de lncercarl i frecventa acestora, In functie de tipul de rnixiura ~i clasa tehnlca a drumului sunt
prezentate Tn tabelul 28, in corelare cu SR EN 13108-20.
Tat
>elul 28 - Tipul ~i frecventa Tncer :carilor realizate pe mixturi asfaltice
Nr. Natura controlului/Tncercarii ~ iCaracteristici verificate ~i limite de Tipul mixturii asfaltice
Crt recventa lncercarf
mcadrare
1

incercari initiale de
(validarea ln laborator)

tip Conform tabel 15

Conform tabel 16

75

Toate tipurile de mixturi asfaltice


!destinate stratului de uzura, de legatu1
a ~i de baza cu excepna mixturii 01
asfaltice stabilizate
Toate tipurile de mixturi asfaltice
!destinate stratului de uzura, cu
exceptia mixturilor poroase, pentru
clasa tehnica a drumului I, II, 111,IV

Conform tabel 17 ~i 18

Conform tabel 19

oate tipurile de mixturi a


-11
41',,.
estinate stratului de legat a ~ic$e
baza, conform prevederilor din a~ ~4 \i
normativ pentru clasa
nfdll;}~
rumului I, II, Ill, IV .
'f,>.
Mixturile asfaltice MAS indifernH,tlfftl~
lasa tehnica a drumului

Conform tabel 20

3.

Mixturile
asfaltice
poroaseMAP
indiferent de clasa tehnica a drumului
incercari
initiale
de
tipldem punctul 1
La transpunerea pe statia de asfalt a
(validarea In products)
ozajelor proiectate In laborator, vor fi
prelevate probe pe care se vor reface
oate lncercarte prevazute la punctul
1 din acest tabel.
erificarea
caracteristicilo Compozitia mixturii conform Art. oate tipurile de rnixtora asfaltica
mixturii asfaltice prelevate In 104, si Art. 105
pentru stratul de uzura, de legatura ~i
impul execufiet
e baza.
recventa 1/400 tone mixturaCaracteristici fizico-mecanice pe oate tipurile de mixturi asfaltice
asfaltica fabricate sau eel pruvete Marshall conform tabel estinate stratului de uzura,
de
putin o data pe zi.
15
legatura ~i de baza cu excepjia
mixturilor asfaltice stabilizate
Conform tabel 19
Mixturi asfaltice stabilizate
Caracteristici fizico-mecanice peMixturi asfaltice poroase MAF
pruvete Marshall conform tabel
15 si volum de goluri pe cilindri
Marshall - tabel 20

14.

5.

6.

7.

8.

V erificarea calitatii stratuluiConform tabel 21


Toate tipurile de mixfura asfaltica
executat;
pentru stratul de uzura, de legatura
IO verificare pentru fiecare 1 (
~i de baza.
000 m2 executati,
min. 1 I lucrare, in cazul
lucrarilor cu supratata mai
mica de 1 O 000 m2
Verificarea rezistentei stratuluiConform tabel 16 pentru rata de Toate tipurile de mixtura asfaltica
la
deformafii
permanenteornieraj si/sau adancrne faga~ ,destinate stratului de uzura, pentru
pentru stratul executat:
cu respectarea art. 63 si art. 64 drumurile de class tehnica I, II ~i
Kl verificare pentru fiecare 1(
Ill, IV
000 m2 execute],
min. 1 I lucrare, In cazul
lucrarilor cu supratata mai
mica de 10 000 m2
Verificarea
modulului
deConform tabel 18
Strat de baza
rigiditate
k:> verificare pentru fiecare 1 (
000 m2 execute],
min. 1 I lucrare, In cazul
lucranlor cu supratata mai
mica de 1 O 000 m2
Verificarea
elernenteloi Conform tabel 22
iToate stratu rile executate
geometrice
ale
stratului
executat
Verificarea suprafetel stratuluiConform tabel 23
T oate straturile executate
executat
76

Verificari suplimentare lnConform solicitarii comisiei


situatii cerute de comisia de
recepte (beneficiar):
frecventa: 1 set carote pentru
iecare solicitare

SECTIUNEA 3 Controlul calitatii straturilor executate din mixturi asfaltice


Art.108. Verificarea calitatii stratului se efectueaza prin prelevarea de epruvete, conform SR EN 12697-29, astfel:
carote 0 200 mm pentru determinarea rezistentei la ornieraj;
carote 0 100 mm sau placi de min. (400 x 400) mm sau carote de 0 200 mm (In supratata echivalenta cu a placii
rnentionats anterior) pentru determinarea grosimii straturilor, a gradului de compactare i absorbnei de apa, precum i a
cornpozltei - la cererea beneficiarului.
Epruvetele se preleveaza In prezenta delegatului antreprenorului, al beneficiarului i al consultantului sau a dirigintelui, la
aproximativ 1 m de la marginea partii carosabile, incheindu-se un proces verbal In care se va nota - informativ, grosimea
straturilor prin rnasurarea cu o rigla gradata. Grosimea straturilor, rnasurata In laborator, conform SR EN 12697-29 se va
trece in raportul de incercare.
Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese din sectoarele cele mai defavorabile.
Art.109. Verificarea cornoactaril stratului, se efectueaza prin determinarea gradului de compactare In situ, prin lncercari
nedistructive sau prin incercari de laborator pe carote.
A incercarile de laborator efectuate pe carote pentru verificarea cornpactarii constau In determinarea densitatii aparente
i a absorbtiei de apa, pe placute (100x100) mm sau pe carote cilindrice cu diametrul de 100 sau 200 mm, netulburate.
Rezultatele obtnute privind compactarea stratului trebuie sa se lncadreze In limitele din tabelul 21.
Art. 110. Celelalte incercari constau in masurarea grosimii stratului, a absorbfiei de apa i a cornpozitel (granulometrie i
continut de bitum).
SECTIUNEA 4 Verificarea elementelorgeometrice
Art.Ill. Verificarea elementelor geometrice ale stratului i a uniformitatii suprafetei, consta In:
verificarea indeplinirii conditiilor de calitate pentru stratul suport i fundatie, conform prevederilor STAS 6400;
verificarea grosimii stratului, in funcfie de datele lnscrise In rapoartele de lncercare intocmite la incercarea probelor din
stratul de baza executat, iar la aprecierea comisiei de rscepte, prin maximum doua sondaje pe kilometru, efectuate la 1
m de marginea stratului asfaltic executat; verificarea se va face pe probe ce se iau pentru verificarea calitatii
lmbracamintii, tabel 21 i conform tabel 22;
verificarea profilului transversal: - se face cu echipamente adecvate, omologate;
verificarea cotelor profilului longitudinal: - se face in axa, cu ajutorul unui aparat topografic de nivelment sau cu o grinda
rulanta de 3 m lungime, pe minimum 10% din lungimea traseului.
Nu se admit abateri in minus fata de grosimea stratului prevazuta In proiect, respectiv in profilul transversal tip, condite
obligatorie pentru promovarea lucrarilor la
A
recepts. In situatia in care grosimea proiectata nu este respectata stratul se reface conform proiectului.
CAPITOLUL VI RECEPTIA LUCRARILOR
SECTIUNEA 1
)}

Recepta pe faze determinante


Art. 112. Recepjia pe faze determinante, stabilite in proiectul tehnic, privind straturile de uzura, de legatura sl de baza se
vor efectua conform Regulamentului privind controlul
de stat al calitatii in construcj' aprobat cu HG 272/94 i conform Procedurii privind controlul statului in fazele de execute
determinante, etaborata de MLPAT i publicata in Buletinul Construcnllorvolumul 4 din 1996.
SECTIUNEA 2 Recepfia la terminarea lucrarilor
Art.113. Recepta la terminarea lucrarilor se efectueaza de catre beneficiar conform Regulamentului de recepjie a
lucrarilor de constnrcfil i instalatii aferente acestora, aprobat prin H.G. 273/94 cu rnodifcarile i completanle ulterioare.
Comisia de receptie examlneaza lucrarile executate in conformitate cu documentatia tehnica aprobata, proiect de
execute, caiet de sarcini, precum i deterrninari necesare In vederea realizaril receptiei la terminarea lucrarii, dupa cum
urmeaza:
Verificarea elementelor geometrice - tabel 22:
o grosimea;
o latimea partii carosabile; o profil transversal i longitudinal;
77

Planeitatea suprafetel de rulare - tabel 23;


Rugozitate - tabel 23;
Capacitate portanta,
Rapoarte de incercare pe carote, prelevate din straturile executate - conform tabel 28.
SECTIUNEA 3 Recepta finala
Art. 114. Constructorul are obligatia finalizarii tuturor lucranlor cuprinse in Anexa 2, precum ~i remedierii neconforrnl " or
cuprinse in Anexa 3 la Procesul verbal de receptie la terminarea lucrarilor, in termenele prevazute in acestea.
Art.115. In perioada de qaranfle, toate eventualele defecfiunl vor fi remediate corespunzator de catre antreprenor.
Art.116. Pentru lucrarile de ranforsare, reabilitare, precum ~i construcul noi de drumuri ~i autostrazi, in vederea Receptei
Finale, antreprenorul va prezenta masuratorile de planeitate, rugozitate ~i capacitate portanta, pentru confirmarea
cornportanl in exploatare a lucrarilor executate.
Art. 117. Receptia finala se va face conform Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructh ~i instalatii aferente
acestora, aprobat prin H.G. 273/94 cu modincarile ~i completarile ulterioare, dupa expirarea perioadei de garantie.

lntocmit *
ing. Ursu To

78

CAIET DE SARCINI

"'RO,t..r..f

AMENAJAREA SANTURILOR SI RIGOLELOR

,'rl't

c./,i'~
R~l<
.4
..,

+,..

17

Coll

''

6/{,
'"/

1. PRESCRIPTll GENERALE DE AMENAJARE


<8
-J\>1. 1. Dimensiunile si forma rigole ( triunghiulare) sunt cele indicate in proiect ~xe
stabilitate de la caz la caz in functie de relief, debit si viteza apei, natura terenului, mijloacele de executie,
conditiile de circulatie, pentru evitarea accidentelor si ele tre
tocmai de catre Antreprenor.
1.2. Extrem de important este sa se respecte cot
a~rdie
.
Panta longitudinala minima va fi:
<"
0
- 0,25% in teren natural
~v
.:
- 0, 1 % in cazul santurilor si rigolelor pereate.
. \ o s.0A0
J!:!
1.3. Protejarea santurilor si rigolelor este obli
co..\19.i~ijeim",p,
anta lor depaseste
panta maxima admisa pentru evitarea eroziunii pamint ,. ;'?;~~-~
~--0

t-f\; ~'~

14. Pantele maxime admise pentru santuri si rigole n~

DENUMIREA PRINCIPALELOR TIPURI DE PAMINTURI

~r-

aate in tabelul 31.


Tabel31

PANTA MAXIMA
ADMISA %
0,5

Pamantun coezive cu compresibilitate mare


Pamanturi coezive cu compresibilitate redusa:
- nisipuri prafoase si argiloase
1
- nisipuri argiloase nisipoase
2
- argile prafoase si nisipoase
3
Pamanturi necoezive grosiere:
- pietris (2 - 20 mm)
3
- bolovanis (20 - 200 mm)
4
- blocuri (peste 200 mm)
5
Parnantun necoezive de granulatie mijlocie si fina:
- nisip fainos si fin (0,05 ... 0,2~ mm)
0,5
- nisip mijlociu mare (0,25 ... 2,00 mm)
1
- nisip cu pietris
2
1.5. Pantele maxime admise pentru santuri si rigole protejate sunt date in tabelul 32.

Tabel32
TIPUL PROTEJARll SANTULUI RIGOLEI
Pereu uscat din piatra bruta neoeliva rostuit
Pereu din dale de beton simplu pe pat de nisip de maximum 5 cm grosime,
betonul fiind: - clasa C 30/37 (8400)
- -clasa C 30/37(8400)
Pereu zidit din piatra bruta negeliva cu mortar de ciment sau pereu din dale
de beton simplu clasa C 8/10 (BC 10) pe pat de beton
Casiuri pe taluze inalte din pereu zidit din piatra bruta cu mortar de ciment
sau din elemente prefabricate cu amenajare corespunzatoare la piciorul
taluzului

PANTA MAXIMAADMISA %
5
10
12
15
67

Pe portiunile in care santurile sau rigolele au pante mai mari decat cele indicate in tabelul 32, se vor
amenaja trepte pentru reducerea pantei sub valorile indicate in tabel.
1.6. Rigolele de acostament sunt obligatorii in urmatoarele situatii:
79

"'ROif,f.{

la ramblee cu inaltimea 3 ... 5,00 m in cazul curbelor convertite si suprainaltate


co41, -i-~
la ramblee peste 5,00 m
2: c R~~cU',,y4 11
Descarcarea apelor din rigole de acostament se face prin casiuri amenajate pe taluz 0 -i;::fo_,,,,:1
1 7. Santurile de garda se recomanda sa fie pereate, indiferent de panta.
< sucEA-.Jl'1.8. Amplasarea santurilor de garda se va face la distanta minima, de 5,00 m de muchia taluzului
debleului, iar cand este la piciorul rambleului la distanta minima de 1,50-2,00 m, banda de teren dintre
piciorul rambleului si santul de garda va avea pante de 2% spre sant.
1.9. Antreprenorul va executa lucrarea in solutia in care este prevazuta in proiectul de executie.
Acolo insa unde se constata pe parcursul executiei lucrarilor o neconcordanta intre prevederile proiectului
si realitatea dupa teren privind natura pamantului si panta de scurgere situatia va fi semnalata "lnginerului"
lucrarii care va decide o eventuala modificare a solutiei de protejare a santurilor si rigolelor de scurgere
prin dispozitii de santier.
2. EXECUTIA PEREURILOR USCATE
2.1. Peste terenul bine nivelat se asterne un strat de nisip grauntos si aspru, in grosime de 5 cm
dupa pilonare.
Peste stratul de nisip pilonat se asterne stratul de nisip atanat, de aceeasi calitate, in care se
aseaza pietrele sau bolovanii. Grosimea initiala a acestui strat este de 8 cm.
Pietrele se implinta vertical in stratul de nisip afanat, unele langa altele, batandu-se deasupra si
lateral cu ciocanul, astfel ca fiecare piatra sa fie bine sfransa de pietrele vecine. Pietrele se aseaza cu
rosturile tesute.
Pentru a se asigura pereului se procedeaza la o prima batere cu maiul pe uscat pentru asezarea
pietrelor.
Se asterne apoi un strat de nisip de 1-1,5 cm grosime, pentru impanare care se uda si se impinge
cu periile in golurile dintre pietre paaa le umplu, dupa care se bate din nou cu maiul pana la refuz.
2.2. Suprafata pereului trebuie sa fie regulata, neadmitandu-ss abateri de peste 2 cm fata de
suprafata teoretica a taluzului, refacerea facancu-se prin scoaterea pietrei si reglarea stratului de nisip de
sub aceasta.
I.

3. EXECUTIA PEREURILOR ROSTUITE CU MORTAR DE


CIMENT
3 .. 1. Executia acestui tip de pereu se va executa astfel incat ca dupa prima pilonare umplerea
rosturilor nu se face cu nisip si cu mortar de ciment, M 100 dupa care se piloneaza pana la refuz inainte de
a incepe priza mortarului.
3 ... 2. Suprafata pereului trebuie protejata contra uscarii prin udare timp de 3 zile.

4 EXECUTIA PEREULUI IN MORTAR DE CIMENT

4 1. Peste terenul bine nivelat se asterne un strat de nisip grauntos si aspru, in grosime de 5 cm
dupa pilonare.
Peste stratul de nisip pilonat se asterne un strat abundent de mortar de ciment M 100 in care se
implinta pietrele sau bolovanii si se potrivesc prin alunecare in asa fel ca sa se obtina o tasare a rosturilor
si o refulare a mortarului la suprafata prin toate rosturile.
Se continua apoi cu umplerea cu mortar a rosturilor ramase intre pietre si nivelarea suprafetei prin
pilonare dupa care mortarul este netezit cu mistria.
4 2. Suprafata pereului trebuie protejata contra uscarii prin udare timp de 3 zile si prin acoperire cu
rogojini sau saci timp de 7 zile.
80

.:R0~-4

4 3Conditiile pentru suprafatare sunt cele de la pct.31.2.

c.
c,

1--,.,

q4fu1-'. \,

II.
5 PEREU DE PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI
c:i;;/f,,~4 '4
5 .1. Peste terenul bine nivelat se toarna stratul de fundatie in grosimea prevazuta 1 &ie~fu~
executie din beton de ciment C 30/37 (8400) si pana sa inceapa priza betonului se trece la cE.tcutia
pereului din piatra bruta sau bolovani si colmatarea rosturilor cu mortar de ciment M 100 in conditiile
aratate la pct.33. 1.
5.2. Conditiile de suprafatare sunt cele de la pct.31.3.
Ill.
6. PEREU DIN SETON TURNAT PE LOC
6 . 1. Peste terenul bine nivelat se toarna direct pe parnant stratul de beton C 30/37 in grosimea
prevazuta in proiect pe tronsoane de 1,50 ml cu rosturi de 2 cm.
6. 2. 8etonul turnat trebuie protejat impotriva soarelui sau a ploii incepand din momentul cand
incepe priza prin acoperire si dupa ce priza este complet terminata prin stropire cu apa, atat cat este
nevoie, in functie de conditiile atmosferice.
IV.
7. PEREU DIN ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON
7.1. Elementele prefabricate din beton vor fi asezate fie pe un strat de nisip pilonat fie pe un strat de
beton C 25/30 (8400) conform prevederilor din caietul de sarcini speciale sau a proiectului de executie.
7.2. Forma si dimensiunile elementelor prefabricate vor fi cele prevazute in documentatia de
executie sau elementele similare propuse de Antreprenor si acceptate de "lnginerul" lucrarii.

MASUR/ DE PROTECT/A MUNCii SI DE TEHNICA SECURITATll MUNCii


La executia lucrarilor se va tine seama de legislatia in vigoare privind protecta muncii si anume:
- Legea nr. 5/1965 Protectia muncii, publicata in 8uletinul Oficial nr. 24/18.02.1969;
- Ordinul comun al ministerului Muncii si Ministerului Sanatatii nr. 34 si nr. 60/20.02.1985;
- Ordinul MATMCOFF nr. 612/17.061976 Norme de prevenire si stingere a incendiilor;
- Ordinul MTTc nr. 8/21.05.1982 privind protecta muncii in activitatea de intretinere si reparare a
drumurilor;
- Ordinul nr. 9/1972 a Ministerului Muncii pentru echipamentul de protecfie ("PROTECTIA
MUNCii" nr. 1 - 2 /1972);
- Norme tehnice privind accidentele de munca (8uletinul Oficial nr. 2/1981);
- Ordinul MTTc nr. 242/1961 pentru alimentalia de protecne a unor angajati din MTTc (foaia
10/81 );
- Ordinul MTTc nr. 17/1984 pentru norme de igiena a muncii si acordarea primului ajutor;
- Norme de protecfia muncii in proiectare si studii de teren, N.P.M./p;
-Ordinul MTTc nr. 9/25.02.1982 privind aprobarea "Normelor de protecna muncii specifice
activitatii de construcf - montaj pentru transporturile feroviare, rutiere si navale", din care se va da
atentie deoseoita urrnatoarelor capitole:
-Ordinul MT nr. 357/1998 privind aprobarea "Normelor specifice de protectla muncii, pentru
executarea lucrarilor de drumuri si poduri."
- Legea 90/1996 privind protectia muncii;
In afara rnasurtor prezentate mai s
pe care seful de santier le considera nee

II.

CAIET DE SARCINI
EXECUTIA SEMNALIZARll RUTIERE

GENERALITATI
1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
Prezentul caiet de sarcini se refera la executia indicatoarelor si la recepti , cestui gen de lucrari.
Acesta cuprinde clasificari dupa dimensiuni, simboluri, forme, prescriptii tehni1~~:iWfi~
indeplinite de indicatoare in vederea utilizarii lor pentru semnalizarea r
moderniza.
'O0
0

2.PREVEDERIGENERALE
Confectionarea indicatoarelor - calitatea acestora trebuie sa c

lor respective aflate

urma determinarilor si incercarilor.


In cazul cane se var constata abateri de la prezentul caiet de sarcini beneficiarul va dispune refacerea lucrarilor si
luarea masurilor ce se impun.

TIPURI DE INDICATOARE
1. FORME, CULORI, SEMNIFICATll ALE INDICATOARELOR
I.
A. lndicatoare de avertizare a pericolului
Acest tip de indicatoare se prezinta in urmatoarele doua forme: de triunghiuri echilaterale side dreptunghiuri.
Triunghiurile echilaterale au chenar rosu prezentand o figura desenata in culoarea neagra pe fond alb.
Dreptunghiurile sunt de marimi diferite prezentand pe fond alb sageti rosii care indica sensul virajului sau benzi
inclinate descendente spre partea carosabila.

II.

B. lndicatoare de reglementare

* de prioritate
Formele cele mai variate sunt intalnite la acest tip de indicatoare:
sageti, pentru semnalarea unei treceri de cale ferata, de culoare alba cu chenar rosu;
triunghi echilateral alb cu chenar rosu;
octagon de culoare rosie avend inscrisa inscriptia STOP;
patrat galben prezentand un chenar alb pentru a indica drum cu prioritate;
indicator circular cu chenar rosu avand pe fondul alb reprezentate doua sageti una rosie si alta neagra;
patrat pe fond albastru avand reprezentate doua sageti rosie si alba.
* de interzicere sau restrictie
Cu singura exceptie care se prezinta sub forma patrata, toate celelalte figuri sunt de forma circulara cu chenar rosu,
in marea lor majoritate afisand diverse inscriptii, desene pe fond alb sau albastru.
* de obligatie
Sunt in totalitate circulare, pe fond albastru prezentand sageti albe, reprezentari schematice, valori pentru viteze de
circulatie.

Ill.

C. lndicatoare de orientare si informare

lndicatoare de orientare
Forma in care se prezinta acest gen de indicatoare este cea dreptunghiulara si cea cu sageata, majoritatea avand
fond albastru pe care sunt inscrise cu diverse caractere, denumiri de localitati, etc., cu culoare alba.
82

lndicatoare de informare
Acest tip de indicatoare au forme patrate sau dreptunghiulare de culoare albastra (fondul) pe care sunt rezentate
simbolic diverse utilitati din imediata apropiere a drumului european, cum ar fi: treceri pietoni, punct s ar~ ~
a,
restaurant, telefon, service si altele.
41V-

cq

IV.
D. Semne aditionale
e,1,~tc;/414
Acest tip de indicator are forma dreptunghiulara dar cu cateva exceptii si pe cea patrata,
t nid'nlate
indicatoarele prezentate mai sus cu scopul de a atentiona conducatorii autovehiculelor asupra unor p"""liflif.t1v.:itllt~M
tronsoanelor de drum.
2. CONFECTIONAREA SI VOPSIREA INDICATOARELOR
lndicatoarele se vor confectiona din aluminiu astfel incat sa se realizeze cu precizie formele si dimensiunile
prevazute in prezentul caiet de sarcini.
lndicatoarele de forma triunghiulara, rotunda, dreptunghiulara cu laturi sub 1 ,0 m si cele in forma de sageata - se vor
executa din tabla de aluminiu cu grosimea de min. 2,0 mm, avand conturul ranforsat prin dubla indoire sau cu profil special
din aluminiu.
Panourile dreptunghiulare sau patrate avand latura cea mai mica de eel putin 1,0 m se executa din profile speciale
imbinate pe verrticala.
Nu se admit prinderi prin sudura sau nituire.
Suruburile utilizate trebuie protejate anticoroziv.
Spatele indicatorului si rebordul se vopsesc in culori gri.
Folia refiectorizanta se aplica pe suport din aluminiu.
Pregatirea suprafetei indicatoarelor in vederea aplicarii foliei refiectorizante se face dupa cum urmeaza:
degresarea suprafetei pentru a indeparta petele de ulei cu apa si detergenti la temperatura de aproximativ 25C;
inlaturarea urmelor de praf cu o carpa moale curata si stergerea cu o carps inmuiata in alcool;
dupa zvantare se aplica folia refiectorizanta.
Aplicarea foliei refiectorizante
Folia ce se va utiliza este de tip clasa 2 (tip high intensity grade). Foliile trebuie sa corespunda calitativ conditiilor
mentionate in cap. "Metode de testare a foliei refiectorizante".
Aplicarea foliei se poate face "la rece" atunci cand se foloseste folie cu adeziv la presiune sau "la cald" atunci cand
se utilizeaza folie cu adeziv activat la cald.
3. DIMENSIUNILE INDICATOARELOR
Dimensiunile indicatoarelorvor fi in conformitate cu reglementarile Comunitatii Europene.
A. Avertizare,reglementaresi obligare
B. lndicatoarede orientare (si informare)
Dimensiunile necesare vor rezulta din continutul informatiilor de pe indicator.
Forma poate varia intre un patrat si dreptunghi cu raportul lungime/latime cuprins intre 2 si 2,5.
4. METODE DE TESTARE A FOLIEI REFLECTORIZANTE
1. Prezentul caiet de sarcini stabileste metodele de testare pentru folii refiectorizante inainte de a f folosite la
confectionarea indicatoarelor de circulatie rutiere permanente si temporare, precum si pentru indicatoarele de circulatie
retroreflectorizante, instalabile pe drumuri europene.
2. Generalitati
Materialele retroreflectorizante vor f clasa 2 .
2.1 Materiale din clasa 2 .
Foliile care apartin acestei clase detin o inalta performanta de retroreflexie. Aceste folii sunt constituite din microbile
de sticla aderente la o rasina sintetica, incapsulate de catre o suprafata plana la exterior.
2.2. Clasificareavizuala
83

Foliile retroreflectorizante sunt marcate de catre producatorul lor.


Semnele de marcare sunt integrate in folii in timpul fabricatiei si nu pot fi indepartate prin metode fizice sau chimice,
fara a nu provoca distrugerea sistemului de retroreflexie.
Modelul si locul de aplicare a semnelor de identificare vizuala permite identificarea producatorului si num
nilor
de utilizare a foliei retroreflectorizante. Semnele de identificare vizuala pot fi vizibile la lumina retroreflectata,
nd.,;sITp
foliei reflectorizante este iluminata perpendicular.
';q11t:t;_. ~'

3. Metodele de testare pentru folii retroreflectorizante si indicatoare de circulatie retroreflectoriz ete"ed~ai.


metode de testare fotometrice, metode de testare a caracteristicilor mecanice si metode de testare la
ii ag?esive.
Necesitatile de calitate pe baza testelor de calitate se vor prezenta in continuare separat, pentru folii retrorefle
~~
indicatoare de circulatie retroreflectorizante.
4. Folii retroreflectorizante
Foliile retroreflectorizante din clasa 2 destinate realizarii indicatoarelor de circulatie retroreflectorizante se pregatesc,
se conditioneaza si interpreteaza rezultatele testarii si se testeaza conform urmatoarelor proceduri:
4.1 Pregatirea mostrelor
Mostrele de folii reflectorizante, inainte de a fi testate, se aplica pe placute de aluminiu cu grosimea de 2 mm sau pe
aliaje de aluminiu de calitate asemanatoare cu A'2MG2Mn03.
Suprafata placutei metalice trebuie sa fie plana, iar dimensiunile si metoda de testare trebuie sa fie in concordanta cu
testul care se executa si recomandarile facute de producatorul de folie retro-reflectorizanta.
4.2 Conditionarea mostrelor
Mostrele de folii retroreflectorizante din materiale din clasa 1 si clasa 2, se vor conditiona timp de 24 ore la
temperatura de 23C 2C si 50 RH+ 5%.
4.3 Rezultatele testarii se exprima ca o marime medie, provenita din eel putin trei determinari a trei mostre testate
in conditii asemanatoare.
4.4 Analize fotometrice
4.4.1 Coeficientde retroreflexie
Coeficientul de retroreflexibilitate R permite sa se determine nivelul de calitate al vizibilitatii pe timp de noapte pentru
un semnal retro-reflectorizant. Coeficientul de retroreflexibilitate R se exprima in CD/LX.M2 si se mascara cu aparate special
denumite retrorefiectomere.
Determinarea se executa pe mostre de dimensiuni de 15x15 cm aplicate pe suport din aluminiu, la unghiuri de
incidenta 11 a sursei luminoase de 5, 30, 40 in raport cu normala si la unghiuri de receptie a de 0,20 - 0,33, 1, 2, in raport
cu fascicolul incident.
Valoarea coeficientului de retrorefiexie R, rezulta ca o medie a citirilor efectuate in diferite puncte pe toata suprafata
mostrei de folie retroreflectorizanta.
4.4.2 Culoare
Culoarea foliilor reflectorizante se determina pe mostre avand dimensiunile de 5x5 cm, aplicate pe placute de
aluminiu (pct.4.1 ).
Masurarea culorii se face cu Colormeter, proba fiind iluminata cu o sursa de iluminare Standard 065, sub un unghi
de 45 fata de suprafata normala si cu o directie de masurare de 0 (Geometrie de masurare 45/0).
4.5 Teste de verificare a caracteristicilor mecanice
4.5.1 Adeziunea la suport
Foliile retroreflectorizante trebuie sa prezinte o buna aderenta la suport, indepartarea prin jupuire neputand fi posibila
fara distrugerea materialului retroreflectorizant.
Testul de adeziune se executa pe esantioane avand dimensiunile de 10x15 cm, conditionate conform 4.2.
4.6 Teste de verificare a rezistentei la mediu
84

4.6. 1 Rezistenta la coroziune

Se determina rezistenta la ceata salina produsa prin atomizarea la 35C 2C, a unei solutii de 5 parti greutate
clorura de sodiu dizolvata in 95 parti greutate apa distilata. Mostrele de testat au dimensiunile de 15x15 cm si sunt supuse
actiunii cetii salina la min. doua cicluri de cats 22 ore fiecare ciclu. Ciclurile vor fi separate printr-un interval de 2 ore la
temperatura camerei, timp in care mostrele pot fi uscate. Dupa testare, mostrele vor fi spalate cu apa distilata si uscate cu o
pasla in vederea examinarii.
. . Ro.-t1-4
Testul de rezistenta la coroziune poate fi considerat corespunzator daca mostrele testate nu rezi~~efe~ de
suprafata de tip fisuri, decolorari, etc.
2 c ~~r0.4
4.6.2 Rezistentala intemperii
i -'.;:(6;;;.:
Mostrele de folii retroreflectorizante, cu exceptia culorilor oranj si maro, se expun in diferite zone
@B<&~e
ani, cu fata catre sud si inclinate la 45.
--In vederea testarii mostrelor se spala, se usuca cu carpa moale sau burete si apoi se spala cu apa
distilata.Testul se considera corespunzator daca mostrele de folii reflectorizante:

Y.v

Nu prezinta defecte de suprafata de tipul basici, cojiri fisuri sau maxim 0,8 mm contractii, intinderi sau desprinderi de
suport
4. 7 Suprafata total uda - Determinarea coeficientului de retroreflexie
Performantele de retroreflectibilitate ale unei folii pe timp de ploaie, se simuleaza in laborator.
Mostrele de testat avand dimensiuni de 15x15 cm, trebuie sa aiba intreaga suprafata de sus in jos, acoperita cu un
film de apa.Aceasta se realizeaza prin variatia presiunii apei de la furtun.
Determinarea coeficientului de retroreflexie se face in conditiile in care apa cade pe suprafata foliei.
Testul se considera corespunzator, daca coeficientul de retroreflexie pastreaza minim 90% din valoare.
5. INDICATOARE DE CIRCULATIE RUTIERA
5. 1 Generalitati
5.1.1 Prezentele specificatii pentru indicatoare de circulatie rutiera, permit instalarea de indicatoare de circulatie
rutiera retroreflectorizante optime si durabilitate in timp, pentru a fi utilizate pe drumuri.
5.1.2 Foliile retroreflectorizante din materiale destinate indicatorului de circulatie rutiera, vor fi testate de catre un
laborator specializat.
5.1.3 La fabricarea indicatorului de circulatie din folii retroreflectorizante, foliile retroreflectorizante trebuiesc aplicate
corect, pe suport de aluminiu sau otel zincat.
Alte conditii de aplicare se vor realiza in conformitate cu recomandarile producatorului de materiale
retroreflectorizan te.
5.1.4 lndicatoarele de circulatie rutiera terminate sunt marcate durabil si clar, pe spate, cu urmatoarele date:
Numele, marca fabricii sau alte date de identificare a producatorului sau vanzatorului;
Tipul de materiale retroreflectorizante folosite in constructie;
Luna si anul de asamblare a panoului.
5.2 Metode de testare fotometrica
5.2.1 Determinarea coeficientului de retroreflexie
5.2.1.1 Coeficientul de retroreflexie R' exprimat prin CD/Lx.M2, se poate determina cu retroreflectometre fixe in
laborator.
Scopul determinarii coeficientului R' este urmatorul:
Determinarea nivelului de calitate al vizibilitatii pe timp de noapte, pentru panouri de semnalizare retroreflectorizante;
Urmarirea nivelului de retroreflexie in timp;
5.2.1.2 Pentru testare se aplica metoda prezentata la punctul 4.4. Citirea se face in mai multe puncte ale suprafetei
indicatorului de circulatie.
5.2.2 Culoarea
Culoarea indicatoarelorde circulatie retroreflectorizante se determina conform procedurii descrise la punctul 4.4.2.
5.3 Teste de verificare a caracteristicilor mecanice
85

5.3.1 Adeziunea la suport


Testarea se face pentru a pune in evidenta legatura care exista intre folia retroreflectorizanta
indicatoarelor de circulatie, indepartarea foliei de suport nefiind posibila decat prin distrugerea foliei.
5.3.2 Rezistenta la soc

si suportul

0 mostra de folie retroreflectorizanta de 15x15 cm decupata din indicatorul de circulatie este


o rama
avand laturile de 10x10 cm. De la o inaltime de 25 cm cade o bila de otel cu diametrul de 51 mm, avan greut?~~.di
11
Testul se considera corespunzator daca folia nu se separa de suport sau nu prezinta crapaturi.2; c 1;i;s_~t.11r,.q
.
o .;,.. - C.J
5.3.3 Rezlstenta la caldura uscata
1f'
"0>~<
Mostrele de testare, avand simendiunile 7,5x15 cm se mentin 24 ore in etuva, la temperatura
conditioneaza 2 ore la temperatura camerei si apoi se interpreteaza testul. Testul este considerat corespunzator, daca
mostra nu prezinta defecte de tipul fisuri, cojiri sau lipsa adeziunii.
5.3.4 Rezistenta la frig
Mostrele de testare avanc dimensiuni de 7,5x15 cm se expun timp de 72 ore in congelator, la temperatura de -35C
3C. Apoi se conditioneaza 2 ore la temperatura camerei si se interpreteaza testul. Testul este considerat corespunzator
daca mostra nu prezinta defecte de tipul fisuri, cojiri sau lipsa adeziunii.
'.J1

~zi~c;..~

5.4 Teste de verificarea rezistentelor la intemperii


lndicatoarele de circulatie confectionate din materiale retro-reflectorizante trebuie sa reziste 10 ani.
Tipul de folie utilizata trebuie sa fie insusit de lnginer in care scop ofertantul trebuie sa prezinte un certificat de
calitate eliberat de un laborator specializat.
6.CONFECTIONAREA SI VOPSIREA STALPILOR DE SUSTINERE
6.1. CONFECTIONARE
Stalpii pentru sustinerea indicatoarelor metalice au lungimea de 3,5 m si se confectioneaza dupa cum urmeaza:
a) Pentru stalpii indicatoarelor de forma triunghiulara, rotunda, sageti precum si pentru cele in forma de patrat sau
dreptunghi avand latura cea mai mica sub 1,0 rn, se foloseste teava de otel cu diametre de 48-51 mm si grosimea
peretilor de minim 3 mm
Se pot utiliza si alte tipuri de stalpi daca acestea sunt aprobate de lnginer.
b)
Pentru dispozitivele de sustinere ale panourilor din profile speciale de aluminiu se foloseste teava sau profile de otel
si sunt dimensionate in functie de suprafata panoului, pe raspunderea ofertantului.
Dispozitivele de sustinere a indicatoarelor se protejeaza cu grund de fier sau plumb si se vopsesc in culoare gri.
6.2. CONTROLUL CALITATll PANOURILOR
Conditiile de verificare sunt urmatoarele:
Furnizorul va trebui sa-si asigure colaborarea unui laborator competent in domeniu. Cheltuielile vor fi integrate in
costul Antreprenorului.
Furnizorul va trebui sa fumizeze in propunerea sa un plan de control al calitatii, cupmzand toate testele ce se vor
efectua in uzina.
6.3. CONTROLUL CANTITATILOR
Controlul cantitatilor va fi facut de lnginer care va avea ca sarcina:
receptia marfii
verificarea prin sondaj in depozit inainte de instalare
controlul testelor fumizate odata cu panourile
respectarea programului de instalare si verificare a conditiilor de calitate dupa instalare.
7. PRESCRIPTll PRIVIND EXECUTIA MARCAJELOR
7.1.
GENERALITATI
Prezentul caiet cuprinde conditii obligatorii de realizare a marcajelor rutiere in conformitate cu prevederile Legislatiei
de circulatie rutiera si a standardelor referitoare la semnalizarea rutiera.
7.2.CONDITll TEHNICE PENTRU VOPSELE
86

Vopselele de marcaj de culoare alba, sunt formate intr-un singur component realizand pelicula prin uscare la aer. Nu
se admite vopseaua lichida in amestec cu microbile.
Vopseaua de marcaj se aplica pe drum, urmata imediat de pulverizarea pe suprafata acesteia, a microbilelor de
sticla. Pulverizarea cu microbile se executa pe suprafata de vopsea proaspat aplicata, pentru a asigura o buna fixare a
microbilelor. Operatiile de pulverizare vopsea si microbile se executa practic concomitent, cu aceeasi masinefi""""'~N:l

7.3.TIPURI DE MARCAJE
7 .3.1. Marcaje longitudinale care la randul lor se subdivid in marcaje pentru:
- separarea sensurilor de circulatie;
- delimitarea benzilor;
- delimitarea partii carosabile.
Toate aceste marcaje executate sunt reprezentate prin:
- linie simpla sau dubla;
- linie discontinua simpla sau dubla;
- linie dubla compusa dintr-o linie continua si una discontinua.
Marcajele longitudinale de separare a sensurilor de circulatie se executa de regula din linie discontinua simpla iar in
unele cazuri se folosesc linii continue sau linii formate dintr-o linie continua mod prezentat in plansa nr. 1 a, c.
Marcaje longitudinale de delimitare se executa cand latimea unei benzi de circulatie este de minimum 3,0 m prin linii
discontinue simple avand segmentele si intervalele aliniate in profil transversal pe sectoarele din aliniament.
In apropierea intersectiilor se aplica linii continue simple sau duble.
Marcajele longitudinale de delimitare a partii carosabile se executa pe banda de incadrtare, in exteriorul limitei partii
carosabile:
linii continue simple la exteriorul curbelor deosebit de periculoase;
linii discontinue simple pe drumuri publice sau in intersectii.
Marcajele longitudinale pentru locuri periculoase, in mod special pentru sectoare de drum cu vizibilitate redusa in
plan prin profil longitudinal se executa marcaje axiale cu linii continue care inlocuiesc sau dubleaza liniile discontinue .
7 .3.2. Marcaje transversale
a. de oprire - linie continua avand latimea de 0,40 m, astfel neat locul de oprire sa fie asigurata vizibilitatea in
intersectie (vezi plansa nr. 1 d fig. 7)
b. de cedare a trecerii - linie discontinua, latime de 40 cm care poate fi precedata de un triunghi cu dimensiunile din
plansa nr. 2
- de traversare pentru pietoni se executa prin linii paralele cu axa caii, cu latimea de 60 cm iar lungimea lor fiind de 3
sau 4 m functie de viteza de circulatie pe zona respectiva mai mica de 60 km/h nu mai mare de 60 km/h
In intersectiile cu circulatie pietonala foarte intensa marcajele trecerilor de pietoni pot fi completate prin sageti
indicand semnele de traversare.
- de traversare pentru biciclete se executa prin doua linii intrerupte;
7 .3.3. Marcaje diverse
de ghidare folosite la materializarea traiectoriei pe care vehiculele trebuie sale urmeze in traversarea intersectiei;
pentru spatii interzise se executa prin linii paralele care pot fi sau nu incadrate de o linie continua realizate conform
plansei nr.2c
pentru interzicerea stationarii;
pentru locurile de parcare pe partea carosabila:
a. transversala pe axa sau marginea caii;
b. inclinata fata de axa sau marginea caii;
c. paralela cu axa sau marginea caii;
curbele deosebit de periculoase situate dupa aliniamente lungi pot fi precedate de marcaje de reducere a vitezei
constituite din linii transversale cu latime de 0,40 m conform plansa nr. 3 a fig. 19.
7.4.4. Marcaje prinsageti si inscriptii
87

Aceste marcaje dau indicatii privind destinatia benzilor directiilor de urcat spre o anumita localitate, limitari de viteza
etc.
Culoarea utilizata la executia marcajelor este alba.
Marcajele se executa in general mecanizat cu masini si dispozitive adecvate. Marcajele prin sageti, inscriptii,
precum si alte marcaje de volum redus se pot executa manual cu ajutorul sabloanelor corespunzatoare.
R

figuri

La executia marcajelor cu vopsea suprafata partii carosabile, trebuie sa fie perfect uscata i tenp~r~~ ediului
~mbia_nt sa fi: de ~in. ~15C ~stfel meat sa ~e .asigure functiona_rea dispozitivelor de pulverizare ~a/~~~4~)Cnt
iar
mtensltatsa vantulu1 sa fie suficient de redusa meat sa nu perturbe jelul de vopsea.
~ 1.1:{0:,;:1
7.4.5.APLICAREA MECANICA
~
'' .. ;
8
Vopselele cu un continut mic de solvent se aplica cu masini de marcaj capabile sa realizeze performantele 'rri~~~~in anexele
1 si 2.
7.4.6.PREGATIREA SUPRAFETEI DE MARCAJ
- Se stabileste itinerariul de marcaj si se caracterizeaza suprafata
- bituminoasa
- beton de ciment
- Suprafetele de marcaj murdare de grasime, se sterg cu toluen.
- Aplicarea marcajului se face cu vopsele de marcaj, avand calitati tehnice conform Capitol La inceperea lucrului si pe parcurs
de cate ori se considera necesar, se fac verificari ale dozajelor de vopsea proaspat aplicata si microbile, corelat cu masuratori
de grosimede film ud.
7.7.EXECUTIA MARCAJULUI RUTIER
La executia marcajului rutier, se va tine seama de urmatoarele:
Tipul imbracamintii rutiere si rugozitatea suprafetei
Cartea marcajului corectata cu ultimele situatii ale drumului
Grafic de executie
Tehnologia de marcaj (premarcaj, pregatire utilaj, pregatire suprafata, pregatire vopsea)
Dozaj ud si uscat de vopsea, dozaj de microbile
Executia lucrarilor se face cu ajutorul esalonului de lucru ;
7.8.CONTROLUL CALITATll MATERIALELOR DE MARCAJ
Utilajele folosite pentru marcaj trebuie sa fie capabile sa execute lucrarile in conformitate cu caietele de sarcini.
Probele martor sigilate, se pastreaza in locuri adecvate, conform timpului de viata in ambalaj, recomandat de fabricant. In
caz de litigiu, probele martor se analizeaza intr-un laborator neutru, pentru obtinerea unui buletin de analiza necesar
lamuririi litigiului. Controlul cantitatilor si al calitatii marcajului va fi efectuat de lnginer.
Antreprenorul va trebui sa furnizeze in oferta sa un plan de asigurare a calitatii, precizand organizarea mijloacelor
materiale si din punct de vedere al personalului utilizat pentru efectuarea controlului. De altfel, lnginerul va putea efectua
controlul calitatii materialelor in orice moment, cheltuielile infrand in sarcina Antreprenorului. Antreprenorul va respecta
dozajele date de laboratorul de omologare, corectata in functie de trafic, tipul si caracteristicile suprafetei drumului, tipul de
vopsea utilizata si conditiile de mediu. Laboratorul desemnat se va alatura controlului dozajului la fata locului. In caz de
nerespectare a dozajelor Antreprenorul va trebui sa refaca marcajul pe cheltuiala proprie si in conditiile impuse de lnginer.
7 .9.RECEPTIA LUCRARILOR DE MARCAJ
- Receptia lucrarilor de marcaj pentru vopsele cu durata de viata de pana la 2 ani, se face in 2 faze:
Enginer desemnat de beneficiar va verifica reteta pentru vopsele, microbile si grosimea stratului de vopsea
executata.
Se verifica geometria benzii de marcaj, conform prevederilor ST AS 1848/7-85. Se verifica constatarile privind
dozajele de vopsea si microbile si grosimile peliculei ude, facute in timpul executiei
Se determina Coeficientul de Retroreftexie, Factorul de luminanta, Coeficient SRT si grad de uzura, care trebuie sa
corespunda cu CENfTC 226 WG-2
Deficientele de calitate de tipul: aspect, proprietati optice, dozaje de vopsea si microbile, se propun pentru remediere
88

7.10 EXECUTIA PREMARCAJULUI

Premarcajul va ti efectuat in conditiile urmatoare:


- pe un sector vizibil, adica la limita vizibilitatii
Va trebui determinat axul drumului care sa fie marcat in raport cu marginile drumului, apoi se va f
trol
vizual al axului determinat. In cazul aliniamentelor lungi, daca metoda vizuala nu este satisfacatoare se r fol~i me
041:
v11
topografice.
2 c R~.,01,y4

7.11.VERIFICAREA CALITATll PREMARCAJULUI


.;_,,.,c~,~~:~ ~ )
Premarcajul va fi efectuat de Antreprenor in conditiile prevazute la Cap. 10 si va fi verificat de lnginer. In~~~~
premarcajului de catre lnginer, Antreprenorul va trebui sa-1 refaca pe cheltuiala proprie.
Executia marcajului va incepe numai dupa acordul lnginerului privind executia premarcajului.
~---,:-:o-

89

Cuprins:
CAIET DE SARCINI

POD
1.INFRASTRUCTURI

~=~
c

~?. ~
co0

2.SUPRASTRUCTURI DIN SETON ARMAT

.::v.

3.SCHELE, E$AFODAJE $1 CINTRE............................

.. .. .

V ,.q s

~(.-. .

/-<t~
r.

.r,:).Ji.M.V.

'<:.~-/

c.

5.ARMATURI

~j

vI

4.COFRAJE

0'

~~li/''!\i''(;''i~i~'<-o.

u
'? ~

...

~:::?b

6.SETOANE

~ ..

7.SUPRASTRUCTURI DIN SETON PRECOMPRIMAT


8.APARATE DE REAZEM

.
:

10.HIDROIZOLATll

11.DISPOZITIVE DE ACOPERIRE A ROSTURILOR DE DILATATIE

..

12.IMSRACAMINTI RUTIERE LA PODURI


13.RACORDAREA CU TERASAMENTELE

..

14.PLACI DE RACO RDARE $1 GRINZI DE REZEMARE

..

15.PROTECTIA SFERTURILOR DE CON

16.SCARI $1 CASIURI PE TALUZE

18. PARAPET I

19.DISPOZITIVE DE EVACUARE A APELOR

20.BORDURILE DE TROTUAR

21.DISPOZITIVELE ANTISEISMICE

90

.,. ROM41'

1.INFRASTRUCTURI
GENERALITATI
c,

~\

OiifutV, ''
R1$ '.4

C C,1F-1~ C..;
Culeele sunt elemente de infrastructura care asigura rezemarea traveelor de capat i fac racordarea cu ramp ~
01~7~,
CONDITllLE DE EXECUTIE ALE CULEILOR
~ sucE~~~
Executia culeelor nu se poate face decat pe baza de proiect. Fundarea infrastructurilor nu este admisa fara exi~~tudiil r
geotehnice, adecvate sistemului de fundare adoptat. Contractantul are obligatia sa urmareasca corespondenta dintre stratificatia
prevazuta in proiect si cea reala si sa semnaleze beneficiarului orice nepotrivire, in scopul stabilirii masurilor necesare.
Contractantul trebuie sa marcheze axele fundatiei, inainte de a inceperea executiei de asemenea, contractantul trebuie sa
anunte lnginerul pentru a accepta marcarea i sa aprobe inceperea lucrarilor,
Dupa terminarea fundatiilor se vor efectua, de catre antreprenor, noi masuratori. Antreprenorul are obligatia sa semnaleze
beneficiarului orice abateri de la trasarea initiala si sa propuna solutii de remediere in cazul unor eventuale nepotriviri.
Masuratorile topografice se vor repeta si dupa terminarea elevatiilor in scopul determinarii exacte a distantelor dintre aparatele
de reazem.
Eventualele corecturi se vor face pe baza acordului lnginerului.
Fundatia, fundatia radierului, elevatia, etc pot fi efectuate numai pe baza de proiect.
Modul de cofrare si tratare a suprafetelor infrastructurilor va avea acordul inginerului, la cererea inginerului se va intocmi un
proiect.
Executa culeelor i pilelor nu se poate face decat pe baza de proiect. Acestea pot fi fund ate direct sau indirect.
Adancirnea de fundare se stabileste pe considerente de rezistenta $i stabilitate la lncarcan statice $i dinamice $i de
asigurare contra afuierilor.
lnfrastructurile vor trebui sa respecte conditiile prevazute in proiect, din NP 115-04" Normativ privind proiectarea
infrastructurilor de beton si beton armat pentru poduri" $i in prezentul caiet de sarcini.
Nu este admisa fundarea infrastructurilor sub adancirnea de inghet prevazuta in STAS 6054 - 77 "Teren de fundare. Adancim'
maxime de inghet. Zonarea teritoriului Romaniei".
Nu este adrnisa fundarea infrastructurilor fara existenta studiilor geotehnice, adecvate sistemului de fundare adoptat.
Executantul are obligatia sa urmareasca corespondents dintre stratificatia prevazuta in proiect $i cea reala $i sa
semnaleze
Consultantului orice nepotrivire, in scopul stabilirii masurilor necesare.
fnceperea executei infrastructurilor, se va face in urma trasarii de catre executant a axelor fundatiilor. Dupa terminarea trasarii,
executantul va in$tiinta Consultantul care urmeaza s8-$i dea avizul pentru inceperea lucrarilor. Dupa terminarea fundatiilor se
vor efectua, de cane antreprenor, noi masuratorl Antreprenorul are obligatia sa semnaleze Consultantului orice abateri de la
trasarea initiala $i sa propuna solutii de remediere in cazul unor eventuale nepotriviri. Masuratorile se vor repeta $i dups
terminarea elevajilor in scopul determinarii exacte a lungimii suprastructurii. Eventualele corectari se vor face pe baza
propunerilor antreprenorului $i numai cu aprobarea Consultantului $i cu avizul Proiectantului.
Lucrarile la fundatii, radiere, elevatii, etc. se vor executa numai pe baza de proiect.
Modul de cofrare $i tratare a suprafetelor infrastructurilor va avea acordul Consultantului.
MATERIALELE DE CONSTRUCTIE FOLOSITE LA EXECUTIA INFRASTRUCTURILOR
AGREGATELE
Agregatele vor corespunde SR EN 12620+A 1 :2008 Agregate pentru beton ;
Nisipul utilizat sort 0-4 trebuie sa fie conform caracteristicilor generale de granulozitate din SR EN 12620+A 1 :2008,
corespunzator claselor de granulozitate.Se va folosi pietris de rau sorturile 8 - 16 si 16 - 25(31,5). Partea levigabila admisa la
pietris este de 0,5%.
Amestecul format din sorturile de agregate, nisip O - 4; 4 - 8, pietris 8 - 16 si 16 - 25(31,5), se va inscrie in zona foarte buna a
limitelor granulometrice.
Se vor lua masuri pentru evitarea depunerilor de praf pe agregate.

91

Agregatele vor corespunde SR EN 12620:2008 "Agregate pentru beton", "" ~i "Normativului pentru producerea si executarea
lucrarilor din beton, beton armat ~i beton precomprimat" ..
Nisipul utilizat va proveni numai din cariere naturale. Nu se admite folosirea nisipului de concasaj. Partea levigabila este de
~:~}t~l~si pietris de rau, sorturile 7 - 16 ~i 16 - 31. Partea levigabila admisa la pietris este de 0,5%.

,.v

~ ROitt4-t~

",1\

-. A~estecul format din sorturile de agregate, nisip 0 - 3; 3-7; pietris 7 - 16 ~i 16 - 31, se va inscrie in zona foart buna ~&~'!,y
limitelor granulometrice;
2 c .l?~~c, '4 )
- Toate agregatele aprovizionate vor fi ciuruite, spalate si sortate;
i ~f'r1~<1
- Se vor lua masuri pentru evitarea depunerilor de praf pe agregate.
:(
1 /
CIMENTURI
Q,v5'~-J ,
Cimentul va corespunde SR EN 197-1 :2011 Ciment, Partea 1: compozitie, specificatii si criterii de conformitate ale
cimenturilor uzuale si SR 7055
Este strict interzisa amestecarea diferitelor clase de ciment.
Pentru fiecare tip de ciment se va asigura o celula separata tip siloz, camera sau container.
Cimentul va corespunde SR EN 197-1 :2011
Cimentul se va livra in cantitati astfel determinate, incat stocul rezultat sa fie consumat in max. 2 luni;
Nuse ad mite amestecarea cimenturilor de diferite clase ~i tipuri ~i utilizarea lor ca atare. Pentru fiecare tip de ciment se va
asigura o incapere, un siloz sau un bunker separat, avandu-se in vedere ~i starea de conservare.
ARMATURILE
Arrnaturile trebuie sa respecte planurile de execute din proiect. Restul conditiilor sunt cele prevazute in capitolul "Armaturi".
BETOANELE
Betoanele vor respecta clasele prevazute in proiect. Prepararea betonului va respecta prevederile din capitolul
'Betoane", iar tumarea betonului prevederile din c prevederile "Normativului pentru producerea si executarea lucrarilor din
beton, beton armat si beton precomprimat" indicativ NE 012-2010.
APA
Apa utilizata la prepararea betoanelor cat si la stropirea lor trebuie sa corespunda conditiilor tehnice prevazute in SR EN
1008:2003.

92

2v~t
2.SUPRASTRUCTURI DIN BETON ARMAT
GENERALITATI
BETOANE
( suct:P.."'\'Compozitia betonului proiectat se stabileste pe baza de incercari preliminare, conform Coduluide practica pentru e oane CP
012/1/2007 si prevederilor SR EN 206-1:2014 Seton, Partea1: , Specificatie, performanta, productie si conformitate", folosindu-se materialele aprovizionate, stabilite si verificate de catre un laborator autorizat.
Betoanele se prepara in statii de beton atestate intern si verificate.
Dozarea materialelor folosite pentru prepararea betoanelor se face in greutate. Abaterile limita se vor incadra in prevederile din
capitolul ,,Betoane" si ale Codului de practica pentru producerea betonului indicativ CP 012/1/2010.
Folosirea plastifiantilor, antrenatorilor de aer etc. se admite numai cu aprobarea lnginerului tinand cont de prevederile
capitolului ,,Betoane" din prezentul caiet de sarcini.
Umiditatea agregatelor se verifica zilnic, precum si dupa fiecare schimbare de stare atmosferica.
In timpul turnarii trebuie asigurat ca betonul sa umple complet formele in care este turnat. Betonul preparat cu o temeperatura
de 5-30C trebuie turnat in maxim 90 minute.
Betonul adus in vederea turnarii nu trebuie sa prezinte segregare.
La turnarea betonului trebuie respectate regulile din NE 012/ si NE 013/.
Jgheaburile, autoagitatoarele de transport beton etc. vor trebuie pastrate curate si spalate dupa fiecare intrerupere de lucru. La
compactarea betonului se vor folosi mijloace mecanice de compactare ca: mese vibrante, vibratoare de cofraj si vibratoare de
adancirne, iar in timpul compactarii betonului proaspat se va avea grija sa nu se produca deplasari sau degradari ale armaturilor
si cofrajelor.
Cornpozita betonului proiectat se stabileste pe baza de incercari preliminare, conform "Normativului pentru producerea si
executarea lucrarilor din beton, beton armat ~i beton precomprimat" indicativ NE 012, folosindu-se materialele aprovizionate,
stabilite ~i verificate de catre un laborator autorizat.
La adoptarea retetei la statia de betoane, se va tine seama de capacitatea ~i tipul betonierei, de umiditatea agregatelor, iar
pe timp friguros se va tine seama de temperatura materialelorcomponente ~i a betonului.
Betoanele se prepara Tn statii de beton verificate ~i atestate.
Dozarea materialelor folosite pentru prepararea betoanelor se face in greutate.
Abaterile limita se vor incadra in prevederile capitolului "Betoane" din prezentul Caiet de sarcini ~i ale "Normativului pentru
producerea si executarea lucrarilor din beton, beton armat ~i beton precomprimat" indicativ NE 012.
Folosirea plastflannlor, antrenatorilor de aer, etc. se ad mite numai cu aprobarea beneficiarului, tinand cont de prevederil e
capitolului "Betoane" din prezentul Caiet de sarcini.
Umrlitatea agregatelor se verifica zilnic, precum si dupa fiecare schimbare de stare atmostenca.
In timpul turnarii trebuie asigurat ca betonul sa umple complet formele in care este turnat, patrunzand in toate colturile ~i
nelasand locuri goale.
Betonul preparat avand, de requla, temperatura inainte de turnare cuprinsa intre 5-300C, trebuie turnat Tn cofraje In maximum 1
ora In cazul folosirii cimenturilor oblsnaite ~i 1/2 ora cane se utlizeaza cimenturi cu priza rapida. In situatia betoanelor cu
ternperaturi mai mari de 300 C se iau masuri suplimentare, cum este ~i utilizarea de aditivi intarzietori~ conform Codurilor NE
012 si Codului NE 013-02. Betonul adus in vederea turnarii nu trebuie sa aiba agregatele segregate. In perioada dintre preparare
~i turnare, se interzice adauqarea de apa in beton. La turnarea betonului trebuie respectate regulile din Codul NE 012 si Codului
NE 013-02. Jgheaburile ~i autocamioanele de transport beton, etc. vor trebui pastrate curate ~i spslate dupa fiecare intrerupere
de lucru.
La compactarea betonului se vor folosi mijloace mecanice de compactare ca mese vibrante, vibratoare de cofraj ~i vibratoare de
adancime, iar in timpul compactarii betonului proaspat, se va avea grija sa nu se produce deplasari sau deqradar' ale
armalurilor sl cofrajelor.
ELEMENTE PREFABRICATE. MONTAJ $1 MONOLITIZARE
In cazul structurilor din grinzi ~i placi prefabricate, atat grinzile cat si placile prefabricate vor fi numerotate, iar pe ele se
va lnscrie cu vopsea data fabricaril si tipul de placa sau grinda, prin care se precizeaza astfel pozitia acesteia ln lucrare.
Montarea elementelor prefabricate, va fi condusa de seful punctului de lucru un inginer specializat Tn acest domeniu ~i
supravegheata permanent de mai~tri cu experienta dobandita Tn lucrari similare.
Operate de montaj trebuie sa fie precedata de lucrari preqatitoare specifice operatel respective ~i care depinde de la
caz la caz, de tipul elementului care se rnontsaza, sau de modul de alcatuire a structurii.
Pentru montarea elementelor prefabricate se vor folosi utilaje care sa asigure montajul Tn conditii de securitate.
La asezarea pe reazeme se va urmari pozitonarea corecta conform proiectului, atat in ce priveste asigurarea
amplasamentului, cat ~i a lungimii de rezemare ~i a contactului cu supratetele de rezemare. Elementele vor fi eliberate din
dispozitivul de prindere numai dupa realizarea corecta a rezernanl. Este obligatoriu a se asigura echilibrul stabil al tuturo r
elementelor montate sau care reazema pe acestea.
93

lmbinarile definitive trebuie sa fie executate Tn eel mai scurt timp posibil de la montaj.
Fetele elementelor care urmeaza a veni ln contact cu betonul de monolitizare sau mortarul de poza, vor fi bine curatate
cu o perie de sarma si apoi spalate cu apa sub presiune sau suflate cu jet de aer.
Verificarea montarii elementelor si Tncadrarea in tolerente, se va face conform "Normativului pentru pr ,
. si
4+,... \
executarea lucrarilor din beton, beton armat i beton precomprimat" indicativ NE 012/2 : 2010.
~

La corectarea eventualelor defecte de montaj nu se vor folosi procedee care pot duce la deteriorar ele~lor. -v,, ')
Grinz~le. si placile ~refabricate se vor ~on?litiza intre ele co~f?rm ~etaliil?r di~ proiect.
.
'Rf:S-/ 1'.4
La placile prefabricate pentru structun rnixte se vor rnonoltiza ' golunle din dreptul conectonlor, e.Jalqp~u-seu;
armaturile din proiect necesare legani conectorilor de armatorile de rezistenta ale placilor.
~
La structurile mixte, ln zone de precomprimare a placilor, se vor manta tuturi pentru continuitatea c li:rtile~~~
dreptul rosturilor de monolitizare.

Clasa betonului de monolitizare va indicat in proiect. Reteta betonului de monolitizarese va stabili experimental pe baza
de Incercari
Pentru tensionarea, blocarea i injectarea cablurilor prevazute pentru precomprimarea platelajelor la structurile mixte, se vor
aplica prevederile "Normativului pentru producerea si executarea lucrarilor din beton, beton armat i beton precomprimat"
indicativ NE 012:2010 si Codul de practica NE 013-02.
Alte abateri limita decat cele referitoare la dimensiuni (lungimi, latime i grosime placa) se vor Tncadra In prevederile
"Normativului pentru producerea si executarea lucrarilor din beton, beton armat i beton precomprimat" indicativ NE 012si
"Codului de practica pentru executarea lucranlor din beton, beton armat sl beton precomprimat"- indicativ NE 013-02.
c,

RECEPTIA LUCRARILOR
iNCERCAREA LUCRARILOR
Antreprenorul are in intregime in sarcina sa cheltuielile pentru incercarea lucrarilor precizate in proiect. Toate incercarile se
executa doar in prezenta reprezentantilor lnginerului.
Toate testele se vor face in prezenta reprezentantului inginerului.
Operatiunile de masurare se vor face doar de catre o institutie autorizata, licentiata in prealabil numai cu consimtamantul
lnginerului.
Antreprenorul are Tn Tntregime, Tn sarcina sa, cheltuielile de Tncercare a lucrarilor precizate in proiect sau prin standarde le i
normativele ln vigoare. Aceste incercari se executa Tn prezenta Consultantului i Proiectantului.
Tot antreprenorul are in sarcina asigurarea camioanelor sau a convoaielor necesare incercarf precum i dispozitivele, schelele
sau accesele necesare efectuarii operatlunlor de masurare.
Proiectele de Tncercare se vor Tntocmi de catre o firma specializata, care poate fi chiar firma care a proiectat lucrarea.
Operatiunlle de Tncercare propriu-zise i prelucrarea datelor vor fi efectuate de catre o firrna specializata, ce va fi acceptata de
proiectant i beneficiar.
REFACEREA LUCRARILOR CU DEFECTE
in cazul cano o parte, sau Tntreaga lucrare, nu corespunde prevederilor din proiect i din caietul de sarcini, antreprenorul este
obligat sa execute remedierile necesare. Dupa rscunoasterea i analiza defectelor, Tnaintea Tnceperii lucrarilor de remediere
antreprenorul propune Consultantului programul de reparani spre aprobare.
Pentru remedierile defectelor de natura sa afecteze calitatea structurii, siquranta i durabilitatea in exploatare, Constructorul va
proceda astfel:
o
efectuarea releveului detaliat al defectelor;
a
evaluarea consecintelor posibile pe termen scurt sau mai lung;
o
asigurarea unei expertize tehnice efectueta de catre expert tehnic atestat, care va evalua situatia i va da solutii de
remediere;
o
Tntocmirea unei documentaf de reparatii, Tnsotita de toate justificarile necesare.
o
rnontarea Tn lucrare a dispozitivelor de control necesare, eventual sa asigure personal de execute:
o
In functie de constatanle i de studiile efectuate, beneficiarul poate sa procedeze astfel:
sa acorde viza documentatei de repsrati, cu eventuale observati;
sa prevada demolarea unor par1i, sau a lntregii lucrari i refacerea lor pe cheltuiala antreprenorului;
in cazul defectelor privind geometria lucrarii, calitatea i culoarea suprafetelor, dar care nu atecteaza siguranta i capacitatea
portanta a lucrarii reparatile se pot efectua astfel:
defectele minore se pot corecta prin degresare, spalare, rabotare sau rebetonare cu betoane speciale aderente;
Tn cazul defectiunilor mai importante, antreprenorul poate propune beneficiarului un program de remediere, care va fi
analizat i aprobat ca atare, sau cu coropletarile necesare.
La supratetele vazute cu parament fin este interzisa sclivisirea simpla. Atunci cand totusi se aplca, aceasta nu se va face decat
cu aprobarea Consultantului.
Fisurile deschise care pot compromite, atat aspectul cat i durabilitatea structurii, vor f tratate, respectanc prevederile
Normativului C 149-88, privind procedeele de reparare a elementelor din beton i beton armat. Tratarea fisurilor se poate face
i cu materiale speciale, pe baza unei tehnologii avizate de catre beneficiar i a instructiunilor specifice de aplicare ale
94

materialelor respective.
La terminarea lucrarilor antreprenorul va efectua o verificare a intregii lucrari i va asigura degajarea tuturor spatiilor ( sprijiniri,
susfineri, depozite, etc.) pentru a permite lucrul liberal structurii.

CONTROLUL CALITATJI LA RECEPTIA PE SANTI ER A PREFABRICATELOR


Acest capitol cuprinde verificarile minime obligatorii necesare controlului calitatii in fabricile de prefabricate, pe
receptla elementelor prefabricate pe sanfier. Controlul de calitate se face in fiecare unitate in parte i de c e<trf~.g
conform prevederilor prezentului cod, a STAS 6657/1-3 i a altor reqlementari legale In vigoare.
cou.,

:nvN..:i

,,

'"",,

c Rist.
c :I ,.,

Verificarea elementelor prefabricate ~i a componentelor


acestora se face prin:
-verificari de lot
-veriflcari periodice

I,

i6l1'

Verificarile de lot se efectueaza pe fiecare lot de produse in parte (loturi formate din acelasi fel de prefabricate, avand acelea~i
dimensiuni, forma, armare si class de beton) i constau din:
verificarea materialelor;
verificarea aspectului dupa turnare;
verificarea caracteristicilor geometrice (precizia de execute i incadrarea In tolerante) aelementelor prefabricate,
verificarea modului de execute a elementelor prefabricate privind pozitia armaturii sl a pieselor lnglobate lnainte de
turnare, verificarea grosimii stratului de acoperire cu beton.
verificarile de lot se fac pentru betoane, materiale componente ale acestora i otel beton, conform anexelor 7 .1-7.3 din
NE013 iar pentru celelalte materiale conform standardelor i Agrementelortehnice ale produselor;
pentru elemente structurale i nestructurale, bucata cu bucata pentru conditiile de aspect, pozitonarea armaturil ~i a
pieselor inglobate, regimul de sudare i grosimea stratului de acoperire cu beton; statistic se verifica caracteristicile geometrice,
grosimea stratului de acoperire cu beton ~i a clasa betonului;
controlul dimensiunilor geometrice se executa pentru fiecare element.
Obs. Verificarea statsnca a clasei betonului se face conform Anexelor 7 1 ... 7.3 din NE013
Controlul calitatii pentru receptie:
Tolerante:
Tolerantele pentru elementele geometrice sunt prevazute in SR EN 13369/2004- Reguli comune pentru produsele
prefabricatede beton.
Controlul calitatii elementelor prefabricate
Toate elementele prefabricate transportate in santier trebuie certificate din punct de vedere al calitatii in conformitate
cu reglementarile Romanesti.

95

~So
MODERNIZARE DRUMURI AGRICOLE PRIN MASURA 125 IN COMUNA Rl~CA ,JUDETUL SUCEAVA

3.SCHELE, E~AFODAJE ~I CINTRE


DATE GENERALE

~ p.0M41'
~

.. sec 1asif1c~ in:


I n f unc f1~ d e d. es1ma1te 1 ucran1 e prov1~?rn

'-

cotti'JA
Rh~,'., ~v1/
1

l
''\

-esafcde]e, c1ntre ce suporta structun in curs de reahzare;


c ci, le . .,
-schele de serviciu destinate de a suporta deplasarea personalului, sculelor si materialelor;
~
-ro.,
-dispozitive de protectie la lucru sub circulatie, impotriva caderii de materiale, scule etc.
<. sue~~;_:;
Lucrarile temporare proiectate vor fi prezentate inginerului spre acordul sau. Nici o lucrare nu va incepe inainteCreacordul at
de catre inginer.
REALIZAREA SI UTILIZAREA LUCRARILOR PROVIZORll
Calitatea materialelor, materialelor de inventar si materialelor noi trebuie sa corespunda standardelor in vigoare.
lntrebuintarea de elemente refolosibile este autorizata atat timp cat deformatiile lor sau efectele oboselii nu risca sa compromita
securitatea executiei si a calitatii.
EXECUTIE, UTILIZARE, CONTROALE
Tolerantele aplicabile la lucrarile provizorii sunt stabilite in functie de tolerantele de la lucrarile definitive.
Deformatiile lucrarilor provizorii se controleaza prin nivelmente efectuate de catre antreprenori fata de reperele acceptate de
beneficiar.
Antreprenorul va lua toate masurile necesare pentru evitarea unor eventuale deformatii.
Antreprenorul are obligatia sa asigure intretinerea regulata a lucrarilor provizorii.
GENERALITATI
Prezentul capitol se refers la lucrarile provizorii, care folosesc la realizarea lucrarii definitive 9i care, In functie de destinefie, se
clasinca In:
o e9afodaje i cintre ce suporta structuri In curs de realizare;
o schele de serviciu destinate a suporta deplasarea personalului cu scule 9i materiale de lucru;
o dispozitive de protecfie la lucru sub circulate, lmpotriva caderii de materiale, scule, etc.;
Lucrarile provizorii se executa de catre antreprenor pe baza de proiect 9i se aprooa de catre Consultantului pe baza avizului
Proiectantului lucrarii definitive.
PROIECTAREA LUCRARILOR PROVIZORll
Proiectul poate f lntocmit de catre antreprenor sau de catre orice unitate de proiectare autorizata.
Proiectul trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii;
o sa asigure securitatea lucratorilor 9i lucrarilor definitive;
o sa tina cont de datele impuse de lucrarea definitiva;
o sa adopte scheme statice simple, evitand pe cat posibil elementele solicitate la lncovoiere, care au deformatu mari;
o sa fie rezistente 9i rigide;
o OOiapermitamontarearapida~idecofrarealenta~isiguraprinintermediuldispozitivelordedescintrare;

96

o sa nu obtureze albia i sa asigure spatiile necesare sub pod;


o

deforrnauile lucrarilor provizorii nu trebuie sa produca defecte la betonul in curs de priza sau Intarire:

o sa cuprinda succesiunea detaliata a tuturor fazelor;


o sa cuprinda piese scrise explicative i planse de executie:
Un exemplar complet din proiect trebuie sa existe in permanents pe santier la dispozitia Consultantului.
_R
Plansels de execute trebuie sa defineasca geometria lucrarnor provizorii ca i natura i caracteristicile tutur r elemen0
componente.
Co4!1

c...
f)
u,y_.
c C' '1/.('" /.f

Din planse trebuie sa rezulte urmatoarele:

Cl

.I;: Y(,..Q
if.Ii .
'/ /?:/

o rnasurile luate pentru asigurarea stabilitatii i protecfiei fundatiilor;


o modul de asamblare a elementelor componente ale cintrelor, esafodaielor i schelelor;
o reazemele elementelor portante care trebuie sa fie compatibile cu propria lor stabilitate i a elementelor pe care sprijin ;
o sistemul de contravantuire ce trebuie asigurat in spatu, dupa cele trei dimensiuni;
o dispozitiile ce trebuie respectate in timpul manipularilor i pentru toate operafile de reglare, calare, descintrare, decofrare,
demontare;
o contrasagetile i tolerantele de execute:
O modul de asigurare a punerii in opera a betonului, libertatea de deformare a betonului sub efectul cornacnei i
precomprimarii:
O dispozitivele de control ale deformanilor i tasanlor.
o Din piesele scrise trebuie sa rezulte urmatoarele:
o speclficata materialelor utilizate, materialele speciale, materialele provenite de la terti;
o instructiuni de montaj a lucrarilor provizorii;
o instructiuni cu privire la toate elementele a carer evenmala defectiune ar putea avea consecinte grave asupra securitatii
lucrarilor.
REALIZAREA $1 UTILIZAREA LUCRARILOR PROVIZORll
Calitatea materialelor, elementelor de inventar i a celor noi, trebuie sa corespunda standardelor in vigoare.
Antreprenorul are obligatia sa prezinte certificate de atestare pentru materialele destinate lucrarllor provizorii, atat cand se
folosesc produse noi, cat i cand se refolosesc produse deja utilizate, pentru care trebuie sa se garanteze ca satisfac conditiile
de rezistenta i stabilitate. lntrebuintarea de elemente refolosibile este autorizata atat timp cat deformatiile lor sau efectele
oboselii nu risca sa compromita securitatea executer
Antreprenorul are obligatia sa scrie pe planse nurnarul admisibil de refolosiri.
Materialele degradate se rebuteaza sau se dau la reparat in ateliere de specialitate. In acest din urma caz, antreprenorul
va justifica valabilitatea reparetlel, fara ca aceasta justificare sa-i atenueze responsabilitatea sa.
EXECUTIE, UTILIZARE, CONTROL
Tolerantele aplicabile la lucrarile provizorii sunt stabilite In functie de tolerantele de la lucrarile definitive.
Deformatiile lucrarilor provizorii se controleaza prin nivelmente efectuate de catre antreprenori, fata de reperele acceptate de
catre Consultant.
Rezultatele rnasuratorilor se transmit Consultantului i Proiectantului.
Antreprenorul va lua toate masurils necesare pentru evitarea unor eventuale deforrnati,
PRESCRIPT!! COMPLEMENTARE PRIVIND CINTRELE, E$AFODAJELE
Proiectul cintrelor, esafodaielor, cat i montajul acestora in amplasament, se lntocmeste pe raspunderea antreprenorului general
i se avzeaza de catre beneficiar i proiectant.
Pentru dispozitivele secundare, se admite schematizarea de principiu a acestora i prezentarea beneficiarului pentru aprobare
cu eel putin 15 zile inainte de inceperea executei.

97

4.COFRAJE
GENERALITATI
Prezentul caiet de sarcini se refera la podul amplasat pe ON 15 la km 358+ 315 in localitatea Garleni judetul Bacau
Cofrajele sunt structuri provizorii alcalulte, de obicei, din elemente refolosibile, care montate in lucrare, dau
rma
prolectata In termenul de cofraj se includ atat cofrajele propriu-zise, cat $i dispozitivele pentru asezarea $ii inarea ac~
:
buloane, cleme, tiranti, distantieri, etc. care contribuie la asigurarea realizarii formei dorite.
cq.itu1'. \,
Cotrajele $i sustnenle corespunzatoare lor se executa numai pe baza de proiecte, intocmite de unitati de p <atecy,i~~~
lizat ,
acestea trebuind sa fie astfel alcatuite incat sa indeplineasca urmaloarele conditii:
~~
'07.:,
o sa asigure objinerea formei, dimensiunilor $i gradului de finisare, prevazute in proiect, pentru element .. c;. ur.rn~~
executate, respectandu-se Tnscrierea Tn abaterile admisibile prevazute Tn "Normativul pentru producere ~f~~ ut
lucrarilor din beton, beton armat $i beton precomprimat" indicativ NE 012:2010
o sa asigure suprafete netede, fara goluri, fisuri sau alte defecte;
o sa fie etanse, astfel lncat sa nu permita pierderea laptelui de ciment;
o sa fie stabile si rezistente, sub acnunea lncarcanlor care apar in procesul de execute:
o sa asigure ordinea de montare $i demontare stabilita, fara a se degrada elementele de beton cofrate, sau
componentele cofrajelor $i sustnerilor:
0 sa permita decofrarea usoara ~i totala;
o sa permits. la decofrare, o preluare neptata a incarcarii de catre elementele care se decofreaza;
o sa permita inchiderea rosturilor astfel tncat sa se evite formarea de pene sau praguri;
o sa permlta inchiderea cu u~urinta (indiferent de natura materialului din care este alcatuit cofrajul) a golurilor pentru
controlul din interiorul cofrajelor ~i pentru scurgerea apelor uzate, inainte de inceperea turnarii betonului;
o sa aiba fetele, ce vin in contact cu betonul, curate, fara crapaturi, sau alte defecte;
o materialele din care se executa sa corespunda reqlementarilor specifice in vigoare;
o Proiectul cofrajelor va cuprinde ~i tehnologia de montare ~i decofrare.
CONDITll TEHNICE PENTRU EXECUTIA COFRAJELOR
In afara prevederilor generale de mai sus, cofrajele vor trebui sa mai indeplineasca urrnatoarele conditii:

o sa permita pozitonarea arrnatunlor din otel beton $i de precomprimare;


sa permita fixarea sigura ~i in conformitate cu proiectul, a pieselor Tnglobate din zonele de capa; a grinzilor (placi de
repartitie, teci, etc.);
o sa permita compactarea cat mai buna Tn zonele de ancorare, in special a grinzilor postintinse;
a sa asigure posibilitatea de deplasare ~i pozitia de lucru corespunzatoare a muncitorilor care executa turnarea ~i compactarea
betonului, evitandu-se circulatia pe arrnaturile postlntinse;
o sa permita scurtarea elastca la precomprimarea $i intrarea in lucru a greutatii proprii, in conformitate cu prevederile
proiectului;
a sa fie prevazute, dupa caz, cu urechi de manipulare, sa fie prevazute cu dispozitive Speciale pentru prinderea vibratoarelor
de cofraj, atunci cand acestea sunt inscrise in proiect;
o distantierii cofrajului, lasati in beton, sa nu afecteze durabilitatea sau aspectul betonului, sa nu introduca incarcari
suplimentare asupra structurii;
o cofrajele metalice sa nu prezinte defecte de laminare, pete de rugina pe fetele ce vin in contact cu betonul.
o Pentru a evita deteriorarea muchiilor betonului, la executia cofrajului se va asigura tesirea acestora. Tesirea se va realiza la
dimensiunile de 2x2cm, daca in detalii un se prevede astfel.
o

TIPURI DE COFRAJE, TRANSPORT


Cofrajele se pot contectona din: lemn sau produse pe baza de lemn, metal sau produse pe baza de
polimeri. Cofrajele se clasifica din urrnatoarele puncte de vedere:
A) fata de pozitla cofrajului de la tumarea betonului la decofrare:
o cofraje stationare:
o cofraje mobile (cofraje glisante, cofraje pasitoere):
8) din punct de vedere al utilizarii componentelor:
O cofraje de inventar, la care. componentele sunt mijloace de inventar ~i se folosesc de mai multe ori;
o cofraje unicat, la care componentele se utilizeaza o singura data (de regula acestea sunt din lemn);

98

.is~

o cofraje pierdute, la care componentele intra In alcatuirea elementelor din beton care se teams pe santler;
o cofraje virtuale, la care betonul se toama ln spatii construite anterior (groapa Tn care se toarna fundatia).
Pentru aceste din urma cofraje, abaterile fata de dimensiunile de referinta din proiect, sunt cele specifice lucrarilo.J.-'ol1,,....i<J..'
nu cele specifice elementelor din beton turnat Tn "cofraje reale".
~ ti.. 0 '11/
C) fata de calitatea suprafetei de beton obtnute dupa decofrare:
COM
~,,
o cofraje pentru beton aparent;
Rl ~NA
o cofraje pentru betoane brute; supratetele obtnute fiind acoperite cu tencuiala, placaje etc;
~
1

cut c.;t

PREGATIREA LUCRARILOR DE COFRARE

.)

<. su~~

fnainte de fiecare refolosire, cofrajele vor fi revizuite i reparate. Refolosirea cat i nurnarul de refolosiri, se vor stabili numai cu
acordul Consultantului.
in scopul refolosirii lor, cofrajele vor fi supuse urmatoarelor operanunt
o cursfirea cu grija, repararea i spalarea lor, Tnainte i dupa refolosire; cane spalarea se face ln amplasament, apa va fi
drenata Tn afara (nu este permisa curatirea cofrajelor numai cu jet de aer);
o tratarea suprafetelor ce vin In contact cu betonul, cu o substanta ce trebuie sa usureze decofrarea, Tn scopul desprinderii
Uoare a cofrajului.
In cazul ln care se folosesc substante lubrifiante, uleioase, nu este permis ca acestea sa vina Tn contact cu armannle.
Substantele de ungere a cofrajului trebuie aplicate ln straturi uniforme pe suprafata interioara i trebuie sa nu aiba nici o
influenta daunatoare asupra suprafetei betonului (sa nu pateze betonul, sa nu afecteze durabilitatea betonului, sa nu corodez
e cofrajul). Agentii de decofrare trebuie sa se aplice UOr i sa-si pastreze proprietatile neschimbate Tn conditii climaterice de
executis a lucrarilor.
MONTAREA COFRAJELOR
Montarea cofrajelorva cuprinde urmatoarele operstii:
o trasarea poziuei cofrajelor;
o asamblarea i sustnerea provizorie a panourilor;
o verificarea i corectarea pozitiei panourilor;
o Tncheierea, legarea i sprijinirea definitiva a cofrajelor.
SUSTINERILE COFRAJELOR
in cazurile Tn care elementele de sustnere a cofrajelor reazema pe teren, se va asigura repartizarea solicitarilor, tinand seama
de gradul de compactare i de posibilitatile de Tnmuiere, astfel incat sa se evite producerea tasarilor.
in cazurile ln care terenul este Tnghetat, sau expus Tnghetului, rezemarea sustinenlor se va face astfel incat sa se evite
deplasarea acestora, Tn functie de conditile de temperatura.
CONTROLUL $1 RECEPTIA LUCRARILOR DE EXECUTIE A COFRAJELOR
f n vederea asigurarii unei executii corecte a cofrajelor, se vor efectua verificari etapizate astfel:
o preliminar, controlandu-se lucrarile pregatitoare i elementele sau subansamblurile de cofraje i susnnen;
o ln cursul executiei, veriflcandu-se pozitlonarea ln raport cu trasarea i modul de fixare a elementelor;
o final, recepfia cofrajelor i consemnarea constatarilor ln "Registrul de procese verbale pentru verificarea calitatii lucrarilor ce
devin ascunse".

99

1.S~

5.ARMATURI
OTELURI PENTRU ARM.A.TURI
Se vor utiliza oteluri conforme cu Norma tehnica ST 009-2005 si standardele SR EN 1992, SR EN 1994, SR E
1998, impreuna cu anexele lor nationale.
Pentru otelurile din import este obligatorie existenta certificatului de calitate emis de unitatea care a importat otelul 9i trebuie sa
De agrementate tehnic cu precizarea domeniului de utilizare.
In cazul In care exista dubiu asupra modului In cares-a efectuat echivalarea, antreprenorul va putea utiliza otelul respectiv
numai pe baza rezultatelor Incercarilor de laborator, cu acordul scris al unui institut de specialitate 9i dupa aprobarea
beneficiarului.
LIVRAREA $1 MARCAREA OTELULUI SETON
Livrarea otelului beton se va face Tn conformitate cu reglementarile In vigoare, lnsotita de un document de calitate (certificat de
calltateinspecte, declarate de conformitate) si dupa certificarea produsului de un organism acreditat, de o copie cupa
certificatul de conformitate.
Documentele ce lnsotesc livrarea otelului beton de la producator trebuie sa contina urrnatoarele informatii:
O denumirea 9i tipul de otel; standardul utilizat;
o toate informatiile pentru identificarea loturilor;
o greutatea neta:
o valorile determinate privind criteriile de performanta.
Fiecare colac sau legatura de bare sau plase sudate va purta o eticheta, bine legata, care va contne:
D marca produsului;
o tipul armaturii;
o nurnarul lotului sl al colacului sau legaturii;
o greutatea neta:
o semnul CTC.
Otelul livrat de furnizori intermediari va f lnsotit de un certificat privind calitatea produselor, care va confine toate datele din
documentele de calitate eliberate de producatorul otelului beton.
TRANSPORTUL $1 DEPOZITAREA
Barele de armatura, plasele sudate 9i carcasele prefabricate de arrnatura, vor fi transportate 9i depozitate astfel incat sa nu
sufere deterlorari sau sa prezinte substante care pot afecta armatura 9i/sau betonul, sau aderenta beton - armatura.
Otelurle pentru armaturi trebuie sa fie depozitate separat pe tipuri 9i diametre, in spatii amenajate 9i dotate corespunzator, astfel
incat sa se asigure:
o evitarea condihilor care favonzeaza corodarea armaturil:
D evitarea rnurdaririi acestora cu pamant sau alte materiale;
o asigurarea posibilitatilor de identificare usoare a fecarui sortiment 9i diametru.
CONTROLUL CALITATll
Antreprenorul va verifica caracteristicile geometrice pentru fiecare lot de livrare. lncercarile fizico - mecanice se for furniza de
prelucrator/ producator pentru fiecare lot livrat impreuna cu declaratiile de conformitate.
Controlul calitatii otelului se va face conform prevederilor prezentate la capitolelor 8,9 referitoarea la armaturi
nepretensionate si tensionate din Codul NE 012:2010 si anexa 7.1 din Codul de practica NE 013-02.

100

FASONAREA,

MONTAREA$1

LEGAREAARMATURILOR

i montarea carcaselor de armature, se va face in stricta conformitate cu


prevederile proiectului.
~ ROA{41'/
lnainte de a se trece la fasonarea armaturilor, executantul va analiza prevederile proiectului, tinand sea
de c0$f:
-1,,
posibilitatile practice de montare i fixare a barelor, precum i de aspectele tehnologice de betonare i comp (t!are. RI~ l!,vA
Daca se considers necesar, va face propuneri de modificare, ce vor fi supuse aprobarii proiectantului.
~ c.1.,..,1c1~~~
1,..:
Armature trebuie taiata, indoita i manipulata astfel incat sa se evite:
\1\
.
1
- deteriorarea rnecanica (de ex. crestaturl, loviri);
~ sue~~'!/
- ruperi ale sudurilor in carcase i plase sudate;
~- ~- contactul cu substante care pot afecta proprietatile de aderenta sau pot produce procese de
coroziune. Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate i drepte. In acest scop se vor
lndeparta:
- eventuale impuritati de pe supratata barelor;
- rugina, in special in zonele in care barele urrneaza a fi lnnadite prin sudura.
Dupa indepartarea ruginii, reducerea sectunilor barelor nu trebuie sa depaseasca abaterile prevazute in standardele de
produs. Qtelul - beton livrat in colaci, sau barele indoite, trebuie sa fie indreptate inainte de a se proceda la taiere i
fasonare fara a se deteriora profilul (la intinderea cu troliul, alungirea maxima nu va depasi 1 mm/m).
Barele talate i fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate, in asa fel incat sa se evite confundarea lor i sa se
asigure pastrarea formei i curateniei lor, pana in momentul rnontarii.
Se interzice fasonarea arrnaturtor la temperaturi sub -10C. Barele cu profil periodic cu diametrul mai mare de 25 mm se
vor fasona la cald.
Recomandari privind fasonarea, montarea i legarea armaturilor sunt prezentate in Codul NE 012 si cap. 10 din Codul
de practica NE 013-02.
Fasonarea barelor, contectionaree

Prevederi generale, privind contecfionarea armaturf pretensionate


La preqatirea tuturor tipurilor de armaturi pretensionate, se vor respecta urmatoarele:
- se va verifica existents certificatului de calitate, al lotului de otel din care urmeaza a se executa armatura: in lipsa acestui
certificat sau daca exista indoieli asupra respectarf condihilor de transport i depozitare (in special in zona cu agresivitate),
se vor efectua incercarl de verificare a calitatii in conformitate cu prevederile din SR EN 206-1 :2002 pentru a avea
confirmarea ca nu au fost influentate defavorabil caracteristicile fizico - mecanice ale ermaturilor (rezistenta la tractiune,
indoire altemanta, etc.);
- suprafata otelurilor se va curata de impuritati (stratul de rugina superficlela neaderenta) i se va degresa (unde este
cazul), pentru a se asigura o buns ancorare in blocaje, beton sau mortarul de injectare;
- otelurile care prezinta un inceput slab de coroziune nu vor putea fi utilizate decat pe baza unor probe care sa confirme
ca nu le-au fost influentate defavorabil caracteristicile fizico - mecanice;
- armaturile care urmeaza sa fie tensionate simultan vor proveni pe cat posibil din acelasi lot;
- zonele de armatura care au suferit o indoire locala ramanand deformate, nu se vor utiliza, fiind interzisa operatla de indrep
tare. Daca lotusi, in timpul transportului, sau al depozitaru. barele de otel superior au suferit o usoara deformare, se vor
indrepta
mecanic la temperaturi de eel putin +1 nc:
- pentru arrnatun pretensionate individual, diagrama se va stabili pe probe scurte de catre un laborator de specialitate, in
conformitate cu ST AS 6605 - 78 "lncercarea la tracnune a otelului, a sarmei i a produselor din sarma pentru
beton precomprimat";
- in cazul fasciculelor postintinse, valoarea reala a modulului de elasticitate se va determina pe santier, odata cu
determinarea pierderilor de tensiune prin frecare pe traseu.
TOLERANTE DE EXECUTIE
In Codul NE 012 sunt indicate abaterile limita la fasonarea i montarea
armaturilor. Daca prin proiect se indica abateri mai mici, se respects acestea.
PARTICULARITATI PRIVIND ARMAREA CU PLASE SUDATE
Plasele sudate din sarma trasa neteda STNB sau profllata STPB, se utilizeaza ori de cate ori este posibil la armarea
elementelor de suprafata, in conditiile prevederilor STAS 10107/0-90.
Executarea i utilizarea plaselor sudate se va face in conformitate cu reglementarile tehnice in vigoare.
Plasele sudate se vor depozita in locuri acoperite, fara contact direct cu parnantul sau cu substante care ar putea afecta
armafura sau betonul, pe loturi de aceleai tipuri i notate corespunzator.

101

LSh
lncarcarea, descarcarea i transportul plaselor sudate se vor face cu atentle, evitandu-se izbirile i deformarea lor sau
desfacerea sudurii.
lncercarlle sau deterrrmarile specifice plaselor sudate, inclusiv verificarea calitatii sudarii nodurilor, se vor efectua conform
STAS 438/3-1998.
In cazurile In care plasele sunt acoperite cu rugina, se va proceda la lnlaturarea acesteia prin periere.
Dupa indepartarea ruginii, reducerea dimensiunilor sectiunii barei nu trebuie sa depaseasca abaterile prevazute I
e de produs.
REGULI CONSTRUCTIVE

INNADIREA ARMATURILOR
Alegerea sistemului de lnnadire se face conform prevederilor proiectului i prevederilor STAS 10111/2-87 si NE 012. De
regula, lnnadlrea armaturilor se realizeaza prin suprapunere tara sudura, sau prin sudura functie de diametrul/tipul barelor,
felul solicitarii, zonele elementului (de ex. zone plastice potentiale ale elementelor participante la structuri antiseismice).
Procedeele de lnnadlre pot fi realizate prin:
o suprapunere;
o sudura:
o rnansoane metalo - termice;
o rnansoane prin presare.
lnnadirea armaturlor prin suprapunere trebuie sa se faca In conformitate cu prevederile STAS 10111/2-87.
lnnadirea armsturilor prin sudura se face prin procedee de sudare obinuita (sudare electnca prin puncte, sudare electrics c
ap la cap, prin topire mtermediara, sudare rnanuala cu arc electric prin suprapunere cu eclise, sudare rnanaala cap la cap cu
arc electric - sudare In cochilie, sudare In sernrnanson de cupru - sudare In mediu de bioxid de carbon), conform
reqlementarilor tehnice specifice referitoare la sudarea armaturilor din otel - beton (C 28 - 1983 ~i C 150 - 1999), In care
sunt indicate i lungimile minime necesare ale cordonului de sudura i conditiile de execute,
Nuse permite folosirea sudurii la lnnadirile armaturilor din oteluri ale carer calitati au fost lmbunatatite pe cale mecanica
(sarma frasa). Aceasta interdicne nu se refera i la sudurile prin puncte de la nodurile plaselor sudate executate industrial.
La stabilirea distanlelor lntre barele armaturii longitudinale, trebuie sa se tina seama de spatiile suplimentare ocupate de
eclise, cochilii, etc., functie de sistemul de lnnadire utilizat.
Utilizarea sistemelor de irnadire prin dispozitive mecanice (mansoane metalo - termice prin presare sau alte procedee)
este adrnisa numai pe baza reglementarilortehnice specifice sau agrementelor tehnice.
STRA TUL DE ACOPERIRE CU BETON
Pentru asigurarea durabilitatii elementelor/structurilor din protectia armaturii contra coroziunii i o conlucrare corespunza
toare cu betonul, este necesar ca la elementele din beton armat sa se realizeze un strat de acoperire cu beton minim.
Grosimea stratului de acoperire cu beton va fi stabilita din proiect.
Grosimea stratului de acoperire cu beton se va stabili conform prevederilor SR EN 1992-1 si SR EN 1991-2, impreuna cu
Anexele Nationale.
Pentru asigurarea la execute a stratului de acoperire proiectat, trebuie realizata o dispunere corespunzatoare a
distantierilor din materiale plastice, sau mortar. Este interzisa utilizarea distantierilor din cupoane metalice sau din lemn.
INLOCUIREAARMATURILOR PREVAZUTE IN PROIECT
In cazul In care nu se dispune de sortimentele i diametrele prevazute In proiect, se poate proceda la lnlocuirea acestora
numai cu avizul proiectantului.
lnlocuirea se va inscrie In planurile de execute care se depun la Cartea Constructel.
PROTECTIA ANTICOROZIVA A ARMATURILOR
In cazurile In care, prin graficul de executie sau datorita unor sistari, de la data montarii armaterii i pana la data incorporarf
ei complete lntr-un element de beton, vor trece mai mult de 3 luni, atunci armaturile sau zonele respective de armatura vor fi
protejate anticoroziv. Costurile respective vor fi suportate de caire antreprenor.

102

Arrnaturile aparente existente In elementele din beton armat sau beton precomprimat, care urmeaza sa fie lnglobate In
beton pentru continuarea lucrarilor ~i care nu au fost protejate, iar de la montarea lor au trecut mai mult de trei luni, se
vor proteja anticoroziv. Protecfia anticoroziva va fi prima operate care se va executa la lnceperea activitatii.
Protects anticoroziva se va executa numai daca, dupa curatire, sectiunea barelor aceluiasi element este redusa cu eel mult
5 %. In caz contrar va fi solicitat proiectantul pentru a stabili solutia ce se impune, eventual suplimentarea barelor.
Protecna anticoroziva a armaturilor consta In curatirea barelor (ruqina, grasimi, impuritati) ~i aplicarea materialelor specifice
de protectie. Modul de curatire ~i de aplicare a materialelor de protects vor fi conforme cu lnsnuctiunlle de utilizare a
produsului, emise de producator,
.
Materialele de protecte vor fi lnsotte de instructiuni de utilizare ~i de agrementul t ehnic ~ i vo r fi ap obate }ll...~~~iar cu
-

r avizul Proiectantului.

1-/

.,,
C~M!JIVA ,,

Rt~-,

~'(("' cu:#,('
.. ,,,..A_,:

103

6.BETOANE
GENERALITATI
La exscuta betoanelor din fundatii, elevatii, suprastructuri din beton armat ~i beton precomprimat, prevederile din prezentul
capitol se vor completa ~i cu prevederile specifice cuprinse Tn capitolele conexe.
De asemenea se vor avea Tn vedere ~i reqlernentarile cuprinse in SREN206 2014,
Clasa de rezistenta a betonului este definita conform CP 012/1-2007 pe baza rezistentei caracteristice f.ck.cil (f.ck.cub), care
este rezistenta la compresiune In N/mm2, determinata pe cilindri de o 150/ H=300 mm sau pe cuburi cu latura de 150 mm, la
varsta de 28 zile, sub a carui valoare se pot situa statistic, eel mult 5% din rezultate.
Pentru coreI area cu clasele de rezistenta ale betoanelor definite conform STAS 10111 /2-87, se prezlnta in continuare un tabel
de echivalenta:
~ ROM4.+
~
SREN 206 \2014
STAS 10111/287
CO,ifU.
\\
C12/15
Be 15
'RI~'"'
.N4
C16/20
Bc20
C C.J'.F15)~.
C20/25
Bc25
s , 1
c 25/30
Be 30
c 30/37
c 35/45
Bc35
c 40/50
Be 50
c 45/55
c 50/60
Be 60

'*'

Pentru asigurarea durabilitatii, proiectul va tine cont de modul ~i gradul in care lucrarea este expusa la unii factori agresivi ai
mediului ~i va respecta CP 012/1-2007, capitolul "Clase de expunere in functie de actiunile datorate mediului lnconiurator".
Daca dupa analizarea conditiilor speciale de mediu se impun masuri speciale, clasa de rezistenta a betonului va fi stabilita in
acord cu urmatorii parametri:
clasele de
expunere
dimensiunea nominala maxima a agregatelor
clasa de cloruri contnute functie de tipul utilizarii betonului
MATERIALE UTILIZATE LA PREPARAREA BETOANELOR
CIMENT
Cimenturile vor satisface cerimele din standardele natonale de prod us sau din standardele Prof esionale.
Cimenturile uzuale se clasifca dupa cum urmeaza.
o Ciment Portland (tip I) conform SR EN 197-1 :2011;
o Ciment Portland compozit (tip II) conform SR EN 197-1 :2011
Ciment de furnal (tip Ill) conform SR EN 197-1 :2011
Ciment puzzolanic (tip IV) conform SR EN 197-1 :2011 ;.
Ciment compozit (tip V) conform SR EN 197-1 :2011.
Livrare
transport

au vagoane de cale erata, insotit de

Cimentul se livreaza ambalat in saci de hartie sau vrac, transportat in vehicule rutiere s
f
documentele de certificare a calitatii.
In cazul cimentului vrac, transportul se face numai in vehicule rutiere, cu recipiente speciale sau vagoane de cale ferata speciale
tip Z. V. C. cu descarcare pneurnatica.
Cimentul va fi protejat de umezeala ~i impuritati in timpul depozitarii ~i transportului.
In cazul in care utilizatorul procura cimentul de la un depozit (baza de livrare), livrarea cimentului va fi insotita de o declaratle de
conformitate, in care se va mentiona:
o tipul de ciment ~i fabrica producatoare:
data sosirii ln depozit;

104

nurnarul certificatului de calitate eliberat de producator ~i datele Tnscrise Tn acesta;


garantia respectarli conditiilor de pastrare,
. ., R.
0111
D
nurnarul buletinului de analiza a calitatii cimentului efectuata de un laborator autorizat ~i datele contnu Trf aces~~
inclusiv precizarea conditilor de utilizare, Tn toate cazurile in care termenul de garantie a expirat.
CO!ift.,
,,
Obligatiile fumizorului referitoare la garantarea cimentului se vor Tnscrie Tn contractul intre furnizor ~i utilizator. wtru Rlsc~
verificarea conformitatii unei livrari sau a unui lot cu prevederile standardelor, cu cerintele unui contract sau cu
~ (1.r,;5,;1
specificatiile unei comenzi, prelevarea probelor de ciment trebuie sa aiba loc In prezenta prooucatorulul (vanzatorul
i a Jt
utilizatorului. De asemenea, prelevarea probelor de ciment poate sa se faca ln prezenta utilizatorului ~i a unui delega ~~.~ /
impartialitate sa fie recunoscuta atat de producator cat ~i de utilizator.
Prelevarea probelor se face Tn general Tnaintea sau In timpul livrarii. Totusi daca este necesar se poate face dupa livrare, dar
cu o lntarziere de maximum 24 de ore.
D

Depozitarea
Depozitarea cimentului se va face numai dupa receptionarea cantitativa si calitativa a cimentului conform prevederilor din
capitolul 9.9 si anexa H.1 din CP 012/1/2007, si dupa examinarea documentelor de certificare a calitatii . Trebuie verificat
deasemenea capacitatea de depozitare in silozurile, si pana la terminarea efectuarii tuturor verificarilor, cimentul. va fi depozitat
in depozitul tampon inscriptionat.
Depozitarea cimentului in vrac se va face in silozuri, in care nu au fost depozitate anterior alte materiale, si silozurile trebuie sa
aiba marcate tipul de ciment.
Termenul de garantie prescris de producatortrebuie observat pentru fiecare tip de ciment utilizat.
Depozitarea cimentului se face numai dupa receptionarea cantitativa ~i calitativa a acestuia, conform prevederilor din CP
012/1-2007, inclusiv prin constatarea existentel si examinarea documentelor de certificare a calitatii si verificarea capacitatii
libere de depozitare In silozurile destinate tipului respectiv de ciment sau In Tncaperi special amenajate.
Pana la terminarea efectuarii determnarilor, acesta va f depozitat In depozitul tampon inscriptionat.
Depozitarea cimentului In vrac se face In celule tip siloz, Tn care nu au fost depozitate anterior alte materiale, marcate prin
lnscriere vizibila a tipului de ciment. Depozitarea cimentului ambalat In saci, trebuie sa se faca Tn incaperi Tnchise. Pe Tntreaga
perioada de exploatare a silozurilor se va tine evidenta loturilor de ciment depozitate Tn fiecare siloz prin lnregistrarea zilnica a
primirilor si a livrarilor. Sacii vor fi asezsf In stive pe scandun, dispuse cu interspatii, pentru a se asigura circulatia aerului la
partea infenoara a stivei sl la o distanta de 50 cm de la peretii exteriori, pastrand lmprejurul lor un spatiu suficient pentru
circulatie. Stivele vor avea eel mult 10 rinduri de saci suprapusl
Nu se va depa~i termenul de garantie prescris de producator. pentru tipul de ciment utilizat.
Cimentul rarnas Tn depozit peste termenul de garantie sau Tn condi]! improprii de depozitare, va putea fi Tntrebuintat la lucrari
de beton ~i beton armat, numai dupa verificarea starii de conservare ~i a rezistentelor mecanice.
Controlul calitafiicimentului
Controlul calitatii cimentului se face in conformitate cu cerintele CP 012/1-2007.
Metodele de Tncercare sunt reglementate prin standardele seria SR EN 196 :2006.
Agregate
Pentru prepararea betoanelor avand densitatea aparenta normals cuprnsa intre 2201 ~i 2500 kg/m3, se folosesc agregate
grele, provenite din sfararnarea naturela ~i/sau concasarea rocilor.
Agregatele vor satisface cerintele prevazute in SR EN 12620.
Pentru prepararea betoanelor, curba de granulozitate a agregatului total se stebneste astfel !neat sa se lncadreze functie
de dozajul de ciment ~i consistenta betonului, in zona recornandsta conform ANEXEI "L" din CP 012/1-2007.
Producerea i livrarea agregatelor
Detinatorii de balastiere/cariere sunt obligati sa prezinte la livrare certificatul de calitate pentru agregate si certificatul de
conformitate eliberat de un organism de certificare acreditat.
Statiile de producere a agregatelor (balastierele) vor functiona numai pe baza de atestat eliberat de o comisie interna. Tn
prezsnta unui reprezentant desemnat de l.S.C (lnspectoratul de Stat in Constructii).
Pentru obtnerea atestatului, statiile de producere a agregatelor trebuie sa aiba un sistem propriu de asigurare a calitatii (sau
sa funcfioneze In cadrul unui agent economic cu sistem de asigurare a calitatii care sa cuprinda ~i aceasta activitate) care sa
fie cunoscut, implementat ~i sa asigure calitatea produsului livrat la nivelul prevederilor din reqlementari, comenzi sau
contracte. Seful stafiei va fi atestat de l.S.C. prin inspectiile teritoriale. Reatestarea statiei se va face dupa aceeasi procedure
la fiecare 2 (doi) ani.

105

Uo
Pentru aceasta, statiile de producere a agregatelor trebuie sa dispuna de:
autorlzanile necesare exploatarii balastierei i documentele care sa dovedeasca natura zacamantului:
o documentele cu privire la sistemul de asigurare a calitatii adoptat (de exemplu: manualul de calitate, proceduri generale
de sistem, proceduri operatonale, plan de calitate, regulament de functlonare, fisele posturilor, etc);
o depozite de agregate, cu platforme amenajate i avand compartimente separate i marcate pentru numarul necesar de
sorturi rezultate;
o utilaje de sortare etc., In buna stare de functonare. atestate CNAMEC (Comisia Nationala de atest ,.a.~
r
i echipamentelorde constructii);
.
1..,,,
o
personal care va avea cunosnntele i experienta necesare pentru acest gen de activitati, ce se a dirfi'~ . in
concordanta cu prevederile sistemului de asigurare a calitatii;
"'" c Rtfjc4
o
laborator autorizat, sau dovada colaborarii prin convenue sau contract, cu alt laborator
~~ .1.r45111: r
autorizat. Comisia de atestare interna va avea urrnatoarea components:
. 1, . <&~~1i';
o
presedinte - conducatorul tehnic al agentului economic (cu studii de specialitate) sau In lipsa acestuia ~cralist
atestat de M.L.P.T.L ca "Responsabil tehnic cu executia', angajat permanent sau in regim de colaborare;
o membri;
O
specialist cu atributii in domeniul controlului de calitate;
specialist cu atributii In domeniul rnecanizarii;
o eful laboratorului autorizat al unitatii tutelare sau al laboratorului cu care s-a incheiat o convente sau un contract
de colaborare.
In cazul in care atributiile specialistului din domeniul controlului de calitate sunt exercitate prin cumul de functii (in
conformitate cu sistemul de asigurare a calitatii adoptat) de una din persoanele nominalizate In comisie, nu va mai fi
necesara participarea unui alt specialist.
Specialistul din domeniul rnecanlzsrii va putea fi angajat in regim de colaborare pentru participarea la actiunile
privind atestarea balastierei i va avea cunosfntele necesare veriticarii tehnice a utilajelor i aparaturii utilizate.
Verificarile periodice se vor face trimestrial de catre comisia de atestare pentru rnentnerea conditiilor avute in vedere
!a atestare i funcjonarea sistemului de asigurare a calitatii.
In vederea rezolvarii neccnlormltanlor constatate cu ocazia auditului intern, a verificarilor trimestriale sau a inspectiilor
efectuate de organismele abilitate, agentul economic (statia de preparare agregate sau forul tutelar) va lua rnasun preventive
sau
corective dupa caz. Ducerea la indeplinire a actunilor corective se cornunica in maximum 24 ore organului constatator pentru

decide in conformitate cu prevederile urmatoare.


In situatia constatarii unor deficiente cu implicatii asupra calitatii agregatelor se vor lua urmatoarele
rnasuri; OPRIREA livrarii de agregate pentru betoane daca se constata eel putin una din urrnatoarele
deflciente:
o deteriorarea peretilor padocurilor de depozitare a agregatelor;
O
deteriorarea platformei de depozitare a agregatelor;
o lipsa personalului calificat ce deserveste staja;
nerespectarea instructiunilor de intretinere a utilajelor;
o alte deficiente ce pot afecta nefavorabil calitatea agregatelor.
OP RI REA functionarii stafiei de producere a agregatelor in baza uneia din urmatoarele constatari:
o dereglarea utilajelor de sortare, spalare a agregatelor;
o obtinerea de rezultate necorespunzatoare privind calitatea agregatelor;
nerespectarea efectuarii incercarilor conform reqlernentarilor ln vigoare;
~ nefuncfionarea sistemului de asigurare a calitatii.
In aceste cazuri reluarea activitatii in conditii normale se va face pe baza reconfirmaril certificatului de atestare de catre
comisia de atestare.
Alegerea dimensiunii maxime a agregatelor se va face conform celor prezentate in paragraful "Proiectarea
amestecului". Agregatele ce sunt utilizate la prepararea betoanelor care vor fi expuse in medii umede trebuie
verificate In prealabil prin
analiza reactivitatii cu alcaliile din beton.
Transportul~; depozitarea
Agregatele nu trebuie sa fie contaminate cu alte materiale in timpul transportului sau depozitaru.
Depozitarea agregatelor trebuie facuta pe platforme betonate avand pante i rigole de evacuare a apelor. Pentru
depozitarea separata a diferitelor sorturi se vor crea compartimente cu inaltime corespunzatoare pentru evitarea
arnestecarf cu alte sorturi. Compartimentele se vor marca cu tipul de sort depozitat.
Nuse ad mite depozitarea direct pe pamant sau pe platforme balastate.

106

Controlul calitafii agregatelor

Controlul calitatii agregatelor este prezentat Tn CP 012/1-2007, iar metodele de verificare sunt reglementate Tn STAS 4606/80.
Pentru elementele prefabricate se va respecta si Codul de practica NE 013-02 Anexa 7. 1.
APA
Apa de amestecare utilizata la prepararea betoanelor poate sa provina din rejeaua publica sau din alta surs - Claf fn a~e4st
tim caz trebuie sa Tndeplineasca conditiile tehnice prevazute Tn SR EN 1008-2003
CoMu ~~
R" N4
c... c l$(A
ADITIVI
~ ~F.:i01,.
(\"

' :I

Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor are drept scop:


~ su c-e.P..-.i'i"'
D
imbunatajrea lucrabilitatii betoanelor destinate executarj elementelor cu armaturi dese, sectiuni subtri, lnaltimemare de
turnare;
o punerea Tn opera a betoanelor prin pompare;
o Tmbunatatireagradului de impermeabilitatepentru elementele expuse la intemperii sau situate Tn medii agresive;
o lmbunatatireacomportan la inghet- dezghet;
o realizarea betoanelor de clasa superioara;
o reglarea procesului de intarire, lntarziere sau accelerare de priza Tn functie de cerintele tehnologice;
o cresterea rezistentei i a durabilitatii prin lrnbunatanrea structurii betonului.
Aditivii trebuie sa indeplineasca cerintele din reglementarile specifice sau agrementele tehnice in vigoare.
Utilizarea aditivilorlaoreoarareabetoaneloresteobliaatorielncazurilementionateintabelul urmator:
Nr.
Categoria de betoane
Aditiv recomandat
crt.
Betoane supuse la Inghet 1
antrenor de aer
dezqhe]
2
3

Betoane cu permeabilitate redusa

Reducator de apa - plastifiant

Betoane expuse Tn conditii de


agresivitate intensa i foarte

idem

4
5
6

7
8
9

10

Betoane de rez1stenta avand


clasa
plastifiant sau superplastifiant
cuprinsa intre C 12/15 si C
Betoane executate monolit avand superplastifiant - intens reducator
clasa
de apa
Betoane tluide - cu tasare eaala cu
superplastiflant
Betoane
(l"'_lastifian~
masive
Superplastifiant + intarzietor
Betoane tu mate prin tehnologii
de oriza
lntarzietor
de
Betoane tumate pe timp calduros
oriza
Betoane tumate pe ump mquros
Anti-tnohet + accelerator ae
Betoane cu rezistente man la
Acceleratori de intanre
termene

ln cazurile Tn care dei nu sunt mentionate Tn tabel, executantul apreciaza ca din

Observatii

uupa
caz:

intens
Dupa
caz:
- intens reducator
- superplastifiant
Tasarea
betonului:

motive tehnologice trebuie sa foloseasca


obligatoriu aditivi de un anumit tip, va solicita avizul proiectantului i includerea acestora Tn documentatia de executie.
Stabilirea tipului de aditivi sau a combinatiei de aditivi se va face dupa caz de Proiectant, Executant sau Furnizorul de beton,
luand Tn considerare recomandane din NE 012/2-2010 & CP 012/1-2007, iar pentru elementele prefabricate se va respecta si
Codul de practica NE 013-02.
In cazurile Tn care se folosesc concomitent doua tipuri de aditivi a carer compatibilitate i comportare Impreuna nu este
cunoscuta, este obligatorie efectuarea de lncercari preliminare i avizul unui institut de specialitate.
Conditiile tehnice pentru materialele componente (altele decat cele obisnuite) prepararea, transportul, punerea Tn lucrare i
tratarea betonului, vor fi stabilite de la caz la caz Tn functie de tipul de aditiv utilizat i vor fi rnentonate Tn fisa tehnologica de
betonare.

107

ADAOSURI
Adaosurile sunt materiale anorganice fine ce se pot adauga Tn beton Tn cantitati de peste 5% substanta usc ... ta\El l1f

masa cimentului, in vederea imbunatatirii caracteristicilor acestuia sau pentru a realiza proprieta] special . c
~,,
Adaosurile pot imbunatati urmatoarele caracteristici ale betoanelor: lucrabilitatea, gradul de impermeabil tate, r~~~NW
la agenti chimici agresivi.
'c c.1;~fC~
Exista doua tipuri de adaosuri:
o~
'Ji
'I-I
:<.

~y

sucE~"'

o inerte, lnlocuitor partial al partii fine din agregate, caz Tn care se reduce cu cca. 10% cantitatea de n~tpv: 3 mm
din agregate. Folosirea adaosului inert conduce la imbunatatirea lucrabilitatii i compactitsfii betonului.
o active, caz Tn care se conteaza pe proprietafile hidraulice ale adaosului. Adaosuri active sunt: zgura granulata de
furnal, cenusa, praful de silice, etc.
In cazul adaosurilorcu proprietati hidraulice, la calculul raportului AJC se ia Tn considerare cantitatea de adaos din beton ca
parte lianta.
Utilizarea adaosurilor se face in conformitate cu reqlernentarile tehnice specifice Tn vigoare, agremente tehnice sau pe baza
unor studii intocmite de laboratoarele de specialitate. Conditiile de utilizare, conditiile tehnice pentru materiale componente,
prepararea, transportul, punerea Tn lucrare i tratarea betonului se stabilesc de la caz la caz, functie de tipul sl proportia
adaosului utilizat.
Adaosurile nu trebuie sa contina substante care sa inftuenteze negativ proprietatile betonului sau sa provoace
corodarea arrnaturii
Utilizarea cenuselor de termocentrala se va face numai pe baza unor aprobari speciale cu avizul sanitar eliberat de
organismele abilitate ale Ministerului Sanatatii.
Transportul i depozitarea adaosurilor trebuie facuta Tn asa fel lncat proprietatile fizico - chimice ale acestora sa nu
sufere rnodificari.
CERINTE PRIVIND CARACTERISTICILE BETONULUI
Compozfia unui beton va fr aleasa in asa fel incat cermtele privind rezistenta i durabilitatea acestuia sa fie
asigurate. CERINTE PENTRU REZISTENTA
Relafia intre raportul AJC i rezistenta la compresiune a betonului trebuie determinata pentru frecare tip de ciment, tip
de agregate i pentru o varsta data a betonului. Adaosurile din beton pot interveni in determinarea efectiva a
raportului AJC. Rezistentele caracteristice fck determinate pe cilindru sau cub sunt conform Tabel 7 din CP 012/12007.
CERINTE PENTRU DURABILITATE
Pentru a produce un beton durabil care sa reziste expunerii la conditiile de mediu concrete din amplasamentul podului i
care sa protejeze armature impotriva coroziunii trebuie respectate urmatoarele cerinte:
o selectarea materialelor componente ale betonului astfel lncat sa nu contina impuritati care pot dauna armaturii;
o alegerea cornpozillei astfel incat betonul:
o sa sansfaca toate criteriile de performanta specifrcate pentru betonul intarit.
o sa poata fi turnat i compactat pentru a forma o strucfura cornpacta pentru protejarea armatun.
sa se evite actiunile interne ce dauneaza betonului (exemplu: reacfie alcali - agregate).
sa reziste actiunilor externe cum ar fr influentele mediului Inconjurator,
o
amestecarea, transportul, punerea in opera i compactarea betonului proaspat sa se faca astfel incat materialele
componente ale betonului sa fie uniform distribuite in amestec, sa nu segrege i betonul sa realizeze o structura compacts;
o
tratarea corespuozatoare a betonului pentru obtinerea proprietatilor dorite ale betonului i protejarea
corespunzatoare a armaturh
Cerintele de durabilitate necesare protejarii arrnaturii impotriva coroziunii, precum i pastrarea caracteristicilor betonului la
actiunile fizico - chimice Tn timpul duratei de serviciu proiectate sunt legate in primul rand de permeabilitatea betonului.
Tn acest sens gradul de impermeabilitate al betonului va fr stabilit functie de clasa de expunere ln care este incadrat
elementul din beton. Nivelele de performanta la impermeabilitatea betoanelor sunt:

108

U)
Adancimea limita de patrundere a apei (mm)

100

200

Presiunea apei
lbari\

Grad de impermeabilitate
1U

LU

P4

P4
1U

LU

PB

PB

20

1U

P12

P12

4
B

12

CERINTE DE BAzA PRIVIND COMPOZITIA BETONULUI


CONDITll GENERALE
Alegerea corroonennlor i stabilirea cornpozite' betonului proiectat se face de catre producator pe baza unor amestecuri
preliminare stabilite i verificate de catre un laborator autorizat. f n absenta unor date anterioare se recornanda efectuarea
unor amestecuri preliminare. fn acest caz, producatoru' stablieste compozitia betonului astfel Incat sa aiba o consistenta
necesara, sa nu segrege i sa se compacteze UOr. Betonul intarit trebuie sa corespunda cerintelor tehnice pentru care a
fost proiectat i in mod special sa aiba rezistenta la compresiune ceruta. In aceste cazuri, amestecurile de proba ale
betonului Tn stare intarita trebuie sa fie supuse lncercsnlor pentru determinarea caracteristicilor pentru care au fost
proiectate. Betonul trebuie sa fie durabil, sa realizeze o buna protectie a armatun;
Date privind compozifia betonu/ui
In cazul amestecului proiectat, trebuie specificate urmatoarele date de baza:
clasele de expunere
dimensiunea nomlnala maxima a agregatelor
clasa de cloruri contnute funcfle de tipul utilizarii betonului
Stafia de betoane i utilizatorul
Statia de betoane i utilizatorul au obligatia de a livra, respectiv de a comanda beton, numai pe baza unor comenzi Tn care
se va inscrie tipul de beton i detalii privind compozita betonului conform celor de mai sus, programul i ritmul de livrare
precu m si pa rte a de structure in care se va folosi.
Livrarea betonu/uitrebuie insotita de un bon de livrare - transport beton.
Compozifia betonului se stabileste i/sau se verifica de un laborator autorizat; stabilirea compozitiei betonului trebuie
sa se faca:
o la intrarea in functiune a unei statii de betoane;
la schimbarea tipului de ciment i/sau agregate;
la schimbarea tipului de aditiv;
o
la preqatlrea executaril unor elemente ale podului, care necesita un beton cu caracteristici deosebite de cele
curent preparate, sau de clasa egala sau mai mare de C 20125.
Proiectarea amestecului
Cerinte privind consistenta betonului
Lucrabilitatea reprezinta capacitatea betonului proaspat de a putea fi turnat in diferite conditii prestabilite i de a fi co
mpactat corespunzator.
Lucrabilitatea se apreciaza pe baza consistentei betonului.
Consistenta betonului proapat poate fi determmata prin urmatoarele metode: tasarea conului, remodelare VE - BE,
grad de compactare i raspandire conform prevederilor CP 012/1-2007.
Cerinfeprivind granu/ozitatea agregatelor
Se vor respecta prevederile CP 012/1-2007.

109

Cerinfe privind alegerea tipului, dozajului de ciment i a raportului AIC

Recornandari privind aleqerea tipului de ciment sunt prezentate in CP 012/12007. Raportul AJC este stabilit functie de conditiile de rezistenta impuse
betonului.
Alegerea compozitei se face prin lncercarl preliminare urrnarlndu-se realizarea cerintelor.
Cerinfeprivind alegerea aditivilorsl adaosurilor
Aditivii ~i adaosurile vor fi adauqate in amestec numai in asemenea cantitaf incat sa nu reduca durabilitatea betonului
sau sa produce coroziunea armaturll.
Utilizarea aditivilor se face conform prevederilor CP 012/1-2007pe baza instructiunilor de folosire, care trebuie sa fie in
acord cu reglementarile specifice sau agrementele tehnice, bazate pe deterrrmarl experimentale.
NIVELE DE PERFORMANTA ALE BETONULUI
BETONUL PROASPAT
Se vor respecta prevederile EN12350-2,EN 12350-4 EN 12350-5 EN 12350-7 cu privire la:
o Tasare
O
Compactare
o Raspandire pe masa
Continut aer oclus
Betonulintarit
Rezistenfala compresiune
Clasa betonului este definita pe baza rezistentei caracteristice care este rezlstenta la compresiune N/mm2,
determinata pe cilindrii de 150/300 mm sau pe cuburi cu latura de 150 mm. Valorile acesteia sunt conform EN123901.
Evolufiarezistenfeibetonului
In unele situatii speciale, este necesar sa se urmareasca evolutia rezlstentei betonului la anumite intervale de timp, pe
epruvete
de dimensiuni similare cu cele pe cares-a determinat clasa betonului. In aceste cazuri, epruvetele vor fi pastrate in conditii
similare cu cele la care este expusa structura ~i vor fi incercate la intervale de timp prestabilite. In cazurile in care nu se
dispune de epruvete, se vor efectua incercari nedistructive, sau Incercari pe carote extrase din elementele structurii.
Rezistenfala penetrareaapei
Valorile caracteristice sunt conform EN12390-8.
Rezistenfala inghet - dezghet
Valorile caracteristice sunt conform CP 012/1.
Densitateabetonului
Functie de densitate, betoanele se clasifica in:
O
betoaneusoare - betoane cu densitatea aparenta in stare uscata (1050C} de maxim 2000 kg/m3. Sunt produse in
intregime sau partial prin utilizarea agregatelorcu structure poroasa.
o betoanecudensitateanormala (semigrele sau grele) - betoane cu densitatea aparenta in stare uscata (1050C} mai mare
de
2000 kg/m3 dar nu mai mult de 2500 kgtm3.
o betoanegrele - betoane cu densitatea aparenta in stare uscata (1050C} mai mare de 2500 kgtm3.
PREPARAREA BETONULUI
Personalul implicat in activitatea de producere ~i control a betonului, va avea cuno~tintele ~i experienta necesare ~i va fi
atestat intern pentru aceste genuri de activitati.
Se vor respecta prevederile NE 012 & CP 012/1-2007, iar pentru elementele prefabricate si prevederile Codului de practica NE
013-02.
Statia de betoane este o unitate care produce ~i livreaza beton, fiind dotata cu una sau mai multe instalatii (sectii) de
preparat beton sau betoniere. Certificarea calitatii betonului trebuie facuta prin grija produeatorului, in conformitate cu
metodologia ~i procedurile stabilite pe baza Legii 10, a calitatii in construcjii din 1995 ~i a Regulamentului privind
certificarea calitatii in constructii.
Statiile de betoane vor functiona numai pe baza de atestat intern, eliberat la punerea in functiune, conform prevederilor NE
012. La dozarea materialelor componente ale betonului, se admit urmatoarele abateri:

Agregate
ciment si apa

3%
3%
1
"'
llV

o 3%
aditivi
o 5%
Amestecarea i lncarcarea in mijlocul de transport.
Pentru amestecarea betonului, se pot folosi betoniere cu amestecare fortata sau cu cadere libera In cazul utilizarii agregatelor
cu granule mai mari de 40 mm, se vor folosi numai betoniere cu cadere libera.
Prin amestecare trebuie sa se obtina o distributie ornoqena a materialelor componente i o lucrabilitate constsnta.
Ordinea de introducere a materialelor componente In betoniera se va face lncepand cu sortul de agregate cu r
~ea
mai mare.
"'Ro41-:'.~
Amestecarea componentllor betonului se va face pana la obtnerea unui amestec omogen. Durata arnesteca i depi~de ti~ i
compozitia betonului, de conditiile de mediu si de tipul instalatle!
2 c 1~~:0~ 11
Durata de amestecare va fi de eel putin 45 sec. de la introducerea ultimului component.
~ .;~"~'~.4
Durata de amestecare, se va majora dupa caz pentru:
<'
's1
adaosuri

.S(JcE"'.J~

utilizarea de aditivi sau adaosuri;


perioade de timp friguros;
utilizarea de agregate cu granule mai mari de 31 mm;
o betoane cu lucrabilitate redusa (tasare mai mica de 50 mm).
Se recornanda ca temperatura betonului proaspat, la lnceperea furnarii, sa fie cuprinsa Tntre 5oC i 300C.
Durata de lncarcare a unui mijloc de transport, sau de mentnere a betonului ln buncarul tampon, va fi de maximum 20 minute.
La terminarea unui schimb, sau la Tntreruperea preparan betonului pe o durata mai mare de o ora, este obligatoriu ca toba
petonierei sa fie spalata cu jet puternic de apa, sau apa amestecata cu pietri i apoi imediat golita complet.
In cazul betonuluidejaamestecat (preparat la statii, fabrici de betoane), utilizatorul (executantul) trebuie sa aiba informatii de la
producator ln ceea ce priveste cornpozitia betonului, pentru a putea efectua turnarea i tratarea betonului in conditi
corespunzatoare, pentru a putea evalua evolutia Tn timp a rezistentei i durabilitatii betonului din sfructura
Aceste informatii trebuie furnizate utilizatorului Tnainte de livrare, sau la livrare. Producatorul va furniza utilizatorului, la
cerere, pentru fiecare livrare a betonului urmatoarele informatii de baza:
o denumirea statiei (fabricii) producatorului de beton;
o denumirea organismului care a efectuat certificarea de conformitate a betonului, seria Tnregistrarii certificatului i actul
doveditor al atestarii;
o data i ora exacts la care s-a efectuat incarcarea (i daca este cazul, precizarea orei la care s-a realizat primul contact
Tntre ciment i apa):
o nurnarul de Tnmatricul~e al mijlocului de transport;
o cantitatea de beton (m ).
Bonul de livrare trebuie sa contina datele conf. Pct 7.3. din NE 012/1-2007.dea urmatoarele date:
* Pentru amestecul (conpozitia) proiectana):
o clasa de rezistenta;
clasa de consistenta a betonului;
tipul, clasa, precum i dozajul cimentului;
tipul de agregate i granula maxima;
tipurile de aditivi i adaosuri;
o date privind caracteristici speciale ale betonului, de exemplu gradul de impermeabilitate, gelivitate, etc. Toate datele
privind caracteristicile betonului vor fi notate In conformitate cu prevederile CP 012/1-2007.
Aceste informatii pot proveni din catalogul producatorului de beton, care trebuie sa contina informatii cu privire la reziste nta i
consistenta betonului, dozare i alte date relevante privind compozita betonului.
Pentru amestecul prescris:
o detalii privind cornpozitia betonului, de exemplu, contnutul de ciment i tipurile de aditivi sau adaosuri;
o clasa de consistenta.
Tn ambele cazuri, trebuie consemnate In bonul de livrare, data i ora sosirii betonului la punctul de lucru, confirmarea de
primire a betonului, temperatura betonului la livrare si temperatura mediului ambiant.
Dupa maximum 30 zile de la livrarea betonului, producatorul este obligat sa elibereze un certificat de calitate pentru betonul
marfa.
Rezultatele necorespunzatoare, obtnute pentru probele de beton lntarit, vor fi comunicate utilizatorului In termen de 30 zile de
la livrarea betonului.
Aceasta condite va fi consemnata obligatoriu Tn contractul incheiat Tntre parti.

111

10b
"'Ro~_.,

TRANSPORTUL $1 PUNEREA fN OPERA A BETONULUI

LIVRAREABETONULUI PROASPAT

1;,

!?,91tt;,y_ \,

c...
c
A

c. Is,.,.''4
</:' '--1
n p(&.woduc
r~\JcLI ~
th -

Livrarea betonului proaspat se va face conform prevederilor aplicabile din NE 012-1 /2007, NE012-2/201
de beton trebuie sa mentoneze pe bonul de livrare durata maxima de transport recornandata pentru
performantele $i caracteristicile betonului comandat.
E
Transportul betonului proaspat va fi efectuat cu luarea masunlor necesare pentru rnenlinerea caracteristicilor acestuia In stare
proaspata, precum $i pentru prevenirea segregarii, pierderii corrponennlor sau contaminarii betonului. Mijloacele de transport
trebuie sa fie etanse, pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment.
Recepua betonului proaspat livrat se efectueaza pe baza bonului (documentului) de livrare, a examinarii vizuale a starii betonului
proaspat $i a verificarilor caracteristicilor acestuia prin incercari, conform prevederilor din NE 012/2-2010 (anexa H). Datele
privind livrarea betonului proaspat var fi lnregistarte In condica de betoane.
Transportul betonului trebuie efectuat tuano masurile necesare pentru a preveni segregarea, pierderea componernlor ssu
contaminarea betonului.
Mijloacele de transport trebuie sa fie etanse, pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment.
Transportul betoanelor cu tasare mai mare de 50 mm se va face cu autoagitatoare, iar a betoanelor cu tasare de maxim 50
mm, cu autobasculante cu bena, amenajate corespunzator.
Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, vagoneti, benzi transportoare, jgheaburi sau tomberoane.
Pe timp de af$ita sau ploaie, In cazul transportului cu autobasculante pe distanta mai mare de 3 km, supratata libera de beta n
trebuie sa fie protejata, astfel lncat sa se evite modificarea caracteristicilor betonului, urmare a rnodificarii contnutului de apa.
Durata maxima posiblla de transport depinde in special de compozita betonului $i conditiile atmosferice. Durata de transport se
considera din momentul fncarcarii mijlocului de transport $i sfarsiful descarcarii acestuia $i nu poate depa$i valorile orientative
prezentate In tabelul de mai jos, pentru cimenturi de clasa 32,5/42,5 decat daca se utilizeaza aditivi lntarzletorl.
Durata maxima de transport a betonului cu autoagitatoare.
Temperatura amestecului de
beton lOC\
100 < t 0 300
t < 100

Durata maxima de transport (minute)


cimenturi de clasa 32,5
cimenturi de clasa a 42,5
50
35
70
50

Tn general, se recomanda ca temperatura betonului proaspat, fnainte de tumare, sa fie cuprtnsa lntre (5 - 30)0C.
ln situatia betoanelor cu temperaturi mai mari de 300C sunt necesare masuri suplimentare precum stabilirea de catre un institut
de specialitate sau un laborator autorizat a unei tehnologii adecvate de preparare, transport, punere In opera $i tratare a
petonului $i folosirea unor aditivi lntarzietori eficien\i, etc.
In cazul transportului cu autobasculante, durata maxima se reduce cu 15 minute, fata de limitele din tabel.
Ori de cate ori intervalul de timp dintre descarcarea $i relncarcarea cu beton a mijloacelor de transport cepaseste o ora, ~recum
$i la lntreruperea lucrului, acestea var fi curatate cu jet de apa; In cazul agitatoarelor, acestea se vor umple cu cca. 1 m de apa
$i se vor roti cu viteza maxima timp de 5 minute, dupa care se var goli complet de apa.
PREGATIREA TURNARll BETONULUI
Se recomanda ca temperatura betonului proaspat la inceperea tumarii sa fie cuprlnsa intre SOC si 300C. In perioada de timp
friguros se var lua rnasuri de protectie, astfel incat betonul recent decofrat sa se mentina la temperatura de +100C ... +150C, timp
de 3 zile de la turnare. In toate cazurile se va tine seama side recomandarile formulate in NE 012.
Executarea lucrarilor de betonare poate sa lncespa numai daca sunt lndeplinite urrnatoarele conditii:
a) lntocmirea procedurii pentru betonarea obiectului In cauza $i acceptarea acesteia de catre investitor;
b) sunt realizate rnasunle preqatitoare, sunt aprovizionate $i verificate materialele componente (agregate, ciment, aditivi,
adaosuri, etc) $i sunt In stare de funcfionare utilajele $i dotarile necesare, In conformitate cu prevederile procedurii de
execute;
c) sunt stabilite $i instruite formatiile de lucru, In ceea ce pnveste tehnologia de execute $i masurile privind securitatea
muncii $i PSI;
d) au fast receptionate calitativ lucrarile de sapaturi, cofraje $i armaturi (dupa caz);
e)
in cazul in care de la montarea la receptionarea armaturil a trecut o perioada indelungata (peste 6 luni) este necesara
o inspectare a starii armaturii de catre o comiste alcatuita din beneficiar, executant, proiectant si reprezentantul ISC
(lnspectoratul de Stat in Constructii) care va decide oportunitatea expertizarii starii armaturii de catre un expert sau un
institut de specialitate si va dispune efectuarea ei ; in orice caz, daca se constata prezenta frecventa a ruginii
neaderente,

112

f-

armature - dupa curatire - un trebuie sa prezinte o reducere a sectiunii sub abaterea minima prevazuta in standardele de
produs; se va proceda apoi la o noua receptie calitativa.
suprafetele de beton turnat anterior i intarit, care vor veni in contact cu betonul proaspat, vor fi curatate de
~
lapte de ciment (sau de impuritati); supraietele nu trebuie sa prezinte zone necompactate sau segregate i tr uie (>,a ai (!_,,,,
rugozitatea necesara asigurarii unei bune legaturi intre cele doua betoane;
c,
~ ~~';,
':?
g) sunt asigurate posibilitati de spalare a utilajelor de transport i punere in opera a betonului;
g l:',1,<',,..,{s'c~~-4 "
h) sunt stabilite, dupa caz i preqatite, rnasurile ce vor fi adoptate pentru continuarea betonarf in cazul
rvefflci,i'Jm r
situatii accidentale (state de betoane i mijloace de transport de rezerva, sursa suplirnentara de energie elect 6'mate~ia
pentru protejarea betonului, conditii de creare a unui rost de lucru, etc.);
"cEA"~
i) nu se intrevede posibilitatea interventlel unor conditii climatice nefavorabile (ger, ploi abundente, furtuna, etc.);
j)
in cazul fundatiilor, sunt prevazute rnasuri de dirijare a apelor provenite din precipitani, astfel incat acestea, sa nu se
acumuleze in zonele ce urmeaza a se betona;
k) sunt asigurate conditiile necesare recoltarf probelor la locul de punere in opera i efectuarf determinarilor prevazute
pentru betonul proaspat, la descarcarea din mijlocul de transport;
I)
este stabilit locul de dirijare a eventualelor transporturi de beton care nu indeplinesc conditiile tehnice stabilite si sunt
refuzate;
in baza verificarii indeplinirii conditilor de mai sus, se va consemna aprobarea inceperii betonarii de cane consultant.
Aprobarea inceperii betonar! trebuie sa fie reconfirmata, pe baza unor noi verificari, in cazurile in care:
a au intervenit evenimente de natura sa modifice situatia constatata la data aprobarii (intemperii, accidente, reluarea activit atii la
lucrari sistate i neconservate);
betonarea nu a inceput in intervalul de 7 zile de la data aprobarll.
inainte de turnarea betonului trebuie veriflcata funcnonerea corecta a utilajelor pentru transportul local i compactarea
betonului.
Se interzice inceperea betonarii inainte de efectuarea verlficarllor i rnasurilor indicate mai sus.

I.
REGULI GENERALE DE BETONARE
Betonarea unei consuucti va fi condusa nemijlocit de conducatorul tehnic al punctului de lucru. Acesta va fi permanent la locul
de turnare i va supraveghea respectarea stricta a prevederilor prezentului cod i procedurii de execute.
Betonul va fi pus in lucrare, la un interval cat mai scurt de la aducerea lui la locul de turnare. Nu se admite depasirea
duratei maxime de transport i modificarea consistentei betonului.
La turnarea betonului trebuie respectate urmatoarele reguli generale:
a) cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidariile - care vor veni in contact cu betonul proaspat - vor fi udate cu apa cu 2-3
ore inainte i imediat inainte de turnarea betonului, iar apa rernasa in denivelari va fi inlaturata.
b) din mijlocul de transport, descarcarea betonului se va face in: bene, pompe, benzi transportoare, jgheaburi sau direct
in lucrare.
c) daca betonul adus la locul de punere in lucrare, nu se lncadreaza in limitele de consistenta admise, sau prezinta
segregari, va fi refuzat, fiind interzlsa punerea lui in lucrare; se admite imbunatatirea consistentei numai prin folosirea unui
superplastifiant. d) inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 3,00 m - in cazul elementelor cu
latime de maximum
1,00 - i 1,50 m; in celelalte cazuri, inclusiv elemente de suprafata (placi, fundatii, etc.).
e) betonarea elementelor cofrate pe inaltimi mai mari de 3,00 m, se va face prin ferestre laterale sau prin intermediul unui
furtun sau tub (alcaluit din tronsoane de forrna tronconica), avand capatul inferior situat la maximum 1,50 m de zona care
se betoneaza
0 betonul trebuie sa fie raspandit uniform in lungul elementului, urmarindu-se realizarea de straturi orizontale de maximum 50
cm inaltime i turnarea noului strat inainte de inceperea prizei betonului turnat anterior.
g) se vor lua rnasun pentru a se evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de pozitia prevazuta, indeosebi pentru
armaturile dispuse la partea superioara a placllor in console; daca totusi se vor produce asemenea defecte, ele vor fi
corectate in timpul turnarii.
h) se va urman cu atentie inglobarea cornpleta in beton a armaturii, respectandu-se grosimea stratului de acoperire,
in conformitate cu prevederile proiectului.
i) nu este permisa ciccanrea sau scuturarea armaturii in timpul betonerii i nici asezerea pe armaturi a vibratorului.
j) in zonele cu armaturi dese, se va urmari cu toata atentia umplerea complete a sectiunii, prin indesarea laterala a betonului
cu slpci sau vergele de otel, concomitent cu vibrarea lui; in cazul in care aceste rnasuri nu sunt eficiente, se vor crea
posibilitati de acces lateral al betonului, prin spatii care sa permita pammderea vibratorului.
k) se va urmari comportarea i mentnerea pozitiei initiale a cofrajelor i sustinerilor acestora, luandu-se rnasun operative
de remediere in cazul unor deplasan sau cedan.
I) circulatia muncitorilor i a utilajului de transport, in timpul betonarii, se va face pe podine astfel rezemate incat sa nu
modifice pozitia armaturii; este interzisa circulatia directs pe arrnatan sau pe zonele cu beton proaspat
m) betonarea se va face continuu, pana la rosturile de lucru prevazute in proiect sau procedura de execute,

113

n) durata maxima admisa a lntreruperilor de betonare, pentru care nu este necesara luarea unor masuri speciale la reluarea
furnari! nu trebuie sa depaseasca timpul de incepere a prizei betonului; In lipsa unor deterrninari de laborator, aceasta se
va considera de 2 ore de la prepararea betonului - In cazul cimenturilor cu adaosuri - i respectiv 1 ,5 ore In cazul
cimenturilor fara adaos.
o) Tn cazul cand s-a produs o Tntrerupere de betonare mai mare, reluarea fumarll este permsa numai dupa
preqatirea supratetelor rosturilor, conform NE 012.
p) instalarea podinilor pentru circulatia lucratorilor i mijloacelor de transport local al betonului, pe planseele betonate,
precum i depozitarea pe ele a unor schele, cofraje sau armatorl, este permisa numai dupa 24 - 48 ore, Tn f
lfi: de)~

4-t
temperatura mediului i tipul de ciment utilizat (de exemplu 24 ore daca temperatura este de peste 200C si s folo~~t_e
ciment de tip I de clasa mai mare de 32,5).
e,
,9,,.w0 \1
Betonarea diferitelor elemente de construcfle este prezentata Tn procesul tehnologic aferent proiectului.
C.1,,;:)SC 4 '4

'(

COMPACTAREABETONULUI

"'"(-/"'

sucEA~

Betonul va fi astfel compactat lncat sa contina o cantitate minima de aer oclus.


Compactarea betonului este obligatorie i se poate face prin diferite procedee, functie de consistenta betonului,
tipul elementului etc. ln general, compactarea mecanica a betonului se face prin vibrare.
Se admite compactarea rnanuala (cu maiul, vergele sau sipci, Tn paralel, dupa caz cu ciocsnirea cofrajelor) in
urmatoarele cazuri:
o introducerea in beton a vibratorului nu este posibila din cauza dimensiunilor sectiunii sau desimii armaturii i nu se
poate aplica eficient vibrarea externa.
o intreruperea functionarii vibratorului din diferite motive, caz in care betonarea trebuie sa continue pana la
pozitia corespunzatoare a unui rost.
o se prevede prin reglementari speciale (beton fluid, betoane monogranulare).
In timpul cornpactarf betonului proaspat, se va avea grija sa se evite deplasarea i degradarea arrnatunlor i/sau
cofrajelor. Betonul trebuie compactat numai atat timp cat este lucrabil.
Detalii privind procedeele de vibrare mecanica sunt prezentate in NE 012 iar pentru elementele prefabricate si in Codul
de practica NE 013-02.
FOSTURI DE LUCRU $1 DECOFRARE
In rnasura ln care este posibil, se vor evita rosturile de lucru orqanizandu-se executia astfel tncat betonarea sa se
faca fara Tntrerupere la nivelul respectiv sau intre doua rosturi de dilatatle.
Cand rosturile de lucru nu pot fi evitate, pozitia lor va fi stabilita prin proiect sau procedure de execute i se vor resp
ecta prevederile NE 012 si NE 013-02.
Elementele de consnucf pot fi decofrate atunci cand betonul a atins o anurnita rezistenta, care este prezentata Tn
documentana de execute tinand cont de prevederile NE 012.
TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE
GENERALITATI
In vederea obtinerii proprietajlor potentale ale betonului, zona suprafetei trebuie tratata i protejata o anumita perioada de
timp, functie de tipul structurii elementului, conditiile de mediu din momentul turnarii i conditiile de expunere in perioad a de
serviciu a structurii.
Tratarea i protejarea betonului trebuie sa inceapa cat mai curand posibil dupa compactare.
Acoperirea cu materiale de protectie se va realiza indata ce betonul a capatat o suficienta rezlstenta, pentru ca materialul
sa nu adere la suprafata acoperita
Tratarea betonului este o masura de protecfie impotriva uscarf premature, Tn particular, datorita radiatiilor solare i
vantului. Protecna betonului este o rnasura de prevenire a efectelor:
o antrenaoi (scurgerilor) pastei de ciment datorita ploii (sau apelor curqatoare):
o diterentelor mari de temperature in interiorul betonului;
o temperaturii scazute sau inghetului;
o eventualelor socuri sau vibratii, care ar putea conduce la o diminuare a aderentei beton - arrnatura (dupa Tntarirea
betonului). Principalele metode de tratare/protectie sunt:
o mennnerea Tn cofraje;
o acoperirea cu materiale de protectie, mentnute Tn stare umeda:
o stropirea cu pelieule de
protectie, DURATA TRATARll
Durata tratarii depinde de:
o sensibilitatea betonului la tratare;
o temperatura betonului;

114

o conditiile atmosferice ln timpul ~i dupa tratare;


o conditiile de serviciu, inclusiv de expunere, ale
structurii. Se va tine cont de prevederile NE 012:2010.

::: R Oi!f

41'
C'o4;
L'J

('.:;,;,

r(~C 'YA{
=.:4

C';

CONTROLUL CALITATll LUCRARILOR

'&;

Acest capitol prevede rnasurile minime obligatorii necesare controlului executet structurilor din beton ~i be.sucE \JP.. t.
Controlul cuprinde actunile ~i deciziile esentlale, ca ~i verificarile ce trebuie facute ln conformitate cu reqlernentaile tehnice
specifice, pentru a asigura satisfacereatuturor cerintelor specifics.
Controlul calitatii lucrarilor se refers la:
o Control interior (executat de catre producatorsi /sau executant);
o Control exterior (executat de catre un organism independent);
o Control de conformitate (executat de organisme independente autorizate pentru efectuarea activitatii de certificare a
calitatii produselorfolosite)
Procedeele de control a calitatii in constructii constau in controlul producjiei si executel Aceasta include:
o controlul preparani betonului;
controlul punerii Tn opera a betonului;
o verfcsrile rezultatelor incercarior pe betonul proaspat ~I pe betonul Tntarit.
Deterrnnarile ~i metodologia de efectuare a acestora precum ~i criteriile de conformitate, sunt conform NE 012.
EXECUTAREA BETOANELOR CU PROPRIETATI SPECIALE $1 BETOANE PUSE IN OPERA, PRIN PROCEDEE
SPECIALE
La executarea lucrarilor supuse unor actiuni deosebite, se folosesc:
o betoane rezistente la penetrarea apei;
o betoane cu rezistenta mare la Tnghet - dezghet ~i la agenti chimici de dezghetare;
o betoane rezistente la atacul chimic;
o betoane cu rezistenta mare la uzura.
De asemenea o serie lntreaqa de elemente ale podurilor, se execute prin procedee speciale ~i anne:
o turnarea betonului sub apa;
o betoane tumate prin pompare;
o betoane turnate In cofraje glisante;
o betoane ciclopiene.
Pentru aceste betoane cu proprietan speciale ~i procedee speciale, se var respecta prevederile NE 012.

115

'7

7.SUPRASTRUCTURI DIN SETON PRECOMPRIMAT

"'Rolff

co.~/, ~Y''

1e/ v;f:

GENERALITATI
<: '.iS''-4 "'I
Prezentul capitol trateaza suprastructuri din beton precomprimat pentru podul amplasat pe Dn1
m "'6'?9');p
1
358+ 315 in localitatea Garleni judetul Bacau
< ..sCapitolul se refera la lucrarile sau partile de lucrari executate din beton precomprimat, post sau preTntinse Tn struchff~~::..
grinzi monobloc sau din tronsoane.
Masurile specifice structurilor executate In consola nu tac obiectul acestui capitol.
Pentru structuri deosebite, cu alcatuiri constructive noi sau care prevad utilizarea altor materiale decat cele indicate Tn p
rezentul capitol, prezentul caiet de sarcini va fi completat cu caiete de sarcini speciale, odata cu elaborarea detaliilor de
execute Executarea lucrarilor de precomprimare va fi increolntata unor unitati care sunt dotate cu utilaje necesare i care
dispun de personal cu pregatire teoretica i practica, pentru efectuarea unor asemenea locran.
Elementele prefabricate vor fi introduse Tn structuri, numai daca sunt lnsofite de certificate de calitate.
Proiectul pe baza caruia urrneaza a se realiza lucrarile din beton precomprimat, va cuprinde: detaliile de execute ale
suprastructurii, proiectul de organizare a santierului, programul de asigurare a calitatii lucrarilor, modul de organizare
al beneficiarului Tn cadrul antierului.
La executia lucrarilor ce tac obiectul acestui capitol, se vor respecta detaliile din proiect, prevederile NE 012:2010, ale NE 01302 precum i ale prezentului capitol.
11

COFRAJE, TIPARE, SUSTINERI PENTRU COFRAJE


Cofrajele, tiparele si sustnerle lor utilizate la lucrarile din beton precomprimat, se vor executa numai pe baza unor desene
de execute, Tntocmite In unitati specializate Tn conformitate cu prevederile din STAS 7721 - 90: "Tipare metalice pentru
elemente prefabricate din beton, beton armat i beton precomprimat. Conditii tehnice de calitate".
In cazul grinzilor executate din tronsoane mari, cu rosturi umede, proiectul trebuie sa cuprinda detaliile necesare de
cofrare a rosturilor. Antreprenorul are obligatia sa lntocrneasca aceste detalii i sa le prezinte beneficiarului spre
aprobare.
ARMATURI
DATE GENERALE
Armatura nepretensionata pentru elementele din beton precomprimat, va cuprinde caracteristicile stabilite prin STAS 438/189 "Otel laminat la cald. Marci ~i conditii tehnice generale de calitate" ~i STAS 438/2-91 "Sarma frasa pentru beton armat".
Domeniul de utilizare, dispozinile constructive i modul de executare al acestor armatun vor corespunde indicatiilor din
Capitolu' "ARMATURI" al prezentului Caiet de sarcini, NE 012:2010 si NE 013-02.
lnlocuirea unor bare din proiect, de un anumit diametru, dar cu aceeasi sectiune totala, se va face numai cu
acordul consultantului ~i proiectantului.
Folosirea armafunlor de pretensionare din import, se va face pe baza de agrement tehnic, conform "Ghidului privind
metodologia d~ agrementare a armafurilor pentru precornonmsrl utilizate la construcf civile, industriale ~i speciale - GAT
253 (MLPTL)". In absenta unor date privind lungimea de transmitere (It) ~i de ancorare (la), acestea se vor determina de un
laborator autorizat, cu respectarea normelor rornanesti ~i cu luarea Tn considerare a normelor nationale din tara de
origine a otelului, Tn cazuri speciale.
Armatura ce intra Tn alcatulrea cablurilor de precomprimare va fi alcatuita din sarme pentru beton i beton precomprimat
calitatea I, avand caracteristicile conform STAS 6482/1-73 ~i STAS 6482/2-80.
Sarma se aprovizioneaza Tn colaci cu diametrul minim de 2,00 m. Fiecare colac de sarma SBP va avea eficheta metalca
care sa contna, printre altele, nurnarul colacului, al lotului, calitatea ~i poansonul C.T.C. al fabricii i certificatul de calitate al
uzinei. Antreprenorul va face verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta la rupere ~i nurnarut de Tndoiri alternate)
pentru fiecare colac Tn parte, iar pentru 10% din nurnaru' colacilor, determinarea limitei de curgere lenta, a alungirii relative
la rupere i a numarulul de torsiuni la care se rupe sarrna Aceste caracteristici se determine pe cate o epruveta luata de la
ftecare capat al colacului.
Caracteristicile geometrice, chimice ~i tehnologice ale arrnaturilor pretensionate vor corespunde prevederilor din:
u STAS 6482/2-80 "Sarrne de otel si produse din sarma pentru beton precomprimat. Sarma neteda";
U
STAS 6482/3-80 "Sarme de otel ~i produse din sarma pentru beton precomprimat. Sarma amprentata".
U
STAS 6482/4-80 "Sarme de otel ~i produse din sarma pentru beton precomprimat. Toroane".
Sarmele care preznta corodari proruntate sau adancinrri nu vor ft folosite la alcatuirea fasciculelor.
Cablurile de sarrna user ruginite vor ft curatate de rugina cu peria de sarms, Tnainte de a ft puse Tn
opera.
Manipulare, transport ~i depozitare

116

u1

La transportul i depozitarea produselor din otel destinate utilizarii ca arrnaturi pretensionate, se vor respecta
prevederile prezentate Tn continuare:
Transportul se va efectua Tn vagoane Tnchise sau Tn autocamioane, prevazute cu prelate; aceste vehicule vor fi .,. Ro.if

prealabil curatate de resturi, care ar putea produce fenomene de coroziune sau de murdarire a otelului i T od
41'
special de prod use petroliere (vaseline, uleiuri, etc.).
Co#,
~
11
Depozitarea se va face pe loturi i diametre, Tn spatii Tnchise, ventilate corespunzator, pe suporf care
p~v%cu-~1
contactul cu pardoseala sau cu materiale corozive. Modul de amplasare va permite accesul la fiecare sti ii pefitij!:~
controlu' periodic.
z .~,. Ii
In cazul spatilor de depozitare fara agresivitate sau cu agresivitate foarte sleba sl Tn care umiditatea este sub 60%, ~
masuri suplimentare de protecte.
Pentru colacii i tamburii prevazu] cu ambalaje speciale de protecte, aplicate Tn uzina, se va da o deosebita atentie ca, la
transport, manipulare i depozitare, ambalajul sa nu fie deteriorat; daca s-a produs deteriorarea ambalajului, se vor
respecta Tn continuare prevederile pentru armature neprotejata Periodic, se va verifica, pe colaci de proba, eficienta
ambalajului pentru conditiile efective de depozitare.
La transportul, manipularea si depozitarea otelurilor, se vor lua rnasunle necesare pentru a preveni:
o zgarierea, lovirea sau Tndoirea;
rnurdarirea cu parnant, materii grase, praf, s.a.;
O contactul cu materialul incandescent provenind de la activitati de sudare, de taiere sau de lncazire cu flacara aparatelor
de sudare autoqena;
o acoperirea prelungita cu diverse materiale care pot mernine umezeala.

1(

Barele vor fi livrate Tn forma rectilinie i vor fi manipulate, transportate i depozitate astfel Incat sa-si pastreze
forma. Eventualele prelucrari de la capete se vor proteja prin rnansoane sigure, Tmpotriva degradarilor mecanice sau din
coroziune.
Pregatiri pentru confectonarea armanmi pretensionate
In cadrul lucranlor pregatitoare, sunt incluse urmatoarele operate
Verificarea existentei certificatului de calitate al lotului de otel, din care urmeaza a se executa armalura: daca exsta Tndoieli
asupra respectarii conditiilor de transport i depozitare - semnalate de existenta ruginei, murdariel deformani s.a. - se vor
efectua lncercari de verificare a calitatii Tn conformitate cu prevederile din standardele de produs de catre unitatea de
producte sau un laborator autorizat, pentru a avea confirmarea ca nu au fost influentate defavorabil caracteristicile fizico mecanice ale armanmlor. fn toate cazurile de incertitudine asupra aprecierii starf de coroziune i a consecintelor acesteia,
se va cere avizul unui institut de specialitate.
Suprafata otelului se va curata de impuritati, de stratul de rugina superficiela neaderenta i se va degresa (unde este
cazul), pentru a se asigura o buna ancorare Tn blocaje a betonului sau mortarului de injectare.
Armaturile care urmeaza sa fie tensionate simultan vor proveni, Tn limita posibilitatilor, din acelasi lot.
Portiunile de armatura care au suferit o Tndoire locala, ramanand deformate, nu se vor utiliza, fiind interzisa operate
de Tndreptare.
Portiunile de armatura pretensionata (sarme, toroane), care au fost ciupite de arcul electric al aparatului de sudara,
se vor lndeparta.
Barele de otel superior, care in timpul transportului sau al depozitarii au suferit o usoara deformare (sub 5 cm/m) se
vor Tndrepta mecanic, la temperatura mediului ambiant, dar eel pufin +10C.
Se va evita rebobinarea sarmelor i toroanelor, Tn diverse scopuri tehnologice, la diametre de rulare mai mici decat
cele de livrare.
Pentru cazul Tn care controlul efortului de pretensionare se face i prin alungirea armaturii, este necesara cunoasterea
valorii modulului de elasticitate al armaturii.
Pentru arrnaturi pretensionate individual, modulul de elasticitate se va determina de catre un laborator de
specialitate, Tn conformitate cu prevederile din STAS 6605-78.
In cazul fasciculelor postTntinse, specificate NE 012, se va considera un modul de elasticitate global egal cu 1,92 x 1 o5N/mm2
limitele de variatie putand fide 2%. Pentru alte tipuri de fascicule, acest modul de elasticitate va fi indicat de elaboratorul
tipului de fascicul respectiv sau se va determina de catre laboratoarele de lncercari autorizate. La construe] importante sau
Tn cazul In care sunt conditii adecvate (fascicule cu trasee rectilinii sau cu curburi constante), se recornanda ca valoarea
real a a modulului de elasticitate global sa se determine pe sanfier, odata cu determinarea pierderilor de tensiune prin frecare
pe traseu. Se vor asigura dispozitive/e de deru/are i debitare care corespund tipu/ui de armatura ce umeez a se
confectfona, tn ceea ce privefe precizia la /ungime i la rnc/inarea sectfunilor de taiere (mat exigente, de exemplu, in cazul
armaturilor la care se rea/izeaza bu/bi la capete).

117

Contectionarea

i pozitionarea arrnamrii prelntinse

Produsele pentru armatura pretensionata postlntmsa trebuie sa fie In conformitate cu prevederile standardelor de
produs si cu cele ale specificatiei tehnice ST 009, iar utilizarea lor trebuie sa se conformeze prevederilor aplica @iRo-if4
standardele seria SR EN 1992, SR EN 1998, irnpreuna cu anexele nationale ale acestora, celor din ST 009, pre m iti,e,1.
1;..

or din prezentul normativ. Produsele care nu sunt conform unui standard de produs roman, vor trebui sa faca o 1actul ~'Dfiut'. ~
document tehnic legal, care sa contina toate datele necesare utilizarii lor.
C'.1,1c/fc1'
Produsele din otel pentru armature nepretensionata trebuie sa fie identificabile In ceea ce priveste tipu ~.
,,.,.,,a,
clasa produsului, asiqurandu-ss trasabilitatea lor incepand de la producator i pana la punerea In opera. Pentr "( sucEA"'~
aceasta: a)fiecare colac i fiecare legatura de bare trebuie sa poarte o eticheta durabila, bine
atasata, care sa contina:
- denumirea producatorului;
- tipul i clasa produsului;
- nurnarul lotului i al colacului/legaturii;
- marcajul de conformitate;
b)documentele care lnsotesc livrarea produselortrebuie sa contina eel putin urmatoarele informatii cuprinse in declaratia
de conformitate eliberata deproducator, inclusiv o copie dupa acest document:
- numele si adresa producatorului,
- numarul certificatului de conformitate, atasat
- refsrinte la caracteristicile produsului:
numarul standardului de prod us;
tipul i clasa produsului;
dimensiunea;
limita de elasticitate conventionala (Rp0,1);
rezlstenta la rupere;
alungirea la forta maxima;
-date de identificare a arjei/lotului/colacului sau
legaturii. Prin tipul produsului se Tnteleg urrnatoarele:
-forma (sarma neteda sau amprentata, toron, bara neteda sau profilata);
-diametrul nominal.
Prin clasa produsului se intelege rezistenta la rupere a acestuia.
Produsele pentru armstura pretenstonata trebuie sa satlsfaca i urmatoarele
conditii: a)Tn cazul In care au protectii permanente impotriva coroziunii, aplicate
la fabricare (spre exemplu, toron gresat), speciticafia de produs i documentele
tehnice legale trebuie sa contna, pe langa caracteristicile otelului, date privind:
(i)rezultatele lncercarilor privind eficienta protectiel permanente aplicate, atat in camp curent cat i, mai ales, in
zona de ancorare (domenii de medii corozive, durata rnentinerii eficientei
protectiei, conditii de utilizare etc.):
(ii)conditii pentru utilizarea procedeului de
pretensionare; (iii)conditii de recepte la executant;
b)Tn cazul Tn care sistemul de ancorare prevede efectuarea unor prelucrari mecanice ale acestor produse (spre exemplu,
fileta re, ambutisare etc.), acestea vor trebui sa sansfaca i cerintele specifice acestor prelucrari, cerinte i cond~ii stabilite
de elaboratorul procedului de pretensionare.
lnlocuirea produselor pentru arrnetura pretensonata, prevazute in proiect, se poate face numai cu aprobarea proiectantului,
care va trebui sa precizeze conditiile de utilizare pentru produsele inlocuitoare.
Manipularea, transportul i depozitarea produselor pentru armatora pretensionata
Produsele pentru armalura pretensionate sunt deosebit de sensibile la coroziune, astfel ca, la manipularea
transportul si depozitarea acestora, trebuie respectate urrnatoarele:
a)transportul se efectueaza in vagoane inchise sau autocamioane prevazute cu prelate, vehicule care trebuie curatate, Tn
prealabil, de resturi ce pot conduce la aparitia de fenomene de coroziune sau de murdanre a otelului;
b)depozitarea se face pe loturi ~i diametre, in spatii inchise corepunzator, prevazute cu pardoseala i ferite de contactul
cu materiale corozive. Modul de amplasare trebuie sa permita accesul la ftecare stiva, pentru realizarea unui control
periodic al acesteia;
c)Tn cazul spatiilor de depozitare fara agresivitate sau cu agresivitate foarte slaoa i in care umiditatea este mai mica de
60% nu se iau rnasuri suplimentare de protecte:
d)depozitarea ln medii agresive este permlsa pentru diferite durate maxime, in functie de gradul de agresivitate,
astfel: (i)produse neprotejate:

118

-90 de zile in medii cu agresivitate slaba sau in amplasamente la 500 ... 5000 m de la tarmul Marii Negre;
-nu se permite depozitarea in medii cu agresivitate medie sau puternica, sau la mai putin de 500 m de la tarmul

Jf

(ii)produse protejate:
~
365 de zile in medii cu agresivitate slaba sau in amplasamente la 500 ... 5000 m de la tarmul Marii Neg ;
cqtifutii'.. \,
60 de zile in medii cu agresivitate medie sau la mai putin de 500 m de la tarmul Marii Negre;
2 c.f:l~c4 '-1
-nu se permite depozitarea in medii cu agresivitate putemica. Clasele de agresivitate sunt definite in NE 012-1. i
F.11.:.~;
e)pentru otelurile provenite din import, conditiile de depozitare pentru medii cu agresivitate vor fi indicate de fu OJ sau ~
institut de specialitate;
uE.'!:p;
~pentru colacii ~i tamburii prevazuti cu ambalajele speciale de protectie, aplicate in uzina, trebuie avut in vedere ca ambalajul
sa nu fie deteriorat la transport, manipulare ~i depozitare; in conditiile in care s-a produs deteriorarea ambalajului se vor
respecta in continuare prevederile pentru armature neprotejata
Periodic, se verifica, pe colaci de proba, eficienta ambalajului pentru conditiile de depozitare efective;
g)pentru transportul, manipularea si depozitarea otelurilor trebuie sa se ia masunle
necesare pentru a preveni:
- zqarierea, lovirea sau indoirea;
- murdanrea cu parnant, materii grase, praf etc.;
-contactul cu materialul incandescent provenind de la operata de sudare ~i taiere sau incalzire de la flacara aparatelor de
sudura autoqena;
-contactul prelungit cu diverse materiale de acoperire care pot rnentne umezeala;
h)se interzice manipularea ~i transportul produselor prin tragere sau tarare pe jos;
i)barele vor fi livrate drepte (rectilinii) ~i vor fi manipulate, transportate ~i depozitate astfel incat sa-si pastreze forma.
Contectonarea armaturii pretensionate postlntinse
Lucrari pregatitoare pentru contecnonsrea armaturii pretensionate
La contectlonarea armaturii pretensionate se vor avea in vedere urmatoarele:
a)verificarea existentei declarafiei de conformitate pentru lotul de otel din care ur-rneaza a se executa armature: in lipsa
acesteia, sau daca exista indoieli asupra respectarf conditiilor de transport ~i depozitare - semnalate de unele forme de
coroziune - se vor efectua incercari de verificare a calitatii in conformitate cu prevederile din standardele de produs, pentru a
avea confirmarea ca nu au fost inftuentate defavorabil caracteristicile fizico-mecanice ale armaturilor;
b)curatarea de impuritati a supratatei otelului ~i degresarea (daca este cazul), pentru a se asigura o buna ancorare in blocaje
, beton sau mortarul de injectare;
c)nu se vor utiliza oteluri, care prezinta un inceput slab de coroziune, decat pe baza unor probe concludente care sa confirme ca
nu au fost influentate defavorabil caracteristicile fizico-mecanice. In toate cazurile de incertitudine asupra aprecierii starii de
coroziune ~i a consecintelor acesteia, se cere un aviz de specialitate;
d)utilizarea de armaturi, ce urmeazs sa fie tensionate simultan, care sa provina, in limita posibilitatilor, din acelasi lot;
e)nu se vor utiliza zonele sarmelor care au suferit o indoire locals, ramanand deformate, fiind interztsa operata de indreptare.
Barele care in timpul transportului sau al depozltarj au suferit o usoara deformare, se pot indrepta mecanic, la temperaturi de
eel putin +100C;
~se interzice rebobinarea, in diverse scopuri tehnologice, a sarmelor ~i toroanelor, la diametre de rulare mai mici decat cele de
livrare.
In cazul in care controlul efortului de pretensionare se face ~i prin alungirea armatarf.este necesara cunoasterea valorii
modulului de elasticitate a armaturii.
Confectionarea propriu-zisa a armaturii postintinse
La taierea sarrnelor, toroanelor sau barelor, se utilizeaza scule ~i dispozitive care nu deformeaza extrernitslile acestora, pentru a
nu conduce la deteriorarea tecilor la introducerea armaturii in canale sau la imposibilitatea rnontsri' unor dispozitive de av ans, la
extremitatea fasciculelor.
Trebuie luate rnasurile necesare pentru ca otelul sa nu fie rnurdarit cu pamant, materii grase etc., sa nu fie indoit sau zgariat in
timpul operatilor de taiere ~i comecfionare,
La fasciculele la care sarmele se blocheaza in ancoraje inainte de pretensionare, necesitatea indepartarii protectiet
temporare trebuie stabilita in proiectul tehnologic de executare a lucrarilor.
Pentru a se evita degradarea protectilor permanente ale armanmor, rnasurlle minime, care trebuie avute in vedere la
conlectonare ~i pczhonare, vor fi indicate de producatoru' armatarnor sau de proiectant (in proiect), executantul urmand a le
adapta ~i completa in functie de tehnologiile de lucru utilizate.
Fasciculele se execute in ateliere centrale permanente ale unitatilor specializate in lucran de beton precomprimat, In ateliere
temporare de santler sau prin 1mpingerea directa, in canale, a ermaturii derulate progresiv din colac si taierea succesiva la
lungime.
Fasciculele executate in ateliere centrale vor fi lnsonte, la livrare, de declaratia de conformitate care trebuie sa contina,
in mod obligatoriu, copia declaratie: de conformitate pentru sarmele din care au fost contectionate fasciculele.
Asamblarea sarmelor sau toroanelor sub forma de fascicul se face prin legaturi cu sarma moale, la capete ~i la distante
de circa 200 mm; la extremitati se recomanda ordonarea acestora prin legare succesva cu sarma de circa 1 mm diametru,

119

continua. Legaturile de sarma intermediare se pot elimina sau reduce ca nurnar prin rasucirea elicoidala a fasciculului, cu un pas
de circa 250 mm. Toate leqaturile de sarma vor avea capetele indoite spre interiorul fasciculului, pentru a nu Tmpiedica
introducerea in teci.
In cazul in care pe santier se utilizeaza fascicule cu caracteristici diferite (lungime, numar de sarme etc.) sau din loturi diferite
de sarme sau toroane, este necesar sa se prevada marcaje corespunzatoare, iar depozitarea sa se faca pe tipuri de fascicule.
Pentru transportul i depozitarea armaturilor postTntinse, fasciculele neintroduse Tn teci pot ti rulate cu dispoziti
le sau
mecanice. Diametrul de rulare se recornanda sa fie de minimum 2100 mm In cazul fasciculelor exec ate "'"din s
cu

diametrul de 5 mm i de minimum 2300 mm in cazul sarmelor cu diametrul de 7 mm.


Co!J/-"1, \1
Fascicule se pot rula i introduse in tevi de pouenlena; in acest caz diametrul de rulare trebuie determina ~ rJf}~;~evii
rumarului de sarme din fascicul.
~ .t:-1~?1.;
Diametrul de rulare a fasciculelor in teci speciale din tabla, trebuie indicat de producstor sau de elaborator
ocede0~
precomprimare care le utllizeaza.
suce;i.;
Realizarea canalelor pentru armamn pretensionate postTntinse
Canalele pentru armatun pretensionate postTntinse se pot realiza prin:
a)extragerea unor tevi din elementul din beton, imediat dupa intarirea betonului, realizandu-se astfel canale necaptuslte:
b)inglobarea in beton a unor teci contectionate anume sau a unor tevi (din otel sau material plastic), reelizancu-se astfel canale
captuslte.
Canalele i tecile trebuie sa raspunda urmatoaretor cerinte principale:
-asigurarea obtinerii razelor de curbura in concordanta cu prevederile proiectului;
-asigurarea protectei armaturii pretensionate impotriva coroziunii; in acest sens, este interzisa utilizarea tablei zincate la
fabricarea tecilor;
-rigiditatea fransversala a tecilor va trebui sa fie in concordanta cu solicitarile provenite din etapele de executare a lucrarilor;
grosimea tablei va ti de minimum 0,2 mm pentru tecile de diametru mic i sporeste pana la 0,6 mm pentru diametre mari;
-raportul intre diametrul canalului i eel al fasciculului trebuie sa permita introducerea armaturii pretensionate i injectarea Tn
bune conditii a amestecului de injectare; diametrul interior al tecii trebuie sa fie cu minim 10 mm mai mare decat eel al
armaturii.
Utilizarea tecilor din polietilena, polipropilena sau PVC este permisa numai la elemente care nu se calculeaza la oboseala i cu
conditia ca, in exploatare, temperatura sa nu depaseasca +400C. De asemenea, in cazul tecilor din materiale plastice nu se
utilizeaza tratamentul termic pentru intarirea betonului. Daca tecile din material plastic prezinta ondulatii transversale la interior i
exterior, se poate renunta la restrictia privind elementele calculate la oboseala.
I nlocuirea tipului de teaca prevazut Tn proiect se face numai cu avizul proiectantului.
Trebuie evitate schimbarile bruste de sectiune deoarece favorizeaza formarea de goluri la injectare.
Se vor utiliza teci cu rigiditate transversala sporita in cazul unor conditii mai grele de execute Tn ceea ce priveste pozarea
acestora, introducerea fasciculelor, turnarea i compactarea betonului etc.
De asemenea, se vor utiliza teci mai rigide i cu un nurnar cat mai redus de imbinari cand grosimea stratului de acoperire cu
beton sau alte conditii nu permit interventia ulterioara pentru deblocarea zonelor de teaca obturate accidental la betonare.
Trebuie prevazute orificii pentru injectare i pentru aerisire la ambele capete ale canalului i in toate punctele unde se pot
produce acumulari de aer sau de apa. In cazul canalelor de lungime considerabfa, pot ti necesare teuri pentru aerisire i/sau
pentru injectare in pozitii intermediare.
Racordurile (teurile), pentru injectare i pentru aerisire, vor fi racordate la teci astfel incat sa nu reduca din diametrul interior al
acestora.

0 solutie posibia este utilizarea unui rnanson sau semlmanson, prevazut cu teava pentru injectare/aerisire, aplicat peste teaca;
~aurirea acestuia se va face inainte de injectare cu o unealta adecvata introdusa prin teava.
In elementele realizate din tronsoane, racordurile pentru injectare/aerisire pot ti amplasate in rosturile dintre tronsoane.
Toate lrnbinarile intre teci trebuie asigurate impotriva deplasarilor relative in timpul diverselor operaf i tehnologice
(introducerea fasciculelor, betonare). ln acest scop se pot utiliza mansoane exterioare similare tecilor, rnansoene fixate cu banda
adeziva sau alte sisteme sigure.
Asamblarea cu mufa (mama-tete) a tecilor din material plastic se va face Tn acelasi sens pe toata lungimea canalului, pentru a
usura int~oducerea fasciculelor (dinspre partea tata).
In absenta unor preclzari prin proiect a abaterilor admisibile la pozltlonarea tecilor fata
de traseul din proiect, acestea se vor incadra in urrnatoarele limite:
a) pe direcfia Tnaltimii elementului (h)
-pentru inaltimi pana la 200 mm(x)
0,02 h
-pentru Tnaltimi cuprinse intre 200 i 1000 mm
5 mm
-pentru Tnaltimi mai mari de 1000 mm
10 mm
b) pe directia latimii elementului;
-pentru latimi pana la 200 mm(x)
5 mm
-pentru latimi cuprinse intre 200 i 1000 mm 10 mm
-pentru latimi mai mari de 1000 mm
20 mm

120

J..:f..S
(x) pentru tecile aflate la marginea sectiunii elementului, aceste abateri vor fi considerate pe direcja respecfiva, fara
valorile negative.
-in cazul mai multor fascicule, depasirea abaterilor individuale, cu exceptla celor de la marginea secfiunii, pot fi admise
daca rezultanta centrelor de greutate ale canalelor se incadreaza in aceste limite.
-ln cazul canalelor din boltar: prefabricati, abaterile la capetele aferente unui rost nu vor depai 3 mm pe ~
I
aceluiasi canal.
4"""
Pentru diterente intre diametrul fasciculului i eel al canalului mai mari de 15 mm sau pentru rosturi mai I e de ~lt, >"11
mm, abaterile nu vor depai 5 mm.
c,
~ Rt~ 1-'4
Dispozitivele de pozitionare a tecilor vor fi realizate si amplasate conform
~ '-1r10"!.C4
prevederilor proiectului sau detaliilor intocmite de executant i avizate de
~
"'if1
proiectant.
< sucEP.."'~
Dispozitivele pot fi independente sau combinate cu elementele componente ale armatuni nepretensionate, c
conditia ca abaterile la montarea acestora sa nu influenteze defavorabil precizia de pozltonare a tecilor.
Distantele intre punctele de rezemare vor fi cuprinse intre 500 si 1500 mm, in functie de rigiditatea longitudinala a tecilor. La
tecile extrase, distanta poate fi sporita pana la 2000 mm.
Este obligatorie amplasarea de dispozitive de pozitonare in sectamile de schimbare a curburii traseului.
Elementele orizontale pe care reazerna tecile vor fi realizate din bare din otel rotund, platbande sau profile, alese in functie
de rigiditatea transversala a tecilor.ln mod curent, se recornanda utilizarea de bare cu diametrul 10 ... 14 mm. La tecile cu
falt sau din polietilena, fara fascicule Tn timpul betonarii, suprafata de rezemare a tecii pe clstanner va fi mai mare, pentru a
se evita deformarea fransversala.
Dispozitivele de pozitonare trebuie sa impiedice si deplasarea ascendenta a ansamblului teaca-tascicul, datonta
efectului de flotare a acestuia la betonare si vibrare.
Nuse admit dispozitive de pozitionare a tecilor la care piesele metalice ajung la fata betonului.
In zonele de capat, axa canalelor (captuite sau necaptusite) trebuie sa fie perpendiculera pe supratata de rezemare a
ancorajelor, pe lungimea prevazuta in proiect sau in specflcafile procedeelor de precomprimare. De asemenea, axa
canalelor trebuie sa fie dreapta In zonele de cuplare a ermaturilor pretensionate.
lnainte de inchiderea cofrajului sau de introducerea ansamblului rigid teci-carcase de armatun in cofraje, este necesar
sa se verifice starea i pozitia tecilor, luandu-se rnasuri de remediere in ceea ce priveste:
ajconcordanta traseului realizat cu prevederile proiectului;
b)deformatiile parazitare (serpuirea) Tn plan orizontal sau vertical, intre punctele de sustnere, aceste deformatii
putand introduce frecari suplimentare de care nu s-a tinut seama la proiectare;
c)deteriorari (strepunqeri, crapaturl, desirari) nereparate ale tecii;
d)puncte insuficient etansate la Tmbinarile Tntre teci;
e) montarea corespunzatoare a dispozitivelor de aerisire sau de introducere a amestecului de injectare. Dupa efectuarea
verificarilor ~i a remedierilor, se Tncheie proces verbal de recepfie calitativa pe faze (pentru lucrari care devin ascunse),
pentru lucrarile de montare a tecilor, aceasta fiind faza determinanta.
Montarea armaturii pretensionate postTntinse
Montarea armaturii pretensionate postTntinse se poate realiza:
a)odata cu montarea tecilor sau tevilor, arrnatura fiind introdusa In acestea;
b)dupa realizarea elementelor din beton, armatura
fiind: (i)confectionata anterior, in atelier;
(ii)introdusa fir cu fir derulat direct din colac, in cazul fasciculelor.
Montarea armaturii odata cu cea a tecilor se recornanda pentru a spori rigiditatea acestora in timpul operatiunilor de
punere Tn opera a betonului. In aceste cazuri trebuie avute in vedere urrnatoarele:
a)asigurarea tuturor condijilor pentru a nu se produce intrarea laptelui de ciment In interiorul tecilor, pentru a bloca arrnat
ura din interior;
b)corelarea, sub aspectul duratelor, a termenelor de montare a fasciculelor, de punere Tn opera a betonului ~i de
pretensionare, pentru a evita sau a limita riscul de coroziune a arrnaturii pretensionate;
c)luarea rnasurilor de protectie, prin etansarea capetelor canalelor i protejarea partilor aparente ale arrnaiurii pretensionate
(cu tevi din material plastic, prin Tnvelire cu folii rezistente etc.).
Acest mod de montare a arrnaturii nu este permis Tn medii agresive.
Montarea armaturii pretensionate Tn canale, dupa realizarea elementelor din beton, se efecfueaza prin tragere sau
impingere In canale; in cazul fasciculelor acestea trebuie sa fie prevazute cu o piesa solidara cu capatul fasciculului pentru
a preveni degradarea tecii i blocarea acestuia.
Varianta introducerii elementelor componente ale armaturii derulate direct din colac se poate aplica daca:
a)elementul component are o rigiditate suflclenta In raport cu lungimea ~i traseul canalului, utilizandu-se, de regula, la
toroane; b)lungimea de taiere a flecarui element poate fi reallzata fara a implica sistemul de ancorare a arrnaturii
pretensionate respective.

121

(,:J.- G
La fasciculele grele, cu traseu vertical sau cu inclinare mare, se recornanda utilizarea unor dispozitive cu tambur si frana cu
care fasciculul sa poata fi scos din canal in caz de necesitate.
~
Armaturile pretensionate interioare sau exterioare neaderente trebuie sa fie izolate corespunzator impotrw~fill~Hl-t
si a agentilor agresivi cu actlune coroziva.
'
coi1-r ~11

c c.i~:'.fc4U~',11
P"

Ancoraje pentru armalura pretensionata

\0

>

Ancorajele pentru arrnatura pretensionata, care fac parte din procedeul de pretensionare, vor a~~.~~e
rezistenta eel putin egala cu forta caracteristlca de rupere a armaturii pretensionate pe care o ancoreaza, tara deformefli
semnificative ale pieselor componente.
Ancorajele cu bucla i dorn nu vor fi utilizate la elemente supuse fenomenului de oboseala.
Se recornanda ca aceste ancoraje sa fie amplasate In locasuri speciale pentru a putea fi protejate corespunzator cu
beton sau mortar de protecte.
Sistemele de ancorare a fasciculelor prin lnglobarea unuia din capete In beton fac obiectul unor documente tehnice leg ale.
In cazul ancorajelor la care intervine si prelucrarea armaturii pretensionate (spre exemplu, ancoraje pentru sarrne cu bulbi
la capete, sau pentru bare cu filet), se vor respecta prevederile producatorilor acestora, avandu-se In vedere, In special:
modul de
realizare; tolerantele la dimensiuni i forma; modul de verificare a calitatii privind prelucrarea armaturii i a ancorajelor.
Manipularea, transportul i depozitarea ancorajelor pentru armature pretensionata vor respecta prevederile aplicabile din
subcap care se refere la manipularea, transportul si depozitarea ancorajelor
Se va acorda atentie asigurarii trasabilitatii ancorajelor utilizate, lncepand de la procurarea i receptia acestora i
pana la punerea in opera.
Prevederile privind ancorajele se aplica si elementelor de cuplare a armaturil
pretensionate. Verificarea i recepta armanmi pretensionate
Verificarea privind armaiura pretensionata se face pentru:
ajarmatura pretensionata, dupa coniecfionare:
b)tecile pentru canale, dupa montarea acestora;
cjarmatura i piesele lnglobate din zonele de
ancorare;
d)armatura pretensionata rnontata, lnainte de pretensionare.
Verificarile se tac prin observare directa sau rnasurari, dupa caz, si examinarea documentaliei, cu
referire la: (i)documentele privind calitatea produselor, elaborate de producator;
(ii)conformitatea cu proiectul;
(iii)conformitatea cu prevederile prezentului normativ 9i ale altor reqlernentarl tehnice, daca este
cazul; (iv)asigurarea trasabilitatii.
Pe baza verificanlor indicate anterior se intocmeste proces verbal de recepfle calitativa pe faze (pentru lucrari care devin
ascunse). La baza procesului verbal de receptie calitativa pe faze a lucrarilor de contectionare 9i montare a armaturf
pretensionate vor sta documentele aplicabile ale acestui sistem, la care se va face trimitere (proceduri, instrucfiuni i
lnregistrari privind: aprovizionarea, recepta, manipularea, depozitarea 9i trasabilitatea materialelor; executarea 9i verificarea
lucrarllor;
echipamentele de rnasurare: calificarea personalului; tratarea necornormltanlor eic.).
Conditii prealabile 9i conditii necesare pentru confectionarea 9i montarea armaturf pretensionate.
Conditiile prealabile, precum i cele necesare pentru confectlonarea 9i montarea armaturii pretensionate sunt cele
aplicabile, prevazute la pct. 8.6.1; 8.6.2; 8.6.4 (privind montarea tecilor pentru canale), 8.6.5 9i 12. 1. 1. din NE012:2010
CERINTE $1 CRITERll DE PERFORMANTA PRIVIND
ELEMENTE/STRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMAT

BETONUL

PENTRU

Betonul folosit la realizarea elementelor/structurilor din beton precomprimat trebuie sa lndeplineasca urmatoarele
cennte specifice:
o
asigurarea unei clase minime:
C 20/25 In cazul elementelorcu armatori pretensionate, alcatuite din bare avand Rp0.2 590 N/mm2 9i Rm 890 N/mm2;
- C 25/30 In cazul elementelor cu armaturi pretensionate trefilate (sarrne, toroane, lite).
o
asigurarea unor caracteristici de contracne 9i curgere lents, cat mai reduse, pentru ca pierderile de tensiune in
armaterile pretensionate sa fie cat mai reduse.

122

un contnut de clor sub 0,2% (raportat la masa cimentului) datorita actiunii corozive a clorului asupra armaturii
pretensionate; de asemenea, trebuie evitata folosirea aditivilor in solutie ce contn cloruri in cantitate mai mare decat apa
potabila.
-::. Ro,,_,-1

asigurarea unei compactitati corespunzatoare i continue in toata masa elementului


c1/
(structura). Pentru punerea in opera i tratarea betonului, se vor avea in vedere i urmatoarele
e,
-?. <?0i:1, ~'
prevederi specifice:
c<~~i;ic4 '4
a) ln cazul in care, pentru compactarea betonului, se utilizeaza pervibratoare, se vor lua urrnatosrele ma i pe"rifr.1;;11
evitarea contactului dintre pervibrator i armaturile pretensionate sau tecile pentru formarea canalelor:
<: .s
""
o punctele de introducere a pervibratoarelorse vor marca prin repere vizibile;
ucu,-..J
o in punctele in care se introduce pervibratorul, se recomanda a se prevedea dispozitive constructive speciale (de
exemplu: carcase metalice, etrieri i bare), care sa impiedice contactul pervibratorului cu tecile pentru armaturile
postintinse;
b) Se va acorda o deosebita atentie la compactarea betonului, in zonele de ancorare a ermaturilor pretensionate
pentru a se obtine o umplere cat mai buns, fara deteriorarea i deplasarea armaturlor i pieselor inglobate in beton; in
acelasi scop se
recomanda utilizarea in aceste zone atat a vibrarii de interior cat si de exterior.
c) La elementele cu armature preintnsa, executate in tehnologia de stand, betonarea se va face continuu, astfel ca intre
inceperea turnaril primului element i terminarea compactaril ultimului element din stand, sa nu se depaseasca intervalul de
45 minute, la temperaturi de lucru sub 30, pentru a nu se perturba aderenta arrnanml in elementele turnate anterior. La
temperaturi de lucru mai mari de 30C, se vor adopta masur: corespunzatoare prin proiect i fise tehnologice.
d) Se va evita ca - prin scoaterea din betonul proaspat a unor piese de formare a diverselor goluri sau prin tratamentul termic sa se produca fisuri in lungul armaturilor pretensionate, care au efecte defavorabile asupra aderentei i protectlel anticorozive.
e) Se recomanda, ca dupa terminarea betonaril, fasciculele de armaturi introduse in teci sa fie rniscate pentru reducerea efec
tului de blocare in urma eventualelor deformari ale tecilor sau patrundeni de lapte de ciment, dar in asa tel lncat sa nu se
produce deplasarea sau dislocarea tecilor. De asemenea, se vor deschide racordurile din punctele de nivel minim (unde este
cazul) i se va sufla aer pentru Indepartarea apei i a impuritatilor.
D Masurile de protecfie a armaturlor cu protecui permanente, in timpul betonan i a tratamentului de lntarire, vor fi st
abilite pe baza recomanderiorfurnizorulul.
g) Tecile fara fascicule in timpul betonarli vor fi verificate prin deplasarea in acestea a unei piese conice, cu un diametru egal
cu eel al dispozitivului, ce se va monta in capatul de avans al fasciculelor, la montarea acestora. fn cazul consfrucjilor
realizate prin glisare, aceasta verificare se va face imediat la ieirea din cofrajul glisant, pentru a se putea interveni in timp
util, de pe platforma inferioara a cofrajului.
h) Descintrarea elementelor i a constructllor din beton precomprimat se va face numai dupa precomprimarea acestora
(pafiiala sau totala, conform prevederilor proiectului).
i) Nuse vor aplica tratamente de accelerare la elementele cu canale captuite cu materiale plastice.
j) La elementele cu armature prelntinsa, nu se va depasl temperatura de +60C iar perioada de racire va trebui sa
permita coborarea temperaturii elementului sub +20C, inainte de a se realiza transferul efortului de precomprimare.
k) Armatura va fi protejata de contactul cu aburul sau materiale umede folosite la tratarea betonului.
La intocmirea programului de desfasurare a lucrarilor aferente betonarii, se vor avea in vedere ~i urmatoarele prevederi
referitoare la limitele intervalului de timp, din momentul aducerii armsturil din depozit la punctul de lucru ~i pana la exec
utarea protecfiei finale a acesteia.
f n zona fara agresivitate sau cu agresivitate foarte slaba, armature se va pozitiona, pretensiona ~i proteja, in maximum
60 de zile, cu conditia ca de la pretensionare ~i pana la realizarea protectei sa nu treaca un interval mai mare de 15 zile.
Pentru armaturile preintinse, intervalul de la pretensionare la betonare se recornanda sa nu depaseasca 48 ore.
In cazurile deosebite in care, prin solutia de proiectare, intervalele specificate la pct. 5.3. nu pot fi respectate (de exemplu la
fasciculele introduse in canale, inainte de betonare ~i tensionate in diverse faze de execute a lucrarii), se vor adopta prin
proiect masuri de utilizare a armatunlor pretensionate cu protecte permanents.
O

EXECUTIA LUCRARILOR
MONOLITIZAREAELEMENTELOR PREFABRICATE
Prezentul paragraf frateaza monolitizarea dintre tronsoanele de grinzi sau dintre grinzi ~i placl, in solutia grinzi prefabricate
~i placi prefabricate cu conlucrare.
Monolitizarea dintre tronsoane se va executa cu beton C 35/45 ca ~i in elementele prefabricate, cu asigurarea continuitatii
dintre canalele cablelor ~i barele din otel moale de pe conturul sectiunii grinzii.
Antreprenorul va prezenta spre aprobare beneficiarului, detaliile privind asigurarea continuitatii canalelor cablelor
~i etanseltatea acestora.
Monolitizarea dintre grinzi se va realiza cu beton C 35/45, iar dintre placi, se va realiza prin betonarea golurilor pentru
conectori cu beton C 25/30 (Be 30) ~i cu vibrarea atenta a acestora pentru asigurarea conlucrarn dintre grinzi i placi, in
cazul suprastructurilor din grinzi cu placi prefabricate.

123

Atat pentru zonele de monolitizare dintre grinzi cat si pentru golurile pentru conectori, reteta betonului de monolitizare se
va stabili experimental pe sanner, pe baza de incercari pe cuburi de proba. La zonele de monolitizare dintre grinzi, se va
folosi acelasi tip de ciment ca i Tn grinzi, astfel ca sa nu apara o diferenta de culoare a betonului.
Elementele de mai sus, privind clasa betonului i modul de punere Tn opera a acestuia, rarnan valabile i pentru
zonele de monolitizare dintre grinzi prin placa.
Tensionarea i blocarea ancorajelor
Forta de blocare va fi cea prevazuta Tn proiect.
Conceptia de calcul i procedeul de precomprimare se vor preciza prin
contract. Antreprenorul va supune beneficiarului
pentru acceptare
urmatoarele:

o provenienta i caracteristicile materialelor;


o referinte asupra calitatii materialelor de pus Tn opera;
o programul de precomprimare;
o desemnarea unui responsabil lnsarcnat cu executia precornprlmarf
o provenienta i calitatile profesionale ale cadrelor ce vor efectua precomprimarea i practica Tn acest
domeniu. Programul de precomprimare va face parte din programul general de execute a lucrarlior. Acesta
cornporta un memoriu amanuntit a operanunilor i mijloacelor de asigurare a securitatii muncii.
Programul de precomprimare va preciza urmatoarele:
o mijloacele ~i instructiunile de folosire a materialului utilizat Tn operatunile succesive;
o modul de punere Tn opera a armaturilor de precomprimare;
o nota privind rnasurie de protects a armaturilor de precomprimare;
o. consemnarile privind fiecare etapa de precomprimare ~i
anume: lnainte de punerea sub tensiune a cablurilor:
o masurile de protectie provizorie a armaturlor i ancorajelor;
o eventualele masuri de verificare a rezistente! Tn beton, Tn particular Tn veclnatatea
ancorajelor; In timpul punerii sub tensiune:
o
ordinea de punere sub tensiune;
o
tabel cu relatiile dintre fortele de tragere i alungirile cablelor cat i pentru coeficientul de frecare calculat
i eel efectiv;
o metoda de rnasurare a eforturilor i alungirilor;
o dispozitiile asupra rnasurilor ce trebuie luate Tn caz de accident, de alungire anormala sau rupere de sarme, de
reTnnoire a protecfiei provizorii i anume la locasurile ancorajelor;
o rnasurie de protectie definitive i programul injectiei;
o modul de verificare a canalelor rarnase libere.
Rezultatele precorrprimaf vor fi Tnscrise, pentru fiecare cablu, Tntr-o fia de pretensionare de tipul celei din NE
012. INJECTAREA CABLURILOR
lnjectarea cablurilortrebuie sa se faca pe baza unui program Tntocmit de antreprenor, care va cuprinde:
o caracteristicile mortarului de injectare i durata de intarire:
o conditiile de a folosi materialul de injectare cat i destinatia materialului ramas disponibil Tn caz de accident;
o ordinea detaliata a operatunilor de curatre cu aer sau spalare a canalelorcablelor;
o ordinea detaliata a cperatunilorde injectare i !ncercarile corespunzatoare;
o volumele de material de injectare pentru un cablu, pentru o familie de cable;
o masurile ce trebuie respectate Tn caz de accident sau Tn conditii climaterice defavorabile.
La injectare se va tine cont de prevederile NE 012, cu respectarea datelor privind amestecul de injectare i fisa de injectare.
CONTROLUL CALITATll, RECEPTIA LUCRARILOR
Producatorul va emite un certificat, prin care atesta calitatea corespunzatoare a lotului de elemente livrate. La baza
certificatului vor sta datele Tnscrise Tn documentele interne de verificare a calitatii.
Pentru a evita returnaJea de la santier a unor elemente prefabricate, uzina va obtine acordul antreprenorului lnainte de
expedierea acestora. In cazul Tn care Antreprenorul receptioneaza elemente necorespunzatoare, returnarea elementelor
se va face pe cheltuiala acestuia.
Remedierea elementelor de beton precomprimat, care nu alecteaza capacitatea portanta sau durabilitatea elementului ca:
tirbituri, segregari pe zone restranse, se face pe baza unui program Tntocmit de antreprenor, ce se supune
aprobarii beneficiarului Tn conformitate cu codul de practica NE 012.
Nu se admit In lucrare elemente cu: zone puternic segregate, goluri, fisuri, dislocari de beton, arrnaiuri corodate etc.
In cazul In care normele Tn vigoare prevad proiect de Tncercarea lucrarii, antreprenorul are In Tntregime In sarcina sa chelt
uielile de Tncercare a lucrarilcr, inclusiv elaborarea proiectului de Tncercare.
Programul de Tncercare va fi supus, In prealabil, aprobarii proiectantului i consultantului.

124

21-9
Suprafetele de beton aparente ale suprastructurilor din beton precomprimat vor fi vopsite cu materiale de p rotecfie anncorozlva,
conform prescnpfiilor de la capitolele conexe:
8.APARATE DE REAZEM
Prezentul caiet de sarcini se referela la podul amplasat pe DN15 , km 358+315, in localitatea Garleni, judetul Bacau.
Aparatele de reazem sunt dispozitivele de legatura dintre pile ~i culei, pe de o parte i tablier, pe de alta part ~
1
transmiterii sarcinilor de la suprasnucfura la infrastructura i care permit deformatiile inerente din temperatu(, con~actie ~...y
curgere lenta ale tablierului.
~MUN ''
Dupa material~! din care sunt executate, aparatele de reazem sunt:
c,'j/S1.,,A
a metahce;
\i 4571,,a,
a din elastomeri (neopren), armate cu placi metalice;
~~ 1>.~!'
a combinate (metal, elastomeri i teflon) "tip oala".
- c_,...
Materialele care intra Tn compunerea aparatelor de reazem vor satisface conditiile prevazute Tn CD 063-2000.
Din punct de vedere static, aparatele de reazem sunt de doua tipuri: fixe si mobile.
Fiecare tip Tn parte este diferentiat dupa reactiurea maxima pe care o poate prelua sl dupa capacitatea de asigurare a
deplasarii tablierului de suprasnuctara.
Aparatele de reazem se execute pe baza detaliilor de execute elaborate de proiectant. Antreprenorul poate propune ~i alte ti puri
de aparate de reazem decat cele prevazute ln documentate. Adoptarea altor tipuri de aparate de reazem se face numai
cu aprobarea proiectantului i a Consultantului.
Aparatele de reazem vor Tndeplini conditiile de recepfie conform CD 063-2000.
Aparatele de reazem propuse de antreprenor vor fi Tnsotite de certificate de calitate i de agrementul tehnic emis de M.L.P .T.L.
Montarea aparatelor de reazem se face conform detaliilor din proiect. In cazul in care, montarea aparatelor de reazeme din
elastomeri si I combinate se efectueaza la alta temperatura decat cea prevazuta in proiect, este necesara repozitonarea lor.
Repozitionarea se va executa la temperatura structurii, prevazuta Tn Proiect. Operana de repozitionare a aparatului de reaze me
se va efectua obligatoriu Tnainte de montarea dispozitivelor pentru acoperirea rosturilor de dilatatie.
Tn cazul adoptarii
aparatelor de reazem propuse de antreprenor, acesta va suporta i costul eventualelor adaptari necesare.

HIDROIZOLATll ~I ROSTURI DE DILATATIE


9.HIDROIZOLATll
Executarea lucrsnlor va fi Tncredintata numai agentilor economici care pot asigura nivelul de calitate corespunzator caietelor
de sarcini, prin responsabili atestan.
lnvestitorii au obligatia sa verifice executarea corecta a tuturor fazelor distincte a lucrarilor de hidroizolate prin dirigintii de
santler atestati sau agentii economici de consultanta specializati.
Administratorii podurilor au urmatoarele obligatii:
- sa asigure permanent un control al calitatii executei,
- sa efectueze la timp lucrsrile de Intrefinere ~i reparati (repararea degradarilor din imbracamintea caii, etansarea
corespunzatoare a acesteia);
sa asigure urmarirea comoortarn ln timp i sa intervina Tn cazul declanarii deqradanlor.
In alcannrea hidroizolatei la poduri se disting urmatoarele straturi:
a) strat de amorsare;
b) strat de lipire;
c) strat hidroizolator;
d) strat de protecne.
Stratul de amorsare asigura impregnarea suportului elementului de constructie, ln vederea etansarii acestuia i/sau preqafire
a pentru aplicarea stratului de lipire.
Stratul de lipire asigura aderenta materialelor hidroizolante de supratata suportului i stratului de protectle, precum i Tntre
ele.
Stratul hidroizolator (sistem hidroizolator) asiqura etanseitatea Tmpotriva patrunderii apei In elementele constructiei, preluarea
solicltarlior din incarcan i transmiterea lor la structura de rezistenta a podului.
Stratul de protects asigura stratul de baza hidroizolator la acflunea autovehiculelor i utilajelor cu care se executa
Tmbracamintea caii pe pod.
Stratul hidroizolant poate fi:
- strat hidroizolant din materiale bituminoase sau plastice aplicate la rece;
- strat hidroizolant din materiale bituminoase aplicate la cald.
A

125

2-fp
Stratul hidroizolant la podurile din beton poate fi alcatuit din:
,, ROAiA.v
- folii prefabricate, Tn unul sau mai multe straturi;
~
/-Y
- filme subtiri, aderente la stratul suport, realizate prin lntanrea (polimerizarea) unor substante chimice In star lichi~.~1u..v..c1 ''

'-~ cirRl$C;S,~
461,1,7~
Stratul suport
.~
1
1
Stratul suport pentru hidroizolatii este reprezentat de structura de rezlstenta corectata prin mortar de egaliza~.
~

panta.
Executia stratului suport sau repararea ~i nivelarea acestuia cu betoane sau mortare de ciment se face
respectandu-se prevederile NE 012-07 "Cod de practlca pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat sl beton
precomprimat".
Elemente geometrice ale stratului suport.
a) se va avea In vedere realizarea unor conditii care sa perrnta scurgerea rapida a
apelor. b) Suprafata suport a sistemului hidroizolator se prevede cu pante
transversale de 2,5 % c) Suprafata suportului nu trebuie sa prezinte proeminente mai
mari de:
Nr.crt.
Tipul membranei hidroizolatoare
Deniveleri admise (mmJ
1
Membrane prefabricate
1,5 + 2,0
2
Membrane obtinute ln urma polimerizarii
2,0 + 5.0
(aplicate In stare lichida)
Verificarea planeitatii suprafetei se face cu dreptarul de 3 In lungime pe toate
directiile. Se ad mite o singura denivelare de 6 .. 5 mm la o verificare.
d) in lungul bordurii trotuarelor se vor amenaja rigole, a carer pants longitudinala va fi de eel putin 0.5%, orientate catre
gurile de scurgere. Aceste rigole se vor amenaja ln suportul de beton, astfel Tncat sa nu trebulasca sa se recurga la
soluta modificarii grosimii lmbracamintii.
Caracteristicile tehnice ale stratului suport
a) Stratul suport este realizat din beton de ciment. Betonul de ciment trebuie sa fie compact cu clasa de eel putin C 12/15,
iar mortarul utilizat pentru nivelare, In grosime medie de 2 cm, trebuie sa aiba clasa de eel putin M 100.
b) Caractens
. f1c11e fiztco-rnecaruce
.
. aI e betonuI tn. de c1men
.
t d'm stratu I suoo rt sun t ce I e dim ta b e I u 13 d'm AND 577/2002.
Nr.
Caracteristica
UM
Valoare
Determinarea
se
crt.
minima
efectueaza conform
1
Rezistenta
N/mmL.
20,0
STAS 1275-70
la compresiune la 28
de zile pe cub
2
N/mmL.
Rezistenta
2,5
STAS 1275-70
la compresiune la 28
de zile oe cub
3
Rezistenta
NlmmL.
1,5
la compresiune la 28
de zile pe cub
4
Rezistenta
Nu mar de G100
STAS 3518-89
la compresiune la 28
cicluri
de zile oe cub
5
Grad de impermeabilizare
Bari
8
STAS 3518-89
6
Contractie
%
0,2
STAS 10107/0/90
c) Executarea straturilor suport din beton de ciment ~i finisarea acestuia cu mortar se va face conform :
- NE 012 "Cod de practice pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat, ~i beton precomprimat";
- "Normativului pentru executarea Tmbracamintilor din beton de ciment la drumuri"
- "lnstructiunaor tehnice departamentale pentru executarea Tmbracamintilor din beton de ciment cu polimeri pentru calea
pe poduri ~i pasaje" ~i a "Agrementelor tehnice elaborate pentru sistemul hidroizolator utilizat".
Pregatirea stratului suport
a) inainte de aplicarea stratului hidroizolant, se vor verifica de catre executantul lucrarii cotele, declivitatile ~i calitatea
supraletei betonului, luandu-se masurile de corectare necesare.
b) Supratata betonului din stratul suport al hidrolzolatei, trebuie sa fie foarte bine finisata pentru a nu avea proeminente
sau aveole mai mari de 1,5 mm sub dreptarul de 3 m.
c) In cazul In care denivelarile sunt mai mari de 1,5 mm sub dreptarul de 3 m, trebuie corectata suprafata prin adaos de
mortar sau beton de ciment sau prin nivelare cu dalta in cazul unor proeminente red use ca suprafata ~i Tnaltime. Este interzisa
operaturea de "buciardare" pentru a nu se produce fisurarea betonului din stratul suport.

126

2~~
d) Marginile si unghiurile suportului din beton pe care urmeaza sa se aplice hidroizolsfla trebuie sa fie racordate Tn zona
paramentului vertical eel putin la 45.
e) Betonul din stratul suport trebuie sa fie uscat, tara agenti de separare precum uleiuri, grasimi, agenti de tratare pe baza de
parafine sau silicon, lapte de ciment lntarit sau mortar de ciment foarte fin, cuiburi de pietris, etc. toate acestea trebuiesc
Tndepartate printr-o procedure mecanca adecvata (perii din sarma, polizoare, etc.) i apoi trebuie corectsta planeitatea inainte de
aplicarea stratului de amorsare.
D fnainte de aplicarea amorsei, supratata suport din beton trebuie sa fie bine curatata prin periere i cu jet de aer
~
Curatarea supratetelor suport se poate face sl prin spalare cu jet de apa sub presiune, dupa care se lasa sa se ute co'mptt.,"'\,
Tnainte de aplicarea amorsei.
CO&o '.A -:.
g) Circulatia personalului va fi lnterzisa pe suprafata stratului suport dupa preqatirea ei ln vederea asterne i!_hidr0J~
ei.
Muncitorii care executa lucrarile vor fi echipati cu cizme de cauciuc i vor stationa i circula numai pe pasarele i c , ih' dtllaiaj1
lemn.
~
~
h) Suprafata stratului suport va fi perfect uscata Tn momentul executan hidroizolatel In cazul ln care ln tim 't. fili6'Mt
intervin preclpitatii sau perioade de timp urned, lucrarile se sisteaza.
Hldrolzolatia
Caracteristici/e sistemului hidroizolator
Sistemul hidroizolator trebuie sa-si pastreze caracteristicile eel putln 10 ani ln conditiile exploatarii normale a podului pe care
s-a aplicat.
Cerintele minime referitoare la caracteristicile intrinseci ale materialelor din care este executat stratul hidroizolator sunt
specificate in tabelul 4.
Nr.
Crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9

10

Caracteristici

UM

Forta de rupere la tracliune


- longitudinala
- transversala
Alungirea la rupere
- longitudinala
- transversala
Rezistenta la perforare (min) statica
Flexibilitatea la rece
Absorbtia de apa, max
Stabilitatea dimensionala la cald
Rez~tenta la incalzire ciclica (25 cicluri -2ovc ..
+60 C)
Rezistenta lipirii in plan
- perpendicular pe suprafata
- oaralel
lmpermeabilizarea la apa (72 ore)
Stabilitatea caracteristicilor fizico-mecanice la
, .r; .:..1:--- r 1 A nOf'\
Permeabilitatea la vapori de apa
Rezistenta la sfasiere
- longitudinala
- treansversala

N/5cm

%
N
Pe dorn <l>5mm

vc
Modificarea
imoermeabilitatii
NlmmL
100 Pa

Conditii de admisibilitate
~800
>800
>40
>40
250 N pe bila cu C!l10mm
Fara fisuri la -1ovc
0,5
Sa fie stabilit la +12ovc
lmpermeabil
>0,7 la +8v~
>0,5 la +230C
>0,8 la +23 C
lmpermeabil
<25

L-

11
12

40. 000-80. 000


>200
>200

Sistemele hidroizolatoare executate Tntr-un strat sau mai multe straturi trebuie sa reziste la circulalia de mica viteza a
utilajelor de transport, asternere i compactare a straturilor imbracamintilor asfaltice pe pod.
Sistemul hidroizolator trebuie sa poata fi executat i pe jumatate de pod, fara intreruperea circulatiei, asigurandu-se
continuitatea hidroizolatiei i pastrarea caracteristicilor tehnice.
Materialele utilizate la hidroizolata podurilor nu trebuie sa fie putrescibile i degradabile ln timp (reactii reversibile). Materialele
utilizate In straturile de amorsare, de lipire sau cele din alcatuirea membranelor hidroizolatoare nu trebuie sa
reactioneze chimic, distructiv, Tntre ele sau asupra straturilor de contact (beton de ciment, strat de protecte sau lrnbracamintea pe
cale).
Membranele hidroizolatoare prefabricate, sau cele obfinute prin lntarirea (polimerizarea) celor aplicate In stare lichida,
trebuie sa adere la straturile lmbracamintii caii pe pod, sau de stratul de protecfie In cazul utilizarii acestuia.

127

Nu sunt admise materialele, care in exploatare, in special la temperaturi ridicate, determine aparitla unor denivelari ale
lmbra.camintii, producand degradarea acesteia (valuriri, fisuri, crapanm, exfolieri etc.).
In cazul structurilor de hidroizolare, care au In components stratul de protectie din asfalt turnat, ternperatora la care
membrana hidroizolatoare nu trebuie sa-sl diminueze caracteristicile fizico-mecanice este de +180C. In situatia, In care
Irnbracarrmtea pe cale este din rnixtura asfaltica cllindrata aplicata la cald 9i se aplica direct pe membrana hidroizolatoare,
temperatura la care aceasta nu trebuie sa-9i diminueze caracteristicile fizico-mecanice este de +160 C.

Executareahidroizo/afiilor
Membranele hidroizolatoare se aplica dupa minimum 28 de zile de la data furnarii betonului.
Stratul hidroizolant se aplica pe timp uscat la o temperature a supratetei suport mai mare de 5 C. Temperaturile de tncalzire a
bitumului i a maselor bituminoase trebuie rnentnute constante, la valorile din tabelul 5. Temperatura minima de aplicare a
bitumului va fi de 120 C. Materialele bituminoase care se aplica la cald se pun In opera imediat dupa scoaterea din utilajul de
topire. Temperatura de aplicare a stratului hidroizolant aplicat la rece este indicata In normele interne de fabricatie, d ~
rmele
producatoare.
? R
M4'1r/
Tipul materialelor ce vor fi lncalzite

Temperatura de Tncalzire

Mortare bituminoase
Masticuri bituminoase i bitum to it

150-180
180-220

coM.u

,'(;~,<A/4
oc
c C.1r 1 '''"i
l---.-,M-ixt-u~ri-b-itu_m_i-no_a_s-e,-m-a-x-.--------------+-,.1~80----------=-------------4
~~ 0001_)

-.;

\\

<-

. ~

Executarea straturilor de amorsare i de lipire


a) Strat de amorsare realizat pe baza de
bitum
- Stratul de amorsare pe baza de bitum se aplica cu ajutorul periilor sau mecanic, cu dispozitive de pulverizare;
- La aplicarea manuala a amorsei nu se admit zone cu material In exces. Acestea se vor elimina printr-o nous periere
supiimentara, In asa fel lncat sa se obtina o pelicula uniforma;
- Dupa uscarea corespunzatoare a stratului de amorsare se aplica membrana hidroizolatoare;
- Sistemul hidroizolator poate avea in acatuire 9i un strat de lipire care se aplica peste stratul de amorsare;
- Dupa uscarea amorsei trebuie sa rezulte o supratata uniform colorata (neagra) aderenta la suport, continua, fara umflafuri,
exfolieri sau neregularitati;
b) Strat de amorsare realizat din ra9ini sintetice
- Pentru asigurarea unei supratete perfect plane 9i pentru a elimina posibilitatea desprinderii zonelor cu agregat fin din stratul
suport se pot utiliza amorse din ra9ini sintetice;
- Pregatirea suportului inainte de a aplica stratul de amorsare 9i tehnologia de execute a acestuia se vor specifica in fisele
tehnice de la furnizor;
c) Strat de lipire
- Stratul de lipire asigura aderenta membranelor hidroizolatoare intre ele i de suprafata suport; la podurile rutiere asigura 9i
aderenta stratului de protecfie de sistemul hidroizolator;
- Stratul de lipire la unele tipuri de membrane este inglobat Tn masa acestora, formand pe una din supratete un strat
autoadeziv;
Executarea stratului de lipire se face conform agrementului tehnic;
- Masurile care se iau pe parcursul transportului, depozitarii i aplicarii stratului de lipire vor respecta recomandanle
prod ucatorulul.
Executarea stratului hidroizolator
a) Aplicarea la rece a stratului hidroizolator din folii prefabricate
Alcatuirea stratului hidroizolant aplicat la rece din folii prefabricate cuprinde:
- strat arnorsa 9i/sau strat de lipire;
- mernbrana prefabricate:
Execufia hidroizolatiei se face de la marginea partii carosabile spre axul longitudinal al podului 9i numai la temperaturi ale
mediului ambiant mai mari de + 5 C. Stratul de lipire poate fi aplicat manual sau mecanic, cu ajutorul dispozitivelor de pulverizat.
Dupa aplicarea stratului de lipire i lnainte de aplicarea stratului hidroizolator, se asteapta cca. 15 minute, pentru evaporarea
solventului Tn exces 9i initierea procesului de Intarire,
f nainte de aplicarea stratului hidroizolator se va proceda la pregatirea acesteia in urrnatoarele etape:
- membrana se derueaza alatun de suprafata pe care s-a aplicat stratul de lipire, avand grija ca la partea superioara sa se
afle folia de protects din material plastic;
- stratul hidroizolant se aplica peste stratul de lipire, cu supratata de pe care s-a dezlipit folia din material plastic;
- se intinde perfect membrana prin treceri succesive cu un rulou compactor cu supratata curata.
fnnadirea membranelor se realizeaza prin suprapunere pe minim 10 cm sau prin eclisare cu ajutorul unor benzi de 20 cm
latime. Pe zona pe care se realizeaza petrecerea sau eclisarea membranelor se aplica un strat suplimentar din materialul de
lipire.

128

Sapa hidrofuga astfel realizata, inainte de aplicarea stratului de protecfie, in scopul asigurarii unei aderente corespunzatoare, se
acopera cu nisip 0-3 mm, in cantitate de 1,2 kg/m2. Stratul de protectie al sapel hidrofuge se va executa la minim 24 ore dupe
realizarea acesteia.
b) Aplicarea la rece a stratului hidroizolator din filme subtiri
Alcatuirea stratului hidroizolant aplicat la rece din filme subtiri cuprinde:
- strat arnorsa i/sau strat de lipire;
,,. Ro1114

- folie hldroizolatoare obtinuta prin intanrea (polimerizarea) unor substante chimice aplicate in star lichi\1,a (mo~ au
bicomponente). In aces! caz, preqatirea stratului suport se poate realiza prin urmatoarele tratamente mecanice
~~~1U,-y ,,
- sablarea cu bile mecanice, cu recuperator de al ice 9i separator de praf;
2 ~'.,
4 '4
- sablarea cu nisip, urrnata de o suflare cu aer sub presiune;
i . 16'"<181
- sablarea cu flacara;
< swct:J"'>I~
- sablarea cu jet de apa de mare presiune;
- frezarea;
- perieri mecanice cu lndepartarea prafului prin suflare cu aer sub presiune;
Pe suprafata suport astfel pregatita, la maxim 2 ore de la sablare, se aplica un strat de grund constituit dintr-o ra9ina
epoxidica, aproximativ 0,4 kg/mp. Aplicarea se face prin inundare dupa care, cu ajutorul unei raclete de cauciuc, se intinde
uniform stratul de grund pe toata supratata suport, pana la obturarea completa a porilor betonului 9i lndepartarea bulelor de aer din
material. lmediat dupa aplicarea stratului de grund, se presara nisip cuartos in exces, aproximativ 2 kg/mp. Dupa lntarirea stratului
de grund, nisipul in exces se inoeparteaza prin rnafurare,
fn cazul in care stratul suport prezinta denivelari de 2 - 5 mm, dupa aplicarea stratului de grund, inainte de asternerea stratului
de nisip, se execute o egalizare cu un mortar epoxidic realizat dintr-un liant epoxidic 9i un nisip cuartos. Dupa aplicarea stratului de
egalizare, se presara nisip cuartos in exces pe supratata astfel prelucrata
In scopul asigurarii unei aderente sporite intre stratul suport 9i stratul de baza a hldroizolatiei, dupa 1-2 ore, se aplica un strat
de amorsare dintr-un poliuretan monocomponent, aproximativ 0, 1 kg/mp. Realizarea stratului de amorsare se face prin pulverizare.
Stratul de baze este un elastomer poliuretanic cu viteza de reacte rapida, care se aplica tara utilizarea unui solvent special.
Aplicarea stratului hidroizolator se face in doua variante:
- Prin pulverizare mecanizata, cu instalatii speciale, aproximativ 2,5 kg/mp;
- Prin aplicare manuala, aproximativ 3,5 kg/mp.
Peste stratul hidroizolator, in scopul obtinerii unei aderente sporite la stratul de protecte, respectiv la straturile caii (din a sfalt
turnat sau din beton de ciment), se aplica un strat de amorsare, aproximativ 0,2 kg/mp, manual sau mecanizat. O msrire a aderentei
se poate realiza prin lmprastierea de nisip cuartos de granulatie 0, 7 - 1,2 mm.
c) Aplicarea la cald a stratului hidroizolator cu membrane prefabricate
c1) Varianta cu 2 sau 3 foi de panza bitumata.
c2) Varianta cu folie de aluminiu.
c3) Varianta cu 2 foi de carton bitumat.
c4) Varianta cu o membrane prefabricate lipita cu flacara.

:rt,sc

Fazele tehnologice de executare a structurii hidroizolatoare realizata intr-un singur strat sunt urmatoarele:
I. Dupa pregatirea suportului si verificarea acestuia se va proceda la amorsarea supratetei;
II. Pregatirea arzatonnn cu flacara 9i racordarea acestuia la butelia de gaz lichefiat;
Ill. Detensionarea membranei prin derulare 9i mentnerea cca. 1 - 2 ore pentru relaxare, operatune ce se execute numai in
situatia unei depozitari indelungate;
IV. Sulurile succesive de membrane sunt aliniate 9i suprapuse longitudinal pe eel putin 10 cm;
V. Aprinderea arzatorulu' 9i dirijarea flacarii asupra portiuni din membrana ce urmeaza a veni in contact cu suportul in
momentul derularii, pentru topirea bitumului aditivat pe toata latimea sulului fara a afecta suportul;
VI. Derularea treptata a sulului de membrane hidroizolatoare concomitent cu retragerea arzatorului;
VII. Presarea rnanuala sau cu un rulou, atat a Tntregii supratete cat 9i a zonelor de suprapunere a sulurilor de mernbrana,
realizandu-se chituirea lor cu masa impermeabilizata, ie9ita lateral ca urmare a incalzirii membranelor;
VII 1. Aplicarea membranei se face incepand de la paramentul vertical spre axul podului.
d) Aplicarea la cald a stratului hidroizolator din mortar bituminos, cu strat separator
Stratul hidroizolator este alcatuit dintr-un strat compact de mortar bituminos de 8 ... 10 mm grosime, aplicat pe o folie de
impaslitura din fibre de sticla.
Folia de impaslitura din fibre de sticla constituie stratul separator, intins pe suprafata suport, al carui rol este de a permite ca
vaporii de apa pe care-i degaja betonul, pana la completa lui intarire sa poata difuza spre anumite puncte de evacuare, fara a da
nastere la b89ici de vapori sub presiune care ar ridica hidroizolatla de pe suportul de beton.
Pentru evacuarea vaporilor de apa, sub impaslitura se prevao tuburi din polclorura de vinil avand diametrul de 12 sau 16 mm.
Folia de impaslitura din fibre de sticla se asterne in benzi paralele cu axul longitudinal al podului. Marginile benzilor se var
petrece cu 5 ... 10 cm. Ease fixeaza pe scprafata suport prin puncte de bitum topit, dispuse la intervale de maxim 50 cm.

129

Tuburile de evacuare a vaporilor care difuzeaza prin impaslitura din fibre de sticla, se vor prevedea in punctele cele mai joase
ale platelajului (in profil transversal).
lntervalele dintre tuburi vor fi astfel alese, incat suprafata aferenta unui tub sa nu depaseasca 35 .. .40 m2 i ca distanta de la
punctul eel mai departat al suprafetei deservite pana la tub sa nu depaseasca 9 . . 10 m.

Tuburile se vor aseza numai in zona in care gura lor se gasete sub lrnpaslitura din fibre de sticla, intinsa ~ ,
on, tara
strat de amorsare.
1/
Tuburile se vor fixa in betonul platelajului printr-o flana a carei suprafata va fi la acelasl nivel cu upraf~J(P~rtUJ i de
beton de su~ folia ~e i~pa~litura di~ fibre de s~cl.a . . . _
. .
.
_. _ . 2 c R;~G:/'.<: )
Extremitatea intenoara a tubunlor va depasl fata interioara a platelaiului cu 2 . . 3 cm, si va fi ta1ata obhc. ~~ .;;.-.,t,,~1 .;
Stratul compact de mortar bituminos constituie hidroizolatia propriu-zlsa. Aceasta se executa in grosi~e (91} W
intrun mortar bituminos aplicat la cald peste folia de impaslitura din fibre de sticla.
'~~p.'1 _,
Stratul de mortar bituminos va depai pe conturul hidroizolate: marginea foliei de Tmpaslitura din fibre de stic cu
aproximativ 20 cm (pentru a se evita patrunderea apei din exterior sub stratul de hidroizolatie).
Mortarul bituminos se va prepara din bitum tip E, nisip i fier. Dozajul de bitum va fi de 14 ... 16 % din masa mixturii. Filerul de
bitum va fi astfel dozat, incat sa asigure un continut de granule (sub 0,09 mm de eel putin 33%) raportat la masa agregatu lui
mineral.
Pentru stabilirea compozitiei optime se va urmeri ca amestecul de bitum i filer sa alba punctul de Tnmuiere inel i bila de
83 ... 85C.
Executarea hidroizo/afieiin punctele singulare.
Executarea hidrolzolafiei la gurile de scurgere.
a) Marginile hidroizolatiei se introduc Tntre tubul de evacuare si rama gratarului, iar pantele stratului suport se vor accentua ln
zona gurilor de scurgere.
b) Pentru introducerea hidroizolatiei Tn tubul de evacuare a gurii de scurgere, membranele hidroizolatoare se vor tala
Racordarea hldroizolatei la rosturile de dilatatie.
a) In cazul rosturilor de dilatatie cu Tntreruperea Tmbracamintii asfaltice se asigura racordarea hidroizolatiei la dispozitivul de
acoperire a rostului de dilatatie. In zona de racordare a hidroizolafiei panta longitudinala a stratului suport va fi sporita pentru
asigurarea evacuarf rapide a apelor.
Racordarea hidroizolafiei la paramentul vertical.
Este necesar ca nasul de acoperire a hidroizolatiei sa aiba un colt care sa Tmpiedice oatrunderea apei Tn cazul desprinderii
capatului hldrolzolapei de stratul suport. Marginile stratului suport pe care urmeaza sa se aplice hidroizolata trebuie sa fie
rotunjite, unghiurile fiind mai mari de 90.
fnnadirea membranelor hidroizolatoare
a) lnnadirea membranelor hidroizolatoare se face prin petrecere dupa linia de cea mai mare panta sau prin eclisare.
b) Petrecerea membranelor, la innadirile de la capete i Tn lungul lor, trebuie sa fie de eel pufin 10 cm, urmenndu-se decalarea
rosturilor de la un strat la altul pentru a se evita formarea nodurilor.
Protecfia hidroizolafiei
Protecta provizorie a hidroizolatei
a) La sfa!"itul zilei de lucru, petrecerile i capetele foliilor precum i foile de protecfie se protejeaza provizoriu impotr iva
deteriorarilor mecanice sau absorbirii apei, cu nisip i beton de clasa C5/7.5.
b) La reluarea lucrarilor, se indeparteaza betonul provizoriu i nisipul, urmanncu-se realizarea unei legaturi rezistente i
etanse qu straturile deja aplicate prin curatirea i reincalzirea lor.
c) In timpul executiel stratului hidroizolant, pe portiunile inca neacoperite cu stratul de protecte se iau urmatoarele masurt
- Se interzice circulatia lucratorilor ~i depozitarea de materiale pe aceste supratete:
- Se presara praf de creta, praf de ciment sau se acopera cu hartie urneda impotriva actiunii razelor solare sau a
temperaturilor ridicate din preajma punctului de aplicare a masei calde.
d) Pe stratul hidroizolant neacoperit cu stratul de protecfie sau in zona care urmeaza a se hidroizola imediat, nu se execute
sprijiniri. Daca acest lucru nu este posibil, lucrarile de sprijinire se execute pe baza unui detaliu intocmit de proiectant.
Protectia definitiva a hidroizolatiei
a) Stratul de protecte se aplica pe cat posibil in aceeasi zi.
Controlul calitatii
Controlul calitafiimaterialelor
Controlul calitatii amorsei
a) Amorsa utillzata de regula este realizata din bitum cu sau fara adaosuri, diluat In solventi organici;
b) Caracteristicile principale care se veriflca inainte de punerea in opera ~i tolerantele admise sunt conform tabelului;

130