Reci Clare

CAIET DE SARCINI
STRAT RUTIER REALIZAT PRIN RECICLAREA LA CALD A

IMBRACAMINTILOR BITUMINOASE DEGRADATE
GENERALITATI
ART . 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
1.1. Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditiile de executie si receptie a

stratului rutier bituminos rezultat prin reciclarea “in situ “la cald a mixturilor
asfaltice recuperate din drum prin frezare.
1.2. Tehnologia de reciclare la cald “in situ “ a mixturilor asfaltice conform

prezentului caiet de sarcini consta in frezarea imbracamintii existente , completarea cu
agregate naturale si liant de aport , omogenizare, asternerea si compactarea mixturii
reciclate rezultate cu ajutorul unui set de utilaje special. Adancimea medie de frezare
este de 5 cm.
1.3. Stratul rutier regenerat prin reciclarea la cald a imbracamintilor

bituminoase degradate este destinat reabilitarii drumurilor, avand rolul de strat de
baza, care se acopera cu unul urmatoarele straturi de suprafata:
- covor asfaltic ;
- imbracaminte bituminoasa in doua straturi;
- tratament bituminos;
- strat bituminos foarte subtire la rece.
1.4. Lucrarile de executie a stratului rutier realizat prin reciclare la cald se

desfasoara in anotimpul calduros ,la temperaturi peste 50 C , in perioada 15 aprilie –
15 septembrie.
1.5. In prezentul Caiet de Sarcini, stratul rutier realizat prin reciclarea la cald
a imbracamintilor bituminoase degradate va fi denumit prescurtat „strat rutier
reciclat “ .
ART . 2 . PREVEDERI GENERALE
2.1. Constructorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si

tehnologice corespunzatoare pentru respectarea sticta a prevederilor prezentului Caiet
de Sarcini.
2.2. Constuctorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un

laborator autorizat efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor necesare aplicarii
prezentului Caiet de Sarcini . Deasemenea este obligat sa efectueze, la cererea
beneficiarului verificari suplimentare fata de prevederile prezentului Caiet de Sarcini .
1
2.3. Constructorul va asigura evidenta zilnica a conditiilor de executie a
stratului bituminos , a incercarilor efectuate si a rezultatelor obtinute .
2.4. Pentru confirmarea calitatii lucrarilor executate ,consultanta de

specialitate va fi asigurata de o firma cu experienta .
CAP I MATERIALE
ART . 3 . MIXTURA ASFALTICA
3.1. Mixtura asfaltica din structura rutiera existenta, careia i se va determina

in prealabil , prin analiza pe carote , continutul de bitum si curba granulometrica a
agregatului natural .
ART . 4 . AGREGATE NATURALE
4.1 Pentru corectarea curbei granulometrice a agregatului natural din mixtura

asfaltica recuperata se vor utiliza urmatoarele materiale:
- Cribluri sort 3-8 si sort 8-16 , cu caracterististici conform SR 667.
- Nisip de concasare sort 0-3, conform SR 667 sau nisip natural sort 0-3,
conform STAS 662
4.2. Sorturile de cribluri, respectiv nisipul, se vor stoca separat , in silozuri

proprii , pe platforme betonate , pentru evitarea impurificarii . Silozurile vor fi astfel
amplasate incat sa nu existe posibilitatea contaminarii agregatelor cu praf sau pulberi
provenite din circulatia de santier .
4.3. Aprovizionarea agregatelor naturale se va face numai dupa efectuarea

analizelor de laborator care atesta calitatea corespunzatoare a acestora .
ART . 5 . EMULSIE BITUMINOASA
5.1. Emulsia bituminoasa va fi utilizata pentru amorsare, in vederea asigurarii

aderentei intre straturi .
5.2. Se va utiliza emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida STAS 8877,

cu caracteristici conform Normativ AND552 „ Conditii tehnice de calitate ale
emulsiilor bituminoase cationice utilizate la lucrari de drumuri”.
5.3.Emulsia bituminoasa se depoziteaza in rezervoare metalice verticale,

curatate in prealabil, prevazute cu pompe de recirculare. In cantitati mici, emulsia se
poate stoca si in butoaie metalice curate.
ART . 6 . LIANT
2
6. 1. Bitum tip D 60 / 80; D 80 / 100 sau D100/120 cu caracteristici conform
Normativului AND 537 –98 „Normativ privind caracteristicile tehnice ale bitumului
neparafinos pentru drumuri”
6.2. Stabilirea tipului de bitum se face in functie de zona climatica in care este
situat drumul, tinand seama de harta anexa la SR 174-1.
6.3. Bitumul se depoziteaza in rezervoare metalice prevazute cu sistem de

incalzire, sistem de inregistrare a temperaturilor ( pentru ulei si bitum), gura de
aerisire, pompe de recirculare, etc.
6.3 Agent de regenerare, produs agrementat tehnic.
CAP . II CONDITII TEHNICE
ART. 7. ELEMENTE GEOMETRICE
7. 1. Elementele geometrice : grosimi , profile transversale in aliniament , in

curbe si zone aferente precum si abaterile la acestea vor fi in conformitate cu piesele
desenate din proiect .
ART .8. DOZAJE
8.1. Pentru realizarea“stratului rutier reciclat “ procentele de materiale:

- Mixtura asfaltica frezata
- Agregate naturale
- Bitum
- Agent de regenerare
vor fi stabilite de laboratorul antreprenorului , pe baza rezultatelor determinarilor de
laborator efectuate pe mixtura asfaltica din structura existenta, astfel incat sa se
asigure realizarea compozitiei corespunzatoare unei mixturi asfaltice tip AB1- SR
7970 -2001.
8.2. Pentru amorsarea statului suport ( casetei frezate )

Emulsie cu rupere rapida : 0,5...0,7 kg /mp
ART . 9. COMPOZITIA MIXTURII ASFALTICE
9. 1 . Mixtura asfaltica din” stratul rutier reciclat” trebuie sa

aiba compozitia aratata in tabelul 1 .
3
Tabelul 1
Nr Materiale U. M. Limite impuse
crt
.
1 Curba granulometrica a agregatului
total :
-trece prin ciurul de 31,5 mm % 90...100
- 25 % 85...100
- 16 mm % 77...100
- 8 mm % 64...88
- 3,15 mm % 45...70
-trece prin sita de 0,63 mm % 22...52
- 0,2 mm % 6...30
- 0,09 mm % 4…2
2 Bitum % 3,6...5,4
9.2. Compozitia mixturii asfaltice se va stabili de catre constructor prin incercari de

laborator , avandu-se in vedere compozitia granulometica si continutul de bitum din
staturile care se frezeaza stabilite pe baza analizei carotelor prelevate din strat .
In cazul in care materialul este foarte heterogen se vor lua in considerare valorile
medii ale continutului de bitum , respectiv ale sorturilor granulare,tinandu-se seama
de valorile minime si maxime obtinute.
ART. 10. CARACTERISTICILE FIZICO MECANICE ALE MIXTURII

ASFALTICE
10.1. Caracteristicile fizico – mecanice ale mixturii asfaltice din “ stratul rutier
reciclat “ trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice din tabelul 2 :
Tabelul 2
nr Caracteristici pe cilindru U..M. Conditii tehnice Metode de
crt Marshall determinare
1 Stabilitate la 60 C min . kN min 4,5 STAS 1338 / 2
2 Indice de curgere mm 1,5…4,5 -- // --
3 Absobtie de apa, %min % 2…8 -- // --
4 Densitate aparenta min kg/ mc 2200 -- // --
4
ART .11. CARACTERISTICILE STRATULUI EXECUTAT
11. 1. Stratul executat trebuie sa prezinte caracteristicile prevazute in tabelul 3
Tabelul 3
Nr Caracteristici U . M. Conditii tehnice
crt
1 Densitate aparenta , min kg/mc 2150
2 Grad de compactare , min % 90
CAP . III . EXECUTIA LUCRARILOR
ART . 12 . SISTEMA DE UTILAJE
12 .1 . Sistema de utilaje utilizate la realizarea” stratului rutier reciclat” cuprinde :
 incarcator CATERPILAR IT 28 F .
 raspanditor automotor de criblura tip HAMEROC
 autocisterne pentru emulsie .
 freza
 instalatie mobila complexa de reciclare la cald”in situ” formata din:
- elevator al mixturii frezate in amestec cu agregatele de aport
- rezervor de bitum
- sistem de periere automata cu perii de sarma a stratului suport
- aspiratoare pentru recuperarea fractiunilor fine din materialul frezat
- pupitru de comanda
- sistem de cantarire a materialului frezat in amestec cu agregatele de aport
- tambur uscator -malaxor
 distribuitor – finisor de asfalt tip VOGELE SUPER 200 .
 sistem de amorsare a stratului suport alcatuit din rezervor de
emulsie ,pompa dozatoare si rampa de stropire .
 atelier de compactare (compactor cu 2 rulouri netede si compactor cu
pneuri )
ART. 13 . FLUXUL TEHNOLOGIC DE EXECUTIE A STRATULUI
13.1. Fluxul tehnologic cuprinde urmatoarele etape :
* Pregatirea stratului care urmeaza a fi frezat ;

* Raspandirea agregatelor naturale de aport ;
* Frezarea stratului bituminos ;
* Omogenizarea mixturii frezate cu materialele de aport
* Prepararea mixturii reciclate prin adaogarea peste amestecul frezat si
agregate a bitumului de aport si a agentului de regenerare ( daca este cazul);
* Amorsarea stratului suport ( ramas dupa frezare ) cu emulsie
bituminoasa ;
* Asternerea si compactarea mixturii asfaltice reciclate ;
5
13. 2 . Pregatirea stratului care urmeaza a fi frezat :
Inainte de inceperea lucrarilor de realizare a ” stratului rutier reciclat”, stratul care
urmeaza a fi frezat se curata cu periile si se sufla cu aer comprimat pentru
indepartarea partilor neaderente si prafului .
13.3. Executia „stratului rutier reciclat” va incepe numai dupa ce

dirigintele va constata indeplinirea conditiilor privind :
*starea de curatenie a stratului de frezat ;
*buna functionare a sistemei de utilaje ;
*existenta stocurilor de materiale – cribluri de aport , liant –
corespunzatoare consumului pentru o zi de lucru astfel incat sa nu existe intreruperi .
13 . 4 . Prepararea mixturii asfaltice .

Prepararea mixturii asfaltice reciclate se realizeaza conform fluxului
tehnologic aratat la cap. 13. 1 . cu ajutorul instalatiei mobile de reciclare.
13. 5 . Asternerea mixturii asfaltice

Asternerea se realizeaza continuu cu ajutorul distribuitorului finisor de
asfalt care urmeaza imediat in spatele frezei malaxor , viteza celor 2 utilaje
fiind corelata permanent .
13. 6. Compactarea
Inainte de inceperea lucrarilor se va stabili , pe baza unei planse experimentale
atelierul de compactere , amplitudinea de vibrare si numarul de treceri ale
cilindrilor compactori , astfel incat stratul executat sa ateste gradul de
compactare prescris .
ART. 14. PROTEJAREA STRATULUI RECICLAT
14 .1. Stratul rutier reciclat va fi protejat cu unul urmatoarele straturi de suprafata:

- covor asfaltic ;
- imbracaminte bituminoasa in doua straturi;
- tratament bituminos;
- strat bituminos foarte subtire la rece
14.2. Straturile de suprafata vor fi executate conform Caietelor de Sarcini specifice.
CAP . IV . REGULI SI METODE DE VERIFICARE A CALITATII
ART. 18 . VERIFICAREA MATERIALELOR
Materialele destinate realizarii” stratului rutier reciclat” se verifica in conformitate

cu prescriptiile din standardele respective si conditiile tehnice aratate la cap . I . din
prezentul Caiet de Sarcini .
Verificarile si determinarile se executa de laboratorul de santier si constau in
urmatoarele :
6
a) Mixtura asfaltica din stratul care se frezeaza :
* continutul de bitum , STAS 1338/ 2 ;
* curba granulometica a agregatului natural STAS 1338 / 2
b ) Criblura
*natura si caracteristici petrografice – mineralogice SR EN 932-3,
STAS 6200/4, STAS 9110
*continut de granule alterate, moi, friabile SR 667
*granulozitate STAS 730 , SR EN 933-2, SR 667
*coeficient de forma STAS 730 , SR 667
*continutul de fractiuni sub 0, 09 mm STAS 730 , SR 667
* continutul de argila SR 667
c) Bitumul
*penetratia la 250C, STAS 42, SR 754
*punctul de inmuiere IB, STAS 60, SR 754
* ductilitatea la 250C, SR 61, SR 754
d ) Emulsia bituminoasa cationica

* continut de bitum STAS 8877
* omogenitate STAS 8877
* stabilitate la stocare si la transport , STAS 8877
Pentru criblura, bitum si emulsia bituminoasa se vor prezenta certificate de

conformitate a calitatii .
ART .19. VERIFICAREA STRATULUI SUPORT REZULTAT IN

URMA FREZARII :
* starea de curatenie
ART. 20 . VERIFICAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC DE

RECICLARE SI PUNERE IN OPERA A MIXTURII
ASFALTICE
Pe parcursul executiei” stratului rutier reciclat”se vor efectua urmatoarele verificari :
• verificarea dispozitivelor de dozare a componentilor .

 omogenitatea mixturii asfaltice pe toata latimea de lucru .
 grosimea stratului asternut .
 compozitia mixturii realizate .
 protejarea stratului executat cu tratament bituminos.
 darea in circulatie (numai dupa executia tratamentului bituminos ).
ART . 21. VERIFICAREA COMPOZITIEI MIXTURII ASFALTICE
21.1 Verificarea se va face pe probe prelevate in timpul executiei

7
Probele se preleveaza in timpul functionarii frezei , dupa intrarea in regim normal de
lucru, de la repartizatorul –finisor de mixtura .
21.2 Verificarea compozitiei mixturii se efectueaza conform STAS 1338/2
ART. 22. VERIFICAREA STATULUI EXECUTAT
22.1. Verificarea stratului executat se efectueaza din punct de vedere al :

- densitatii aparente
- gradului de compactare
22.2.Densitatea si gradul de compactare se verifica fie pe carote , conform

STAS 1338 / 2 ( vezi art 21 ) , fie cu aparate de masurare nedistructive.
ART . 23 . FRECVENTA DETERMINARIL
Frecventa determinarilor este aratata in tabelul 4 :

Tabelul 4
Nr Control Frecventa
crt
1 Mixtura asfaltica din stratul care se frezeaza 1 data pe zi
2 Criblura de aport 1 data la 250 tone
3 Stratul executat 1 proba la 250 ml realizati
CAP . V . RECEPTIA LUCRARILOR
ART . 24 . Receptia lucrarilor se efectueaza in conformitate cu HG 273 /1994 in

doua etape :
- la terminarea lucrarilor.
- finala , la expirarea perioadei de garantie .
ART . 25 . Receptia la terminarea lucrarilor se efectueaza atunci cand toate lucrarile

sunt terminate si verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile
prezentului caiet de sarcini .
Comisia de receptie examineaza lucrarile fata de prevederile proiectului
privind conditiile tehnice de calitate ale executiei precum si constatarile
consemnate in cursul executiei de catre organele de control ( beneficiar,
proiectant , diriginte ,etc .)
In urma acestei receptii se incheie un proces verbal de receptie .
ART. 26 . RECEPTIA FINALA
Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va

face in conditiile respectarii prevederilor legale in vigoare,precum si
prevederilor din prezentul caiet de sarcini .
8
8. 04.02
CAIET DE SARCINI
Strat rutier bituminos foarte subtire la rece
cu emulsie de bitum
DN2A
GENERALITATI
Art.1 Obiect si domeniu de aplicare
1.1. Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditiile de executie si receptie a

stratului bituminos foarte subtire la rece din mixturi asfaltice pe baza de
emulsie cationica cu bitum modificat cu polimer care se vor executa pe
DN2A.
1.2. Stratul rutier bituminos foarte subtire executat la rece este destinat
inchiderii imbracamintii rutiere realizate prin reciclarea la cald a vechii
imbracaminti si are o grosime de 5…15 mm. Stratul rutier bituminos
foarte subtire se realizeaza la temperatura mediului ambiant din mixturi
asfaltice pe baza de emulsii cu bitum modificat cu polimer necilindrate,
denumite in prezentul Caiet de Sarcini ,,mixturi asfaltice turnate”, iar
stratul realizat “SFSR” (strat foarte subtire la rece).
1.3. Emulsia cu bitum modificat cu polimer confera SFSR proprietati

deosebite cum ar fi:
 aderenta maxima la stratul suport
 susceptibilitate redusa la variatii de temperatura
9
 elasticitate si rezistenta la tractiune
1.4. Mixturile asfaltice turnate constituie un amestec omogen de agregate

naturale concasate (0-8 sau 0-11, filer si/sau ciment) si emulsie
bituminoasa cationica cu rupere lenta pe baza de bitum modificat cu
polimer, preparat si pus in opera cu ajutorul unui utilaj complex,
specific, denumit in prezentul Caiet de Sarcini ,,combina SFSR"”
1.5. SFSR se aplica in unul sau doua straturi. In cazul aplicarii a doua
straturi, stratul inferior are rolul de reprofilare, pentru eliminarea
denivelarilor si aducerea profilului transversal la parametrii stabiliti.
1.6. SFSR nu mareste capacitatea portanta a structurii rutiere.
1.7. Lucrarile de executie a SFSR se desfasoara in anotimpul calduros, la

temperaturi cuprinse intre 10C si 30C, in perioada 1 mai – 15
septembrie, pentru a se putea asigura eliminarea apei din strat, fara
riscul aparitiei fenomenului de inghet - dezghet.
Art.2. Prevederi generale
2.1. Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si

tehnologice corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor
prezentului Caiet de Sarcini.
2.2. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu

un laborator autorizat efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor
necesare aplicarii prezentului Caiet de Sarcini. Deasemenea este
obligat sa efectueze la cererea beneficiarului verificari suplimentare
fata de prevederile prezentului Caiet de Sarcini.
2.3. Antreprenorul va asigura evidenta zilnica a conditiilor de executie a

straturilor foarte subtiri la rece, a incercarilor efectuate si a rezultatelor
obtinute.
2.4. Pentru confirmarea calitatii tratamentului executat, consultanta de

specialitate va fi asigurata de o firma cu experienta in aceste lucrari.
CAP. I MATERIALE
Art. 3. Agregate naturale
3.1. Agregatele naturale utilizate la executia SFSR vor fi:

 nisip cu concasare, sort 0-3
 criblura, sort 3-8
 criblura, sort 8-11
10
Agregatele vor proveni din roci de clasa minim B, conform SR 667-97, cu
rezistenta mare la slefuire si foarte curate. Conditiile de calitate impuse
agregatelor naturale sunt aratate in tabelul 1.
Nr Sort Metoda de analiza

. Caracteristici 0-3 3-8 8-11
crt
.
1. Continutul de granule : 5 5 5 STAS 730-89
- care raman pe ciurul superior 10 10
(d max), %max
- care trec prin ciurul (sita)
inferior (d min),% max
2. Coeficientul de forma, % max 25 25 STAS 730-89
3. Coeficientul de impuritati: Nu se admit STAS 4606
- corpuri straine 1,20 1,0 STAS 430-89
- continutul de fractiuni sub STAS 667-97
0,09mm, % max Nu se admit
- argila
4. Uzura cu masina Los Angeles, % 1 8 STAS 730-89
max
5. Rezistenta la inghet-dezghet: 3 3 STAS 730-89
- coeficient de gelivitate, % max 25 25
- sensibilitate la inghet, % max
6. Coeficient de activitate:
- nisip de concasare cu max 8%
fractiuni 0-0, 09 mm 1,5
- nisip de concasare cu peste 8% 2,0 STAS 730-89
fractiuni 0-0, 09 mm STAS 730-89
3.2. Diferitele sorturi de agregate naturale trebuie sa se stocheze, in silozuri

proprii, pe platforme betonate, amenajate cu pereti despartitori, pentru
evitarea impurificarii.
Silozurile vor fi amplasate astfel incat sa nu existe posibilitatea
contaminarii agregatelor cu praf sau pulberi provenite din circulatia de
santier.
3.3. Aprovizionarea agregatelor naturale se va face numai dupa efectuarea

analizelor de laborator care atesta calitatea corespunzatoare a
acestora.
ART.4. Filer si/sau ciment
4.1. Filerul care se utilizeaza este cel prevazut de STAS 539-79.
4.2. Cimentul utilizat la executia straturilor bituminoase foarte subtiri trebuie

sa satisfaca prevederile STAS 388-88.
4.3. Filerul si cimentul se vor livra de furnizori in saci si se vor depozita in

incaperi ferite de umezeala sau in silozuri.
11
4.4. Verificarea calitatii agregatelor, filerului si cimentului se va face in
conformitate cu prevederile cap. IV din prezentul Caiet de sarcini.
4.5. Laboratorul antreprenorului va tine evidenta calitatii materialelor astfel:

 intr-un dosar certificatele de calitate emise de furnizor;
 intr-un registru rezultatele determinarilor efectuate de laborator.
ART. 5. Emulsie bituminoasa
5.1. Emulsia bituminoasa cationica pentru prepararea mixturii trebuie sa fie cu

rupere lenta pe baza de bitum modificat cu polimer si sa indeplineasca
conditiile de calitate din tabelul 2:
Nr Caracteristici Conditii tehnice Metoda de determinare

crt
1 Continut de bitum: 65-70 STAS 8877-72
2 Omogenitate (rest pe sita de max.0,1 STAS 8877-72
0,63mm)%
3 Stabilitate la stocare dupa 7 zile max 0,5 STAS 8877-72
(rest pe sita de 0,63mm)%
4 Adezivitate, % min 90 10969/3-84
5 Indice de rupere, min 100 Norma franceza T66-017
6 Caracteristicile bitumului rezidual STAS 42-68
din emulsie: SR 61-97
- penetratie la 25C, 1/10mm 60-100 Instr. AND 367/1
- ductilitate la 25C, cm min 100
- revenire elastica la 13 C, % min 40
5.2. Emulsia bituminoasa cationica pentru amorsari trebuie sa fie cu rupere

rapida si sa satisfaca conditiile tehnice din STAS 8877-72.
5.3. Bitumul folosit la prepararea emulsiei bituminoase cationice este

bitumul neparafinos pentru drumuri tip D 80/100, care trebuie sa
indeplineasca conditiile de calitate prevazute in Normativul privind
conditiile de calitate pentru bitumul neparafinos utilizat la lucrari de
drumuri, ind. AND 537-98.
5.4. Polimerii utilizati la prepararea emulsiei bituminoase cationice sunt de

tipul latex, iar caracteristicile acestora sunt conform celor prevazute in
certificatul de conformitate al calitatii emis de producator. Tipul de
polimer si dozajul acestuia in emulsia bituminoasa cationica se
stabilesc pe baza unui studiu preliminar tinandu-se seama de
respectarea conditiilor tehnice prevazute la pct.5.1.
5.5. Tipul de emulgator cationic si dozajul acestuia, precum si cantitatea de

acid clorhidric in emulsie se vor stabili prin incercari preliminare de
catre producatorul de emulsie si va fi in concordanta cu certificatul de
conformitate a calitatii emis potrivit reglementarilor in vigoare.
12
5.6. Emulsia bituminoasa cationica pe baza de bitum modificat se va
depozita in rezervoare verticale, prevazute cu conducte de alimentare
care merg pana la baza rezervoarelor, pompe pentru recircularea
produsului si serpentine de abur. Inainte de utilizare se recomanda ca
emulsia sa fie recirculata pentru omogenizare. Temperatura emulsiei
bituminoase cationice pe perioada de depozitare trebuie sa fie de
minim 250C.
5.7. Fiecare transport de emulsie bituminoasa va fi insotit de un certificat de

calitate eliberat de producator, intocmit conform dispozitiilor legale in
vigoare.
ART. 6. Apa
6.1. Apa utilizata pentru preumezirea agregatelor naturale trebuie sa fie

lipsita de impuritati organice si minerale si sa indeplineasca prevederile
STAS 1342-77.
CAP. II CONDITII TEHNICE
Art. 7. Elemente geometrice
7.1. Grosimea straturilor va fi functie de scopul aplicarii (strat de rulare,

strat de reprofilare) si de dimensiunea maxima a granulei agregatului
natural, fiind cuprinse intre 5 si 15mm:
 pentru stratul de reprofilare, max. 5mm
 pentru stratul de rulare, max. 10 mm
7.2. Profilul transversal in aliniament, in curbele si in zonele aferente de

amenajare, precum si pantele in profil transversal vor indeplinii
conditiile prevazute de SR 174-97.
7.3. Abaterile limita locale la latimea stratului, fata de latimea imbracamintii

suport: 5 cm.
7.4. Denivelarile admise in lungul drumului, sub dreptarul de 3m: max.

5mm.
7.5. Abaterile limita admise la panta profilului transversal: max. 5 mm/m.
ART. 8. Strat suport
8.1. Stratul suport trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

 sa aiba capacitatea portanta necesara, conform normativelor in
vigoare;
 denivelarile in profil longitudinal si transversal sa fie de max. 2 cm
sub lata de 3m;
 profilul longitudinal si transversal sa respecte prevederile STAS 183-
86;
13
 sa fie reparate degradarile: fisuri, crapaturi, alveole, etc. (conform
Art.12 din prezentul Caiet de Sarcini;
 sa fie intr-o stare de curatenie perfecta.
Art. 9. Compozitia mixturii asfaltice turnate
9.1. Mixtura asfaltica turnata trebuie sa aiba compozitia aratata in tabelul 3,

functie de dimensiunea maxima a granulei agregatului natural.
Nr Strat de reprofilare Strat de rulare

crt
tip 0/3 tip 0/8 tip 0/11
1 Compozitia granulometrica, % 100 90-100
- treceri prin ciurul de 11 mm 90-100 70-90
- treceri prin ciurul de 5 mm 40-70 35-60
- treceri prin ciurul de 3,15 mm 12-40 19-34
- treceri prin scta de 0,2 mm 6-14 5-15
- treceri prin scta de 0,09 mm
2 Continut de bitum rezidual fata de 7,0-9,0 5,5-8,0 6,0-7,5
agregate naturale uscate, %
Nota:
1. Pentru reglarea vitezei de rupere a emulsiei bituminoase fata de agregatul natural
se recomanda utilizarea de ciment in proportie de 2-3% fata de amestecul de
agregate naturale.
2. Utilizarea stratului de reprofilare tip 0/3 sau 0/8 este functie de natura
deficientelor preponderente ale stratului suport. Astfel stratul tip 0-3 se aplica in
cazul suprafetelor fisurate sau poroase, iar stratul tip 0/8 in cazul suprafetelor
care necesita corectarea denivelarilor in profil transversal si longitudinal.
9.2. Compozitia emulsiei si a mixturii asfaltice turnate se va stabili prin

incercari de laborator, avandu-se in vedere urmatoarele conditii:
 inceputul prizei sa nu se produca inainte de un minut de la
adaugarea emulsiei, dar nu mai tarziu de 3 minute;
 amestecul sa fie fluid si omogen;
 amestecul asternut in strat subtire sa elimine apa limpede in decurs
15-20 minute.
Art. 10. Caracteristicile stratului gata executat
Stratul de rulare gata executat trebuie sa prezinte caracteristicile prevazute in

tabelul 4.
Nr.Crt Caracteristici Conditii tehnice Metoda de determinare

1. Uniformitatea suprafetei max. 5 SR 174-97
- Planeitate (denivelari), mm
2. Rugozitate:
- rezistenta la alunecare, min 65
14
unit SRT STAS 8849-83
- rugozitatea geometrica, min 0-6
HS, mm
3. Omogenitate Aspect uniform fara
degradari sub forma de vizual
desprinderi ale SFSR
CAP. III EXECUTIA LUCRARILOR
Art. 11. Sistema de utilaje
11.1. Pentru pregatirea stratului suport sunt necesare urmatoarele

echipamente: utilaj pentru perierea mecanica si spalarea stratului
suport (un singur echipament) sau doua echipamente distincte (perie
mecanica si utilaj pentru spalare sub presiune) si autostropitor de
emulsie pentru amorsarea suprafetelor.
11.2. Pentru pregatirea amestecului de agregate naturale sunt necesare

urmatoarele utilaje:
 incarcator cu cupa,
 buncare predozatoare sau buncare cu dozare gravimetrica,
 transportor cu banda,
 malaxor cu amestec continuu sau betoniera,
 transportor cu banda,
 buncar de stocare a amestecului,
11.3. Pentru depozitarea emulsiilor sunt necesare rezervoare verticale cu

pompa de incarcare-descarcare pentru emulsiile bituminoase cu rupere
lenta si separat cu rupere rapida.
11.4. Pentru executia SFSR masina mobila, ce lucreaza in flux continuu, cu

o autonomie legata de volumul de agregate naturale care poate fi
depozitat pe masina (8-10 mc).
 Principalele operatiuni executate sunt: dozarea materialelor
componente (amestec de agregate naturale, filer sau ciment, emulsie
bituminoasa, apa, aditiv), prepararea mixturii asfaltice turnate,
asternerea acesteia in strat subtire (5…15mm).
 Alimentarea masinii cu toate materialele componente se realizeaza
discontinuu.
Art. 12. Pregatirea stratului suport
12.1. Inainte de aplicarea straturilor bituminoase foarte subtiri la rece se va

executa remedierea defectiunilor stratului suport conform Normativului
pentru prevenirea si remedierea defectiunilor la imbracamintile rutiere
moderne, ind. AND 547-99.
12.2. SFSR nu se va aplica pe zone cu exces de bitum in suprafata.
15
12.3. Dupa executarea reparatiilor, stratul suport se va curata si amorsa:
 curatirea se executa prin mutare mecanica si spalare cu jet de apa sub
presiune;
 amorsarea se executa mecanizat prin stropire cu emulsie bituminoasa
cationica cu rupere rapida intr-o cantitate care sa asigure un bitum rezidual
de 0,3 – 0,5 kg/mp in functie de porozitatea stratului suport. Amorsarea se
executa dupa uscarea stratului suport spalat.
12.4 Executia SFSR va incepe numai dupa ce dirigintele va constata ca

stratul suport a fost pregatit corespunzator prezentului Caiet de sarcini
si se va consemna aceasta in registrul de santier.
ART. 13 Pregatirea materialelor granulare
13.1 Amestecarea sorturilor granulare (cribluri si nisip de concasare) se va

face in proportiile stabilite prin incercari de laborator, astfel incat sa se
obtina un material omogen, cu compozitia granulometrica prescrisa de
reteta.
13.2 Amestecul se va realiza prin dozare gravimetrica sau volumetrica a

sorturilor granulare cu ajutorul echipamentului prevazut la art. 11.
Precizia de dozare este de 4.
ART. 14 Prepararea mixturii asfaltice
14.1 Se alimenteaza utilajul cu materialele componente, depozitandu-se

separat in buncarele special amenajate pe masina.
14.2 Prepararea mixturii se realizeaza in malaxorul combinei, in care sunt

introduse in flux continuu materialele componente astfel:
a) Materialul granular este transmis la malaxor cu ajutorul unui transportor
elicoidal, debitul prescris fiind asigurat de turatia variabila a snecului;
b) Filerul (cimentul) este introdus in malaxor prin cadere libera, iar dozarea
se face volumetric;
c) Apa, aditivul si emulsia sunt transmise la malaxor de catre pompele
dozatoare cu debit variabil prin intermediul rampelor de stropire;
d) Agregatele sunt mai intai preumezite, cu ajutorul unei rampe de stropire, in
momentul in care acestea cad in malaxor. O alta rampa de stropire, situata
putin mai in spate, trimite emulsia bituminoasa peste agregatele
preumezite.
14.3 Sistemele de dozare a componentilor mixturii trebuie sa ateste o

precizie de:
 4 pentru agregate naturale;
 1 pentru emulsie si apa de preumezire.
16
14.4 La inceperea lucrului se pune in functiune malaxorul, pompa de apa si
snecul transportor al materialului granular. Cand acesta a ajuns in dreptul
rampei de stropire cu emulsie se pune in functiune si pompa de emulsie.
14.5 Din malaxor mixtura ajunge pe un jgheab de unde este deversata intre
longrinele repartizatorului.
ART. 15 Asternerea mixturii asfaltice
15.1 Asternerea se realizeaza continuu cu ajutorul a 1-2 transportori

elicoidali sau cu paleta. Realizarea unei calitati corespunzatoare a mixturii si
buna de repartizare pe stratul suport sunt obtinute prin variatii ale vitezei de
inaintare a combinei. Viteza odata reglata nu se va modifica decat in cazul
aparitiei unei schimbari importante in ceea ce priveste configuratia terenului
sau starea suprafetei stratului suport.
15.2 In cazul executarii a doua straturi din mixtura asfaltica turnata la rece,
respectiv strat de reprofilare si strat de rulare, cel de-al doilea strat se executa
dupa consolidarea primului strat.
ART. 16 Compactarea
16.1 SFSR nu se va compacta decat in cazul in care drumul nu este expus

traficului.
16.2 Compactarea se va efectua in acest caz cu compactari pe pneuri de 10t,

pe fiecare strat in parte, urmand ca definitivarea compactarii sa se realizeze
sub trafic.
ART. 17 Darea in circulatie
17.1 Timpul de la asternere pana la darea in circulatie (aprox. 20 min.) va fi

stabilit de catre laboratorul societatii care realizeaza punerea in opera a
SFSR, avand in vedere ca acest timp depinde de diversi factori: conditii
atmosferice, grosimea stratului, natura stratului suport.
17.2 Viteza de circulatie in primele 2-3 ore de la darea in circulatie a

sectorului va fi de max. 30km/h.
17
CAP. IV REGULI SI METODE DE VERIFICARE A CALITATII
ART. 18 Verificarea materialelor
Verificarea calitatii materialelor componente ale SFSR se executa in

conformitate cu prescriptiile din standardele si normele respective si cu
conditiile aratate la CAP I din prezentul Caiet de Sarcini. Verificarile si
determinarile se executa in laboratorul antreprenorului si constau in
urmatoarele:
a) Nisip de concasare
 natura mineralogica (examinare vizuala);
 granulozitate (STAS 4606-80);
 continut de impuritati (corpuri straine STAS 4606-80);
 coeficient de activitate (STAS 730-89).
b) Criblura
 natura mineralogica (examinare vizuala);
 granulozitate (STAS 4606-80);
 coeficient de forma (STAS 730-89);
 uzura cu masina Los Angeles (STAS 730-89);
 rezistenta la inghet – dezghet (STAS 730-89);
 continut de impuritati:
corpuri straine (STAS 4606-80);
argila (STAS 667-90);
continut de fractiuni sub 0.09 mm (STAS 730-89);
c) Filer
 finetea (STAS 539-79);
 umiditatea (STAS 539-79);
d) Ciment
 finetea (STAS 227/2-86);
 timpul de priza (STAS 227/4-86);
e) Emulsii bituminoase cationice

 continut de bitum (STAS 8877-72);
 omogenitate (STAS 8877-92);
 stabilitate la stocare si la transport (STAS 8877-72);
 adezivitate (STAS 10962/2-88);
18
 caracteristicile bitumului rezidual numai pentru emulsia bituminoasa
cationica cu rupere lenta (penetratie: STAS 42-68; ductilitate STAS 61-88;
revenire elastica: instr. AND nr.367/1).
Pentru toate produsele se vor prezenta certificate de conformitate a calitatii.
ART.19 Verificarea stratului suport
Inainte de executia straturilor foarte subtiri la rece se va verifica, conform CAP. II al

prezentului Caiet de Sarcini, stratul suport in ceea ce priveste:
 elementele geometrice;
 capacitatea portanta;
 denivelarile;
 reparatii executate;
 starea de curatenie.
ART.20 Verificarea procesului tehnologic de prelucrare si punere in opera
Pe parcursul executiei straturilor bituminoase foarte subtiri se vor efectua

urmatoarele verificari:
 starea de curatenie si incadrare in sorturile prescrise a materialelor
granulare (zilnic);
 granulozitatea amestecului de materiale granulare cu care se alimenteaza
combina (zilnic);
 omogenitatea emulsiei (la fiecare lot);
 verificarea dispozitivelor de dozare a componentilor (zilnic);
 omogenitatea mixturii asfaltice pe toata latimea de lucru (permanent);
 grosimea stratului asternut (permanent);
 darea in circulatie (numai dupa ruperea completa a emulsiei si intarirea
mixturii). Verificarea se efectueaza prin tamponarea suprafetei stratului cu
o hartie de filtru. Traficul poate fi deschis in momentul in care liantul din
mixtura nu mai adera la hartia de filtru.
 Compozitia mixturii, conform ART. 21
ART.21 Verificarea compozitiei mixturii.
Verificarea se va face pe probe prelevate in timpul executiei, cate doua probe

de 3-5 kg pentru fiecare 1000mp asternuti.
Probele se preleveaza in timpul functionarii combinei, dupa intrarea in regim
de lucru normal, in pungi de plastic rezistente, de la jghebul de deversare a
mixturii din malaxor. Dupa prelevare, pungile se leaga etans si mixtura se
framanta in punga pana la asigurarea omogenitatii probei.
Verificarea compozitiei mixturii se efectueaza conform STAS 1338/2-87 cu
mentiunea ca in prealabil aceasta se va usca prin mentinerea in etuva la
temperatura de 105C, pana la greutatea constanta.
19
ART. 22 Verificarea stratului gata executat
22.1 Uniformitatea suprafetei
22.1.1 Uniformitatea suprafetei in profil longitudinal se va verifica cu

un dreptar de 3 m lungime la 10 cm de axa drumului si la cca. 1m de la
marginea partii carosabile.
Pentru masurarea denivelarilor in profil longitudinal se utilizeaza o
pana de maxim 30 mm latime cu inclinatia 1/10. Fata inclinata a penei va
avea gradatii coresponzatoare diferentelor de inaltime de 1 mm.
Pentru a citi denivelarea, pana se introduce intre imbracaminte si fata
inferioara a dreptarului.
Uniformitatea suprafetei de rulare in profil longitudinal, se poate

determina si cu analizatorul de profil longitudinal (APL), conform
Instructiunilor CESTRIN.
22.1.2 Uniformitatea suprafetei in profil transversal se verifica cu un

sablon avand profilul prevazut de proiect si lungimea egala cu latimea
imbracamintei; sablonul se aseaza pe doua suporturi puse pe marginea
imbracamintei. Suportul de la un capat al sablonului are 4 cm grosime, iar
celalalt are grosimea variabila in trepte, pentru a se asigura pozitia orizontala
a sablonului.
Pentru verificarea respectarii profilului in sens transversal se va folosi

o pana gradata avand lungimea de 30 cm, grosimea de maxim 30cm si
inaltimea la cele doua capete de 1.5cm si respectiv 9cm. Gradatiile vor fi
corespunzatoare diferentelor de inaltime de 1mm.
Masurarea se face in axul drumului si la distantele de 1m si 2m de la

margine.
22.1.3 Verificarea profilurilor transversale cu panta unica se face cu
un dreptar, in locul sablonului de profil transversal.
22.2 Verificarea rugozitatii se face cu aparatul SRT si prin metoda inaltimii

de nisip, in conformitate cu prevederile STAS 8849-83.
Verificarea rugozitatii se poate face si cu aparate de masura care
functioneaza pe principiul rotii blocate conform instructiunilor CESTRIN.
CAP. V Receptia lucrarilor
ART.23 Receptia preliminara
Receptia preliminara a lucrarilor de catre beneficiar se va face la o luna

de la executia lucrarilor si ea se va efectua conform normelor in vigoare
privind receptia lucrarilor de intretinere de drumuri, pe sectoare complet
executate.
20
Comisia de receptie va examina lucrarile executate fata de
documentatia tehnica aprobata si documentatia de control si asigurare
a calitatii intocmita in timpul executiei.
ART. 24 Receptia finala
Perioada de verificare a comportarii in exploatare a lucrarilor definitive

va fi de minim 24 de luni de la data receptiei preliminare.
In perioada de garantie a imbracamintei toate defectiunile ce, eventual,

apar vor fi remediate de catre antreprenor.
Receptia finala se face conform prescriptiilor legale in vigoare.
Intocmit, Verificat,
DIRECTOR
Ing. Gabriela Giusca ing. Bogdan Vintila
21
CAIET DE SARCINI
privind
executia tratamentelor bituminoase cu emulsie bituminoasa
cationica pe baza de bitum modificat cu polimeri
DIRECTOR GENERAL: ing. Cristian BORBELI …..

…….
DIRECTOR PROIECTARE: ing. Catalin ENACHE …………
SEF COLECTIV CERCETARE

RESPONSABIL LUCRARE : ing. Gabriela GIUSCA ………..
August, 2001
1. GENERALITATI
1.1. Obiect si domeniu de aplicare
1.1.1. Prezentul caiet de sarcini se refera la conditiile tehnice de realizare si

receptie a tratamentelor bituminoase executate cu emulsie bituminoasa
cationica fabricata pe baza de bitum modificat cu polimeri.
22
1.1.2. Tratamentul bituminos cu emulsie pe baza de bitum modificat asigura o
durabilitate sporita si o aderenta imbunatatite, fata de de stratul suport,
comparativ cu tratamentele bituminoase clasice, datorita polimerului
care realizeaza :
- reducerea susceptibilitatii termice ;
- imbunatatirea comportarii la temperaturi scazute si ridicate;
- cresterea aderentei liant – agregat ;
- comportarea elastica a liantului
1.1.3. Tratamentele bituminoase cu emulsie bituminoasa cationica pe baza
de bitum modificat cu polimeri se aplica pe imbracaminti rutiere
bituminoase care prezinta defectiuni de suprafata de tipul : suprafata
lunecoasa, suprafata poroasa, suprafata cu ciupituri, realizand
inchiderea suprafetei, etansarea stratului de uzura, regenerarea
imbracamintii bituminoase, sporirea rugozitatii suprafetei de rulare.
Nu se aplica pe imbracaminti cu defectiuni structurale, faiantari,
burdusiri deoarece tratamentele bituminoase nu maresc capacitatea
portanta a drumului.
1.1.4.Tratamentele bituminoase prevazute de prezentul caiet de sarcini se
executa la rece, cu agregate naturale concasate (cribluri sau pietris
concasat) si emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida fabricata
pe baza de bitum modificat cu polimeri.
1.1.5. Stabilirea tipului de tratament (simplu intr-un strat sau dublu – in 2
straturi) se efectueaza in functie de starea tehnica a stratului suport,
astfel :
a) suprafata lunecoasa : tratament simplu cu criblura sau pietris concasat
b) suprafata poroasa sau cu ciupituri : tratament dublu cu criblura.
1.1.5. 1.1.6. Tratamentele se executa la temperaturi atmosferice de peste
150C, pe suprafete uscate sau umede, dar nu pe ploaie.
1.2. Definitii si terminologie
1.2.1. Tratamentul bituminos simplu este tratamentul executat intr-un strat

si consta in raspandirea de emulsie bituminoasa (pelicula continua si
uniforma), urmata imediat de raspandirea unui strat de agregat natural
si cilindrare.
1.2.2. Tratamentul bituminos dublu este tratamentul executat in doua
straturi, conform punct 1.1.5, cu precizarea ca primul strat se executa
cu criblura sort mare (6-10), iar al doilea strat cu cribluri sort mic (4-6).
1.2.1. Emulsia bituminoasa cationica pe baza de bitum modificat este o
dispersie de bitum in apa in prezenta unui emulgator si a unui polimer.
Se fabrica in instalatii speciale.
1.2.2. In prezentul caiet de sarcini se utilizeaza urmatoarele prescurtari :
- Emulsia bituminoasa cationica pe baza de bitum modificat cu polimeri,
cu rupere rapida : EBm CR
- Tratamentele bituminoase executate cu emulsia de mai sus : TE Bm
CR
1.3. Prevederi generale
23
1.3.1. Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si
tehnologice corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor
prezentului caiet de sarcini.
1.3.2. Antreprenorul va asigura prin colaborare cu un laborator autorizat
efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor de laborator necesare
aplicarii prezentului caiet de sarcini.
1.3.3. In cazul in care beneficiarul asigura agregatele naturale necesare
lucrarilor de tratamente bituminoase acesta se obliga sa efectueze prin
laboratoarele sale sau prin colaborare cu terte laboratoare autorizate,
toate incercarile si determinarile de laborator necesare pentru aceasta
categorie de materiale, conform prezentului caiet de sarcni.
1.3.4. Antreprenorul si beneficiarul (prin dirigintele sau consultantul sau) vor
tine evidenta zilnica a conditiilor de executie a tratamentului bituminos,
a incercarilor pe care acestia le efectueaza, precum si a rezultatelor
acestora.
1.3.5. In cazul in care dirigintele (consultantul) lucrarii constata abateri de la
prezentul caiet de sarcni, acesta va dispune intreruperea executiei
lucrarilor si luarea masurilor care se impun. In momentul in care sunt
indeplinite toate conditiile tehnice dirigintele va fi de acord ca
antreprenorul sa reinceapa lucrarile.
2. CONDITII TEHNICE
2.1. Caracteristicile tratamentului bituminos executat trebuie sa fie

conform tabelului 1.
Nr. Caracteristica Conditii de admisibilitate Metode de

Crt. verificare
1. Omogenitate Aspect uniform, fara
degradari sub forma de :
- desprinderea vizual
agregatului natural
- exudarea bitumului
- zone fara agregat
natural
2. Rugozitate
a) rugozitate min 0,6 STAS
geometrica, HS 8849
b) rugozitate cu min 70
pendulul, unitati
SRT
2.2. Materiale
2.2.1. Agregate naturale
Agregatele naturale utilizate la executarea tratamentelor bituminoase
pot fi :
- de cariera : - cribluri, sorturile 4-6 si 6-10, conf. SR 667 - 2001
- de balastiera : - pietrisuri concasate 3-7 si 7-16, conf. STAS 662 – 89.
2.2.1.1. Criblurile trebuie sa ateste :
24
a) caracteristici intriseci ale rocii din care provin si anume :
 rezistenta la inghet – dezghet ;
 rezistenta la compresiune ;
 rezistenta la uzura cu masina Los Angeles
Valorile acestora se determina conform STAS 730 respectiv 6200/5 si sunt

prezentate in tabelul 2.
Tabelul 2
Rezistenta la Inghet- dezghet
Rezistenta la Rezistenta
Clasa Coeficient de Sensbilitate la compresiune la uzura cu
rocii gelivitate, %, inghet – in stare uscata masina Los
max. dezghet, % N/mm2, min. Angeles, %
max.
B 3 25 140 18
C 3 25 120 22
b) caracteristici de fabricatie
 granulozitate ;
 coeficient de forma ;
 continut de impuritati
Criblurile trebuie sa indeplineasca conditiile de admisibilitate prezentate in

tabelul 3.
Tabelul 3
Nr Caracteristici Conditii de admisibilitate Metoda de
crt verificare
Sort 4-6 Sort 6-10
1. Continut de granule :
- care raman pe ciurul 5 5
superior (dmax), % max. ; STAS 730
- care trec prin ciurul 10 10
inferior (dmin), % max.
2. Coeficient de forma, % max. 25 25 STAS 730
3. Continut de impuritati : nu se admit STAS 730
- corpuri straine ;
- continut de fractiuni sub 0,09 STAS 730
mm, % max. ; 1,5 1,0
- argila nu se admite STAS 730
4. Uzura cu masina Clasa B 22 20
Los Angeles, % max ,,- ,,C 24 22 STAS 730
5. Rezistenta la inghet – dezghet :
- coeficient de gelivitate, %, 3 3 STAS 730
max. ;
- sensibilitate la inghet, % max. 25 25
2.2.1.2. Pietrisurile concasate trebuie sa indeplineasca conditiile de

admisibilitate prezentate in tabelul 4.
25
Tabelul 4
Nr Caracteristici Conditii de Metoda de
crt admisibilitate verificare
1. Continut de granule :
- care raman pe ciurul 5
superior (dmax), % max. ; STAS 730
- care trec prin ciurul inferior 10
(dmin), % max.
2. Grad de spargere , % min. 50 STAS 730
3. Rezistenta la strivire, min. 60 STAS 730
4. Uzura cu masina Los Angeles, % 30 STAS 730
5. Forma granulelor :
a. b/a, min 0,66 STAS 730
b. c/a. min 0,33
b. continut de granule plate si 25 STAS 730
acidculare % max
6. Continut de impuritati :
- corpuri straine ; nu se admit STAS 730
- continut de fractiuni sub
0,09 mm, % max. 1,0
- argila nu se admite
7. Rezistenta la inghet – dezghet : 3
- coeficient de gelivitate, % max STAS 730
- sensibilitate la inghet, %, max 25
2.2.1.3. In functie de tipul tratamentului bituminos, sorturile de agregate

naturale se utilizeaza conform tabelului 5.
Tabelul 5
Nr. Tipul tratamentului bituminos Sortul de agregate
Crt. naturale
1 Tratamentul bituminos simplu  criblura sort 6-10
 pietris concasat
sort 7-16
2. Tratament dublu  criblura sort 6-10
 primul strat
 al doilea strat  criblura sort 4-6
2.2.1.4. Sorturile de agregate naturale se depoziteaza separat, pe platforme

betonate, amenajate pentru evitarea impurificarilor. In orice caz
daca sorturile de agregate naturale prezinta valori
necorespunzatoare ale gradului de curatenie, ele trebuie spalate
inainte de utilizare.
2.2.1.5. Controlul calitatii agregatelor naturale se va face de catre entitatea
care le aprovizioneaza in conformitate cu prevederile capit. 4.
26
2.2.1.6. Evidenta incercarilor si determinarilor de laborator va fi tinuta de
ambele parti contractante ale lucrarii.
2.2.2. Liant
Liantul folosit la executia tratamentelor bituminoase, conform
prezentului caiet de sarcini, este emulsia bituminoasa cationica cu
rupere rapida fabricata pe baza de bitum modificat cu polimeri, tip
EbmCR, care trebuie sa indeplineasca conditiile de calitate din
tabelul 6.
Tabelul 6
Nr. Caracteristici Conditii de Metoda de
Crt. admisibilitate verificare
1. Continut de bitum, % 65…70 STAS 8877
2. Vascozitate Engler la 200C, 0E 10…15 STAS 8877
3. Omogenitate : rest pe sita cu 0,1 STAS 8877
tesatura de 0,63 mm, % max.
4. Stabilitate la depozitare: rest 0,5 STAS 8877
pe sita cu tesatura de
0,63mm, timp de 7 zile, %
max
5. Adezivitatea fata de agregatuil 90 STAS 8877
natural, %, min
6. PH 2,0…4,0 STAS 10969/2
7. Indice de rupere, max 80 Norma franc-eza
T66-017
8. Caracteristicele bitumului 60…100 STAS 42
rezidual din emulsie :
- penetratie la 250C,1/10mm
- ductilitate la 250 C, cm, min 100 SR61
- revenire elastica la 130C, min 40 Instructiuni AND
538
2.2.2.1. Bitumul folosit la prepararea emulsiei bituminoase cationice tip

EbmCR va fi bitumul neparafinos pentru drumuri tip D 80/100 sau D
100/120 care trebuie sa indeplineasca conditiile de calitate prevazute
de Normativul privind conditiile de calitate pentru bitumul neparafinos
utilizat la lucrari de drumuri, AND 537.
2.2.2.1. Polimerii utilizati la prepararea emulsiei bituminoase cationice tip
EbmCR va fi bitumul neparafinos pentru drumuri tip D 80/100 sau D
100/120 care trebuie sa indeplineasca conditiile de calitate prevazute
de Normativul privind conditiile de calitate pentru bitumul neparafinos
utilizat la lucrari de drumuri, AND 537.
2.2.2.2. Polimerii utilizati la prepararea emulsiei bituminoase cationice tip
EbmCR vor fi de tipul latex.
2.2.2.3. Emulsia bituminoasa se depoziteaza in rezervoare verticale,
prevazute cu conducte de alimentare care merg pana la baza
27
rezervoarelor, pompe de recircularea produsului si serpentine de
abur.
Inainte de utilizare se recomanda ca produsul sa fie reciclat pentru
omogenizare, iar temperatura emulsiei bituminoase cationice tip
EbmCR pe perioada de depozitare trebuie sa fie de minim 250C.
2.2.2.4. Fiecare transport de emulsie bituminoasa va fi insotit de un
certificat de calitate eliberat de laboratorul societatii producatoare.
2.3. Dozaje
2.3.1. Dozajele de materiale pentru executarea TBEmCR trebuie sa se
incadreze in conditiile de admisibilitate din tabelul 7.
Tabelul 7
Nr. Tipul tratamentului Materiale Dozaje
Crt. Conditii de
admisibilitate
1 Tratament bituminos simplu - emulsie, kg/m2 - 1,4 …1,6
- criblura sort 6-10 - 13,0…16,5
sau pietris sort 7-16
Tratament bituminos dublu - emulsie, kg/m2 - 1,1 …1,3
- primul strat - criblura sort 6-10 - 13,0…15,0
- al 2-lea strat - emulsie, kg/m2 - 1,3…1,5
- criblura sort 4-6 - 9,0…10,0
2.3.2. Dozajele optime pentru agregatele naturale si emulsia bituminoasa

cationica pe baza de bitum modificat se stabilesc pe baza unui studiu
preliminar efectuat de antreprenor, in cadrul laboratoriului propriu sau
la un alt laborator autorizat, tinand seama de respectarea conditiilor
tehnice impuse prin prezentul caiet de sarcini.
2.3.3. Studiul preliminar cuprinde :
a) Studiul caracteristicilor drumului in vederea stabilirii masurilor de
pregatire a stratului suport si a tipului de tratament de executat:
- natura stratului support (imbracaminte bituminoasa, tratament vechi,
etc)
- starea tehnica a stratului suport (rugozitate, porozitate, fisuri) ;
- trafic ;
- zona climatica ;
- elemente economice.
b) Studiul de laborator pentru stabilirea dozajelor in functie de concluziile
(pct. a) si tinand seama de :
- natura si caracteristicile agregatelor, conform tabelelor 2,3 si 4. ;
- caracteristicile emulsiei, conform tabelului 6 ;
- proprietatile bitumului rezidual, conform tabelului 6.
2.3.4. Tipul de tratament bituminos sa fie stabilit conform tabelului 5.
3. PREVEDERI GENERALE DE EXECUTIE
3.1. Utilaje si echipamente

28
3.1.1. Utilaj pentru periere mecanica si spalarea stratului suport (un singur
echipament sau doua echipamente distincte).
3.1.2. Incarcator cu cupa.
3.1.3. Autobasculante cu bena frontala.
3.1.4. Rezervoare verticale pentru emulsie cu pompa de incarcare-
descarcare.
3.1.5. Raspanditor de emulsie cu pompe dozatoare, dotat cu:
- cuva pentru stocarea liantului, prevazuta cu sistem de incalzire a
acestuia in cazul unei emulsii cu vascozitate ridicata;
- indicator de temperatura si de nivel;
- detector de nivel maxim si minim;
- pompa dozatoare corelata cu viteza raspanditorului (dotata cu
dispozitiv de filtrare pentru evitarea colmatarii duzelor);
- rampa pentru raspandirea emulsiei, echipata cu lame plate inclinate
la un unghi de 150 fata de planul vertical al rampei.
Pentru a se realiza repartizarea cat mai uniforma a liantului este
necesar ca rampa de stropire sa fie mentinuta la o inaltime astfel aleasa
incat fiecare punct al suprafetei sa fie stropit simultan de jetul a trei duze
adiacente.
3.1.6. Raspanditor de agregate naturale, care poate fi:
a. automotor (autoraspanditor) dotat cu buncar pentru stocarea
agregatului natural si cilindru repartizor cu snec pentru raspandire
b. raspanditor tractat cu rulou extractor
Raspanditorul este tractat de o autobasculanta care alimenteaza
buncarul raspanditorului.
Pot fi folosite si alte tipuri de raspanditoare de criblura cu conditia
asigurarii dozajelor prevazute de prezantul Caiet de sarcini si a unei
raspandiri omogene.
3.1.7. Compactor cu pneuri cu 7 ... 9 roti cu sarcina pe roata de 1,5 … 3 tone
si presiunea in pneu de 0,7 … 0,8 Mpa.
3.1.8. Echipamente pentru indepartarea excesului de agregat natural: utilaje
aspiratoare sau utilaj automotor pentru periere si aspirare.
3.2. Fazele tehnologice de executie

Tehnologia de executie a tratamentelor bituminoase cuprinde
urmatoarele faze:
- programarea si pregatirea executiei, conform pct. 3.3;
- pregatirea stratului suport, conform pct. 3.4;
- executia tratamentului bituminos, conform pct. 3.5.
3.3. Programarea si pregatirea executiei

3.3.1. Constituirea echipei de lucru si instruirea profesionala a acesteia privind
conditiile tehnice de executie a tratamentelor bituminoase cu emulsie
bituminoasa cationica pe baza de bitum modificat cu polimeri.
3.3.2. Inspectarea tronsoanelor de drum pe care urmeaza sa se aplice
tratamentele bituminoase si selectarea acestora pe baza de constatari
si masuratori prealabile privind:
- starea tehnica a suprafetei de rulare;
- capacitatea portanta;
- denivelari in profil longitudinal.
29
3.3.3. Stabilirea masurilor necesare pentru pregatirea stratului suport inaintea
executiei tratamentului bituminos, conform pct 3.4.
3.3.4. Programarea perioadei optime de executie a lucrarilor.
3.3.5. Aprovizionarea cu agregatele naturale necesare si anume:
- aprovizionarea cu 1-3 luni inainte de executia lucrarilor a intregii
cantitati de agregate naturale si depozitatrea acestora, pe sorturi,
pe platforme amenajate, conform pct. 2.2.1.4.
- constituirea unor depozite de agregate naturale pe sector de drum,
in afara acostamentelor fara a constitui un pericol pentru siguranta
circulatiei rutiere;
- amenajarea suprafetei acestor locuri de depozitare astfel incat sa
se evite impurificarea si colmatarea agregatelor naturale;
- protejarea stocurilor de agregate naturale pentru evitatarea poluarii
acestora, care poate duce la calitatea necorespunzatoare a
tratamentului bituminos.
3.3.6. Aprovizionarea emulsiei bituminoase cationice tip EbmCR cu 5 … 7 zile
inainte de inceperea executiei tratamentului bituminos.
3.3.7. Efectuarea studiului preliminar de laborator pentru stabilirea dozajelor
de agregate naturale si emulsie, conform pct. 2.3.2 – 2.3.4.
3.3.8. Dotarea echipei de lucru cu aparatura de laborator necesara efectuarii
controlului de calitate in timpul tratamentului bituminos, conform pct. 4.
3.3.9. Responsabilitatea activitatilor specificate la pct. 3.3. apartine
beneficiarului sau antreprenorului si va fi stabilita pe baza de contract.
3.4. Pregatirea stratului suport

3.4.1. Pregatirea stratului suport se face cu minim 1 luna inainte de aplicarea
tratamentului bituminos, conform STAS 599.
3.4.2. Pregatirea stratului suport consta in efectuarea operatiunilor de
remediere a tuturor defectiunilor si denivelarilor existente.
In acest scop se va proceda la:
- plombarea gropilor;
- tratarea fisurilor si crapaturilor;
- frezarea denivelarilor mai mari de 2 cm.
Executia acestor lucrari se va face conform Normativ AND 547-98.
3.5. Executia tratamentului bituminos

3.5.1. Inainte de inceperea lucrarilor, sectorul de lucru se va amenaja si
semnaliza conform “Instructiunilor privind conditiile de inchidere a
circulatiei rutiere sau de instruire a restrictiilor de circulatrie in vederea
executarii lucrarilor in zona drumurilor publice”-editia revizuita.
3.5.2. Inainte de executia tratamentului bituminos suprafata imbracamintii
bituminoase trebuie temeinic curatata cu utilajul de periere mecanica si
dupa caz spalata.
Indepartarea totala a prafului si impuritatilor este obligatorie pentru a se
asigura o buna aderenta a bitumului rezidual din emulsia bituminoasa
cationica tip EbmCR, dupa ruperea acesteia, la stratul suport.
Operatia de curatire si eventual spalare a stratului suport trebuie
efectuata din timp pentru a nu frana ritmul de executie a lucrarilo, dar
nici prea devreme pentru a evita poluarea suprafetei inainte de
raspandirea emulsiei.
30
3.5.3. Raspandirea emulsiei bituminoase cationice.
3.5.3.1. Raspandirea emulsiei se realizeaza mecanic cu utilajul prevazut la
pct. 3.1.5.
3.5.3.2. Pentru asigurarea respectarii dozajului de emulsie prevazut in tabelul
7 se efectueaza incercari preliminare de stropire.
3.5.3.3. Inainte de inceperea raspandirii emulsiei trebuie sa se efectueze
urmatoarele:
- la alimentarea cu emulsie raspanditorul trebuie sa fie golit de
resturile de bitum rezidual din emulsie, ramase de la tratamentele
anterioare;
- curatirea perfecta a filtrului, a rampei de stropire si a duzelor;
- verificarea inaltimii de stropire.
3.5.3.4. Emulsia bituminoasa tip EbmCR se raspandeste, de regula, la
temperatura mediului ambiant, dar nu mai mica de +150C.
In cazul in care la verificarile de laborator vascozitatea emulsiei
prezinta valori mai mari de 12 0Engler, se impune incalzirea acesteia la
temperaturi de 60 … 700C.
3.5.3.5. Raspandirea emulsiei trebuie efectuata omogen, pe toata suprafata
benzii de lucru. Ea se realizeaza in prealabil pe benzile laterale ale
carosabilului si ulterior pe partea centrala, evitand scurgerea laterala a
emulsiei.
Pe sectoarele cu declivitati longitudinale mai mari de 3%, tratamentul
bituminos se executa in sensul de urcare.
3.5.3.6. Executia rosturilor de lucru.
Rosturile transversale si longitudinale constituie puncte slabe ale unui
tratament bituminos.
Pentru asigurarea unei calitati corespunzatoare se va proceda astfel:
- rosturile transversale: la fiecare demaraj, precum si la inceperea si
terminarea sectiunii de lucru, raspandirea liantului pe cca. 10 … 30
cm se va efectua pe o banda de hartie asezata transversal sensului
de raspandire a emulsiei;
- rosturile longitudinale: doua benzi adiacente se vor suprapune pe
max. 20 … 25 cm inainte de raspandirea celui de al doilea strt de
emulsie, in cazul tratamentului bituminos dublu, agregatul ramas in
exces pe primul strat executat se va indeparta prin periere.
3.5.4. Raspandirea agregatului natural.
3.5.4.1. Raspandirea agregatului natural se realizeaza cu raspanditorul
mecanic prevazut la pct. 3.1., reglat in prealabil pentru a repartiza
cantitatea prescrisa in mod uniform atat in sens transversal cat si in
sens longitudinal.
3.5.4.2. Lungimea fasiilor stropite cu emulsie se stabileste in functie de
numarul si capacitatea raspanditoarelor de agregate naturale, in asa fel
incat sa poata fi acoperite fara intrerupere pentru realimentarea cu
agregate.
Raspandirea agregatului natural trebuie sa urmeze imediat dupa cea a
emulsiei pentru a se evita scurgerea acesteia spre acostamente. In
acest scop raspandirea agregatului natural se va face in interval de
timp de 20 … 40 secunde de la raspandirea emulsiei.
3.5.4.3. Raspandirea agregatului natural trebuie sa asigure acoperirea in
intregime si uniforma a benzii stropite cu emulsie.
31
Se va acorda atentie deosebita la executia rosturilor de lucru: agregatul
natural neacrosat, ramas de la executia benzii adiacente va fi
indepartat prin periere inainte de raspandirea liantului pe a doua
banda.
3.5.5. Compactarea
3.5.5.1. Compactarea se executa cu un compactor cu pneuri, conform pct.
3.1.
3.5.5.2. Compactarea se realizeaza cu viteza de:
- 3 km/h pentru primele 3 … 5 treceri ale compactorului
- 10 km/h pentru ultimele treceri ale compactorului.
3.5.5.3. Timpul scurs intre raspandirea agregatului natural pe o banda si
prima trecere a compactorului nu trebuie sa depaseasca 1 minut.
3.5.6 Eliminarea excesului de agregat natural.
3.5.6.1 Excesul de agregat natural, ramas dupa executia tratamentului
bituminos, trebuie indepartat obligatoriu intrucat :
- constituie un pericol pentru siguranta circulatiei
- poate ingreuna formarea structurii de mozaic a tratamentului bituminos
- poate ingreuna scurgerea apei spre acostament in caz de ploaie
3.5.6.2. Eliminarea agregatului natural se realizeaza cu utilaje mecanice de

periere si aspirare conform pct.3.1.1 la cel mult 24 ore de la executie.
3.5.7. Darea in circulatie.
Darea in circulatie a sectorului de tratament bituminos executat se face
dupa minim 2 ore de la executia acestuia, cu restrictii de viteza
conform Instructiunilor de inchidere a circulatiei rutiere sau de instituire
a restrictiilor de circulatie in vederea executarii lucrarilor in zona
drumurilor publice – editia revizuita.
4. CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR
Controlul calitatii lucrarilor de executie a tratamentelor bituminoase cu

emulsii bituminoase cationice pe baza de bitum modificat cu polimeri se
executa pe faze, astfel:
- controlul calitatii materialelor inainte de executie;
- controlul executiei tratamentului ;
- controlul calitatii tratamentului .
4.1. Controlul calitatii materialelor inainte de executie

4.1.1. Materialele destinate executarii tratamentelor bituminoase cu emulsii
bituminoase cationice pe baza de bitum modificat cu polimeri vor fi
verificate in conformitate cu prescriptiile din standardele respective si
cu conditiile aratate la cap.2.1 din prezentul normativ.
Verificarile si determinarile se executa de laboratorul de santier al
antreprenorului si constau in urmatoarele:
4.1.1.1 Emulsie bituminoasa cationica tip EbmCR;
- continut de bitum, STAS 8877;
- vascozitate Engler la 20C, STAS 8877;
- omogenitate, STAS 8877;
4.1.1.2 Bitum rezidual din emulsia tip EbmCR;
32
- punct de inmuiere prin metoda inel si bila, STAS 60;
- revenire elastica la 13C, Instructiuni ind. AND 5383
4.1.1.3 Criblura
- granulozitate , STAS 730;
- continut de fractiuni sub 0.09mm, STAS 730;
- coeficient de forma, STAS 730;
4.1.1.4 Pietris concasat
- granulozitate, STAS 730;
- continut de fractiuni sub 0.63mm, STAS 730;
- forma granulelor STAS 730 si STAS 4606.
4.1.2. Frecventa determinarilor prevazute la pct.4.1.1.1-4.1.1.4:
- pentru agregate naturale, conform SR 667 si STAS 662;
- pentru emulsie, la fiecare cantitate aprovizionata, dar nu mai ,mult de
20…25t emulsie.
4.2. Controlul executiei tratamentului bituminos

Controlul executiei tratamentului bituminos consta in verificarea
respectarii dozajelor de emulsie bituminoasa cationica tip EbmCR si de
agregate naturale prevazute la pct. 2.3. din prezentul normativ.
Verificarile si determinarile se executa de catre laboratorul de santier al
antreprenorului si constau in urmatoarele:
4.2.1. Verificarea dozajului de emulsie. Aceasta consta in masurarea gradului
de raspandire a liantului;
4.2.1.1 Gradul de raspandire
a) Principiul metodei
Testul consta in colectarea unei cantitati de liant raspandit de catre
echipament, pentru a determina gradul mediu de raspandire. Colectarea
se face in minim 5 tavi rectangulare amplasate de-a lungul latimii benzii de
lucru.
Se determina:
- gradul de raspandire a liantului pe tava:d, in kg/mp;
- gradul de raspandire mediu a liantului :D, in kg/mp;
b) Aparatura:
- tavi metalice cu urmatoarele caracteristici :
 suprafata tavii : min 0.1mp;
 dimensiunile interioare ale tavii: - latura 250…500mm
- inaltime 5…10mm
Tava poate contine un material absorbant pentru a impiedica curgerea

liantului:
- balanta cu precizie de  1g;
- rigla de min.500mm pentru masurarea dimensiunilor tavilor cu precizia
de 5mm;
c) Modul de lucru
Se cantareste fiecare tava impreuna cu materialul absorbant, cu precizia
de 1g(M11);
Tavile astfel pregatite, numerotate in prealabil, se amplaseaza de-a lungul
latimii benzii de lucru al raspanditorului de liant, astfel incat distanta dintre
ultima tava si marginea benzii de lucru sa fie de min.200mm.
33
Dupa efectuarea operatiei de raspandire a liantului de catre utilajul de
raspandire tavile care contin liantul raspandit se cantaresc cu precizia de
1g (M21).
d) Calcul
- Masa de liant colectat in fiecare tava (MI):
- Mi = M2i – M1i, kg
- Gradul de raspandire in tava I:
Di = Mi/Ai, kg/m2
Unde Ai este suprafata taviii, exprimata in m2
Unde N este numarul de tavi folosite.
4.2.2. Verificarea dozajului de agregate naturale. Aceasta consta in
masurarea gradului de raspandire a agregatului.
4.2.2.1. gradul de raspandire
a) principiul.
Testul consta in colectarea unei cantitati de agregate naturale raspandite
de catre echipament pentru a determina gradul de rapandire masic.
Colectarea se face in trei cutii rectangulare, asezate astfel incat axa
principale sa fie paralela cu directia drumului. Cele trei cutii vor fi
amplasate in trei pozitii transversale diferite, pe un sector de 30m lungime.
b) Aparatura
- cutii cu urmatoarele dimensiuni:
 lungime: 800mm;
 latime:250 mm;
 inaltime:40mm;
- balanta cu precizia de 20g.
c) Modul de lucru
Se cantareste fiecare cutie cu precizia de 200g (M1i).
Se amplaseaza cele trei cutii, pe un sector in lungime de 30m, in pozitii
transversale diferite, astfel incat axa principala sa fie paralela cu axul
drumului.
Dupa raspandirea agregatului natural de catre utilajul de raspandire, cutiile
care contin agregatul natural, se cantaresc din nou (M2i) cu precizia de
20g.
d) Calcul
- Masa de agregat colectat in fiecare cutie (mi):
Mi = M2i – M1i, kg.
- Gradul de raspandire masic, Rm, determinat ca medie a celor trei
cantitati de agregat natural, raspandit pe unitatea de suprafata. El se
calculeaza cu formula:
- Rm = 5/3 (m1/A1+m2/A2+m3/A3), kg/m2
Unde A1, A2 si A3 reprezinta suprafata celor 3 cutii.
4.3. Controlul calitatii tratamentului bituminos executat.
Tratamentul bituminos executat va fi supus urmatoarelor verificari:
- verificarea rugozitatii, conform STAS 8849;
- verificarea omogenitatii conform tabel 3.
5. RECEPTIA LUCRARILOR
34
Receptia lucrarilor se efectueaza in conformitate cu HG 273/1994 in
doua etape:
- la terminarea lucrarilor;
- receptia finala, la expirarea perioadei de garantie.
5.1. Receptia la terminarea lucrarilor se efectueaza atunci cand toate lucrarile

sunt terminate, la cel putin o luna de la darea in circulatie.
5.1.1. Comisia de receptie va examina lucrarea executata fata de
documentatia tehnica aprobata si documentatia de control intocmita in timpul
executiei, conform prezentului Caiet de sarcini.
5.1.2. Evidenta tuturor verificarilor de la pct. 4 face parte din documentatia de
control a receptiei la terminarea lucrarilor.
5.1.3. Eventualele degradari ce apar in termenul de garantie a lucrarilor
executate, precum si propunerile facute de comisia de receptie la terminarea
lucrarilor vor fi remediate de antreprenor, pe cheltuiala acestuia, in mod
corespunzator si la termenele stabilite.
5.2. Receptia finala se face la expirarea perioadei de garantie, timp in care se

va face verificarea comportarii in exploatare a lucrarii executate si se vor
remedia eventualele degradari aparute in perioada de garantie.
GENERALITATI
ART.1. OBIECT SI DOMENIUL DE APLICARE
1.1. Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditiile de realizare si receptie a

imbracamintilor bituminoase cilindrate, executate la cald din mixturi asfaltice
preparate cu agregate naturale si bitum neparafinos.
1.2. Caietul de sarcini se aplica la constructia si modernizarea drumurilor

publice si la constructia drumurilor de exploatare.
1.3. Prevederile prezentului caiet de sarcini nu se aplica imbracamintilor

executate din mixturi cu nisipuri bituminoase sau cu emulsii bituminoase.
ART.2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI
2.1. Imbracamintile rutiere bituminoase cilindrate sunt alcatuite, in general,

din doua straturi:
35
- stratul superior, de uzura sau de rulare,
- stratul inferior, de legatura.
In cazul in care imbracamintile sunt alcatuite dintr-un singur strat acesta poarta
denumirea de covor asfaltic si trebuie sa indeplineasca conditiile stratului de uzura.
2.2. Imbracamintile bituminoase se aplica pe un strat suport care trebuie sa

indeplineasca conditiile STAS 6400.
ART.3. PREVEDERI GENERALE

tehnologice corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului Caiet
de sarcini.
3.2. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un


imbracamintilor bituminoase, a incercarilor efectuate si a rezultatelor obtinute.
3.4. Pentru confirmarea calitatii lucrarilor executate, consultanta de

CAP.I. MATERIALE
ART.4. AGREGATE NATURALE
4.1. Agregatele naturale care intra in alcatuirea mixturilor asfaltice destinate

imbracamintilor rutiere sunt urmatoarele:
- criblura sort 3-8, 8-16, 16-25, conf SR 667

- nisip de concasare sort 0-3, conf.SR 667
- nisip natural sort 0-3, 3-7 sau 0-7, conf STAS 662
- pietris sortat sort 7-16 si 16-31, conf STAS 662
- nisip si pietris rezultate din concasarea agregatelor de rau sorturi 0-7, 7-16 si
16-31 cu caracteristici corespunzatoare nisipului de concasare si criblurilor
pentru imbracaminti bituminoase prevazute in SR 667.
36
4.2. Fiecare tip si sort de agregate trebuie depozitat separat in padocuri
prevazute cu platforme betonate avand pante de scurgere a apei si pereti despartitori
pentru evitatea amestecarii si impurificarii agregatelor.
4.3. Aprovizionarea cu agregate naturale se va face numai dupa efectuarea

analizelor de laborator care atesta calitatea acestora.
4.4. Controlul calitatii agregatelor de catre antreprenor si se face in

conformitate cu prevederile cap. IV din prezentul caiet de sarcini.
4.5. Laboratorul antreprenorului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:

- intr-un dosar certificatele de calitate emise de furnizor
- intr-un registru rezultatele determinarilor efectuate de laborator.
ART.5. FILER
5.1. Ca filer se va folosi filerul de calcar care trebuie sa indeplineasca

conditiile STAS 539, respectiv:
- finetea (continutul in parti fine sub 0,09 mm) min. 80%
- umiditate max. 2%
- coeficient de hidrofilie max 1%
Observatie: In conditii justificate tehnic si economic se poate inlocui partial

filerul de calcar prin filer de var stins, care se poate folosi numai impreuna cu filerul
de calcar; continutul in filer de var stins poate fi maxim 2%.
5.2. Pentru utilizarea altor pulbere ca filer este necesara aprobarea unui institut
de specialitate pe baza de studiu de laborator si avand avizul de protectie a mediului.
5.3. Filerul se va depozita in incaperi acoperite, ferite de umezeala sau in

silozuri cu incarcare pneumatica.
5.4. Nu se admite folosirea filerului aglomerat.
ART.6. LIANTI
6.1. Pentru realizarea imbracamintilor bituminoase se folosesc urmatoarele

tipuri de bitum:
- bitum tip D60/80 pentru zone climatice calde (toate clasele tehnice
de drum)
- bitum tip D80/100 pentru zone climatice reci (toate clasele tehnice
de drum)
- bitum tip D100/120 pentru zone climatice reci (clase tehnice de
drum IV …V).
6.2. Tipul de bitum care se va utiliza este precizat in caietul de sarcini speciale.
6.3. Delimitarea zonelor climatice este indicata in harta-anexa la SR 174-1.
37
6.4. Bitumul trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice aratate in tabelul 1.
38
CARACTERISTICILE BITUMULUI RUTIER
Tabelul 1
NR Caracteristici UM Metode de determinare
crt D60/80 D80/100 D100/120
0
1 Penetratie la 25 C 1/10 mm 60…80 80…100 100…120 STAS 42
0
2 Punct de inmuiere inel si bila C 48…55 44…49 43…46 STAS 60
3 Ductilitate la:
- 50C, min. cm 4,0 5,0 6 SR 61
- 130C cm In curs de evaluare SR 61
- 250C, min cm 100 100 100 SR 61
0
4 Punct de rupere FRAASS, max C -13 -15 -15 STAS 113
0
5 Punct de inflamabilitate Marcusson, min. C 250 250 250 STAS 5489
6 Solubilitate in solventi organici, min. % 99 99 99 STAS 115
7 Stabilitate in film subtire a bitumului la
1630C*
a) metoda TFOT
- pierderea de masa, max. % 0,8 0,8 0.8 Instructiuni tehnice ANDnr535
- penetratia reziduala, min. % 50 47 47 Determinarea stabilitatii in strat
- cresterea punctului de inmuiere, max. 0
C 9 9 9 subtire a bitumului pentru
- ductilitatea reziduala la 250C, min cm 50 75 75 drumuri
Incercarea TFOT
b) metoda RTFOT
- pierderea de masa, max . % 0,9 0,9 1 Instructiuni tehnice AND nr.536
- ductilitatea reziduala la 250C, min. cm 50 75 75 drumuri
Incercare RTFOT
39
8 Continutul de parafina, max. % 2,0 2,0 2,0 STAS 8099
9 Densitate la 150C g/cm3 0,995 0.992 0.992 STAS 35
10 Indice de instabilitate coloidala, max. - - 0.50 0.50 Indic.AND nr.521 R/1993
11 Adezivitate pe agregat etalon, min.** % 80 80 80 STAS 10.969/3
* metoda a) sau b) in functie de dotare

** agregate etalon = agregate Chileni sort 5 - 8
40
6.5. In functie de calitatea bitumului si natura agregatelor naturale, in cadrul
studiilor preliminare se va stabili necesitatea aditivarii bitumului.
6.6. Pentru amorsari badijonari se va folosi emulsie bituminoasa cu rupere

rapida sau bitum taiat.
ART.7. ALTE MATERIALE
7.1. Se poat utiliza produse speciale pentru:

- aditivarea bitumului
- amorsarea stratului suport
- badijonare
7.2. Produsele de la pct. 7.1. se vor aplica numai daca sunt agrementate tehnic.
CAP. II. CONDITII TEHNICE
ART.8. TIPURI DE MIXTURI ASFALTICE
8.1. Mixturile asfaltice utilizate in straturile imbracamintii rutiere (strat de

uzura, respectiv strat de legatura) si materialele utilizate la realizarea lor sunt
aratate in tabelul 2.
8.2. Modul de utilizare a mixturilor depinde de tipul stratului si de clasa

tehnica a drumului si va fi precizate prin CS special.
Tabelul 2
Ti S D S C Materiale
pu i i tr l
l m m a a
mi b e t s
xt o n u a
uri l si l
i u i t
asf n n e
alt e c h
ice a a n
m r i
a e c
x s a
i e
m u a
a ti
a li d
a z r
g e u
r a m
e z u
g a l
a u
t i
e
l
o
r
M M 7 U I nisip
41
ort A z V concasare
ar u … 0-3
asf r V nisip
alt a natural 0-
ic 3; 0-7
Be criblura 3-
to B 8 8
n A 1 I criblura 8-
2. asf 6 U I 16
alt 8 z I nisip
ic B u … concasare
bo A r V 0-3
ga a nisip.natur
t 1 al 0-3; 0-7
in 6
cri
bl
ur
a
- B 1 I *)
ru A 6 …
go R I
s 1 I
6 I
- B 2 criblura 3-
cu A 5 I 8
ag I criblura 8-
re 2 I 16
ga 5 …
t V
m
ar
e
Be L criblura
to e I 16-25
n B 2 g … nisip
3. asf A 5 a I concasare
alt D t V 0-3
ic u nisip
de 2 r natural 0-
sc 5 a 3; 0-7
his
-
cu
cri
bl
ur
a
- pietris 7-
cu B 3 L I 16 **)
pi A 1 e I pietris 16-
etr D g … 31
is P a V nisip
co C t natural 0-
nc 3 u 3; 3-7
as 1 r
at a
-
cu B 3 I sau 0-7
pi A 1 V
42
etr D …
is P V
so S
rta 3
t 1
*) criblura 3-8, 8-16 cu coeficient LA max 18%; nisip concasaj 0-3

**) pietrisuri concasate
ART.9. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA
9.1. Grosimea imbracamintii se stabileste prin calcul de dimensionare conform

STAS 1339, tinand cont si de prevederile SR 174-1.
9.2. Latimea imbracamintii partii carosabile trebuie sa corespunda prevederilor

STAS 2900 si STAS 10144/3.
9.3. Profilul transversal, profilul longitudinal si abaterile limita la elementele

geometrice trebuie sa corespunda prevederilor SR 174-1.
ART.10. COMPOZITIA MIXTURILOR ASFALTICE
10.1. Compozitia mixturilor asfaltice cu care se vor realiza straturile

imbracamintii bituminoase se va stabili pe baza unui studiu preliminar, tinindu-se
seama de respectarea conditiilor tehnice impuse de prezentul caiet de sarcini.
Studiul va fi efectuat de antreprenor in cadrul laboratorului propriu sau va fi
comandat la un laborator autorizat.
10.2. Formula de compozitie stabilita pentru fiecare tip de mixtura asfaltica,
sustinuta de rezultatele studiilor si incercarilor efectuate va fi supusa aprobarii
beneficiarului.
Aceste studii comporta urmatoarele etape:
- stabilirea proportiilor de agregate naturale si filer pe baza compozitiei
granulometrice a fiecarui material component;
- realizarea a 5 formule de mixtura asfaltica cu cinci continuturi de bitum
incadrate in intervalul corespunzator tipului de mixtura asfaltica studiat;
- determinarea caracteristicilor fizico – mecanice pe epruvete cilindrice
Marshall si pe epruvete cubice conform prevederilor prezentului caiet de sarcini ;
- selectarea amestecului cu dozajul optim de bitum.
10.3. Dupa verificarea compozitiei propuse de antreprenor, beneficiarul, daca
nu are obiectiuni sau propuneri de modificare, accepta formula propusa.
10.4. Limitele procentelor de agregate naturale si filer din agregatul total sunt
date in tabelul 3.
Tabelul 3
Agregate naturale Tipul mixturii asfaltice
% din agregat
total MA BA 8 BAR 16 BA 25 BAD 25 BADPC31 BADPS31
BA 16
Filer si fractiuni 10…16 8…12 8…10*) 8…12 1…6 1…6 1…6
43
din nisip sub
0,09mm
Filer si nisip 84…90 Rest pana la 100
0,09…3,15mm
Cribluri peste 3 - 47…70 58…70 50…70 65…80 - -
mm
Pietris concasat - - - - - 65…80 -
peste 3 mm
Pietris sortat - - - - - - 67…68
peste 7 mm
*) numai nisip de concasare
10.5. Granulozitatea amestecului de agregate naturale este cuprinsa pentru
fiecare tip de mixtura asfaltica intre limitele indicate in tabelul 4, respectiv figurile
1…7.
Tabelul 4
Marimea Treceri prin ciur sau sita in %, pentru mixturi asfaltice
ochiului sau
sitei
(mm) MA BA 8 BA 16 BAR 16 BA 25 BAD 25 BADPC
31
BADPS
31
31.5 - - - - - - 90…100
25 - - - - 90… 90…100 80…95
100
16 - - 90… 90…100 65…90 60…80 60…80
100
8 90… 90… 55…78 50…65 50…75 35…55 35…55
100 100
3.15 80…90 30…55 30…55 30…42 30…50 20…35 20…35
0.63 52…80 18…35 18…35 18…25 15…35 10…30 10…30
0.2 20…50 11…25 11…25 11…15 8…25 5…20 5…20
0.09 10…16 8…12 8…12 8…10 5…12 1…6 1…6
Zona de
granulozitate a Fig. 1 Fig. 2 Fig. 3 Fig. 4 Fig. 5 Fig. 6 Fig. 7
amestecului de
agregate naturale
NOTE:
1-Pentru mortarul asfaltic MA va folosi nisipul natural sort 0- 7; granulele

intre 3.15 mm si 8.0 mm trebuie sa reprezinte maximum 10% din masa amestecului
de nisipuri.
2-La betoanele asfaltice BA 8, BA 16, BA 25, BAD 25, BADPC 31 si

BADPS 31 se foloseste nisip de concasaj sau amestec de nisip de concasaj cu nisip
natural, din care nisipul natural este in proportie de maximum:
- 25% pentru BA 8, BA 16;

- 30% pentru BA 25;
44
- 50% pentru BAD 25, BADPC 31 si BADPS 31.
3- La betoanele pentru stratul de legatura BA 25, BADPC 31 si BADPS 31

trebuie sa se adauge minimum 2% filer.
10.6. Continutul optim de liant se stabileste prin studii preliminare de

laborator, conform STAS 1338/1 si STAS 1338/2 sau prin alte metodologii stabilite
de un laborator de specialitate. In tabelul 5 sunt specificate limitele recomandate
pentru continutul de bitum, in functie de clasa tehnica a drumului.
Se precizeaza ca limitele continutului de bitum indicate in tabelul 5 sunt
orientative.
Tabelul 5
Clasa tehnica a drumului
Tipul mixturii I;II III IV;V
asfaltice Categoria tehnica a strazii
I;II III IV
Continutul de liant din masa mixturii asfaltice
MA - - 8,0…10,0
BA 8 6,0…7,0 6,3…7,3 6,5…7,5
BA 16 6,0…7,0 6,3…7,3 6,5…7,5
BAR 16 5,7…6,2 5,7…6,2 -
BA 25 - 5,5…6,7 5,5…7,0
BAD 25 4,0…5,0
BADPC 31 4,0…5,0 4,0…5,0
BADPS 31 - - 4,0…5,0
10.7. Raportul filer- bitum pentru diferite tipuri de mixturi asfaltice se

recomanda sa se inscrie in urmatoarele limite:
- mortare asfaltice (MA) 1,3…1,8

- betoane asfaltice bogate in criblura (BA 8; BA 16) 1,1…1,5
- betoane asfaltice rugoase (BAR 16) 1,4…1,6
- betoane asfaltice cu agregat mare (BA 25) 0,9…1,5
- betoane asfaltice deschise (BAD 25; BADPC 31; BADPS 31) 0,2…1,0
Se precizeaza ca in acest context prin filer se intelege fractiunea fina sub

0.09 mm din amestecul total de agregate si filer.
ART. 11 CARACTERISTICILE FIZICO- MECANICE ALE

MIXTURII ASFALTICE
45
11.1. Caracteristicile fizico- mecanice ale mixturii asfaltice se determina pe
corpuri de proba tip Marshall si pe cuburi confectionate din mixturi asfaltice preparate
in laborator pentru stabilirea compozitiilor, din probe prelevate de la malaxor sau de
asternere pe parcursul executiei, precum si din straturile imbracamintii gata executate.
11.2. Aceste caracteristici trebuie sa ateste valorile aratate in tabelele 6 si 7, cu

conditia ca in caietele de sarcini speciale sa nu fie inscrise alte dispozitii.
Tabelul 6
Caracteristici Clasa Categori Tipul Tipul mixturii
pe cilindrii tehnica a a strazii bitumulu
i
Marshall drumului MA BA 8 BAR 16 BAD 25
BA 16 BADPC
BA 25 31
BADPS
31
I,II I,II D60/80 - 9,0 9,5 7,0
D80/100 - 8,0 8,5 6,0
Stabilitatea III III D60/80 - 7,5 8,0 5,5
(S) la 60°C, D80/100 - 6,0 6,5 4,5
min. KN IV;V IV D60/80 6,0 6,0 - -
D80/100 5,5 5,5 - 3,5
D100/12 5,0 5,5 - 3,5
0
I,II I,II D60/80 - 1,5…3,5 1,5…3,0 1,5…4,5
D80/100 - 1,5…4,0 1,5…3,5 1,5…4,5
Indice III III D60/80 - 1,5…4,0 1,5…3,0 1,5…4,5
de curgere (I) D80/100 - 1,5…4,0 1,5…3,5 1,5…4,5
mm IV;V IV D60/80 1,5… 1,5…4,5 - -
4,5
D80/100 1,5… 1,5…4,5 - 1,5…4,5
4,5
D100/12 1,5… 1,5…4,5 - 1,5…4,5
0 4,5
46
I,II I,II D60/80 - 2,5…5,0 2,5…5,0 2,0…4,0
D80/100 - 2,5…4,0 2,5…4,0 2,0…4,0
Raport S/I III III D60/80 - 2,0…4,0 2,0…4,0 1,5…3,0
KN/mm D80/100 - 2,0…4,0 2,0…4,0 1,5…3,0
IV;V IV;V D60/80 1,0… 1,5…4,0 - -
3,0
D80/100 1,0… 1,5…4,0 - 1,0…3,0
3,0
D100/12 1,0… 1,5…4,0 - 1,0…3,0
0 3,0
Densitate - - D60/80 2200 2300 2300 2250
aparenta min. D80/100
kg/m3 D100/12
0
Absorbtie de - - D60/80 2…6 2…5 3…5 3…6
apa % vol D80/100
D100/12
0
Tabelul 7
Caracteristici pe Tipul Tipul mixturii asfaltice
cuburi bitumului MA BA 8 BAD 25
BA 16 BAR 16 BADPC 31
BA 25 BADPS 31
Rezistenta la D60/80 - 3,5 3,5 -
compresiune la D80/100
22°C, min N/mm2 D100/120 2,5 3,0 3,0 -
50°C, min N/mm2 D100/120 0,5 0,7 0,7 -
*) D60/80
Reducerea D80/100 - 25 2,5 -
rezistentei
la compresiune la **)
22°C, la 28 zile de D60/80 35 30 30 -
pastrare in apa, D80/10
max. % 0
D100/1
20
Densitate aparenta D60/80
min. kg/m3 D80/100 2150 2250 2250 2200
D100/120
Absorbtia de apa D60/80
% vol D80/100 2…5 2…6 4…7 3…8
D100/120
*) Pentru drumuri din clasa tehnica I si II si strazi de categoria tehnica I
**) Pentru drumuri si strazi din celelalte clase tehnice, respectiv categorii.
ART. 12. CARACTERISTICILE IMBRACAMINTII BITUMINOASE
GATA EXECUTATE
47
12.1. Imbracamintile gata executate trebuie sa ateste caracteristicile
corespunzatoare prezentului caiet de sarcini in ceea ce priveste:
- gradul de compactare;
- uniformitatea suprafetei;
- rugozitatea suprafetei.
12.2. Compactarea straturilor imbracamintilor bituminoase gata executate se

determina prin analize de laborator pe carote sau prin masurari in situ conform
SR174-2
12.3. In cazul analizelor de laborator se determina densitatea aparenta,

absorbtia de apa si gradul de compactare al mixturilor asfaltice din care sunt realizate
imbracamintile conform STAS 1338/1 si STAS 1338/2.
Conditiiile tehnice pentru aceste caracteristici sunt prezentate in tabelul 8.
Valorile densitatii aparente si a gradului de compactare pot fi determinate si
prin masuratori in situ.
Tabelul 8
Tipul mixturii Densitate aparenta, Absorbtie de apa Gradul de compactare,
asfaltice min. kg/m3 % min.
%
MA 2150 2…7 97
BA 8
BA 16 2250 2…6 96
BA 25
BAR 16 2250 4…7 96
BAD 25
BADPC 31 2200 3…8 96
BADPS 31
NOTA: Gradul de compactare se determina conform SR 174- 2.
12.4. Uniformitatea suprafetei de rulare in profil longitudinal se verifica cu

dreptarul si pana conform SR 174- 2 sau cu alte dispozitive adecvate.
Denivelarile maxime admisibile in profil longitudinal masurate sub dreptarul
de 3 m sunt urmatoarele:
- maximum 3 mm pentru ædrumuri clasa tehnica I

í
èstrazi categoria tehnica I- III
- maximum 4 mm pentru ædrumuri clasa tehnica II

í
èstrazi categoria tehnica IV (alte zone decat zonele
rigolelor)
- maximum 5 mm pentru ® drumuri clasa tehnica III

- maximum 7 mm pentru ® drumuri clasa tehnica IV; V.
48
In cazul in care se dispune de aparatul Viagraf pentru determinarea
uniformitatii partii carosabile in profil longitudinal, valoarea maxima admisa
pentru indicatorii Viagraf IHV si Viagraf E trebuie sa fie conform tabelului 9.
Tabelul 9
Inregistrari Autostrazi si drumuri Drumuri cu doua benzi de circulatie, cu trafic
cu
patru benzi de > 3000 vehicule/24 h £ 3000 vehicule/ 24h
circulatie
Grafice, IHV, max.
admis, in mm/100m 20 30 60
Electronice, E, max
admis, in mm/100m 10 12.5 15
NOTE:
1. Indicatorul hectometric Viagraf IHV reprezinta valoarea cumulata a

denivelarilor exprimate cu aparatul Viagraf ce depasesc zona de admisibilitate de 5
mm, pe o distanta de 100 m.
2. Indicatorul de amplitudine a denivelarilor Viagraf E reprezinta
amplitudinea maxima in milimetrii, a denivelarilor ce apar cu o probabilitate de
minimum 95% pe o distanta de 100 m drum.
12.5. Rugozitatea suprafetei
12.5.1. Conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca

rugozitatea suprafetei imbracamintilor bituminoase masurata cu aparatul SRT
sau prin metoda inaltimii de nisip sunt in conformitate cu prevederile STAS
8849.
12.5.2 In cazul rugozitatii imbracamintii bituminoase determinata cu aparatul

de masura Grip Tester conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca
coeficientul de frecare (mGT) sunt prezentate in tabelul 10.
Tabelul 10
Valori limita ale coeficientului Caracterizarea suprafetei de rulare
mGT
mGT ³ 0,95 Suprafata buna, permite circualtia cu viteze
mai mari de 80 km/h
0,7 £ mGT < 0,95 Suprafata satisfacatoare, permite circulatia cu
viteze pana la 80 km/h
mGT < 0,7 Suprafata nesatisafcatoare, pericol de derapare
49
CAP. III. EXECUTIA LUCRARILOR
III.1. PREPARAREA MIXTURILOR ASFALTICE
ART. 13 ACCEPTAREA UTILAJULUI
Antreprenorul va supune acceptarii dirigintelui lucrarii utilajul pe care-l va

utiliza la realizarea lucrarilor.
Acceptul se va da dupa instalarea acestuia, verificarea starii sale de intretinere
si aptitudinile de a realiza performantele cerute prin documentatia contractuala.
ART. 14 STATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR

ASFALTICE
Statia de preparare a mixturilor asfaltice va trebui sa prezinte caracteristici

tehnice care sa permita obtinerea performantelor cerute pentru diferitele tipuri de
mixturi prevazute in Caietul de sarcini speciale precum si cu mijloacele de transport
si de executie prevazute de antreprenor.
Centralele de preparare sa fie automatizate si dotate cu site si ciururi care sa
asigure respectarea dozajelor prescrise, precum si cu dispozitive de control a dozarii
componentelor si de blocare a prepararii in caz de abateri de la programul impus.
14.1 Stocarea si incalzirea liantului
Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de rezervoare de

stocare a caror capacitate este cel putin egala cu consumul mediu zilnic si dispune
fiecare de o joja in prealabil etalonata si un dispozitiv capabil de a incalzi liantul pana
la temperatura necesara, evitand orice supraincalzire oricat de mica.
Toleranta admisa privind temperatura liantului este aratata in tabelul 11.
14.2 Stocarea si dozarea filerului
Filerul trebuie sa fie stocat la statia de prepararea mixturilor asfaltice in

silozuri prevazute cu dispozitive de alimentare si de extragere corespunzatoare care sa
permita dozarea filerului conform tolerantelor indicate in tabelul 11.
Cantitatea de filer stocat va trebui sa permita alimentarea statiei cel putin
pentru o zi de fabricatie.
14.3 Dozarea agregatelor
Antreprenorul trebuie sa dispuna de o instalatie de dozare capabila sa

introduca agregatele potrivit proportiilor stabilite prin studiul preliminar.
50
Tolerantele dozajului agregatelor va trebui sa fie conform prevederilor din
tabelul 11.
14.4 Incalzirea si uscarea agregatelor
Statia de prepararea mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de mijloace

mecanice corespunzatoare pentru introducerea uniforma a agregatelor in scopul
obtinerii unei productii constante.
Se vor lua masuri care sa evite incalziera agregatelor la temperaturi superioare
celor indicate prin CS care ar putea conduce la arderea liantului.
14.5 Dozarea liantului
Statia de prepararea mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de un sistem de

alimentare si dozare a liantului fie in greutate, fie volumetric care sa asigure realizarea
dozajului prescris cu tolerantele prevazute in tabelul 11.
14.6 Stocarea agregatelor
Antreprenorul va trebui sa poata asigura stocarea a cel putin o treime din

agregatele destinate santierului.
Depozitarea se va face pe sorturi, in silozuri de tip descoperit, etichetate, pe
platforme amenajate cu pereti despartitori pentru evitarea impurificarii lor.
14.7 Malaxarea
Statia de prepararea mixturilor asfaltice trebuie sa fie echipata cu un malaxor

capabil de a produce mixturi asfaltice omogene. Daca cuva malaxorului nu este
inchisa, ea trebuie sa fie prevazuta cu o capota pentru a impiedica pierderea prafului
prin dispersie.
Statia trebuie sa fie prevazuta cu un sistem de blocare impiedicand golirea
malaxorului atata timp cat durata de malaxare nu a fost atinsa.
14.8 Stocarea si incarcarea mixturilor
La iesirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive care sa limiteze la

maximum segregarea mixturii asfaltice la incarcarea in mijloacele de transport.
Daca se folosesc buncare de stocare, acestea vor trebui sa asigure mentinerea
temperaturii impuse a mixturii asfaltice.
Tabelul 11
Toleranta admisa
% max
Dozaj bitum ±0,3
Dozaj agregate peste 3,15 mm ±5
Dozaj agregate 0,63 –3,15 ±4
51
Dozaj agregate 0,2 – 0,63 ±3
Dozaj filer 0 – 0,09 ±1,5
Temperatura liant ±3oC
ART. 15 FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE
15.1 Fabricarea mixturilor asfaltice se va realiza numai in statii automate de

asfalt.
O atentie deosebita se va da in special respectarii prevederilor privind
continutul de liant si se va urmari prin observatii vizuale ca anrobarea celor mai mari
granule sa fie asigurata intr-un mod convenabil.
15.2 Temperaturile agregatelor naturale, ale bitumului si ale mixturilor

asfaltice se stabilesc in functie de tipul liantului (precizat prin CS speciale), cu
observatia ca temperaturile din partea superioara a intervalului se aplica la executia
imbracamintilor bituminoase in zone climatice reci.
Tabelul 12
Tipul liantului Agregate Bitum Mixtura asfaltica la
naturale iesirea din malaxor
Temperatura (oC)
D60/80 170 … 190 165 … 175 160 … 180
D80/100 160 … 180 160 … 170 155 … 170
D100/120 160 … 170 150 … 160 150 … 160
ART. 16 REGLAREA STATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR

ASFALTICE
16.1 Dupa acceptarea utilajului de catre beneficiar prin dirigintele lucrarii,

antreprenorul trece la operatiuni de reglare si etalonare :
- a debitului dozatoarelor pentru agregate;
- a debitului pompelor pentru liant ;
- a debitului privind filerul,
precum si la verificarea functionarii malaxorului.
16.2 Autorizatia de punere in exploatare va fi data de diriginte dupa ce va

constata ca debitele fiecarui constituent permit sa se obtina amestecul prescris la
limitele tolerantelor admise.
16.3 Daca, urmare reglajelor, anumite aparate sau dispozitive se dovedesc

defectuoase, antreprenorul va trebui sa le inlocuiasca, sa efectueze din nou reglajul,
dupa care sa supuna aprobarii dirigintelui.
52
16.4 Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plata pentru imobilizarea
utilajului sau si a personalului care-l deserveste in tot timpul cat dureaza operatiunile
pentru obtiner.ea autorizatiei de punere in exploatare, cu atat mai mult in caz de refuz.
ART. 17 CONTROLUL FABRICATIEI
17.1 Mixturile asfaltice produse in statiile de prepararea mixturilor asfaltice

sunt supuse incercarilor preliminare de informare, controlul de calitate si receptie, a
caror frecventa, (in cazul lipsei de dispozitiuni contrare Caietului de sarcini speciale),
este cea indicata in tabelul nr. 13.
FRECVENTA CONTROLULUI DE FABRICATIE

Tabelul 13
FAZA NATURA FELUL *) FRECVENTA
DE CONTROLULUI SAU CONTROLULU CONTROLULUI SAU A
A INCERCARII I INCERCARII
EXECUT A B C
IE
Compozitia X --- --- Pentru fiecare tip de
mixtura
STUDIU Caracteristici fizico- X --- --- asfaltica
mecanice
Reglarea statiei de X X --- Inaintea inceperii
asfalt fabricatiei
Incadrarea agergatelor X X --- La inceperea campaniei sau
in zona granulometrica ori de cate ori se schimba
agregatele
Starea de curatenie a X X ---
agregatului
Temperatura bitumului --- X --- Permanent
la introducerea in
malaxor
Temperatura --- X --- Permanent
agregatului la iesirea
FABRICATIE
din uscator
Functionarea --- X --- La inceperea fiecarei zile
dispozitivelor de dozare de lucru
si curatire
Granulozitatea --- X --- Zilnic sau ori de cate ori se
amestecului de agregate observa o calitate
la iesirea din malaxor necorespunzatoare a
inainte de adaugarea mixturii asfaltice
bitumului
Temperatura mixturii --- X --- La fiecare ora a fabricatiei
asfaltice la preparare
Incadrarea dozajului de --- X --- Zilnic
bitum in dozajul
prestabilit
Compozitia mixturii --- X --- Zilnic
asfaltice
53
Pergatirea stratului --- X --- Zilnic, la inceperea
suport asternerii
Temperatura mixturii la --- X --- Permanent
asternere si compactare
Modul de compactare si --- X --- Zilnic
executie rosturi
Compozitia mixturii --- Cate o proba de 20 kg la
fiecare
Caracteristici fizice --- 200 .. 400 tone mixtura in
mecanice functie de productivitatea
instalatiei
*) A – incercari preliminare
B – control de calitate
C – control de receptie
17.2 Prevederile indicative din tabelul 13 nu exclud obligativitatea dotarii

centralelor de fabricatie cu dispozitive de control si de blocare.
III.2 PUNEREA IN OPERA A MIXTURII ASFALTICE
ART. 18 TRANSPORT
18.1 Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate se efectueaza cu

autocamioane cu bene metalice care trebuie sa fie curatate de orice corp strain inainte
de incarcare.
Este interzisa utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se
amesteca cu acesta (motorina, pacura, etc.)
18.2 Volumul mijloacelor de transport pentru punerea in opera este
determinat de debitul de functionare a statiei de prepararea mixturii asfaltice si de
punerea in opera de asa maniera incat sa nu existe intreruperi.
18.3 Autobasculantele sunt in mod obligatoriu echipate cu o prelata care va

fi intinsa la terminarea incarcarii, oricare ar fi destinatia de transport si conditiile
atmosferice.
ART. 19 LUCRARI PREGATITOARE
19.1 Pregatirea stratului suport
Inainte de asternerea mixturii stratul suport trebuie bine curatat.

In cazurile in care straturile suport au un profil transversal necorespunzator
sau denivelari se vor lua masuri de rectificare a acestora.
Suprafata stratului suport trebuie sa fie uscata.
ART. 20 ASTERNEREA MIXTURII ASFALTICE
In lipsa unor dispozitii contrare ale Caietului de sarcini special, punerea in

opera a mixturilor asfaltice se va efectua cu ajutorul unui finisor capabil de a
54
le repartiza fara sa produca segregarea lor, respectand profilele si grosimile
fixate prin caietul de perscriptii speciale.
20.1 Temperatura de asternere
Asternerea mixturilor bituminoase se face in anotimpul calduros la

temperaturi peste +10oC, pe timp uscat, in perioada martie – octombrie, in
conformitate cu prevederile legale in vigoare.
Executia straturilor din mixturi dupa aceste perioade nu se poate face
decat cu aprobarea forului tutelar al administratiei drumului.
Executia trebuie intrerupta pe timp de ploaie.
Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare, in
functie de tipul liantului, temperaturile conform tabelului 14.
Tabelul 14
Tip Temperatura Temperatura mixturii
ul mixturii asfaltice la compactare oC,
liant asfaltice la min
ului asternere
o
C, min inceput sfarsit
D 145 140 110
60/8
0
D 140 135 100
80/1
00
D 135 130 100
100/
120
Mixturile asfaltice a caror temperatura este sub cea prevazuta in tabelul

14 vor fi refuzate.
Aceste mixturi trebuie sa fie imediat evacuate din santier, ele neputand
fi reincalzite la fata locului. In acelasi fel se va proceda si cu mixturile
asfaltice care se racesc in buncarul finisorului ca urmare a unei pene.
20.2 Grosimea stratului de asternere
Punerea in opera a mixturilor asfaltice se face atat pentru stratul de

uzura cat si pentru stratul de legatura intr-o singura asternere si compactare.
20.3 Pregatirea stratului suport inainte de punerea in opera a mixturii

asfaltice.
20.3.1 Verificarea cotelor stratului suport conform proiectului de executie.

In cazul in care stratul suport este constituit din imbracaminti existente,
aducerea acestuia la cotele prevazute in proiectul de executie se realizeaza
dupa caz fie prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtura asfaltica, fie
prin frezare.
55
Cantitatea de mixtura asfaltica necesara pentru egalizare se determina prin
scaderea volumului de mixtura al stratului de legatura sau uzura constanta
din volumul total al mixturii asfaltice calculat conform cotelor din proiectul
de executie.
In cazul stratului suport din macadam, acesta se curata si se matura,
urmarindu-se degajarea pietrelor de surplusul agregatelor de colmatare.
20.3.2 Amorsarea suprafetei stratului suport si a rosturilor de lucru.

Amorsarea stratului suport se realizeaza uniform cu un dispozitiv special
care poate regla cantitatea de liant pe mp in functie de natura stratului suport.
Dupa amorsare se asteapta timpul necesar pentru volatilizarea solventului,
respectiv pentru ruperea emulsiei bituminoase.
In functie de natura stratului suport, cantitatea de bitum ramasa dupa
aplicarea amorsajului trebuie sa fie de (0,3 … 0,5)kg/mp.
La imbracamintile bituminoase executate pe strat suport de beton de ciment
sau macadam cimentat, cand grosimea totala a straturilor rutiere de mixturi
asfaltice este mai mica de 15 cm, rosturile se acopera pe o latime de
minimum 50 cm cu geosintetice sau alte materiale agrementate tehnic. In
cazul in care stratul suport de beton de ciment prezinta fisuri sau crapaturi se
recomanda acoperirea totala a zonei respective cu straturi bituminoase
armate cu geosintetice.
Materialele geosintetice se aplica pe un strat nou de mixturi asfaltica in
grosime de minimum 2 cm.
Suprafata stratului suport pe care se aplica amorsajul trebuie sa fie uscata.
20.4 Asternerea
Mixtura asfaltica trebuie asternuta continuu, in mod uniform atat din

punct de vedere al grosimii, cat si al afanarii.
Asternerea se va face pe intreaga latime a caii de rulare. Atunci cand
acest lucru nu este posibil, antreprenorul propune dirigintelui latimea
benzilor de asternere si pozitia rosturilor longitudinale.
Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de
sosire a mixturilor de la statie si cat se poate de constanta ca sa se evite total
opririle.
In buncarul utilajului de asternere trebuie sa existe in permanenta
suficienta mixtura pentru a se evita o raspandire neuniforma a materialului.
20.5 Rosturi longitudinale si transversale.
Rosturile longitudinale si transversale trebuie sa fie foarte regulate si

etanse.
Rostul longitudinal al unui strat nu va trebui niciodata sa se gaseasca
suprapus rostului longitudinal al stratului imediat inferior, indiferent daca
acesta din urma este in stratul de legatura sau in stratul de baza, realizat din
mixtura asfaltica sau dintr-un material tratat cu liant hidraulic.
56
Un decalaj minim de ordinul a 20 cm este necesar si totodata sa nu se
gaseasca sub urma rotilor.
Rosturile separand mixturile bituminoase asternute de la o zi la alta
trebuie sa fie realizate in asa fel incat sa asigure o tranzitie perfecta si
continua intre suprafetele vechi si noi.
Marginea vechii benzi va fi badijonata cu emulsie de bitum.
Rosturile transversale ale diferitelor straturi vor fi decalate cel putin cu
un metru.
Marginea benzii vechi va fi decupata pe intreaga sa, latime eliminand
o lungime de banda de circa 50 cm.
Suprafata proaspat creata prin decupare va fi badijonata cu emulsie de
bitum exact inainte de realizarea benzii noi.
ART.21 COMPACTAREA
21.1 In lipsa unor dispozitiuni contrare ale Caietului de sarcini

special, atelierul de compactare va fi propus de antreprenor si aprobat de
dirigintele lucrarii dupa incercarile de etalonare in timpul primelor zile ale
punerii in opera. Aceste incercari de etalonare vor fi efectuate sub
responsabilitatea antreprenorului, dirigintele putand cere sa efectueze in
acest scop, pe cheltuiala antreprenorului, incercarile de compactitate pe loc
pe care le va considera necesare.
Urmare a acestor incercari, antreprenorul propune dirigintelui :
- sarcina fiecarui utilaj;
- planul de mers al fiecarui utilaj pentru a asigura un numar de treceri pe cat
posibil constant, in fiecare punct al stratului;
- viteza de mers a fiecarui utilaj;
- presiunea de umflare a pneurilor, aceasta putand varia intre 3 si 9 bari;
- temperatura de asternere, fara ca aceasta sa fie inferioara minimului stabilit
prin caietul de sarcini.
21.2 Metoda propusa va fi satisfacatoare daca ea permite sa se atinga in cel

putin 95% din masuratorile efectuate 100% valoarea densitatii aparente
obtinute in timpul studiului privind compozitia mixturii; celelalte 5% din
masuratori trebuie sa aiba o compactitate superioara valorii de 95% din
densitatea aparenta.
Numarul atelierelor de compactare se va stabili in functie de numarul
punctelor de asternere.
21.3 Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie astfel

executata incat sa se obtina valori optime pentru caracteristicile fizico-
mecanice si de suprafatare. Se vor respecta prescriptiile din STAS 174-2.
Compactarea are loc in lungul drumului, de la margine spre ax; pe
sectoarele in panta sau cu panta transversala unica, se efectueaza de la
marginea mai joasa spre cea mai ridicata.
Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri, pentru a se evita
valurirea imbracamintii.
Suprafata stratului se va controla in permanenta, micile denivelari
care apar pe suprafata se corecteaza dupa prima trecere a rulourilor
compactoare pe toata latimea.
57
Locurile inaccesibile compactorului, in special in lungul bordurilor,
in jurul gurilor de scurgere, se compacteaza cu maiul mecanic sau cu maiul
manual.
21.4 Conform reglementarilor in vigoare pentru imbracamintile

bituminoase, atelierul de compactare este alcatuit din :
A. Compactor cu pneuri de 160 KN si compactor cu rulouri netede de 120
KN;
B. Compactor cu rulouri netede de 120 KN.
In tabelul 15 este aratat numarul minim de treceri pentru a obtine

gradul de compactare minim neecsar.
Tabelul 15
ATELIER DE COMPACTARE
A B
TIPUL COMPA COMPACT COMPACT
STRATULUI CTOR OR CU OR CU
CU RULOURI RULOURI
PNEURI NETEDE NETEDE
160 KN 120 KN 120 KN
NUMAR DE TRECERI
STRAT DE 14 4 12
UZURA
STRAT DE 12 4 14
LEGATURA
Specificarea acestor ateliere si numarul minim de treceri a acestora

nu exclud obligativitatea antreprenorului de efectuare a incercarilor de
etalonare si supunere spre aprobare dirigintelui celor specificate la inceputul
acestui articol.
21.5 Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de

protectie. Ele nu trebuie niciodata sa se indeparteze la mai mult de 50 m in
spatele finisorului.
ART. 22 REGLAREA PROFILELOR
In lipsa unor dispozitii exprese ale Caietului de sarcini special se va

efectua o reglare a niveletei in raport cu anumiti reperi legati de sosea.
Pentru straturile de rulare realizate pe un suport reglat ca nivelment
sau in prealabil reprofilat, asternerea se va efectua pe baza unei cantitati
medii de mixtura pe unitatea de suprafata.
In cazul unei aplicari pe un suport neregulat, va fi oportun sa se
prevada utilizarea unei grinzi de referinta laterala legata de vechea sosea.
ART. 23 TRATAREA SUPRAFETEI
23.1 Pentru sectoarele ce se executa dupa 1 octombrie, sau executate

inainte de aceasta data in zone umbrite si cu umiditate excesiva sau cu trafic
foarte redus se va realiza, cu aprobarea beneficiarului, pe baza constatarilor
pe teren, inchiderea suprafetei prin badijonare.
58
Badijonarea se realizeaza prin stropire cu bitum sau cu emulsie
cationica cu rupere rapida cu 60% bitum, diluata cu apa ( o parte emulsie cu
60% bitum pentru o parte apa curata nealcalina) si raspandire de nisip sort
0-3 cu un continut cat mai redus de praf (sub 0,09 mm) in cantitatile aratate
mai jos :
a. – stropire cu bitum 0,5
kg/mp
- raspandire de nisip ( de preferinta de concasaj ) 3…5
kg/mp
b. – stropire cu emulsie cationica cu 0,8 … 1

kg/mp
60% bitum (diluata cu apa)
- raspandire nisip 3 … 5 kg/mp
23.2 Inchiderea suprafetei se aplica in mod obligatoriu la

imbracaminti din beton asfaltic cu agregate mari, in prima luna de la darea in
circulatie, printr-un tratament bituminos executat la cald.
CAP. IV. REGULI SI METODE DE VERIFICARE A CALITATII
ART. 24 VERIFICAREA MATERIALELOR
Materialele destinate fabricarii mixturilor asfaltice pentru imbracamintile

bituminoase se verifica in conformitate cu prescriptiile din standardele respective si
conditiile aratate la CAP. I din prezentul Caiet de Sarcini.
Pe parcursul executiei lucrarilor,verificarile si determinarile se executa de
laboratorul de santier pe fiecare lot de materiale aprovizionat, precum si saptamanal,
din depozitele de agregate, respective din tancul de bitum.Verificarile constau in
urmatoarele:
a) Bitum
 penetratie la 250C, STAS 42 ,SR 754;
 punct de inmuiere prin metoda inel si bila, STAS 60 , SR 754;
 ductilitatea la 250C,SR 61,SR 754 (pentru drumuri clasa tehnica I si II)
b) Criblura
 natura mineralogica STAS 6200/4
 granulozitatea STAS 730 ,SR 667;
 coeficient de forma STAS 730 , SR667;
 continut de fractiuni sub 0,09 mm STAS 730 , SR 677;
 continut de argila STAS 730 ,STAS 4606;
c) Pietris
 granulozitatea STAS 730,STAS 662;
 forma granulelor STAS 730,STAS 662;
 continut de fractiuni sub 0,63mm STAS 730,STAS 662;
 parte levigabila STAS4606, STAS 662.
59
d) Nisipuri
 granulozitatea STAS 4606,STAS 730, STAS 662, SR 667;
 materii organice STAS 4606
 continutul in corpuri straine STAS 4606, STAS 662; SR 667;
 echivalent de nisip STAS 730, SR662 ( nisip natural)
 coeficient de activitate STAS 730;SR 667 ( nisip de concasare)
e) Filer
 finetea STAS 539;
 umiditatea STAS 539.
ART. 25 VERIFICAREA PREPARARII SI PUNERII IN OPERA A

MIXTURII ASFALTICE
In cadrul santierului trebuie sa se verifice prepararea si punerea in opera a

mixturii asfaltice,cu frecventa mentionata in tabelul 8, astfel:
25.1Instalatia de preparare a mixturii asfaltice:

- functionarea corecta a dispozitivelor de cantarire sau dozare volumetrica la
inceputul fiecarei zile de lucru;
- functionarea corecta a predozatoarelor de agregate naturale: zilnic;
25.2 Regimul termic de preparare a mixturii asfaltice:

- temperatura liantului la introducerea in malaxor: permanent;
- temperatura agregatelor naturale uscate si incalzite la iesirea din uscator:
permanent;
- temperatura mixturii asfalticela iesirea din malaxor: permanent
25.3 Procesul tehnologic de executie a stratului bituminos:

- pregatirea stratului suport:zilnic,la inceperea lucrarii pe sectorul respectiv;
- temperatura mixturii asfaltice la asternere si compactare: cel putin de doua
ori pe zi;
- tehnologia de compactare: zilnic;
- modul de executie a rosturilor: zilnic;
25.4 Respectarea compozitiei prestabilite a mixturii asfaltice:

- granulozitatea amestecului de agregate naturale si filer la iesirea
din malaxor, inainte de adaugarea liantului: zilnic sau ori de
cate ori se observa o calitate necorespunzatoare a mixturilor
asfaltice;
- compozitia mixturii asfaltice prin extractii, pe probe de mixtura prelevate
de la malaxor si asternere: zilnic.
ART.26 VERIFICAREA COMPACTARII
26.1. Autocontrolul compactarii
60
In cursul executiei compactarii, antreprenorul trebuie sa urmareasca in
permanenta :
 cadenta executiei sa fie cea retinuta la incercaririle experimentale;
 utilajele prescrise atelierului de compactare sa fie efectiv pe santier si in
functiune continua si regulata;
 elementele definite practic in timpul incercarilor (sarcina fiecarui utilaj,
planul de mers, viteza, presiunea in pneuri, distanta maxima de departare intre finisor
si primul compactor pe pneuri) sa fie respectate cu strictete.
Dirigintele lucrarii isi rezerva dreptul, in cazul unui autocontrol insuficient, sa
opreasca lucrarile pe santier pana cand antreprenorul va lua masurile necesare de
remediere.
26.2 Controlul ocazional de compactare
Pe parcursul executiei lucrarilor, dirigintele isi rezerva dreptul sa efectueze

incercari pentru a se asigura ca nu exista abateri semnificative a rezultatelor obtinute,
fie inopinant, fie ca urmarea constatarilor facute in cadrul verificarilor de autocontrol.
In cazul cand un asemenea control ocazional va da rezultate inferioare
densitatii de referinta prescrisa, obtinuta in timpul studiului de alcatuire a produsului ,
dirigintele impune noi incercari de compactare anuland modalitatile de compactare
initial fixate.
Daca aceste incercari noi nu permit sa se atinga densitatea de referinta , noi
dispoziti sunt hotarate.
Daca , din contra , aceste incercari noi confirma rezultate initiale, se va
considera , in afara daca antreprenorul furnizeaza probe ca densitatea dorita a fost in
mod efectiv obtinuta in celelalte zile, ca atelierul nu a functionat in conditiile
prescrise si ca va putea fi aplicata pentru toata perioada cuprinsa intre doua controale
ocazionale succesive o penalitate fara ca durata luata in considerare sa poata depasi o
saptamana.
Antreprenorul nu are dreptul la nici o plata pentru imobilizarea utilajului sau
si a personalului aferent pe intreaga perioada a realizarii noilor incercari de
compactare.
26.3 Verificarea gradului de compactare al imbracamintilor executate
Verificarea gradului de compactare se face obligatoriu, de catre constructor

pe tot parcursul executiei imbracamintilor bituminoase, prin incercari de laborator sau
in situ.
Verificarea gradului de compactare in laborator se efectueaza pe epruvete
formate din probe intacte (pe fiecare strat), prelevate din imbracaminte, prin
determinarea densitatii aparente pe placute sau carote conform STAS 1338/2 si
raportarea acesteia la densitatea aparenta a aceluiasi tip de mixtura asfaltica prelevata
de la malaxor sau asternere (inainte de compactare).
Gradul de compactare este stabilit de raportul dintre densitatea aparenta a
mixturii asfaltice din strat si densitatea aparenta determinata pe cilindrii Marshall
pregatiti in laborator din aceeasi mixtura asfaltica.
In cazul in care se dispune de aparate bazate pe metode nedistructive, care
permit masuratori in situ ale caracteristicilor de compactarea ale imbracamintilor ,
acestease pot utiliza numai in conditiile in care sunt avizate de organele abilitate.
61
ART. 27 VERIFICAREA PROFILELOR IN TIMPUL EXECUTIEI
(a) Reglajul de suprafata

Cantitatea medie a materialului pus in opera pe unitatea de suprafata trebuie sa
fie egala cu cea fixata prin caietul de prescriptii speciale cu o toleranta de ± 10%.
(b) Reglarea nivelmentului

Tolerantele, pentru ecarturile constatate in raport cu cotele prescrise sunt :
± 1,5 cm pentru stratul de legatura
Daca tolerantele sunt respectate in 95 % din punctele controlate, reglarea este
considerata convenabila.
ART. 28 VERIFICAREA ELEMENTELOR GEOMETRICE
Verificarea elementelor geometrice include indeplinirea conditiilor de calitate

pentru stratul suport, inainte de asternerea mixturilor asfaltice, in conformitate cu
prevederile STAS 6400.
Verificarea grosimii imbracamintii se face in functie de datele inscrise in
buletinele de analiza intocmite pe baza incercarii probelor din imbracamintea
gata executata, iar la aprecierea comisiei de receptie prin maximum doua
sondaje pe km , efectuate la 1 m de marginea imbracamintii.
Verificarea profilului transversal se face cu echipamente adecvate omologate.
Verificarea cotelor profilului longitudinal se face in axa pentru drumuri si in
axa si la rigole pentru strazi cu ajutorul unui aparat topografic de nivelment.
Verificarea uniformitatii in profil longitudinal se face cu chipamente adecvate
omologate, valorile maxime admise fiind cele indicate la 2.6.1 si in tabelul 10 din SR
174 -1.
ART. 29 VERIFICAREA RUGOZITATII
Verificarea rugozitatii imbracamintilor executate se face in conformitate

cu STAS 8849 cu aparatul SRT, sau prin metoda inaltimii de nisip.
Verificarea rugozitatii imbracamintilor se poate face si automatizat cu aparate
adecvate omologate. Interpretarea rezultatelor se face conform instructiunilor de lucru
specifice aparatelor respective.
Valorile limita sunt indicate in tabelul 11 din SR 174 -1.
ART. 30 VERIFICAREA COMPOZITIEI SI CARACTERISTICILOR

FIZICO- MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE SI
IMBRACAMINTILOR GATA EXECUTATE
30.1. Verificarea se face pe:

mixturi asfaltice prelevate de la malaxor sau asternere : cate o proba de 20 kg
pentru fiecare 400tone de mixtura asfaltica fabricata, indiferent de tipul
mixturii, dar cel putin o proba pe zi;
imbracaminti gata executate: o placa de minimum (40x400 cm pentru fiecare
7000 m2 suprafata executata;
62
pentru verificarea densitatii, absorbtiei si grosimii straturilor se pot preleva
carote;
pentru determinarea gradului de compactare realizat se pot folosi metode
nedistructive omoloage;
in situ pe imbracamintile gata executate.
Probele se iau in prezenta delegatului executantului si al
beneficiarului , la aproximativ 1 m de la marginea imbracamintii, incheindu-
se un proces verbal .
Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese astfel

incat ele sa se prezinte cat mai corect aspectul calitativ al imbracamintii
executate.
Pentru caracterizarea unor sectoare limitate si izolate cu defectiuni
vizibile stabilite de beneficiar sau de comisia de receptie se pot preleva
probe suplimentare, care vor purta o mentiune speciala.
30.1 Verificarea compozitiei mixturilor asfaltice
Pentru verificarea compozitiei mixturilor asfaltice, se determina

conform STAS 1338/2 granulozitatea agregatelor minerale si dozajul de
bitum care trebuie sa corespunda dozajelor stabilite de laborator. Abaterile
admise fata de granulozitatea prescrisa sunt prevazute in tabelul 16.
Tabelul 16
Fractiunea,mm Abateri admise fata de dozaj, %
25…31,5 ±5
16…25 ±5
8…16 ±5
3,15…8 ±5
0,63…3,15 ±4
0,2…0,63 ±3
0,09…0,2 ±2
0…0,09 ± 1,5
Pentru continutul de liant abaterea admisa fata de dozaj poate fi cuprinsa in intervalul
(0…0,3)%.
30.2 Punctul de inmuiere IB al bitumului extras din mixtura asfaltica
30.3 Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice pe

epruvete Marshall si epruvete cubice.
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturii asfaltice trebuie sa corespunda
conditiilor din SR 174-1.
Determinarile se fac conform metodologiei prevazute in STAS 1338/1; STAS 1338/2
si STAS 1338/3 pe probe din mixturi asfaltice prelevate de la malaxor sau de la
asternere , inainte de compactare.
Pentru imbracaminti gata executate grosimea stratului, densitatea aparenta si
absorbtia de apa se determina pentru fiecare strat in parte pe epruvete formate din
63
probe intacte (carote prelevate din imbracaminte) si trebuie sa indeplineasca
conditiile din tabelul 9 din SR 174-1.
ART. 31 FRECVENTA VERIFICARILOR
In lipsa unor dispozitii contrare ale caietului de sarcini speciale,

frecventa verificarilor va fi cea indicata mai jos:
- la fabricatie- in tabelul 8
- la executie – in tabelul 17
Tabelul 17
FAZA NATURA CATEGORIA DE FRECVENTA
DE CONTROLULUI CONTROL
SAU
EXECUTIE A INCERCARII A B C CONTROLULUI
Temperatura de
EXECUTAR asternere X permanent
EA
LUCRARII Etalonarea atelierului de La inceputul exec.
compactare X lucrarilor apoi un
control ocazional de
compactare
neconforma
Controlul ocazional de O carota la fiecare
compactare prin X X 250 ml. de drum
CONTROLU carotare
L
PROFILELO Reglajul de suprafata : In fiecare zi si la
R controlul cantitatii X X sfarsit de santier
medii asternute
Reglarea In fiecare punct
X
nivelmentului indicat de diriginte
Controlul In fiecare punct
X
denivelarilor indicat de diriginte
A - Incercari preliminare de informare

B - Controlul de calitate
C - Controlul de receptie
CAP. V. RECEPTIA LUCRARILOR
Art. 32 Receptia la terminarea lucrarilor
32.1. Receptia imbracamintilor bituminoase cilindrate se efectueaza in

conformitate cu HG nr 273/1994 in doua etape :
- la terminarea lucrarilor
- finala, la expirarea perioadei de garantie
64
32.2 Receptia la terminarea lucrarilor se efectueaza atunci cand toate
lucrarile prevazute in documentatii sunt complet terminate si toate verificarile
sunt efectuate in conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini.
Comisia de receptie examineaza lucrarile fata de prevederile proiectului

privind conditiile tehnice si de calitate ale executiei precum si constatarile consemnate
in cursul executiei de catre organele de control (beneficiar, proiectant, diriginte, etc.).
Art. 33 Receptia finala
Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face

in conditiile respectarii prevederilor legale in vigoare, precum si prevederilor din
prezentul caiet de sarcini.
65
CAIET DE SARCINI
IMBRACAMINTI BITUMINOASE CILINDRATE EXECUTATE LA

CALD
GENERALITATI
ART.1. OBIECT SI DOMENIUL DE APLICARE
1.1. Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditiile de realizare si receptie a

imbracamintilor bituminoase cilindrate, executate la cald din mixturi asfaltice
preparate cu agregate naturale si bitum neparafinos.
1.2. Caietul de sarcini se aplica la constructia si modernizarea drumurilor

publice si la constructia drumurilor de exploatare.
1.3. Prevederile prezentului caiet de sarcini nu se aplica imbracamintilor

executate din mixturi cu nisipuri bituminoase sau cu emulsii bituminoase.
ART.2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI
2.1. Imbracamintile rutiere bituminoase cilindrate sunt alcatuite, in general,

din doua straturi:
- stratul superior, de uzura sau de rulare,
- stratul inferior, de legatura.
In cazul in care imbracamintile sunt alcatuite dintr-un singur strat acesta poarta
denumirea de covor asfaltic si trebuie sa indeplineasca conditiile stratului de uzura.
2.2. Imbracamintile bituminoase se aplica pe un strat suport care trebuie sa

indeplineasca conditiile STAS 6400.
ART.3. PREVEDERI GENERALE

tehnologice corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului Caiet
de sarcini.
3.2. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un


imbracamintilor bituminoase, a incercarilor efectuate si a rezultatelor obtinute.
3.4. Pentru confirmarea calitatii lucrarilor executate, consultanta de

66
CAP.I. MATERIALE
ART.4. AGREGATE NATURALE
4.1. Agregatele naturale care intra in alcatuirea mixturilor asfaltice destinate

imbracamintilor rutiere sunt urmatoarele:
- criblura sort 3-8, 8-16, 16-25, conf SR 667

- nisip de concasare sort 0-3, conf.SR 667
- nisip natural sort 0-3, 3-7 sau 0-7, conf STAS 662
- pietris sortat sort 7-16 si 16-31, conf STAS 662
- nisip si pietris rezultate din concasarea agregatelor de rau sorturi 0-7, 7-16 si
16-31 cu caracteristici corespunzatoare nisipului de concasare si criblurilor
pentru imbracaminti bituminoase prevazute in SR 667.
4.2. Fiecare tip si sort de agregate trebuie depozitat separat in padocuri

prevazute cu platforme betonate avand pante de scurgere a apei si pereti despartitori
pentru evitatea amestecarii si impurificarii agregatelor.
4.3. Aprovizionarea cu agregate naturale se va face numai dupa efectuarea

analizelor de laborator care atesta calitatea acestora.
4.4. Controlul calitatii agregatelor de catre antreprenor si se face in

conformitate cu prevederile cap. IV din prezentul caiet de sarcini.
4.5. Laboratorul antreprenorului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:

- intr-un dosar certificatele de calitate emise de furnizor
- intr-un registru rezultatele determinarilor efectuate de laborator.
ART.5. FILER
5.1. Ca filer se va folosi filerul de calcar care trebuie sa indeplineasca

conditiile STAS 539, respectiv:
- finetea (continutul in parti fine sub 0,09 mm) min. 80%
- umiditate max. 2%
- coeficient de hidrofilie max 1%
Observatie: In conditii justificate tehnic si economic se poate inlocui partial

filerul de calcar prin filer de var stins, care se poate folosi numai impreuna cu filerul
de calcar; continutul in filer de var stins poate fi maxim 2%.
5.2. Pentru utilizarea altor pulbere ca filer este necesara aprobarea unui institut
de specialitate pe baza de studiu de laborator si avand avizul de protectie a mediului.
67
5.3. Filerul se va depozita in incaperi acoperite, ferite de umezeala sau in
silozuri cu incarcare pneumatica.
5.4. Nu se admite folosirea filerului aglomerat.
ART.6. LIANTI
6.1. Pentru realizarea imbracamintilor bituminoase se folosesc urmatoarele

tipuri de bitum:
- bitum tip D60/80 pentru zone climatice calde (toate clasele tehnice
de drum)
- bitum tip D80/100 pentru zone climatice reci (toate clasele tehnice
de drum)
- bitum tip D100/120 pentru zone climatice reci (clase tehnice de
drum IV …V).
6.2. Tipul de bitum care se va utiliza este precizat in caietul de sarcini speciale.
6.3. Delimitarea zonelor climatice este indicata in harta-anexa la SR 174-1.
6.4. Bitumul trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice aratate in tabelul 1.
68
69
CARACTERISTICILE BITUMULUI RUTIER
Tabelul 1
NR Caracteristici UM Metode de determinare
crt D60/80 D80/100 D100/120
0
1 Penetratie la 25 C 1/10 mm 60…80 80…100 100…120 STAS 42
0
2 Punct de inmuiere inel si bila C 48…55 44…49 43…46 STAS 60
3 Ductilitate la:
- 50C, min. cm 4,0 5,0 6 SR 61
- 130C cm In curs de evaluare SR 61
- 250C, min cm 100 100 100 SR 61
0
4 Punct de rupere FRAASS, max C -13 -15 -15 STAS 113
0
5 Punct de inflamabilitate Marcusson, min. C 250 250 250 STAS 5489
6 Solubilitate in solventi organici, min. % 99 99 99 STAS 115
7 Stabilitate in film subtire a bitumului la
1630C*
a) metoda TFOT
- pierderea de masa, max. % 0,8 0,8 0.8 Instructiuni tehnice ANDnr535
- ductilitatea reziduala la 250C, min cm 50 75 75 drumuri
Incercarea TFOT
b) metoda RTFOT
- pierderea de masa, max . % 0,9 0,9 1 Instructiuni tehnice AND nr.536
- ductilitatea reziduala la 250C, min. cm 50 75 75 drumuri
Incercare RTFOT
70
8 Continutul de parafina, max. % 2,0 2,0 2,0 STAS 8099
9 Densitate la 150C g/cm3 0,995 0.992 0.992 STAS 35
10 Indice de instabilitate coloidala, max. - - 0.50 0.50 Indic.AND nr.521 R/1993
11 Adezivitate pe agregat etalon, min.** % 80 80 80 STAS 10.969/3
* metoda a) sau b) in functie de dotare

** agregate etalon = agregate Chileni sort 5 - 8
71
6.5. In functie de calitatea bitumului si natura agregatelor naturale, in cadrul studiilor
preliminare se va stabili necesitatea aditivarii bitumului.
6.6. Pentru amorsari badijonari se va folosi emulsie bituminoasa cu rupere rapida sau
bitum taiat.
ART.7. ALTE MATERIALE
7.1. Se poat utiliza produse speciale pentru:

- aditivarea bitumului
- amorsarea stratului suport
- badijonare
7.2. Produsele de la pct. 7.1. se vor aplica numai daca sunt agrementate tehnic.
CAP. II. CONDITII TEHNICE
ART.8. TIPURI DE MIXTURI ASFALTICE
8.1. Mixturile asfaltice utilizate in straturile imbracamintii rutiere (strat de uzura,

respectiv strat de legatura) si materialele utilizate la realizarea lor sunt aratate in
tabelul 2.
8.2. Modul de utilizare a mixturilor depinde de tipul stratului si de clasa tehnica a

drumului si va fi precizate prin CS special.
Tabelul 2
Ti S D S C Materiale
pu i i tr l
l m m a a
mi b e t s
xt o n u a
uri l si l
i u i t
asf n n e
alt e c h
ice a a n
m r i
a e c
x s a
i e
m u a
a ti
a li d
a z r
g e u
r a m
e z u
g a l
a u
t i
e
l
o
r
M M 7 U I nisip
72
ort A z V concasare
ar u … 0-3
asf r V nisip
alt a natural 0-
ic 3; 0-7
Be criblura 3-
to B 8 8
n A 1 I criblura 8-
2. asf 6 U I 16
alt 8 z I nisip
ic B u … concasare
bo A r V 0-3
ga a nisip.natur
t 1 al 0-3; 0-7
in 6
cri
bl
ur
a
- B 1 I *)
ru A 6 …
go R I
s 1 I
6 I
- B 2 criblura 3-
cu A 5 I 8
ag I criblura 8-
re 2 I 16
ga 5 …
t V
m
ar
e
Be L criblura
to e I 16-25
n B 2 g … nisip
3. asf A 5 a I concasare
alt D t V 0-3
ic u nisip
de 2 r natural 0-
sc 5 a 3; 0-7
his
-
cu
cri
bl
ur
a
- pietris 7-
cu B 3 L I 16 **)
pi A 1 e I pietris 16-
etr D g … 31
is P a V nisip
co C t natural 0-
nc 3 u 3; 3-7
as 1 r
at a
-
cu B 3 I sau 0-7
pi A 1 V
73
etr D …
is P V
so S
rta 3
t 1
*) criblura 3-8, 8-16 cu coeficient LA max 18%; nisip concasaj 0-3

**) pietrisuri concasate
ART.9. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA
9.1. Grosimea imbracamintii se stabileste prin calcul de dimensionare conform STAS

1339, tinand cont si de prevederile SR 174-1.
9.2. Latimea imbracamintii partii carosabile trebuie sa corespunda prevederilor STAS

2900 si STAS 10144/3.
9.3. Profilul transversal, profilul longitudinal si abaterile limita la elementele

geometrice trebuie sa corespunda prevederilor SR 174-1.
ART.10. COMPOZITIA MIXTURILOR ASFALTICE
10.1. Compozitia mixturilor asfaltice cu care se vor realiza straturile imbracamintii

bituminoase se va stabili pe baza unui studiu preliminar, tinindu-se seama de respectarea
conditiilor tehnice impuse de prezentul caiet de sarcini.
Studiul va fi efectuat de antreprenor in cadrul laboratorului propriu sau va fi comandat
la un laborator autorizat.
10.2. Formula de compozitie stabilita pentru fiecare tip de mixtura asfaltica, sustinuta
de rezultatele studiilor si incercarilor efectuate va fi supusa aprobarii beneficiarului.
Aceste studii comporta urmatoarele etape:
- stabilirea proportiilor de agregate naturale si filer pe baza compozitiei granulometrice
a fiecarui material component;
- realizarea a 5 formule de mixtura asfaltica cu cinci continuturi de bitum incadrate in
intervalul corespunzator tipului de mixtura asfaltica studiat;
- determinarea caracteristicilor fizico – mecanice pe epruvete cilindrice Marshall si pe
epruvete cubice conform prevederilor prezentului caiet de sarcini ;
- selectarea amestecului cu dozajul optim de bitum.
10.3. Dupa verificarea compozitiei propuse de antreprenor, beneficiarul, daca nu are
obiectiuni sau propuneri de modificare, accepta formula propusa.
10.4. Limitele procentelor de agregate naturale si filer din agregatul total sunt date in
tabelul 3.
Tabelul 3
Agregate naturale Tipul mixturii asfaltice
% din agregat
total MA BA 8 BAR 16 BA 25 BAD 25 BADPC31 BADPS31
BA 16
Filer si fractiuni 10…16 8…12 8…10*) 8…12 1…6 1…6 1…6
din nisip sub
0,09mm
74
Filer si nisip 84…90 Rest pana la 100
0,09…3,15mm
Cribluri peste 3 - 47…70 58…70 50…70 65…80 - -
mm
Pietris concasat - - - - - 65…80 -
peste 3 mm
Pietris sortat - - - - - - 67…68
peste 7 mm
*) numai nisip de concasare
10.5. Granulozitatea amestecului de agregate naturale este cuprinsa pentru fiecare tip
de mixtura asfaltica intre limitele indicate in tabelul 4, respectiv figurile 1…7.
Tabelul 4
Marimea Treceri prin ciur sau sita in %, pentru mixturi asfaltice
ochiului sau
sitei
(mm) MA BA 8 BA 16 BAR 16 BA 25 BAD 25 BADPC
31
BADPS
31
31.5 - - - - - - 90…100
25 - - - - 90… 90…100 80…95
100
16 - - 90… 90…100 65…90 60…80 60…80
100
8 90… 90… 55…78 50…65 50…75 35…55 35…55
100 100
3.15 80…90 30…55 30…55 30…42 30…50 20…35 20…35
0.63 52…80 18…35 18…35 18…25 15…35 10…30 10…30
0.2 20…50 11…25 11…25 11…15 8…25 5…20 5…20
0.09 10…16 8…12 8…12 8…10 5…12 1…6 1…6
Zona de
granulozitate a Fig. 1 Fig. 2 Fig. 3 Fig. 4 Fig. 5 Fig. 6 Fig. 7
amestecului de
agregate naturale
NOTE:
4- Pentru mortarul asfaltic MA va folosi nisipul natural sort 0- 7; granulele intre 3.15
mm si 8.0 mm trebuie sa reprezinte maximum 10% din masa amestecului de nisipuri.
5- La betoanele asfaltice BA 8, BA 16, BA 25, BAD 25, BADPC 31 si BADPS 31 se

foloseste nisip de concasaj sau amestec de nisip de concasaj cu nisip natural, din care nisipul
natural este in proportie de maximum:
- 25% pentru BA 8, BA 16;

- 30% pentru BA 25;
- 50% pentru BAD 25, BADPC 31 si BADPS 31.
La betoanele pentru stratul de legatura BA 25, BADPC 31 si BADPS 31 trebuie sa

6-
se adauge minimum 2% filer.
75
10.6. Continutul optim de liant se stabileste prin studii preliminare de laborator,
conform STAS 1338/1 si STAS 1338/2 sau prin alte metodologii stabilite de un laborator de
specialitate. In tabelul 5 sunt specificate limitele recomandate pentru continutul de bitum, in
functie de clasa tehnica a drumului.
Se precizeaza ca limitele continutului de bitum indicate in tabelul 5 sunt orientative.
Tabelul 5
Clasa tehnica a drumului
Tipul mixturii I;II III IV;V
asfaltice Categoria tehnica a strazii
I;II III IV
Continutul de liant din masa mixturii asfaltice
MA - - 8,0…10,0
BA 8 6,0…7,0 6,3…7,3 6,5…7,5
BA 16 6,0…7,0 6,3…7,3 6,5…7,5
BAR 16 5,7…6,2 5,7…6,2 -
BA 25 - 5,5…6,7 5,5…7,0
BAD 25 4,0…5,0
BADPC 31 4,0…5,0 4,0…5,0
BADPS 31 - - 4,0…5,0
10.7. Raportul filer- bitum pentru diferite tipuri de mixturi asfaltice se recomanda sa
se inscrie in urmatoarele limite:
- mortare asfaltice (MA) 1,3…1,8

- betoane asfaltice bogate in criblura (BA 8; BA 16) 1,1…1,5
- betoane asfaltice rugoase (BAR 16) 1,4…1,6
- betoane asfaltice cu agregat mare (BA 25) 0,9…1,5
- betoane asfaltice deschise (BAD 25; BADPC 31; BADPS 31) 0,2…1,0
Se precizeaza ca in acest context prin filer se intelege fractiunea fina sub 0.09 mm
din amestecul total de agregate si filer.
ART. 11 CARACTERISTICILE FIZICO- MECANICE ALE MIXTURII

ASFALTICE
11.1. Caracteristicile fizico- mecanice ale mixturii asfaltice se determina pe corpuri de

proba tip Marshall si pe cuburi confectionate din mixturi asfaltice preparate in laborator
pentru stabilirea compozitiilor, din probe prelevate de la malaxor sau de asternere pe
parcursul executiei, precum si din straturile imbracamintii gata executate.
76
11.2. Aceste caracteristici trebuie sa ateste valorile aratate in tabelele 6 si 7, cu
conditia ca in caietele de sarcini speciale sa nu fie inscrise alte dispozitii.
Tabelul 6
Caracteristici Clasa Categori Tipul Tipul mixturii
pe cilindrii tehnica a a strazii bitumulu
i
Marshall drumului MA BA 8 BAR 16 BAD 25
BA 16 BADPC
BA 25 31
BADPS
31
I,II I,II D60/80 - 9,0 9,5 7,0
D80/100 - 8,0 8,5 6,0
Stabilitatea III III D60/80 - 7,5 8,0 5,5
(S) la 60°C, D80/100 - 6,0 6,5 4,5
min. KN IV;V IV D60/80 6,0 6,0 - -
D80/100 5,5 5,5 - 3,5
D100/12 5,0 5,5 - 3,5
0
I,II I,II D60/80 - 1,5…3,5 1,5…3,0 1,5…4,5
D80/100 - 1,5…4,0 1,5…3,5 1,5…4,5
Indice III III D60/80 - 1,5…4,0 1,5…3,0 1,5…4,5
de curgere (I) D80/100 - 1,5…4,0 1,5…3,5 1,5…4,5
mm IV;V IV D60/80 1,5… 1,5…4,5 - -
4,5
D80/100 1,5… 1,5…4,5 - 1,5…4,5
4,5
D100/12 1,5… 1,5…4,5 - 1,5…4,5
0 4,5
I,II I,II D60/80 - 2,5…5,0 2,5…5,0 2,0…4,0
D80/100 - 2,5…4,0 2,5…4,0 2,0…4,0
Raport S/I III III D60/80 - 2,0…4,0 2,0…4,0 1,5…3,0
KN/mm D80/100 - 2,0…4,0 2,0…4,0 1,5…3,0
IV;V IV;V D60/80 1,0… 1,5…4,0 - -
77
3,0
D80/100 1,0… 1,5…4,0 - 1,0…3,0
3,0
D100/12 1,0… 1,5…4,0 - 1,0…3,0
0 3,0
Densitate - - D60/80 2200 2300 2300 2250
aparenta min. D80/100
kg/m3 D100/12
0
Absorbtie de - - D60/80 2…6 2…5 3…5 3…6
apa % vol D80/100
D100/12
0
Tabelul 7
Caracteristici pe Tipul Tipul mixturii asfaltice
cuburi bitumului MA BA 8 BAD 25
BA 16 BAR 16 BADPC 31
BA 25 BADPS 31
22°C, min N/mm2 D100/120 2,5 3,0 3,0 -
50°C, min N/mm2 D100/120 0,5 0,7 0,7 -
*) D60/80
Reducerea D80/100 - 25 2,5 -
rezistentei
la compresiune la **)
22°C, la 28 zile de D60/80 35 30 30 -
pastrare in apa, D80/10
max. % 0
D100/1
20
Densitate aparenta D60/80
min. kg/m3 D80/100 2150 2250 2250 2200
D100/120
Absorbtia de apa D60/80
% vol D80/100 2…5 2…6 4…7 3…8
D100/120
*) Pentru drumuri din clasa tehnica I si II si strazi de categoria tehnica I
**) Pentru drumuri si strazi din celelalte clase tehnice, respectiv categorii.
ART. 12. CARACTERISTICILE IMBRACAMINTII BITUMINOASE GATA
EXECUTATE
12.1. Imbracamintile gata executate trebuie sa ateste caracteristicile corespunzatoare

prezentului caiet de sarcini in ceea ce priveste:
- gradul de compactare;
- uniformitatea suprafetei;
78
- rugozitatea suprafetei.
12.2. Compactarea straturilor imbracamintilor bituminoase gata executate se determina

prin analize de laborator pe carote sau prin masurari in situ conform SR174-2
12.3. In cazul analizelor de laborator se determina densitatea aparenta, absorbtia de

apa si gradul de compactare al mixturilor asfaltice din care sunt realizate imbracamintile
conform STAS 1338/1 si STAS 1338/2.
Conditiiile tehnice pentru aceste caracteristici sunt prezentate in tabelul 8.
Valorile densitatii aparente si a gradului de compactare pot fi determinate si prin
masuratori in situ.
Tabelul 8
Tipul mixturii Densitate aparenta, Absorbtie de apa Gradul de compactare,
asfaltice min. kg/m3 % min.
%
MA 2150 2…7 97
BA 8
BA 16 2250 2…6 96
BA 25
BAR 16 2250 4…7 96
BAD 25
BADPC 31 2200 3…8 96
BADPS 31
NOTA: Gradul de compactare se determina conform SR 174- 2.
12.4. Uniformitatea suprafetei de rulare in profil longitudinal se verifica cu dreptarul si

pana conform SR 174- 2 sau cu alte dispozitive adecvate.
Denivelarile maxime admisibile in profil longitudinal masurate sub dreptarul de 3 m
sunt urmatoarele:
- maximum 3 mm pentru ædrumuri clasa tehnica I

í
èstrazi categoria tehnica I- III
- maximum 4 mm pentru ædrumuri clasa tehnica II

í
èstrazi categoria tehnica IV (alte zone decat zonele rigolelor)
- maximum 5 mm pentru ® drumuri clasa tehnica III

- maximum 7 mm pentru ® drumuri clasa tehnica IV; V.
In cazul in care se dispune de aparatul Viagraf pentru determinarea
uniformitatii partii carosabile in profil longitudinal, valoarea maxima admisa pentru
indicatorii Viagraf IHV si Viagraf E trebuie sa fie conform tabelului 9.
Tabelul 9
Inregistrari Autostrazi si drumuri Drumuri cu doua benzi de circulatie, cu trafic
cu
79
patru benzi de > 3000 vehicule/24 h £ 3000 vehicule/ 24h
circulatie
Grafice, IHV, max.
admis, in mm/100m 20 30 60
Electronice, E, max
admis, in mm/100m 10 12.5 15
NOTE:
3. Indicatorul hectometric Viagraf IHV reprezinta valoarea cumulata a

denivelarilor exprimate cu aparatul Viagraf ce depasesc zona de admisibilitate de 5 mm, pe o
distanta de 100 m.
4. Indicatorul de amplitudine a denivelarilor Viagraf E reprezinta amplitudinea
maxima in milimetrii, a denivelarilor ce apar cu o probabilitate de minimum 95% pe o
distanta de 100 m drum.
12.5. Rugozitatea suprafetei
12.5.1. Conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca rugozitatea

suprafetei imbracamintilor bituminoase masurata cu aparatul SRT sau prin metoda
inaltimii de nisip sunt in conformitate cu prevederile STAS 8849.
12.5.2 In cazul rugozitatii imbracamintii bituminoase determinata cu aparatul de

masura Grip Tester conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca coeficientul de
frecare (mGT) sunt prezentate in tabelul 10.
Tabelul 10
Valori limita ale coeficientului Caracterizarea suprafetei de rulare
mGT
mGT ³ 0,95 Suprafata buna, permite circualtia cu viteze
mai mari de 80 km/h
0,7 £ mGT < 0,95 Suprafata satisfacatoare, permite circulatia cu
viteze pana la 80 km/h
mGT < 0,7 Suprafata nesatisafcatoare, pericol de derapare
CAP. III. EXECUTIA LUCRARILOR
80
III.1. PREPARAREA MIXTURILOR ASFALTICE
ART. 13 ACCEPTAREA UTILAJULUI
Antreprenorul va supune acceptarii dirigintelui lucrarii utilajul pe care-l va utiliza la

realizarea lucrarilor.
Acceptul se va da dupa instalarea acestuia, verificarea starii sale de intretinere si
aptitudinile de a realiza performantele cerute prin documentatia contractuala.
ART. 14 STATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR

ASFALTICE
Statia de preparare a mixturilor asfaltice va trebui sa prezinte caracteristici tehnice

care sa permita obtinerea performantelor cerute pentru diferitele tipuri de mixturi prevazute in
Caietul de sarcini speciale precum si cu mijloacele de transport si de executie prevazute de
antreprenor.
Centralele de preparare sa fie automatizate si dotate cu site si ciururi care sa asigure
respectarea dozajelor prescrise, precum si cu dispozitive de control a dozarii componentelor si
de blocare a prepararii in caz de abateri de la programul impus.
14.1 Stocarea si incalzirea liantului
Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de rezervoare de stocare a

caror capacitate este cel putin egala cu consumul mediu zilnic si dispune fiecare de o joja in
prealabil etalonata si un dispozitiv capabil de a incalzi liantul pana la temperatura necesara,
evitand orice supraincalzire oricat de mica.
Toleranta admisa privind temperatura liantului este aratata in tabelul 11.
14.2 Stocarea si dozarea filerului
Filerul trebuie sa fie stocat la statia de prepararea mixturilor asfaltice in silozuri

prevazute cu dispozitive de alimentare si de extragere corespunzatoare care sa permita
dozarea filerului conform tolerantelor indicate in tabelul 11.
Cantitatea de filer stocat va trebui sa permita alimentarea statiei cel putin pentru o zi
de fabricatie.
14.3 Dozarea agregatelor
Antreprenorul trebuie sa dispuna de o instalatie de dozare capabila sa introduca

agregatele potrivit proportiilor stabilite prin studiul preliminar.
Tolerantele dozajului agregatelor va trebui sa fie conform prevederilor din tabelul 11.
14.4 Incalzirea si uscarea agregatelor
81
Statia de prepararea mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de mijloace mecanice
corespunzatoare pentru introducerea uniforma a agregatelor in scopul obtinerii unei productii
constante.
Se vor lua masuri care sa evite incalziera agregatelor la temperaturi superioare celor
indicate prin CS care ar putea conduce la arderea liantului.
14.5 Dozarea liantului
Statia de prepararea mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de un sistem de alimentare

si dozare a liantului fie in greutate, fie volumetric care sa asigure realizarea dozajului prescris
cu tolerantele prevazute in tabelul 11.
14.6 Stocarea agregatelor
Antreprenorul va trebui sa poata asigura stocarea a cel putin o treime din agregatele
destinate santierului.
Depozitarea se va face pe sorturi, in silozuri de tip descoperit, etichetate, pe platforme
amenajate cu pereti despartitori pentru evitarea impurificarii lor.
14.7 Malaxarea
Statia de prepararea mixturilor asfaltice trebuie sa fie echipata cu un malaxor capabil

de a produce mixturi asfaltice omogene. Daca cuva malaxorului nu este inchisa, ea trebuie sa
fie prevazuta cu o capota pentru a impiedica pierderea prafului prin dispersie.
Statia trebuie sa fie prevazuta cu un sistem de blocare impiedicand golirea malaxorului
atata timp cat durata de malaxare nu a fost atinsa.
14.8 Stocarea si incarcarea mixturilor
La iesirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive care sa limiteze la maximum

segregarea mixturii asfaltice la incarcarea in mijloacele de transport.
Daca se folosesc buncare de stocare, acestea vor trebui sa asigure mentinerea
temperaturii impuse a mixturii asfaltice.
Tabelul 11
Toleranta admisa
% max
Dozaj bitum ±0,3
Dozaj agregate peste 3,15 mm ±5
Dozaj agregate 0,2 – 0,63 ±3
Dozaj filer 0 – 0,09 ±1,5
Temperatura liant ±3oC
82
ART. 15 FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE
15.1 Fabricarea mixturilor asfaltice se va realiza numai in statii automate de asfalt.

O atentie deosebita se va da in special respectarii prevederilor privind continutul de
liant si se va urmari prin observatii vizuale ca anrobarea celor mai mari granule sa fie
asigurata intr-un mod convenabil.
15.2 Temperaturile agregatelor naturale, ale bitumului si ale mixturilor asfaltice se

stabilesc in functie de tipul liantului (precizat prin CS speciale), cu observatia ca temperaturile
din partea superioara a intervalului se aplica la executia imbracamintilor bituminoase in zone
climatice reci.
Tabelul 12
Tipul liantului Agregate Bitum Mixtura asfaltica la
naturale iesirea din malaxor
Temperatura (oC)
D60/80 170 … 190 165 … 175 160 … 180
D80/100 160 … 180 160 … 170 155 … 170
D100/120 160 … 170 150 … 160 150 … 160
ART. 16 REGLAREA STATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR

ASFALTICE
16.1 Dupa acceptarea utilajului de catre beneficiar prin dirigintele lucrarii,

antreprenorul trece la operatiuni de reglare si etalonare :
- a debitului dozatoarelor pentru agregate;
- a debitului pompelor pentru liant ;
- a debitului privind filerul,
precum si la verificarea functionarii malaxorului.
16.2 Autorizatia de punere in exploatare va fi data de diriginte dupa ce va constata

ca debitele fiecarui constituent permit sa se obtina amestecul prescris la limitele tolerantelor
admise.
16.3 Daca, urmare reglajelor, anumite aparate sau dispozitive se dovedesc

defectuoase, antreprenorul va trebui sa le inlocuiasca, sa efectueze din nou reglajul, dupa care
sa supuna aprobarii dirigintelui.
16.4 Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plata pentru imobilizarea

utilajului sau si a personalului care-l deserveste in tot timpul cat dureaza operatiunile pentru
obtiner.ea autorizatiei de punere in exploatare, cu atat mai mult in caz de refuz.
ART. 17 CONTROLUL FABRICATIEI
17.1 Mixturile asfaltice produse in statiile de prepararea mixturilor asfaltice sunt

supuse incercarilor preliminare de informare, controlul de calitate si receptie, a caror
frecventa, (in cazul lipsei de dispozitiuni contrare Caietului de sarcini speciale), este cea
indicata in tabelul nr. 13.
83
FRECVENTA CONTROLULUI DE FABRICATIE
Tabelul 13
)
FAZA NATURA FELUL * FRECVENTA
DE CONTROLULUI SAU CONTROLULU CONTROLULUI SAU A
A INCERCARII I INCERCARII
EXECUT A B C
IE
Compozitia X --- --- Pentru fiecare tip de
mixtura
STUDIU Caracteristici fizico- X --- --- asfaltica
mecanice
Reglarea statiei de X X --- Inaintea inceperii
asfalt fabricatiei
Incadrarea agergatelor X X --- La inceperea campaniei sau
in zona granulometrica ori de cate ori se schimba
agregatele
Starea de curatenie a X X ---
agregatului
Temperatura bitumului --- X --- Permanent
la introducerea in
malaxor
Temperatura --- X --- Permanent
agregatului la iesirea
din uscator
Functionarea --- X --- La inceperea fiecarei zile
dispozitivelor de dozare de lucru
FABRICATIE
si curatire
Granulozitatea --- X --- Zilnic sau ori de cate ori se
amestecului de agregate observa o calitate
la iesirea din malaxor necorespunzatoare a
inainte de adaugarea mixturii asfaltice
bitumului
Temperatura mixturii --- X --- La fiecare ora a fabricatiei
asfaltice la preparare
Incadrarea dozajului de --- X --- Zilnic
bitum in dozajul
prestabilit
Compozitia mixturii --- X --- Zilnic
asfaltice
Pergatirea stratului --- X --- Zilnic, la inceperea
suport asternerii
Temperatura mixturii la --- X --- Permanent
asternere si compactare
Modul de compactare si --- X --- Zilnic
executie rosturi
Compozitia mixturii --- Cate o proba de 20 kg la
fiecare
Caracteristici fizice --- 200 .. 400 tone mixtura in
mecanice functie de productivitatea
instalatiei
84
*) A – incercari preliminare
B – control de calitate
C – control de receptie
17.2 Prevederile indicative din tabelul 13 nu exclud obligativitatea dotarii

centralelor de fabricatie cu dispozitive de control si de blocare.
III.2 PUNEREA IN OPERA A MIXTURII ASFALTICE
ART. 18 TRANSPORT
18.1 Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate se efectueaza cu

autocamioane cu bene metalice care trebuie sa fie curatate de orice corp strain inainte de
incarcare.
Este interzisa utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se
amesteca cu acesta (motorina, pacura, etc.)
18.2 Volumul mijloacelor de transport pentru punerea in opera este determinat de
debitul de functionare a statiei de prepararea mixturii asfaltice si de punerea in opera de asa
maniera incat sa nu existe intreruperi.
18.3 Autobasculantele sunt in mod obligatoriu echipate cu o prelata care va fi

intinsa la terminarea incarcarii, oricare ar fi destinatia de transport si conditiile atmosferice.
ART. 19 LUCRARI PREGATITOARE
19.1 Pregatirea stratului suport
Inainte de asternerea mixturii stratul suport trebuie bine curatat.

In cazurile in care straturile suport au un profil transversal necorespunzator sau
denivelari se vor lua masuri de rectificare a acestora.
Suprafata stratului suport trebuie sa fie uscata.
ART. 20 ASTERNEREA MIXTURII ASFALTICE
In lipsa unor dispozitii contrare ale Caietului de sarcini special, punerea in opera a
mixturilor asfaltice se va efectua cu ajutorul unui finisor capabil de a le repartiza fara
sa produca segregarea lor, respectand profilele si grosimile fixate prin caietul de
perscriptii speciale.
20.2 Temperatura de asternere
Asternerea mixturilor bituminoase se face in anotimpul calduros la

temperaturi peste +10oC, pe timp uscat, in perioada martie – octombrie, in
conformitate cu prevederile legale in vigoare.
Executia straturilor din mixturi dupa aceste perioade nu se poate face decat
cu aprobarea forului tutelar al administratiei drumului.
Executia trebuie intrerupta pe timp de ploaie.
Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare, in functie de
tipul liantului, temperaturile conform tabelului 14.
85
Tabelul 14
Tip Temperatura Temperatura mixturii
ul mixturii asfaltice la compactare oC,
liant asfaltice la min
ului asternere
o
C, min inceput sfarsit
D 145 140 110
60/8
0
D 140 135 100
80/1
00
D 135 130 100
100/
120
Mixturile asfaltice a caror temperatura este sub cea prevazuta in tabelul 14 vor
fi refuzate.
Aceste mixturi trebuie sa fie imediat evacuate din santier, ele neputand fi
reincalzite la fata locului. In acelasi fel se va proceda si cu mixturile asfaltice care se
racesc in buncarul finisorului ca urmare a unei pene.
20.2 Grosimea stratului de asternere
Punerea in opera a mixturilor asfaltice se face atat pentru stratul de uzura cat si
pentru stratul de legatura intr-o singura asternere si compactare.
20.3 Pregatirea stratului suport inainte de punerea in opera a mixturii

asfaltice.
20.3.2 Verificarea cotelor stratului suport conform proiectului de executie.

In cazul in care stratul suport este constituit din imbracaminti existente, aducerea
acestuia la cotele prevazute in proiectul de executie se realizeaza dupa caz fie prin
aplicarea unui strat de egalizare din mixtura asfaltica, fie prin frezare.
Cantitatea de mixtura asfaltica necesara pentru egalizare se determina prin scaderea
volumului de mixtura al stratului de legatura sau uzura constanta din volumul total al
mixturii asfaltice calculat conform cotelor din proiectul de executie.
In cazul stratului suport din macadam, acesta se curata si se matura, urmarindu-se
degajarea pietrelor de surplusul agregatelor de colmatare.
20.3.2 Amorsarea suprafetei stratului suport si a rosturilor de lucru.

Amorsarea stratului suport se realizeaza uniform cu un dispozitiv special care poate
regla cantitatea de liant pe mp in functie de natura stratului suport.
Dupa amorsare se asteapta timpul necesar pentru volatilizarea solventului, respectiv
pentru ruperea emulsiei bituminoase.
In functie de natura stratului suport, cantitatea de bitum ramasa dupa aplicarea
amorsajului trebuie sa fie de (0,3 … 0,5)kg/mp.
La imbracamintile bituminoase executate pe strat suport de beton de ciment sau
macadam cimentat, cand grosimea totala a straturilor rutiere de mixturi asfaltice este
86
mai mica de 15 cm, rosturile se acopera pe o latime de minimum 50 cm cu
geosintetice sau alte materiale agrementate tehnic. In cazul in care stratul suport de
beton de ciment prezinta fisuri sau crapaturi se recomanda acoperirea totala a zonei
respective cu straturi bituminoase armate cu geosintetice.
Materialele geosintetice se aplica pe un strat nou de mixturi asfaltica in grosime de
minimum 2 cm.
Suprafata stratului suport pe care se aplica amorsajul trebuie sa fie uscata.
20.4 Asternerea
Mixtura asfaltica trebuie asternuta continuu, in mod uniform atat din punct de
vedere al grosimii, cat si al afanarii.
Asternerea se va face pe intreaga latime a caii de rulare. Atunci cand acest
lucru nu este posibil, antreprenorul propune dirigintelui latimea benzilor de asternere
si pozitia rosturilor longitudinale.
Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de sosire a
mixturilor de la statie si cat se poate de constanta ca sa se evite total opririle.
In buncarul utilajului de asternere trebuie sa existe in permanenta suficienta
mixtura pentru a se evita o raspandire neuniforma a materialului.
20.5 Rosturi longitudinale si transversale.
Rosturile longitudinale si transversale trebuie sa fie foarte regulate si etanse.

Rostul longitudinal al unui strat nu va trebui niciodata sa se gaseasca suprapus
rostului longitudinal al stratului imediat inferior, indiferent daca acesta din urma este
in stratul de legatura sau in stratul de baza, realizat din mixtura asfaltica sau dintr-un
material tratat cu liant hidraulic.
Un decalaj minim de ordinul a 20 cm este necesar si totodata sa nu se gaseasca
sub urma rotilor.
Rosturile separand mixturile bituminoase asternute de la o zi la alta trebuie sa
fie realizate in asa fel incat sa asigure o tranzitie perfecta si continua intre suprafetele
vechi si noi.
Marginea vechii benzi va fi badijonata cu emulsie de bitum.
Rosturile transversale ale diferitelor straturi vor fi decalate cel putin cu un
metru.
Marginea benzii vechi va fi decupata pe intreaga sa, latime eliminand o
lungime de banda de circa 50 cm.
Suprafata proaspat creata prin decupare va fi badijonata cu emulsie de bitum
exact inainte de realizarea benzii noi.
ART.21 COMPACTAREA
21.1 In lipsa unor dispozitiuni contrare ale Caietului de sarcini special,

atelierul de compactare va fi propus de antreprenor si aprobat de dirigintele lucrarii
dupa incercarile de etalonare in timpul primelor zile ale punerii in opera. Aceste
incercari de etalonare vor fi efectuate sub responsabilitatea antreprenorului,
87
dirigintele putand cere sa efectueze in acest scop, pe cheltuiala antreprenorului,
incercarile de compactitate pe loc pe care le va considera necesare.
Urmare a acestor incercari, antreprenorul propune dirigintelui :
- sarcina fiecarui utilaj;
- planul de mers al fiecarui utilaj pentru a asigura un numar de treceri pe cat posibil
constant, in fiecare punct al stratului;
- viteza de mers a fiecarui utilaj;
- presiunea de umflare a pneurilor, aceasta putand varia intre 3 si 9 bari;
- temperatura de asternere, fara ca aceasta sa fie inferioara minimului stabilit prin
caietul de sarcini.
21.2 Metoda propusa va fi satisfacatoare daca ea permite sa se atinga in cel putin

95% din masuratorile efectuate 100% valoarea densitatii aparente obtinute in timpul
studiului privind compozitia mixturii; celelalte 5% din masuratori trebuie sa aiba o
compactitate superioara valorii de 95% din densitatea aparenta.
Numarul atelierelor de compactare se va stabili in functie de numarul
punctelor de asternere.
21.3 Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie astfel executata

incat sa se obtina valori optime pentru caracteristicile fizico-mecanice si de
suprafatare. Se vor respecta prescriptiile din STAS 174-2.
Compactarea are loc in lungul drumului, de la margine spre ax; pe sectoarele
in panta sau cu panta transversala unica, se efectueaza de la marginea mai joasa spre
cea mai ridicata.
Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri, pentru a se evita valurirea
imbracamintii.
Suprafata stratului se va controla in permanenta, micile denivelari care apar
pe suprafata se corecteaza dupa prima trecere a rulourilor compactoare pe toata
latimea.
Locurile inaccesibile compactorului, in special in lungul bordurilor, in jurul
gurilor de scurgere, se compacteaza cu maiul mecanic sau cu maiul manual.
21.4 Conform reglementarilor in vigoare pentru imbracamintile bituminoase,

atelierul de compactare este alcatuit din :
C. Compactor cu pneuri de 160 KN si compactor cu rulouri netede de 120 KN;
D. Compactor cu rulouri netede de 120 KN.
In tabelul 15 este aratat numarul minim de treceri pentru a obtine gradul de

compactare minim neecsar.
Tabelul 15
ATELIER DE COMPACTARE
A B
TIPUL COMPA COMPACT COMPACT
STRATULUI CTOR OR CU OR CU
CU RULOURI RULOURI
PNEURI NETEDE NETEDE
160 KN 120 KN 120 KN
NUMAR DE TRECERI
STRAT DE 14 4 12
UZURA
STRAT DE 12 4 14
88
LEGATURA
Specificarea acestor ateliere si numarul minim de treceri a acestora nu exclud

obligativitatea antreprenorului de efectuare a incercarilor de etalonare si supunere
spre aprobare dirigintelui celor specificate la inceputul acestui articol.
21.5 Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie. Ele

nu trebuie niciodata sa se indeparteze la mai mult de 50 m in spatele finisorului.
ART. 22 REGLAREA PROFILELOR
In lipsa unor dispozitii exprese ale Caietului de sarcini special se va efectua o

reglare a niveletei in raport cu anumiti reperi legati de sosea.
Pentru straturile de rulare realizate pe un suport reglat ca nivelment sau in
prealabil reprofilat, asternerea se va efectua pe baza unei cantitati medii de mixtura
pe unitatea de suprafata.
In cazul unei aplicari pe un suport neregulat, va fi oportun sa se prevada
utilizarea unei grinzi de referinta laterala legata de vechea sosea.
ART. 23 TRATAREA SUPRAFETEI
23.1 Pentru sectoarele ce se executa dupa 1 octombrie, sau executate inainte

de aceasta data in zone umbrite si cu umiditate excesiva sau cu trafic foarte redus se
va realiza, cu aprobarea beneficiarului, pe baza constatarilor pe teren, inchiderea
suprafetei prin badijonare.
Badijonarea se realizeaza prin stropire cu bitum sau cu emulsie cationica cu
rupere rapida cu 60% bitum, diluata cu apa ( o parte emulsie cu 60% bitum pentru o
parte apa curata nealcalina) si raspandire de nisip sort 0-3 cu un continut cat mai
redus de praf (sub 0,09 mm) in cantitatile aratate mai jos :
a. – stropire cu bitum 0,5 kg/mp
- raspandire de nisip ( de preferinta de concasaj ) 3 … 5 kg/mp
b. – stropire cu emulsie cationica cu 0,8 … 1 kg/mp

60% bitum (diluata cu apa)
- raspandire nisip 3 … 5 kg/mp
23.2 Inchiderea suprafetei se aplica in mod obligatoriu la imbracaminti din

beton asfaltic cu agregate mari, in prima luna de la darea in circulatie, printr-un
tratament bituminos executat la cald.
CAP. IV. REGULI SI METODE DE VERIFICARE A CALITATII
ART. 24 VERIFICAREA MATERIALELOR
Materialele destinate fabricarii mixturilor asfaltice pentru imbracamintile bituminoase

se verifica in conformitate cu prescriptiile din standardele respective si conditiile aratate la
CAP. I din prezentul Caiet de Sarcini.
Pe parcursul executiei lucrarilor,verificarile si determinarile se executa de laboratorul
de santier pe fiecare lot de materiale aprovizionat, precum si saptamanal, din depozitele de
agregate, respective din tancul de bitum.Verificarile constau in urmatoarele:
89
f) Bitum
 penetratie la 250C, STAS 42 ,SR 754;
 punct de inmuiere prin metoda inel si bila, STAS 60 , SR 754;
 ductilitatea la 250C,SR 61,SR 754 (pentru drumuri clasa tehnica I si II)
g) Criblura
 natura mineralogica STAS 6200/4
 granulozitatea STAS 730 ,SR 667;
 coeficient de forma STAS 730 , SR667;
 continut de fractiuni sub 0,09 mm STAS 730 , SR 677;
 continut de argila STAS 730 ,STAS 4606;
h) Pietris
 granulozitatea STAS 730,STAS 662;
 forma granulelor STAS 730,STAS 662;
 continut de fractiuni sub 0,63mm STAS 730,STAS 662;
 parte levigabila STAS4606, STAS 662.
i) Nisipuri
 granulozitatea STAS 4606,STAS 730, STAS 662, SR 667;
 materii organice STAS 4606
 continutul in corpuri straine STAS 4606, STAS 662; SR 667;
 echivalent de nisip STAS 730, SR662 ( nisip natural)
 coeficient de activitate STAS 730;SR 667 ( nisip de concasare)
j) Filer
 finetea STAS 539;
 umiditatea STAS 539.
ART. 25 VERIFICAREA PREPARARII SI PUNERII IN OPERA A MIXTURII

ASFALTICE
In cadrul santierului trebuie sa se verifice prepararea si punerea in opera a mixturii

asfaltice,cu frecventa mentionata in tabelul 8, astfel:
25.1Instalatia de preparare a mixturii asfaltice:

- functionarea corecta a dispozitivelor de cantarire sau dozare volumetrica la
inceputul fiecarei zile de lucru;
- functionarea corecta a predozatoarelor de agregate naturale: zilnic;
25.2 Regimul termic de preparare a mixturii asfaltice:

- temperatura liantului la introducerea in malaxor: permanent;
- temperatura agregatelor naturale uscate si incalzite la iesirea din uscator:
permanent;
- temperatura mixturii asfalticela iesirea din malaxor: permanent
90
25.3 Procesul tehnologic de executie a stratului bituminos:
- pregatirea stratului suport:zilnic,la inceperea lucrarii pe sectorul respectiv;
- temperatura mixturii asfaltice la asternere si compactare: cel putin de doua ori pe
zi;
- tehnologia de compactare: zilnic;
- modul de executie a rosturilor: zilnic;
25.4 Respectarea compozitiei prestabilite a mixturii asfaltice:

- granulozitatea amestecului de agregate naturale si filer la iesirea din
malaxor, inainte de adaugarea liantului: zilnic sau ori de cate ori se
observa o calitate necorespunzatoare a mixturilor asfaltice;
- compozitia mixturii asfaltice prin extractii, pe probe de mixtura prelevate de la
malaxor si asternere: zilnic.
ART.26 VERIFICAREA COMPACTARII
26.1. Autocontrolul compactarii
In cursul executiei compactarii, antreprenorul trebuie sa urmareasca in permanenta :

 cadenta executiei sa fie cea retinuta la incercaririle experimentale;
 utilajele prescrise atelierului de compactare sa fie efectiv pe santier si in functiune
continua si regulata;
 elementele definite practic in timpul incercarilor (sarcina fiecarui utilaj, planul de
mers, viteza, presiunea in pneuri, distanta maxima de departare intre finisor si primul
compactor pe pneuri) sa fie respectate cu strictete.
Dirigintele lucrarii isi rezerva dreptul, in cazul unui autocontrol insuficient, sa
opreasca lucrarile pe santier pana cand antreprenorul va lua masurile necesare de remediere.
26.2 Controlul ocazional de compactare
Pe parcursul executiei lucrarilor, dirigintele isi rezerva dreptul sa efectueze incercari

pentru a se asigura ca nu exista abateri semnificative a rezultatelor obtinute, fie inopinant, fie
ca urmarea constatarilor facute in cadrul verificarilor de autocontrol.
In cazul cand un asemenea control ocazional va da rezultate inferioare densitatii de
referinta prescrisa, obtinuta in timpul studiului de alcatuire a produsului , dirigintele impune
noi incercari de compactare anuland modalitatile de compactare initial fixate.
Daca aceste incercari noi nu permit sa se atinga densitatea de referinta , noi dispoziti
sunt hotarate.
Daca , din contra , aceste incercari noi confirma rezultate initiale, se va considera , in
afara daca antreprenorul furnizeaza probe ca densitatea dorita a fost in mod efectiv obtinuta
in celelalte zile, ca atelierul nu a functionat in conditiile prescrise si ca va putea fi aplicata
pentru toata perioada cuprinsa intre doua controale ocazionale succesive o penalitate fara ca
durata luata in considerare sa poata depasi o saptamana.
Antreprenorul nu are dreptul la nici o plata pentru imobilizarea utilajului sau si a
personalului aferent pe intreaga perioada a realizarii noilor incercari de compactare.
26.3 Verificarea gradului de compactare al imbracamintilor executate
91
Verificarea gradului de compactare se face obligatoriu, de catre constructor pe tot
parcursul executiei imbracamintilor bituminoase, prin incercari de laborator sau in situ.
Verificarea gradului de compactare in laborator se efectueaza pe epruvete formate
din probe intacte (pe fiecare strat), prelevate din imbracaminte, prin determinarea densitatii
aparente pe placute sau carote conform STAS 1338/2 si raportarea acesteia la densitatea
aparenta a aceluiasi tip de mixtura asfaltica prelevata de la malaxor sau asternere (inainte de
compactare).
Gradul de compactare este stabilit de raportul dintre densitatea aparenta a mixturii
asfaltice din strat si densitatea aparenta determinata pe cilindrii Marshall pregatiti in laborator
din aceeasi mixtura asfaltica.
In cazul in care se dispune de aparate bazate pe metode nedistructive, care permit
masuratori in situ ale caracteristicilor de compactarea ale imbracamintilor , acestease pot
utiliza numai in conditiile in care sunt avizate de organele abilitate.
ART. 27 VERIFICAREA PROFILELOR IN TIMPUL EXECUTIEI
(c) Reglajul de suprafata

Cantitatea medie a materialului pus in opera pe unitatea de suprafata trebuie sa fie
egala cu cea fixata prin caietul de prescriptii speciale cu o toleranta de ± 10%.
(d) Reglarea nivelmentului

Tolerantele, pentru ecarturile constatate in raport cu cotele prescrise sunt :
± 1,5 cm pentru stratul de legatura
Daca tolerantele sunt respectate in 95 % din punctele controlate, reglarea este
considerata convenabila.
ART. 28 VERIFICAREA ELEMENTELOR GEOMETRICE
Verificarea elementelor geometrice include indeplinirea conditiilor de calitate pentru

stratul suport, inainte de asternerea mixturilor asfaltice, in conformitate cu prevederile STAS
6400.
Verificarea grosimii imbracamintii se face in functie de datele inscrise in
buletinele de analiza intocmite pe baza incercarii probelor din imbracamintea gata
executata, iar la aprecierea comisiei de receptie prin maximum doua sondaje pe km ,
efectuate la 1 m de marginea imbracamintii.
Verificarea profilului transversal se face cu echipamente adecvate omologate.
Verificarea cotelor profilului longitudinal se face in axa pentru drumuri si in axa si la
rigole pentru strazi cu ajutorul unui aparat topografic de nivelment.
Verificarea uniformitatii in profil longitudinal se face cu chipamente adecvate
omologate, valorile maxime admise fiind cele indicate la 2.6.1 si in tabelul 10 din SR 174 -1.
ART. 29 VERIFICAREA RUGOZITATII
Verificarea rugozitatii imbracamintilor executate se face in conformitate cu

STAS 8849 cu aparatul SRT, sau prin metoda inaltimii de nisip.
92
Verificarea rugozitatii imbracamintilor se poate face si automatizat cu aparate
adecvate omologate. Interpretarea rezultatelor se face conform instructiunilor de lucru
specifice aparatelor respective.
Valorile limita sunt indicate in tabelul 11 din SR 174 -1.
ART. 30 VERIFICAREA COMPOZITIEI SI CARACTERISTICILOR FIZICO-

MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE SI IMBRACAMINTILOR GATA
EXECUTATE
30.1. Verificarea se face pe:

mixturi asfaltice prelevate de la malaxor sau asternere : cate o proba de 20 kg pentru
fiecare 400tone de mixtura asfaltica fabricata, indiferent de tipul mixturii, dar cel
putin o proba pe zi;
imbracaminti gata executate: o placa de minimum (40x400 cm pentru fiecare 7000
m2 suprafata executata;
pentru verificarea densitatii, absorbtiei si grosimii straturilor se pot preleva carote;
pentru determinarea gradului de compactare realizat se pot folosi metode
nedistructive omoloage;
in situ pe imbracamintile gata executate.
Probele se iau in prezenta delegatului executantului si al beneficiarului , la
aproximativ 1 m de la marginea imbracamintii, incheindu-se un proces verbal .
Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese astfel incat ele
sa se prezinte cat mai corect aspectul calitativ al imbracamintii executate.
Pentru caracterizarea unor sectoare limitate si izolate cu defectiuni vizibile
stabilite de beneficiar sau de comisia de receptie se pot preleva probe suplimentare,
care vor purta o mentiune speciala.
30.3 Verificarea compozitiei mixturilor asfaltice
Pentru verificarea compozitiei mixturilor asfaltice, se determina conform

STAS 1338/2 granulozitatea agregatelor minerale si dozajul de bitum care trebuie sa
corespunda dozajelor stabilite de laborator. Abaterile admise fata de granulozitatea
prescrisa sunt prevazute in tabelul 16.
Tabelul 16
Fractiunea,mm Abateri admise fata de dozaj, %
25…31,5 ±5
16…25 ±5
8…16 ±5
3,15…8 ±5
0,63…3,15 ±4
0,2…0,63 ±3
0,09…0,2 ±2
0…0,09 ± 1,5
Pentru continutul de liant abaterea admisa fata de dozaj poate fi cuprinsa in intervalul (0…
0,3)%.
93
30.4 Punctul de inmuiere IB al bitumului extras din mixtura asfaltica
30.3 Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice pe epruvete

Marshall si epruvete cubice.
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturii asfaltice trebuie sa corespunda conditiilor
din SR 174-1.
Determinarile se fac conform metodologiei prevazute in STAS 1338/1; STAS 1338/2 si
STAS 1338/3 pe probe din mixturi asfaltice prelevate de la malaxor sau de la asternere ,
inainte de compactare.
Pentru imbracaminti gata executate grosimea stratului, densitatea aparenta si absorbtia
de apa se determina pentru fiecare strat in parte pe epruvete formate din probe intacte (carote
prelevate din imbracaminte) si trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 9 din SR 174-1.
ART. 31 FRECVENTA VERIFICARILOR
In lipsa unor dispozitii contrare ale caietului de sarcini speciale, frecventa

verificarilor va fi cea indicata mai jos:
- la fabricatie- in tabelul 8
- la executie – in tabelul 17
Tabelul 17
FAZA NATURA CATEGORIA DE FRECVENTA
DE CONTROLULUI CONTROL
SAU
EXECUTIE A INCERCARII A B C CONTROLULUI
Temperatura de
EXECUTAR asternere X permanent
EA
LUCRARII Etalonarea atelierului de La inceputul exec.
compactare X lucrarilor apoi un
control ocazional de
compactare
neconforma
Controlul ocazional de O carota la fiecare
compactare prin X X 250 ml. de drum
CONTROLU carotare
L
PROFILELO Reglajul de suprafata : In fiecare zi si la
R controlul cantitatii X X sfarsit de santier
medii asternute
Reglarea In fiecare punct
X
nivelmentului indicat de diriginte
Controlul In fiecare punct
X
denivelarilor indicat de diriginte
A - Incercari preliminare de informare

B - Controlul de calitate
C - Controlul de receptie
94
CAP. V. RECEPTIA LUCRARILOR
Art. 32 Receptia la terminarea lucrarilor
32.1. Receptia imbracamintilor bituminoase cilindrate se efectueaza in conformitate cu

HG nr 273/1994 in doua etape :
- la terminarea lucrarilor
- finala, la expirarea perioadei de garantie
32.2 Receptia la terminarea lucrarilor se efectueaza atunci cand toate

lucrarile prevazute in documentatii sunt complet terminate si toate verificarile sunt
efectuate in conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini.
Comisia de receptie examineaza lucrarile fata de prevederile proiectului privind

conditiile tehnice si de calitate ale executiei precum si constatarile consemnate in cursul
executiei de catre organele de control (beneficiar, proiectant, diriginte, etc.).
Art. 33 Receptia finala
Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in

conditiile respectarii prevederilor legale in vigoare, precum si prevederilor din prezentul caiet
de sarcini.
95
96

Reci Clare

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Reci Clare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CAIET DE SARCINI

STRAT RUTIER REALIZAT PRIN RECICLAREA LA CALD A

ART . 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

1.1. Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditiile de executie si receptie a

1.2. Tehnologia de reciclare la cald “in situ “ a mixturilor asfaltice conform

1.3. Stratul rutier regenerat prin reciclarea la cald a imbracamintilor

1.4. Lucrarile de executie a stratului rutier realizat prin reciclare la cald se

ART . 2 . PREVEDERI GENERALE

2.1. Constructorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si

2.2. Constuctorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un

2.4. Pentru confirmarea calitatii lucrarilor executate ,consultanta de

ART . 3 . MIXTURA ASFALTICA

3.1. Mixtura asfaltica din structura rutiera existenta, careia i se va determina

ART . 4 . AGREGATE NATURALE

4.1 Pentru corectarea curbei granulometrice a agregatului natural din mixtura

4.2. Sorturile de cribluri, respectiv nisipul, se vor stoca separat , in silozuri

4.3. Aprovizionarea agregatelor naturale se va face numai dupa efectuarea

ART . 5 . EMULSIE BITUMINOASA

5.1. Emulsia bituminoasa va fi utilizata pentru amorsare, in vederea asigurarii

5.2. Se va utiliza emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida STAS 8877,

5.3.Emulsia bituminoasa se depoziteaza in rezervoare metalice verticale,

6.3. Bitumul se depoziteaza in rezervoare metalice prevazute cu sistem de

6.3 Agent de regenerare, produs agrementat tehnic.

CAP . II CONDITII TEHNICE

ART. 7. ELEMENTE GEOMETRICE

7. 1. Elementele geometrice : grosimi , profile transversale in aliniament , in

ART .8. DOZAJE

8.1. Pentru realizarea“stratului rutier reciclat “ procentele de materiale:

8.2. Pentru amorsarea statului suport ( casetei frezate )

ART . 9. COMPOZITIA MIXTURII ASFALTICE

9. 1 . Mixtura asfaltica din” stratul rutier reciclat” trebuie sa

9.2. Compozitia mixturii asfaltice se va stabili de catre constructor prin incercari de

ART. 10. CARACTERISTICILE FIZICO MECANICE ALE MIXTURII

2 Indice de curgere mm 1,5…4,5 -- // --

3 Absobtie de apa, %min % 2…8 -- // --

4 Densitate aparenta min kg/ mc 2200 -- // --

11. 1. Stratul executat trebuie sa prezinte caracteristicile prevazute in tabelul 3

CAP . III . EXECUTIA LUCRARILOR

ART . 12 . SISTEMA DE UTILAJE

12 .1 . Sistema de utilaje utilizate la realizarea” stratului rutier reciclat” cuprinde :

ART. 13 . FLUXUL TEHNOLOGIC DE EXECUTIE A STRATULUI

13.1. Fluxul tehnologic cuprinde urmatoarele etape :

* Pregatirea stratului care urmeaza a fi frezat ;

13.3. Executia „stratului rutier reciclat” va incepe numai dupa ce

13 . 4 . Prepararea mixturii asfaltice .

13. 5 . Asternerea mixturii asfaltice

ART. 14. PROTEJAREA STRATULUI RECICLAT

14 .1. Stratul rutier reciclat va fi protejat cu unul urmatoarele straturi de suprafata:

CAP . IV . REGULI SI METODE DE VERIFICARE A CALITATII

ART. 18 . VERIFICAREA MATERIALELOR

Materialele destinate realizarii” stratului rutier reciclat” se verifica in conformitate

d ) Emulsia bituminoasa cationica

Pentru criblura, bitum si emulsia bituminoasa se vor prezenta certificate de

ART .19. VERIFICAREA STRATULUI SUPORT REZULTAT IN

ART. 20 . VERIFICAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC DE

Pe parcursul executiei” stratului rutier reciclat”se vor efectua urmatoarele verificari :

• verificarea dispozitivelor de dozare a componentilor .

ART . 21. VERIFICAREA COMPOZITIEI MIXTURII ASFALTICE

21.1 Verificarea se va face pe probe prelevate in timpul executiei

21.2 Verificarea compozitiei mixturii se efectueaza conform STAS 1338/2

ART. 22. VERIFICAREA STATULUI EXECUTAT

22.1. Verificarea stratului executat se efectueaza din punct de vedere al :

22.2.Densitatea si gradul de compactare se verifica fie pe carote , conform

ART . 23 . FRECVENTA DETERMINARIL