CAIET DE SARCINI

IMBRACAMINTI BITUMINOASE CILINDRATE EXECUTATE

LA CALD

GENERALITATI

ART.1. OBIECT SI DOMENIUL DE APLICARE

1.1. Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditiile de realizare si receptie a

imbracamintilor bituminoase cilindrate, executate la cald din mixturi asfaltice
preparate cu agregate naturale si bitum neparafinos.

1.2. Caietul de sarcini se aplica la constructia si modernizarea drumurilor

publice si la constructia drumurilor de exploatare.

1.3. Prevederile prezentului caiet de sarcini nu se aplica imbracamintilor

executate din mixturi cu nisipuri bituminoase sau cu emulsii bituminoase.

ART.2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI

2.1. Imbracamintile rutiere bituminoase cilindrate sunt alcatuite, in general,

din doua straturi:
- stratul superior, de uzura sau de rulare,
- stratul inferior, de legatura.

In cazul in care imbracamintile sunt alcatuite dintr-un singur strat acesta poarta
denumirea de covor asfaltic si trebuie sa indeplineasca conditiile stratului de uzura.

2.2. Imbracamintile bituminoase se aplica pe un strat suport care trebuie sa

indeplineasca conditiile STAS 6400.

ART.3. PREVEDERI GENERALE

3.1. Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si

tehnologice corespunzatoabbbre pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului
Caiet de sarcini.

3.2. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un

laborator autorizat efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor necesare aplicarii
prezentului Caiet de Sarcini.

3.3. Antreprenorul va asigura evidenta zilnica a conditiilor de executie a

imbracamintilor bituminoase, a incercarilor efectuate si a rezultatelor obtinute.

3.4. Pentru confirmarea calitatii lucrarilor executate, consultanta de

specialitate va fi asigurata de o firma cu experienta in aceste lucrari.

1
 CAP.I. MATERIALE

ART.4. AGREGATE NATURALE

4.1. Agregatele naturale care intra in alcatuirea mixturilor asfaltice destinate

imbracamintilor rutiere sunt urmatoarele:

- criblura sort 3-8, 8-16, 16-25, conf SR 667

- nisip de concasare sort 0-3, conf.SR 667
- nisip natural sort 0-3, 3-7 sau 0-7, conf STAS 662
- pietris sortat sort 7-16 si 16-31, conf STAS 662
- nisip si pietris rezultate din concasarea agregatelor de rau sorturi 0-7, 7-16 si
16-31 cu caracteristici corespunzatoare nisipului de concasare si criblurilor
pentru imbracaminti bituminoase prevazute in SR 667.

4.2. Fiecare tip si sort de agregate trebuie depozitat separat in padocuri

prevazute cu platforme betonate avand pante de scurgere a apei si pereti despartitori
pentru evitatea amestecarii si impurificarii agregatelor.

4.3. Aprovizionarea cu agregate naturale se va face numai dupa efectuarea

analizelor de laborator care atesta calitatea acestora.

4.4. Controlul calitatii agregatelor de catre antreprenor si se face in

conformitate cu prevederile cap. IV din prezentul caiet de sarcini.

4.5. Laboratorul antreprenorului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:

- intr-un dosar certificatele de calitate emise de furnizor
- intr-un registru rezultatele determinarilor efectuate de laborator.

ART.5. FILER

5.1. Ca filer se va folosi filerul de calcar care trebuie sa indeplineasca

conditiile STAS 539, respectiv:
- finetea (continutul in parti fine sub 0,09 mm) min. 80%
- umiditate max. 2%
- coeficient de hidrofilie max 1%

Observatie: In conditii justificate tehnic si economic se poate inlocui partial

filerul de calcar prin filer de var stins, care se poate folosi numai impreuna cu filerul
de calcar; continutul in filer de var stins poate fi maxim 2%.

5.2. Pentru utilizarea altor pulbere ca filer este necesara aprobarea unui institut
de specialitate pe baza de studiu de laborator si avand avizul de protectie a mediului.

5.3. Filerul se va depozita in incaperi acoperite, ferite de umezeala sau in

silozuri cu incarcare pneumatica.

5.4. Nu se admite folosirea filerului aglomerat.

2
 ART.6. LIANTI

6.1. Pentru realizarea imbracamintilor bituminoase se folosesc urmatoarele

tipuri de bitum:
- bitum tip D60/80 pentru zone climatice calde (toate clasele tehnice
de drum)
- bitum tip D80/100 pentru zone climatice reci (toate clasele tehnice
de drum)
- bitum tip D100/120 pentru zone climatice reci (clase tehnice de
drum IV …V).

6.2. Delimitarea zonelor climatice este indicata in harta-anexa la SR 174-1.

6.3. Bitumul trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice aratate in tabelul 1.

3
 CARACTERISTICILE BITUMULUI RUTIER

Tabelul 1
NR Caracteristici UM Metode de determinare
crt D60/80 D80/100 D100/120
1 Penetratie la 250C 1/10 mm 60…80 80…100 100…120 STAS 42
0
2 Punct de inmuiere inel si bila C 48…55 44…49 43…46 STAS 60
3 Ductilitate la:
- 50C, min. cm 4,0 5,0 6 SR 61
- 130C cm In curs de evaluare SR 61
- 250C, min cm 100 100 100 SR 61
0
4 Punct de rupere FRAASS, max C -13 -15 -15 STAS 113
0
5 Punct de inflamabilitate Marcusson, min. C 250 250 250 STAS 5489
6 Solubilitate in solventi organici, min. % 99 99 99 STAS 115
7 Stabilitate in film subtire a bitumului la 1630C*
a) metoda TFOT
- pierderea de masa, max. % 0,8 0,8 0.8 Instructiuni tehnice ANDnr535
- penetratia reziduala, min. % 50 47 47 Determinarea stabilitatii in strat subtire
- cresterea punctului de inmuiere, max. 0
C 9 9 9 a bitumului pentru drumuri
- ductilitatea reziduala la 250C, min cm 50 75 75 Incercarea TFOT
b) metoda RTFOT
- pierderea de masa, max . % 0,9 0,9 1 Instructiuni tehnice AND nr.536
- penetratia reziduala, min. % 50 47 47 Determinarea stabilitatii in strat subtire
- cresterea punctului de inmuiere, max. 0
C 9 9 10 a bitumului pentru drumuri
- ductilitatea reziduala la 250C, min. cm 50 75 75 Incercare RTFOT
8 Continutul de parafina, max. % 2,0 2,0 2,0 STAS 8099
9 Densitate la 150C g/cm3 0,995 0.992 0.992 STAS 35
10 Indice de instabilitate coloidala, max. - - 0.50 0.50 Indic.AND nr.521 R/1993
11 Adezivitate pe agregat etalon, min.** % 80 80 80 STAS 10.969/3

* metoda a) sau b) in functie de dotare

** agregate etalon = agregate Chileni sort 5 - 8

4
 6.4. In functie de calitatea bitumului si natura agregatelor naturale, in cadrul
studiilor preliminare se va stabili necesitatea aditivarii bitumului.

6.5. Pentru amorsari badijonari se va folosi emulsie bituminoasa cu rupere

rapida.

ART.7. ALTE MATERIALE

7.1. Se pot utiliza produse speciale pentru:

- aditivarea bitumului
- amorsarea stratului suport
- badijonare

7.2. Produsele de la pct. 7.1. se vor aplica numai daca sunt agrementate tehnic.

CAP. II. CONDITII TEHNICE

ART.8. TIPURI DE MIXTURI ASFALTICE

8.1. Mixturile asfaltice utilizate in straturile imbracamintii rutiere (strat de

uzura, respectiv strat de legatura) si materialele utilizate la realizarea lor sunt
aratate in tabelul 2.

8.2. Modul de utilizare a mixturilor depinde de tipul stratului si de clasa

tehnica a drumului si va fi precizate prin CS special.
Tabelul 2
Dimensiune Stratul in Clasa
Tipul mixturii
Simbol a maxima a care se tehnica a Materiale
asfaltice
agregatelor utilizeaza drumului
Mortar nisip natural 0-3
MA 8 Uzura IV…V
asfaltic nisip concasare 0-3
criblura 3-8
Beton asfaltic
BA 8 8 criblura 8-16
bogat in
BA 16 16 nisip concasare 0-3
criblura II…V
Uzura nisip.natural 0-3; 0-7
- rugos BAR 16 16 I…III *)
- cu agregat criblura 3-8
BA 25 25 III…V
mare criblura 8-16
Beton asfaltic criblura 16-25
deschis- cu BAD 25 25 Legatura nisip concasare 0-3
I…IV
criblura nisip natural 0-3; 0-7
pietris 7-16 **)
- cu pietris
BADPC 31 31 Legatura II…V pietris 16-31
concasat
nisip natural 0-3; 3-7
- cu pietris
BADPS 31 31 IV…V sau 0-7
sortat

*) criblura 3-8, 8-16 cu coeficient LA max 18%; nisip concasaj 0-3

**) pietrisuri concasate
ART.9. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA

5
 9.1. Grosimea imbracamintii se stabileste prin calcul de dimensionare conform
STAS 1339, tinand cont si de prevederile SR 174-1.

9.2. Latimea imbracamintii partii carosabile trebuie sa corespunda prevederilor

STAS 2900 si STAS 10144/3.

9.3. Profilul transversal, profilul longitudinal si abaterile limita la elementele

geometrice trebuie sa corespunda prevederilor SR 174-1.

ART.10. COMPOZITIA MIXTURILOR ASFALTICE

10.1. Compozitia mixturilor asfaltice cu care se vor realiza straturile

imbracamintii bituminoase se va stabili pe baza unui studiu preliminar, tinindu-se
seama de respectarea conditiilor tehnice impuse de prezentul caiet de sarcini.
Studiul va fi efectuat de antreprenor in cadrul laboratorului propriu sau va fi
comandat la un laborator autorizat.
10.2. Formula de compozitie stabilita pentru fiecare tip de mixtura asfaltica,
sustinuta de rezultatele studiilor si incercarilor efectuate va fi supusa aprobarii
beneficiarului.
Aceste studii comporta urmatoarele etape:
- stabilirea proportiilor de agregate naturale si filer pe baza compozitiei
granulometrice a fiecarui material component;
- realizarea a 5 formule de mixtura asfaltica cu cinci continuturi de bitum
incadrate in intervalul corespunzator tipului de mixtura asfaltica studiat;
- determinarea caracteristicilor fizico – mecanice pe epruvete cilindrice
Marshall si pe epruvete cubice conform prevederilor prezentului caiet de sarcini ;
- selectarea amestecului cu dozajul optim de bitum.
10.3. Dupa verificarea compozitiei propuse de antreprenor, beneficiarul, daca
nu are obiectiuni sau propuneri de modificare, accepta formula propusa.

10.4. Limitele procentelor de agregate naturale si filer din agregatul total sunt
date in tabelul 3.
Tabelul 3
Agregate naturale
Tipul mixturii asfaltice
% din agregat
BA 8
total MA BAR 16 BA 25 BAD 25 BADPC31 BADPS31
BA 16
Filer si fractiuni
din nisip sub 10…16 8…12 8…10*) 8…12 1…6 1…6 1…6
0,09mm
Filer si nisip
84…90 Rest pana la 100
0,09…3,15mm
Cribluri peste 3
- 47…70 58…70 50…70 65…80 - -
mm
Pietris concasat
- - - - - 65…80 -
peste 3 mm
Pietris sortat
- - - - - - 67…68
peste 7 mm
*) numai nisip de concasare

6
 10.5. Granulozitatea amestecului de agregate naturale este cuprinsa pentru
fiecare tip de mixtura asfaltica intre limitele indicate in tabelul 4, respectiv figurile
1…7.

Tabelul 4
Marimea
ochiului sau Treceri prin ciur sau sita in %, pentru mixturi asfaltice
sitei
BADPC
31
(mm) MA BA 8 BA 16 BAR 16 BA 25 BAD 25
BADPS
31
31.5 - - - - - - 90…100
90…
25 - - - - 90…100 80…95
100
90…
16 - - 90…100 65…90 60…80 60…80
100
90… 90…
8 55…78 50…65 50…75 35…55 35…55
100 100
3.15 80…90 30…55 30…55 30…42 30…50 20…35 20…35
0.63 52…80 18…35 18…35 18…25 15…35 10…30 10…30
0.2 20…50 11…25 11…25 11…15 8…25 5…20 5…20
0.09 10…16 8…12 8…12 8…10 5…12 1…6 1…6
Zona de
granulozitate a
amestecului de Fig. 1 Fig. 2 Fig. 3 Fig. 4 Fig. 5 Fig. 6 Fig. 7
agregate naturale

NOTE:

1-Pentru mortarul asfaltic MA va folosi nisipul natural sort 0- 7; granulele

intre 3.15 mm si 8.0 mm trebuie sa reprezinte maximum 10% din masa amestecului
de nisipuri.

2- La betoanele asfaltice BA 8, BA 16, BA 25, BAD 25, BADPC 31 si

BADPS 31 se foloseste nisip de concasaj sau amestec de nisip de concasaj cu nisip
natural, din care nisipul natural este in proportie de maximum:

- 25% pentru BA 8, BA 16;

- 30% pentru BA 25;
- 50% pentru BAD 25, BADPC 31 si BADPS 31.

3- La betoanele pentru stratul de legatura BA 25, BADPC 31 si BADPS 31

trebuie sa se adauge minimum 2% filer.

10.6. Continutul optim de liant se stabileste prin studii preliminare de

laborator, conform STAS 1338/1 si STAS 1338/2 sau prin alte metodologii stabilite
de un laborator de specialitate. In tabelul 5 sunt specificate limitele recomandate
pentru continutul de bitum, in functie de clasa tehnica a drumului.

7
 Se precizeaza ca limitele continutului de bitum indicate in tabelul 5 sunt
orientative.

Tabelul 5
Clasa tehnica a drumului
Tipul mixturii I;II III IV;V
asfaltice Categoria tehnica a strazii
I;II III IV
Continutul de liant din masa mixturii asfaltice
MA - - 8,0…10,0
BA 8 6,0…7,0 6,3…7,3 6,5…7,5
BA 16 6,0…7,0 6,3…7,3 6,5…7,5
BAR 16 5,7…6,2 5,7…6,2 -
BA 25 - 5,5…6,7 5,5…7,0
BAD 25 4,0…5,0
BADPC 31 4,0…5,0 4,0…5,0
BADPS 31 - - 4,0…5,0

10.7. Raportul filer- bitum pentru diferite tipuri de mixturi asfaltice se

recomanda sa se inscrie in urmatoarele limite:

- mortare asfaltice (MA) 1,3…1,8

- betoane asfaltice bogate in criblura (BA 8; BA 16) 1,1…1,5
- betoane asfaltice rugoase (BAR 16) 1,4…1,6
- betoane asfaltice cu agregat mare (BA 25) 0,9…1,5
- betoane asfaltice deschise (BAD 25; BADPC 31; BADPS 31) 0,2…1,0

Se precizeaza ca in acest context prin filer se intelege fractiunea fina sub

0.09 mm din amestecul total de agregate si filer.

ART. 11 CARACTERISTICILE FIZICO- MECANICE ALE

MIXTURII ASFALTICE

11.1. Caracteristicile fizico- mecanice ale mixturii asfaltice se determina pe

corpuri de proba tip Marshall si pe cuburi confectionate din mixturi asfaltice preparate
in laborator pentru stabilirea compozitiilor, din probe prelevate de la malaxor sau de
asternere pe parcursul executiei, precum si din straturile imbracamintii gata executate.

11.2. Aceste caracteristici trebuie sa ateste valorile aratate in tabelele 6 si 7, cu

conditia ca in caietele de sarcini speciale sa nu fie inscrise alte dispozitii.

8
 Tabelul 6
Caracteristici pe Clasa Categoria Tipul
Tipul mixturii
cilindrii tehnica a strazii bitumului
BA 8 BAD 25
Marshall drumului MA BA 16 BAR 16 BADPC 31
BA 25 BADPS 31
I,II I,II D60/80 - 9,0 9,5 7,0
D80/100 - 8,0 8,5 6,0
Stabilitatea III III D60/80 - 7,5 8,0 5,5
(S) la 60°C, D80/100 - 6,0 6,5 4,5
min. KN IV;V IV D60/80 6,0 6,0 - -
D80/100 5,5 5,5 - 3,5
D100/120 5,0 5,5 - 3,5
I,II I,II D60/80 - 1,5…3,5 1,5…3,0 1,5…4,5
D80/100 - 1,5…4,0 1,5…3,5 1,5…4,5
Indice III III D60/80 - 1,5…4,0 1,5…3,0 1,5…4,5
de curgere (I) D80/100 - 1,5…4,0 1,5…3,5 1,5…4,5
mm IV;V IV D60/80 1,5…4,5 1,5…4,5 - -
D80/100 1,5…4,5 1,5…4,5 - 1,5…4,5
D100/120 1,5…4,5 1,5…4,5 - 1,5…4,5
I,II I,II D60/80 - 2,5…5,0 2,5…5,0 2,0…4,0
D80/100 - 2,5…4,0 2,5…4,0 2,0…4,0
Raport S/I III III D60/80 - 2,0…4,0 2,0…4,0 1,5…3,0
KN/mm D80/100 - 2,0…4,0 2,0…4,0 1,5…3,0
IV;V IV;V D60/80 1,0…3,0 1,5…4,0 - -
D80/100 1,0…3,0 1,5…4,0 - 1,0…3,0
D100/120 1,0…3,0 1,5…4,0 - 1,0…3,0
Densitate D60/80
aparenta min. - - D80/100 2200 2300 2300 2250
kg/m3 D100/120
D60/80
Absorbtie de
- - D80/100 2…6 2…5 3…5 3…6
apa % vol
D100/120

Tabelul 7
Caracteristici pe Tipul Tipul mixturii asfaltice
BA 8 BAD 25
cuburi bitumului MA BA 16 BADPC 31
BAR 16
BA 25 BADPS 31
Rezistenta la D60/80 - 3,5 3,5 -
compresiune la 22°C, D80/100
min N/mm2 D100/120 2,5 3,0 3,0 -
Rezistenta la D60/80 - 0,7 0,7 -
compresiune la 50°C, D80/100
min N/mm2 D100/120 0,5 0,7 0,7 -
*) D60/80
Reducerea rezistentei D80/100 - 25 2,5 -
la compresiune la
**) D60/80
22°C, la 28 zile de
D80/100
pastrare in apa, max. 35 30 30 -
D100/120
%
D60/80
Densitate aparenta
D80/100
min. kg/m3 2150 2250 2250 2200
D100/120
D60/80
Absorbtia de apa %
D80/100
vol 2…5 2…6 4…7 3…8
D100/120

9
*) Pentru drumuri din clasa tehnica I si II si strazi de categoria tehnica I
**) Pentru drumuri si strazi din celelalte clase tehnice, respectiv categorii.

ART. 12. CARACTERISTICILE IMBRACAMINTII BITUMINOASE

GATA EXECUTATE

12.1. Imbracamintile gata executate trebuie sa ateste caracteristicile

corespunzatoare prezentului caiet de sarcini in ceea ce priveste:

- gradul de compactare;
- uniformitatea suprafetei;
- rugozitatea suprafetei.

12.2. Compactarea straturilor imbracamintilor bituminoase gata executate se

determina prin analize de laborator pe carote sau prin masurari in situ conform
SR174-2

12.3. In cazul analizelor de laborator se determina densitatea aparenta,

absorbtia de apa si gradul de compactare al mixturilor asfaltice din care sunt realizate
imbracamintile conform STAS 1338/1 si STAS 1338/2.
Conditiiile tehnice pentru aceste caracteristici sunt prezentate in tabelul 8.
Valorile densitatii aparente si a gradului de compactare pot fi determinate si
prin masuratori in situ.

Tabelul 8
Tipul mixturii Densitate aparenta, Absorbtie de apa Gradul de compactare,
asfaltice min. kg/m3 % min.
%
MA 2150 2…7 97
BA 8
BA 16 2250 2…6 96
BA 25
BAR 16 2250 4…7 96
BAD 25
BADPC 31 2200 3…8 96
BADPS 31

NOTA: Gradul de compactare se determina conform SR 174- 2.

12.4. Uniformitatea suprafetei de rulare in profil longitudinal se verifica cu

dreptarul si pana conform SR 174- 2 sau cu alte dispozitive adecvate.
Denivelarile maxime admisibile in profil longitudinal masurate sub dreptarul
de 3 m sunt urmatoarele:

- maximum 3 mm pentru ædrumuri clasa tehnica I

í
èstrazi categoria tehnica I- III

- maximum 4 mm pentru ædrumuri clasa tehnica II

í

10
 èstrazi categoria tehnica IV (alte zone decat zonele
rigolelor)

- maximum 5 mm pentru ® drumuri clasa tehnica III

- maximum 7 mm pentru ® drumuri clasa tehnica IV; V.
In cazul in care se dispune de aparatul Viagraf pentru determinarea
uniformitatii partii carosabile in profil longitudinal, valoarea maxima admisa
pentru indicatorii Viagraf IHV si Viagraf E trebuie sa fie conform tabelului 9.

Tabelul 9
Inregistrari Autostrazi si drumuri Drumuri cu doua benzi de circulatie, cu trafic
cu
patru benzi de > 3000 vehicule/24 h £ 3000 vehicule/ 24h
circulatie
Grafice, IHV, max.
admis, in mm/100m 20 30 60
Electronice, E, max
admis, in mm/100m 10 12.5 15

NOTE:

1. Indicatorul hectometric Viagraf IHV reprezinta valoarea cumulata a

denivelarilor exprimate cu aparatul Viagraf ce depasesc zona de admisibilitate de 5
mm, pe o distanta de 100 m.
2. Indicatorul de amplitudine a denivelarilor Viagraf E reprezinta
amplitudinea maxima in milimetrii, a denivelarilor ce apar cu o probabilitate de
minimum 95% pe o distanta de 100 m drum.

12.5. Rugozitatea suprafetei

12.5.1. Conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca rugozitatea

suprafetei imbracamintilor bituminoase masurata cu aparatul SRT sau prin metoda
inaltimii de nisip sunt in conformitate cu prevederile STAS 8849.

12.5.2 In cazul rugozitatii imbracamintii bituminoase determinata cu aparatul

de masura Grip Tester conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca
coeficientul de frecare (mGT) sunt prezentate in tabelul 10.

Tabelul 10
Valori limita ale coeficientului Caracterizarea suprafetei de rulare
mGT
mGT ³ 0,95 Suprafata buna, permite circualtia cu viteze
mai mari de 80 km/h
0,7 £ mGT < 0,95 Suprafata satisfacatoare, permite circulatia cu
viteze pana la 80 km/h
mGT < 0,7 Suprafata nesatisafcatoare, pericol de derapare

11
 CAP. III. EXECUTIA LUCRARILOR

III.1. PREPARAREA MIXTURILOR ASFALTICE

ART. 13 ACCEPTAREA UTILAJULUI

Antreprenorul va supune acceptarii dirigintelui lucrarii utilajul pe care-l va

utiliza la realizarea lucrarilor.
Acceptul se va da dupa instalarea acestuia, verificarea starii sale de intretinere
si aptitudinile de a realiza performantele cerute prin documentatia contractuala.

ART. 14 STATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR

ASFALTICE

Statia de preparare a mixturilor asfaltice va trebui sa prezinte caracteristici

tehnice care sa permita obtinerea performantelor cerute pentru diferitele tipuri de
mixturi prevazute in Caietul de sarcini speciale precum si cu mijloacele de transport
si de executie prevazute de antreprenor.
Centralele de preparare sa fie automatizate si dotate cu site si ciururi care sa
asigure respectarea dozajelor prescrise, precum si cu dispozitive de control a dozarii
componentelor si de blocare a prepararii in caz de abateri de la programul impus.

14.1 Stocarea si incalzirea liantului

Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de rezervoare de

stocare a caror capacitate este cel putin egala cu consumul mediu zilnic si dispune
fiecare de o joja in prealabil etalonata si un dispozitiv capabil de a incalzi liantul pana
la temperatura necesara, evitand orice supraincalzire oricat de mica.
Toleranta admisa privind temperatura liantului este aratata in tabelul 11.

14.2 Stocarea si dozarea filerului

Filerul trebuie sa fie stocat la statia de prepararea mixturilor asfaltice in

silozuri prevazute cu dispozitive de alimentare si de extragere corespunzatoare care sa
permita dozarea filerului conform tolerantelor indicate in tabelul 11.
Cantitatea de filer stocat va trebui sa permita alimentarea statiei cel putin
pentru o zi de fabricatie.

14.3 Dozarea agregatelor

Antreprenorul trebuie sa dispuna de o instalatie de dozare capabila sa

introduca agregatele potrivit proportiilor stabilite prin studiul preliminar.
Tolerantele dozajului agregatelor va trebui sa fie conform prevederilor din
tabelul 11.

12
 14.4 Incalzirea si uscarea agregatelor

Statia de prepararea mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de mijloace

mecanice corespunzatoare pentru introducerea uniforma a agregatelor in scopul
obtinerii unei productii constante.
Se vor lua masuri care sa evite incalziera agregatelor la temperaturi superioare
celor indicate prin CS care ar putea conduce la arderea liantului.

14.5 Dozarea liantului

Statia de prepararea mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de un sistem de

alimentare si dozare a liantului fie in greutate, fie volumetric care sa asigure realizarea
dozajului prescris cu tolerantele prevazute in tabelul 11.

14.6 Stocarea agregatelor

Antreprenorul va trebui sa poata asigura stocarea a cel putin o treime din

agregatele destinate santierului.
Depozitarea se va face pe sorturi, in silozuri de tip descoperit, etichetate, pe
platforme amenajate cu pereti despartitori pentru evitarea impurificarii lor.

14.7 Malaxarea

Statia de prepararea mixturilor asfaltice trebuie sa fie echipata cu un malaxor

capabil de a produce mixturi asfaltice omogene. Daca cuva malaxorului nu este
inchisa, ea trebuie sa fie prevazuta cu o capota pentru a impiedica pierderea prafului
prin dispersie.
Statia trebuie sa fie prevazuta cu un sistem de blocare impiedicand golirea
malaxorului atata timp cat durata de malaxare nu a fost atinsa.

14.8 Stocarea si incarcarea mixturilor

La iesirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive care sa limiteze la

maximum segregarea mixturii asfaltice la incarcarea in mijloacele de transport.
Daca se folosesc buncare de stocare, acestea vor trebui sa asigure mentinerea
temperaturii impuse a mixturii asfaltice.

Tabelul 11
Toleranta admisa
% max
Dozaj bitum ±0,3
Dozaj agregate peste 3,15 mm ±5
Dozaj agregate 0,63 –3,15 ±4
Dozaj agregate 0,2 – 0,63 ±3
Dozaj agregate 0,09 –0,2 ±2
Dozaj filer 0 – 0,09 ±1,5
Temperatura liant ±3oC

13
 ART. 15 FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE

15.1 Fabricarea mixturilor asfaltice se va realiza numai in statii automate de

asfalt.
O atentie deosebita se va da in special respectarii prevederilor privind
continutul de liant si se va urmari prin observatii vizuale ca anrobarea celor mai mari
granule sa fie asigurata intr-un mod convenabil.

15.2 Temperaturile agregatelor naturale, ale bitumului si ale mixturilor

asfaltice se stabilesc in functie de tipul liantului (precizat prin CS speciale), cu
observatia ca temperaturile din partea superioara a intervalului se aplica la executia
imbracamintilor bituminoase in zone climatice reci.

Tabelul 12
Tipul liantului Agregate Bitum Mixtura asfaltica la
naturale iesirea din malaxor
o
Temperatura ( C)
D60/80 170 … 190 165 … 175 160 … 180
D80/100 160 … 180 160 … 170 155 … 170
D100/120 160 … 170 150 … 160 150 … 160

ART. 16 REGLAREA STATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR

ASFALTICE

16.1 Dupa acceptarea utilajului de catre beneficiar prin dirigintele lucrarii,

antreprenorul trece la operatiuni de reglare si etalonare :
- a debitului dozatoarelor pentru agregate;
- a debitului pompelor pentru liant ;
- a debitului privind filerul,
precum si la verificarea functionarii malaxorului.

16.2 Autorizatia de punere in exploatare va fi data de diriginte dupa ce va

constata ca debitele fiecarui constituent permit sa se obtina amestecul prescris la
limitele tolerantelor admise.

16.3 Daca, urmare reglajelor, anumite aparate sau dispozitive se dovedesc

defectuoase, antreprenorul va trebui sa le inlocuiasca, sa efectueze din nou reglajul,
dupa care sa supuna aprobarii dirigintelui.

16.4 Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plata pentru imobilizarea

utilajului sau si a personalului care-l deserveste in tot timpul cat dureaza operatiunile
pentru obtiner.ea autorizatiei de punere in exploatare, cu atat mai mult in caz de refuz.

ART. 17 CONTROLUL FABRICATIEI

17.1 Mixturile asfaltice produse in statiile de prepararea mixturilor asfaltice

sunt supuse incercarilor preliminare de informare, controlul de calitate si receptie, a
caror frecventa, (in cazul lipsei de dispozitiuni contrare Caietului de sarcini speciale),
este cea indicata in tabelul nr. 13.

14
FRECVENTA CONTROLULUI DE FABRICATIE
Tabelul 13
FAZA NATURA FELUL *) FRECVENTA
DE CONTROLULUI SAU A CONTROLULUI CONTROLULUI SAU A
INCERCARII INCERCARII
EXECUTI A B C
E
Compozitia X --- --- Pentru fiecare tip de mixtura
STUDIU Caracteristici fizico- X --- --- asfaltica
mecanice
Reglarea statiei de asfalt X X --- Inaintea inceperii fabricatiei
Incadrarea agergatelor in X X --- La inceperea campaniei sau
zona granulometrica ori de cate ori se schimba
agregatele
Starea de curatenie a X X ---
agregatului
Temperatura bitumului la --- X --- Permanent
introducerea in malaxor
Temperatura agregatului --- X --- Permanent
la iesirea din uscator
Functionarea --- X --- La inceperea fiecarei zile de
dispozitivelor de dozare si lucru
curatire
FABRICATIE

Granulozitatea --- X --- Zilnic sau ori de cate ori se

amestecului de agregate la observa o calitate
iesirea din malaxor necorespunzatoare a mixturii
inainte de adaugarea asfaltice
bitumului
Temperatura mixturii --- X --- La fiecare ora a fabricatiei
asfaltice la preparare
Incadrarea dozajului de --- X --- Zilnic
bitum in dozajul
prestabilit
Compozitia mixturii --- X --- Zilnic
asfaltice
Pergatirea stratului suport --- X --- Zilnic, la inceperea asternerii
Temperatura mixturii la --- X --- Permanent
asternere si compactare
Modul de compactare si --- X --- Zilnic
executie rosturi
Compozitia mixturii --- Cate o proba de 20 kg la
fiecare
Caracteristici fizice --- 200 .. 400 tone mixtura in
mecanice functie de productivitatea
instalatiei

*) A – incercari preliminare
B – control de calitate
C – control de receptie

17.2 Prevederile indicative din tabelul 13 nu exclud obligativitatea dotarii

centralelor de fabricatie cu dispozitive de control si de blocare.

15
 III.2 PUNEREA IN OPERA A MIXTURII ASFALTICE

ART. 18 TRANSPORT

18.1 Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate se efectueaza cu

autocamioane cu bene metalice care trebuie sa fie curatate de orice corp strain inainte
de incarcare.
Este interzisa utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se
amesteca cu acesta (motorina, pacura, etc.)
18.2 Volumul mijloacelor de transport pentru punerea in opera este
determinat de debitul de functionare a statiei de prepararea mixturii asfaltice si de
punerea in opera de asa maniera incat sa nu existe intreruperi.

18.3 Autobasculantele sunt in mod obligatoriu echipate cu o prelata care va

fi intinsa la terminarea incarcarii, oricare ar fi destinatia de transport si
conditiile atmosferice.

ART. 19 LUCRARI PREGATITOARE

19.1 Pregatirea stratului suport

Inainte de asternerea mixturii stratul suport trebuie bine curatat.

In cazurile in care straturile suport au un profil transversal necorespunzator sau
denivelari se vor lua masuri de rectificare a acestora.
Suprafata stratului suport trebuie sa fie uscata.

ART. 20 ASTERNEREA MIXTURII ASFALTICE

In lipsa unor dispozitii contrare ale Caietului de sarcini special, punerea in opera a
mixturilor asfaltice se va efectua cu ajutorul unui finisor capabil de a le repartiza fara
sa produca segregarea lor, respectand profilele si grosimile fixate prin caietul de
perscriptii speciale.

20.1 Temperatura de asternere

Asternerea mixturilor bituminoase se face in anotimpul calduros la temperaturi peste

+10oC, pe timp uscat, in perioada martie – octombrie, in conformitate cu prevederile
legale in vigoare.
Executia straturilor din mixturi dupa aceste perioade nu se poate face decat cu
aprobarea forului tutelar al administratiei drumului.
Executia trebuie intrerupta pe timp de ploaie.
Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare, in functie de tipul
liantului, temperaturile conform tabelului 14.
Tabelul 14
Tipul Temperatura mixturii Temperatura mixturii asfaltice la
liantului asfaltice la asternere compactare oC, min
o
C, min inceput sfarsit
D 60/80 145 140 110
D 80/100 140 135 100
D 100/120 135 130 100
16
Mixturile asfaltice a caror temperatura este sub cea prevazuta in tabelul 14 vor fi
refuzate.
Aceste mixturi trebuie sa fie imediat evacuate din santier, ele neputand fi reincalzite la
fata locului. In acelasi fel se va proceda si cu mixturile asfaltice care se racesc in
buncarul finisorului ca urmare a unei pene.

20.2 Grosimea stratului de asternere

Punerea in opera a mixturilor asfaltice se face atat pentru stratul de uzura cat si pentru
stratul de legatura intr-o singura asternere si compactare.

20.3 Pregatirea stratului suport inainte de punerea in opera a mixturii asfaltice.

20.3.1 Verificarea cotelor stratului suport conform proiectului de executie.

In cazul in care stratul suport este constituit din imbracaminti existente, aducerea
acestuia la cotele prevazute in proiectul de executie se realizeaza dupa caz fie prin
aplicarea unui strat de egalizare din mixtura asfaltica, fie prin frezare.
Cantitatea de mixtura asfaltica necesara pentru egalizare se determina prin scaderea
volumului de mixtura al stratului de legatura sau uzura constanta din volumul total al
mixturii asfaltice calculat conform cotelor din proiectul de executie.
In cazul stratului suport din macadam, acesta se curata si se matura, urmarindu-se
degajarea pietrelor de surplusul agregatelor de colmatare.

20.3.2 Amorsarea suprafetei stratului suport si a rosturilor de lucru.

Amorsarea stratului suport se realizeaza uniform cu un dispozitiv special care poate
regla cantitatea de liant pe mp in functie de natura stratului suport.
Dupa amorsare se asteapta timpul necesar pentru volatilizarea solventului, respectiv
pentru ruperea emulsiei bituminoase.
In functie de natura stratului suport, cantitatea de bitum ramasa dupa aplicarea
amorsajului trebuie sa fie de (0,3 … 0,5)kg/mp.
La imbracamintile bituminoase executate pe strat suport de beton de ciment sau
macadam cimentat, cand grosimea totala a straturilor rutiere de mixturi asfaltice este
mai mica de 15 cm, rosturile se acopera pe o latime de minimum 50 cm cu
geosintetice sau alte materiale agrementate tehnic. In cazul in care stratul suport de
beton de ciment prezinta fisuri sau crapaturi se recomanda acoperirea totala a zonei
respective cu straturi bituminoase armate cu geosintetice.
Materialele geosintetice se aplica pe un strat nou de mixturi asfaltica in grosime de
minimum 2 cm.
Suprafata stratului suport pe care se aplica amorsajul trebuie sa fie uscata.

20.4 Asternerea

Mixtura asfaltica trebuie asternuta continuu, in mod uniform atat din punct de vedere
al grosimii, cat si al afanarii.
Asternerea se va face pe intreaga latime a caii de rulare. Atunci cand acest lucru nu
este posibil, antreprenorul propune dirigintelui latimea benzilor de asternere si pozitia
rosturilor longitudinale.
Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de sosire a mixturilor
de la statie si cat se poate de constanta ca sa se evite total opririle.
17
In buncarul utilajului de asternere trebuie sa existe in permanenta suficienta mixtura
pentru a se evita o raspandire neuniforma a materialului.

20.5 Rosturi longitudinale si transversale.

Rosturile longitudinale si transversale trebuie sa fie foarte regulate si etanse.

Rostul longitudinal al unui strat nu va trebui niciodata sa se gaseasca suprapus rostului
longitudinal al stratului imediat inferior, indiferent daca acesta din urma este in stratul
de legatura sau in stratul de baza, realizat din mixtura asfaltica sau dintr-un material
tratat cu liant hidraulic.
Un decalaj minim de ordinul a 20 cm este necesar si totodata sa nu se gaseasca sub
urma rotilor.
Rosturile separand mixturile bituminoase asternute de la o zi la alta trebuie sa fie
realizate in asa fel incat sa asigure o tranzitie perfecta si continua intre suprafetele
vechi si noi.
Marginea vechii benzi va fi badijonata cu emulsie de bitum.
Rosturile transversale ale diferitelor straturi vor fi decalate cel putin cu un metru.
Marginea benzii vechi va fi decupata pe intreaga sa, latime eliminand o lungime de
banda de circa 50 cm.
Suprafata proaspat creata prin decupare va fi badijonata cu emulsie de bitum exact
inainte de realizarea benzii noi.

ART.21 COMPACTAREA

21.1 In lipsa unor dispozitiuni contrare ale Caietului de sarcini special, atelierul de
compactare va fi propus de antreprenor si aprobat de dirigintele lucrarii dupa
incercarile de etalonare in timpul primelor zile ale punerii in opera. Aceste incercari
de etalonare vor fi efectuate sub responsabilitatea antreprenorului, dirigintele putand
cere sa efectueze in acest scop, pe cheltuiala antreprenorului, incercarile de
compactitate pe loc pe care le va considera necesare.
Urmare a acestor incercari, antreprenorul propune dirigintelui :
- sarcina fiecarui utilaj;
- planul de mers al fiecarui utilaj pentru a asigura un numar de treceri pe cat
posibil constant, in fiecare punct al stratului;
- viteza de mers a fiecarui utilaj;
- presiunea de umflare a pneurilor, aceasta putand varia intre 3 si 9 bari;
- temperatura de asternere, fara ca aceasta sa fie inferioara minimului stabilit
prin caietul de sarcini.

21.2 Metoda propusa va fi satisfacatoare daca ea permite sa se atinga in cel putin

95% din masuratorile efectuate 100% valoarea densitatii aparente obtinute in timpul
studiului privind compozitia mixturii; celelalte 5% din masuratori trebuie sa aiba o
compactitate superioara valorii de 95% din densitatea aparenta.
Numarul atelierelor de compactare se va stabili in functie de numarul punctelor de
asternere.

21.3 Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie astfel executata incat sa

se obtina valori optime pentru caracteristicile fizico-mecanice si de suprafatare. Se vor
respecta prescriptiile din STAS 174-2.

18
Compactarea are loc in lungul drumului, de la margine spre ax; pe sectoarele in panta
sau cu panta transversala unica, se efectueaza de la marginea mai joasa spre cea mai
ridicata.
Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri, pentru a se evita valurirea
imbracamintii.
Suprafata stratului se va controla in permanenta, micile denivelari care apar pe
suprafata se corecteaza dupa prima trecere a rulourilor compactoare pe toata latimea.
Locurile inaccesibile compactorului, in special in lungul bordurilor, in jurul gurilor de
scurgere, se compacteaza cu maiul mecanic sau cu maiul manual.

21.4 Conform reglementarilor in vigoare pentru imbracamintile bituminoase,

atelierul de compactare este alcatuit din :
A. Compactor cu pneuri de 160 KN si compactor cu rulouri netede de 120
KN;
B. Compactor cu rulouri netede de 120 KN.

In tabelul 15 este aratat numarul minim de treceri pentru a obtine gradul de

compactare minim necesar.

Tabelul 15
ATELIER DE COMPACTARE
A B
COMPACTOR CU COMPACTOR CU
COMPACTOR CU
TIPUL STRATULUI RULOURI NETEDE RULOURI NETEDE
PNEURI 160 KN
120 KN 120 KN
NUMAR DE TRECERI
STRAT DE
14 4 12
UZURA
STRAT DE
12 4 14
LEGATURA

Specificarea acestor ateliere si numarul minim de treceri a acestora nu exclud

obligativitatea antreprenorului de efectuare a incercarilor de etalonare si supunere spre
aprobare dirigintelui celor specificate la inceputul acestui articol.

21.5 Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie. Ele nu

trebuie niciodata sa se indeparteze la mai mult de 50 m in spatele finisorului.

ART. 22 REGLAREA PROFILELOR

In lipsa unor dispozitii exprese ale Caietului de sarcini special se va efectua o reglare
a niveletei in raport cu anumiti reperi legati de sosea.
Pentru straturile de rulare realizate pe un suport reglat ca nivelment sau in prealabil
reprofilat, asternerea se va efectua pe baza unei cantitati medii de mixtura pe unitatea
de suprafata.
In cazul unei aplicari pe un suport neregulat, va fi oportun sa se prevada utilizarea
unei grinzi de referinta laterala legata de vechea sosea.

19
ART. 23 TRATAREA SUPRAFETEI

23.1 Pentru sectoarele ce se executa dupa 1 octombrie, sau executate inainte de

aceasta data in zone umbrite si cu umiditate excesiva sau cu trafic foarte redus se va
realiza, cu aprobarea beneficiarului, pe baza constatarilor pe teren, inchiderea
suprafetei prin badijonare.

Badijonarea se realizeaza prin stropire cu bitum sau cu emulsie cationica cu rupere

rapida cu 60% bitum, diluata cu apa ( o parte emulsie cu 60% bitum pentru o parte
apa curata nealcalina) si raspandire de nisip sort 0-3 cu un continut cat mai redus de
praf (sub 0,09 mm) in cantitatile aratate mai jos :
a. – stropire cu bitum 0,5 kg/mp
- raspandire de nisip ( de preferinta de concasaj ) 3 … 5 kg/mp

b. – stropire cu emulsie cationica cu 60% bitum (diluata cu apa) 0,8 … 1 kg/mp

- raspandire de nisip 3 … 5 kg/mp

23.2 Inchiderea suprafetei se aplica in mod obligatoriu la imbracaminti din beton

asfaltic cu agregate mari, in prima luna de la darea in circulatie, printr-un tratament
bituminos executat la cald.

CAP. IV. REGULI SI METODE DE VERIFICARE A CALITATII

ART. 24 VERIFICAREA MATERIALELOR

Materialele destinate fabricarii mixturilor asfaltice pentru imbracamintile bituminoase

se verifica in conformitate cu prescriptiile din standardele respective si conditiile
aratate la CAP. I din prezentul Caiet de Sarcini.
Pe parcursul executiei lucrarilor,verificarile si determinarile se executa de laboratorul
de santier pe fiecare lot de materiale aprovizionat, precum si saptamanal, din
depozitele de agregate, respective din tancul de bitum.Verificarile constau in
urmatoarele:

a) Bitum
 penetratie la 250C, STAS 42 ,SR 754;
 punct de inmuiere prin metoda inel si bila, STAS 60 , SR 754;
 ductilitatea la 250C,SR 61,SR 754 (pentru drumuri clasa tehnica I si II)

b) Criblura
 natura mineralogica STAS 6200/4
 granulozitatea STAS 730 ,SR 667;
 coeficient de forma STAS 730 , SR667;
 continut de fractiuni sub 0,09 mm STAS 730 , SR 677;
 continut de argila STAS 730 ,STAS 4606;

c) Pietris
 granulozitatea STAS 730,STAS 662;
 forma granulelor STAS 730,STAS 662;

20
  continut de fractiuni sub 0,63mm STAS 730,STAS 662;
 parte levigabila STAS4606, STAS 662.

d) Nisipuri
 granulozitatea STAS 4606,STAS 730, STAS 662, SR 667;
 materii organice STAS 4606
 continutul in corpuri straine STAS 4606, STAS 662; SR 667;
 echivalent de nisip STAS 730, SR662 ( nisip natural)
 coeficient de activitate STAS 730;SR 667 ( nisip de concasare)

e) Filer
 finetea STAS 539;
 umiditatea STAS 539.

ART. 25 VERIFICAREA PREPARARII SI PUNERII IN OPERA A MIXTURII

ASFALTICE

In cadrul santierului trebuie sa se verifice prepararea si punerea in opera a mixturii

asfaltice,cu frecventa mentionata in tabelul 8, astfel:

25.1Instalatia de preparare a mixturii asfaltice:

- functionarea corecta a dispozitivelor de cantarire sau dozare volumetrica la
inceputul fiecarei zile de lucru;
- functionarea corecta a predozatoarelor de agregate naturale: zilnic;

25.2 Regimul termic de preparare a mixturii asfaltice:

- temperatura liantului la introducerea in malaxor: permanent;
- temperatura agregatelor naturale uscate si incalzite la iesirea din uscator:
permanent;
- temperatura mixturii asfalticela iesirea din malaxor: permanent

25.3 Procesul tehnologic de executie a stratului bituminos:

- pregatirea stratului suport:zilnic,la inceperea lucrarii pe sectorul respectiv;
- temperatura mixturii asfaltice la asternere si compactare: cel putin de doua
ori pe zi;
- tehnologia de compactare: zilnic;
- modul de executie a rosturilor: zilnic;

25.4 Respectarea compozitiei prestabilite a mixturii asfaltice:

- granulozitatea amestecului de agregate naturale si filer la iesirea din
malaxor, inainte de adaugarea liantului: zilnic sau ori de cate ori se observa
o calitate necorespunzatoare a mixturilor asfaltice;
- compozitia mixturii asfaltice prin extractii, pe probe de mixtura prelevate
de la malaxor si asternere: zilnic.

ART.26 VERIFICAREA COMPACTARII

26.1. Autocontrolul compactarii

21
In cursul executiei compactarii, antreprenorul trebuie sa urmareasca in permanenta :
 cadenta executiei sa fie cea retinuta la incercaririle experimentale;
 utilajele prescrise atelierului de compactare sa fie efectiv pe santier si in
functiune continua si regulata;
 elementele definite practic in timpul incercarilor (sarcina fiecarui utilaj,
planul de mers, viteza, presiunea in pneuri, distanta maxima de departare intre finisor
si primul compactor pe pneuri) sa fie respectate cu strictete.
Dirigintele lucrarii isi rezerva dreptul, in cazul unui autocontrol insuficient, sa
opreasca lucrarile pe santier pana cand antreprenorul va lua masurile necesare de
remediere.

26.2 Controlul ocazional de compactare

Pe parcursul executiei lucrarilor, dirigintele isi rezerva dreptul sa efectueze incercari

pentru a se asigura ca nu exista abateri semnificative a rezultatelor obtinute, fie
inopinant, fie ca urmarea constatarilor facute in cadrul verificarilor de autocontrol.
In cazul cand un asemenea control ocazional va da rezultate inferioare densitatii de
referinta prescrisa, obtinuta in timpul studiului de alcatuire a produsului , dirigintele
impune noi incercari de compactare anuland modalitatile de compactare initial fixate.
Daca aceste incercari noi nu permit sa se atinga densitatea de referinta , noi dispoziti
sunt hotarate.
Daca , din contra , aceste incercari noi confirma rezultate initiale, se va considera , in
afara daca antreprenorul furnizeaza probe ca densitatea dorita a fost in mod efectiv
obtinuta in celelalte zile, ca atelierul nu a functionat in conditiile prescrise si ca va
putea fi aplicata pentru toata perioada cuprinsa intre doua controale ocazionale
succesive o penalitate fara ca durata luata in considerare sa poata depasi o saptamana.
Antreprenorul nu are dreptul la nici o plata pentru imobilizarea utilajului sau si a
personalului aferent pe intreaga perioada a realizarii noilor incercari de compactare.
26.3 Verificarea gradului de compactare al imbracamintilor executate

Verificarea gradului de compactare se face obligatoriu, de catre constructor pe tot

parcursul executiei imbracamintilor bituminoase, prin incercari de laborator sau in
situ.
Verificarea gradului de compactare in laborator se efectueaza pe epruvete formate din
probe intacte (pe fiecare strat), prelevate din imbracaminte, prin determinarea
densitatii aparente pe placute sau carote conform STAS 1338/2 si raportarea acesteia
la densitatea aparenta a aceluiasi tip de mixtura asfaltica prelevata de la malaxor sau
asternere (inainte de compactare).
Gradul de compactare este stabilit de raportul dintre densitatea aparenta a mixturii
asfaltice din strat si densitatea aparenta determinata pe cilindrii Marshall pregatiti in
laborator din aceeasi mixtura asfaltica.
In cazul in care se dispune de aparate bazate pe metode nedistructive, care permit
masuratori in situ ale caracteristicilor de compactarea ale imbracamintilor , acestea se
pot utiliza numai in conditiile in care sunt avizate de organele abilitate.

ART. 27 VERIFICAREA PROFILELOR IN TIMPUL EXECUTIEI

(a) Reglajul de suprafata

Cantitatea medie a materialului pus in opera pe unitatea de suprafata trebuie sa
fie egala cu cea fixata prin caietul de prescriptii speciale cu o toleranta de ± 10%.
22
(b) Reglarea nivelmentului
Tolerantele, pentru ecarturile constatate in raport cu cotele prescrise sunt :
± 1,5 cm pentru stratul de legatura
Daca tolerantele sunt respectate in 95 % din punctele controlate, reglarea este
considerata convenabila.

ART. 28 VERIFICAREA ELEMENTELOR GEOMETRICE

Verificarea elementelor geometrice include indeplinirea conditiilor de calitate pentru

stratul suport, inainte de asternerea mixturilor asfaltice, in conformitate cu prevederile
STAS 6400.
Verificarea grosimii imbracamintii se face in functie de datele inscrise in buletinele de
analiza intocmite pe baza incercarii probelor din imbracamintea gata executata, iar la
aprecierea comisiei de receptie prin maximum doua sondaje pe km , efectuate la 1 m
de marginea imbracamintii.
Verificarea profilului transversal se face cu echipamente adecvate omologate.
Verificarea cotelor profilului longitudinal se face in axa pentru drumuri si in axa si la
rigole pentru strazi cu ajutorul unui aparat topografic de nivelment.
Verificarea uniformitatii in profil longitudinal se face cu chipamente adecvate
omologate, valorile maxime admise fiind cele indicate la 2.6.1 si in tabelul 10 din SR
174 -1.

ART. 29 VERIFICAREA RUGOZITATII

Verificarea rugozitatii imbracamintilor executate se face in conformitate cu STAS

8849 cu aparatul SRT, sau prin metoda inaltimii de nisip.
Verificarea rugozitatii imbracamintilor se poate face si automatizat cu aparate
adecvate omologate. Interpretarea rezultatelor se face conform instructiunilor de lucru
specifice aparatelor respective.
Valorile limita sunt indicate in tabelul 11 din SR 174 -1.

ART. 30 VERIFICAREA COMPOZITIEI SI CARACTERISTICILOR FIZICO-

MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE SI IMBRACAMINTILOR GATA
EXECUTATE

30.1. Verificarea se face pe:

mixturi asfaltice prelevate de la malaxor sau asternere : cate o proba de 20 kg
pentru fiecare 400tone de mixtura asfaltica fabricata, indiferent de tipul
mixturii, dar cel putin o proba pe zi;
imbracaminti gata executate: o placa de minimum (40x40) cm pentru fiecare
7000 m2 suprafata executata;
pentru verificarea densitatii, absorbtiei si grosimii straturilor se pot preleva
carote;
pentru determinarea gradului de compactare realizat se pot folosi metode
nedistructive omoloage;
in situ pe imbracamintile gata executate.

Probele se iau in prezenta delegatului executantului si al beneficiarului , la

aproximativ 1 m de la marginea imbracamintii, incheindu-se un proces verbal .
23
Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese astfel incat ele sa
reprezinte cat mai corect aspectul calitativ al imbracamintii executate.
Pentru caracterizarea unor sectoare limitate si izolate cu defectiuni vizibile stabilite de
beneficiar sau de comisia de receptie se pot preleva probe suplimentare, care vor purta
o mentiune speciala.

30.1Verificarea compozitiei mixturilor asfaltice

Pentru verificarea compozitiei mixturilor asfaltice, se determina conform STAS

1338/2 granulozitatea agregatelor minerale si dozajul de bitum care trebuie sa
corespunda dozajelor stabilite de laborator. Abaterile admise fata de granulozitatea
prescrisa sunt prevazute in tabelul 16.

Tabelul 16
Fractiunea,mm Abateri admise fata de dozaj, %
25…31,5 ±5
16…25 ±5
8…16 ±5
3,15…8 ±5
0,63…3,15 ±4
0,2…0,63 ±3
0,09…0,2 ±2
0…0,09 ± 1,5

Pentru continutul de liant abaterea admisa fata de dozaj poate fi cuprinsa in intervalul
(0…0,3)%.

30.1 Punctul de inmuiere IB al bitumului extras din mixtura asfaltica

30.3 Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice pe

epruvete Marshall si epruvete cubice.
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturii asfaltice trebuie sa corespunda
conditiilor din SR 174-1.
Determinarile se fac conform metodologiei prevazute in STAS 1338/1; STAS 1338/2
si STAS 1338/3 pe probe din mixturi asfaltice prelevate de la malaxor sau de la
asternere , inainte de compactare.
Pentru imbracaminti gata executate grosimea stratului, densitatea aparenta si absorbtia
de apa se determina pentru fiecare strat in parte pe epruvete formate din probe intacte
(carote prelevate din imbracaminte) si trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 9
din SR 174-1.

ART. 31 FRECVENTA VERIFICARILOR

In lipsa unor dispozitii contrare ale caietului de sarcini speciale, frecventa verificarilor
va fi cea indicata mai jos:
- la fabricatie- in tabelul 8
- la executie – in tabelul 17

24
 Tabelul 17
FAZA NATURA CATEGORIA DE FRECVENTA
DE CONTROLULUI SAU CONTROL
EXECUTIE A INCERCARII A B C CONTROLULUI
Temperatura de
EXECUTARE asternere X permanent
A
LUCRARII Etalonarea atelierului de La inceputul executarii
compactare X lucrarilor, apoi un
control ocazional de
compactare neconforma
Controlul ocazional de O carota la fiecare
compactare prin carotare X X 250 ml. de drum
CONTROLUL
PROFILELOR Reglajul de suprafata : In fiecare zi si la sfarsit
controlul cantitatii medii X X de santier
asternute
Reglarea nivelmentului In fiecare punct indicat
X
de diriginte
Controlul denivelarilor In fiecare punct indicat
X
de diriginte

A - Incercari preliminare de informare

B - Controlul de calitate
C - Controlul de receptie

CAP. V. RECEPTIA LUCRARILOR

ART. 32 RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR

32.1. Receptia imbracamintilor bituminoase cilindrate se efectueaza in conformitate

cu HG nr 273/1994 in doua etape :
- la terminarea lucrarilor
- finala, la expirarea perioadei de garantie

32.2 Receptia la terminarea lucrarilor se efectueaza atunci cand toate lucrarile

prevazute in documentatii sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in
conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini.

Comisia de receptie examineaza lucrarile fata de prevederile proiectului privind

conditiile tehnice si de calitate ale executiei precum si constatarile consemnate in
cursul executiei de catre organele de control (beneficiar, proiectant, diriginte, etc.).

In urma acestei receptii se incheie un proces verbal de receptie .

ART. 33 RECEPTIA FINALA

Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in

conditiile respectarii prevederilor legale in vigoare, precum si prevederilor din
prezentul caiet de sarcini.

25
26