5 Podete Tubulare Si Rigole Beton

CAIET DE SARCINI PRIVIND REALIZAREA ELEMENTELOR DIN BETON
CAIET DE SARCINI GENERAL ELEMENTE BETONATE, PODETE, SANTURI ,

ZIDURI DE SPRIJIN DIN BETON SI GABIOANE PENTRU LUCRARI DE APARARE
1 - Obiect şi domeniu de aplicare

2 - Prevederi generale
3 - Betoane
4 - Agregate
5 – Apă
6 - Controlul calităţii materialelor
7 - Compoziţia şi utilizarea mortarelor
8. - Prepararea mortarelor de ciment
9 - Clasificarea şi utilizarea betoanelor
10 - Compoziţia betoanelor
11 - Prepararea betonului
12 - Punerea în operă a betonului
13 - Încercarea şi controlul betoanelor – grinzi executate in regie prporie
14 – Punerea in opera a betoanelor – caracteristici tuburi podete armate
15 - Recepţia pe faze
16 - Recepţia preliminară
17 - Recepţia finală
1
1 - Obiect şi domeniu de aplicare

Prezentul caiet de sarcini se aplică la realizarea podetelor de toate tipurile,
rigolelor, şanţurilor pentru evacuarea apelor meteorice şi la realizarea podeţelor
noi, respectiv lărgirea şi consolidarea podeţelor existente pe traseu, tmpane si
ziduri de sprijin .
2 - Prevederi generale
2.1. Antreprenorul este obligat să asigure măsurile organizatorice şi
tehnologice corespunzătoare pentru respectarea prevederilor prezentului
caiet de sarcini.
2.2. Antreprenorul va asigura prin laboratorul său efectuarea tuturor
încercărilor şi determinărilor din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
MATERIALE PENTRU MORTARE ŞI BETOANE

3 - Betoane
3.1. Cimenturile pentru montare şi betoane vor fi conform prescripţiilor
standardelor în vigoare în România.
3.2. La prepararea betoanelor şi mortarelor se va utiliza unul din următoarele

tipuri de ciment care trebuie să corespundă condiţiilor tehnice de calitate
si clasei de expunere.
XO c l a s a d e e x p u n e r e i n a b s e n t a r i s c u l u i d e c o r o z i u n e s a u a t a c
XCclasa de expunere pentru riscul de coroziuneprin carbonatare
XDclasa de expunere pentru riscul de coroziune prin
cloruri (exceptie apa de mare)
XSclasa de expunere pentru riscul de coroziune de cloruri din
apa de mare
XFclasa de expunere pentru atacul prin inghet – dezghet
XAclasa de expunere pentru atacul de origine chimica
XMclasa de expunere pentru atac mecanic (abraziune)
Clasa XF se aplica sub rezerva aplicarii la elemente rostulite.

Clasa XA se aplica sub rezerva aplicarii la elemente unde nu se raporteaza atac
chimic.
La santuri betonate si podete tubulare (dalate): C25/30

Clasa de expunere: XC2
Clasa de tasare: S3 (de la 100…150 mm)
Continutul de cloruri: Cl 0,20
Tipul de ciment: CEM II A-S 32,5 R
Raport maxim A/C: 0,50
Dozaj minim ciment: 300 kg/m3
2
La suprastructura ziduri :C25/30 C25/30

Dozaj ciment: max 500 kg/m3
Apa: 225 kg/m3
La suprastructura podete tubulare (dalate): C12/15 (cedare la impact)

10
La fundatii podete tubulare (dalate): C8/10 impermeabil P8
Clasele de expunere XC2, XD2 (X0 in context cu betonul)
Clasa de tasare S3 (100…150 mm)
Continutul de cloruri: maxim 0,10%
Ciment: CEM H II/A-S 32,5 R
Raport A/C: maxim 0,40
3.3. Domeniile de aplicare a acestor tipuri de ciment pentru betoane şi

mortare:
• pentru betoane tipuri de ciment (vezi echiv. pct 3.2)
- clasa de beton - C8/10 (B 150) Pa 35; Hz35; P40; CD40
- clasa de beton -C 12/15 (B 200) Pa 35; Hz35; P40; CD40
- clasa de beton - C16/20 ( B300) Pa35; P40; CD40
- clasa de beton – C20/25 (B350) Pa35: P40
• pentru mortare
- Mortare de completarea rosturilor dintre elemente prefabricate
Pa35 / M30
- Mortar de zidărie de marca 100 M30 / Pa 35
3.4. Condiţiile tehnice de recepţie, livrare şi control ale cimentului trebuie să
corespundă prevederilor standardelor respective.
3.5. Durata de depozitare a cimentului nu va depăşi 45 zile de la data livrării
de către producător.
3
Cimenturile care vor prezenta rezistenţe mecanice inferioare limitelor

prescrise mărcii respective, vor fi declasate şi utilizate corespunzător.
Cimentul alterat se va evacua, fiind interzis a fi utilizat la prepararea
mortarelor sau betoanelor.
4 - Agregate
4.1. Pentru prepararea mortarelor şi a betoanelor de ciment se folosesc:
- agregate naturale - nisip natural 0 - 3; 3 - 7 sau 0 - 7
- balast pt. betoane 0 ÷ 31
4.2. Agregatele trebuie să provină din roci stabile nealterabile la aer, apă sau
îngheţ; se interzice folosirea agregatelor provenite din roci alterate.
4.3. Nisipul şi pietrişul utilizat nu va conţine:
- corpuri străine, resturi animale sau vegetale, păcură, uleiuri, cărbune,
argilă în bucăţi
- peliculă de argilă sau alt materiale aderent pe granulele agregatelor
- sulfaţi sau sulfuri
Părţile levigabile în % max. 2% - nisip
0,5 % - pietriş
4.4. Sorturile de agregate trebuie să fie caracterizate prin granulozitate
continuă, iar conţinutul în granule care trec, respectiv rămân pe sitele sau
ciururile ce delimitează sortul nu trebuie să depăşească 10%,
dimensiunea maximă a granulelor ce rămân pe ciurul superior nu trebuie
să depăşească 1,5 dmax.
4.5. Granulozitatea nisipului este dată în următorul tabel:
Sortul de nisip Treceri, în % prin sita sau ciurul de:

0,2 0,5 1 2 3,15 7,0
0 - 2 min. - 10 45 90 - -
max. - 50 85 100 - -
0 - 3 min. 5 - 35 - 90 -
max. 30 - 75 - 100 -
0 - 7 min. 2 - 20 - 56 100
max. 21 - 70 - 87 100
4
4.6. În cazul balastului pentru betoane, granulozitatea acestuia trebuie să

îndeplinească următoarele condiţii:
balast 0 - 31 mm
treceri în % prin sita sau ciurul de:
3,15 min. 20
max. 50
16 min. 55
max. 85
d.max min. 80
max. 100
4.7. Laboratorul Antreprenorului va ţine evidenţa calităţii agregatelor astfel:
- într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de
furnizor
- într-un registru rezultatele determinărilor efectuate de laborator
-
5 - Apă
5.1. Apa utilizată la prepararea betoanelor şi mortarelor poate să provină din
reţeaua publică sau din altă sursă, care îndeplineşte condiţiile tehnice
prevăzute în STAS 790.
5.2. În timpul utilizării pe şantier se va evita ca cupa să se polueze cu
detergenţi, materii organice, uleiuri vegetale, argile, etc.
CONTROLUL CALITĂŢII MATERIALELOR
6 - Controlul calităţii materialelor

6.1. Materialele propuse de Antreprenor sunt supuse încercărilor preliminare de
informare şi încercărilor de reţetă definitivă conform clauzelor tehnice comune a
tuturor lucrărilor rutiere.
Natura lor şi frecvenţa cu care sunt efectuate sunt arătate în tabelul
următor:
Materialul Încercări sau Frecvenţa încercărilor
caracterisitici care se
verifică Încercarea de Încercarea înainte de utilizare
informare
Examinarea datelor La fiecare lot -
din certificatul de
calitate
Constante de volum -
5
O determinare la
fiecare lot
-
aprovizionat
Timpul de priză
Ciment
Rezistenţe mecanice O probă la 100 t
la 2 (7) zile sau la fiecare
-
siloz la care s-a
Rezistenţe mecanice
depozitat lotul
la 28 zile
Starea de conservare Două determi-nări pe siloz sus şi
numai dacă s-a jos
-
depăşit termenul de
depozitare sau au
întârziat factorii de
alterare
din certificatul de aprovizionat
calitate
3
Parte levigabilă - O determinare pe lot de 100 m
Humus La schimbarea -
sursei
Corpuri străine, argilă - O determinare pe lot de 100 m3
în bucăţi, argilă
Agregate
aderentă, conţinut de
carburanţi, mică
3
Granulozitatea O probă la max. O determinare pe lot de 100 m
sorturilor 500 mc pentru
fiecare sort şi
sursă
3
Echivalentul de nisip O determinare O determinare pe lot de 50 m
pentru fiecare
sursă
Rezistenţa la uzura cu O determinare la -
maşina tip Los max.500 mc ptr.
Angeles fiecare sort şi
sursă
Apă Analiza chimică Pentru apa Ori de câte ori se schimbă sursa
potabilă nu este sau când apar condiţii de poluare
cazul. Pentru apa
care nu provine
din reţeaua
publică de apă
potabilă o analiză
ptr.fiecare sursă
din certificatul de aprovizionat
calitate
6
Dimensiuni (diametre Determinări O serie de determinări pe fiecare

şi grosimi) ecarturi obligatorii dacă lot de 100 m
Tuburi din
cantitatea este
beton
mai mare de 100
pentru
ml şi pt.fiecare
canalizare
sursă
Examinarea vizuală a
suprafeţelor interioare
Examinarea datelor La fiecare lot
din certificatul de aprovozionat
Borduri de
calitate
trotuare
din beton Dimensiuni Încercări O încercare pe fiecare lot de
obligatorii dacă 3
500 m
cantitatea este
mai mare de
500 ml pentru
fiecare sursă
Rezistenţa la Idem Idem
încovoiere
Lucrări de drumuri. Agregate naturale de balastieră. Condiţii tehnice de

SR EN 12620+A1:2008
calitate. Agregate pentru betoane.
SR EN 13043:2003AC2004
calitate. Agragate pentru amestecuri ia diverse straturi rutiere.
calitate.Agregate din materiale nelegate sau legate hidraulic pentru SR EN 13242+A1:2008
utilizare în inginerie civilă şi în construcţii de drumuri.
SR EN:933-6/2014 Agregate. Caracteristicile suprafetelor. Coeficient de curgerea agregatelor.

SR EN:933-8+A1/2015 Agregate. Evaluarea partilor fine. Determinarea echivalentului de nisip.
SR EN:933-3/2012 Agregate. Determinarea formei granulelor. Coeficient de aplatizare.
Agregate. Determinarea granulozitatii. Determinarea formei granulelor
SR EN:933-1/2012
prin cernere.
SR EN:933-4/2008 Agregate. Determinarea formei particulelor. Coeficient de forma.
SR EN:933- Agregate. Analiza granulometrica. Site de control. Dimensiuni nominale ale
2/1998(actualizat) ochiurilor.
COMPOZIŢIA ŞI UTILIZAREA MORTARELOR

ŞI A BETOANELOR
7 - Compoziţia şi utilizarea mortarelor

8.1. Mortarele vor avea următoarea compoziţie şi întrebuinţare:
7
Mortar M100 - Destinat tencuielilor de ciment sclivisit, rosturilor de prefabricate

(borduri), umplerii rosturilor tuburilor de canalizare având un dozaj de 400 kg
ciment M 30 sau Pa 35 la mc de nisip.
8. - Prepararea mortarelor de ciment

9.1. Pentru dozarea compoziţiei mortarului, nisipul este măsurat în lădiţe sau în
roabe a căror capacitate prezintă un raport simplu cu numărul de saci de liant de
folosit.
9.2. Mortarul este preparat manual, amestecul nisip şi ciment se face la uscat, pe
o suprafaţă plană şi orizontală din scânduri sau panouri metalice până la
omogenizare perfectă. Se adaugă în mod progresiv, cu o stropitoare, mestecând
cu lopata, cantitatea de apă strict necesară.
Mortarul trebuie să fie foarte bine amestecat pentru ca, frământat cu
mâna, să formeze un bulgăre uşor umezit ce nu curge între degete.
9.3. Mortarul trebuie să fie folosit imediat după prepararea lui. Orice mortar care
se va usca sau va începe să facă priză trebuie să fie aruncat şi nu va trebui
niciodată amestecat cu mortarul proaspăt.
9 – Protectia anticoroziva a betoanelor

Protectia anticoroziva a structurilor din beton la poduri, viaducte, turnuri de racire
impotriva gazelor agresive CO2, SO2, oxid de azot si a solutiilor agresive de NaCl
sau a sulfatilor etc. in zone industriale sau marine se face cumateriale spacifice
aplicate la fata agresata. Se are in vedere SR EN 1504-2, - Materiale de
protectie de suprafata pentru beton.
10 - Compoziţia betoanelor
11.1. La stabilirea compoziţiei betonului se va ţine seama de prevederile “Codului
de Practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton
precomprimat EN-012” luând în considerare
- dozajul minim de ciment prezentat la Art. 11
- lucrabilitatea betonului care trebuie asigurat
8
2
Rezistenţa la compresiune N/mm
11.2 Toleranţele admisibile asupra compoziţiei betonului sunt după cum

urmează:
- pentru fiecare sort de agregat +/-3%
- pentru ansamblul de agregate +/-2%
- pentru ciment +/-2%
- pentru apă totală +/-5%
Prelevarea de agregate şi controlul dozajelor de ciment şi apă sunt
efectuate de Inginer în momentul betonării.
11 - Prepararea betonului
12.1. Betonul va fi preparat mecanic prin amestecul simultan al tuturor
constituenţilor în malaxorul betonierei.
Agregatele vor fi introduse în betonieră în ordinea următoare:
9
- agregatele cu cele mai mari dimensiuni;

- cimentul
- nisipul
- agregatul cu cele mai mici dimensiuni;
- apa
12.2. Duratele minimale ale malaxării corespund următoarelor numere de tururi:
- malaxor cu axă verticală 10 tururi
- malaxor cu axă orizontală 20 tururi
- betonieră cu axă orizontală 20 tururi
- betonieră cu axă înclinată 30 tururi
Duratele maxime nu trebuie să depăşească de 3 ori duratele minimale.
12.3. La betoanele de clasa C8/10 şi C20/25, cantitatea de apă introdusă în
betonieră va fi determinată ţinând cont de umiditatea nisipurilor şi agregatelor,
care va trebui să fie măsurate cel puţin o dată pe zi.
12.4. Utilaje de fabricaţie trebuie să permită măsurarea agregatelor, liantului şi
apei.
12.5. Modul de transport al betonului pe şantier va trebui supus aprobării
Inginerului înainte de execuţie.
12 - Punerea în operă a betonului

13.1. Betoanele pentru fundaţiile bordurilor sunt puse în operă prin batere iar
cele pentru fundaţia trotuarelor şi a intrărilor în curţi prin vibrare.
13.2. Betonul trebuie pus în operă înainte de a începe priza.
13.3. Betonul trebuie să fie ferit de segragaţii în timpul transportului şi în
momentul punerii în operă.
13.4. Antreprenorul va trebui să ia măsurile necesare pentru ca temperatura
betonului în cursul primelor ore să nu depăşească 35°C. Temperatura minimă
care trebuie menţinută în toate punctele betonului este de cel puţin +10°C timp
de 72 ore.
13.5. După terminarea prizei, suprafeţele de beton se tratează prin stropire cu
apă.
13 - Încercarea şi controlul betoanelor – grinzi executate in regie prporie

14.1. În scopul de a verifica corectitudinea fabricării betonului, Inginerul poate, în
orice moment, să ordone încercări de control.
10
14.2. Pentru controlul rezistenţelor, va fi prelevat, la ieşirea din betonieră sau din
malaxor şi de fiecare dată când Inginerul o va considera necesar, un minim de
12 probe în vederea următoarelor încercări:
la 7 zile la 28 zile
- compresiune 3 3
- întindere 3 3
14.3. Dacă încercările la 7 zile conduc la rezistenţe inferioare rezistenţelor

corespunzătoare acestei vârste, Inginerul va trebui să oprească lucrările de
betonare şi de a proceda la o nouă încercare de a relua lucrările de betonare.
El poate subordonarea acceptării sale, lucrarea sau părţi de lucrare în cauză,
cu o refacere la un cost total care poate să atingă 20%.
14.4. Dacă rezistenţele obţinute la 28 zile sunt considerate neacceptabile,
Inginerul va putea sa ordone demolarea lucrării sau o parte din lucrarea în cauză
pe cheltuiela Antreprenorului.
14.5. Consistenţa betoanelor va fi măsurată cu conul Abrams. Ea va trebui să se
situeze între 0,8 - 1,0 din tasarea obţinută cu betonul de probă corespunzător. În
caz contrar cantitatea de apă va fi modificată pentru a reveni la tasarea de
referinţă.
11
14 – Punerea in opera a betoanelor
COFRAJE
1 DATE GENERALE
Cofrajele sunt structuri provizorii alcatuite, de obicei, din elemente refolosibile, care montate in
lucrare, dau betonului forma proiectata.
In termenul de cofraj se includ atât cofrajele propriu-zise, cât si dispozitivele pentru sprijinirea
lor: buloanele, tevile, tirantii, distantierii, care contribuie la asigurarea realizarii formei dorite.
Cofrajele si sustinerile lor se executa numai pe baza de proiecte, intocmite de unitati de
proiectare specializate, in conformitate cu prevederile STAS 7721 – 90, ele trebuind sa fie astfel
alcatuite incât sa indeplineasca urmatoarele conditii:
• sa asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradului de finisare, prevazute in
proiect, pentru elementele ce urmeaza a fi executate, respectându-se inscrierea in
abaterile admisibile prevazute in “Codul de practica pentru executarea lucrarilor din
beton, beton armat si beton precomprimat” indicativ NE 012/1-2007 .
• sa fie etanse, astfel incât sa nu permita pierderea laptelui de ciment;
• sa fie stabile si rezistente, sub actiunea incarcarilor care apar in procesul de executie;
• sa asigure ordinea de montare si demontare stabilita, fara a se degrada elementele de

beton cofrate, sau componentele cofrajelor si sustinerilor;
• sa permita, la decofrare, o preluare treptata a incarcarii de catre elementele care se

decofreaza;
• sa permita inchiderea rosturilor astfel incât sa se evite formarea de pene sau praguri;
• sa permita inchiderea cu usurinta (indiferent de natura materialului din care este

alcatuit cofrajul) a golurilor pentru controlul din interiorul cofrajelor si pentru
scurgerea apelor uzate, inainte de inceperea turnarii betonului;
• sa aiba fetele, ce vin in contact cu betonul, curate, fara crapaturi, sau alte defecte;
• materialele din care se executa sa corespunda reglementarilor specifice in vigoare;
Proiectul cofrajelor va cuprinde si tehnologia de montare si decofrare.

2 CONDITII TEHNICE
In afara prevederilor generale de mai sus, cofrajele vor trebui sa mai indeplineasca urmatoarele
conditii:
12
• sa permita pozitionarea armaturilor din otel beton si de precomprimare;
• sa permita fixarea sigura si in conformitate cu proiectul, a pieselor inglobate din

zonele de capat a grinzilor (placi de repartitie, teci, etc.).
• sa permita compactarea cât mai buna in zonele de ancorare, in special a grinzilor

postîntinse;
• sa asigure posibilitatea de deplasare si pozitia de lucru corespunzatoare a

muncitorilor care executa turnarea si compactarea betonului, evitându-se circulatia
pe armaturile postîntinse;
• sa permita scurtarea elastica la precomprimarea si intrarea in lucru a greutatii proprii,

in conformitate cu prevederile proiectului.
• sa fie prevazute, dupa caz, cu urechi de manipulare, sa fie prevazute cu dispozitive

speciale pentru prinderea vibratoarelor de cofraj, atunci când acestea sunt inscrise in
proiect.
• distantierii cofrajului, lasati in beton, sa nu afecteze durabilitatea sau aspectul

betonului, sa nu introduca incarcari suplimentare asupra structurii.
• cofrajele metalice sa nu prezinte defecte de laminare, pete de rugina pe fetele ce vin

in contact cu betonul.
Legaturile metalice care trebuie extrase din betonul intarit nu vor fi folosite acolo unde fata
betonului este in permanenta expusa. Acolo unde legaturile sunt lasate in beton, acestea se vor
acoperi cu un stat de mortar de minim 40 mm sau cu un strat de mortar cu grosimea egala cu cea
a stratului de acoperire al armaturii, oricare ar fi mai mare.
3 TIPURI DE COFRAJE, TRANSPORT
Cofrajele se pot confectiona din: lemn sau produse pe baza de lemn, metal sau produse pe baza de
polimeri.
• Lemn sau produse pe baza de lemn;
• Tego;
• Doka paschal, unite sau tratate cu rasini sau tipuri similare;
• Metalice;
Cofrajele se clasifica dupa cum urmeaza:

• cofraje fixe, realizate si executate montate pe santier pentru a fi folosite la o singura
trnare de beton;
13
• cofraje stationare la care elementele se folosesc pentru un numar de turnari e betoane;
• cofraje mobile (cofraje glisante, cofraje pasitoare);
Dupa modul de utilizare al elementelor componente:

• cofraje de inventar, la care componentele sunt mijloace de inventar si se folosesc de
mai multe ori;
• cofraje de unica folosinta ( de regula sunt din lemn) care au o singura folosire;
• cofraje pierdute, la care componentele intra in alcatuirea elementelor din beton care
se toarna pe santier;
• cofraje virtuale, la care betonul se toarna in spatii construite anterior (groapa in care
se toarna fundatia). Pentru aceste cofraje abaterile fata de dimensiunile de referinta
din proiect, sunt cele specifice lucrarilor de pamânt si nu cele specifice elementelor
din beton turnat in “cofraje reale”.
Functe de calitatea suprafetei de beton obtinute dupa decofrare:

• cofraje pentru beton aparent;
• cofraje pentru betoane brute; suprafetele obtinute fiind acoperite cu tencuiala, placaje
etc;
4 PREGATIREA LUCRARILOR DE COFRARE

Inainte de fiecare refolosire, cofrajele vor fi revizuite si reparate.
Refolosirea cât si numarul de refolosiri, se vor stabili numai cu acordul Consultantului.
In scopul refolosirii lor, cofrajele vor fi supuse urmatoarelor operatiuni:
• curatirea cu grija, repararea si spalarea lor, inainte si dupa refolosire; când spalarea se
face in amplasament, apa va fi drenata in afara (nu este permisa curatirea cofrajelor
numai cu jet de aer);
• tratarea suprafetelor ce vin in contact cu betonul, cu o substanta ce trebuie sa usureze

decofrarea, in scopul desprinderii usoare a cofrajului. In cazul in care se folosesc
substante lubrifiante, uleioase, nu este permis ca acestea sa vina in contact cu
armaturile. Substantele de ungere a cofrajului trebuie aplicate in straturi uniforme pe
suprafata interioara si trebuie sa nu aiba nici o influenta daunatoare asupra suprafetei
betonului (sa nu pateze betonul, sa nu afecteze durabilitatea betonului, sa nu corodeze
cofrajul). Agentii de decofrare trebuie sa se aplice usor si sa-si pastreze proprietatile
neschimbate in conditii climaterice de executie a lucrarilor.
14
5 MONTAREA COFRAJELOR SI TRATAMENTUL PE PARCURSUL BETONARII

Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele operatii:
• trasarea pozitiei cofrajelor;
• asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor;
• verificarea si corectarea pozitiei panourilor;
• incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor.
In cazurile in care elementele de sustinere a cofrajelor reazema pe teren, se va asigura repartizarea

solicitarilor, tinând seama de gradul de compactare si de posibilitatile de inmuiere, astfel incât sa
se evite producerea tasarilor.
In cazurile in care terenul este inghetat, sau expus inghetului, rezemarea sustinerilor se va face
astfel incât sa se evite deplasarea acestora, in functie de conditiile de temperatura.
6 CONTROLUL SI RECEPTIA LUCRARILOR DE EXECUTIE A COFRAJELOR
In vederea asigurarii unei executii corecte a cofrajelor, se vor efectua verificari etapizate astfel:
• preliminar, controlându-se lucrarile pregatitoare si elementele sau subansamblurile de
cofraje si sustineri;
• in cursul executiei, verificându-se pozitionarea in raport cu trasarea si modul de

fixare a elementelor;
• final, receptia cofrajelor si consemnarea constatarilor in "Registrul de procese verbale

pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse".
Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice necesare pentru proiectarea, procurarea, fasonarea si
montarea armaturilor utilizate la structurile de beton armat si beton precomprimat pentru poduri,
precum si conditiile tehnice ce trebuie îndeplinite de armaturile existente care urmeaza sa fie
înglobate în lucrare.
Pentru conditiile specifice privind fundatiile, suprastructurile din beton armat si din beton
precomprimat se vor respecta si prevederile din capitolele 3,4,5, 6 si 10.
ARMATURI
1 OTELURI PENTRU ARMATURI
Otelul beton trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in Normativ ST009-2011:
Specificatie tehnica privind produse din otel utilizate ca armaturi – cerinte si criterii de
performanta
Tipurile utilizate curent in elementele de beton armat si beton precomprimat si domeniile lor de
aplicare sunt indicate in tabelul urmator si corespund prevederilor din “Codul de practica”
indicativ NE 012-2007.
15
TIPUL DE OTEL SIMBOL DOMENIU DE UTILIZARE

Otel beton rotund neted OB 37 Armaturi de rezistenta sau armaturi
STAS 438/1-89 constructive.
Sârma trasa neteda pentru beton armat STNB Armaturi de rezistenta sau armaturi
STAS 438/2-91 constructive; armaturile de rezistenta
Plase sudate pentru beton armat STNB numai sub forma de plase sau carcase
SR 438/3-98 sudate.
Produse din otel pentru armarea betonului. PC 52 Armaturi de rezistenta pentru betoane de
Otel beton cu profil clasa cel putin C 12/15 (Bc 15).
periodic STAS 438/1-89 PC 60 Armaturi de rezistenta la elemente cu
betoane de clasa cel putin C 16/20
(Bc 20)
Armaturi pretensionate SBP I si
. sârme netede STAS 6482/2-80 SBP II Armaturi de rezistenta la elemente cu
. sârme amprentate SBPA I si betoane de clasa cel putin C 25/30
STAS 6482/3-80 SBPA II (Bc 30)
. toroane TBP
*optional BST500(S)
Pentru otelurile din import este obligatorie existenta certificatului de calitate emis de unitatea care
a importat otelul si trebuie sa fie agrementate tehnic cu precizarea domeniului de utilizare.
In certificatul de calitate se va mentiona tipul corespunzator de otel din ST009-2011, echivalarea
fiind facuta prin luarea in considerare a tuturor parametrilor de calitate.
În cazul in care exista dubiu asupra modului in care s-a efectuat echivalarea, Antreprenorul va
putea utiliza otelul respectiv numai pe baza rezultatelor incercarilor de laborator, cu acordul scris
al unui institut de specialitate si dupa aprobarea Consultantului.
2 LIVRAREA sI MARCAREA OTELULUI BETON
Livrarea otelului beton se va face in conformitate cu reglementarile in vigoare, insotita de un
document de calitate (certificat de calitate/inspectie, declaratie de conformitate) si dupa
certificarea produsului de un organism acreditat, de o copie dupa certificatul de conformitate.
Documentele ce insotesc livrarea otelului beton de la producator trebuie sa contina urmatoarele
informatii:
• denumirea si tipul de otel; standardul utilizat;
• toate informatiile pentru identificarea loturilor;
• greutatea neta;
• valorile determinate privind criteriile de performanta.
Fiecare colac sau legatura de bare sau plase sudate va purta o eticheta, bine legata, care va
contine:
• marca produsului;
• tipul armaturii;
16
• numarul lotului si al colacului sau legaturii;
• greutatea neta;
• semnul CTC.
Otelul livrat de furnizori intermediari va fi insotit de un certificat privind calitatea produselor,

care va contine toate datele din documentele de calitate eliberate de producatorul otelului beton.
3 TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA
Barele de armatura, plasele sudate si carcasele prefabricate de armatura, vor fi transportate si
depozitate astfel incât sa nu sufere deteriorari sau sa prezinte substante care pot afecta armatura
si/sau betonul, sau aderenta beton – armatura.
Otelurile pentru armaturi trebuie sa fie depozitate separat pe tipuri si diametre, in spatii amenajate
si dotate corespunzator, astfel incât sa se asigure:
• evitarea conditiilor care favorizeaza corodarea armaturii;
• evitarea murdaririi acestora cu pamânt sau alte materiale;
• asigurarea posibilitatilor de identificare usoara a fiecarui sortiment si diametru.
4 CONTROLUL CALITATII
Controlul calitatii otelului se va face conform prevederilor prezentate la capitolul 17 din “Codul
de practica” NE 012/1-2007.
5 FASONAREA, MONTAREA sI LEGAREA ARMATURILOR
Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armatura, se va face in stricta
conformitate cu prevederile proiectului.
Inainte de a se trece la fasonarea armaturilor, executantul va analiza prevederile proiectului,
tinând seama de posibilitatile practice de montare si fixare a barelor, precum si de aspectele
tehnologice de betonare si compactare. Daca se considera necesar, va face propuneri de
modificare, ce vor fi supuse aprobarii proiectantului.
Armatura trebuie taiata, indoita si manipulata astfel incât sa se evite:
• deteriorarea mecanica (de ex. crestaturi, loviri);
• ruperi ale sudurilor in carcase si plase sudate;
• contactul cu substante care pot afecta proprietatile de aderenta sau pot produce
procese de coroziune.
Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte. In acest scop se vor indeparta:
• eventuale impuritati de pe suprafata barelor;
• rugina, in special in zonele in care barele urmeaza a fi innadite prin sudura.
Dupa indepartarea ruginii, reducerea sectiunilor barelor nu trebuie sa depaseasca abaterile
prevazute in standardele de produs.
17
Otelul - beton livrat in colaci, sau barele indoite, trebuie sa fie indreptate inainte de a se proceda
la taiere si fasonare fara a se deteriora profilul (la intinderea cu troliul, alungirea maxima nu va
depasi 1 mm/m).
Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate, in asa fel incât sa se evite
confundarea lor si sa se asigure pastrarea formei si curateniei lor, pâna in momentul montarii.
Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub -10ºC. Barele cu profil periodic cu diametrul
mai mare de 25 mm se vor fasona la cald.
Recomandari privind fasonarea, montarea si legarea armaturilor sunt prezentate in Anexa II.1. din
“Codul de practica” indicativ - NE 012/1-2007.
5.1 Prevederi generale, privind confectionarea armaturii pretensionate
La pregatirea tuturor tipurilor de armaturi pretensionate, se vor respecta urmatoarele:

• se va verifica existenta certificatului de calitate, al lotului de otel din care urmeaza a
se executa armatura; in lipsa acestui certificat sau daca exista indoieli asupra
respectarii conditiilor de transport si depozitare (in special in zona cu agresivitate), se
vor efectua incercari de verificare a calitatii in conformitate cu prevederile din STAS
1799/88, pentru a avea confirmarea ca nu au fost influentate defavorabil
caracteristicile fizico - mecanice ale armaturilor (rezistenta la tractiune, indoire
alternanta, etc.);
• suprafata otelurilor se va curata de impuritati (stratul de rugina superficiala

neaderenta) si se va degresa (unde este cazul), pentru a se asigura o buna ancorare in
blocaje, beton sau mortarul de injectare;
• otelurile care prezinta un inceput slab de coroziune nu vor putea fi utilizate decât pe
baza unor probe care sa confirme ca nu le-au fost influentate defavorabil
caracteristicile fizico – mecanice;
• armaturile care urmeaza sa fie tensionate simultan vor proveni pe cât posibil din
acelasi lot;
• zonele de armatura care au suferit o indoire locala ramânând deformate, nu se vor

utiliza, fiind interzisa operatia de indreptare. Daca totusi, in timpul transportului, sau
al depozitarii, barele de otel superior au suferit o usoara deformare, se vor indrepta
mecanic la temperaturi de cel putin +10°C;
• pentru armaturi pretensionate individual, diagrama se va stabili pe probe scurte de

catre un laborator de specialitate, in conformitate cu STAS 6605 - 78 "Incercarea la
tractiune a otelului, a sârmei si a produselor din sârma pentru beton precomprimat";
18
• in cazul fasciculelor postîntinse, valoarea reala a modulului de elasticitate se va

determina pe santier, odata cu determinarea pierderilor de tensiune prin frecare pe
traseu.
La calculul armaturilor pretensionate, confectionarea, montarea si depozitarea armaturilor,

tensionarea, blocarea si injectarea lor, se va tine seama de prevederile constructive cuprinse in
ST009-2011 si “Codul de practica” indicativ - NE 012/1-2007.
6 TOLERANTE DE EXECUTIE
In anexele. ST009-2011 sunt indicate abaterile limita la fasonarea si montarea armaturilor.-
Daca prin proiect se indica abateri mai mici, se respecta acestea.
7 PARTICULARITATI PRIVIND ARMAREA CU PLASE SUDATE
Plasele sudate din sârma trasa neteda STNB sau profilata STPB, se utilizeaza ori de câte ori este
posibil la armarea elementelor de suprafata, in conditiile prevederilor Normativ ST009-2011.
Executarea si utilizarea plaselor sudate se va face in conformitate cu reglementarile tehnice in
vigoare.
Plasele sudate se vor depozita in locuri acoperite, fara contact direct cu pamântul sau cu substante
care ar putea afecta armatura sau betonul, pe loturi de aceleasi tipuri si notate corespunzator.
Incarcarea, descarcarea si transportul plaselor sudate se vor face cu atentie, evitându-se izbirile si
deformarea lor sau desfacerea sudurii.
Incercarile sau determinarile specifice plaselor sudate, inclusiv verificarea calitatii sudarii
nodurilor, se vor efectua conform Normativ ST009-2011.
In cazurile in care plasele sunt acoperite cu rugina, se va proceda la inlaturarea acesteia prin
periere.
Dupa indepartarea ruginii, reducerea dimensiunilor sectiunii barei nu trebuie sa depaseasca
abaterile prevazute in standardele de produs.
8 REGULI CONSTRUCTIVE
Distantele minime intre armaturi precum si diametrele minime admise pentru armaturile din beton
armat monolit, sau preturnat, in functie de diferitele tipuri de elemente, se vor considera conform
Normativ ST009-2011si NE 012/1-2007.
9 INNADIREA ARMATURILOR
Alegerea sistemului de innadire se face conform prevederilor proiectului si prevederilor STAS
10111/2-87 si NE 012-99. De regula, innadirea armaturilor se realizeaza prin suprapunere fara
sudura, sau prin sudura functie de diametrul/tipul barelor, felul solicitarii, zonele elementului (de
ex. zone plastice potentiale ale elementelor participante la structuri antiseismice).
Procedeele de innadire pot fi realizate prin:
• suprapunere;
• sudura;
• mansoane metalo - termice;
• mansoane prin presare.
19
Innadirea armaturilor prin suprapunere trebuie sa se faca in conformitate cu prevederile ST009-

2011.Innadirea armaturilor prin sudura se face prin procedee de sudare obisnuita (sudare electrica
prin puncte, sudare electrica cap la cap, prin topire intermediara, sudare manuala cu arc electric
prin suprapunere cu eclise, sudare manuala cap la cap cu arc electric - sudare in cochilie, sudare
in semimanson de cupru - sudare in mediu de bioxid de carbon), conform reglementarilor tehnice
specifice referitoare la sudarea armaturilor din otel - beton (C 28 - 1983 si C 150 - 1984), in care
sunt indicate si lungimile minime necesare ale cordonului de sudura si conditiile de executie.
Nu se permite folosirea sudurii la innadirile armaturilor din oteluri ale caror calitati au fost
imbunatatite pe cale mecanica (sârma trasa). Aceasta interdictie nu se refera si la sudurile prin
puncte de la nodurile plaselor sudate executate industrial.
La stabilirea distantelor intre barele armaturii longitudinale, trebuie sa se tina seama de spatiile
suplimentare ocupate de eclise, cochilii, etc., functie de sistemul de innadire utilizat.
Utilizarea sistemelor de innadire prin dispozitive mecanice (mansoane metalo - termice prin
presare sau alte procedee) este admisa numai pe baza reglementarilor tehnice specifice sau
agrementelor tehnice.
Pentru a innadi armaturile curbe, raza interioara va respecta prevederile ST009-2011.
10 STRATUL DE ACOPERIRE CU BETON
Pentru asigurarea durabilitatii elementelor/structurilor din protectia armaturii contra coroziunii si
o conlucrare corespunzatoare cu betonul, este necesar ca la elementele din beton armat sa se
realizeze un strat de acoperire cu beton minim.
Grosimea minima a stratului se determina functie de tipul elementului (categoria elementului,
conditiile de expunere, diametrul armaturilor, clasa betonului, gradul de rezistenta la foc, etc).
Grosimea stratului de acoperire cu beton in medii considerate fara agresivitate chimica, se va
stabili conform prevederilor NE 012-2007. Grosimea stratului de acoperire cu beton in mediile cu
agresivitate chimica, este precizata in reglementari tehnice speciale.
In Anexa II.3. a “Codului de practica” NE 012-2007, se prezinta grosimea stratului de acoperire
cu beton a armaturilor pentru elemente/structuri situate in zona litoralului.
Grosimea stratului de acoperire cu beton va fi stabilita din proiect.
Grosimea stratului de acoperire va fi stabilit si cu respectarea normei Eurocod 2.
Pentru a asigura stratul de acoperire, distantieri de plastic sau din mortar vor fi folositi pe timpul
executiei.Folosirea distantierilor metalici sau din lemn este interzisa.
Sârma de legatura din otel inoxidabil poate fi folosita la blocurile de acoperire la suprafetele
expuse, doar daca Consultantul nu a dispus alte masuri.
Capetele ancorajelor sau agrafele nu trebuiesc ancorate in betonul de acoperire.
Imediat, inainte ca betonul sa fie turnat,armatura se va curata de noroi, vopsea ulei, rugina,
zapada sau orice alta substanta care poate avea o reactie chimica adversa , cu efect asupra
armaturii sau a betonului, sau care sa reduca incovoierea.
11 INLOCUIREA ARMATURILOR PREVAZUTE IN PROIECT
In cazul in care nu se dispune de sortimentele si diametrele prevazute in proiect, se poate proceda
la inlocuirea acestora numai cu avizul Consultantului.
Inlocuirea se va inscrie in planurile de executie care se depun la Cartea Constructiei.
20
Distantele minime, respectiv maxime, rezultate intre bare, precum si diametrele minime adoptate,
trebuie sa indeplineasca conditiile din ST009-2011 si NE 012-2017.
12 PROTECTIA ANTICOROZIVA A ARMATURILOR
În cazurile în care, prin graficul de executie sau datorita unor sistari, de la data montarii armaturii
si pâna la data încorporarii ei complete într-un element de beton, vor trece mai mult de 3 luni,
atunci armaturile sau zonele respective de armatura vor fi protejate anticoroziv. Costurile
respective vor fi suportate de catre Antreprenor.
Protectia anticoroziva se va executa numai daca, dupa curatire, sectiunea barelor aceluiasi
element este redusa cu cel mult 5 %. În caz contrar Antreprenorul va propune o solutie care va fi
aprobata de catre Consultant.
Protectia anticoroziva a armaturilor consta în curatirea barelor (rugina, grasimi, impuritati) si
aplicarea materialelor specifice de protectie. Modul de curatire si de aplicare a materialelor de
protectie vor fi conforme cu instructiunile de utilizare a produsului, emise de producator.
Materialele de protectie vor fi însotite de instructiuni de utilizare si de agrementul tehnic si vor fi
acceptate de Consultant.
ÎNCERCĂRI ŞI CONTROALE
A. Încercări preliminare de informare
Aceste încercări care cuprind studii de compoziţie a betoanelor şi a
asfaltului turnat sunt efectuate înaintea începerii fabricării betoanelor şi a
asfaltului turnat.
B. Încercări de control de calitate
Aceste sunt efectuate în cursul lucrărilor în condiţii de frecvenţă
specificate în tabel completat cu dispoziţiile caietului de sarcini speciale.
C. Încercări de control de recepţie
Aceste încercări sunt efectuate fie la sfârşitul execuţiei uneia din fazele
lucrării, fie în momentul recepţiei provizorii a lucrării, în condiţiile precizate în
tabel, completate prin dispoziţiile caietului de sarcini speciale.
Denumirea Natura încercării Categoria de

control
lucrării Frecvenţa
A B C
- Studiul compoziţiei • • -Pentru betoane de
clase > C8/10
Betoane > C8/10 - Încercări la compresiune • • •
-Pe părţi de lucrare
- Încercări la întindere • • •
21
Betoane < C8/10 - Încercări la compresiune • - Pe părţi de lucrări la

cererea dirigintelui
- Încercare la plasticitate •
- Amplasamentul •
- Cotele radierului •
- Pozarea corectă a tubu- •
rilor şi realizarea îmbi-
nărilor între ele
- Realizarea corectă a •
umpluturii
Canalizare - Aşezarea şi execuţia • • - La fiecare lucrare
corectă a gurilor de
scurgere şi a căminelor de
vizitare
- Racordarea între gurile de •
scurgere şi canalizare
- Controlul funcţionării • •
- Amplasament • • •
Borduri de - Realizarea corectă a •
trotuare fundaţiei
- Respectarea cotelor • •
A: Încercări preliminare de informare

B: Încercări de control de calitate
C: Încercări de control de recepţie.
RECEPŢIA LUCRĂRILOR
15 - Recepţia pe faze
15.1. În cadrul recepţiei pe fază (de lucrări ascunse) se va verifica dacă
partea de lucrare ce se recepţionează s-a executat conform proiectului şi atestă
condiţiile impuse de documentaţia de execuţie şi de prezentul caiet de sarcini.
15.2. În urma verificărilor se încheie proces verbal de recepţie pe faze în
care se confirmă posibilitatea trecerii execuţiei la faza imediat următoare.
15.3. Recepţia pe fază se efectuează de Inginerul lucrării şi Antreprenor,
documentul se încheie ca urmare a recepţiei şi poartă ambele semnături.
22
15.4. Registrul cu procese verbale de lucrări ascunse se va pune la

dispoziţia organelor de control cât şi comisiei de recepţie preliminară sau finală.
16 - Recepţia preliminară
16.1. La terminarea lucrărilor sau a unei părţi din acestea se va proceda la
efectuarea recepţiei preliminare a lucrărilor, verificându-se:
- concordanţa cu prevederile prezentului caiet de sarcini şi a proiectului
de execuţie;
- dacă verificările prevăzute în caietul de sarcini au fost efectuate în
totalitate;
- dacă au efectuate recepţiile pe faze şi rezultatul acestora;
- condiţiile tehnice de calitate ale execuţiei, precum şi constatările
consemnate în cursul execuţiei de către organele de control.
În urma acestei recepţii se încheie Proces verbal de recepţie preliminară

şi în care se consemnează eventualele remedieri necesare, termenul de execuţie
a acestora şi recomandări cu privire la modul de ţinere sub observaţie unde s-au
constatat unele abateri faţă de prevederile prezentului caiet de sarcini.
17 - Recepţia finală
La recepţia finală a lucrărilor se va consemna modul în care s-au
comportat lucrările, dacă au funcţionat bine şi dacă au fost bine întreţinute.
Ing. Eduard Popescu
23

5 Podete Tubulare Si Rigole Beton

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

5 Podete Tubulare Si Rigole Beton

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CAIET DE SARCINI PRIVIND REALIZAREA ELEMENTELOR DIN BETON

CAIET DE SARCINI GENERAL ELEMENTE BETONATE, PODETE, SANTURI ,

1 - Obiect şi domeniu de aplicare

1 - Obiect şi domeniu de aplicare

MATERIALE PENTRU MORTARE ŞI BETOANE

3.2. La prepararea betoanelor şi mortarelor se va utiliza unul din următoarele

Clasa XF se aplica sub rezerva aplicarii la elemente rostulite.

La santuri betonate si podete tubulare (dalate): C25/30

La suprastructura ziduri :C25/30 C25/30

Clasa de expunere: XC1

La suprastructura podete tubulare (dalate): C12/15 (cedare la impact)

Clasa de expunere: XC1

3.3. Domeniile de aplicare a acestor tipuri de ciment pentru betoane şi

Cimenturile care vor prezenta rezistenţe mecanice inferioare limitelor

4.5. Granulozitatea nisipului este dată în următorul tabel:

Sortul de nisip Treceri, în % prin sita sau ciurul de:

4.6. În cazul balastului pentru betoane, granulozitatea acestuia trebuie să

CONTROLUL CALITĂŢII MATERIALELOR

6 - Controlul calităţii materialelor

Dimensiuni (diametre Determinări O serie de determinări pe fiecare

Lucrări de drumuri. Agregate naturale de balastieră. Condiţii tehnice de

SR EN:933-6/2014 Agregate. Caracteristicile suprafetelor. Coeficient de curgerea agregatelor.

COMPOZIŢIA ŞI UTILIZAREA MORTARELOR

7 - Compoziţia şi utilizarea mortarelor

Mortar M100 - Destinat tencuielilor de ciment sclivisit, rosturilor de prefabricate

8. - Prepararea mortarelor de ciment

9 – Protectia anticoroziva a betoanelor

11.2 Toleranţele admisibile asupra compoziţiei betonului sunt după cum

- agregatele cu cele mai mari dimensiuni;

12 - Punerea în operă a betonului

13 - Încercarea şi controlul betoanelor – grinzi executate in regie prporie

14.3. Dacă încercările la 7 zile conduc la rezistenţe inferioare rezistenţelor

14 – Punerea in opera a betoanelor

• sa fie etanse, astfel incât sa nu permita pierderea laptelui de ciment;

• sa asigure ordinea de montare si demontare stabilita, fara a se degrada elementele de

• sa permita, la decofrare, o preluare treptata a incarcarii de catre elementele care se

• sa permita inchiderea cu usurinta (indiferent de natura materialului din care este

• materialele din care se executa sa corespunda reglementarilor specifice in vigoare;

Proiectul cofrajelor va cuprinde si tehnologia de montare si decofrare.

• sa permita pozitionarea armaturilor din otel beton si de precomprimare;

• sa permita fixarea sigura si in conformitate cu proiectul, a pieselor inglobate din

• sa permita compactarea cât mai buna in zonele de ancorare, in special a grinzilor

• sa asigure posibilitatea de deplasare si pozitia de lucru corespunzatoare a

• sa permita scurtarea elastica la precomprimarea si intrarea in lucru a greutatii proprii,

• sa fie prevazute, dupa caz, cu urechi de manipulare, sa fie prevazute cu dispozitive

• distantierii cofrajului, lasati in beton, sa nu afecteze durabilitatea sau aspectul

• cofrajele metalice sa nu prezinte defecte de laminare, pete de rugina pe fetele ce vin

• Doka paschal, unite sau tratate cu rasini sau tipuri similare;

Cofrajele se clasifica dupa cum urmeaza:

• cofraje stationare la care elementele se folosesc pentru un numar de turnari e betoane;

• cofraje mobile (cofraje glisante, cofraje pasitoare);

Dupa modul de utilizare al elementelor componente:

Functe de calitatea suprafetei de beton obtinute dupa decofrare:

4 PREGATIREA LUCRARILOR DE COFRARE

• tratarea suprafetelor ce vin in contact cu betonul, cu o substanta ce trebuie sa usureze

5 MONTAREA COFRAJELOR SI TRATAMENTUL PE PARCURSUL BETONARII

• asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor;

• verificarea si corectarea pozitiei panourilor;

• incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor.

In cazurile in care elementele de sustinere a cofrajelor reazema pe teren, se va asigura repartizarea

• in cursul executiei, verificându-se pozitionarea in raport cu trasarea si modul de

• final, receptia cofrajelor si consemnarea constatarilor in "Registrul de procese verbale

TIPUL DE OTEL SIMBOL DOMENIU DE UTILIZARE

• toate informatiile pentru identificarea loturilor;