P. 1
Caiet de sarcini balast sau balast - amestec optimal

Caiet de sarcini balast sau balast - amestec optimal

|Views: 1,178|Likes:
Published by claudellll

More info:

Published by: claudellll on Mar 29, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/12/2013

pdf

text

original

CAIET DE SARCINI FUNDATII DE BALAST SI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL

1

CUPRINS

CAP.I. GENERALITATI Art.1. Obiect si domeniu de aplicare Art.2. Prevederi generale CAP.II. MATERIALE Art.3. Agregate naturale Art.4. Apa Art.5. Controlul calitatii balastului sau a balastului optimal CAP.III. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE Art.6. Caracteristicile optime de compactare Art.7. Caracteristicile efective de compactare CAP.IV. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI Art.8. Masuri preliminare Art.9. Experimentarea punerii in opera a balastului Art.10. Punerea in opera a balastului Art.11. Controlul calitatii compactarii balastului CAP.V. CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE Art.12. Elemente geometrice Art.13. Conditii de compactare Art.14. Caracteristicile suprafetei stratului de fundare CAP.VI. RECEPTIA LUCRARILOR Art.15. Receptia pe faza de executie Art.16. Receptia preliminara, la terminarea lucrarii Art.17. Receptia finala ANEXA – DOCUMENTE DE REFERINTA

2

CAPITOLUL I

GENERALITATI
Art.1. Obiect si domeniu de aplicare Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind executia si receptia straturilor din fundatie de balast sau balast amestec optimal din sistemele rutiere ale drumurilor publice si ale strazilor. El cuprinde conditiile tehnice care trebuie sa fie indeplinite de materialele de constructie folosite, prevazute in SR 662 si de stratul de fundatie realizat conform STAS 6400. Art.2. Prevederi generale 2.1. Stratul de fundatie din balast sau balast optimal se realizeaza intrunul sau mai multe straturi, in functie de grosimea stabilita prin proiect si variaza conform preverilor STAS 6400, intre 15 si 30 cm. 2.2. Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini. 2.3. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. 2.4. Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea « Beneficiarului », verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini. 2.5. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, « Beneficiarul » va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.

CAPITOLUL II

MATERIALE
Art.3. Agregate naturale 3.1. Pentru executia stratului de fundatie se vor utiliza balast sau balast amestec optimal, cu granula maxima de 63 mm. 3.2. Balastul trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet, nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate. 3.3. In conformitate cu preverile SR 662, pct. 2.3.4.2. balastul si balastul amestec optimal, pentru a fi folosite in stratul de fundatie, trebuie sa indeplineasca caracteristicile calitative aratate in tabelul 1.

3

5. • Intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de laborator.2 4 1 12 4 28 8 35 25 60 63 100 3. pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestuia. 3.02 Inferioara 0-63 Superioara 3 10 22 38 50 75 100 0 0. daca indeplineste conditiile din tabelul 1. 16-25. Balastul amestec optimal se poate obtine fie prin amestecarea sorturilor 0-8. 25-63. Limitele de granulozitate ale agregatului total in cazul balastului amestec optimal sunt aratate in tabelul 2.6. fie direct din balast. Agregatul (balast sau balast amestec optimal) se va aproviziona din timp.7.4. Tabel 2.. Aprovizionarea la locul de punere in opera se va face numai dupa efectuarea testelor de laborator complete. Caracteristici Conditii de admisibilitate Amestec Fundatii Completarea optim rutiere sistemului rutier la inghet-dezghet (strat de forma) 0-63 0-63 0-63 Metode de verificare conform Sort Continut de fractiuni Sub 0. Laboratorul Antreprenorului va tine evidenta calitatii balastului sau balastului amestec optimal astfel : • Intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de Furnizor .Tabel 1. Domeniu de granulozitate Limita Treceri in % din greutate prin sitele sau ciururile cu dim de .02 mm Sub 0. in mm 0.. 3. pentru a verifica daca agregatele din depozite indeplinesc cerintele prezentului caiet de sarcini si dupa aprobarea Inginerului. 4 .2 mm 0-1 mm 0-4 mm 0-8 mm 0-16 mm 0-25 mm 0-50 mm 0-63 mm Granulozitate Coeficient de neuniformitate (Un) minim Echivalent de nisip (EN) minim Uzura cu masina tip Los Angeles (LA)% maxim STAS 1913/5 max 3 4-10 12-22 26-38 35-50 48-65 60-75 85-92 100 30 30 max 3 3-18 4-38 16-57 25-70 37-82 50-90 80-98 100 Conform figurii 15 30 50 max 3 3-33 4-53 16-72 25-80 37-86 50-90 80-98 100 15 30 50 STAS 4606 STAS 730 3. in depozite intermediare. 8-16.

3.5. aceasta se corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative prevazute. dimensionate in functie de cantitatea necesara si de esalonarea lucrarilor. pentru fiecare sursa (daca este cazul pentru fiecare sort) La locul de punere in opera STAS 4606 STAS 730 Metoda de determinare conform - 2 3 Umiditate - O proba pe schimb (si sort) inainte de inceperea lucrarilor si ori de cate ori se observa o schimbare cauzata de conditii meteorologice STAS 4606 4 Rezistenta la uzura cu masina tip Los Angeles (LA) O proba la fiecare lot aprovizionat pentru fiecare sursa (sort) la fiecare 5000 tone - STAS 730 5 .10. procedeul de verificare sau caracteristici ce se verifica 1 Examinarea datelor inscrise in certificatul de calitate sau certificatul de garantie Determinarea granulometrica. Neomogenitatea balastului Frecventa minima La aprovizionare La fiecare lot aprovizionat O proba la fiecare lot aprovizonat. Tabel 3. 3. granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din tabelul 1. Depozitarea agregatelor se va face in depozite deschise. de 500 tone. Art. 3. in conformitatea cu prevederile cuprinse in tabelul 3. In cazul in care se va utiliza balast din mai multe surse. prin laboratorul sau. Echivalentul de nisip. aprovizionarea si depozitarea acestora se va face astfel incat sa se evite amestecarea materialelor aprovizionate din surse diferite.9.4. dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in suspensie. Apa Apa necesara compactarii stratului de balast sau balast amestec optimal poate sa provina din reteaua publica sau din alte surse.8. In cazul in care la verificarea calitatii balastului sau a balastului amestec optimal aprovizionat. Actiunea. Controlul calitatii balastului sau a balastului amestec optimal inainte de realizarea stratului de fundatie Controlul calitatii se face de catre Antreprenor. Art.

= umiditatea optima de compactare.3. = d .2. Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla utilajele si dispozitivele necesare punerii in opera a balastului sau balastului amestec optimal. maxima exprimata in g/cm3 Wopt P. Prin incercarea Proctor modificata.1. La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare aratat la art.7.13. 8.u.1. gc. × 100 du max . Caracteristicile efective de compactare 7. in conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrari. = greutatea volumica in stare uscata. in stare uscata.8. exprimata in % in vederea stabilirii gradului de compactare gc. PM 7. drenuri 6 . Masuri preliminare 8. f .M. CAPITOLUL IV PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI Art. La executia stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal se va trece dupa receptionarea lucrarilor de terasamente. Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe prelevate din lucrare si anume : du ef = greutatea volumica. sau de strat de forma. efectiva. conform STAS 1913/13 se stabileste : du max.6.P. Inainte de asternerea balastului se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din fundatii : drenuri transversale de acostament. Caracteristicile optime de compactare Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastului amestec optimal se stabilesc de catre un laborator de specialitate acreditat inainte de inceperea lucrarilor de executie. exprimata in g/cm3 W ef = umiditatea efectiva de compactare. Art.2. 8.CAPITOLUL III STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE Art. exprimata in %.M.e.

exprimat in mc .5. pentru realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini. S = suprafata compactata in intervalul de timp dat. Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face in prezenta Inginerului. Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume : • Grosimea maxima a stratului de balast pus in opera . Art. Antreprenorul va trebui sa realizeze o noua incercare.4. pentrur realizarea grosimii din proiect si pentru o suprafatare corecta. exprimat in m2. efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator. In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast.1. precum si reglarea utilajelor de raspandire. se va asigura in prealabil posibilitatea evacuarii apelor in orice punct al traseului. Experimentarea are ca scop stabilirea. in unitatea de timp.10. Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul sau balastul amestec optimal intr-unul sau mai multe straturi. 9. Antreprenorul este obligat sa efectueze o experimentare pe un tronson de proba in lungime de minimum 30 m si o latime de cel putin 3. Intensitatea de compactare – Q/S Q = volumul de balast pus in opera. suprafetele compactate de fiecare utilaj se cumuleaza. a componentei atelierului de compactare si a modului de actionare a acestuia. va servi ca sector de referinta pentru restul lucrarii. Punerea in opera a balastului sau a balastului amestec optimal 10. • Conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si intensitatea de compactare a utilajului).1. Caracteristicile obtinute pe acest tronson se vor consemna in registrul de santier. in tandem. in functie de 7 . 8.40 m (dublul latimii utilajului de compactare).2. Experimentarea punerii in opera a balastului sau a balastului amestec optimal. 8.9. 9. cum este cazul la autostrazi sau la lucrarile la care drenarea apelor este prevazuta a se face printr-un strat drenant continuu. dupa modificarea grosimii stratului sau a utilajului e compactare folosit. Art.3. Inainte de inceperea lucrarilor. Partea din tronsonul experimental executat cu cele mai bune rezultate. In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut. pentru a servi la urmarirea calitatii lucrarilor ce se vor executa. In cazul straturilor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a drumului. acestea fiind consemnate in registrul de santier. de a se delimita tronsoanele de drum in functie de sursa folosita.longitudinale sub acostament sau sub rigole si racordurile stratului de fundatie la acestea. la cel putin 15 cm deasupra santului sau in cazul rambleelor desupra terenului. in conditii de executie curenta pe santier. precum si alte lucrari prevazute in acest scop in proiect. se vor lua masuri de a nu se amesteca agregatele. In cazul folosirii de utilaje de acelasi tip. stabilite de comun acord si efectuate de un laborator de specialitate. 9.

6. procedeul de verificare sau caracteristica. cu respectarea latimilor si pantelor prevazute in proiect.4. tehnologia si intensitatea Q/S de compactare. pentru verificarea compactarii.7. Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se completeaza. Stropirea va fi uniforma evitandu-se supraumezirea locala.5 m Metode de verificare conform STAS 1913/13 STAS 4606 STAS 1913/15 STAS 12288 Normativ CD 31 3 4 5 6 8 . Este interzisa asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita de gheata. Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie.3. acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu stratul de fundatie. Art. 1 2 Determinarea. 10.000 mp de strat In cate doua puncte situate in profiluri transversale la distante de 10 m unul de altul pentru fiecare banda cu latime de 7. In timpul executiei stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal se vor face. se corecteaza cu materiale de aport si se recompacteaza. 10. 8. Asternerea si nivelarea se face la sablon.grosimea prevazuta in proiect si de grosimea optima de compactare stabilita pe tronsonul experimental. se reniveleaza si apoi se compacteaza din nou. respectandu-se componenta atelierului. incercarile si determinarile aratate in tabelul 4. dar cel putin un test la fiecare 250 m de banda de circulatie Minim 3 probe la o suprafata de 2. Pe drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei. 10.3.5. 10. Controlul calitatii compactarii balastului sau a balastului amestec optimal 11.000mp si minim 5 puncte pentru suprafete>2.2. asigurandu-se totodata si masurile de evacuare a apelor.1. Nr. Crt. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime se stabileste de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire. 10. 10. Este interzisa folosirea balastului inghetat.11. viteza utilajelor de compactare.000mp de strat Zilnic Zilnic in minim 3 puncte pentru suprafete<2. Tabel 4. Compactarea straturilor de fundatie din balast sau balast amestec optimal se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental. sau care raman dupa compactare. care se verifica Incercare Proctor modificata Determinarea umiditatii de compactare si corelatia umiditatii Determinarea grosimii stratului compactat Verificarea realizarii intensitatii de compactare Q/S Determinarea gradului de compactare prin determinarea greutatii volumice in stare uscata Determinarea capacitatii portante la nivelul superior al stratului de fundatie Frecvente minime la locul de punere in opera Zilnic. conform pct. astfel ca acesta sa fie permanent incadrat de acostamente.

pentru drumurile din clasele tehnice I. Elemente geometrice 12. 12.12. Abaterea limita la latime va fi de ±5 cm.II si III : 9 .5 cm diferite de cele admisibile pentru imbracamintea respectiva si se masoara la fiecare 25 m distanta.1. Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum prezentat receptiei.2. Grosimea stratului de fundatie din balast sau din balast amestec optimal este cea prevazuta in proiect. • caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate. aceasta se determina prin masuratori cu deflectometrul cu parghie. minime din densitatea in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13 : . cu care se strapunge stratul. 11. Abaterea limita la grosime poate fi de maximum ± 20mm. densitate.4.13. Panta transversala a fundatiei de balast sau balast amestec optimal este cea a imbracamintii sub care se executa.2. Denivelarile admisibile sunt cu ±0. Declivitatile in profil longitudinal sunt conform proiectului. fata de cotele din proiect pot fi de ±10 mm. la fiecare 200 m de strat executat. Conditii de compactare Straturile de fundatie din balast sau balast amestec optimal trebuie compactate pana la realizarea urmatoarelor grade de compactare. Abaterile limita la cotele fundatiei din balast. conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide. Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului executat : • compozitia granulometrica a balastului utilizat . prevazuta in proiect. • caracteristicile optime de compactare.In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de balast. capacitate portanta). CAPITOLUL V CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE Art. Latimea stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal este prevazuta in proiect. densitate maxima uscata) . 12. Art. indicativ CD 31.3. Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului. 12. obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optima. Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate.

• 95%. Caracteristicile suprafetei stratului de fundatie Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei de 3. . in cel putin 95% din punctele de masurare . in toate punctele de masurare. STAS 12. Uniformitatea executiei este satisfacatoare daca. valoarea coeficientului de variatie este sub 35%. a valorii deflexiunii corespunzatoare vehiculului etalon (cu sarcina pe osia din spate de 115 kN) si a valorii coeficientului de variatie (CV). Praf nisipos.00 m lungime astfel : 10 . Grosimea stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal h(cm) 10 15 20 25 30 35 40 45 50 Valorile deflexiunii admisibile Stratul superior al terasamentelor alcatuit din: Strat de forma Pamanturi de tipul (conform STAS 1243) Conform Nisip prafos. Art. in cel putin 93% din punctele de masurare .• 100%. praf Argila prafoasa.253 nisip argilos argilos – nisipos. praf argila nisipoasa. la nivelul superior al stratului de fundatie.pentru drumurile din clasele tehnice IV si V : • 98%. • 98%. Tabel 5. (P3) argilos (P4) argila prafoasa nisipoasa(P5) 185 323 371 411 163 144 129 118 109 101 95 89 284 252 226 206 190 176 165 156 327 290 261 238 219 204 190 179 366 325 292 266 245 227 213 201 Nota : Balastul din stratul de fundatie trebuie sa indeplineasca conditiile de admisibilitate din SR 662 si STAS 6400. Interpretarea masuratorilor cu deflectometrul cu parghie tip Benkelman efectuate in scopul calitatii executiei lucrarilor de fundatii se va face prin examinarea modului de variatie la suprafata stratului de fundatie. in cel mult 5% din punctele de masurare la autostrazi si in toate punctele de masurare la drumurile de clasa tehnica II si III . Masuratorile de capacitate portanta se vor efectua in conformitate cu prevederile Normativului CD31. Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata daca valorile deflexiunilor masurate nu depasesc valoarea deflexiunilor admisibile indicate in tabelul 5 (conform CD 31).14.

In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini se va face corectarea suprafetei fundatiei. Receptia preliminara (la terminarea lucrarilor) Receptia preliminara se face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari de drum. 13 si 14. Receptia pe faza determinanta Receptia pe faza determinanta stabilita in proiect se efectueaza conform Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii. Receptia finala Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie pentru intreaga lucrare si se va face conform prevederilor Regulamentului aprobat cu HG 273/94. 16.0 cm. 17. 11 . • In profil transversal. aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului in fazele de executie determinante. atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatii sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile art.15. elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor volumul 4/1996. precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control. CAPITOLUL VI RECEPTIA LUCRARILOR Art. conform Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora. masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si nu pot fi mai mari de ±2.5. In urma acestei receptii se incheie « Proces verbal » in registrul de lucrari ascunse. Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitatile impuse de proiect si de caietul de sarcini. 11.0 cm . Art. 12. aprobat cu HG 273/94. Art.• In profil longitudinal. verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si nu pot fi mai mari de ±1.

Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrari de intretinere. Determinarea densitatii straturilor rutiere cu dispozitivul de con si nisip STAS 1913/1 STAS 1913/5 STAS 1913/13 STAS 1913/15 STAS 4606 STAS 6400 STAS 12288 12 . Agregate naturale de balastiera. Determinarea caracteristicilor de compactare. ACTE NORMATIVE Norme metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului. Teren de fundare. 411/1112/2000 publicat in MO 397/24. Conditii tehnice generale de calitate. SR 662 STAS 730 STANDARDE Lucrari de drumuri. Teren de fundare.2000 NGPM/1996 NSPM nr. Determinarea umiditatii.08. Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie. Lucrari de drumuri. Determinarea granulozitatii. Conditii tehnice de calitate. Incercarea Proctor Teren de fundare. 20. 116/1999 II. 79/1998 Ordin MI nr. Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate si drumuri. Normativ pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide Ordin comun MT/MI nr. Metode de incercare. Norme generale de protectia muncii. Determinarea greutatii volumice pe teren. Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere. Norme privind exploatarea si intretinerea drumurilor si podurilor. 775/1998 Ordin AND nr.CD 31 REGLEMENTARI TEHNICE III. Teren de fundare. Metode de incercare. Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali. reparare si exploatare a drumurilor si podurilor.ANEXA DOCUMENTE DE REFERINTA I.

CAIET DE SARCINI FUNDATII DE PIATRA SPARTA SI/SAU DE PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL 13 .

Prevederi generale CAP. 10. Controlul calitatii compactarii straturilor de fundatii CAP. Receptia pe faze de executie Art. Conditii de compactare Art. 4. REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE Art. 9. Caracteristicile optime de compactare Art. Obiect si domeniu de aplicare Art. REGULI SI METODE DE VERIFICARE Art. la terminarea lucrarilor Art. 8. Caracteristicile efective de compactare CAP. 6. 16. MATERIALE Art.II. Apa Art. Receptia finala. 7. Agregate naturale Art. Fundatii din piatra sparta mare 63/80 pe un strat de balast b. Executia straturilor de fundatie a.IV. 11. Experimentarea executiei straturilor de fundatie Art. Controlul calitatii agregatelor inainte de realizarea straturilor de fundatie CAP. Masuri preliminare Art.CUPRINS CAP.I. Elemente geometrice Art. III. 13. Fundatii din piatra sparta amestec optimal Art. Caracteristicile suprafetei stratului de fundatie CAP. RECEPTIA LUCRARILOR Art. Receptia finala ANEXA – DOCUMENTE DE REFERINTA 14 . V. 14.VI. GENERALITATI Art. 3. 5. 2. CONDITII TEHNICE. 15. 1. 12. 17. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE Art.

El cuprinde conditiile tehnice prevazute in SR 667 si SR 662 care trebuie sa fie indeplinite de materialele folosite si in STAS 6400 de stratul de piatra executat. iar acesta este constituit din pamanturi coezive. 2.. Antreprenorul este obligat sa efectueze.6. Cand stratul inferior al fundatiei rutiere este alcatuit din balast. acesta preia si functia de substrat drenant. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini.1. 1. asigurandu-se conditiile necesare privind grosimea. 15 .2.5. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. substrat drenant din balast de minim 10 cm grosime dupa cilindrare. se realizeaza in doua straturi.CAPITOLULI GENERALITI Art. 2. Art. stratul de fundatie din piatra sparta amestec optimal 0/63 se va realiza in mod obligatoriu pe un substrat de fundatie care poate fi: substrat izolator de nisip de 7 cm grosime dupa cilindrare. la cererea proiectantului. 2. 2.4.3.2. Fundatia din piatra sparta amestec optimal 0/63 se realizeaza intrun singur strat a carui grosime este stabilita prin proiect. Prevederi generale 2. verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini. Fundatia din piatra sparta 40/80. Pe drumurile la care nu se prevede realizarea unui strat de forma sau realizarea unor masuri de imbunatatire a protectiei patului. proiectantul va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun. calitatea de drenare si masurile de evacuare a apei. 2. conform prevederilor STAS 6400. un strat inferior de minimum 10 cm de balast si un strat superior din piatra sparta de 12 cm.2. asa cum prevede la pct. Obiect si domeniu de aplicare Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind executia si receptia straturilor de fundatie din piatra sparta sau piatra sparta amestec optimal din sistemele rutiere ale drumurilor publice si ale strazilor. 2.

lemn. nisip grauntos sau savura 0/8 mm ca material de protectie. 14 max . %.2. carbune. Agregate naturale 3. 3. piatra sparta amestec optimal 0/63 mm. Nisipul grauntos sau savura ca material de protectie nu se utilizeaza cand stratul superior este de macadam sau de beton de ciment. split 16/25 mm pentru impanarea stratului superior. in cazul cand pamantul din patul drumului este coeziv si nu se prevede executia unui strat de forma sau balast 0/63 mm. 2 si 3 si nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamant. 5d15p<d15f<5d35p max . Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase. Pentru executia fundatiilor din piatra sparta se utilizeaza urmatoarele agregate: a) Pentru fundatie din piatra sparta mare. b) Pentru fundatie din piatra sparta amestec optimal 0/63 mm: nisip 0/4 mm pentru realizarea substratului. pentru substratul drenant.1.continut de fractiuni sub 0. NISIP – conditii de admisibilitate conform SR 662. Tabelul 1. apa sau inghet. 3. Agregatele folosite la realizarea straturilor de fundatie trebuie sa indeplineasca conditiile de admisibilitate aratate in tabelele 1. resturi vegetale) sau elemente alterate. Agregatele trebuie sa provina din roci stabile.3. 40/80: balast 0/63 mm in stratul inferior. piatra sparta 40/80 mm in stratul superior.continut de fractiuni sub 0.1 mm. 3. adica nealterabile la aer.02 mm. %.C A P I T O L U L II MATERIALE Art. CARACTERISTICI CONDITII DE ADMISIBILITATE PENTRU: STRAT IZOLANT 0/4 STRAT DE PROTECTIE 4/8 5 16 Sort (ochiuri patrate) Granulozitate: .

6x10-3 - BALAST – conditii de admisibilitate pentru fundatii conform SR 662. CARACTERISTICI Sort (ochiuri patrate) Continut de fractiuni. SORT CARACTERISTICA SAVURA PIATRA SPARTA MARE CONDITII DE ADMISIBILITATE 8/16 16/25 25/40 40/63 63/80 PIATRA SPARTA 0/8 Continut de granule: . 2 si 3 din SR 667 3 Nu este cazul Rezistenta la actiunea repetata a sulfatului de sodiu (Na2SO4) 5 cicluri. . Forma granulelor: . .sub 0. moi. poroase si vacuolare. min. max.02 mm . %. %.1 mm. min. %. max. max. Tabelul 2. max. max Uzura cu masina Los Angeles. %.corpuri straine. cm/s. %. %. %.0…63 mm Granulozitate Coeficient de neuniformitate (Un)..fractiuni sub 0. max. Uzura cu masina tip Los Angeles CONDITII DE ADMISIBILITATE 0/63 3 100 Conform figurii 1 15 30 50 PIATRA SPARTA – conditii de admisibilitate conform 667. %. Tabelul 3. max. friabile. min Echivalent de nisip (EN). max: .trec prin ciurul inferior (dmin). Continut de granule alterate.raman pe ciurul superior (dmax). %. - 6 17 . 5 - 5 10 10 5 10 10 5 10 - 1 - 35 1 3 3 30 35 1 35 1 Nu este cazul Corespunzator clasei rocii conform tab.conditii de filtru invers Coeficient de permeabilitate (K). max.coeficient de forma. Coeficient de impuritati: .

25…63 mm Granulozitate Echivalent de nisip (doar in cazul nisipului natural) (EN).00 40.00 50.16…40 mm . mm 10 100 Figura 1 .sub 0.01 treceri % de masa 0.sub 0.00 10.4. 8/16.00 60.00 0. CONDITII DE ADMISIBILITATE 0/40 0/63 3 3 3…14 2…14 42…65 35…55 20…40 20…40 Sa se inscrie intre limitele din tabelul 5 si conform fig.mm (d=0.2 mm .0…8 mm . 25/40 si 40/63.00 20.80F ) 100.00 80.00 70. fie direct de la concasare. Piatra sparta amestec optimal se poate obtine fie prin amestecarea sorturilor 0/8. CARACTERISTICI SORT Continut de fractiuni.Zona granulometrica prescrisa pentru balastul din stratul inferior de fundatie 3. 16/25.02 mm . max: .00 30.00 90.1 1 Site cu ochiuri patrate. PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL – Conditii de admisibilitate. min. daca indeplineste conditiile din tabelul 4 si granulozitatea conform tabelului 5 si figurii 2.2 30 18 . Tabelul 4. %. Amestecul pe santier se realizeaza intr-o instalatie de nisip stabilizat prevazuta cu predozator cu patru compartimente.Site cu ochiuri patrate conform SR EN 933-2.00 0.

Depozitarea se va face pe platforme amenajate. 3. 4. Art.7. intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de laboratorul santierului. Controlul calitatii agregatelor de catre Antreprenor se va face in conformitate cu prevederile tabelului 6.5. agregatele trebuie ferite de impurificari.6. Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel: intr-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de Furnizor. DOMENIU DE LIMITA GRANULOZITATE Inferior 0…40 Superior Inferior 0…63 Superior TRECERI IN % DIN GREUTATE PRIN SITELE SAU CIURURILE CU DIMENSIUNI DE …IN MM 0. Art.2 1 4 8 16 25 40 63 0 2 3 12 28 42 60 75 90 3 10 14 30 50 65 80 90 100 0 1 2 8 20 31 48 60 75 90 3 10 14 27 42 55 70 80 90 100 Conditii de admisibilitate privind coeficientul de forma. Tabelul 5. Agregatele se vor aproviziona din timp in depozitul santierului pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestora. % max.8. 5 cicluri. 30 6 pentru split.9. Aprovizionarea agregatelor la locul punerii in opera se va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca acestea au calitatea corespunzatoare. 3. In timpul transportului de la Furnizor la santier si al depozitarii.1 0. separat pe sorturi si pastrate in conditii care sa le fereasca de imprastiere.Uzura cu masina tip Los Angeles (LA) %. continutul de granule alterate si continutul de impuritati pentru piatra sparta amestec optimal sunt cele indicate in tabelul 3 (pentru piatra sparta). 3. 3 pentru piatra sparta mare 40/63 PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL – Granulozitate. granulozitatea acestuia nu corespunde prevederilor din tabelul 5. 5. 19 . max Rezistenta la actiunea repetata a sulfatului de sodiu (Na2SO4). acesta se corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative prevazute. Apa Apa necesara realizarii straturilor de fundatie poate sa provina din reteaua publica sau din alte surse. 3. Controlul calitatii agregatelor inainte de realizarea straturilor de fundatie Controlul calitatii se face de catre Antreprenor prin laboratorul sau in conformitate cu prevederile cuprinse in tabelul 6. dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in suspensie. impurificare sau amestecare. In cazul in care la verificarea calitatii amestecului de piatra sparta amestec optimal aprovizionata. 3.02 0.

Caracteristicile optime de compactare Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale amestecului optimal de piatra sparta se stabilesc de catre un laborator de specialitate acreditat inainte de inceperea lucrarilor de executie. moi. 500 mc pentru fiecare sort si sursa O proba la max. 500 mc pentru fiecare sort de piatra sparta si sursa O proba la max.Tabelul 6. 500 to pentru fiecare sort si sursa - STAS 4606 SR 667 - STAS 730 - STAS 730 - STAS 730 - STAS 4606 - STAS 730 - STAS 730 C A P I T O L U L III STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE PENTRU STRATUL INFERIOR DE FUNDATIE DIN BALAST SI PENTRU STRATUL DE FUNDATIE REALIZAT DIN PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL Art. 5 cicluri Rezistenta la sfaramare prin compresiune la piatra sparta in stare saturata la presiune normala Uzura cu masina tip Los Angeles FRECVENTA MINIMA LA APROVIZIONARE LA LOCUL DE PUNERE IN OPERA Ori de cate ori apar factori de impurificare METODE DE DETERMINARE CONF. ACTIUNEA. 500 mc pentru fiecare sursa O proba la max. conform STAS 1913/13 se stabileste: 20 . 6. friabile. 500 to pentru fiecare sort si sursa O proba la max. poroase si vacuolare Granulozitatea sorturilor Forma granulelor pentru piatra sparta Echivalentul de nisip (EN numai la produse de balastiera) Rezistenta la actiunea repetata a sulfatului de sodiu (Na2SO4). PROCEDEUL DE VERIFICARE SAU CARACTERISTICILE CARE SE VERIFICA Examinarea datelor inscrise in certificatul de calitate sau certificatul de garantie Corpuri straine: . Prin incercarea Proctor modificata.argila aderenta . 500 mc pentru fiecare sursa O proba la max.argila bucati . La fiecare lot aprovizionat In cazul in care se observa prezenta lor O proba la max. 500 mc pentru fiecare sursa O proba la max.continut de carbune Continutul de granule alterate.

In cazul straturilor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a drumului. exprimata in % Art. exprimata in % in vederea stabilirii gradului de compactare. M . Art. – umiditatea optima de compactare.M.du max.1. functie de sursa folosita. se va asigura inprealabil posibilitatea evacuarii apelor in afara suprafetei de lucru.4. P. 13. 8. 10 cm sau fundatie 21 . acestea fiind consemnate in registrul de santier.5. gc = du ef du max P . 7. in conformitate cu prevederile caietelor de sarcini pentru realizarea acestor lucrari. La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare aratat la art.M.1. In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast sau piatra sparta se vor lua masuri de a nu se amesteca agregatele. Experimentarea executiei straturilor de fundatie 9. in orice punct al traseului. Inainte de inceperea lucrarilor Antreprenorul este obligat sa efectueze experimentarea executarii straturilor de fundatie. C A P I T O L U L IV REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE Art. 8. drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si racordarile stratului de fundatie la acestea – precum si alte lucrari prevazute in acest scop in proiect. 8.1.3. Inainte de inceperea lucrarilor de fundatie se vor verifica si regla toate utilajele si dispozitivele necesare punerii in opera a straturilor de fundatie. exprimata in g/cm3 Wef – umiditatea efectiva de compactare. 8.2.2. Experimentarea se va face pentru fiecare tip de strat de fundatie – strat de fundatie din piatra sparta mare 63/80 pe un strat de balast de min. gc. La executia stratului de fundatie se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor de terasamente sau de strat de forma. la cel putin 15 cm deasupra santului sau deasupra terenului in cazul rambleelor. 9. Masuri preliminare 8. cum este cazul la autostrazi sau la lucrarile la care drenarea apelor este prevazuta a se face printr-un strat drenant continuu. Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe prelevate din lucrare si anume: duef – greutatea volumica in stare uscata efectiva. Inainte de asternerea agregatelor din straturile de fundatie se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din fundatie – drenuri transversale de acostament. de a se delimita tronsoanele de drum in lucru. 8. Caracteristicile efective de compactare 7. – greutate volumica in stare uscata maxima exprimata in g/cm3 Wopt P. x100 7.

30 m cu latimea de cel putin 3. stabilite de comun acord. va servi ca sector de referinta pentru restul lucrarilor. Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume: Grosimea maxima a stratului fundatiei ce poate fi executat pe santier. Art. suprafetele compactate de fiecare utilaj se cumuleaza.4. dupa modificarea grosimii stratului sau a componentei utilajului de compactare folosit. In cazul cand se foloseste tandem de utilaje de acelasi tip. daca grosimea prevazuta in proiect se poate executa intr-un singur strat sau doua si reglarea utilajelor de raspandire. pentru realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini.3. Conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si intensitatea de compactare a utilajului). S – suprafata compactata in intervalul de timp dat. Partea din tronsonul executat. dupa cum este cazul. 9. zi. experimentarea se va face pe tronsoane de proba in lungime de min. Experimentarea are ca scop stabilirea. efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator sau pe teren. Fundatii din piatra sparta mare 63/80 pe un strat de balast a. dupa asternerea in doua reprize a splitului de impanare 16/25. in conditii de executie curenta pe santier. Executia stratului inferior din balast 22 . exprimata in mp. In cazul fundatiei din piatra sparta mare 63/80 experimentarea se va face separat pentru stratul inferior din balast si separat pentru stratul superior din piatra sparta mare. Intensitatea de compactare = Q/S Q – volumul materialului pus in opera. cu sau fara substrat de nisip in functie de solutia prevazuta in proiect.50 m (dublul latimii utilajului de compactare). cu cele mai bune rezultate. fara ca stratul de fundatie sa sufere dislocari sau deformari. a numarului minim de treceri ale acestor rulouri pentru cilindrarea uscata pana la fixarea pietrei sparte 63/80 si in continuare a numarului minim de treceri.5. exprimat in mc. Antreprenorul va trebui sa realizeze o noua incercare. 9. schimb).2. In toate cazurile. 9. Compactarea in acest caz se considera terminata daca rotile ruloului nu mai lasa nici un fel de urme pe suprafata fundatiei de piatra sparta. Executia straturilor de fundatie A. 9.din piatra sparta amestec optimal 0/63. in unitatea de timp (ore. iar alte pietre cu dimensiunea de cca. se mai urmareste stabilirea corecta a atelierului de compactare. pana la obtinerea inclestarii optime. 40 mm aruncate in fata ruloului nu mai patrund in stratul de fundatie si sunt sfaramate. Caracteristicile obtinute pe sectorul experimental se vor consemna in registrul de santier pentru a servi la urmarirea calitatii lucrarilor ce se vor executa. Compactarea de proba pe tronsoanele experimentale se va face in prezenta proiectantului. 10. compus din rulouri compresoare usoare si rulouri compresoare mijlocii. pentru realizarea grosimii respective cu o suprafatare corecta. In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut. a componentei atelierului de compactare si a modului de actionare a acestuia. In cazul fundatiei din piatra sparta mare 63/80.

Denivelarile care se produc in timpul compactarii stratului de fundatie sau care raman dupa compactare. Dupa terminarea cilindarii. pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita de gheata. respectandu-se componenta atelierului. asigurandu-se totodata si masurile de evacuare a apelor. viteza de compactare. avand grosimea rezultata pe tronsonul experimental astfel ca dupa compactare sa se obtina 10 cm. Executia stratului superior din piatra sparta mare 63/80 10. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste de laboratorul de santier tanand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire.7. compactarea se executa cu cilindri compresori netezi de 6 to dupa care operatiunea se continua cu compactoare cu pneuri sau vibratoare de 10-14 tone. se acopera cu material de protectie (nisip grauntos sau savura). Piatra sparta se asterne si se compacteaza la uscat in reprize. se niveleaza si apoi se compacteaza din nou. va fi umezit.2. STRATURI DE FUNDATIE DIN PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL 10. 10. Pe drumurile la care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei. b.3. prealabil asternerii.12.9.1. 10. B. 10. Asternerea si nivelarea nisipului se fac la sablon. 10.3. Piatra sparta mare se asterne. Asternerea si nivelarea se vor face la sablon.5. acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu stratul de fundatie. Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul.10. Pana la inclestarea pietrei sparte. Este interzisa de asemenea asternerea balastului. 10. intr-un singur strat. 10. evitandu-se supraumezirea locala. nu se mai face umplerea golurilor si protectia stratului de fundatie din piatra sparta mare. Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se completeaza. Pana la asternerea stratului imediat superior. Este interzisa executia stratului de fundatie cu balast inghetat. se va executa in prealabil un substrat de nisip de 7 cm. cu respectarea latimilor si pantelor prevazute in proiect pentru stratul de fundatie. In cazul cand stratul superior este macadam sau beton de ciment. Pe terasamentele receptionate. 10. 23 . numai dupa receptia stratului inferior de balast. Compactarea straturilor de fundatie se va face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental.6. se corecteaza cu material de aport si se recompacteaza. cu savura 0/8 sau cu nisip.8. stratul de fundatie din piatra sparta mare astfel executat.4.10. cu respectarea latimilor si pantelor prevazute in proiect. realizate din pamanturi coezive si pe care nu se prevad in proiecte imbunatatiri ale patului sau realizarea de straturi de forma. tehnologia si intensitatea Q/S de compactare. astfel ca stratul de fundatie sa fie permanent incadrat de acostamente. care se compacteaza si apoi urmeaza umplerea prin innoroire a golurilor ramase dupa impanare. piatra sparta se impaneaza cu split 16/25. 10. Stropirea va fi uniforma. 10. conform pct. 8. care . Numarul de treceri a atelierului de compactare este cel stabilit pe tronsonul experimental.11.

10.1. viteza de deplasare a utilajelor de compactare.14.17. Este interzisa executia stratului de fundatie cu piatra sparta amestec optimal inghetata. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabilieste de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire uniforma evitandu-se supraumezirea locala.13.16. corespunzatoare umiditatii optime de compactare. capacitate portanta). 10. Pe substratul de nisip realizat. se completeaza cu acelasi tip de material.15. Controlul calitatii compactarii straturilor de fundatie 11. pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita de gheata. . . densitate. se vor face verificarile si determinarile aratate in tabelul 7. 11. indicativ CD 31.18.Nisipul asternut se umecteaza prin stropire si se cilindreaza. Este interzisa de asemenea asternerea pietrei sparte amestec optimal. 10.caracteristicile optime de compactare obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optima. 10.2. cu frecventa mentionata in acelasi tabel. densitate maxima uscata). Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se decapeaza dupa contururi regulate. cu o eventuala completare a cantitatii de apa. La drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei. In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie aceasta se determina prin masuratori cu deflectometrul cu parghie conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide. respectandu-se componenta atelierului. Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului executat: . piatra sparta amestec optimal se asterne cu un repartizor-finisor de asfalt. 24 . tehnologia si intensitatea Q/S de compactare. sau din piatra sparta amestec optimal.caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate.3. astfel ca acesta sa fie permanent incadrat de acostamente.compozitia granulometrica a agregatelor. 11. Asternerea si nivelarea se fac la sablon cu respectarea latimilor si pantelor prevazute in proiect. In timpul executiei straturilor de fundatie din balast si piatra sparta mare 63/80. asigurandu-se totodata si masurile de evacuare a apelor conform pct. 10. acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu stratul de fundatie.19. Compactarea stratului de fundatie se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental. 8. pe toata grosimea stratului. Denivelarile care se produc in timpul compactarii sau care raman dupa compactarea straturilor de fundatie din piatra sparta mare sau din piatra sparta amestec optimal se corecteaza cu material de aport si se recompacteaza. 10. Art. 10. se reniveleaza si apoi se cilindreaza din nou.

in fata compresorului FRECVENTE MINIME LA LOCUL DE PUNERE IN LUCRU METODE DE VERIFICAR E CONFORM STAS 1913/13 STAS 1913/1 1 2 3 Minim 3 probe la o suprafata de 2000 mp de strat Minim 3 probe la o suprafata de 2000 mp de strat Zilnic - 4 - 5 6 7 Minim 3 pct. DETERMINAREA.toate tipurile de straturi Determinarea gradului de compactare prin determinarea greutatii volumice pe teren: . fiecare banda cu latime de 7.strat de piatra sparta amestec optimal Determinarea grosimii stratului compactat: . Abaterea limita la grosime poate fi de maximum ±20 mm.strat de piatra amestec optimal Verificarea compactarii prin incercarea cu p.strat de piatra sparta amestec optimal Determinarea umiditatii de compactare: . suprafete STAs 12288 >2000 mp de strat Minim 3 incercari la o suprafata de STAS 6400 2000 mp Determinarea capacitatii portante la In cate doua nivelul superior al stratului de fundatie: puncte situate in .toate tipurile de straturi Verificarea realizarii intensitatii de compactare Q/S: .s.strat balast . Ptr.Tabelul 7. REGULI SI METODE DE VERIFICARE Art.5 m. Elemente geometrice 12. 25 .strat balast . 12.1. Suprafete <2000 STAS mp si minim 5 1913/15 pct. CAPITOLUL V CONDITII TEHNICE.strat balast . Grosimea stratului de fundatie este cea din proiect. Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate. cu care se strapunge stratul.CR T. Pt. NR.toate tipurile de straturi de fundatie profiluri transversale la Normativ CD distante de 10 m 31 unul de altul pt. PROCEDEUL DE VERIFICARE SAU CARACTERISTICILE CARE SE VERIFICA Incercarea Proctor modificata: . la fiecare 200 m de drum executat sau la 1500 mp suprafata de drum.

100%. fata de cotele proiectate. Latimea stratului de fundatie este cea prevazuta in proiect. Art. Art. In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini. in cel mult 5% din punctele de masurare la autostrazi si/in toate punctele de masurare la drumurile de clasa tehnica II si III. nu depasesc valoarea deformatiilor elastice admisibile. in toate punctele de masurare. se va face corectarea suprafetei. . care se probeaza prin supunerea la strivire a unei pietre de aceeasi natura petrografica. in valoare absoluta si va fi masurata la fiecare 25 m. 26 . 13. Straturile de fundatie din piatra sparta amestec optimal trebuie compactate pana la realizarea urmatoarelor grade de compactare minime din densitatea in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata. 14. 13. Pentru drumurile din clasele tehnice IV si V: .95%. Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului. Abaterile limita la cotele fundatiei. 13.2. verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si denivelarile admise pot fi de maximum ±1. 12. Abaterea limita la panta este ±4%.3. Capacitatea portanta la nivelul superior al straturilor de fundatie se considera realizata daca valorile deformatiilor elastice masurate.4. II si III . Panta transversala a stratului de fundatie este cea a imbracamintii sub care se executa.Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum prezentat receptiei. .2.0 cm.98%. fata de cotele din proiect pot fi ±10 mm.0 cm. in cel putin 95% din punctele de masurare. care este de 250 sutimi de mm. Conditii de compactare 13. Abaterile limita la latime pot fi ±5 cm.Straturile de fundatie din piatra sparta mare 63/80 trebuie compactate pana la realizarea inclestarii maxime a agregatelor. Declivitatile in profil longitudinal sunt aceleasi ca si cele ale imbracamintilor sub care se executa. Compactarea se considera corespunzatoare daca piatra respectiva este strivita fara ca stratul sa sufere dislocari sau deformari. Caracteristicile suprafetei stratului de fundatie Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul dreptarului de 3. ca si a pietrei sparte utilizate la executia straturilor si cu dimensiunea de circa 40 mm. aruncata in fata utilajului cu care se executa compactarea.1. fata de cotele proiectate. conform STAS 1913/13: Pentru drumurile din clasele tehnice I. in cel putin 93% din punctele de masurare.98%. In profil transversal.3.00 m lungime astfel: In profil logitudinal verificarea se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si denivelarile admise pot fi de maximum ±2. prevazuta in proiect. 12. 12.

elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor volum 4/1996. Art. 13 si 14. Art. 27 . 5. conform Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora. la terminarea lucrarilor Receptia preliminara se face la terminarea lucrarilor. atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatie sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile Art. se efectueaza conform Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii. stabilita in proiect. Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitative impuse de proiecte si de caietul de sarcini. 11. Receptia finala Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie pentru intreaga lucrare si se va face in conditiile respectarii prevederilor Regulamentului aprobat cu HG 273/94. pentru intreaga lucrare. In urma acestei receptii se incheie “Proces verbal” de receptie pe faza in registrul de lucrari ascunse. Receptia preliminara. aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului in fazele de executie determinante. 15. 16. 12. 17.C A P I T O L U L VI RECEPTIA LUCRARILOR Art. aprobat cu HG 273/94. Receptia pe faza determinanta Receptia pe faza determinanta. precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control.

08. . 411/1112/2000 publicat in MO 397/24.Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere. 28 . si intretinerea NGPM/1996 NSPM nr. ACTE NORMATIVE Ordin comun MT/MI nr.Norme generale de protectia muncii. III.Norme privind exploatarea drumurilor si podurilor. reparare si exploatare a drumurilor si podurilor.Normativ pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide. REGLEMENTARI TEHNICE CD 31 . Conditii tehnice de calitate. 116/1999 II.2000 . Ordin AND nr.Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrari de intretinere.Norme metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului. 79/1998 Ordin MI nr. Agregate naturale de balastiera. . STANDARDE SR 662 . 775/1998 . .ANEXA DOCUMENTE DE REFERINTA I.Lucrari de drumuri.

Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari de drumuri. Conditii tehnice de calitate.Teren de fundare.SR 667 . . . STAS 730 STAS 1913/1 STAS 1913/13 STAS 1913/15 STAS 4606 29 . . . Metode de incercare. Incercarea Proctor.Teren de fundare.Teren de fundare. . Determinarea caracteristicilor de compactare.Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate si drumuri. Determinarea greutatii volumice pe teren. Metode de incercare. Determinarea umiditatii.Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali.

EXECUTATE LA CALD CUPRINS 30 .CAIET DE SARCINI IMBRACAMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE.

9. 8. Lucrari pregatitoare Art. 25. 7. Caracteristici fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice Art. 23. GENERALITATI Art. 12. 3. 5. CALITATEA. Documente de referinta ANEXE OPTIONALE (CONFORM PREVEDERILOR PROIECTULUI) Nr. Statia de asfalt Art. 18. Utilizarea geogrilelor la imbracamintile rutiere bituminoase Nr. Receptia preliminara Art. 11. Controlul punerii in opera CAP. 1. Fibre Art. 6. Definirea tipurilor de mixturi asfaltice CAP. 20. Transportul mixturilor asfaltice Art. Controlul fabricatiei CAP. 2. 4. 19. 21.II. 24. Utilizarea materialelor geotextile combinate (geogrile si materiale geotextile) la imbracamintile rutiere bituminoase CAPITOLUL I . Agregate Art. GENERALITATI Art. Autorizarea statiei de asfalt Art. 2. Tratarea suprafetei imbracamintei Art. Fabricarea mixturilor asfaltice Art. MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR Art. 13. Asternerea Art. Reglarea instalatiei de preparare a mixturilor asfaltice Art. IV. 1. Receptia pe faze determinante Art. V. SI PREPARAREA MATERIALELOR Art.VI. Obiect si domeniu de aplicare Art. 14. 22. Filer Art. CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE IMBRACAMINTEI EXECUTATE Art.CAP. Receptia finala ANEXA Nr. RECEPTIA LUCRARILOR Art. III. 16. Compactarea Art. Obiect si domeniu de aplicare 31 . Elemente geometrice si abateri limita CAP. Lianti Art. Controlul calitatii materialelor inainte de anrobare CAP. 17. 5. 3. 10. Compozitia mixturilor Art. Mixtura asfaltica stabilizata cu fibre – Testul Schellenberg Nr. Utilizarea bitumului modificat la stratul de uzura din beton asfaltic Nr. 1. 4. NATURA. MODUL DE PUNERE IN OPERA Art.I. Aditivi Art. Caracteristicile suprafetei imbracamintei Art. 15. 25.

BADPC 25. Art. la care se utilizeaza tipuri de mixturi asfaltice: MASF 8 si MASF 16. in general.4. de uzura. Definirea tipurilor de mixturi asfaltice 2. Imbracamintile bituminoase cilindrate realizate cu alte tipuri de mixturi.2. Caietul de sarcini se aplica la constructia. 32 . beton asfaltic deschis. Bar 16. punerea in opera si controlul calitatii materialelor si straturilor executate. 1. 2. beton asfaltic cu pietris concasat. filer si bitum neparafinos si cuprinde conditiile tehnice de calitate prevazute in SR 174-1 si SR 174. transportul.2. care trebuie sa fie indeplinite la prepararea. beton asfaltic deschis. BADPS 25. la care se utilizeaza urmatoarele tipuri de mixturi asfaltice: BAD 25. 1. din doua straturi si anume: . Imbracamintile rutiere bituminoase cilindrate sunt de tipul betoanelor asfaltice cilindrate executate la cald. modernizarea si reabilitarea drumurilor publice si a strazilor. . cu pietris concasat. 1. BA 8. acesta trebuie sa indeplineasca toate conditiile cerute pentru stratul de uzura. 2.1.3. din mixturi asfaltice preparate cu agregate naturale.1. precum si la constructia drumurilor de exploatare. executate la cald. Tipul de imbracaminte bituminoasa cilindrata la cald se stabileste in proiect de catre Proiectant. mixturi asfaltice stabilizate cu fibre. In cazurile in care imbracamintea bituminoasa cilindrata se executa intr-un singur strat.stratul superior. beton asfaltic deschis. cu criblura.1. Imbracamintile bituminoase cilindrate realizate cu bitum neparafinos pentru drumuri se vor executa conform STAS 174-2. BAPC 16.stratul inferior. 2. Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind imbracamintile bituminoase rutiere cilindrate. Prevederile prezentului caiet de sarcini nu se aplica imbracamintilor executate din mixturi cu nisipuri bituminoase sau executate cu mixturi asfaltice recuperate.3. de legatura. betoane asfaltice bogate in criblura. beton asfaltic rugos. cu pietris sortat. BA 16 si BA 25. fiind alcatuite. se vor executa conform urmatoarelor normative: AND 539 – stabilizate cu fibre de celuloza AND 549 – realizate cu bitum modificat cu polimeri AND 553 – realizate cu bitum aditivat.

2%. tabelul 10. Art. trebuie sa fie spalate in totalitate. 3. Acestia se aplica in conformitate cu indicatiile din tabelul 1. tabelul 5.nisip de concasare 0/4. tabelul 8. conform SR 667. max. umiditatea …………………………………………. coeficient de hidrofilie ……………………………… max.02 mm sa fie de 20%. inainte de a fi introduse in instalatia de preparare. tabelul 3. 8/16. 8/16 sau 16/25. In cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre.cribluri sort 4/8. . .bitum aditivat. conditiile de calitate in conformitate cu prevederile standardelor dupa cum urmeaza: . min. Filerul se depoziteaza in incaperi acoperite. CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR Art. conform SR 662.1..bitum modificat cu polimeri de tipul elastomerilor termoplastici liniari. 80%. Pentru imbracaminti bituminoase se utilizeaza un maestec de sorturi din agregate naturale neprelucrate si prelucrate care trebuie sa indeplineasca. Aprovizionarea cu agregate naturale se va face dupa verificarea certificatelor de conformitate care atesta calitatea acestora. a apei si pereti despartitori.2.nisip natural sort 0/4. Filer Filerul care se utilizeaza la imbracamintile rutiere bituminoase este de calcar sau de creta.pietris si pietris concasat. pentru evitarea amestecarii si impurificarii agregatelor. conform STAs 539. 4. Art. . 3. . Toate agregatele folosite la realizarea mixturilor asfaltice. 5.1 mm) …………. filerul trebuie sa corespunda prevederilor STAS 539 si conditiei suplimentare ca minimum de particule sub 0. 16/25(31). Liantii care se utilizeaza la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse in prezentul caiet de sarcini sunt: . tabelul 2. Nu se admite folosirea filerului aglomerat. Agregate 3. Fiecare tip si sort de agregate trebuie depozitat separat in padocuri.1. 1%. 33 . conform SR 667. . in functie de clasa tehnica a drumului sau categoria strazii trebuie sa fie conform SR 667. sorturi 4/8. ferite de umezeala sau in silozuri cu incarcare pneumatica. Clasa minima a rocii din care s obtin agregatele naturale de cariera.C A P I T O L U L II NATURA.bitum neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 si tip 80/100. prevazute cu platforme betonate. Lianti 5. tabelul 10. conform SR 662. avand pante de scurgere. Caracteristicile fizico-mecanice ale rocii de provenienta a agregatelor naturale de cariera trebuie sa fie conform SR 667. care trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: finetea (continutul in parti fine 0.

3.tip D 60/80 Bitum aditivat: .strat de uzura Imbracaminte bituminoasa cu bitum cu polimeri . cu trafic greu si foarte greu si la alte lucrari speciale (locurile de parcare.tip D 80/100 – zona climaterica rece. In cazul utilizarii bitumului modificat se vor respecta prevederile Normativului AND 549 si cele din ANEXA nr. in cadrul testelor preliminare se va stabili utilitatea aditivarii bitumului.strat de uzura si strat de legatura Imbracaminte bituminoasa cu bitum neparafinos pentru drumuri . pct.strat de legatura (fara fibre) . conform SR+ 754. . etc.2.1.1.tip D 60/80 – zona climaterica calda. In caz contrar se utilizeaza bitumaditivat..tip D 60/80 Bitum modificat Bitum modificat cu polimeri sau Bitum neparafinos pentru drumuri.tip D 60/80 sau Bitum modificat cu polimeri Bitum neparafinos pentru drumuri. in scopul cresterii rezistentei la deformatii permanente la temperaturi ridicate si a rezistentei la fisurare la temperaturi scazute imbracamintile bituminoase. care trebuie sa corespunda prevederilor SR 754 si Normativului AND 537. . . Se va folosi numai bitum aditivat.TIPUL IMBRACAMINTII BITUMINOASE Imbracaminte bituminoasa din mixtura asfaltica stabilizata cu fibre: . . . In functie de calitatea bitumului si natura agregatelor.tip D 60/80a – zona climaterica calda. 1 la prezentul caiet de sarcini. Bitumul de baza folosit la prepararea bitumului aditivat tip D 60/80a si tip D 80/100a este bitumul D 60/80 si respectiv D 80/100.tip D 80/100a – zona climaterica rece Bitum neparafinos pentru drumuri.strat de uzura (cu adaos de fibre) Tabelul 1.strat de legatura Imbracaminte bituminoasa cu bitum aditivat . 34 . pe drumuri de clasa tehnica I…III si pe strazi de categorie tehnica I si II.) se vor executa cu bitum modificat cu polimeri. Conform Normativului AND 549. 1. conform SR 754. . zone cu accelerari si decelelrari frecvente. 5. 5.strat de uzura si strat de legatura Bitumul neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 si tip D 80/100 trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute de SR 754 si Normativul AND 537 si o adezivitate de minimum 80% fata de agregatele naturale utilizate la lucrarea respectiva. conform SR 754: . in cazul in care adezivitatea bitumului pur fata de agregate naturale este mai mica de 80% indiferent de clasa tehnica a drumului sau de categoria tehnica a strazii. TIPUL LIANTULUI Bitum neparafinos pentru drumuri. si 1.3. la care se foloseste.2. conform SR 754.

sa nu fie toxici. Aditivi Aditivii utilizati pentru prepararea bitumului aditivat folosit la executia imbracamintilor bituminoase sunt produse tensioactive. pentru executia imbracamintilor bituminoase. sa fie stabili termic pana la min. fara a afecta celelalte caracteristici ale acestuia. pentru evitarea separarii componentelor si sistem de inregistrare a temperaturii. prevazute cu pompe de recirculare si eventual cu sistem de incalzire.5. curatate in prealabil.Prepararea bitumului aditivat se efectueaza conform Normativului AND 553. Bitumul. Se recomanda ca perioada de stocare sa nu depaseasca max. 140oC. tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice impuse. Fibre Fibrele care pot fi folosite la prepararea mixturii asfaltice stabilizate cu fibre. conform celor prevazute in declaratia de conformitate a calitatii emisa de producator. Emulsia bituminoasa cationica se va depozita in rezervoare metalice verticale. prevazuti su sistem de incalzire cu ulei. Tipul de aditiv si dozajul acestuia in bitum se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de un laborator autorizat. bitumul aditivat se depoziteaza in rezervoare metalice prevazute cu sistem de incalzire cu ulei. Aditivii care se intentioneaza a se utiliza. pompe de recirculare. Aditivii trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii de baza: sa fie compatibili cu bitumul. iar temperatura bitumului aditivat pe perioada de depozitare sa fie de (120…140)oC. Art. 200oC. pe tipuri de bitum. 5. cu respectarea prevederilor STAS 8877. sistem de recirculare sau agitare permanenta. gura de aerisire. sistem de inregistrare a temperaturii (pentru ulei si bitum). corozivi sau inflamabili. sistem de inregistrare a temperaturilor (pentru ulei si bitum). 6. 5. bitumul modificat cu polimeri se depoziteaza in recipienti metalici verticali. pompe de recirculare. Antreprenorul va prezenta agrementul tehnic si certificatul de conformitate a calitatii. Aditivii trebuie sa fie agrementati tehnic reglementarilor in vigoare.4. Art. Pentru amorsari si badijonari se va folosi emulsie bituminoasa cu rupere rapida sau bitum taiat. sa amelioreze adezivitatea bitumului fata de agregatele naturale. astfel: bitumul se depoziteaza in rezervoare metalice prevazute cu sistem de incalzire cu ulei. vor fi supusi aprobarii Beneficiarului. 7. bitumul modificat cu polimeri si bitumul aditivat se depoziteaza separat. gura de aerisire. cu compozitie si structura specifica polar-apolara. Se recomanda ca perioada de stocare sa nu depaseasca 3 zile. 2 zile iar temperatura bitumului modificat pe perioada de depozitare trebuie sa fie de min. sunt fibre sau granule din 35 . Pentru fiecare aditiv la care se cere aprobarea.

nisip de concasare sort 0/4 .nisip de concasare sort 0/4 .nisip de concasare sort 0/4 . 3. TIPUL MIXTURII ASFALTICE AGREGATE NATURALE UTILIZATE Mixturi asfaltice stabilizate cu . 8/16.pietris concasat sort 4/8.filer Beton asfaltic cu pietris concasat . se verifica in conformitate cu prescriptiile din standardele in vigoare ale materialelor respective si SR 174-2 pct.. 16/25 concasat .criblura sort 4/8 si 8/16 . Controlul calitatii materialelor inainte de anrobare Materialele destinate fabricarii mixturilor asfaltice pentru imbracamintile bituminoase.criblura sort 4/8. 4.filer Beton asfaltic deschis cu pietris .nisip natural sort 0/4*) .nisip natural sort 0/4*) . bitumate sau nebitumate. 16/25 . la temperatura de 135÷5oC. Mixturile asfaltice atat pentru stratul de uzura cat si pentru stratul de legatura.nisip de concasare sort 0/4 . in functie de intensitatea de trafic. pentru asigurarea conditiilor aratate la art.epruvetele cilindrice tip Marshall se vor confectiona. 5 si 6 din prezentul caiet de sarcini. cu respectarea urmatoarelor conditii tehnice: .filer Beton asfaltic rugos .filer Betoane asfaltice bogate cu .3. trebuie sa fie agrementate tehnic conform reglementarilor in vigoare.criblura sort 4/8 si 8/16 criblura . 8/16 si 16/25 .filer 36 . functie de tipul mixturii asfaltice conform tabelului 2. 8.pietris concasat sort 4/8. Compozitia mixturilor 9. Tabelul 2.nisip natural sort 0/4 . conform reglementarilor in vigoare. iar incercarile pe epruvete cilindrice tip Marshall se vor face conform STAS 1338-2.nisip natural sort 0/4*) . Tipul si dozajul de fibre in mixtura asfaltica se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de un laborator autorizat.1.filer Beton asfaltic deschis cu criblura . C A P I T O L U L III MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR Art.celuloza. 8/16.criblura sort 4/8 si 8/16 fibre .nisip de concasare sort 0/4 . pot fi realizate integral din agregate naturale de cariera sau din amestec de agregate naturale de cariera si de balastiera.1. 9. Art.

5 5. Studiul in face Antreprenorul in cadrul laboratorului sau autorizat sau il comanda la un laborator autorizat. densitatea aparenta. La confectionarea epruvetelor Marshall conform STAS 1338/1.5…7. 3.6. Tabelul 5.0 6.3 6.filer *) Conform notei de la tabelul 4.0…7.7…7. indicele de curgere-fluaj la 60oC. 7 si 8. numarul de lovituri va fi de 75 pentru straturile de imbracaminte la drumuri de clasa tehnica I. 9.3 6. 9. BAR 16a BAR 16 Strat de uzura BA 16m BA 16. Formula de compozitie. 4.Beton asfaltic deschis cu pietris . Compozitia mixturii asfaltice se stabileste pe baza unui studiu preliminar aprofundat. 2. 9. Beneficiarul.4. 9. II. Dupa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa.5 6. III (respectiv strazi de categoria I.5 I…V I…V I…III II…III I…II III II III IV…V I…IV I…IV I…III II…III I…II III II III IV 37 . 8/16. dozajul de bitum se stabileste la masa totala a mixturii.pietris sort 4/8. inclusiv partile fine. sustinuta de studiile si incercarile efectuate impreuna cu rezultatele obtinute se supune aprobarii Beneficiarului. sunt stabilite in functie de greutatea totala a materialului granular in stare uscata.7…7. 9. Continutul optim de liant se stabileste prin studii preliminare de laborator conform STAS 1338/1.5.2. TIPUL STRATULUI TIPUL MIXTURII ASFALTICE CONTINUTUL DE LIANT DIN MASA MIXTURII ASFALTICE % CLASA TEHNICA A DRUMULUI CATEGORIA TEHNICA A STRAZII MASF 8 MASF 16 BAR 16m.2 5. accepta formula propusa de Antreprenor.0…7.7…6.nisip natural sort 0/4*) . Granulozitatea agregatelor naturale care trebuie sa fie asigurata pentru fiecare tip de mixtura asfaltica este indicata in tabelul 4 si in figurile 1. 16/25 sortat .7…6.3…7. daca nu are obiectiuni sau eventuale propuneri de modificare. 6. stabilita pentru fiecare categorie de mixtura. Toate dozajele privind agregatele si filerul. Limitele procentelor sorturilor componente din agregate sunt date in tabelul 3. 16a 6.3…7.3. 5.2 6. III) si 50 lovituri pentru straturile de imbracaminte pentru celelalte clase si categorii. absorbtia de apa). tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice precizate in prescriptiile tehnice impuse de caietul de sarcini. 3 si trebuie sa se incadreze intre limitele recomandate in tabelul 5.nisip de concasare sort 0/4 . II. Aceste studii comporta cel putin incercarea Marshall (stabilitate la 60oC. 2.0 6. pentru cinci continuturi de liant repartizate de o parte si de alta a continutului de liant prestabilit. sau unele adaosuri.

5 4.3…1. BADPS 25a 6.0…5.0 6.6…1.0 IV…V IV…V IV…V I…III I…V III…V IV…V IV IV IV I…III I…IV III…IV IV 9.0 4. Raportul filer-liant recomandat pentru tipurile de mixturi asfaltice este conform tabelului 6. BA 25a BAPC 16.4 Strat de uzura Strat de legatura 9.8 1. Continutul optim de fibre se stabileste prin studii preliminare de laborator.5…7. . tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice prevazute.8 0. BADPC 25a BADPS 25. BA 8a BA 25.0…5.7.5 5. BAPC 16a BAD 25m BAD 25. BAD 25a BADPC 25. TIPUL STRATULUI TIPUL MIXTURII ASFALTICE Betoane asfaltice rugoase Betoane asfaltice bogate in criblura: .0 4.5…7. Continutul de fibre active in mixturile asfaltice stabilizate cu fibre MASF si MASF 16 va fi in limitele (0.cu dimensiunea maxima a granulei de 25 mm Beton asfaltic cu pietris concasat Betoane asfaltice deschise Tabelul 6.0…7.0)% din masa mixturii asfaltice.8. in functie de tipul fibrei utilizate.5…1.Strat de legatura BA 8.0…5.3…1. FRACTIUN STRAT DE UZURA STRAT DE LEGATURA I DE TIPUL MIXTURII ASFALTICE AGREGAT BA1 BAR1 BAD E 6 BA2 6 25 BADPC BADPS NATURAL BA8 BA1 5 BAR1 MA MAS BAP BAD 25 25 BA8 E DIN 6m BA2 6m SF8 F16 C16 25m BADPC BADPS a AMESTEC BA1 5a BAR1 BAD 25a 25a UL TOTAL 6a 6a 25a Filer si 11109-13 9-13 6-13 9-11 9-13 2-7 2-7 2-7 fractiuni 14 14 38 . RAPORT FILER:LIANT (RECOMANDAT ) 1. Tabelul 3.8 1.6…1.0 4.cu dimensiunea maxima a granulei de 16 mm.0…5. de catre un laborator de specialitate autorizat.8 1.1…1.

% Pietris concasat cu dimensiu nea peste 8mm. TIPUL MIXTURII ASFALTICE MARIMEA OCHIULUI SITEI.% DIFERENTA PANA LA 100% 2245 3458 3960 47-61 4560 6375 - 5572 - - - - - - - - 1834 - 39-58 - - - - - - - - - - 39-58 NOTA: continutul de filer pentru betoanele asfaltice deschise este de minimum 2%.1…4) mm.% Cribluri cu dimensiu nea peste 4mm. BADPS25.% Filer si nisip fractiune a (0. Tabelul 4.% Pietris sortat cu dimensiu nea peste 8mm. CONFORM SR EN 9332 BAD25.39-53 40-55 25-37 42-66 28-45 BAR1 BA2 6 5 BAR1 BA25 6m a BAR1 6a 39 25 mm 16 mm 8 mm 4 mm .BAD25 m. BA16 BAD25a.1 mm.BADP BA8 MASF MASF BAPC1 C25 BA16m BA8a 8 16 6 BA16a BADPC25a. BADPS25a TRECERI PRIN SITE CU OCHIURI PATRATE – SR EN 933-2 9090-100 100 7290909573-90 90 100 100 100 90549566-85 61-74 44-59 66-82 42-61 100 80 100 56-78 42-66 40.din nisipuri sub 0.

2…3.5…4.KN.0 1.5 7. Tabelul 7.4…5. A-TEA (S) E DE T EA DE LA CURGER S/I.10 mm Zona de granulozitat ea amestecului de agregate naturale 30-55 22-42 18-35 11-25 9-13 30-55 22-42 18-35 11-25 9-13 61 3050 2040 1535 8-25 6-13 30-42 21-31 18-25 11-15 9-11 19-28 16-22 13-20 12-16 11-14 20-25 19-22 13-20 11-15 10-14 30-55 21-42 18-35 11-25 9-13 20-35 14-32 10-30 5-20 2-7 Figura 1 Figura 2 Figur Figura Figura Figura Figura a3 4 5 6 7 Figura 8 NOTA: La betoanele asfaltice bogate in criblura destinate stratului de uzura si la betoanele asfaltice deschise pentru stratul de legatura se foloseste nisip de concasaj sau un amestec de nisip de concasaj cu nisip natural.0…5.5…3. 6 2. 3 1.5 1. E(I).0 1.5 8. 60OC.0 7.5 1.5 1.5…4.3…4.min %VOL MIN 6.5…4.5 1.0 1.5…4.63 mm 0. 3 2. 0 2300 IV 5.2 mm 1 mm 0. 6 1. 6 2300 2…5 2…5 BA8 BA25 BA8 Ba25a BA16 BA16a D60/80 D60/80 a D80/10 0 D80/10 0a D60/80 D60/80 a D80/10 0 D80/10 0a IV II III IV II III 8. APARENTA APA.KN.5 6.0 1.20 mm 0.0 40 .4…4. TIPUL TIPUL MIXTURII BITUMUL ASFALTICUI E CATEGOR IA TEHNICA A STRAZII CARACTERISTICILE PE EPRUVETE CILINDRICE TIP MARSHALL STABILIT INDICEL RAPOR DENSITAT ABS.5…4. 0 1.7…4.5…4.mm mm kg/m3.8…5.5 1. 50% pentru BAD25. din care nisipul natural este in proportie de maximum: 25% pentru BA8 si BA16 30% pentru BA25.

0 1.0 1.1…3.5…4.5 1.5 7.5 2…5 BADPS2 5 BADPS2 5a IV 4.2…3.5…4.0 8.0 1.5 2…5 41 .1…5.9…2.0 1.0 1.5 0. 3 2250 I…IV 4.0…6. 6 1.5 8.5…4.5 BAR16 BAR16a 1.5…4.3…4.5…4.0…3.0 1.3…4.5…3. 0 3.0…3.5…4. 0 2.0 1.8…5. 6 1. 0 2250 IV 4.8…5.0 1.5 1.IV…V I D60/80 D60/80 a D80/10 0 D80/10 0a D60/80 D60/80 a D80/10 0 D80/10 0a D60/80 D60/80 a D80/10 0 D80/10 0a D60/80 D60/80 a D80/10 0 D80/10 0a D60/80 D60/80 a D60/80 D60/80 a II III I…II III IV 6.9…2.5…3.5 6.5…4.0 1.0 8.5…4. 0 1. 3 2.5…4. 6 2…5 I…IV 5.5 0. 5 2250 III…IV 4.5 1.5 1. 6 1.5 1.5 1.0 9.5…3.6…5.5 1.5 BAD25 BAD25a 2…5 BADPC2 5 BADPC2 5a III…IV 4.5…4.5…4.0 1. 6 2. 0 2300 3…5 BAPC16 BAPC16a 2300 IV 5.5…4.

100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 0.Zona granulometrica prescrisa pentru mixturile asfaltice BA 8 si BA 8a 42 .01 Site cu ochiuri patrate conform SR EN 933-2.mm treceri % de masa 0. mm 10 100 Figura 1 .1 1 Site cu ochiuri patrate.

mm 100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 0.1 1 10 100 Site cu ochiuri patrate.100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 0. mm 10 100 Figura 2 . mm Figura 3 .1 1 Site cu ochiuri patrate.01 Site cu ochiuri patrate conform SR EN 933-2. BA 16m si BA 16a Site cu ochiuri patrate conform SR EN 933-2.Zona granulometrica prescrisa pentru mixturile asfaltice BA 16.mm treceri % de masa 0.Zona granulometrica prescrisa pentru mixturile asfaltice BA 25 si BA 25a 43 .01 treceri % de masa 0.

mm 10 100 Figura 5 .mm treceri % de masa 0.mm 100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 0.1 1 10 100 Site cu ochiuri patrate.100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 0.Zona granulometrica prescrisa pentru mixturile asfaltice BAR 16.1 1 Site cu ochiuri patrate.01 Site cu ochiuri patrate conform SR EN 933-2. BAR 16m si BAR 16a Site cu ochiuri patrate conform SR EN 933-2.Zona granulometrica prescrisa pentru mixtura asfaltica tip MASF 8 44 . mm Figura 4 .01 treceri % de masa 0.

1 1 Site cu ochiuri patrate.mm treceri % de masa 0.mm treceri % de masa 0.1 1 10 100 Site cu ochiuri patrate.Zona granulometrica prescrisa pentru mixtura asfaltica tip BAPC 16. mm 10 100 Figura 6 . mm Figura 7 .01 Site cu ochiuri patrate conform SR EN 933-2.100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 0.01 Site cu ochiuri patrate conform SR EN 933-2.Zona granulometrica prescrisa pentru mixtura asfaltica tip MASF 16 100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 0. BAPC 16a 45 .

precum si din stratul gata executat.1. BAD 25m. BADPS 25a Art.01 0. caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum neparafinos pentru drumuri si cu bitum aditivat. mm Figura 8 .2.Zona granulometrica prescrisa pentru mixtura asfaltica tip BAD 25.Site cu ochiuri patrate conform SR EN 933-2. se efectueaza conform SR EN 12697-27.1 1 10 treceri % de masa 100 Site cu ochiuri patrate. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice 10. 46 . 10. BADPC 25a. precum si din straturile imbracamintii gata executate. trebuie sa indeplineasca. in timpul studiului de laborator si in timpul controalelor de fabricatie. 10. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturior asfaltice se determina pe corpuri de proba tip Marshall si confectionate din mixturi asfaltice preparate in laborator pentru stabilirea dozajelor optime si din probe prelevate de la malaxor sau de la asternerea pe parcursul executiei.mm 100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 0. conditiile aratate in tabelele 7 si 8. In lipsa unor dispozitii contrare prevederilor caietului de sarcini speciale. Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul executiei lucrarilor.

la 15oC.volum de goluri la 80 de giratii. mm .stabilitate (S) la 60oC.Tabelul 8.indice de curgere (I) la 60oC. max Modulul de elasticitate la 15oC. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum modificat trebuie sa se incadreze in limitele din tabelul 9.zona climaterica rece Rezistenta la oboseala: numarul de cicluri pana la fisurare la 15oC.0 2. max . Caracteristici pe cilindri confectionati cu presa de compactare giratorie: . BADPS 25a 5. min . min: . %. KN.5 2350 3…5 8.fluaj dinamic la 40oC si 1800 pulsuri.absorbtie de apa. BA 25a BADPS 25.volum de goluri la 120 de giratii. BA 8. Rezistenta la deformatii permanente: . BA BADPC 25. BADPC 25a.densitate aparenta. BA 16. BAD 25a.0 2. min. BAD 25. MPa. Tabelul 9. CARACTERISTICA Caracteristici pe cilindri confectionati la presa de compactare giratorie: . min TIPUL MIXTURII ASFALTICE BA 16m BAR 16m BAD 25m 10.0…3. min Rezistenta la oboseala: numarul de cicluri pana la fisurare. .volum de goluri la 80 de giratii. 10-4 mm. BA 8a.0…3. MPa.5 2300 3…6 5.5 2350 2…5 10.0…3.volum de goluri la 120 de giratii. max. 10-4 mm.0 - 5.zona climaterica calda . 25. BA 16a. Modulul de elasticitate la 15oC. min TIPUL MIXTURII ASFALTICE BAR 16.fluaj dinamic la 40oC si 1800 pulsuri.0 2.5 7600 - 4200 3600 - 3600 3000 4 x 10-3 10. BAR 16a. %.0 - 9.0 - - 9. max Rezistenta la deformatii permanente: . max . %. % vol. max. kg/m3. CARACTERISTICA Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall: .5 2900 4500 - 2800 4500 - 4000 4 x 103 47 .3. %.

3000…6000. .stabilitate (S) la 60oC. calculat pentru traficul de perspectiva.0 4. max.5 <3.0 3600 1200 6.5 6. mm/h: Numarul mediu de vehicule1): . mm: Numarul mediu de vehicule1): . 10-4.0 <7.5 2300 3…4 10. 3 – Zona climaterica calda. 10-4 mm. kg/m3.0 <2.5 45oC2) 6. %.6.000 Temperatura 10. 48 .3000…6000. mm .0 3.>6000 Adancimea fagasului.5 <3. max .0 2. min.000 Temperatura 45oC2) 6. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre trebuie sa se incadreze in limitele din tabelul 10.Vehicule de transport marfa si autobuze.5…3.0 6.0 60oC3) 8.2 0.0 <4.5 2300 3…4 7 1. max .volum de goluri.2 7 1.0 4000 1000 NOTA: 1.0 <4.1500…3000.0 8. max. bitum modificat si bitum aditivat se face conform STAS 1338-1 si STAS 1338-2. 10.0 <2.<1500.4.0 7. ale mixturilor asfaltice cu bitum. KN. % Rezistenta la deformatii permanente: . 10. max .0 5. max . min .1500…3000.>6000 Modulul de elasticitate la 15oC. Tabelul 10.fluaj dinamic la 40oC si 1800 pulsuri.0 4. Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete cilindrice tip Marshall.0 8. Testul Schellenberg se efectueaza conform anexei 2.0 4.densitate aparenta. max TIPUL MIXTURII ASFALTICE MASF 8 MASF 16 0.indice de curgere (I) la 60oC.0 4.5…3. CARACTERISTICA Test Schellenberg. Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall: .0 8.0 7. max .9 si 10 se determina conform metodologiilor prevazute de reglementarile tehnice in vigoare. max . 2 – Zona climaterica rece.0 6. min Deformatia permanenta la oboseala (3600 impulsuri) la 15oC.<1500. Caracteristicile prevazute in tabelele 8.0 60oC3) 8. MPa.10. Viteza de deformatie la ornnieraj (VDOP). in 24 h.0 <7.0 2.0 5.0 3.5.0 9.

Determinarea punctului de inmuiere IB se face conform STAS 60. Se interzice incalzirea agregatelor naturale si a bitumului peste 190oC. 11. Se excepteaza verificarea bitumului din mixturile asfaltice tip MASF. In cazul in care nu se dispune de aparatura prevazuta de SR EN 12697-3 sau SR EN 12697-4. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa aiba capacitatea de fabricatie de minimum 80 t/h la o umiditate de 5%. variaza cu temperatura astfel incat la 150oC…180oC. SR EN 12697-3 si SR EN 12697-4.2.3. Bitumul continut in mixtura asfaltica prelevata pe parcursul executiei lucrarilor. de la malaxor sau de la asternere. pentru determinarea acestuia. Centralele de preparare trebuie sa fie automatizate si dotate cu dispozitive de predozare. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice 11. 11. 1 kg de bitum rutier are un volum de (1. respectiv corelarea cantitatii de agregat natural total cu cantitatea de bitum introdusa in uscator-malaxor se face automat.11) l. Resortarea este obligatorie pentru instalatiile in flux discontinuu.09…1. se face conform SR EN 12697-1. a agregatelor naturale si a mixturii asfaltice si sa sigure o precizie a dozarii de +3% pentru agregatele naturale si de +2% pentru bitum si filer. 11. 11. rezervoarele calde. Fiecare dintre rezervoare trebuie sa aiba un indicator de nivel gradat si un dispoztiv de incalzire a liantului pana la temperatura necesara. aceasta trebuie dotata cu sisteme de inregistrare si afisare a temperaturii bitumului. resortare si dozare gravimetrica a agregatelor naturale. 11. Statia de asfalt trebuie sa aiba rezervoare pentru depozitarea unei cantitati de bitum mai mare sau cel putin egala cu media zilnica de consum. trebuie sa prezinte un punct de inmuiere IB cu maximum 9oC mai mare decat bitumul initial utilizat pa prepararea mixturii asfaltice respective.1. In cazul dozarii volumetrice a bitumului se va tine seama de faptul ca densitatea acestuia.1. corectia de umiditate.1. Extragerea si recuperarea bitumului din mixtura. Stocarea. recipientele de bitum si echipamentul de uscare trebuie sa fie dotate cu 49 . in procesul tehnologic.1.2. recuperarea bitumului se face conform STAS 1338-2. 11. Art. precum si dispozitiv de malaxare fortata a agregatelor cu liantul bituminos.1.10. In cazul instalatiilor in flux continuu. evitandu-se supraincalzirea acestuia.2.2. Indiferent de tipul instalatiei. 11.7. in scopul evitarii modificarii caracteristicilor liantului. uscare.2. Statia de asfalt Statia de asfalt va trebui sa fie dotata si sa prezinte caracteristici tehnice care sa permita obtinerea performantelor cerute de diferitele categorii de mixturi prevazute de Caietul de sarcini. incalzirea si dozarea bitumului. Prelevarea mixturii asfaltice se face conform SR EN 12697-27.1. Pentru controlul temperaturii. dozare gravimetrica sau volumetrica a bitumului si filerului. iar pregatirea probelor de mixtura asfaltica in vederea extragerii bitumului din mixtura asfaltica se face conform SR EN 12697-28. pe computer.

Malaxarea Instalatia de preparare a mixturilor trebuie sa fie echipata cu un malaxor capabil de a produce mixturi asfaltice omogene. Datele privind verificarile trebuie trecute intr-un registru specific.4.3%.5 11.3. uscarea si incalzirea agregatelor. si suficient de late. pe platforme amenajate cu pereti despartitori pentru evitarea contaminarii sorturilor. 11.3. avand in vedere ca depozitele nu trebuie sa fie mai inalte de 6 m si cu un raport de lungime /latime de 3 m.4. etichetate.2.5 16…25 8…16 4…8 1…4 0. in silozuri de tip descoperit. La statia de asfalt. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa fie dotata cu un sistem automat de alimentare si dozare a bitumului. 11. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice va fi dotata si cu echipamentul mecanic necesar pentru uscarea si incalzirea agregatelor.5% fata de dozajul din reteta aprobata de proiectant.63 0.5. Stocarea. astfel incat sa permita depozitarea volumului de agregate necesar lucrarilor. tabel 4). a caror functionare trebuie verificata frecvent. 11.1 ABATERI ADMISE FATA DE DOZAJ. cu abaterile admise fata de granulozitatea prescrisa din tabelul 11 (conform SR 174-2. FRACTIUNEA . Abaterea pentru continutul de bitum fata de dozajul stabilit prin reteta aprobata de proiectant privind compozitia mixturii asfaltice este de +0. Tabelul 11. cu toleranta (pe volum) de 1.3. 11.1. 11.4. Antreprenorul va trebui sa asigure stocarea a cel putin o treime din agregatele necesare lucrarii pentru un an de lucru. Platformele trebuie sa fie pavate (cu beton de ciment sau asfalt. dozarea.4. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de echipamentul mecanic necesar pentru alimentarea uniforma a agregatelor astfel incat sa se mentina o productie constanta. Zona in care sunt depozitate agregatele trebuie sa fie usor accesibila si cu scurgerea apelor asigurata. Nu se admite folosirea filerului aglomerat. mm 25…31. Depozitarea se va face pe sorturi. care sa permita dozarea filerului.20…0.2.2 0…0. % ±5 ±5 ±5 ±5 ±4 ±3 ±2 ±1.termometre. Daca. filerul trebuie sa fie depozitat in silozuri prevazute cu dispozitive de alimentare si extragere corespunzatoare (pneumatica).1…0. 11. cuva malaxorului nu 50 . Agregatele trebuie sa fie dozate gravimetric iar instalatia de dozare trebuie sa permita alimentarea agregatelor conform retetei aprobata de proiectant privind compozitia mixturii asfaltice. Stocarea si dozarea filerului.

1. ea trebuie sa fie prevazuta cu o capota pentru a impiedica pierderea prafului prin dispersie. si tabel 1. observatii vizuale. acestea se vor completa sau se vor reface inainate de autorizarea statiei de asfalt de catre proiectant. 13.2. etc. Daca amenajarile nu sunt terminate sau prezinta deficiente. . Toleranta admisa a temperaturii bitumului este de +3oC. pct. 13. a depozitelor la statie si a celor intermediare. acesta va trebui sa fie incalzit. 11. Daca se foloseste buncar de stocare. La iesirea din lamaxor trebuie amenajate dispozitive si luate masuri speciale pentru evitarea segregarii mixturii asfaltice in timpul stocarii si/sau la incarcarea in mijloace de transport. Autorizarea statiei de asfalt.este inchisa. Durata de malaxare va fi functie de tipul de instalatii de preparare si tipul de mixturi si se va stabili in cadrul operatiunii de reglare a statiei de asfalt inaintea inceperii fabricatiei. a cailor de acces la depozite si la instalatia de preparare a mixturilor. Antreprenorul trebuie sa supuna acceptarii Beneficiarului lucrarii. 9). Art. amenajarea corespunzatoare a depozitelor de agregate (betonarea platformelor. Conform SR 174-2. 13. Fabricarea mixturilor asfaltice Fabricarea mixturilor asfaltice pentru imbracamintile rutiere bituminoase va trebui realizata numai in statii automate de asfalt. in limitele tolerantelor admise. Art.2.2. Trebuie evitata incalzirea prelungita a bitumului sau reincalzirea aceluiasi bitum de mai multe ori.160oC la 170oC pentru mixturi cu bitum D 80/100. Beneficiarul va verifica punerea ei in functiune dupa ce va constata ca debitele materialelor constituiente permit obtinerea amestecului prescris. statia de asfalt care va fi utilizata la realizarea lucrarilor. existenta peretilor despartitori intre sorturile de agregate. suprafete suficiente de depozitare.). Temperaturile din partea superioara a intervalului se utilizeaza la executia imbracamintilor rutiere bituminoase in zone climatice reci (vezi fig. Stocarea si incarcarea mixturilor. Instalatia trebuie sa fie prevazuta cu un sistem de blocare pentru impiedicarea golirii malaxorului inainte de terminarea duratei de malaxare. ca anrobarea celor mai mari granule sa fie asigurata intr-un mod corespunzator. 51 . temperaturile diferitelor tipuri de bitumuri la prepararea mixturilor asfaltice trebuie sa fie cuprinse intre urmatoarele valori: . ca dispozitivele de masurare a temperaturilor sunt etalonate si ca malaxorul functioneaza corespunzator. Conditia pentru autorizare o constituie si existenta tuturor dotarilor si amenajarilor la statie. Inaintea inceperii executiei. O atentie deosebita se va da in special respectarii prevederilor privind continutul de liant si se va urmari prin.6.165oC la 175oC pentru mixturi cu bitum D 60/80. fara pierderi de materiale. 12. asigurarea scurgerii si indepartarii apelor.

1.Nu se vede Temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor va fi stabilita astfel ca.4.3. dozat separat. Antreprenorul trece la operatiuni de reglare si etalonare: calibrarea dozatoarelor calde si reci pentru agregate. Reglarea instalatiei de preparare a mixturilor asfaltice 14. conform dozajelor stabilite si se introduc in malaxor unde se amesteca.2. 13.2. verificarea functionarii malaxorului. pct. calibrarea dozatorului pentru filer.2. 52 .2. Conform SR 174-2 pct. Daca penetratia bitumului nu este corespunzatoare se renunta la utilizarea lui. atunci este necesara determinarea penrtratiei acestuia.170oC…190oC pentru mixturi cu bitum D 60/80 . Continutul de apa al agregatelor dupa uscare. 13. Art.Daca totusi din punct de vedere tehnologic nu a putut fi evitata reancalzirea bitumului. astfel incat curba de granulozitate a a mestecului de agregate naturale obtinuta. cu filerul rece. Se interzice incalzirea agregatelor peste 190oC pentru a evita arderea liantului. .2. 2. acestea se resorteaza pe ciururile instalatiei apoi se cantaresc. verificarea ecranului dozatorului. 14. 9). temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor trebuie sa fie intre urmatoarele valori: . Se introduce bitumul incalzit. Dupa incalzirea agregatelor naturale in uscator. Conform SR 174-2. tinand seama de racirea care are loc in timpul transportului si a asteptarilor in conditiile climatice concrete.165oC…180oC pentru mixturi cu bitum D 80/100 Temperaturile din partea superioara a intervalului se utilizeaza la executia imbracamintilor rutiere bituminoase in zone climaterice reci (vezi figura 9). Inainte de autorizarea statiei de asfalt. si tabel 1.5% si trebuie verificat cel putin o data pe zi. Temperaturile din partea superioara a intervalului se utilizeaza la executia imbracamintilor rutiere bituminoase in zone climatice reci (vezi fig.2. in limitele de toleranta din tabelul 11. trebuie sa nu depaseasca 0. si tabel 1. 13. a dispozitivelor de masurare a temperaturilor.155oC…170oC pentru mixturi cu bitum D 80/100. sa corespunda celei calculate in laborator. calibrarea dozatorului pentru liant. Incalzirea agregatelor naturale se va face in uscatorul instalatiei de preparare a mixturilor afaltice. sa se asigure temperatura ceruta la asternerea si compactarea mixturii. Dupa autorizarea statiei de asfalt de catre Beneficiarul lucrarii. predozatoarele instalatiei de preparare a mixturilor asfaltice trebuie reglate prin incercari. temperatura agregatelor naturale in uscator trebuie sa fie intre urmatoarele valori: .160oC…180oC pentru mixturi cu bitum D 60/80.2. 14. Durata de amestecare este in functie de tipul instalatiei si trebuie sa fie suficienta pentru realizarea unei anrobari complete si uniforme a agregatelor naturale si a filerului cu liantul bituminos. dozat in prealabil si se continua amestecarea.

dupa care sa supuna din nou aprobarii Beneficiarului autorizatia de punere in exploatare. Antreprenorul va trebui sa le inlocuiasca. urmare reglajelor. inclusiv abaterile admisibile la continutul de liant) X X X X 53 . Daca. Controlul fabricatiei Controlul calitatii mixturilor asfaltice trebuie facut prin verificari preliminare. inclusiv e stabilirea duratei de malaxare Incadrarea agregatelor in zona de granulozitate indicata in caietul de sarcini pentru tipul de mixtura asfaltica proiectat. cu frecventa mentionata in tabelul 12. inclusiv starea de curatenie (continutul de impuritati) a agregatelor Temperatura liantului la introducerea in malaxor Temperatura agregatelor naturale uscate si incalzite la iesirea din toba de uscare Functionarea corecta a dispozitivelor de cantarire sau dozare Granulozitatea amestecului de agregate naturale la iesirea din malaxor. 14.3. sa efectueze din nou reglajul. FAZA NATURA CONTROLULUI SAU VERIFICARII CATEGORIA CONTROLULUI * A B C X X X FRECVENTA CONTROLULUI SAU A VERIFICARII Pentru fiecare tip de produs Inaintea inceperii fabricatiei fiecarui tip de mixtura La inceputul campaniei de lucru sau ori de cate ori se utilizeaza alte agregate Permanent Permanent X La inceputul fiecarei zile de lucru Zilnic sau ori de cate ori se observa o calitate necorespunzatoar e a mixturilor asfaltice StuStudiul compozitiei mixturii diu Exe. 14.14. verificari de rutina in timpul executiei si verificari in cadrul receptiei la terminarea lucrarilor. Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plata pentru imobilizarea utilajului si/sau a personalului care-l deserveste. inainte de adaugarea liantului (aceasta trebuie corelata cu dozajul de bitum stabilit pentru mixtura. anumite aparate sau dispozitive ale instalatiei se dovedesc defectuoase. cu atat mai mult in caz de anulare a autorizatiei. Tabelul 12. 15. in tot timpul cat dureaza operatiunile pentru obtinerea autorizatiei de punere in exploatare. Art.4.5.Controlul reglajului instalatiei de cuti preparare a mixturii. Autorizatia de punere in exploatare va fi data de proiectant dupa ce va constata ca debitele fiecarui constituient permit sa se obtina amestecul prescris in limitele tolerantelor admise.

acesta se curata si se matura. Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate. precum si pe vreme rece (+10oC…+15oC). care trebuie sa corespunda dozajelor stabilite de laborator. prin extractii Zilnic X X Cate o proba de 20 kg la fiecare 200-400 to de mixtura. 16. astfel incat sa fie evitate intreruperile procesului de executie a imbracamintii.1. care trebuie sa fie curatate de orice corp strain si uscate inainte de incarcare.1. In cazul stratului suport din macadam.1. Transportul mixturilor asfaltice 16. Pregatirea stratului suport 17.1. indiferent de anotimp. pacura.2. Fluaj Densitatea aparenta Marshall Absorbtia de apa Marshall X X In fiecare ora a programului de lucru Zilnic. 11 si la pct. praful si orice poate afecta legatura intre stratul suport si imbracamintea bituminoasa trebuie indepartata.10. cotele stratului suport. Materialele neaderente.2. etc.2.din caietul de sarcini. Art. Lucrari pregatitoare 17. Inainte de astenerea mixturii. autobasculantele trebuie acoperite cu prelate speciale. 17.2. 17. Dupa curatare se vor verifica.) este interzisa. Caracteristicile fizico-mecanice: Stabilitatea la 60oC Indicele de curgere. in functie de productivitatea statiei C A P I T O L U L IV MODUL DE PUNERE IN OPERA Art. cu tolerantele admise indicate in tab. urmarindu-se degajarea pietrelor de surplusul agregatelor de colmatare. Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta (motorina. imediat dupa incarcare. Volumul mijloacelor de transport. stratul suport trebuie bine curatat. 54 . se efectueaza cu autocamioanele cu bene metalice bine protejate pentru eliminarea pierderilor de temperatura. care trebuie sa fie conform proiectului de executie. La distante de transport mai mari de 20 km sau cu durata de peste 30 minute. este determinat de productivitatea instalatiei de preparare a mixturii asfaltice si de punerea in opera.1.Temperatura mixturilor asfaltice la preparare Incadrarea dozajului de bitum in dozajul stabilit in laborator Verificarea compozitiei mixturii asfaltice: granulozitatea agregatelor si dozajul de bitum. 16.

Compactarea si umiditatea trebuie sa fie uniforma pe toata suprafata stratului suport.5) kg/mp. In cazul in care stratul suport de beton de ciment prezinta fisuri sau crapaturi se recomanda acoperirea totala a zonei respective cu straturi bituminoase. 17.1. ramasa dupa aplicarea amorsajului. La executarea imbracamintilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru si stratul suport cu o emulsie de bitum cationica cu rupere rapida. 17. Caracteristicile emulsiei trebuie sa fie de asa natura incat ruperea sa fie efectiva inaintea asternerii mixturii bituminoase. In functie de natura stratului suport. Art. cantitatea de bitum pur.2.2. La utilizarea bitumului tip D 60/80 asternerea se face pana la 15 septembrie. Asternerea mixturilor asfaltice se face in perioada martie-octombrie la temperaturi atmosferice de peste 10oC. 17.2. in conditiile unui timp uscat. Amorsarea se va face in fata finisorului la o distanta maxima de 100 m. armate cu geosintetice. 17. fie prin frezare. care poate regla cantitatea de liant pe metru patrat in functie de natura stratului suport. conform prevederilor din proiectul de executie. 18.2. Liantul trebuie sa fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturii asfaltice. La imbracamintile bituminoase executate pe strat suport de beton de ciment sau macadam cimentat.4. trebuie sa fie de (0.In cazul in care stratul suport este constituit din imbracaminti existente.2.4.1. dupa caz.5. Amorsarea 17. Amorsarea stratului suport se va face cu un dispozitiv special. pentru strat de uzura pe strat de legatura cand stratul de uzura se executa la interval mai mare de trei zile de la executia stratului de legatura. 5. fie prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtura asfaltica. 17. Punerea in lucru a geogrilelor si/sau a materialelor geotextile combinate se va face conform prevederilor din Anexa nr. cand grosimea totala a straturilor rutiere din mixturi asfaltice este mai mica de 15 cm.1.1.2. Dupa amorsare se asteapta timpul necesar pentru punerea si uscarea emulsiei bituminoase. 17. Asternerea 18.2. 17.3. aducerea acestuia la cotele prevazute in proiectul de executie se realizeaza. rosturile se acopera pe o latime de minimum 50 cm cu geosintetice sau alte materiale agrementate tehnic.3. 4 si Anexa nr. 55 . Materialele geosintetice se aplica pe un strat nou de mixtura asfaltica in grosime de minimum 2 cm.3…0. Suprafata stratului suport trebuie sa fie uscata. Stratul suport se va amorsa obligatoriu in urmatoarele cazuri: pentru strat de legatura pe stratul de baza din mixtura asfaltica sau pe stratul suport din imbracaminti asfaltice existente.

in mod uniform. 18. 18. dupa realizarea unui sector experimental. pana la 120oC. Mixtura asfaltica trebuie asternuta continuu. Mixturile asfaltice a caror temperatura este sub cea prevazuta in tabelul 13 vor fi refuzate si evacuate urgent din santier. Atunci cand acest lucru nu este posibil. latimea benzilor de asternere si pozitia rosturilor longitudinale ce urmeaza sa fie executate. Asternerea se va face pe intreaga latime a caii de rulare. In cazul lucrarilor executate in spatii inguste (zona casetelor) asternerea mixturilor asfaltice se poate face manual. conform prevederilor de la pct.3. Grosimea maximala a mixturii raspandite printr-o singura trecere este cea fixata de caietul de prescriptii speciale sau de proiectant.8. In cazul unor intreruperi accidentale care conduc la scaderea temperaturii mixturii ramasa necompactata in amplasamentul repartitorului. la propunerea Antreprenorului. cu ajutorul unui aport de material proaspat depus inainte de compactare. cu repartizatoare-finisoare prevazute cu sistem de nivelare automat pentru drumurile de clasa tehnica I.2. Capatul benzii intrerupte se trateaza ca rost de lucru transversal.10. Concomitent se efectueaza si curatirea buncarului si grinzii vibratoare a repartizatorului. ramase in capatul benzii. temperaturile prevazute in tabelul 13.7.18. 18. 56 . Tabelul 13. TIPUL LIANTULUI D 60/80 D 80/100 TEMPERATURA MIXTURII ASFALTICE LA ASTERNERE oC min. Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de sosire a mixturilor de la statie si cat se poate de constanta ca sa se evite total intreruperile. mm Inceput 140 135 Sfarsit 110 100 Masurarea temperaturii va fi efectuata din masa mixturii.4. ca urmare a unei intreruperi accidentale. In acelasi fel se va proceda si cu mixturile asfaltice care se racesc in buncarul finisorului. Mixtura asfaltica trebuie asternuta continuu pe fiecare strat si pe toata lungimea unei benzi programata a se executa in ziua respectiva. imediat dupa asternere. 145 140 TEMPERATURA MIXTURII ASFALTICE LA COMPACTARE oC. Asternerea mixturilor asfaltice se efectueaza numai mecanizat. 18. Aceasta operatie se face in afara zonelor pe care exista sau urmeaza a se asterne mixtura asfaltica. in functie de tipul liantului. in buncarul finisorului. 18. 18. atat din punct de vedere al grosimii cat si cel al afanarii. Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare. se compacteaza imediat suprafata nivelata si se indeparteaza resturile de mixturi. II si III si care asigura o precompactare.6. se procedeaza la scoaterea acestui utilaj din zona de intrerupere.5. Antreprenorul supune aprobarii Beneficiarului. 18. Antreprenorul trebuie sa dispuna de un personal calificat pentru a corecta eventualele denivelari.

19. taierea nu mai este necesara. Aceasta experimentare se face inainte de inceperea asternerii stratului in lucrarea respectiva. Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut se determina. iar mixtura pentru banda adiacenta se asterne. depasind rostul cu 5…10 cm. se taie pe toata grosimea stratului.9.10. Compactarea 19. longitudinale si transversale. operatie dupa care se efectueaza compactarea pe noua banda. impingandu-se inapoi cu o racleta. utilizand mixturi asfaltice preparate in conditii similare cu cele stabilite pentru productia curenta. In buncarul utilajului de asternere.2. 18.5%. cand benzile adiacente se executa in aceeasi zi. care trebuie sa fie foarte regulate si etanse. pe un sector experimental. La compactarea mixturilor asfaltice se aplica tehnologii corespunzatoare. 18. La reluarea lucrului pe aceeasi banda sau pe banda adiacenta. prevazute cu dispozitive de vibrare adecvate. astfel incat sa rezulte o muchie vie verticala. acest surplus de mixtura repartizata.1.18. Beneficiarul poate cere interventia unui laborator autorizat. lor. in functie de performantele acestora. pe o lungime variabila in functie de grosimea noului strat. suficienta mixtura necesara pentru a se evita o raspandire neuniforma a materialului. Incercarile de etalonare vor fi efectuate sub responsabilitatea Antreprenorului. La executarea imbracamintilor bituminoase o atentie deosebita se va acorda realizarii rosturilor de lucru. Completarea zonei de unire se va face cu o amorsare a suprafetei. se recomanda sa fie in forma de V. numarul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate. longitudinal si/sau transversal. astfel incat sa se obtina un grad de compactare conform tabelului 15. 57 . de tipul si grosimea stratului de imbracaminte. astfel incat sa apara rostul. rosturile de lucru ale straturilor se vor executa intretesut.11. cu alternarea. Atunci cand exista si strat de baza bituminos sau din materiale tratate cu liant hidraulic. Suprafata nou creata prin taiere va fi amorsata. urmata de asternerea si compactarea noii mixturi asfaltice. cu panta de 0. trebuie sa existe in permanenta. zonele aferente rostului de lucru. 19. astfel incat sa se obtina o grosime constanta a acestuia. pana la nivelul superior al ambelor straturi (nou si existent). Legatura transversala dintre un strat de asfalt nou si un strat de asfalt existent al drumului se va face dupa decaparea mixturii din stratul vechi. In cazul rostului longitudinal. la 45o. Art. In plan liniile de decapare. care sa asigure caracteristicile tehnice si gradul de compactare prevazute pentru fiecare tip de mixtura asfaltica si fiecare strat in parte. Rosturile de lucru longitudinale si transversale ale stratului de uzura se vor decala cu minimum 10 cm fata de cele ale stratului de legatura. Operatia de compactare a mixturilor asfaltice se realizeaza cu compactoare cu pneuri si compactoare cu rulouri netede.

) si de numarul punctelor de asternere-compactare. 19. Locurile inaccesibile compactorului. Compactarea se executa pentru fiecare strat in parte. fara ca aceasta sa fie inferioara celei minime fixata in articolul precedent. se compacteaza cu maiul mecanic sau cu maiul manual. pentru a asigura un numar de treceri pe cat posibil constant. 19. 58 . Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie astfel executata astfel incat sa se obtina valori optime pentru caracteristicile fizicomecanice de deformabilitate si suprafatare. 2.1. 19. primele treceri efectuandu-se in zona rostului dintre benzi.4. TIPUL STRATULUI ATELIERE DE COMPACTARE A B Compactor cu Compactor cu Compactor cu pneuri de 160 KN rulouri netede de rulouri netede de 120 KN 120 KN Numar de treceri minime 10 4 12 12 4 14 Strat de uzura Strat de legatura Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie. Metoda de compactare propusa va fi considerata satisfacatoare daca se obtine pe sectorul experimental gradul de compactare minim mentionat la pct. in fiecare punct al stratului. Numarul atelierelor de compactare se va stabili in functie de dotarea Antreprenorului cu compactoare (grele. 19. din SR 174-2. cu o viteza mai redusa la inceput pentru a evita valurirea imbracamintii si nu se vor indeparta mai mult de 50 m in spatele repartizatorului. temperatura de asternere. pe cheltuiala Antreprenorului. in tandem.4. in special in lungul bordurilor.care sa efectueze testele de compactare necesare. viteza de mers a fiecarui utilaj.7.5. in jurul gurilor de scurgere sau ale caminelor de vizitare. Pe sectoarele in rampa. 18. etc. 19. pentru obtinerea gradului de compactare prevazut se considera ca numarul minim de treceri ale compactoarelor uzuale este cel mentionat in tabelul 14. Conform pct.6. Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri. Urmare acestor incercari. presiunea de umflare a pneurilor si incarcatura compactorului. iar micile denivelari care apar pe suprafata imbracamintii vor fi corectate dupa prima trecere a rulourilor compactoare pe toata latimea benzii. Antreprenorul propune Beneficiarului: sarcina si alte specificatii tehnice ale fiecarui utilaj. apoi de la marginea mai joasa spre cea ridicata. Tabelul 14.3. planul de lucru al fiecarui utilaj.4. Suprafata stratului se controleaza in permanenta. Compactarea se executa in lungul benzii. prima trecere se face cu utilajul de compactare in urcare.

59 . trebuie sa se verifice cu frecventa mentionata mai jos urmatoarele: pregatirea stratului suport: zilnic la inceperea lucrarilor pe sectorul respectiv. sub 0. temperaturile mixturilor asfaltice la sternere si compactare: cel putin de doua ori pe zi. %. . Art. min ABSORBT IA DE APA. Verificarea caracterisiticilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se face pe epruvete Marshall prelevate de la malaxor sau de la asternere. 21. suprafata imbracamintei va fi protejata. pe baza constatarilor pe teren. indiferent de tipul mixturii. Tratarea suprafetei imbracamintei Pentru sectoarele ce se executa dupa 1 octombrie sau executate inainte de aceasta data in zone umbrite si cu umiditate excesiva sau cu trafic redus.8-1) kg/mp.5 kg/mp.1 mm.stropire cu emulsie cationica cu 60% bitum diluat cu apa (0. aceasta realizandu-se numai cu aprobarea Beneficiarului. 20. kg/m3. in functie de productivitatea instalatiei. Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie.raspandire de nisip 3…5 kg/mp. cu rupere rapida cu 60% bitum diluat cu apa (o parte emulsie cu 60% bitum pentru o parte apa curata nealcalina) si raspandire de nisip 0…4 mm cu un continut cat mai redus de praf. . Tabelul 15.19. Art.2.3. min. TIPUL MIXTURII ASFALTICE DENSITATEA APARENTA. 21. modul de executie a rosturilor: zilnic. Protejarea se va face prin stropire cu bitum sau cu emulsie cationica. inainte de compactare: cate o proba de 20 kg pentru fiecare 200…400 to de mixtura asfaltica. 21. GRAD DE COMPACTAR E. . pentru stratul de uzura si stratul de legatura: densitatea aparenta absorbtia de apa gradul de compactare Aceste caracteristici trebuie sa fie conforme cu cele din tabelul 15.La toate tipurile de mixturi asfaltice. .1.8.stropire cu bitum 0.raspandire de nisip (de preferinta de concasaj) 3…5 kg/mp. Verificarea calitatii stratului bituminos executat se va face pe o placa de minimum (40x40) cm pentru fiecare 7000 m2 suprafata executata (conform SR 174-2: 1997/C1:1998) pe care se vor determina urmatoarele caracteristici: . Controlul punerii in opera 21. In cursul executiei imbaracamintilor rutiere bituminoase. in urmatoarele cantitati: a. modul de compactare: zilnic.

conform metodologiei stabilite de reglementarile tehnice in vigoare. Controlul compactarii 21. pentru clasa tehnica a drumului I.0 6. max TEMPERATURA 45oC 60oC 6.1. BADPC 25.0 8. BA 16a. 60 .0 7. II si categoria tehnica a strazii I. TEMPERATURA 45oC 60oC 6. 21. BA 16. in 24 h calculate. BA 8.0 <7. BA 25a.0 2.4.0 4.0 5. Antreprenorul trebuie sa vegheze in permanenta la: etapele executiei sa fie cele stabilite la incercari. BADPC 25a. II: Rezistenta la deformatii permanente.0 <4. Mixtura asfaltica stabilizata cu fibre: MASF 8 MASF 16 Beton asfaltic rugos: BAR 16 m BAR 16a BAR 16 Beton asfaltic bogat in criblura: BA 16m BA 8a. in functie de trafic sunt prezentate in tabelul 16.0 8. utilajele prescrise atelierului de compactare sa fie efectiv pe santier si in functiune continua si regulata. mm. BADPS 25 2300 2…6 97 2300 4…7 2250 2300 2…6 2250 2250 3…8 2200 96 96 96 .0 4. max. BAPC 16 Beton asfaltic deschis: BAD 25m BAD 25a. pentru traficul de perspectiva. mm/h. NUMARUL MEDIU DE VEHICULE 1) < 1500 1500…1300 3000…6000 >6000 VITEZA DE DEFORMATIE LA ORNIERAJ (VDOP).0 3. BAD 25. Valorile admisibile. MASF 16 si mixturile asfaltice destinate stratului de uzura.0 NOTA: Vehicule de transport marfa si autobuze.5 ADANCIMEA FAGASULUI.La MASF 8 . Tabelul 16. BAPC 16a. BA 25a. Rezistenta la deformatii permanente se masoara prin determinarea vitezei de deformatie la ornieraj si/sau adancimea fagasului.4. la temperatura de 45oC pentru zona climaterica rece si respectiv de 60oC pentru zona climaterica calda.% vol.0 <3.0 9. BADPS 25a.5 <2. In cursul executiei compactarii.

absorbtia de apa si gradul de compactare al mixturilor asfaltice din care sunt realizate imbracamintile.4. in ax si la margine (intre 0. prin analize de laborator sau in situ. sa opreasca lucrarile pe santier pana cand Antreprenorul va lua masurile necesare de remediere. pe suprafete corespunzatoare a fiecarei zi de lucru. 61 . Daca tolerantele sunt respectate in 95% din punctele controlate.1. prin determinarea densitatii aparente pe placute sau carote si raportarea acesteia la densitatea aparenta a aceluiasi tip de mixtura asfaltica prelevata de la malaxor sau asternere (inainte de compactare). incheindu-se un proces verbal. Conditiile tehnice pentru aceste caracteristici sunt prezentate in tabelul 15. stabilite de proiectant sau de comisia de receptie se pot preleva probe suplimentare. Verificarea gradului de compactare in laborator se efectueaza pe epruvete formate din probe intacte. presiunea in pneuri. Reglarea nivelmentului Atunci cand caietul de prescriptii speciale prevede o reglare a nivelmentului in raport cu repere independente soselei. reglarea este considerata convenabila.2.3 m de la marginea stratului) ca si in fiecare dintre profilele transversale ale proiectului si eventual in toate celelalte puncte fixate de proiectant. In cazul analizelor de laborator se determina densitatea aparenta. Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese astfel incat ele sa prezinte cat mai mai corect aspectul calitativ al imbracamintii executate. Beneficiarul lucrarii isi rezerva dreptul ca. Gradul de compactare este stabilit de raportul dintre densitatea aparenta a mixturii asfaltice din strat si densitatea aparenta determinata pe cilindrii Marshall pregatiti in laborator.elementele definite practic in timpul incercarilor (sarcina fiecarui utilaj. viteza. in cazul unui autocontrol insuficient din partea Antreprenorului.5 cm. care vor purta o mentiune speciala. se iau in prezenta delegatului Antreprenorului si Beneficiarului. planul de mers. Calitatea compactarii straturilor imbracamintilor bituminoase. Determinarile se vor face conform STAS 1338-1 si STAS 1338-2. verificarea cotelor este facuta in contradictoriu. limitate si izolate cu defectiuni vizibile. din aceeasi mixtura asfaltica. 21. distanta maxima de departare intre finisor si primul compactor cu pneuri) sa fie respectate cu strictete. Probele intacte.2 si 0. se va determina de Antreprenor. pe tot parcursul executiei. Toleranta pentru ecarturile constatate in raport cu cotele prescrise pentru ambele straturi (de legatura si/sau de uzura) este +/. la aproximativ 1 m de la marginea imbracamintii. prelevate din imbracaminte (pe fiecare strat in parte).5. Pentru caracterizarea unor sectoare. 21.

drumuri de clasa tehnica I…II .Rugozitatea geometrica. HS.95 ≥0. Caracteristicile suprafetei imbracamintei Imbracamintea bituminoasa cilindrata la cald trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 17.5 Uniformitatea in profil longitudinal.drumuri de clasa tehnica III . m/km: .5 ≤ 4.0 ≤ 5.drumuri de clasa tehnica V CONDITII DE ADMISIBILITA TE METODA DE INCERCARE Reglementari tehnice in vigoare privind masuratori cu analizorul de profil longitudinal (APL) ≤ 2. 1) Denivelari admisibile masurate sub dreptarul de 3 m. IRI. mm .55 ≥0.CAPITOLUL V CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE IMBRACAMINTEI EXECUTATE Art. 22.0 ≥80 ≥70 ≥60 ≥0.drumuri de clasa tehnica IV .Coeficient de frecare (µGT): drumuri de clasa tehnica I…II drumuri de clasa tehnica III…V ≤ 3. Tabelul 17. 1) Indice de planeitate.7 ≥0.6 ≥0.7 Aspect fara degradari sub forma de execes de SR 174-2 STAS 8849 STAS 8849 Reglementari tehnice in vigoare cu aparatul de masura Gip Tester Vizual Omogenitate. CARACTERISTICA Planeitatea in profil longitudinal.5 ≤ 5.drumuri de clasa tehnica I si strazi de categoria tehnica I…III .rugozitatea cu pendulul SRT.0 ≤ 4.drumuri de clasa tehnica III…V Rugozitatea 2) . unitati SRT: drumuri de clasa tehnica I…II drumuri de clasa tehnica III drumuri de clasa tehnica IV…V . mm: drumuri de clasa tehnica I…II drumuri de clasa tehnica III drumuri de clasa tehnica IV…V .drumuri de clasa tehnica II si strazi de categoria IV in alte zone decat cele din zona rigolelor . Aspectul suprafetei 62 .5 ≤ 3.

Elemente geometrice si abateri limita Verificarea elementelor geometrice include si indeplinirea conditiilor de calitate pentru stratul suport si fundatie.bitum. Rugozitatea se determina fie prin masurari cu pendulul SRT. inainte de data receptiei la terminarea lucrarilor. Uniformitatea suprafetei de rulare in profil longitudinal se verifica in axa la drumuri si in axa si la rigole la strazi. 23. deschise. fata de cotele profilului proiectat si cu conditia respectarii pasului de proiectare prevazut. Pantele profilului transversal si ale celui longitudinal sunt indicate in proiect. 23. Latimile straturilor vor fi cele prevazute in proiect. Grosimea straturilor trebuie sa fie cea prevazuta in profilul transversal tip din proiect. fie prin masurarea denivelarilor sub dreptarul de 3 m. Eventualele abateri limita locale admise pot fi de maximum +50 mm. iar la aprecierea comisiei de receptie prin maximum doua sondaje pe km.1. 2. In caz de litigiu se determina rugozitatea cu pendulul SRT.2.4. Abaterile limita locale admise in minus fata de grosimea prevazuta in proiect. 23.5 mm/m pentru strazi cu mai mult de 2 benzi pe sens. inainte de asternerea mixturilor asfaltice. fisuri. Abaterile limita locale la cotele profilului longitudinal sunt de +5 mm.3. pot fi de maximum 10%. Abaterile in plus nu constituie motiv de respingere a lucrarii. in conformitate cu prevederile STAS 6400. efectuate la 1 m de marginea imbracamintii. atat pentru stratul de legatura cat si pentru stratul de uzura la drumuri si in intevalul +2. Determinarea caracteristicilor suprafetei imbracamintei se efectueaza in termen de o luna de la executia acestora. Art. Verificarea grosimii imbracamintii se face in functie de datele inscrise in buletinele de analiza intocmite pe baza incercarii probelor din imbracamintea gata executata. Abaterile limite admise la pantele profielelor transversale pot fi cuprinse in intervalul +5 mm/m. 23. Planeitatea in profil longitudinal se determina fie prin masurarea inidcelui de planeitate IRI. zone poroase. fie prin masurarea rugozitatii geometrice HS. slefuite NOTE: 1. C A P I T O L U L VI RECEPTIA LUCRARILOR 63 . 23. pentru fiecare strat in parte.

Evidenta tuturor verificarilor in timpul executiei lucrarilor face parte din documentatia de control a receptiei preliminare. 26. 25. care este de un an de la data receptiei preliminare a imbracamintii. Verificarea cotelor profilului longitudinal se face in axa drumului pe minimum 10% din lungimea traseului. aprobat cu HG 273/94. Receptia finala Receptia finala se va face conform Regulamentului aprobat cu HG 273/94 dupa expirarea perioadei de verificare a comportarii in exploatare a lucrarilor definitive. privind straturile de legatura si de uzura. si pe probe ce se iau pentru verificarea calitatii imbracamintii. Receptia pe faze determinante Receptia pe faze determinante. Date generale Cerintele suplimentare din aceasta anexa se refera numai la acele materiale (adaosuri) care sunt incorporate in compozitia bitumului si in orice alte conditii pe care trebuie sa le indeplineasca agentul modificator (polimeri) sau amestecul care contine bitum modificat. iar cotele rigolelor. La strazi cota in axa se verifica in proportie de 20% din lungimea traseului. In perioada de verificare a comportarii in exploatare a lucrarilor definitive. toate eventualele defectiuni ce vor apare se vor remedia de catre Antreprenor. Anexa nr. 21.Art. 4 din 1996. 20.1. 64 .5. pe toata lungimea traseului in punctele de schimbare ale declivitatilor. 24. se vor efectua conform Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului in fazele de executie determinante. Art. Receptia preliminara (la terminarea lucrarilor) Receptia preliminara a lucrarilor de catre beneficiar se efectueaza conform Regulamenului de receptie a lucrarilor in constructii si instalatii aferente acestora. stabilite in proiectul tehnic. Art. Comisia de receptie examineaza lucrarile executate fata de documentatia tehnica aprobata si de documentatia de control intocmita in timpul executiei. elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor vol. 1 UTILIZAREA BITUMULUI MODIFICAT LA STRATUL DE UZURA DIN BETON ASFALTIC 1. Verificarea uniformitatii suprafetei de rulare se face conform pct. Verificarea grosimii se face ca la pct.

Caracteristicile materialelor Aditivul utilizat se va obtine dintr-un agent modificator corespunzator. min. precum si perioada de timp necesara considerata rezonabila pentru aprobarea produsului de catre Beneficiar. 2. dar supusa mai intai aprobarii Beneficiarului. oC. min. %. %. Aditivul va fi introdus in ordine dupa agregatele concasate si inainte de bitum precum si in cantitatea indicata de fabricant. bitumul modificat rezultat sa respecte cerintele mentionate in tabelul de mai jos. • revenire elastica la 13oC. min. Punct de rupere Fraas. max.100). In ambele cazuri. 1/10 mm Punctul de inmuiere. CARACTERISTICA Penetratie la 25oC. astfel incat dupa modificare. %. max. • 25oC. min CONDITII DE ADMISIBILITA TE 55…70 55 40 100 -15 60 METODA DE VERIFICARE STAS 42 STAS 60 SR 61 STAS 113 0. oC. Vor fi analizate urmatoarele doua metode de modificare a compozitiei bitumului: (i) agentul modificator este adus pe amplasament si apoi in statia de asfalt si anume in malaxor. Antreprenorul va specifica termenele la care urmeaza sa se faca toate incercarile necesare pe probe de bitum. Revenire elastica la 13oC. Stabilitate la incalzire in film subtire a bitumului la 163oC (metoda TFOT sau RTFOT): • pierdere de masa. cm/min. • penetratie reziduala (Pf/Pi. %. cu metodologia pe baza aplicata in vederea verificarii procesului de amestecare a aditivului cu bitum si cu tehnologia de preparare. • cresterea punctului de inmuiere. adica a bitumului modificat.%. etc. oC. Omogenitate (microscop cu lumina fluorescenta): • particule sub 5 µ. (ii) bitumul gata modificat in fabrica si transportat apoi pe amplasament. realizat pe baza de polimeri.Alte cerinte privind asternerea materialului. min. In programul sau de executie a lucrarilor.8 50 9 40 60 Reglementari tehnice in vigoare 80 65 . se regasesc in paragrafele respective din Caietul de sarcini generale. cm/min. depozitare si transport a produsului final obtinut. bitum modificat si mixtura asfaltica. Ductilitatea la: • 13oC. max • ductilitate reziduala la 13oC. cm/min. Antreprenorul va furniza toate detaliile necesare in legatura cu agentul modificator propus a fi utilizat.

0…3. oC.5 2900 4500 - 2800 4500 - 4000 4 x 103 66 . utilizand propriile sale echipamente.Stabilitate la stocare. 10-4 mm. Modulul de elasticitate la 15oC.5. Polimerii utilizati pentru prepararea bitumului modificat folosit la executia imbracamintilor bituminoase sunt de tipul elastomerilor termoplastici liniari. max. Atat tipul de agent modificator. la 15oC. care-si rezerva dreptul de a executa si alte incercari pe care le considera necesare.5 2350 3…6 5. min • Densitate aparenta. in vederea obtinerii unor rezultate cat mai exacte in ceea ce priveste calitatea bitumului modificat propus.0 - 5.0 2. max • Volum de goluri la 120 de giratii. min TIPUL MIXTURII ASFALTICE BA 16 BA 16m BAD 25m 10.5 2350 3…5 8. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum modificat trebuie sa se incadreze in limitele tabelului de mai jos. tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice prevazute in tabel. KN. min 5 85 STAS 10969/3 Bitumul de baza folosit la preparea bitumului modificat cu polimeri este de tip D 80/100 si trebuie sa corespunda prevederilor SR 754 si Normativului AND 537 si conditiei suplimentare: . la temperatura de 163oC: • diferenta intre punctele de inmuiere. exprimat in greutate. max Rezistenta la deformatii permanente: • Fluaj dinamic la 40oC si 1800 pulsuri. %. cat si procentul necesar. Polimerii trebuie sa fie reglementati conform reglementarilor in vigoare.0…3. Tipul de polimer si dozajul acestuia in bitum se stabilesc pe baza unui studiu preliminat efectuat de un laborator autorizat. CARACTERISTICA Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall: • Stabilitate (S) la 60oC. min • Absorbtie de apa. 72 h. %.0 2. kg/m3. Aprobarea finala intra in sarcina Beneficiarului. Indicele de instabilitate coloidala se determina conform reglementarilor in vigoare. %.0 2. MPa.0…3. max Adezivitate pe agregatul natural utilizat.5 2350 2…5 10. vor fi propuse de Antreprenor si apoi aprobate de proiectant care va supraveghea efectuarea probelor de laborator necesare.0 - 9. % vol Caracteristici pe cilindrii confectionati cu presa de compactare giratorie: • Volum de goluri la 80 de giratii.Indicele de instabilitate coloidala: maximum 0. min • Indice de curgere (I) la 60oC. min Rezistenta la oboseala: numarul de cicluri pana la fisurare.

8 METODA DE TESTARE Proiect de norme frantuzesti NF 98 141 Metoda LPcPC min. Temperatura va fi urmarita permanent. Bitumul modificat va fi transportat in conditii corespunzatoare de la fabrica pana pe amplasament. Transportul La inceputul perioadei de transport. cat si in Laboratoarele aflate in strainatate. modificari ce pot fi aplicate ulterior (prin emiterea unor Ordine de modificare).Nota: . va fi suportat de Antreprenor. rezultatele incercarilor efectuate de Beneficiar. Temperatura de depozitare va fi de 140oC.Epruvetele de laborator necesare incercarilor vor fi realizate in conformitate cu cerintele din STAS 1338-1 si STAS 1338-2. dar pot sa contribuie la adoptarea unor modificari fata de solutiile mentionate in Caietele de sarcini. Controlul calitatii operatiunilor de obtinere a bitumului modificat pe amplasament 67 Depozitarea . . cu exceptia cerintelor privind temperatura amestecului si temperatura formelor de turnare. Operatiunile de transport. prin intermediul unor dispozitive speciale care pot fi verificate in orice moment de personalul angajat de Beneficiar. Bitumul modificat pe baza de polimeri va fi depozitat in containere speciale. Totusi. la 30. 3. 25 Hz. pentru a impiedica aparitia separarii materialelor componente. nu vor fi utilizate in scopul luarii deciziei de acceptare sau nu a materialelor si a calitatii executiei lucrarilor. asezate pe verticala si care se rotesc cu o viteza adecvata. Incercarile ce pot fi executate de Beneficiar sunt urmatoarele: CARACTERISTICILE TEHNICE Incercarea “ORNIERAGE” (privind rezistenta la formarea fagaselor) la 60oC. care trebuie sa fie intre 170oC si 180oC. 100 Costul tuturor incercarilor. efectuate atat in Romania. temperatura va fi de minimum 160oC. conform conditiilor contractului. depozitare si amestecare Operatiunile de transport si depozitare se refera la bitumul modificat produs in fabrica.Incercarile se vor executa in conformitate cu cerintele din STAS 13382.Beneficiarul isi rezerva dreptul de a executa cu propriile sale echipamente si alte incercari in vederea stabilirii efectelor utilizarii materialului pe termen lung. 4.000 cicluri (%) Rezistenta la oboseala la 10oC. . E6 (10-6) LIMITE ADMISIBILE max. Cantitatea de bitum modificat depozitat trebuie sa fie egala cel putin cu cantitatea medie prevazuta a fi consumata zilnic. Mijloacele de transport vor fi containere izolate termic.

Calitatea bitumului modificat astfel realizat. ANEXA NR. paharul Berzelius se scoate din etuva si mixtura asfaltica se rastoarna in capsula de portelan. 2. Acesta va fi eliberat dupa efectuarea analizelor si incercarilor de catre un laborator aprobat. in prezenta temperaturilor ridicate. la temperatura de 150oC.1. Mod de lucru Proba de mixtura asfaltica se cantareste cu exactitate de 0. va fi atestata prin eliberarea unui certificat de calitate. 2 MIXTURA ASFALTICA STABILIZATA CU FIBRE TESTUL SCHELLENBERG 1.1 g si se introduce intr-un pahar Berzelius. Pahar Berzelius. Balanta cu exactitatea de 0. 5. Se cantareste capsula de portelan cu mixtura asfaltica si se determina prin diferenta. 4. Se calculeaza procentul (p) de material fixat pe peretii paharului Berzelius. (ii) Dozajul aditivului pe baza de polimeri.1 g. incalzit in prealabil la temperatura de 170oC. vor fi verificate urmatoarele: (i) Temperatura de amestecare. Pregatirea probei de mixtura asfaltica tip MASF Se prepara in laborator o cantitate de aproximativ 1 kg mixtura asfaltica tip MASF. Aparatura Etuva care asigura temperatura de 170o±2oC. (iii) Omogenitatea bitumului modificat obtinut. Exprimarea rezultatelor 5. Apoi. tip MASF 8 si tip MASF 16. Capsula de portelan. cantitatea de material fixat pe peretii paharului Berzelius. cantarita in prealabil. 3. Principiul metodei Se determina procentul de material (p) pe care il pierde mixtura asfaltica stabilizata cu fibre. incalzita in prealabil la temperatura de 170o±2oC. cu relatia: − p = m m m × 100 (%) 1 2 1 in care: 68 . se introduce in etuva. Sticla de ceas. Paharul Berzelius cu proba de mixtura asfaltica se acopera cu o sticla de ceas. si se mentine la aceasta temperatura timp de 1h (±1 min).In timpul perioadei de preparare a bitumului modificat pe amplasament.

calitatea mixturii asfaltice se apreciaza astfel: P<0.2.2%. 6. acceptabila. P=0. Interpretarea rezultatelor In functie de valoarea procentului (p) de material ramas pe peretii paharului Berzelius. 5. de cantarire a paharului Berzelius inainte de incalzire (m) si dupa rasturnarea mixturii asfaltice (m’) si a masei initiale a probei de mixtura asfaltica (m1).m1 – masa mixturii asfaltice introdusa in paharul Berzelius. Se poate folosi si procedeul alternativ. m2 – masa mixturii asfaltice din capsula de portelan.2%. in grame. buna. in grame. Rezultatul este media a doua determinari.3. Procentul de material aderent la peretii paharului Berzelius se calculeaza cu relatia: ' p = mm− m × 100 (%) 1 5. 69 .

08. Ordin AND nr. .ANEXA NR. destinate executarii imbracamintilor bituminoase rutiere. .Norme tehnice privind proiectarea.2000 NGPM/1996 NSPM nr.Norme privind incadrarea in categorii a drumurilor de interes national. si Ordinul MT nr. . 411/1112/2000 publicat in MO 397/24. ACTE NORMATIVE Ordinul MT nr. 116/1999 II. 79/1998 Ordin MI nr. construirea si modernizarea drumurilor. . 46/1998 Ordinul MT/MI nr. Norme privind exploatarea intretinerea drumurilor si podurilor.Normativ pentru realizarea mixturilor bituminoase stabilizate cu fibre de celuloza. REGLEMENTARI TEHNICE AND 539 . 775/1998 . 70 .Norme metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului.Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrari de intretinere.Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice. reparare si exploatare a drumurilor si podurilor. 45/1998 Ordinul MT nr. 43/1998 .Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere.Norme generale de protectia muncii. . 3 DOCUMENTE DE REFERINTA I.

Bitumuri. . . Determinarea punctului de rupere Fraass. realizate din mixturi asfaltice cu bitum aditivat.Filer de calcar. Imbracaminti bituminoase cilindrate executate la cald. . Conditii tehnice de calitate. Determinarea penetratiei. cu bitum aditivat.AND 549 Normativ privind imbracamintile bituminoase cilindrate la cald. filer de creta si filer de var stins in pulbere.Bitumuri. . Metoda cu inel si bila.Lucrari de drumuri.Bitumuri. Determinarea punctului de inmuiere. STANDARDE STAS 42 STAS 60 . AND 533 AND 559 III. . Agregate naturale de balastiera.Lucrari de drumuri. Normativ privind executia imbracamintilor bituminoase cilindrate la cald. realizate cu bitum modificat cu polimeri.Bitumuri. executate la cald.Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase cilindrate. Conditii tehnice de calitate. . SR 61 STAS 113 SR 174-1 SR 174-2 si SR 174-2/C1 STAS 539 SR 662 SR 667 71 . .Lucrari de drumuri. . Normativ privind executia imbracamintilor bituminoase cilindrate la cald realizate din mixtura asfaltica. Conditii tehnice pentru prepararea si punerea in opera a mixturilor asfaltice si receptia imbracamintilor executate. Conditii tehnice de calitate. Determinarea ductilitatii.

Lucrari de drumuri. Metode de masurare. Tipare si accesorii metalice pentru confectionarea si decofrarea epruvetelor. dimensiuni nominale ale ochiurilor.Lucrari de drumuri. .Lucrari de drumuri. . Mixturi asfaltice si imbracaminti bituminoase executate la cald.Lucrari de drumuri. . Partea 2: Analiza granulometrica. Partea 1: continutul de bitum solubil. .Lucrari de drumuri. Metode de determinare si incercare. . SR EN 933-2 STAs 1338-1 STAS 1338-2 STAS 1338-3 STAS 6400 STAS 8849 STAS 8877 STAS 10969/3 SR EN 12697-1 si SR EN 12697-1/AC SR EN 12697-4 72 . Conditii tehnice generale de calitate.Bitum neparafinos pentru drumuri.Lucrari de drumuri. Prescriptii de proiectare.SR 754 STAS 863 . Metoda de determinare cantitativa. Incercari pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Elemente geometrice ale traseelor. Mixturi asfaltice si imbracaminti bituminoase executate la cald. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Straturi de baza si de fundatie. Site de control.Mixturi asfaltice. Mixturi asfaltice si imbracaminti bituminoase executate la cald. Prepararea mixturilor. . .Emulsii bituminoase cationice cu rupere rapida pentru lucrarile de drumuri. Adezivitatea btumurilor pentru drumuri la agregatele naturale. pregatirea probelor si confectionarea epruvetelor. Rugozitatea suprafetelor de rulare. . .Lucrari de drumuri.

si SR EN 12697-4/AC

- Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 4: Recuperarea bitumului; coloana de fractionare. - Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 4: recuperarea bitumului: Coloana de fractionare. - Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 27: Prelevarea probelor. - Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 28: Pregatirea probelor pentru determinarea continutului de bitum, a continutului de apa si a compozitiei granulometrice.

SR EN 12697-27

SR EN 12697-27

SR EN 12697-28

73

UTILIZAREA GEOGRILELOR LA IMBRACAMINTILE RUTIERE BITUMINOASE 1. Date generale Inainte de asternerea geogrilelor, trebuie luate masuri speciale de pregatire a suprafetelor pe care urmeaza sa se aplice geogrilele. Nu va fi permisa circulatia nici unui tip de vehicule direct pe suprafata geogrilelor. 2. Metode de asternere 2.1. Pregatirea suprafetei Suprafata drumului nu trebuie sa prezinte crapaturi sau neregularitati. Neregularitatile suprafetei mai mari de 10 mm atat pe directie transversala cat si pe directie longitudinala, constatate in urma masuratorilor efectuate cu un dreptar standard cu lungimea de 3 m, ca si crapaturile cu o latime mai mare de 6 mm, vor fi corectate prin aplicarea unui amestec realizat din bitum si nisip fin. O alta metoda, care se aplica in special in cazul suprafetelor asfaltice pe care degradarile sunt raspandite, sau in cazul in care aceasta metoda este indicata in proiect, consta in asternerea unui strat asfaltic de egalizare, cu grosimea minima de 20 mm si care va fi asternut inainte de amplasarea geogrilei. Suprafata suport astfel obtinuta va trebui sa fie perfect curata. Acest lucru se realizeaza prin indepartarea materialelor straine, cum ar fi particulele de praf sau altele. 2.2. Asternerea geogrilelor Pe suprafata pe care urmeaza sa se astearna geogrilele, se va pulveriza un strat de bitum pur, incalzit la maximum 150oC, sau o emulsie bituminoasa cu concentratia de 0,8-1,2 l/m2, incalzita tot la o temperatura maxima de 150oC. Cantitatea de bitum se va corecta in functie de tipul materialului aprovizionat.
74

Latimea de aplicare este conform proiectului. Suprapunerea fasiilor de geogrile se va realiza pe minimum 0,20 m. Asternerea geogrilelor se va face conform agrementului tehnic pentru fiecare tip de material geosintetic, existand anumite particularitati de asternere. Se va asterne apoi stratul urmator de binder asfaltic, sau stratul de baza, cu interzicerea totala a circulatiei directa pe materialul geosintetic. 3. Caracteristicile materialului Materialul din care se executa geogrilele va fi rezistent la temperaturi de peste 180oC. Rezistenta la tractiune va fi de 30 KN/m +1%, masurata atat pe directie longitudinala cat si pe directie transversala. Alungirea maxima a materialului la 60% din efortul de rupere va fi max. 3%. Grosimea materialului nu va depasi 3,5 mm. 4. Aprobarea materialului utilizat Antreprenorul va aduce la cunostinta Beneficiarului intentia sa de a utiliza un anumit tip de geogrile. In acest scop, Antreprenorul va supune aprobarii Beneficiarului rezultatele probelor efectuate pe materialul respectiv precum si caracteristicile tehnice ale materialului propus si va solicita de la proiectant aprobarea in scris a materialului, inainte de procurarea si aducerea acestuia pe amplasament. In cazul in care crede de cuviinta, Beneficiarul poate solicita efectuarea unor incercari suplimentare realizate intr-un laborator specializat, aprobat de Beneficiar. Costul aferent acestor incercari va fi suportat de Antreprenor. Antreprenorul raspunde de inaintarea, foarte din timp, a propunerilor sale privind materialul utilizat, astfel incat sa nu apara intarzieri in legatura cu turnarea suprafetei imbracamintii rutiere.

75

Suprafata suport astfel obtinuta va trebui sa fie perfect curata in urma indepartarii materialelor straine. care trebuie sa aiba o grosime minima de 20 mm si care va fi turnat inainte de aplicarea materialului geotextil combinat. 5 UTILIZAREA MATERIALELOR GEOTEXTILE COMBINATE (GEOGRILE SI MATERIALE GEOTEXTILE) LA IMBRACAMINTILE RUTIERE BITUMINOASE 1. combinat vor trebui luate fi admise pe suprafata consecinta. Asternerea materialului geotextil combinat 76 . constatate in urma masuratorii acestora cu un dreptar standard de 3 m lungime. sau in cazul in care aceasta metoda este indicata in proiect. care se aplica in special in cazul suprafetelor mai degradate. Date generale Inainte de asternerea materialului geotextil masuri speciale de pregatire a suprafetei suport. 2. cum ar fi particulele de praf sau altele.ANEXA NR.2. Suprafata drumului nu trebuie sa prezinte crapaturi sau neregularitati. Denivelarile longitudinale sau transversale mai mari de 10 mm.1. In asternerea stratului urmator de binder asfaltic sau mai fi nevoie de nici un alt strat protector. Metode de asternere 2. vor fi corectate prin aplicarea unui amestec realizat din bitum si nisip fin sau altor materiale corespunzatoare. consta in asternerea unui strat de asfalt de egalizare. O alta metoda. sau crapaturile mai largi de 6 mm. este permisa a stratului de baza. Pregatirea suprafetei Vor trebui luate masuri ca marginile drumului existent sa fie drepte si paralele cu axul drumului. fara a 2. Numai utilajele prevazute cu pneuri vor neprotejata a materialului geotextil combinat.

4.30 m.Pe suprafata suport obtinuta asa cum s-a mentionat.160 kg/m2. se va pulveriza un strat de bitum pur. Beneficiarul poate solicita in cazul in care crede ca este necesar. incalzit la o temperatura de 150oC (sau o emulsie bituminoasa) cu concentratia de 0. sau stratul de baza. Costul aferent acestor incercari suplimentare va fi suportat de Antreprenor. in vederea utilizarii acestuia pe amplasament. Tratamentul se aplica succesiv. pe cate o fasie cu o latime de 0. Stratul urmator de binder asfaltic.140 kg/m2 iar greutatea maxima de 0. aprobate de Beneficiar. stratul de asfalt de deasupra nu trebuie sa acopere in intregime materialul geotextil pentru a permite derularea in continuare a sulurilor de material si pentru a asigura suprafata minima de suprapunere a straturilor de material. Materialul geotextil va trebui saturat cu bitum. Aprobarea materialului utilizat Antreprenorul va aduce la cunostinta Beneficiarului intentia sa de a utiliza un anumit tip de geogril si va supune aprobarii Beneficiarului rezultatele incercarilor si caracteristicile tehnice ale materialului propus. (iii) Rezistenta la rupere va fi de minimum 7 KN/m.2 l/m2. trebuie indeplinite urmatoarele caracteristici tehnice: (i) Materialul realizat din polipropilena va avea o structura netesuta si perforata. solicitand aprobarea in scris a Beneficiarului inainte de procurarea materialului respectiv. Temperatura maxima de asternere va fi de 150oC.20 m. Caracteristicile materialelor Geogrilele sau materialul geotextil vor fi realizate din polipropilena 100%. In cazul geogrilelor. 77 . aceasta va fi indepartata prin periere. (ii) Greutatea minima pe unitate de suprafata va fi de 0. se va asterne reducand numarul de accelerari si franari ca si numarul operatiilor de schimbare a directiei de deplasare a utilajelor care actioneaza direct pe suprafata neprotejata de material geotextil. trebuie indeplinite urmatoarele caracteristici tehnice: (i) Rezistenta maxima la tractiune a geogrilei pe directie longitudinala si transversala va fi de minimum 30 KN/m. (iv) Ochiurile de material vor fi dreptunghiulare si vor avea aceeasi grosime ca si materialul pe ambele directii (grosime nominala de 3. In cazul materialului geotextil. efectuarea unor incercari suplimentare in laboratoare specializate. (ii) Greutatea minima pe unitate de suprafata va fi de 0. (iii) Alungirea maxima la curgere a materialului va fi de 11%. materialul geotextil fiind asezat cu fata in jos. iar daca apare o cantitate de bitum in exces. Suprapunerea straturilor succesive de material geotextil se va realiza pe minimum 0.400 kg/m2. 3.8 – 1.5 mm).

78 .Antreprenorul raspunde de inaintarea la timp a propunerilor sale. astfel incat sa nu apara intarzieri in legatura cu operatiile de turnare a suprafetei imbracamintii rutiere.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->