CAIET DE SARCINI FUNDATII DE BALAST SI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL

1

CUPRINS

CAP.I. GENERALITATI Art.1. Obiect si domeniu de aplicare Art.2. Prevederi generale CAP.II. MATERIALE Art.3. Agregate naturale Art.4. Apa Art.5. Controlul calitatii balastului sau a balastului optimal CAP.III. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE Art.6. Caracteristicile optime de compactare Art.7. Caracteristicile efective de compactare CAP.IV. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI Art.8. Masuri preliminare Art.9. Experimentarea punerii in opera a balastului Art.10. Punerea in opera a balastului Art.11. Controlul calitatii compactarii balastului CAP.V. CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE Art.12. Elemente geometrice Art.13. Conditii de compactare Art.14. Caracteristicile suprafetei stratului de fundare CAP.VI. RECEPTIA LUCRARILOR Art.15. Receptia pe faza de executie Art.16. Receptia preliminara, la terminarea lucrarii Art.17. Receptia finala ANEXA – DOCUMENTE DE REFERINTA

2

CAPITOLUL I

GENERALITATI
Art.1. Obiect si domeniu de aplicare Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind executia si receptia straturilor din fundatie de balast sau balast amestec optimal din sistemele rutiere ale drumurilor publice si ale strazilor. El cuprinde conditiile tehnice care trebuie sa fie indeplinite de materialele de constructie folosite, prevazute in SR 662 si de stratul de fundatie realizat conform STAS 6400. Art.2. Prevederi generale 2.1. Stratul de fundatie din balast sau balast optimal se realizeaza intrunul sau mai multe straturi, in functie de grosimea stabilita prin proiect si variaza conform preverilor STAS 6400, intre 15 si 30 cm. 2.2. Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini. 2.3. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. 2.4. Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea « Beneficiarului », verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini. 2.5. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, « Beneficiarul » va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.

CAPITOLUL II

MATERIALE
Art.3. Agregate naturale 3.1. Pentru executia stratului de fundatie se vor utiliza balast sau balast amestec optimal, cu granula maxima de 63 mm. 3.2. Balastul trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet, nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate. 3.3. In conformitate cu preverile SR 662, pct. 2.3.4.2. balastul si balastul amestec optimal, pentru a fi folosite in stratul de fundatie, trebuie sa indeplineasca caracteristicile calitative aratate in tabelul 1.

3

fie direct din balast.5. in depozite intermediare.4. Aprovizionarea la locul de punere in opera se va face numai dupa efectuarea testelor de laborator complete. daca indeplineste conditiile din tabelul 1. 3. 16-25. Laboratorul Antreprenorului va tine evidenta calitatii balastului sau balastului amestec optimal astfel : • Intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de Furnizor . pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestuia.Tabel 1. 3.2 mm 0-1 mm 0-4 mm 0-8 mm 0-16 mm 0-25 mm 0-50 mm 0-63 mm Granulozitate Coeficient de neuniformitate (Un) minim Echivalent de nisip (EN) minim Uzura cu masina tip Los Angeles (LA)% maxim STAS 1913/5 max 3 4-10 12-22 26-38 35-50 48-65 60-75 85-92 100 30 30 max 3 3-18 4-38 16-57 25-70 37-82 50-90 80-98 100 Conform figurii 15 30 50 max 3 3-33 4-53 16-72 25-80 37-86 50-90 80-98 100 15 30 50 STAS 4606 STAS 730 3. Caracteristici Conditii de admisibilitate Amestec Fundatii Completarea optim rutiere sistemului rutier la inghet-dezghet (strat de forma) 0-63 0-63 0-63 Metode de verificare conform Sort Continut de fractiuni Sub 0. Agregatul (balast sau balast amestec optimal) se va aproviziona din timp. Balastul amestec optimal se poate obtine fie prin amestecarea sorturilor 0-8.7.6.2 4 1 12 4 28 8 35 25 60 63 100 3. Limitele de granulozitate ale agregatului total in cazul balastului amestec optimal sunt aratate in tabelul 2. Tabel 2.02 mm Sub 0. Domeniu de granulozitate Limita Treceri in % din greutate prin sitele sau ciururile cu dim de . in mm 0. pentru a verifica daca agregatele din depozite indeplinesc cerintele prezentului caiet de sarcini si dupa aprobarea Inginerului.. 4 .. 8-16. 25-63.02 Inferioara 0-63 Superioara 3 10 22 38 50 75 100 0 0. • Intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de laborator.

granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din tabelul 1. Apa Apa necesara compactarii stratului de balast sau balast amestec optimal poate sa provina din reteaua publica sau din alte surse. dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in suspensie.8.4. prin laboratorul sau. procedeul de verificare sau caracteristici ce se verifica 1 Examinarea datelor inscrise in certificatul de calitate sau certificatul de garantie Determinarea granulometrica. Tabel 3.5. In cazul in care la verificarea calitatii balastului sau a balastului amestec optimal aprovizionat. Controlul calitatii balastului sau a balastului amestec optimal inainte de realizarea stratului de fundatie Controlul calitatii se face de catre Antreprenor. Actiunea. aprovizionarea si depozitarea acestora se va face astfel incat sa se evite amestecarea materialelor aprovizionate din surse diferite. in conformitatea cu prevederile cuprinse in tabelul 3. 3. de 500 tone.9. 3. aceasta se corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative prevazute. In cazul in care se va utiliza balast din mai multe surse. Art. dimensionate in functie de cantitatea necesara si de esalonarea lucrarilor. Echivalentul de nisip. Neomogenitatea balastului Frecventa minima La aprovizionare La fiecare lot aprovizionat O proba la fiecare lot aprovizonat.3. Depozitarea agregatelor se va face in depozite deschise.10. pentru fiecare sursa (daca este cazul pentru fiecare sort) La locul de punere in opera STAS 4606 STAS 730 Metoda de determinare conform - 2 3 Umiditate - O proba pe schimb (si sort) inainte de inceperea lucrarilor si ori de cate ori se observa o schimbare cauzata de conditii meteorologice STAS 4606 4 Rezistenta la uzura cu masina tip Los Angeles (LA) O proba la fiecare lot aprovizionat pentru fiecare sursa (sort) la fiecare 5000 tone - STAS 730 5 . Art.

u. Prin incercarea Proctor modificata.7. La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare aratat la art.e. PM 7.CAPITOLUL III STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE Art. Inainte de asternerea balastului se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din fundatii : drenuri transversale de acostament. = d . Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla utilajele si dispozitivele necesare punerii in opera a balastului sau balastului amestec optimal. × 100 du max .M.M. f . in conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrari.2. Caracteristicile efective de compactare 7. La executia stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal se va trece dupa receptionarea lucrarilor de terasamente.1. conform STAS 1913/13 se stabileste : du max. Caracteristicile optime de compactare Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastului amestec optimal se stabilesc de catre un laborator de specialitate acreditat inainte de inceperea lucrarilor de executie.8. 8.2. exprimata in %. sau de strat de forma.13. exprimata in % in vederea stabilirii gradului de compactare gc. gc.3. CAPITOLUL IV PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI Art. exprimata in g/cm3 W ef = umiditatea efectiva de compactare. drenuri 6 .6. = umiditatea optima de compactare. Art.1. Masuri preliminare 8. efectiva.P. maxima exprimata in g/cm3 Wopt P. in stare uscata. 8. = greutatea volumica in stare uscata. Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe prelevate din lucrare si anume : du ef = greutatea volumica.

se va asigura in prealabil posibilitatea evacuarii apelor in orice punct al traseului. Partea din tronsonul experimental executat cu cele mai bune rezultate. in tandem. va servi ca sector de referinta pentru restul lucrarii. exprimat in m2.10. se vor lua masuri de a nu se amesteca agregatele.9. Art.4. precum si reglarea utilajelor de raspandire. 9. Intensitatea de compactare – Q/S Q = volumul de balast pus in opera. In cazul straturilor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a drumului. efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator. precum si alte lucrari prevazute in acest scop in proiect. Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul sau balastul amestec optimal intr-unul sau mai multe straturi. Art. Caracteristicile obtinute pe acest tronson se vor consemna in registrul de santier.1. in unitatea de timp. a componentei atelierului de compactare si a modului de actionare a acestuia. Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face in prezenta Inginerului. 8. S = suprafata compactata in intervalul de timp dat. acestea fiind consemnate in registrul de santier. Antreprenorul este obligat sa efectueze o experimentare pe un tronson de proba in lungime de minimum 30 m si o latime de cel putin 3. exprimat in mc . pentru a servi la urmarirea calitatii lucrarilor ce se vor executa. dupa modificarea grosimii stratului sau a utilajului e compactare folosit. in conditii de executie curenta pe santier. cum este cazul la autostrazi sau la lucrarile la care drenarea apelor este prevazuta a se face printr-un strat drenant continuu. stabilite de comun acord si efectuate de un laborator de specialitate. Inainte de inceperea lucrarilor.1. • Conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si intensitatea de compactare a utilajului). In cazul folosirii de utilaje de acelasi tip.longitudinale sub acostament sau sub rigole si racordurile stratului de fundatie la acestea. la cel putin 15 cm deasupra santului sau in cazul rambleelor desupra terenului. Punerea in opera a balastului sau a balastului amestec optimal 10.40 m (dublul latimii utilajului de compactare). Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume : • Grosimea maxima a stratului de balast pus in opera . 9.5. de a se delimita tronsoanele de drum in functie de sursa folosita. in functie de 7 . pentru realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini. suprafetele compactate de fiecare utilaj se cumuleaza. 8. Experimentarea are ca scop stabilirea. Antreprenorul va trebui sa realizeze o noua incercare. pentrur realizarea grosimii din proiect si pentru o suprafatare corecta. 9. Experimentarea punerii in opera a balastului sau a balastului amestec optimal. In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast. In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut.2.3.

astfel ca acesta sa fie permanent incadrat de acostamente.000mp de strat Zilnic Zilnic in minim 3 puncte pentru suprafete<2. cu respectarea latimilor si pantelor prevazute in proiect.6. dar cel putin un test la fiecare 250 m de banda de circulatie Minim 3 probe la o suprafata de 2. In timpul executiei stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal se vor face. viteza utilajelor de compactare. Asternerea si nivelarea se face la sablon.1.11. conform pct. 10. 10. Controlul calitatii compactarii balastului sau a balastului amestec optimal 11. Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie. se corecteaza cu materiale de aport si se recompacteaza. 8. care se verifica Incercare Proctor modificata Determinarea umiditatii de compactare si corelatia umiditatii Determinarea grosimii stratului compactat Verificarea realizarii intensitatii de compactare Q/S Determinarea gradului de compactare prin determinarea greutatii volumice in stare uscata Determinarea capacitatii portante la nivelul superior al stratului de fundatie Frecvente minime la locul de punere in opera Zilnic.5.2. 10. Este interzisa folosirea balastului inghetat. Pe drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime se stabileste de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire. procedeul de verificare sau caracteristica. 10. 10. Nr. Tabel 4. Este interzisa asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita de gheata. asigurandu-se totodata si masurile de evacuare a apelor. se reniveleaza si apoi se compacteaza din nou.7. respectandu-se componenta atelierului.000mp si minim 5 puncte pentru suprafete>2. tehnologia si intensitatea Q/S de compactare.5 m Metode de verificare conform STAS 1913/13 STAS 4606 STAS 1913/15 STAS 12288 Normativ CD 31 3 4 5 6 8 . Art.4. incercarile si determinarile aratate in tabelul 4. Compactarea straturilor de fundatie din balast sau balast amestec optimal se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental. Stropirea va fi uniforma evitandu-se supraumezirea locala. acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu stratul de fundatie. 1 2 Determinarea. Crt. sau care raman dupa compactare.3. 10. pentru verificarea compactarii.grosimea prevazuta in proiect si de grosimea optima de compactare stabilita pe tronsonul experimental.3.000 mp de strat In cate doua puncte situate in profiluri transversale la distante de 10 m unul de altul pentru fiecare banda cu latime de 7. Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se completeaza.

cu care se strapunge stratul.13. fata de cotele din proiect pot fi de ±10 mm. minime din densitatea in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13 : . aceasta se determina prin masuratori cu deflectometrul cu parghie. Grosimea stratului de fundatie din balast sau din balast amestec optimal este cea prevazuta in proiect. Abaterea limita la grosime poate fi de maximum ± 20mm. 12. Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului.12. • caracteristicile optime de compactare. densitate maxima uscata) . Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum prezentat receptiei. REGULI SI METODE DE VERIFICARE Art. CAPITOLUL V CONDITII TEHNICE. prevazuta in proiect. obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optima. Declivitatile in profil longitudinal sunt conform proiectului. capacitate portanta).1.II si III : 9 .2. 12. Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului executat : • compozitia granulometrica a balastului utilizat . Abaterea limita la latime va fi de ±5 cm. Latimea stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal este prevazuta in proiect.In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de balast. Panta transversala a fundatiei de balast sau balast amestec optimal este cea a imbracamintii sub care se executa.5 cm diferite de cele admisibile pentru imbracamintea respectiva si se masoara la fiecare 25 m distanta. Art. • caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate.3.pentru drumurile din clasele tehnice I. indicativ CD 31. conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide.4. Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate. 11. Conditii de compactare Straturile de fundatie din balast sau balast amestec optimal trebuie compactate pana la realizarea urmatoarelor grade de compactare. Denivelarile admisibile sunt cu ±0. Elemente geometrice 12. densitate.2. 12. Abaterile limita la cotele fundatiei din balast. la fiecare 200 m de strat executat.

Caracteristicile suprafetei stratului de fundatie Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei de 3. Praf nisipos. in cel putin 95% din punctele de masurare . Uniformitatea executiei este satisfacatoare daca.pentru drumurile din clasele tehnice IV si V : • 98%. (P3) argilos (P4) argila prafoasa nisipoasa(P5) 185 323 371 411 163 144 129 118 109 101 95 89 284 252 226 206 190 176 165 156 327 290 261 238 219 204 190 179 366 325 292 266 245 227 213 201 Nota : Balastul din stratul de fundatie trebuie sa indeplineasca conditiile de admisibilitate din SR 662 si STAS 6400. • 98%. Masuratorile de capacitate portanta se vor efectua in conformitate cu prevederile Normativului CD31. praf argila nisipoasa. Grosimea stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal h(cm) 10 15 20 25 30 35 40 45 50 Valorile deflexiunii admisibile Stratul superior al terasamentelor alcatuit din: Strat de forma Pamanturi de tipul (conform STAS 1243) Conform Nisip prafos. Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata daca valorile deflexiunilor masurate nu depasesc valoarea deflexiunilor admisibile indicate in tabelul 5 (conform CD 31). valoarea coeficientului de variatie este sub 35%.14. in cel putin 93% din punctele de masurare . in cel mult 5% din punctele de masurare la autostrazi si in toate punctele de masurare la drumurile de clasa tehnica II si III .• 100%.253 nisip argilos argilos – nisipos.00 m lungime astfel : 10 . Interpretarea masuratorilor cu deflectometrul cu parghie tip Benkelman efectuate in scopul calitatii executiei lucrarilor de fundatii se va face prin examinarea modului de variatie la suprafata stratului de fundatie. STAS 12. • 95%. praf Argila prafoasa. a valorii deflexiunii corespunzatoare vehiculului etalon (cu sarcina pe osia din spate de 115 kN) si a valorii coeficientului de variatie (CV). in toate punctele de masurare. Tabel 5. . la nivelul superior al stratului de fundatie. Art.

0 cm. aprobat cu HG 273/94.• In profil longitudinal. verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si nu pot fi mai mari de ±1. Receptia pe faza determinanta Receptia pe faza determinanta stabilita in proiect se efectueaza conform Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii. In urma acestei receptii se incheie « Proces verbal » in registrul de lucrari ascunse. CAPITOLUL VI RECEPTIA LUCRARILOR Art. precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control. Receptia preliminara (la terminarea lucrarilor) Receptia preliminara se face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari de drum. conform Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora. Art. • In profil transversal. Art. Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitatile impuse de proiect si de caietul de sarcini. 17. aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului in fazele de executie determinante. Receptia finala Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie pentru intreaga lucrare si se va face conform prevederilor Regulamentului aprobat cu HG 273/94. 11 . 13 si 14.0 cm . elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor volumul 4/1996. atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatii sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile art.5. 11. In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini se va face corectarea suprafetei fundatiei. 16. masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si nu pot fi mai mari de ±2.15. 12.

ANEXA DOCUMENTE DE REFERINTA I. 20. Conditii tehnice generale de calitate. Metode de incercare. Teren de fundare. Agregate naturale de balastiera.2000 NGPM/1996 NSPM nr. Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere. Normativ pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide Ordin comun MT/MI nr. Teren de fundare. Straturi de baza si de fundatie. Determinarea greutatii volumice pe teren. Determinarea densitatii straturilor rutiere cu dispozitivul de con si nisip STAS 1913/1 STAS 1913/5 STAS 1913/13 STAS 1913/15 STAS 4606 STAS 6400 STAS 12288 12 . Lucrari de drumuri. Determinarea umiditatii. Teren de fundare. SR 662 STAS 730 STANDARDE Lucrari de drumuri. 775/1998 Ordin AND nr. 411/1112/2000 publicat in MO 397/24. Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali. Conditii tehnice de calitate. reparare si exploatare a drumurilor si podurilor. Norme generale de protectia muncii. Metode de incercare. 79/1998 Ordin MI nr. Determinarea granulozitatii.08. Incercarea Proctor Teren de fundare. ACTE NORMATIVE Norme metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului. Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrari de intretinere.CD 31 REGLEMENTARI TEHNICE III. Determinarea caracteristicilor de compactare. Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate si drumuri. 116/1999 II. Lucrari de drumuri. Norme privind exploatarea si intretinerea drumurilor si podurilor.

CAIET DE SARCINI FUNDATII DE PIATRA SPARTA SI/SAU DE PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL 13 .

Caracteristicile efective de compactare CAP. Controlul calitatii agregatelor inainte de realizarea straturilor de fundatie CAP. 8. Caracteristicile optime de compactare Art.IV. Receptia pe faze de executie Art. 16.VI. REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE Art. Controlul calitatii compactarii straturilor de fundatii CAP. la terminarea lucrarilor Art. Executia straturilor de fundatie a. RECEPTIA LUCRARILOR Art. 6. 2. Masuri preliminare Art. 9. 12. Caracteristicile suprafetei stratului de fundatie CAP. 11. 1. Receptia finala. 15. Fundatii din piatra sparta amestec optimal Art. Obiect si domeniu de aplicare Art. REGULI SI METODE DE VERIFICARE Art. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE Art. 4. 3.I. Elemente geometrice Art. III. 14. 13. GENERALITATI Art. Receptia finala ANEXA – DOCUMENTE DE REFERINTA 14 . CONDITII TEHNICE. MATERIALE Art. Conditii de compactare Art. Experimentarea executiei straturilor de fundatie Art.CUPRINS CAP. 17. V.II. 10. Fundatii din piatra sparta mare 63/80 pe un strat de balast b. 5. Agregate naturale Art. Apa Art. Prevederi generale CAP. 7.

Cand stratul inferior al fundatiei rutiere este alcatuit din balast.2. Obiect si domeniu de aplicare Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind executia si receptia straturilor de fundatie din piatra sparta sau piatra sparta amestec optimal din sistemele rutiere ale drumurilor publice si ale strazilor. El cuprinde conditiile tehnice prevazute in SR 667 si SR 662 care trebuie sa fie indeplinite de materialele folosite si in STAS 6400 de stratul de piatra executat.1. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini. acesta preia si functia de substrat drenant. asa cum prevede la pct.3.2. Antreprenorul este obligat sa efectueze. se realizeaza in doua straturi. 1. Art. 2. stratul de fundatie din piatra sparta amestec optimal 0/63 se va realiza in mod obligatoriu pe un substrat de fundatie care poate fi: substrat izolator de nisip de 7 cm grosime dupa cilindrare. 15 . 2. iar acesta este constituit din pamanturi coezive.2. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.4. conform prevederilor STAS 6400. Prevederi generale 2. asigurandu-se conditiile necesare privind grosimea. Pe drumurile la care nu se prevede realizarea unui strat de forma sau realizarea unor masuri de imbunatatire a protectiei patului. Fundatia din piatra sparta amestec optimal 0/63 se realizeaza intrun singur strat a carui grosime este stabilita prin proiect. la cererea proiectantului.5. 2.CAPITOLULI GENERALITI Art. substrat drenant din balast de minim 10 cm grosime dupa cilindrare.. 2. 2. 2. proiectantul va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun. calitatea de drenare si masurile de evacuare a apei. verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.6. un strat inferior de minimum 10 cm de balast si un strat superior din piatra sparta de 12 cm. Fundatia din piatra sparta 40/80.

3. %. pentru substratul drenant. adica nealterabile la aer. Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase. piatra sparta amestec optimal 0/63 mm. piatra sparta 40/80 mm in stratul superior. Nisipul grauntos sau savura ca material de protectie nu se utilizeaza cand stratul superior este de macadam sau de beton de ciment.continut de fractiuni sub 0. NISIP – conditii de admisibilitate conform SR 662.02 mm. in cazul cand pamantul din patul drumului este coeziv si nu se prevede executia unui strat de forma sau balast 0/63 mm. resturi vegetale) sau elemente alterate.3.1. split 16/25 mm pentru impanarea stratului superior. Agregatele trebuie sa provina din roci stabile. CARACTERISTICI CONDITII DE ADMISIBILITATE PENTRU: STRAT IZOLANT 0/4 STRAT DE PROTECTIE 4/8 5 16 Sort (ochiuri patrate) Granulozitate: . carbune. 2 si 3 si nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamant. Agregatele folosite la realizarea straturilor de fundatie trebuie sa indeplineasca conditiile de admisibilitate aratate in tabelele 1. 3. b) Pentru fundatie din piatra sparta amestec optimal 0/63 mm: nisip 0/4 mm pentru realizarea substratului. 40/80: balast 0/63 mm in stratul inferior. Tabelul 1. Agregate naturale 3. Pentru executia fundatiilor din piatra sparta se utilizeaza urmatoarele agregate: a) Pentru fundatie din piatra sparta mare.C A P I T O L U L II MATERIALE Art. 5d15p<d15f<5d35p max . lemn. 3.continut de fractiuni sub 0. apa sau inghet. nisip grauntos sau savura 0/8 mm ca material de protectie.2. %. 14 max .1 mm.

moi. max. min.0…63 mm Granulozitate Coeficient de neuniformitate (Un). 2 si 3 din SR 667 3 Nu este cazul Rezistenta la actiunea repetata a sulfatului de sodiu (Na2SO4) 5 cicluri. max. %. 5 - 5 10 10 5 10 10 5 10 - 1 - 35 1 3 3 30 35 1 35 1 Nu este cazul Corespunzator clasei rocii conform tab.corpuri straine. cm/s. %. %. max. %. max. max. . - 6 17 . Tabelul 3. %.raman pe ciurul superior (dmax). %. poroase si vacuolare.02 mm .. max Uzura cu masina Los Angeles. max. min.coeficient de forma.conditii de filtru invers Coeficient de permeabilitate (K). . Coeficient de impuritati: . Continut de granule alterate.trec prin ciurul inferior (dmin).sub 0. Forma granulelor: . %. %. Tabelul 2. max: . max. friabile. 6x10-3 - BALAST – conditii de admisibilitate pentru fundatii conform SR 662. min Echivalent de nisip (EN).1 mm. %. CARACTERISTICI Sort (ochiuri patrate) Continut de fractiuni. Uzura cu masina tip Los Angeles CONDITII DE ADMISIBILITATE 0/63 3 100 Conform figurii 1 15 30 50 PIATRA SPARTA – conditii de admisibilitate conform 667.fractiuni sub 0. SORT CARACTERISTICA SAVURA PIATRA SPARTA MARE CONDITII DE ADMISIBILITATE 8/16 16/25 25/40 40/63 63/80 PIATRA SPARTA 0/8 Continut de granule: .

CARACTERISTICI SORT Continut de fractiuni. Piatra sparta amestec optimal se poate obtine fie prin amestecarea sorturilor 0/8. PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL – Conditii de admisibilitate. 16/25.Site cu ochiuri patrate conform SR EN 933-2.1 1 Site cu ochiuri patrate.00 10. %.16…40 mm .4.2 mm . Tabelul 4. CONDITII DE ADMISIBILITATE 0/40 0/63 3 3 3…14 2…14 42…65 35…55 20…40 20…40 Sa se inscrie intre limitele din tabelul 5 si conform fig. min.00 60.0…8 mm .02 mm .01 treceri % de masa 0.Zona granulometrica prescrisa pentru balastul din stratul inferior de fundatie 3. daca indeplineste conditiile din tabelul 4 si granulozitatea conform tabelului 5 si figurii 2.2 30 18 . Amestecul pe santier se realizeaza intr-o instalatie de nisip stabilizat prevazuta cu predozator cu patru compartimente.00 50.00 20.00 80. fie direct de la concasare.80F ) 100.sub 0.25…63 mm Granulozitate Echivalent de nisip (doar in cazul nisipului natural) (EN).00 70.00 0. mm 10 100 Figura 1 .sub 0. 25/40 si 40/63. 8/16.00 30.mm (d=0.00 90.00 40. max: .00 0.

8. separat pe sorturi si pastrate in conditii care sa le fereasca de imprastiere. continutul de granule alterate si continutul de impuritati pentru piatra sparta amestec optimal sunt cele indicate in tabelul 3 (pentru piatra sparta). 30 6 pentru split. Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel: intr-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de Furnizor. 3.Uzura cu masina tip Los Angeles (LA) %. 4. 3.6. max Rezistenta la actiunea repetata a sulfatului de sodiu (Na2SO4). Apa Apa necesara realizarii straturilor de fundatie poate sa provina din reteaua publica sau din alte surse.02 0. 3 pentru piatra sparta mare 40/63 PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL – Granulozitate. Controlul calitatii agregatelor de catre Antreprenor se va face in conformitate cu prevederile tabelului 6. impurificare sau amestecare. 3.9.7. Art.5. acesta se corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative prevazute. Depozitarea se va face pe platforme amenajate. 3. In timpul transportului de la Furnizor la santier si al depozitarii. granulozitatea acestuia nu corespunde prevederilor din tabelul 5. Aprovizionarea agregatelor la locul punerii in opera se va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca acestea au calitatea corespunzatoare. DOMENIU DE LIMITA GRANULOZITATE Inferior 0…40 Superior Inferior 0…63 Superior TRECERI IN % DIN GREUTATE PRIN SITELE SAU CIURURILE CU DIMENSIUNI DE …IN MM 0.1 0. intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de laboratorul santierului. 5 cicluri. Controlul calitatii agregatelor inainte de realizarea straturilor de fundatie Controlul calitatii se face de catre Antreprenor prin laboratorul sau in conformitate cu prevederile cuprinse in tabelul 6. Tabelul 5.2 1 4 8 16 25 40 63 0 2 3 12 28 42 60 75 90 3 10 14 30 50 65 80 90 100 0 1 2 8 20 31 48 60 75 90 3 10 14 27 42 55 70 80 90 100 Conditii de admisibilitate privind coeficientul de forma. In cazul in care la verificarea calitatii amestecului de piatra sparta amestec optimal aprovizionata. agregatele trebuie ferite de impurificari. Art. Agregatele se vor aproviziona din timp in depozitul santierului pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestora. 5. 3. dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in suspensie. % max. 19 .

poroase si vacuolare Granulozitatea sorturilor Forma granulelor pentru piatra sparta Echivalentul de nisip (EN numai la produse de balastiera) Rezistenta la actiunea repetata a sulfatului de sodiu (Na2SO4). 500 mc pentru fiecare sursa O proba la max.continut de carbune Continutul de granule alterate. conform STAS 1913/13 se stabileste: 20 . 500 mc pentru fiecare sort si sursa O proba la max. 5 cicluri Rezistenta la sfaramare prin compresiune la piatra sparta in stare saturata la presiune normala Uzura cu masina tip Los Angeles FRECVENTA MINIMA LA APROVIZIONARE LA LOCUL DE PUNERE IN OPERA Ori de cate ori apar factori de impurificare METODE DE DETERMINARE CONF. 500 mc pentru fiecare sursa O proba la max. 500 to pentru fiecare sort si sursa - STAS 4606 SR 667 - STAS 730 - STAS 730 - STAS 730 - STAS 4606 - STAS 730 - STAS 730 C A P I T O L U L III STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE PENTRU STRATUL INFERIOR DE FUNDATIE DIN BALAST SI PENTRU STRATUL DE FUNDATIE REALIZAT DIN PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL Art.Tabelul 6.argila bucati . Caracteristicile optime de compactare Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale amestecului optimal de piatra sparta se stabilesc de catre un laborator de specialitate acreditat inainte de inceperea lucrarilor de executie. ACTIUNEA. La fiecare lot aprovizionat In cazul in care se observa prezenta lor O proba la max. 6.argila aderenta . Prin incercarea Proctor modificata. PROCEDEUL DE VERIFICARE SAU CARACTERISTICILE CARE SE VERIFICA Examinarea datelor inscrise in certificatul de calitate sau certificatul de garantie Corpuri straine: . friabile. moi. 500 mc pentru fiecare sursa O proba la max. 500 mc pentru fiecare sort de piatra sparta si sursa O proba la max. 500 to pentru fiecare sort si sursa O proba la max.

Experimentarea se va face pentru fiecare tip de strat de fundatie – strat de fundatie din piatra sparta mare 63/80 pe un strat de balast de min. M . 7.du max. exprimata in % in vederea stabilirii gradului de compactare.2. in orice punct al traseului. Inainte de inceperea lucrarilor Antreprenorul este obligat sa efectueze experimentarea executarii straturilor de fundatie.5. cum este cazul la autostrazi sau la lucrarile la care drenarea apelor este prevazuta a se face printr-un strat drenant continuu. exprimata in % Art. in conformitate cu prevederile caietelor de sarcini pentru realizarea acestor lucrari.3. Art. 10 cm sau fundatie 21 . Inainte de inceperea lucrarilor de fundatie se vor verifica si regla toate utilajele si dispozitivele necesare punerii in opera a straturilor de fundatie.1. 8. 9. Inainte de asternerea agregatelor din straturile de fundatie se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din fundatie – drenuri transversale de acostament. acestea fiind consemnate in registrul de santier. P. La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare aratat la art. gc. exprimata in g/cm3 Wef – umiditatea efectiva de compactare. se va asigura inprealabil posibilitatea evacuarii apelor in afara suprafetei de lucru. C A P I T O L U L IV REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE Art. In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast sau piatra sparta se vor lua masuri de a nu se amesteca agregatele. Masuri preliminare 8.1. La executia stratului de fundatie se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor de terasamente sau de strat de forma. 8. functie de sursa folosita. – umiditatea optima de compactare. Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe prelevate din lucrare si anume: duef – greutatea volumica in stare uscata efectiva. 8.1. 13. 8. gc = du ef du max P .2. 8. de a se delimita tronsoanele de drum in lucru. la cel putin 15 cm deasupra santului sau deasupra terenului in cazul rambleelor.M. In cazul straturilor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a drumului.4. x100 7. – greutate volumica in stare uscata maxima exprimata in g/cm3 Wopt P. Experimentarea executiei straturilor de fundatie 9. Caracteristicile efective de compactare 7.M. drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si racordarile stratului de fundatie la acestea – precum si alte lucrari prevazute in acest scop in proiect.

In toate cazurile. a componentei atelierului de compactare si a modului de actionare a acestuia. va servi ca sector de referinta pentru restul lucrarilor. stabilite de comun acord. Intensitatea de compactare = Q/S Q – volumul materialului pus in opera. se mai urmareste stabilirea corecta a atelierului de compactare. Compactarea de proba pe tronsoanele experimentale se va face in prezenta proiectantului. dupa cum este cazul. daca grosimea prevazuta in proiect se poate executa intr-un singur strat sau doua si reglarea utilajelor de raspandire. in unitatea de timp (ore. zi. compus din rulouri compresoare usoare si rulouri compresoare mijlocii. exprimata in mp. experimentarea se va face pe tronsoane de proba in lungime de min. schimb). iar alte pietre cu dimensiunea de cca.5. dupa modificarea grosimii stratului sau a componentei utilajului de compactare folosit. fara ca stratul de fundatie sa sufere dislocari sau deformari. 9. suprafetele compactate de fiecare utilaj se cumuleaza. in conditii de executie curenta pe santier. efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator sau pe teren.50 m (dublul latimii utilajului de compactare). Partea din tronsonul executat. In cazul cand se foloseste tandem de utilaje de acelasi tip. Caracteristicile obtinute pe sectorul experimental se vor consemna in registrul de santier pentru a servi la urmarirea calitatii lucrarilor ce se vor executa. pana la obtinerea inclestarii optime.4. Conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si intensitatea de compactare a utilajului). cu sau fara substrat de nisip in functie de solutia prevazuta in proiect. In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut.2. a numarului minim de treceri ale acestor rulouri pentru cilindrarea uscata pana la fixarea pietrei sparte 63/80 si in continuare a numarului minim de treceri. Antreprenorul va trebui sa realizeze o noua incercare.din piatra sparta amestec optimal 0/63. Executia straturilor de fundatie A. Fundatii din piatra sparta mare 63/80 pe un strat de balast a. pentru realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini. 9. Executia stratului inferior din balast 22 .3. cu cele mai bune rezultate. In cazul fundatiei din piatra sparta mare 63/80 experimentarea se va face separat pentru stratul inferior din balast si separat pentru stratul superior din piatra sparta mare. 40 mm aruncate in fata ruloului nu mai patrund in stratul de fundatie si sunt sfaramate. dupa asternerea in doua reprize a splitului de impanare 16/25. Experimentarea are ca scop stabilirea. 30 m cu latimea de cel putin 3. exprimat in mc. Compactarea in acest caz se considera terminata daca rotile ruloului nu mai lasa nici un fel de urme pe suprafata fundatiei de piatra sparta. pentru realizarea grosimii respective cu o suprafatare corecta. 9. Art. In cazul fundatiei din piatra sparta mare 63/80. 9. S – suprafata compactata in intervalul de timp dat. Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume: Grosimea maxima a stratului fundatiei ce poate fi executat pe santier. 10.

Asternerea si nivelarea se vor face la sablon. Este interzisa de asemenea asternerea balastului. piatra sparta se impaneaza cu split 16/25. Pe terasamentele receptionate.10. nu se mai face umplerea golurilor si protectia stratului de fundatie din piatra sparta mare. In cazul cand stratul superior este macadam sau beton de ciment. Piatra sparta se asterne si se compacteaza la uscat in reprize. STRATURI DE FUNDATIE DIN PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL 10. se niveleaza si apoi se compacteaza din nou. intr-un singur strat. Pana la asternerea stratului imediat superior. tehnologia si intensitatea Q/S de compactare. 10. Denivelarile care se produc in timpul compactarii stratului de fundatie sau care raman dupa compactare. se acopera cu material de protectie (nisip grauntos sau savura). Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul. care se compacteaza si apoi urmeaza umplerea prin innoroire a golurilor ramase dupa impanare.3.6. 8. avand grosimea rezultata pe tronsonul experimental astfel ca dupa compactare sa se obtina 10 cm.1. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste de laboratorul de santier tanand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire. Asternerea si nivelarea nisipului se fac la sablon. va fi umezit. Executia stratului superior din piatra sparta mare 63/80 10.12. evitandu-se supraumezirea locala. se corecteaza cu material de aport si se recompacteaza. care .10. 10. b. conform pct. viteza de compactare.3. acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu stratul de fundatie. 10.7. cu savura 0/8 sau cu nisip. asigurandu-se totodata si masurile de evacuare a apelor.5. astfel ca stratul de fundatie sa fie permanent incadrat de acostamente. numai dupa receptia stratului inferior de balast. se va executa in prealabil un substrat de nisip de 7 cm. Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se completeaza. cu respectarea latimilor si pantelor prevazute in proiect pentru stratul de fundatie. pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita de gheata. 10. Pana la inclestarea pietrei sparte. respectandu-se componenta atelierului. Stropirea va fi uniforma. 23 . stratul de fundatie din piatra sparta mare astfel executat. 10.8. 10. Dupa terminarea cilindarii.2.11. 10. prealabil asternerii. Compactarea straturilor de fundatie se va face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental.4. cu respectarea latimilor si pantelor prevazute in proiect. realizate din pamanturi coezive si pe care nu se prevad in proiecte imbunatatiri ale patului sau realizarea de straturi de forma. B. 10. Este interzisa executia stratului de fundatie cu balast inghetat. Numarul de treceri a atelierului de compactare este cel stabilit pe tronsonul experimental.9. 10. compactarea se executa cu cilindri compresori netezi de 6 to dupa care operatiunea se continua cu compactoare cu pneuri sau vibratoare de 10-14 tone. Piatra sparta mare se asterne. Pe drumurile la care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei.

10. cu frecventa mentionata in acelasi tabel.2. 10. Asternerea si nivelarea se fac la sablon cu respectarea latimilor si pantelor prevazute in proiect. 10. capacitate portanta).compozitia granulometrica a agregatelor. densitate. indicativ CD 31.17.caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate. Pe substratul de nisip realizat. se completeaza cu acelasi tip de material. 10. 10. viteza de deplasare a utilajelor de compactare. 10. Este interzisa de asemenea asternerea pietrei sparte amestec optimal. corespunzatoare umiditatii optime de compactare. Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului executat: . se reniveleaza si apoi se cilindreaza din nou.1. 10.18.13. 24 .14. Denivelarile care se produc in timpul compactarii sau care raman dupa compactarea straturilor de fundatie din piatra sparta mare sau din piatra sparta amestec optimal se corecteaza cu material de aport si se recompacteaza. respectandu-se componenta atelierului. piatra sparta amestec optimal se asterne cu un repartizor-finisor de asfalt. densitate maxima uscata). astfel ca acesta sa fie permanent incadrat de acostamente. Este interzisa executia stratului de fundatie cu piatra sparta amestec optimal inghetata. La drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei. .3. Compactarea stratului de fundatie se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental. acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu stratul de fundatie. cu o eventuala completare a cantitatii de apa.caracteristicile optime de compactare obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optima. sau din piatra sparta amestec optimal.Nisipul asternut se umecteaza prin stropire si se cilindreaza. asigurandu-se totodata si masurile de evacuare a apelor conform pct.16. se vor face verificarile si determinarile aratate in tabelul 7. In timpul executiei straturilor de fundatie din balast si piatra sparta mare 63/80. pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita de gheata. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabilieste de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire uniforma evitandu-se supraumezirea locala. 8.15. Art. 11. 11. tehnologia si intensitatea Q/S de compactare. Controlul calitatii compactarii straturilor de fundatie 11. pe toata grosimea stratului. . Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se decapeaza dupa contururi regulate. In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie aceasta se determina prin masuratori cu deflectometrul cu parghie conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide.19.

cu care se strapunge stratul. in fata compresorului FRECVENTE MINIME LA LOCUL DE PUNERE IN LUCRU METODE DE VERIFICAR E CONFORM STAS 1913/13 STAS 1913/1 1 2 3 Minim 3 probe la o suprafata de 2000 mp de strat Minim 3 probe la o suprafata de 2000 mp de strat Zilnic - 4 - 5 6 7 Minim 3 pct. Abaterea limita la grosime poate fi de maximum ±20 mm. Elemente geometrice 12.CR T.strat de piatra sparta amestec optimal Determinarea umiditatii de compactare: .strat balast . CAPITOLUL V CONDITII TEHNICE. Suprafete <2000 STAS mp si minim 5 1913/15 pct.1.s.5 m. PROCEDEUL DE VERIFICARE SAU CARACTERISTICILE CARE SE VERIFICA Incercarea Proctor modificata: . fiecare banda cu latime de 7.strat de piatra amestec optimal Verificarea compactarii prin incercarea cu p. Ptr. 25 .toate tipurile de straturi Determinarea gradului de compactare prin determinarea greutatii volumice pe teren: .strat balast . NR. Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate. suprafete STAs 12288 >2000 mp de strat Minim 3 incercari la o suprafata de STAS 6400 2000 mp Determinarea capacitatii portante la In cate doua nivelul superior al stratului de fundatie: puncte situate in . la fiecare 200 m de drum executat sau la 1500 mp suprafata de drum. Pt. 12. REGULI SI METODE DE VERIFICARE Art. DETERMINAREA. Grosimea stratului de fundatie este cea din proiect.strat de piatra sparta amestec optimal Determinarea grosimii stratului compactat: .toate tipurile de straturi de fundatie profiluri transversale la Normativ CD distante de 10 m 31 unul de altul pt.Tabelul 7.strat balast .toate tipurile de straturi Verificarea realizarii intensitatii de compactare Q/S: .

13. Art. 14. Panta transversala a stratului de fundatie este cea a imbracamintii sub care se executa. Declivitatile in profil longitudinal sunt aceleasi ca si cele ale imbracamintilor sub care se executa. Pentru drumurile din clasele tehnice IV si V: . care este de 250 sutimi de mm. ca si a pietrei sparte utilizate la executia straturilor si cu dimensiunea de circa 40 mm. 12. In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini.Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum prezentat receptiei. Abaterile limita la cotele fundatiei.3. 13. se va face corectarea suprafetei. prevazuta in proiect. Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului. Compactarea se considera corespunzatoare daca piatra respectiva este strivita fara ca stratul sa sufere dislocari sau deformari. aruncata in fata utilajului cu care se executa compactarea. Latimea stratului de fundatie este cea prevazuta in proiect. Conditii de compactare 13. in cel putin 95% din punctele de masurare.00 m lungime astfel: In profil logitudinal verificarea se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si denivelarile admise pot fi de maximum ±2.2.4. Art.95%. . . nu depasesc valoarea deformatiilor elastice admisibile.0 cm. fata de cotele proiectate. 12. conform STAS 1913/13: Pentru drumurile din clasele tehnice I. Abaterile limita la latime pot fi ±5 cm. Abaterea limita la panta este ±4%. In profil transversal.2. in toate punctele de masurare.98%. fata de cotele din proiect pot fi ±10 mm.Straturile de fundatie din piatra sparta mare 63/80 trebuie compactate pana la realizarea inclestarii maxime a agregatelor. in cel putin 93% din punctele de masurare.0 cm. fata de cotele proiectate. care se probeaza prin supunerea la strivire a unei pietre de aceeasi natura petrografica. II si III .1. in cel mult 5% din punctele de masurare la autostrazi si/in toate punctele de masurare la drumurile de clasa tehnica II si III. 12. 13. Caracteristicile suprafetei stratului de fundatie Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul dreptarului de 3. Straturile de fundatie din piatra sparta amestec optimal trebuie compactate pana la realizarea urmatoarelor grade de compactare minime din densitatea in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata.98%. in valoare absoluta si va fi masurata la fiecare 25 m.3.100%. Capacitatea portanta la nivelul superior al straturilor de fundatie se considera realizata daca valorile deformatiilor elastice masurate. 26 . verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si denivelarile admise pot fi de maximum ±1.

Art. Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitative impuse de proiecte si de caietul de sarcini. Receptia preliminara. stabilita in proiect. Receptia pe faza determinanta Receptia pe faza determinanta. conform Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora. 11. 16. se efectueaza conform Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii. 27 . Art. aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului in fazele de executie determinante. 17. In urma acestei receptii se incheie “Proces verbal” de receptie pe faza in registrul de lucrari ascunse. precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control. aprobat cu HG 273/94. 5. 13 si 14. atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatie sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile Art.C A P I T O L U L VI RECEPTIA LUCRARILOR Art. elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor volum 4/1996. pentru intreaga lucrare. Receptia finala Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie pentru intreaga lucrare si se va face in conditiile respectarii prevederilor Regulamentului aprobat cu HG 273/94. 15. 12. la terminarea lucrarilor Receptia preliminara se face la terminarea lucrarilor.

Norme generale de protectia muncii.2000 .ANEXA DOCUMENTE DE REFERINTA I. STANDARDE SR 662 . III.Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere.08. 411/1112/2000 publicat in MO 397/24. reparare si exploatare a drumurilor si podurilor. 775/1998 . . 28 . Ordin AND nr.Norme metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului. . 79/1998 Ordin MI nr. . Agregate naturale de balastiera. 116/1999 II. Conditii tehnice de calitate. REGLEMENTARI TEHNICE CD 31 .Norme privind exploatarea drumurilor si podurilor.Normativ pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide. si intretinerea NGPM/1996 NSPM nr.Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrari de intretinere. ACTE NORMATIVE Ordin comun MT/MI nr.Lucrari de drumuri.

Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari de drumuri.Teren de fundare. . Determinarea caracteristicilor de compactare.Teren de fundare. Determinarea greutatii volumice pe teren. .Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali. Determinarea umiditatii. .Teren de fundare.Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate si drumuri. Metode de incercare.SR 667 . Conditii tehnice de calitate. . Metode de incercare. Incercarea Proctor. STAS 730 STAS 1913/1 STAS 1913/13 STAS 1913/15 STAS 4606 29 . .

EXECUTATE LA CALD CUPRINS 30 .CAIET DE SARCINI IMBRACAMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE.

4. III. Caracteristici fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice Art. Compozitia mixturilor Art. Reglarea instalatiei de preparare a mixturilor asfaltice Art. Utilizarea materialelor geotextile combinate (geogrile si materiale geotextile) la imbracamintile rutiere bituminoase CAPITOLUL I . 7. Transportul mixturilor asfaltice Art. 15.CAP. Lucrari pregatitoare Art. IV. MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR Art. 4. 5. Receptia finala ANEXA Nr. Controlul punerii in opera CAP. Controlul calitatii materialelor inainte de anrobare CAP. Mixtura asfaltica stabilizata cu fibre – Testul Schellenberg Nr. MODUL DE PUNERE IN OPERA Art. 1. 17. Documente de referinta ANEXE OPTIONALE (CONFORM PREVEDERILOR PROIECTULUI) Nr. Compactarea Art. 24. 23. V. 21. Caracteristicile suprafetei imbracamintei Art. Agregate Art. Definirea tipurilor de mixturi asfaltice CAP. Receptia preliminara Art. GENERALITATI Art. 25.VI. Utilizarea bitumului modificat la stratul de uzura din beton asfaltic Nr. CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE IMBRACAMINTEI EXECUTATE Art.II. Fabricarea mixturilor asfaltice Art. Elemente geometrice si abateri limita CAP. Asternerea Art. Aditivi Art. 3. 19. CALITATEA. 2. Fibre Art. Obiect si domeniu de aplicare 31 . 18. Statia de asfalt Art. 22. Utilizarea geogrilelor la imbracamintile rutiere bituminoase Nr. 11. NATURA. 3. 16. 2. RECEPTIA LUCRARILOR Art. 1. 5. 8. 20. Lianti Art. 12. 13. Autorizarea statiei de asfalt Art. 9. Controlul fabricatiei CAP. 6. 25. Tratarea suprafetei imbracamintei Art. Filer Art. SI PREPARAREA MATERIALELOR Art. Obiect si domeniu de aplicare Art. 14. 1. 10.I. GENERALITATI Art. Receptia pe faze determinante Art.

3. beton asfaltic deschis. 2.2. din mixturi asfaltice preparate cu agregate naturale. care trebuie sa fie indeplinite la prepararea. beton asfaltic cu pietris concasat. Imbracamintile bituminoase cilindrate realizate cu alte tipuri de mixturi.3. BADPS 25. BAPC 16. filer si bitum neparafinos si cuprinde conditiile tehnice de calitate prevazute in SR 174-1 si SR 174. Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind imbracamintile bituminoase rutiere cilindrate.stratul superior. In cazurile in care imbracamintea bituminoasa cilindrata se executa intr-un singur strat. cu pietris sortat. beton asfaltic deschis. Imbracamintile bituminoase cilindrate realizate cu bitum neparafinos pentru drumuri se vor executa conform STAS 174-2.1. fiind alcatuite. beton asfaltic deschis. BA 16 si BA 25. de legatura. BA 8. 1. Tipul de imbracaminte bituminoasa cilindrata la cald se stabileste in proiect de catre Proiectant.1. Definirea tipurilor de mixturi asfaltice 2. 2. executate la cald. transportul. modernizarea si reabilitarea drumurilor publice si a strazilor. mixturi asfaltice stabilizate cu fibre. Caietul de sarcini se aplica la constructia. . BADPC 25. 1. acesta trebuie sa indeplineasca toate conditiile cerute pentru stratul de uzura. precum si la constructia drumurilor de exploatare. 1.2. Imbracamintile rutiere bituminoase cilindrate sunt de tipul betoanelor asfaltice cilindrate executate la cald.stratul inferior. 2.4. la care se utilizeaza urmatoarele tipuri de mixturi asfaltice: BAD 25. la care se utilizeaza tipuri de mixturi asfaltice: MASF 8 si MASF 16. punerea in opera si controlul calitatii materialelor si straturilor executate.1. cu criblura. cu pietris concasat. se vor executa conform urmatoarelor normative: AND 539 – stabilizate cu fibre de celuloza AND 549 – realizate cu bitum modificat cu polimeri AND 553 – realizate cu bitum aditivat. de uzura. betoane asfaltice bogate in criblura. Art. 32 . in general. Bar 16. din doua straturi si anume: . Prevederile prezentului caiet de sarcini nu se aplica imbracamintilor executate din mixturi cu nisipuri bituminoase sau executate cu mixturi asfaltice recuperate. beton asfaltic rugos.

1 mm) …………. Acestia se aplica in conformitate cu indicatiile din tabelul 1. tabelul 5.C A P I T O L U L II NATURA. in functie de clasa tehnica a drumului sau categoria strazii trebuie sa fie conform SR 667. conform SR 662. Clasa minima a rocii din care s obtin agregatele naturale de cariera.. ferite de umezeala sau in silozuri cu incarcare pneumatica. avand pante de scurgere. Nu se admite folosirea filerului aglomerat. 2%. In cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre.cribluri sort 4/8.bitum neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 si tip 80/100. 3. min. 33 . tabelul 8. CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR Art. prevazute cu platforme betonate.bitum aditivat. Lianti 5.02 mm sa fie de 20%. conform SR 667. sorturi 4/8. Agregate 3. Art. conform SR 662.2. . 80%. Aprovizionarea cu agregate naturale se va face dupa verificarea certificatelor de conformitate care atesta calitatea acestora. tabelul 3.bitum modificat cu polimeri de tipul elastomerilor termoplastici liniari. tabelul 2. Liantii care se utilizeaza la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse in prezentul caiet de sarcini sunt: . conform STAs 539. Caracteristicile fizico-mecanice ale rocii de provenienta a agregatelor naturale de cariera trebuie sa fie conform SR 667. Fiecare tip si sort de agregate trebuie depozitat separat in padocuri. Pentru imbracaminti bituminoase se utilizeaza un maestec de sorturi din agregate naturale neprelucrate si prelucrate care trebuie sa indeplineasca. trebuie sa fie spalate in totalitate. conform SR 667. conditiile de calitate in conformitate cu prevederile standardelor dupa cum urmeaza: . tabelul 10. a apei si pereti despartitori. 1%. care trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: finetea (continutul in parti fine 0. coeficient de hidrofilie ……………………………… max. filerul trebuie sa corespunda prevederilor STAS 539 si conditiei suplimentare ca minimum de particule sub 0. umiditatea ………………………………………….nisip natural sort 0/4. . tabelul 10. 8/16.1. 16/25(31). max. . 4. Art.1.pietris si pietris concasat. . Filerul se depoziteaza in incaperi acoperite. Toate agregatele folosite la realizarea mixturilor asfaltice. 8/16 sau 16/25. inainte de a fi introduse in instalatia de preparare. . pentru evitarea amestecarii si impurificarii agregatelor.nisip de concasare 0/4. 3. 5. Filer Filerul care se utilizeaza la imbracamintile rutiere bituminoase este de calcar sau de creta.

. 1. Se va folosi numai bitum aditivat.tip D 60/80a – zona climaterica calda. cu trafic greu si foarte greu si la alte lucrari speciale (locurile de parcare.strat de uzura Imbracaminte bituminoasa cu bitum cu polimeri .2.1. conform SR 754.strat de legatura Imbracaminte bituminoasa cu bitum aditivat . pct. 5.TIPUL IMBRACAMINTII BITUMINOASE Imbracaminte bituminoasa din mixtura asfaltica stabilizata cu fibre: . in scopul cresterii rezistentei la deformatii permanente la temperaturi ridicate si a rezistentei la fisurare la temperaturi scazute imbracamintile bituminoase.3. conform SR+ 754. In functie de calitatea bitumului si natura agregatelor. in cazul in care adezivitatea bitumului pur fata de agregate naturale este mai mica de 80% indiferent de clasa tehnica a drumului sau de categoria tehnica a strazii. .) se vor executa cu bitum modificat cu polimeri.3. la care se foloseste. In cazul utilizarii bitumului modificat se vor respecta prevederile Normativului AND 549 si cele din ANEXA nr.tip D 60/80 – zona climaterica calda. in cadrul testelor preliminare se va stabili utilitatea aditivarii bitumului. care trebuie sa corespunda prevederilor SR 754 si Normativului AND 537. si 1. pe drumuri de clasa tehnica I…III si pe strazi de categorie tehnica I si II. . 1 la prezentul caiet de sarcini.strat de uzura si strat de legatura Bitumul neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 si tip D 80/100 trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute de SR 754 si Normativul AND 537 si o adezivitate de minimum 80% fata de agregatele naturale utilizate la lucrarea respectiva.strat de uzura si strat de legatura Imbracaminte bituminoasa cu bitum neparafinos pentru drumuri . In caz contrar se utilizeaza bitumaditivat. . conform SR 754. 34 .strat de legatura (fara fibre) .strat de uzura (cu adaos de fibre) Tabelul 1.1.tip D 80/100a – zona climaterica rece Bitum neparafinos pentru drumuri. .tip D 60/80 Bitum aditivat: .2.tip D 60/80 sau Bitum modificat cu polimeri Bitum neparafinos pentru drumuri. . 5.tip D 80/100 – zona climaterica rece. . Conform Normativului AND 549.tip D 60/80 Bitum modificat Bitum modificat cu polimeri sau Bitum neparafinos pentru drumuri. Bitumul de baza folosit la prepararea bitumului aditivat tip D 60/80a si tip D 80/100a este bitumul D 60/80 si respectiv D 80/100. zone cu accelerari si decelelrari frecvente. TIPUL LIANTULUI Bitum neparafinos pentru drumuri. conform SR 754: . etc.

5. Art. sunt fibre sau granule din 35 . pompe de recirculare. Art. 6. sistem de recirculare sau agitare permanenta. 5. bitumul modificat cu polimeri se depoziteaza in recipienti metalici verticali. pentru evitarea separarii componentelor si sistem de inregistrare a temperaturii. fara a afecta celelalte caracteristici ale acestuia. Aditivii trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii de baza: sa fie compatibili cu bitumul.5. sistem de inregistrare a temperaturii (pentru ulei si bitum). sistem de inregistrare a temperaturilor (pentru ulei si bitum). iar temperatura bitumului aditivat pe perioada de depozitare sa fie de (120…140)oC. Pentru amorsari si badijonari se va folosi emulsie bituminoasa cu rupere rapida sau bitum taiat. prevazute cu pompe de recirculare si eventual cu sistem de incalzire. pentru executia imbracamintilor bituminoase. corozivi sau inflamabili. Tipul de aditiv si dozajul acestuia in bitum se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de un laborator autorizat. bitumul aditivat se depoziteaza in rezervoare metalice prevazute cu sistem de incalzire cu ulei. gura de aerisire. sa fie stabili termic pana la min. astfel: bitumul se depoziteaza in rezervoare metalice prevazute cu sistem de incalzire cu ulei. Pentru fiecare aditiv la care se cere aprobarea. sa amelioreze adezivitatea bitumului fata de agregatele naturale. 140oC.Prepararea bitumului aditivat se efectueaza conform Normativului AND 553. bitumul modificat cu polimeri si bitumul aditivat se depoziteaza separat. curatate in prealabil. 7. Se recomanda ca perioada de stocare sa nu depaseasca max. Antreprenorul va prezenta agrementul tehnic si certificatul de conformitate a calitatii. 200oC. gura de aerisire. Se recomanda ca perioada de stocare sa nu depaseasca 3 zile.4. tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice impuse. pe tipuri de bitum. Aditivii care se intentioneaza a se utiliza. 2 zile iar temperatura bitumului modificat pe perioada de depozitare trebuie sa fie de min. Bitumul. sa nu fie toxici. vor fi supusi aprobarii Beneficiarului. Aditivii trebuie sa fie agrementati tehnic reglementarilor in vigoare. cu compozitie si structura specifica polar-apolara. Fibre Fibrele care pot fi folosite la prepararea mixturii asfaltice stabilizate cu fibre. pompe de recirculare. cu respectarea prevederilor STAS 8877. prevazuti su sistem de incalzire cu ulei. conform celor prevazute in declaratia de conformitate a calitatii emisa de producator. Aditivi Aditivii utilizati pentru prepararea bitumului aditivat folosit la executia imbracamintilor bituminoase sunt produse tensioactive. Emulsia bituminoasa cationica se va depozita in rezervoare metalice verticale.

nisip natural sort 0/4 . bitumate sau nebitumate. Tipul si dozajul de fibre in mixtura asfaltica se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de un laborator autorizat.celuloza. Tabelul 2. 16/25 . pot fi realizate integral din agregate naturale de cariera sau din amestec de agregate naturale de cariera si de balastiera. C A P I T O L U L III MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR Art. 3. se verifica in conformitate cu prescriptiile din standardele in vigoare ale materialelor respective si SR 174-2 pct.1. trebuie sa fie agrementate tehnic conform reglementarilor in vigoare.. in functie de intensitatea de trafic.epruvetele cilindrice tip Marshall se vor confectiona. 8/16 si 16/25 .criblura sort 4/8.filer 36 . 5 si 6 din prezentul caiet de sarcini. 8/16.nisip natural sort 0/4*) . conform reglementarilor in vigoare. Art.3.nisip natural sort 0/4*) .nisip de concasare sort 0/4 .filer Beton asfaltic deschis cu pietris . functie de tipul mixturii asfaltice conform tabelului 2. cu respectarea urmatoarelor conditii tehnice: .nisip natural sort 0/4*) .filer Betoane asfaltice bogate cu .pietris concasat sort 4/8. iar incercarile pe epruvete cilindrice tip Marshall se vor face conform STAS 1338-2.criblura sort 4/8 si 8/16 criblura . 9.criblura sort 4/8 si 8/16 . 8. TIPUL MIXTURII ASFALTICE AGREGATE NATURALE UTILIZATE Mixturi asfaltice stabilizate cu . Mixturile asfaltice atat pentru stratul de uzura cat si pentru stratul de legatura. 4. la temperatura de 135÷5oC. 16/25 concasat .nisip de concasare sort 0/4 .filer Beton asfaltic deschis cu criblura .nisip de concasare sort 0/4 . pentru asigurarea conditiilor aratate la art.nisip de concasare sort 0/4 .filer Beton asfaltic cu pietris concasat .filer Beton asfaltic rugos . 8/16.1. Controlul calitatii materialelor inainte de anrobare Materialele destinate fabricarii mixturilor asfaltice pentru imbracamintile bituminoase.criblura sort 4/8 si 8/16 fibre .pietris concasat sort 4/8. Compozitia mixturilor 9.nisip de concasare sort 0/4 .

16a 6. sau unele adaosuri. Beneficiarul.2 6. pentru cinci continuturi de liant repartizate de o parte si de alta a continutului de liant prestabilit. dozajul de bitum se stabileste la masa totala a mixturii. daca nu are obiectiuni sau eventuale propuneri de modificare. Formula de compozitie. TIPUL STRATULUI TIPUL MIXTURII ASFALTICE CONTINUTUL DE LIANT DIN MASA MIXTURII ASFALTICE % CLASA TEHNICA A DRUMULUI CATEGORIA TEHNICA A STRAZII MASF 8 MASF 16 BAR 16m.7…6.3…7. absorbtia de apa).4.Beton asfaltic deschis cu pietris . II. tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice precizate in prescriptiile tehnice impuse de caietul de sarcini. stabilita pentru fiecare categorie de mixtura.5.0 6. BAR 16a BAR 16 Strat de uzura BA 16m BA 16. indicele de curgere-fluaj la 60oC.5…7. Compozitia mixturii asfaltice se stabileste pe baza unui studiu preliminar aprofundat. 9. Toate dozajele privind agregatele si filerul. Continutul optim de liant se stabileste prin studii preliminare de laborator conform STAS 1338/1. 2. sustinuta de studiile si incercarile efectuate impreuna cu rezultatele obtinute se supune aprobarii Beneficiarului.5 6.6. 6.3. 16/25 sortat .7…6.3 6.3…7. numarul de lovituri va fi de 75 pentru straturile de imbracaminte la drumuri de clasa tehnica I. Tabelul 5.0…7. accepta formula propusa de Antreprenor. 5. sunt stabilite in functie de greutatea totala a materialului granular in stare uscata.3 6.5 I…V I…V I…III II…III I…II III II III IV…V I…IV I…IV I…III II…III I…II III II III IV 37 . inclusiv partile fine. Limitele procentelor sorturilor componente din agregate sunt date in tabelul 3.nisip de concasare sort 0/4 . densitatea aparenta. La confectionarea epruvetelor Marshall conform STAS 1338/1. 9. 4.filer *) Conform notei de la tabelul 4. II. 8/16.7…7. Aceste studii comporta cel putin incercarea Marshall (stabilitate la 60oC. Dupa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa.0 6. 3 si trebuie sa se incadreze intre limitele recomandate in tabelul 5.nisip natural sort 0/4*) .pietris sort 4/8.2. 9. Studiul in face Antreprenorul in cadrul laboratorului sau autorizat sau il comanda la un laborator autorizat. 9.7…7. III (respectiv strazi de categoria I.0…7.2 5. 7 si 8.5 5. 9. Granulozitatea agregatelor naturale care trebuie sa fie asigurata pentru fiecare tip de mixtura asfaltica este indicata in tabelul 4 si in figurile 1. 2. 3. III) si 50 lovituri pentru straturile de imbracaminte pentru celelalte clase si categorii.

3…1.0 4.0…7.8 1. BA 8a BA 25.5…1. Raportul filer-liant recomandat pentru tipurile de mixturi asfaltice este conform tabelului 6. Continutul de fibre active in mixturile asfaltice stabilizate cu fibre MASF si MASF 16 va fi in limitele (0.Strat de legatura BA 8. de catre un laborator de specialitate autorizat. FRACTIUN STRAT DE UZURA STRAT DE LEGATURA I DE TIPUL MIXTURII ASFALTICE AGREGAT BA1 BAR1 BAD E 6 BA2 6 25 BADPC BADPS NATURAL BA8 BA1 5 BAR1 MA MAS BAP BAD 25 25 BA8 E DIN 6m BA2 6m SF8 F16 C16 25m BADPC BADPS a AMESTEC BA1 5a BAR1 BAD 25a 25a UL TOTAL 6a 6a 25a Filer si 11109-13 9-13 6-13 9-11 9-13 2-7 2-7 2-7 fractiuni 14 14 38 .0 6.7.8 0. tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice prevazute.5…7.0…5.0…5. in functie de tipul fibrei utilizate.4 Strat de uzura Strat de legatura 9. RAPORT FILER:LIANT (RECOMANDAT ) 1.5 5.0…5.0 4. .5 4.8 1. BA 25a BAPC 16.6…1.6…1. BAD 25a BADPC 25.0)% din masa mixturii asfaltice. BAPC 16a BAD 25m BAD 25.8 1. BADPC 25a BADPS 25.3…1.cu dimensiunea maxima a granulei de 16 mm.8. Continutul optim de fibre se stabileste prin studii preliminare de laborator. TIPUL STRATULUI TIPUL MIXTURII ASFALTICE Betoane asfaltice rugoase Betoane asfaltice bogate in criblura: .0 IV…V IV…V IV…V I…III I…V III…V IV…V IV IV IV I…III I…IV III…IV IV 9.0…5. BADPS 25a 6.0 4. Tabelul 3.cu dimensiunea maxima a granulei de 25 mm Beton asfaltic cu pietris concasat Betoane asfaltice deschise Tabelul 6.5…7.1…1.

BADP BA8 MASF MASF BAPC1 C25 BA16m BA8a 8 16 6 BA16a BADPC25a.% Pietris concasat cu dimensiu nea peste 8mm.% DIFERENTA PANA LA 100% 2245 3458 3960 47-61 4560 6375 - 5572 - - - - - - - - 1834 - 39-58 - - - - - - - - - - 39-58 NOTA: continutul de filer pentru betoanele asfaltice deschise este de minimum 2%.% Cribluri cu dimensiu nea peste 4mm.1…4) mm. BA16 BAD25a.39-53 40-55 25-37 42-66 28-45 BAR1 BA2 6 5 BAR1 BA25 6m a BAR1 6a 39 25 mm 16 mm 8 mm 4 mm .din nisipuri sub 0. TIPUL MIXTURII ASFALTICE MARIMEA OCHIULUI SITEI.% Filer si nisip fractiune a (0.% Pietris sortat cu dimensiu nea peste 8mm. BADPS25a TRECERI PRIN SITE CU OCHIURI PATRATE – SR EN 933-2 9090-100 100 7290909573-90 90 100 100 100 90549566-85 61-74 44-59 66-82 42-61 100 80 100 56-78 42-66 40.1 mm. CONFORM SR EN 9332 BAD25. BADPS25. Tabelul 4.BAD25 m.

KN.5 6.5 1.8…5.5 1.min %VOL MIN 6.7…4. A-TEA (S) E DE T EA DE LA CURGER S/I. 6 1. 60OC.5…4.5…4.3…4.0 1. 3 2. 6 2.0 1.5…4.5 1. 0 2300 IV 5.0 1.0…5. E(I).5 1.5 1.4…4.0 40 .63 mm 0.5 7.10 mm Zona de granulozitat ea amestecului de agregate naturale 30-55 22-42 18-35 11-25 9-13 30-55 22-42 18-35 11-25 9-13 61 3050 2040 1535 8-25 6-13 30-42 21-31 18-25 11-15 9-11 19-28 16-22 13-20 12-16 11-14 20-25 19-22 13-20 11-15 10-14 30-55 21-42 18-35 11-25 9-13 20-35 14-32 10-30 5-20 2-7 Figura 1 Figura 2 Figur Figura Figura Figura Figura a3 4 5 6 7 Figura 8 NOTA: La betoanele asfaltice bogate in criblura destinate stratului de uzura si la betoanele asfaltice deschise pentru stratul de legatura se foloseste nisip de concasaj sau un amestec de nisip de concasaj cu nisip natural.5…4.mm mm kg/m3. 6 2300 2…5 2…5 BA8 BA25 BA8 Ba25a BA16 BA16a D60/80 D60/80 a D80/10 0 D80/10 0a D60/80 D60/80 a D80/10 0 D80/10 0a IV II III IV II III 8.KN. Tabelul 7. APARENTA APA.5…4. 3 1.5…3.0 1.20 mm 0.0 7.5 8.5…4. TIPUL TIPUL MIXTURII BITUMUL ASFALTICUI E CATEGOR IA TEHNICA A STRAZII CARACTERISTICILE PE EPRUVETE CILINDRICE TIP MARSHALL STABILIT INDICEL RAPOR DENSITAT ABS.2 mm 1 mm 0.4…5. din care nisipul natural este in proportie de maximum: 25% pentru BA8 si BA16 30% pentru BA25. 0 1.2…3. 50% pentru BAD25.

5 2250 III…IV 4.1…3. 0 1. 0 3.5 7. 3 2.5…3.5…4.9…2.5 1. 6 1.5…3.9…2.5…4.0 1.0 1.3…4.5 2…5 BADPS2 5 BADPS2 5a IV 4. 0 2250 IV 4. 6 1.8…5.0…6.5…4.5 0.5 1.0 8. 6 1.5 0.5…3.0 1.IV…V I D60/80 D60/80 a D80/10 0 D80/10 0a D60/80 D60/80 a D80/10 0 D80/10 0a D60/80 D60/80 a D80/10 0 D80/10 0a D60/80 D60/80 a D80/10 0 D80/10 0a D60/80 D60/80 a D60/80 D60/80 a II III I…II III IV 6.5 BAR16 BAR16a 1. 0 2300 3…5 BAPC16 BAPC16a 2300 IV 5.0 9.0…3.0 8.5…4.0 1.5…4.6…5.5…4.2…3.5 1. 6 2. 0 2.0 1.0 1. 0 1. 3 2250 I…IV 4.5…4.0 1.1…5.0 1.5 8.5…4.0…3. 6 2…5 I…IV 5.5…4.5…4.5 1.5…4.3…4.5 1.5 1.5 6.5 1.0 1.5 2…5 41 .5…4.8…5.5 BAD25 BAD25a 2…5 BADPC2 5 BADPC2 5a III…IV 4.

mm 10 100 Figura 1 .01 Site cu ochiuri patrate conform SR EN 933-2.mm treceri % de masa 0.1 1 Site cu ochiuri patrate.Zona granulometrica prescrisa pentru mixturile asfaltice BA 8 si BA 8a 42 .100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 0.

Zona granulometrica prescrisa pentru mixturile asfaltice BA 16.1 1 10 100 Site cu ochiuri patrate.01 Site cu ochiuri patrate conform SR EN 933-2.100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 0.01 treceri % de masa 0. mm Figura 3 . BA 16m si BA 16a Site cu ochiuri patrate conform SR EN 933-2.1 1 Site cu ochiuri patrate.mm 100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 0.mm treceri % de masa 0.Zona granulometrica prescrisa pentru mixturile asfaltice BA 25 si BA 25a 43 . mm 10 100 Figura 2 .

mm Figura 4 .100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 0.1 1 10 100 Site cu ochiuri patrate.mm 100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 0.mm treceri % de masa 0.1 1 Site cu ochiuri patrate. BAR 16m si BAR 16a Site cu ochiuri patrate conform SR EN 933-2.Zona granulometrica prescrisa pentru mixtura asfaltica tip MASF 8 44 .Zona granulometrica prescrisa pentru mixturile asfaltice BAR 16. mm 10 100 Figura 5 .01 Site cu ochiuri patrate conform SR EN 933-2.01 treceri % de masa 0.

01 Site cu ochiuri patrate conform SR EN 933-2.1 1 10 100 Site cu ochiuri patrate. mm 10 100 Figura 6 .1 1 Site cu ochiuri patrate. BAPC 16a 45 .Zona granulometrica prescrisa pentru mixtura asfaltica tip BAPC 16.01 Site cu ochiuri patrate conform SR EN 933-2. mm Figura 7 .mm treceri % de masa 0.100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 0.mm treceri % de masa 0.Zona granulometrica prescrisa pentru mixtura asfaltica tip MASF 16 100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 0.

BAD 25m. 10. Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul executiei lucrarilor. In lipsa unor dispozitii contrare prevederilor caietului de sarcini speciale. 46 . precum si din stratul gata executat.Zona granulometrica prescrisa pentru mixtura asfaltica tip BAD 25.01 0.1 1 10 treceri % de masa 100 Site cu ochiuri patrate.2.1. precum si din straturile imbracamintii gata executate. 10. se efectueaza conform SR EN 12697-27. mm Figura 8 . caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum neparafinos pentru drumuri si cu bitum aditivat. BADPS 25a Art. trebuie sa indeplineasca.Site cu ochiuri patrate conform SR EN 933-2. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice 10. conditiile aratate in tabelele 7 si 8. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturior asfaltice se determina pe corpuri de proba tip Marshall si confectionate din mixturi asfaltice preparate in laborator pentru stabilirea dozajelor optime si din probe prelevate de la malaxor sau de la asternerea pe parcursul executiei. BADPC 25a. in timpul studiului de laborator si in timpul controalelor de fabricatie.mm 100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 0.

absorbtie de apa.5 2350 3…5 8. BADPC 25a.fluaj dinamic la 40oC si 1800 pulsuri. %. Modulul de elasticitate la 15oC. 10-4 mm. BA 16.0 2. max Rezistenta la deformatii permanente: .5 2900 4500 - 2800 4500 - 4000 4 x 103 47 . max. BA 25a BADPS 25. % vol. min . MPa. Tabelul 9.0…3.volum de goluri la 120 de giratii.0 2.5 2300 3…6 5.0…3. max Modulul de elasticitate la 15oC. BA 8. . BA BADPC 25.0 - 5. BA 16a. min TIPUL MIXTURII ASFALTICE BA 16m BAR 16m BAD 25m 10. CARACTERISTICA Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall: . BAD 25. min.0 - 9.indice de curgere (I) la 60oC.0 2. CARACTERISTICA Caracteristici pe cilindri confectionati la presa de compactare giratorie: . max. max . Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum modificat trebuie sa se incadreze in limitele din tabelul 9.volum de goluri la 80 de giratii. BA 8a.5 7600 - 4200 3600 - 3600 3000 4 x 10-3 10. la 15oC.volum de goluri la 120 de giratii.zona climaterica calda . %. 10-4 mm. Rezistenta la deformatii permanente: . max . MPa.Tabelul 8. min TIPUL MIXTURII ASFALTICE BAR 16.0…3.volum de goluri la 80 de giratii.3.densitate aparenta. kg/m3. BAR 16a. %.0 - - 9. Caracteristici pe cilindri confectionati cu presa de compactare giratorie: .stabilitate (S) la 60oC. %.5 2350 2…5 10.fluaj dinamic la 40oC si 1800 pulsuri. KN. 25. BAD 25a. min Rezistenta la oboseala: numarul de cicluri pana la fisurare. mm . min: .zona climaterica rece Rezistenta la oboseala: numarul de cicluri pana la fisurare la 15oC. BADPS 25a 5.

0 <2.0 6. Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete cilindrice tip Marshall.5 6. max. 10.0 9. 10-4.1500…3000.000 Temperatura 45oC2) 6. min. max .<1500. max .0 4000 1000 NOTA: 1.stabilitate (S) la 60oC.0 <7.5 <3.fluaj dinamic la 40oC si 1800 pulsuri.9 si 10 se determina conform metodologiilor prevazute de reglementarile tehnice in vigoare. min . max TIPUL MIXTURII ASFALTICE MASF 8 MASF 16 0. calculat pentru traficul de perspectiva.2 7 1.0 <4.0 8. max .0 <2. bitum modificat si bitum aditivat se face conform STAS 1338-1 si STAS 1338-2.<1500. mm/h: Numarul mediu de vehicule1): .2 0. mm .0 2.6.0 60oC3) 8.5 2300 3…4 10. 48 .0 6. ale mixturilor asfaltice cu bitum. CARACTERISTICA Test Schellenberg. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre trebuie sa se incadreze in limitele din tabelul 10. .000 Temperatura 10.0 4.5 <3.5. Tabelul 10. 3 – Zona climaterica calda. Viteza de deformatie la ornnieraj (VDOP).0 4. Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall: .0 60oC3) 8.0 3. Caracteristicile prevazute in tabelele 8.4. 2 – Zona climaterica rece. MPa.0 5.indice de curgere (I) la 60oC. max.5 45oC2) 6.0 3.0 <4.1500…3000. max .3000…6000.0 <7. max .0 7.0 3600 1200 6.0 4.5…3. in 24 h.volum de goluri.5 2300 3…4 7 1. 10-4 mm. %. max .0 2. KN.10.0 8.0 8. 10. Testul Schellenberg se efectueaza conform anexei 2.>6000 Adancimea fagasului.densitate aparenta. kg/m3. mm: Numarul mediu de vehicule1): . % Rezistenta la deformatii permanente: .0 5.5…3.>6000 Modulul de elasticitate la 15oC. min Deformatia permanenta la oboseala (3600 impulsuri) la 15oC.Vehicule de transport marfa si autobuze.3000…6000.0 4.0 7.

Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa aiba capacitatea de fabricatie de minimum 80 t/h la o umiditate de 5%. evitandu-se supraincalzirea acestuia. Prelevarea mixturii asfaltice se face conform SR EN 12697-27.2. Art. in scopul evitarii modificarii caracteristicilor liantului.1. 11.1. Bitumul continut in mixtura asfaltica prelevata pe parcursul executiei lucrarilor. variaza cu temperatura astfel incat la 150oC…180oC. In cazul instalatiilor in flux continuu. pe computer. trebuie sa prezinte un punct de inmuiere IB cu maximum 9oC mai mare decat bitumul initial utilizat pa prepararea mixturii asfaltice respective. 11. dozare gravimetrica sau volumetrica a bitumului si filerului.7.1. 1 kg de bitum rutier are un volum de (1. 11. de la malaxor sau de la asternere. a agregatelor naturale si a mixturii asfaltice si sa sigure o precizie a dozarii de +3% pentru agregatele naturale si de +2% pentru bitum si filer. 11.2. aceasta trebuie dotata cu sisteme de inregistrare si afisare a temperaturii bitumului.11) l. Stocarea. recuperarea bitumului se face conform STAS 1338-2. In cazul in care nu se dispune de aparatura prevazuta de SR EN 12697-3 sau SR EN 12697-4. recipientele de bitum si echipamentul de uscare trebuie sa fie dotate cu 49 . 11. Indiferent de tipul instalatiei. in procesul tehnologic. 11. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice 11. iar pregatirea probelor de mixtura asfaltica in vederea extragerii bitumului din mixtura asfaltica se face conform SR EN 12697-28. uscare. Fiecare dintre rezervoare trebuie sa aiba un indicator de nivel gradat si un dispoztiv de incalzire a liantului pana la temperatura necesara.1. Se excepteaza verificarea bitumului din mixturile asfaltice tip MASF.10.2. incalzirea si dozarea bitumului.09…1. Statia de asfalt Statia de asfalt va trebui sa fie dotata si sa prezinte caracteristici tehnice care sa permita obtinerea performantelor cerute de diferitele categorii de mixturi prevazute de Caietul de sarcini. 11. pentru determinarea acestuia. Resortarea este obligatorie pentru instalatiile in flux discontinuu. precum si dispozitiv de malaxare fortata a agregatelor cu liantul bituminos. Centralele de preparare trebuie sa fie automatizate si dotate cu dispozitive de predozare.1.2. se face conform SR EN 12697-1. corectia de umiditate. resortare si dozare gravimetrica a agregatelor naturale. Pentru controlul temperaturii. rezervoarele calde.1. In cazul dozarii volumetrice a bitumului se va tine seama de faptul ca densitatea acestuia.3. Determinarea punctului de inmuiere IB se face conform STAS 60. Statia de asfalt trebuie sa aiba rezervoare pentru depozitarea unei cantitati de bitum mai mare sau cel putin egala cu media zilnica de consum.2. Extragerea si recuperarea bitumului din mixtura. Se interzice incalzirea agregatelor naturale si a bitumului peste 190oC. respectiv corelarea cantitatii de agregat natural total cu cantitatea de bitum introdusa in uscator-malaxor se face automat. SR EN 12697-3 si SR EN 12697-4.

avand in vedere ca depozitele nu trebuie sa fie mai inalte de 6 m si cu un raport de lungime /latime de 3 m. 11.1…0.termometre. si suficient de late. filerul trebuie sa fie depozitat in silozuri prevazute cu dispozitive de alimentare si extragere corespunzatoare (pneumatica). uscarea si incalzirea agregatelor. Antreprenorul va trebui sa asigure stocarea a cel putin o treime din agregatele necesare lucrarii pentru un an de lucru.1 ABATERI ADMISE FATA DE DOZAJ.2.2 0…0.3. Platformele trebuie sa fie pavate (cu beton de ciment sau asfalt.3. Abaterea pentru continutul de bitum fata de dozajul stabilit prin reteta aprobata de proiectant privind compozitia mixturii asfaltice este de +0. Stocarea si dozarea filerului. cu toleranta (pe volum) de 1. tabel 4). Malaxarea Instalatia de preparare a mixturilor trebuie sa fie echipata cu un malaxor capabil de a produce mixturi asfaltice omogene.5% fata de dozajul din reteta aprobata de proiectant. Tabelul 11. Stocarea.3%. La statia de asfalt. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de echipamentul mecanic necesar pentru alimentarea uniforma a agregatelor astfel incat sa se mentina o productie constanta. 11.2. a caror functionare trebuie verificata frecvent. cuva malaxorului nu 50 .4. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa fie dotata cu un sistem automat de alimentare si dozare a bitumului. Datele privind verificarile trebuie trecute intr-un registru specific. 11. etichetate. mm 25…31.5 11.4. % ±5 ±5 ±5 ±5 ±4 ±3 ±2 ±1.5 16…25 8…16 4…8 1…4 0. cu abaterile admise fata de granulozitatea prescrisa din tabelul 11 (conform SR 174-2. Agregatele trebuie sa fie dozate gravimetric iar instalatia de dozare trebuie sa permita alimentarea agregatelor conform retetei aprobata de proiectant privind compozitia mixturii asfaltice. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice va fi dotata si cu echipamentul mecanic necesar pentru uscarea si incalzirea agregatelor. dozarea.1. Zona in care sunt depozitate agregatele trebuie sa fie usor accesibila si cu scurgerea apelor asigurata. FRACTIUNEA . in silozuri de tip descoperit.4.5. 11. 11.20…0. Nu se admite folosirea filerului aglomerat.63 0. 11.3. astfel incat sa permita depozitarea volumului de agregate necesar lucrarilor.4. care sa permita dozarea filerului. Depozitarea se va face pe sorturi. pe platforme amenajate cu pereti despartitori pentru evitarea contaminarii sorturilor. Daca.

Daca amenajarile nu sunt terminate sau prezinta deficiente.este inchisa. Stocarea si incarcarea mixturilor. amenajarea corespunzatoare a depozitelor de agregate (betonarea platformelor. suprafete suficiente de depozitare. 13. O atentie deosebita se va da in special respectarii prevederilor privind continutul de liant si se va urmari prin. statia de asfalt care va fi utilizata la realizarea lucrarilor. ca dispozitivele de masurare a temperaturilor sunt etalonate si ca malaxorul functioneaza corespunzator. 9). Fabricarea mixturilor asfaltice Fabricarea mixturilor asfaltice pentru imbracamintile rutiere bituminoase va trebui realizata numai in statii automate de asfalt. asigurarea scurgerii si indepartarii apelor. ca anrobarea celor mai mari granule sa fie asigurata intr-un mod corespunzator. a cailor de acces la depozite si la instalatia de preparare a mixturilor. 12. Temperaturile din partea superioara a intervalului se utilizeaza la executia imbracamintilor rutiere bituminoase in zone climatice reci (vezi fig. Conform SR 174-2. Antreprenorul trebuie sa supuna acceptarii Beneficiarului lucrarii.6. Daca se foloseste buncar de stocare. 13. 13. Art. in limitele tolerantelor admise. Instalatia trebuie sa fie prevazuta cu un sistem de blocare pentru impiedicarea golirii malaxorului inainte de terminarea duratei de malaxare. observatii vizuale. La iesirea din lamaxor trebuie amenajate dispozitive si luate masuri speciale pentru evitarea segregarii mixturii asfaltice in timpul stocarii si/sau la incarcarea in mijloace de transport. temperaturile diferitelor tipuri de bitumuri la prepararea mixturilor asfaltice trebuie sa fie cuprinse intre urmatoarele valori: . fara pierderi de materiale.2.160oC la 170oC pentru mixturi cu bitum D 80/100.2.2. 51 . Durata de malaxare va fi functie de tipul de instalatii de preparare si tipul de mixturi si se va stabili in cadrul operatiunii de reglare a statiei de asfalt inaintea inceperii fabricatiei. existenta peretilor despartitori intre sorturile de agregate. acestea se vor completa sau se vor reface inainate de autorizarea statiei de asfalt de catre proiectant. Toleranta admisa a temperaturii bitumului este de +3oC. si tabel 1. Conditia pentru autorizare o constituie si existenta tuturor dotarilor si amenajarilor la statie. 11. etc. pct. Art. Autorizarea statiei de asfalt. .165oC la 175oC pentru mixturi cu bitum D 60/80. ea trebuie sa fie prevazuta cu o capota pentru a impiedica pierderea prafului prin dispersie.). a depozitelor la statie si a celor intermediare.1. Inaintea inceperii executiei. Beneficiarul va verifica punerea ei in functiune dupa ce va constata ca debitele materialelor constituiente permit obtinerea amestecului prescris. Trebuie evitata incalzirea prelungita a bitumului sau reincalzirea aceluiasi bitum de mai multe ori. acesta va trebui sa fie incalzit.

13. Incalzirea agregatelor naturale se va face in uscatorul instalatiei de preparare a mixturilor afaltice.2.2. 2. pct.3.2. predozatoarele instalatiei de preparare a mixturilor asfaltice trebuie reglate prin incercari. in limitele de toleranta din tabelul 11. Se interzice incalzirea agregatelor peste 190oC pentru a evita arderea liantului. Durata de amestecare este in functie de tipul instalatiei si trebuie sa fie suficienta pentru realizarea unei anrobari complete si uniforme a agregatelor naturale si a filerului cu liantul bituminos. calibrarea dozatorului pentru liant.1. dozat separat.Daca totusi din punct de vedere tehnologic nu a putut fi evitata reancalzirea bitumului. Inainte de autorizarea statiei de asfalt. Se introduce bitumul incalzit. sa se asigure temperatura ceruta la asternerea si compactarea mixturii. 52 . si tabel 1. 9). temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor trebuie sa fie intre urmatoarele valori: . calibrarea dozatorului pentru filer.165oC…180oC pentru mixturi cu bitum D 80/100 Temperaturile din partea superioara a intervalului se utilizeaza la executia imbracamintilor rutiere bituminoase in zone climaterice reci (vezi figura 9).2.4. a dispozitivelor de masurare a temperaturilor. astfel incat curba de granulozitate a a mestecului de agregate naturale obtinuta. Antreprenorul trece la operatiuni de reglare si etalonare: calibrarea dozatoarelor calde si reci pentru agregate.160oC…180oC pentru mixturi cu bitum D 60/80. 14.170oC…190oC pentru mixturi cu bitum D 60/80 . 13.155oC…170oC pentru mixturi cu bitum D 80/100.Nu se vede Temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor va fi stabilita astfel ca. si tabel 1. Continutul de apa al agregatelor dupa uscare. cu filerul rece. dozat in prealabil si se continua amestecarea.2. trebuie sa nu depaseasca 0. verificarea ecranului dozatorului. Temperaturile din partea superioara a intervalului se utilizeaza la executia imbracamintilor rutiere bituminoase in zone climatice reci (vezi fig. atunci este necesara determinarea penrtratiei acestuia.5% si trebuie verificat cel putin o data pe zi. verificarea functionarii malaxorului. Art. . acestea se resorteaza pe ciururile instalatiei apoi se cantaresc. Dupa incalzirea agregatelor naturale in uscator.2. sa corespunda celei calculate in laborator. conform dozajelor stabilite si se introduc in malaxor unde se amesteca. Dupa autorizarea statiei de asfalt de catre Beneficiarul lucrarii. temperatura agregatelor naturale in uscator trebuie sa fie intre urmatoarele valori: . Daca penetratia bitumului nu este corespunzatoare se renunta la utilizarea lui. Conform SR 174-2 pct. Reglarea instalatiei de preparare a mixturilor asfaltice 14.2. Conform SR 174-2. 13. 14. tinand seama de racirea care are loc in timpul transportului si a asteptarilor in conditiile climatice concrete.

inclusiv abaterile admisibile la continutul de liant) X X X X 53 . anumite aparate sau dispozitive ale instalatiei se dovedesc defectuoase. verificari de rutina in timpul executiei si verificari in cadrul receptiei la terminarea lucrarilor. 14. Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plata pentru imobilizarea utilajului si/sau a personalului care-l deserveste. urmare reglajelor. 14. FAZA NATURA CONTROLULUI SAU VERIFICARII CATEGORIA CONTROLULUI * A B C X X X FRECVENTA CONTROLULUI SAU A VERIFICARII Pentru fiecare tip de produs Inaintea inceperii fabricatiei fiecarui tip de mixtura La inceputul campaniei de lucru sau ori de cate ori se utilizeaza alte agregate Permanent Permanent X La inceputul fiecarei zile de lucru Zilnic sau ori de cate ori se observa o calitate necorespunzatoar e a mixturilor asfaltice StuStudiul compozitiei mixturii diu Exe. inclusiv starea de curatenie (continutul de impuritati) a agregatelor Temperatura liantului la introducerea in malaxor Temperatura agregatelor naturale uscate si incalzite la iesirea din toba de uscare Functionarea corecta a dispozitivelor de cantarire sau dozare Granulozitatea amestecului de agregate naturale la iesirea din malaxor. 15. Art.3. Autorizatia de punere in exploatare va fi data de proiectant dupa ce va constata ca debitele fiecarui constituient permit sa se obtina amestecul prescris in limitele tolerantelor admise. sa efectueze din nou reglajul. dupa care sa supuna din nou aprobarii Beneficiarului autorizatia de punere in exploatare. Tabelul 12. Controlul fabricatiei Controlul calitatii mixturilor asfaltice trebuie facut prin verificari preliminare. inainte de adaugarea liantului (aceasta trebuie corelata cu dozajul de bitum stabilit pentru mixtura. cu atat mai mult in caz de anulare a autorizatiei.Controlul reglajului instalatiei de cuti preparare a mixturii. Daca. Antreprenorul va trebui sa le inlocuiasca. cu frecventa mentionata in tabelul 12.14. inclusiv e stabilirea duratei de malaxare Incadrarea agregatelor in zona de granulozitate indicata in caietul de sarcini pentru tipul de mixtura asfaltica proiectat.4.5. in tot timpul cat dureaza operatiunile pentru obtinerea autorizatiei de punere in exploatare.

in functie de productivitatea statiei C A P I T O L U L IV MODUL DE PUNERE IN OPERA Art.10.1. Fluaj Densitatea aparenta Marshall Absorbtia de apa Marshall X X In fiecare ora a programului de lucru Zilnic. Dupa curatare se vor verifica. Caracteristicile fizico-mecanice: Stabilitatea la 60oC Indicele de curgere. autobasculantele trebuie acoperite cu prelate speciale. pacura. este determinat de productivitatea instalatiei de preparare a mixturii asfaltice si de punerea in opera. 54 . urmarindu-se degajarea pietrelor de surplusul agregatelor de colmatare.2.2. Inainte de astenerea mixturii.1.1.din caietul de sarcini. care trebuie sa fie conform proiectului de executie. cu tolerantele admise indicate in tab. Materialele neaderente. imediat dupa incarcare. 17.Temperatura mixturilor asfaltice la preparare Incadrarea dozajului de bitum in dozajul stabilit in laborator Verificarea compozitiei mixturii asfaltice: granulozitatea agregatelor si dozajul de bitum. etc. Transportul mixturilor asfaltice 16. stratul suport trebuie bine curatat.2. 11 si la pct. astfel incat sa fie evitate intreruperile procesului de executie a imbracamintii. prin extractii Zilnic X X Cate o proba de 20 kg la fiecare 200-400 to de mixtura.1. La distante de transport mai mari de 20 km sau cu durata de peste 30 minute. acesta se curata si se matura. se efectueaza cu autocamioanele cu bene metalice bine protejate pentru eliminarea pierderilor de temperatura. indiferent de anotimp. care trebuie sa fie curatate de orice corp strain si uscate inainte de incarcare.) este interzisa. 16. 17. praful si orice poate afecta legatura intre stratul suport si imbracamintea bituminoasa trebuie indepartata.2. 16. cotele stratului suport. precum si pe vreme rece (+10oC…+15oC).1. In cazul stratului suport din macadam. Art. care trebuie sa corespunda dozajelor stabilite de laborator. Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate. Pregatirea stratului suport 17. Lucrari pregatitoare 17. Volumul mijloacelor de transport. Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta (motorina.

2.1. Materialele geosintetice se aplica pe un strat nou de mixtura asfaltica in grosime de minimum 2 cm.5. 17. Amorsarea 17.2. in conditiile unui timp uscat. Amorsarea se va face in fata finisorului la o distanta maxima de 100 m. La imbracamintile bituminoase executate pe strat suport de beton de ciment sau macadam cimentat. 17.4. armate cu geosintetice. Punerea in lucru a geogrilelor si/sau a materialelor geotextile combinate se va face conform prevederilor din Anexa nr.4. 55 . rosturile se acopera pe o latime de minimum 50 cm cu geosintetice sau alte materiale agrementate tehnic. fie prin frezare.1. In functie de natura stratului suport. cantitatea de bitum pur.3. La executarea imbracamintilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru si stratul suport cu o emulsie de bitum cationica cu rupere rapida. fie prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtura asfaltica. Liantul trebuie sa fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturii asfaltice. pentru strat de uzura pe strat de legatura cand stratul de uzura se executa la interval mai mare de trei zile de la executia stratului de legatura. La utilizarea bitumului tip D 60/80 asternerea se face pana la 15 septembrie.2. 4 si Anexa nr. Compactarea si umiditatea trebuie sa fie uniforma pe toata suprafata stratului suport. 17. Asternerea mixturilor asfaltice se face in perioada martie-octombrie la temperaturi atmosferice de peste 10oC. 17. 17.2.2.5) kg/mp. In cazul in care stratul suport de beton de ciment prezinta fisuri sau crapaturi se recomanda acoperirea totala a zonei respective cu straturi bituminoase. cand grosimea totala a straturilor rutiere din mixturi asfaltice este mai mica de 15 cm. 18. 5. Stratul suport se va amorsa obligatoriu in urmatoarele cazuri: pentru strat de legatura pe stratul de baza din mixtura asfaltica sau pe stratul suport din imbracaminti asfaltice existente.2. dupa caz.3. Caracteristicile emulsiei trebuie sa fie de asa natura incat ruperea sa fie efectiva inaintea asternerii mixturii bituminoase. ramasa dupa aplicarea amorsajului.1. 17. Amorsarea stratului suport se va face cu un dispozitiv special. Dupa amorsare se asteapta timpul necesar pentru punerea si uscarea emulsiei bituminoase. conform prevederilor din proiectul de executie. care poate regla cantitatea de liant pe metru patrat in functie de natura stratului suport.2.1. 17. Art. trebuie sa fie de (0. Asternerea 18. aducerea acestuia la cotele prevazute in proiectul de executie se realizeaza.3…0.In cazul in care stratul suport este constituit din imbracaminti existente. Suprafata stratului suport trebuie sa fie uscata.

ca urmare a unei intreruperi accidentale. Antreprenorul supune aprobarii Beneficiarului. 18. in buncarul finisorului. 18. In cazul unor intreruperi accidentale care conduc la scaderea temperaturii mixturii ramasa necompactata in amplasamentul repartitorului. Tabelul 13. Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de sosire a mixturilor de la statie si cat se poate de constanta ca sa se evite total intreruperile. 18. Grosimea maximala a mixturii raspandite printr-o singura trecere este cea fixata de caietul de prescriptii speciale sau de proiectant.4. Concomitent se efectueaza si curatirea buncarului si grinzii vibratoare a repartizatorului.10. Asternerea se va face pe intreaga latime a caii de rulare. cu repartizatoare-finisoare prevazute cu sistem de nivelare automat pentru drumurile de clasa tehnica I.5.3. la propunerea Antreprenorului. Mixtura asfaltica trebuie asternuta continuu. dupa realizarea unui sector experimental.2. in functie de tipul liantului. II si III si care asigura o precompactare. Mixturile asfaltice a caror temperatura este sub cea prevazuta in tabelul 13 vor fi refuzate si evacuate urgent din santier. ramase in capatul benzii.6. Asternerea mixturilor asfaltice se efectueaza numai mecanizat. Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare. In cazul lucrarilor executate in spatii inguste (zona casetelor) asternerea mixturilor asfaltice se poate face manual. 56 .18. latimea benzilor de asternere si pozitia rosturilor longitudinale ce urmeaza sa fie executate. Mixtura asfaltica trebuie asternuta continuu pe fiecare strat si pe toata lungimea unei benzi programata a se executa in ziua respectiva. se compacteaza imediat suprafata nivelata si se indeparteaza resturile de mixturi. In acelasi fel se va proceda si cu mixturile asfaltice care se racesc in buncarul finisorului. cu ajutorul unui aport de material proaspat depus inainte de compactare. 18. 145 140 TEMPERATURA MIXTURII ASFALTICE LA COMPACTARE oC. pana la 120oC. 18. imediat dupa asternere. atat din punct de vedere al grosimii cat si cel al afanarii. in mod uniform. temperaturile prevazute in tabelul 13.7. 18. mm Inceput 140 135 Sfarsit 110 100 Masurarea temperaturii va fi efectuata din masa mixturii. 18. se procedeaza la scoaterea acestui utilaj din zona de intrerupere. TIPUL LIANTULUI D 60/80 D 80/100 TEMPERATURA MIXTURII ASFALTICE LA ASTERNERE oC min. Antreprenorul trebuie sa dispuna de un personal calificat pentru a corecta eventualele denivelari. Aceasta operatie se face in afara zonelor pe care exista sau urmeaza a se asterne mixtura asfaltica. Capatul benzii intrerupte se trateaza ca rost de lucru transversal.8. conform prevederilor de la pct. Atunci cand acest lucru nu este posibil.

urmata de asternerea si compactarea noii mixturi asfaltice. numarul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate.18. astfel incat sa se obtina un grad de compactare conform tabelului 15. longitudinale si transversale. prevazute cu dispozitive de vibrare adecvate.10. Operatia de compactare a mixturilor asfaltice se realizeaza cu compactoare cu pneuri si compactoare cu rulouri netede. 19. care trebuie sa fie foarte regulate si etanse. Rosturile de lucru longitudinale si transversale ale stratului de uzura se vor decala cu minimum 10 cm fata de cele ale stratului de legatura. cand benzile adiacente se executa in aceeasi zi. Aceasta experimentare se face inainte de inceperea asternerii stratului in lucrarea respectiva. astfel incat sa apara rostul. La executarea imbracamintilor bituminoase o atentie deosebita se va acorda realizarii rosturilor de lucru. depasind rostul cu 5…10 cm. 57 . La compactarea mixturilor asfaltice se aplica tehnologii corespunzatoare. pe o lungime variabila in functie de grosimea noului strat. Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut se determina. taierea nu mai este necesara. Suprafata nou creata prin taiere va fi amorsata. Completarea zonei de unire se va face cu o amorsare a suprafetei. in functie de performantele acestora. de tipul si grosimea stratului de imbracaminte. iar mixtura pentru banda adiacenta se asterne. se taie pe toata grosimea stratului. Compactarea 19. acest surplus de mixtura repartizata. 18.1. zonele aferente rostului de lucru.9. Atunci cand exista si strat de baza bituminos sau din materiale tratate cu liant hidraulic. utilizand mixturi asfaltice preparate in conditii similare cu cele stabilite pentru productia curenta. Incercarile de etalonare vor fi efectuate sub responsabilitatea Antreprenorului. pana la nivelul superior al ambelor straturi (nou si existent). 18. Art. lor. suficienta mixtura necesara pentru a se evita o raspandire neuniforma a materialului. astfel incat sa rezulte o muchie vie verticala. astfel incat sa se obtina o grosime constanta a acestuia. In plan liniile de decapare. longitudinal si/sau transversal. cu alternarea.5%. operatie dupa care se efectueaza compactarea pe noua banda. In cazul rostului longitudinal. Legatura transversala dintre un strat de asfalt nou si un strat de asfalt existent al drumului se va face dupa decaparea mixturii din stratul vechi. la 45o. rosturile de lucru ale straturilor se vor executa intretesut. La reluarea lucrului pe aceeasi banda sau pe banda adiacenta. se recomanda sa fie in forma de V. trebuie sa existe in permanenta. 19. In buncarul utilajului de asternere.2. pe un sector experimental. impingandu-se inapoi cu o racleta. cu panta de 0. Beneficiarul poate cere interventia unui laborator autorizat.11. care sa asigure caracteristicile tehnice si gradul de compactare prevazute pentru fiecare tip de mixtura asfaltica si fiecare strat in parte.

viteza de mers a fiecarui utilaj.5. fara ca aceasta sa fie inferioara celei minime fixata in articolul precedent. Pe sectoarele in rampa. etc. prima trecere se face cu utilajul de compactare in urcare.) si de numarul punctelor de asternere-compactare. 58 . 18. iar micile denivelari care apar pe suprafata imbracamintii vor fi corectate dupa prima trecere a rulourilor compactoare pe toata latimea benzii. in fiecare punct al stratului. se compacteaza cu maiul mecanic sau cu maiul manual. 2. pentru obtinerea gradului de compactare prevazut se considera ca numarul minim de treceri ale compactoarelor uzuale este cel mentionat in tabelul 14. 19.3. Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie astfel executata astfel incat sa se obtina valori optime pentru caracteristicile fizicomecanice de deformabilitate si suprafatare. Locurile inaccesibile compactorului. in special in lungul bordurilor.care sa efectueze testele de compactare necesare. primele treceri efectuandu-se in zona rostului dintre benzi. din SR 174-2. Conform pct. Compactarea se executa in lungul benzii. Numarul atelierelor de compactare se va stabili in functie de dotarea Antreprenorului cu compactoare (grele.4.7. 19. TIPUL STRATULUI ATELIERE DE COMPACTARE A B Compactor cu Compactor cu Compactor cu pneuri de 160 KN rulouri netede de rulouri netede de 120 KN 120 KN Numar de treceri minime 10 4 12 12 4 14 Strat de uzura Strat de legatura Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie. pentru a asigura un numar de treceri pe cat posibil constant. presiunea de umflare a pneurilor si incarcatura compactorului. cu o viteza mai redusa la inceput pentru a evita valurirea imbracamintii si nu se vor indeparta mai mult de 50 m in spatele repartizatorului.4. apoi de la marginea mai joasa spre cea ridicata. in jurul gurilor de scurgere sau ale caminelor de vizitare. planul de lucru al fiecarui utilaj.6. Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri. pe cheltuiala Antreprenorului. Urmare acestor incercari. 19.1. Metoda de compactare propusa va fi considerata satisfacatoare daca se obtine pe sectorul experimental gradul de compactare minim mentionat la pct. 19. Compactarea se executa pentru fiecare strat in parte.4. Suprafata stratului se controleaza in permanenta. in tandem. Antreprenorul propune Beneficiarului: sarcina si alte specificatii tehnice ale fiecarui utilaj. 19. Tabelul 14. temperatura de asternere.

3. temperaturile mixturilor asfaltice la sternere si compactare: cel putin de doua ori pe zi. cu rupere rapida cu 60% bitum diluat cu apa (o parte emulsie cu 60% bitum pentru o parte apa curata nealcalina) si raspandire de nisip 0…4 mm cu un continut cat mai redus de praf. Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie. Art. trebuie sa se verifice cu frecventa mentionata mai jos urmatoarele: pregatirea stratului suport: zilnic la inceperea lucrarilor pe sectorul respectiv.8-1) kg/mp. modul de compactare: zilnic. Controlul punerii in opera 21.raspandire de nisip (de preferinta de concasaj) 3…5 kg/mp. pentru stratul de uzura si stratul de legatura: densitatea aparenta absorbtia de apa gradul de compactare Aceste caracteristici trebuie sa fie conforme cu cele din tabelul 15.La toate tipurile de mixturi asfaltice. Protejarea se va face prin stropire cu bitum sau cu emulsie cationica. Art. sub 0. pe baza constatarilor pe teren. GRAD DE COMPACTAR E. %. Verificarea calitatii stratului bituminos executat se va face pe o placa de minimum (40x40) cm pentru fiecare 7000 m2 suprafata executata (conform SR 174-2: 1997/C1:1998) pe care se vor determina urmatoarele caracteristici: . 59 . .stropire cu emulsie cationica cu 60% bitum diluat cu apa (0. inainte de compactare: cate o proba de 20 kg pentru fiecare 200…400 to de mixtura asfaltica.stropire cu bitum 0. Tratarea suprafetei imbracamintei Pentru sectoarele ce se executa dupa 1 octombrie sau executate inainte de aceasta data in zone umbrite si cu umiditate excesiva sau cu trafic redus. . Verificarea caracterisiticilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se face pe epruvete Marshall prelevate de la malaxor sau de la asternere.2. . modul de executie a rosturilor: zilnic. indiferent de tipul mixturii. aceasta realizandu-se numai cu aprobarea Beneficiarului. 21. In cursul executiei imbaracamintilor rutiere bituminoase. Tabelul 15. kg/m3. min ABSORBT IA DE APA. min.1.19.raspandire de nisip 3…5 kg/mp. .5 kg/mp. suprafata imbracamintei va fi protejata. 21. TIPUL MIXTURII ASFALTICE DENSITATEA APARENTA.8. 20. 21. in urmatoarele cantitati: a.1 mm. in functie de productivitatea instalatiei.

4.5 ADANCIMEA FAGASULUI. BAD 25.1. BA 25a.0 8. BAPC 16 Beton asfaltic deschis: BAD 25m BAD 25a. Rezistenta la deformatii permanente se masoara prin determinarea vitezei de deformatie la ornieraj si/sau adancimea fagasului.4.0 5.0 6. Antreprenorul trebuie sa vegheze in permanenta la: etapele executiei sa fie cele stabilite la incercari.0 <4. la temperatura de 45oC pentru zona climaterica rece si respectiv de 60oC pentru zona climaterica calda. BADPC 25a. BA 16. utilajele prescrise atelierului de compactare sa fie efectiv pe santier si in functiune continua si regulata. In cursul executiei compactarii. BADPS 25a. max TEMPERATURA 45oC 60oC 6. 60 .La MASF 8 .0 <7. pentru clasa tehnica a drumului I. TEMPERATURA 45oC 60oC 6. 21. BADPS 25 2300 2…6 97 2300 4…7 2250 2300 2…6 2250 2250 3…8 2200 96 96 96 . II si categoria tehnica a strazii I.0 7. MASF 16 si mixturile asfaltice destinate stratului de uzura. II: Rezistenta la deformatii permanente. BAPC 16a.0 <3.0 4.0 9. BA 16a. pentru traficul de perspectiva. BA 25a. Tabelul 16.0 8.0 NOTA: Vehicule de transport marfa si autobuze. Mixtura asfaltica stabilizata cu fibre: MASF 8 MASF 16 Beton asfaltic rugos: BAR 16 m BAR 16a BAR 16 Beton asfaltic bogat in criblura: BA 16m BA 8a. in 24 h calculate. conform metodologiei stabilite de reglementarile tehnice in vigoare. in functie de trafic sunt prezentate in tabelul 16.0 2.5 <2. mm/h. max. BA 8.% vol. mm. Controlul compactarii 21. NUMARUL MEDIU DE VEHICULE 1) < 1500 1500…1300 3000…6000 >6000 VITEZA DE DEFORMATIE LA ORNIERAJ (VDOP). Valorile admisibile. BADPC 25.0 3.0 4.

2. presiunea in pneuri. Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese astfel incat ele sa prezinte cat mai mai corect aspectul calitativ al imbracamintii executate. Probele intacte. limitate si izolate cu defectiuni vizibile. in ax si la margine (intre 0. se iau in prezenta delegatului Antreprenorului si Beneficiarului.elementele definite practic in timpul incercarilor (sarcina fiecarui utilaj.1. planul de mers. in cazul unui autocontrol insuficient din partea Antreprenorului. Determinarile se vor face conform STAS 1338-1 si STAS 1338-2. stabilite de proiectant sau de comisia de receptie se pot preleva probe suplimentare.5. Daca tolerantele sunt respectate in 95% din punctele controlate. prelevate din imbracaminte (pe fiecare strat in parte). incheindu-se un proces verbal. reglarea este considerata convenabila. Toleranta pentru ecarturile constatate in raport cu cotele prescrise pentru ambele straturi (de legatura si/sau de uzura) este +/. 21. care vor purta o mentiune speciala. In cazul analizelor de laborator se determina densitatea aparenta. 21. se va determina de Antreprenor. pe tot parcursul executiei. sa opreasca lucrarile pe santier pana cand Antreprenorul va lua masurile necesare de remediere. prin determinarea densitatii aparente pe placute sau carote si raportarea acesteia la densitatea aparenta a aceluiasi tip de mixtura asfaltica prelevata de la malaxor sau asternere (inainte de compactare). Verificarea gradului de compactare in laborator se efectueaza pe epruvete formate din probe intacte. din aceeasi mixtura asfaltica. Gradul de compactare este stabilit de raportul dintre densitatea aparenta a mixturii asfaltice din strat si densitatea aparenta determinata pe cilindrii Marshall pregatiti in laborator. distanta maxima de departare intre finisor si primul compactor cu pneuri) sa fie respectate cu strictete. prin analize de laborator sau in situ.4. Conditiile tehnice pentru aceste caracteristici sunt prezentate in tabelul 15. Reglarea nivelmentului Atunci cand caietul de prescriptii speciale prevede o reglare a nivelmentului in raport cu repere independente soselei. absorbtia de apa si gradul de compactare al mixturilor asfaltice din care sunt realizate imbracamintile. pe suprafete corespunzatoare a fiecarei zi de lucru. 61 .2 si 0. Beneficiarul lucrarii isi rezerva dreptul ca. Pentru caracterizarea unor sectoare.3 m de la marginea stratului) ca si in fiecare dintre profilele transversale ale proiectului si eventual in toate celelalte puncte fixate de proiectant. viteza. verificarea cotelor este facuta in contradictoriu.5 cm. Calitatea compactarii straturilor imbracamintilor bituminoase. la aproximativ 1 m de la marginea imbracamintii.

CAPITOLUL V CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE IMBRACAMINTEI EXECUTATE Art.95 ≥0. unitati SRT: drumuri de clasa tehnica I…II drumuri de clasa tehnica III drumuri de clasa tehnica IV…V .drumuri de clasa tehnica I si strazi de categoria tehnica I…III .drumuri de clasa tehnica II si strazi de categoria IV in alte zone decat cele din zona rigolelor .0 ≤ 4. CARACTERISTICA Planeitatea in profil longitudinal. Aspectul suprafetei 62 .drumuri de clasa tehnica V CONDITII DE ADMISIBILITA TE METODA DE INCERCARE Reglementari tehnice in vigoare privind masuratori cu analizorul de profil longitudinal (APL) ≤ 2.drumuri de clasa tehnica IV .7 ≥0. 22. IRI. Tabelul 17.55 ≥0. m/km: .0 ≤ 5.7 Aspect fara degradari sub forma de execes de SR 174-2 STAS 8849 STAS 8849 Reglementari tehnice in vigoare cu aparatul de masura Gip Tester Vizual Omogenitate.5 ≤ 5.5 ≤ 3. Caracteristicile suprafetei imbracamintei Imbracamintea bituminoasa cilindrata la cald trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 17. mm .drumuri de clasa tehnica III .0 ≥80 ≥70 ≥60 ≥0. 1) Indice de planeitate. HS.Coeficient de frecare (µGT): drumuri de clasa tehnica I…II drumuri de clasa tehnica III…V ≤ 3. 1) Denivelari admisibile masurate sub dreptarul de 3 m.rugozitatea cu pendulul SRT. mm: drumuri de clasa tehnica I…II drumuri de clasa tehnica III drumuri de clasa tehnica IV…V .Rugozitatea geometrica.5 Uniformitatea in profil longitudinal.drumuri de clasa tehnica III…V Rugozitatea 2) .5 ≤ 4.6 ≥0.drumuri de clasa tehnica I…II .

Eventualele abateri limita locale admise pot fi de maximum +50 mm. pot fi de maximum 10%. Pantele profilului transversal si ale celui longitudinal sunt indicate in proiect. Abaterile limita locale la cotele profilului longitudinal sunt de +5 mm. iar la aprecierea comisiei de receptie prin maximum doua sondaje pe km. fisuri. Abaterile limite admise la pantele profielelor transversale pot fi cuprinse in intervalul +5 mm/m.2. C A P I T O L U L VI RECEPTIA LUCRARILOR 63 . Grosimea straturilor trebuie sa fie cea prevazuta in profilul transversal tip din proiect. fata de cotele profilului proiectat si cu conditia respectarii pasului de proiectare prevazut. 23.4. Latimile straturilor vor fi cele prevazute in proiect. Abaterile in plus nu constituie motiv de respingere a lucrarii. 23. Uniformitatea suprafetei de rulare in profil longitudinal se verifica in axa la drumuri si in axa si la rigole la strazi. pentru fiecare strat in parte.bitum.1. inainte de asternerea mixturilor asfaltice. deschise. in conformitate cu prevederile STAS 6400. inainte de data receptiei la terminarea lucrarilor. Abaterile limita locale admise in minus fata de grosimea prevazuta in proiect. 23. slefuite NOTE: 1.3. 23. efectuate la 1 m de marginea imbracamintii. fie prin masurarea rugozitatii geometrice HS. Elemente geometrice si abateri limita Verificarea elementelor geometrice include si indeplinirea conditiilor de calitate pentru stratul suport si fundatie. 2. 23. Planeitatea in profil longitudinal se determina fie prin masurarea inidcelui de planeitate IRI. Verificarea grosimii imbracamintii se face in functie de datele inscrise in buletinele de analiza intocmite pe baza incercarii probelor din imbracamintea gata executata. atat pentru stratul de legatura cat si pentru stratul de uzura la drumuri si in intevalul +2. zone poroase. fie prin masurarea denivelarilor sub dreptarul de 3 m. Art.5 mm/m pentru strazi cu mai mult de 2 benzi pe sens. In caz de litigiu se determina rugozitatea cu pendulul SRT. Determinarea caracteristicilor suprafetei imbracamintei se efectueaza in termen de o luna de la executia acestora. Rugozitatea se determina fie prin masurari cu pendulul SRT.

elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor vol. pe toata lungimea traseului in punctele de schimbare ale declivitatilor. Evidenta tuturor verificarilor in timpul executiei lucrarilor face parte din documentatia de control a receptiei preliminare. 20. aprobat cu HG 273/94. toate eventualele defectiuni ce vor apare se vor remedia de catre Antreprenor. care este de un an de la data receptiei preliminare a imbracamintii. Art. se vor efectua conform Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului in fazele de executie determinante. Receptia preliminara (la terminarea lucrarilor) Receptia preliminara a lucrarilor de catre beneficiar se efectueaza conform Regulamenului de receptie a lucrarilor in constructii si instalatii aferente acestora.1. stabilite in proiectul tehnic. Date generale Cerintele suplimentare din aceasta anexa se refera numai la acele materiale (adaosuri) care sunt incorporate in compozitia bitumului si in orice alte conditii pe care trebuie sa le indeplineasca agentul modificator (polimeri) sau amestecul care contine bitum modificat. Art. 4 din 1996. Receptia finala Receptia finala se va face conform Regulamentului aprobat cu HG 273/94 dupa expirarea perioadei de verificare a comportarii in exploatare a lucrarilor definitive. Verificarea cotelor profilului longitudinal se face in axa drumului pe minimum 10% din lungimea traseului. Verificarea uniformitatii suprafetei de rulare se face conform pct. In perioada de verificare a comportarii in exploatare a lucrarilor definitive. privind straturile de legatura si de uzura. Comisia de receptie examineaza lucrarile executate fata de documentatia tehnica aprobata si de documentatia de control intocmita in timpul executiei. Verificarea grosimii se face ca la pct. 24. 26.Art. 21. 64 .5. iar cotele rigolelor. La strazi cota in axa se verifica in proportie de 20% din lungimea traseului. Anexa nr. 1 UTILIZAREA BITUMULUI MODIFICAT LA STRATUL DE UZURA DIN BETON ASFALTIC 1. Receptia pe faze determinante Receptia pe faze determinante. si pe probe ce se iau pentru verificarea calitatii imbracamintii. 25.

Antreprenorul va furniza toate detaliile necesare in legatura cu agentul modificator propus a fi utilizat. se regasesc in paragrafele respective din Caietul de sarcini generale. realizat pe baza de polimeri. Caracteristicile materialelor Aditivul utilizat se va obtine dintr-un agent modificator corespunzator.100). min. oC. 2. min. 1/10 mm Punctul de inmuiere. astfel incat dupa modificare. (ii) bitumul gata modificat in fabrica si transportat apoi pe amplasament. In ambele cazuri. Revenire elastica la 13oC.Alte cerinte privind asternerea materialului. %. • revenire elastica la 13oC. Omogenitate (microscop cu lumina fluorescenta): • particule sub 5 µ. • cresterea punctului de inmuiere. %. Antreprenorul va specifica termenele la care urmeaza sa se faca toate incercarile necesare pe probe de bitum. adica a bitumului modificat. bitumul modificat rezultat sa respecte cerintele mentionate in tabelul de mai jos. • 25oC. depozitare si transport a produsului final obtinut. cu metodologia pe baza aplicata in vederea verificarii procesului de amestecare a aditivului cu bitum si cu tehnologia de preparare. Ductilitatea la: • 13oC. %. max. CARACTERISTICA Penetratie la 25oC. max. dar supusa mai intai aprobarii Beneficiarului. min. Punct de rupere Fraas. Aditivul va fi introdus in ordine dupa agregatele concasate si inainte de bitum precum si in cantitatea indicata de fabricant. cm/min.%. min CONDITII DE ADMISIBILITA TE 55…70 55 40 100 -15 60 METODA DE VERIFICARE STAS 42 STAS 60 SR 61 STAS 113 0. %. • penetratie reziduala (Pf/Pi. In programul sau de executie a lucrarilor. max • ductilitate reziduala la 13oC. etc. oC.8 50 9 40 60 Reglementari tehnice in vigoare 80 65 . Stabilitate la incalzire in film subtire a bitumului la 163oC (metoda TFOT sau RTFOT): • pierdere de masa. cm/min. min. bitum modificat si mixtura asfaltica. precum si perioada de timp necesara considerata rezonabila pentru aprobarea produsului de catre Beneficiar. cm/min. oC. Vor fi analizate urmatoarele doua metode de modificare a compozitiei bitumului: (i) agentul modificator este adus pe amplasament si apoi in statia de asfalt si anume in malaxor.

5.5 2350 2…5 10. tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice prevazute in tabel.0 2. KN.0…3. max. utilizand propriile sale echipamente. Modulul de elasticitate la 15oC. in vederea obtinerii unor rezultate cat mai exacte in ceea ce priveste calitatea bitumului modificat propus.0…3.0…3. Aprobarea finala intra in sarcina Beneficiarului. oC. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum modificat trebuie sa se incadreze in limitele tabelului de mai jos. cat si procentul necesar. max • Volum de goluri la 120 de giratii.5 2350 3…5 8.5 2350 3…6 5. Polimerii trebuie sa fie reglementati conform reglementarilor in vigoare. MPa.0 2. min Rezistenta la oboseala: numarul de cicluri pana la fisurare. exprimat in greutate.0 - 5.0 - 9.Indicele de instabilitate coloidala: maximum 0. %.Stabilitate la stocare. kg/m3. 72 h.0 2. min • Indice de curgere (I) la 60oC. max Adezivitate pe agregatul natural utilizat. la temperatura de 163oC: • diferenta intre punctele de inmuiere. 10-4 mm. %. min • Densitate aparenta. min TIPUL MIXTURII ASFALTICE BA 16 BA 16m BAD 25m 10. CARACTERISTICA Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall: • Stabilitate (S) la 60oC. Indicele de instabilitate coloidala se determina conform reglementarilor in vigoare. Atat tipul de agent modificator. la 15oC. Tipul de polimer si dozajul acestuia in bitum se stabilesc pe baza unui studiu preliminat efectuat de un laborator autorizat. % vol Caracteristici pe cilindrii confectionati cu presa de compactare giratorie: • Volum de goluri la 80 de giratii.5 2900 4500 - 2800 4500 - 4000 4 x 103 66 . max Rezistenta la deformatii permanente: • Fluaj dinamic la 40oC si 1800 pulsuri. min 5 85 STAS 10969/3 Bitumul de baza folosit la preparea bitumului modificat cu polimeri este de tip D 80/100 si trebuie sa corespunda prevederilor SR 754 si Normativului AND 537 si conditiei suplimentare: . Polimerii utilizati pentru prepararea bitumului modificat folosit la executia imbracamintilor bituminoase sunt de tipul elastomerilor termoplastici liniari. care-si rezerva dreptul de a executa si alte incercari pe care le considera necesare. vor fi propuse de Antreprenor si apoi aprobate de proiectant care va supraveghea efectuarea probelor de laborator necesare. min • Absorbtie de apa. %.

la 30. cat si in Laboratoarele aflate in strainatate. Transportul La inceputul perioadei de transport. . temperatura va fi de minimum 160oC. 3. E6 (10-6) LIMITE ADMISIBILE max. dar pot sa contribuie la adoptarea unor modificari fata de solutiile mentionate in Caietele de sarcini. Bitumul modificat va fi transportat in conditii corespunzatoare de la fabrica pana pe amplasament.Beneficiarul isi rezerva dreptul de a executa cu propriile sale echipamente si alte incercari in vederea stabilirii efectelor utilizarii materialului pe termen lung. asezate pe verticala si care se rotesc cu o viteza adecvata.Nota: . modificari ce pot fi aplicate ulterior (prin emiterea unor Ordine de modificare). Bitumul modificat pe baza de polimeri va fi depozitat in containere speciale. efectuate atat in Romania. va fi suportat de Antreprenor. pentru a impiedica aparitia separarii materialelor componente. cu exceptia cerintelor privind temperatura amestecului si temperatura formelor de turnare. rezultatele incercarilor efectuate de Beneficiar. 100 Costul tuturor incercarilor. . Cantitatea de bitum modificat depozitat trebuie sa fie egala cel putin cu cantitatea medie prevazuta a fi consumata zilnic. Totusi.Epruvetele de laborator necesare incercarilor vor fi realizate in conformitate cu cerintele din STAS 1338-1 si STAS 1338-2. 4. 8 METODA DE TESTARE Proiect de norme frantuzesti NF 98 141 Metoda LPcPC min. Temperatura va fi urmarita permanent. prin intermediul unor dispozitive speciale care pot fi verificate in orice moment de personalul angajat de Beneficiar.000 cicluri (%) Rezistenta la oboseala la 10oC. conform conditiilor contractului.Incercarile se vor executa in conformitate cu cerintele din STAS 13382. Temperatura de depozitare va fi de 140oC. Incercarile ce pot fi executate de Beneficiar sunt urmatoarele: CARACTERISTICILE TEHNICE Incercarea “ORNIERAGE” (privind rezistenta la formarea fagaselor) la 60oC. Controlul calitatii operatiunilor de obtinere a bitumului modificat pe amplasament 67 Depozitarea . nu vor fi utilizate in scopul luarii deciziei de acceptare sau nu a materialelor si a calitatii executiei lucrarilor. care trebuie sa fie intre 170oC si 180oC. Operatiunile de transport. 25 Hz. depozitare si amestecare Operatiunile de transport si depozitare se refera la bitumul modificat produs in fabrica. Mijloacele de transport vor fi containere izolate termic.

Mod de lucru Proba de mixtura asfaltica se cantareste cu exactitate de 0. si se mentine la aceasta temperatura timp de 1h (±1 min). va fi atestata prin eliberarea unui certificat de calitate. 2. Se cantareste capsula de portelan cu mixtura asfaltica si se determina prin diferenta. paharul Berzelius se scoate din etuva si mixtura asfaltica se rastoarna in capsula de portelan. Aparatura Etuva care asigura temperatura de 170o±2oC. Acesta va fi eliberat dupa efectuarea analizelor si incercarilor de catre un laborator aprobat.1 g si se introduce intr-un pahar Berzelius. Exprimarea rezultatelor 5. Apoi. 3. (ii) Dozajul aditivului pe baza de polimeri. Paharul Berzelius cu proba de mixtura asfaltica se acopera cu o sticla de ceas. Principiul metodei Se determina procentul de material (p) pe care il pierde mixtura asfaltica stabilizata cu fibre. 4.1. Calitatea bitumului modificat astfel realizat. Se calculeaza procentul (p) de material fixat pe peretii paharului Berzelius. cantarita in prealabil. cu relatia: − p = m m m × 100 (%) 1 2 1 in care: 68 . (iii) Omogenitatea bitumului modificat obtinut. Pregatirea probei de mixtura asfaltica tip MASF Se prepara in laborator o cantitate de aproximativ 1 kg mixtura asfaltica tip MASF. 5. ANEXA NR. Sticla de ceas. incalzit in prealabil la temperatura de 170oC. vor fi verificate urmatoarele: (i) Temperatura de amestecare. Balanta cu exactitatea de 0. Pahar Berzelius. tip MASF 8 si tip MASF 16.1 g. cantitatea de material fixat pe peretii paharului Berzelius. 2 MIXTURA ASFALTICA STABILIZATA CU FIBRE TESTUL SCHELLENBERG 1. se introduce in etuva. in prezenta temperaturilor ridicate. incalzita in prealabil la temperatura de 170o±2oC. la temperatura de 150oC. Capsula de portelan.In timpul perioadei de preparare a bitumului modificat pe amplasament.

calitatea mixturii asfaltice se apreciaza astfel: P<0. P=0. in grame. Interpretarea rezultatelor In functie de valoarea procentului (p) de material ramas pe peretii paharului Berzelius. 5. Se poate folosi si procedeul alternativ. buna.2.2%.m1 – masa mixturii asfaltice introdusa in paharul Berzelius. Procentul de material aderent la peretii paharului Berzelius se calculeaza cu relatia: ' p = mm− m × 100 (%) 1 5. 6.3. in grame. acceptabila. m2 – masa mixturii asfaltice din capsula de portelan. Rezultatul este media a doua determinari. de cantarire a paharului Berzelius inainte de incalzire (m) si dupa rasturnarea mixturii asfaltice (m’) si a masei initiale a probei de mixtura asfaltica (m1).2%. 69 .

ACTE NORMATIVE Ordinul MT nr. 775/1998 . reparare si exploatare a drumurilor si podurilor.Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrari de intretinere. destinate executarii imbracamintilor bituminoase rutiere.Normativ pentru realizarea mixturilor bituminoase stabilizate cu fibre de celuloza. 43/1998 .Norme tehnice privind proiectarea. 79/1998 Ordin MI nr.ANEXA NR.Norme metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului. 45/1998 Ordinul MT nr. . Norme privind exploatarea intretinerea drumurilor si podurilor. . . 411/1112/2000 publicat in MO 397/24.Norme generale de protectia muncii.08. 3 DOCUMENTE DE REFERINTA I. 70 . 116/1999 II. si Ordinul MT nr.Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice.Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere. Ordin AND nr.2000 NGPM/1996 NSPM nr.Norme privind incadrarea in categorii a drumurilor de interes national. construirea si modernizarea drumurilor. . 46/1998 Ordinul MT/MI nr. . REGLEMENTARI TEHNICE AND 539 .

Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari de drumuri. Normativ privind executia imbracamintilor bituminoase cilindrate la cald. AND 533 AND 559 III. . Determinarea punctului de rupere Fraass. executate la cald. STANDARDE STAS 42 STAS 60 . Agregate naturale de balastiera. realizate din mixturi asfaltice cu bitum aditivat. Normativ privind executia imbracamintilor bituminoase cilindrate la cald realizate din mixtura asfaltica. Metoda cu inel si bila. Conditii tehnice de calitate. realizate cu bitum modificat cu polimeri. Determinarea ductilitatii. Conditii tehnice de calitate.Lucrari de drumuri.AND 549 Normativ privind imbracamintile bituminoase cilindrate la cald. filer de creta si filer de var stins in pulbere. cu bitum aditivat. Conditii tehnice de calitate. . . Imbracaminti bituminoase cilindrate executate la cald. SR 61 STAS 113 SR 174-1 SR 174-2 si SR 174-2/C1 STAS 539 SR 662 SR 667 71 .Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase cilindrate. .Filer de calcar. Determinarea punctului de inmuiere. .Bitumuri.Bitumuri. . Conditii tehnice pentru prepararea si punerea in opera a mixturilor asfaltice si receptia imbracamintilor executate.Bitumuri. Determinarea penetratiei. . .Lucrari de drumuri.Bitumuri.

Lucrari de drumuri. Partea 2: Analiza granulometrica.Emulsii bituminoase cationice cu rupere rapida pentru lucrarile de drumuri.Lucrari de drumuri. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Rugozitatea suprafetelor de rulare.Bitum neparafinos pentru drumuri. . Partea 1: continutul de bitum solubil. . Site de control. . Prescriptii de proiectare.Lucrari de drumuri. dimensiuni nominale ale ochiurilor. . Metode de masurare. .Lucrari de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor. Straturi de baza si de fundatie.Lucrari de drumuri. Metoda de determinare cantitativa. Incercari pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. . pregatirea probelor si confectionarea epruvetelor.Mixturi asfaltice. Tipare si accesorii metalice pentru confectionarea si decofrarea epruvetelor. .SR 754 STAS 863 .Lucrari de drumuri.Lucrari de drumuri. Adezivitatea btumurilor pentru drumuri la agregatele naturale. Mixturi asfaltice si imbracaminti bituminoase executate la cald. Mixturi asfaltice si imbracaminti bituminoase executate la cald. SR EN 933-2 STAs 1338-1 STAS 1338-2 STAS 1338-3 STAS 6400 STAS 8849 STAS 8877 STAS 10969/3 SR EN 12697-1 si SR EN 12697-1/AC SR EN 12697-4 72 . Metode de determinare si incercare. Prepararea mixturilor. . Conditii tehnice generale de calitate. Mixturi asfaltice si imbracaminti bituminoase executate la cald. .

si SR EN 12697-4/AC

- Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 4: Recuperarea bitumului; coloana de fractionare. - Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 4: recuperarea bitumului: Coloana de fractionare. - Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 27: Prelevarea probelor. - Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 28: Pregatirea probelor pentru determinarea continutului de bitum, a continutului de apa si a compozitiei granulometrice.

SR EN 12697-27

SR EN 12697-27

SR EN 12697-28

73

UTILIZAREA GEOGRILELOR LA IMBRACAMINTILE RUTIERE BITUMINOASE 1. Date generale Inainte de asternerea geogrilelor, trebuie luate masuri speciale de pregatire a suprafetelor pe care urmeaza sa se aplice geogrilele. Nu va fi permisa circulatia nici unui tip de vehicule direct pe suprafata geogrilelor. 2. Metode de asternere 2.1. Pregatirea suprafetei Suprafata drumului nu trebuie sa prezinte crapaturi sau neregularitati. Neregularitatile suprafetei mai mari de 10 mm atat pe directie transversala cat si pe directie longitudinala, constatate in urma masuratorilor efectuate cu un dreptar standard cu lungimea de 3 m, ca si crapaturile cu o latime mai mare de 6 mm, vor fi corectate prin aplicarea unui amestec realizat din bitum si nisip fin. O alta metoda, care se aplica in special in cazul suprafetelor asfaltice pe care degradarile sunt raspandite, sau in cazul in care aceasta metoda este indicata in proiect, consta in asternerea unui strat asfaltic de egalizare, cu grosimea minima de 20 mm si care va fi asternut inainte de amplasarea geogrilei. Suprafata suport astfel obtinuta va trebui sa fie perfect curata. Acest lucru se realizeaza prin indepartarea materialelor straine, cum ar fi particulele de praf sau altele. 2.2. Asternerea geogrilelor Pe suprafata pe care urmeaza sa se astearna geogrilele, se va pulveriza un strat de bitum pur, incalzit la maximum 150oC, sau o emulsie bituminoasa cu concentratia de 0,8-1,2 l/m2, incalzita tot la o temperatura maxima de 150oC. Cantitatea de bitum se va corecta in functie de tipul materialului aprovizionat.
74

Latimea de aplicare este conform proiectului. Suprapunerea fasiilor de geogrile se va realiza pe minimum 0,20 m. Asternerea geogrilelor se va face conform agrementului tehnic pentru fiecare tip de material geosintetic, existand anumite particularitati de asternere. Se va asterne apoi stratul urmator de binder asfaltic, sau stratul de baza, cu interzicerea totala a circulatiei directa pe materialul geosintetic. 3. Caracteristicile materialului Materialul din care se executa geogrilele va fi rezistent la temperaturi de peste 180oC. Rezistenta la tractiune va fi de 30 KN/m +1%, masurata atat pe directie longitudinala cat si pe directie transversala. Alungirea maxima a materialului la 60% din efortul de rupere va fi max. 3%. Grosimea materialului nu va depasi 3,5 mm. 4. Aprobarea materialului utilizat Antreprenorul va aduce la cunostinta Beneficiarului intentia sa de a utiliza un anumit tip de geogrile. In acest scop, Antreprenorul va supune aprobarii Beneficiarului rezultatele probelor efectuate pe materialul respectiv precum si caracteristicile tehnice ale materialului propus si va solicita de la proiectant aprobarea in scris a materialului, inainte de procurarea si aducerea acestuia pe amplasament. In cazul in care crede de cuviinta, Beneficiarul poate solicita efectuarea unor incercari suplimentare realizate intr-un laborator specializat, aprobat de Beneficiar. Costul aferent acestor incercari va fi suportat de Antreprenor. Antreprenorul raspunde de inaintarea, foarte din timp, a propunerilor sale privind materialul utilizat, astfel incat sa nu apara intarzieri in legatura cu turnarea suprafetei imbracamintii rutiere.

75

2. constatate in urma masuratorii acestora cu un dreptar standard de 3 m lungime.ANEXA NR. sau crapaturile mai largi de 6 mm. sau in cazul in care aceasta metoda este indicata in proiect. Denivelarile longitudinale sau transversale mai mari de 10 mm. combinat vor trebui luate fi admise pe suprafata consecinta. Date generale Inainte de asternerea materialului geotextil masuri speciale de pregatire a suprafetei suport. Asternerea materialului geotextil combinat 76 . este permisa a stratului de baza. Numai utilajele prevazute cu pneuri vor neprotejata a materialului geotextil combinat. 2. 5 UTILIZAREA MATERIALELOR GEOTEXTILE COMBINATE (GEOGRILE SI MATERIALE GEOTEXTILE) LA IMBRACAMINTILE RUTIERE BITUMINOASE 1. Metode de asternere 2. vor fi corectate prin aplicarea unui amestec realizat din bitum si nisip fin sau altor materiale corespunzatoare.1. Suprafata suport astfel obtinuta va trebui sa fie perfect curata in urma indepartarii materialelor straine. Pregatirea suprafetei Vor trebui luate masuri ca marginile drumului existent sa fie drepte si paralele cu axul drumului. In asternerea stratului urmator de binder asfaltic sau mai fi nevoie de nici un alt strat protector. consta in asternerea unui strat de asfalt de egalizare. fara a 2. care trebuie sa aiba o grosime minima de 20 mm si care va fi turnat inainte de aplicarea materialului geotextil combinat. care se aplica in special in cazul suprafetelor mai degradate. Suprafata drumului nu trebuie sa prezinte crapaturi sau neregularitati. cum ar fi particulele de praf sau altele. O alta metoda.

(iv) Ochiurile de material vor fi dreptunghiulare si vor avea aceeasi grosime ca si materialul pe ambele directii (grosime nominala de 3. 77 . (ii) Greutatea minima pe unitate de suprafata va fi de 0. solicitand aprobarea in scris a Beneficiarului inainte de procurarea materialului respectiv. Temperatura maxima de asternere va fi de 150oC.160 kg/m2. Beneficiarul poate solicita in cazul in care crede ca este necesar. iar daca apare o cantitate de bitum in exces. sau stratul de baza.140 kg/m2 iar greutatea maxima de 0. aprobate de Beneficiar. Costul aferent acestor incercari suplimentare va fi suportat de Antreprenor. in vederea utilizarii acestuia pe amplasament. Materialul geotextil va trebui saturat cu bitum. Tratamentul se aplica succesiv. Stratul urmator de binder asfaltic. incalzit la o temperatura de 150oC (sau o emulsie bituminoasa) cu concentratia de 0. pe cate o fasie cu o latime de 0. aceasta va fi indepartata prin periere. Aprobarea materialului utilizat Antreprenorul va aduce la cunostinta Beneficiarului intentia sa de a utiliza un anumit tip de geogril si va supune aprobarii Beneficiarului rezultatele incercarilor si caracteristicile tehnice ale materialului propus. (ii) Greutatea minima pe unitate de suprafata va fi de 0. trebuie indeplinite urmatoarele caracteristici tehnice: (i) Materialul realizat din polipropilena va avea o structura netesuta si perforata. Suprapunerea straturilor succesive de material geotextil se va realiza pe minimum 0. se va pulveriza un strat de bitum pur. 3. efectuarea unor incercari suplimentare in laboratoare specializate. materialul geotextil fiind asezat cu fata in jos. (iii) Alungirea maxima la curgere a materialului va fi de 11%.400 kg/m2.2 l/m2. trebuie indeplinite urmatoarele caracteristici tehnice: (i) Rezistenta maxima la tractiune a geogrilei pe directie longitudinala si transversala va fi de minimum 30 KN/m. In cazul materialului geotextil. Caracteristicile materialelor Geogrilele sau materialul geotextil vor fi realizate din polipropilena 100%. 4. stratul de asfalt de deasupra nu trebuie sa acopere in intregime materialul geotextil pentru a permite derularea in continuare a sulurilor de material si pentru a asigura suprafata minima de suprapunere a straturilor de material. se va asterne reducand numarul de accelerari si franari ca si numarul operatiilor de schimbare a directiei de deplasare a utilajelor care actioneaza direct pe suprafata neprotejata de material geotextil.20 m. (iii) Rezistenta la rupere va fi de minimum 7 KN/m.Pe suprafata suport obtinuta asa cum s-a mentionat.5 mm).30 m. In cazul geogrilelor.8 – 1.

astfel incat sa nu apara intarzieri in legatura cu operatiile de turnare a suprafetei imbracamintii rutiere.Antreprenorul raspunde de inaintarea la timp a propunerilor sale. 78 .