CAIET DE SARCINI FUNDATII DE BALAST SI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL

1

CUPRINS

CAP.I. GENERALITATI Art.1. Obiect si domeniu de aplicare Art.2. Prevederi generale CAP.II. MATERIALE Art.3. Agregate naturale Art.4. Apa Art.5. Controlul calitatii balastului sau a balastului optimal CAP.III. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE Art.6. Caracteristicile optime de compactare Art.7. Caracteristicile efective de compactare CAP.IV. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI Art.8. Masuri preliminare Art.9. Experimentarea punerii in opera a balastului Art.10. Punerea in opera a balastului Art.11. Controlul calitatii compactarii balastului CAP.V. CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE Art.12. Elemente geometrice Art.13. Conditii de compactare Art.14. Caracteristicile suprafetei stratului de fundare CAP.VI. RECEPTIA LUCRARILOR Art.15. Receptia pe faza de executie Art.16. Receptia preliminara, la terminarea lucrarii Art.17. Receptia finala ANEXA – DOCUMENTE DE REFERINTA

2

CAPITOLUL I

GENERALITATI
Art.1. Obiect si domeniu de aplicare Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind executia si receptia straturilor din fundatie de balast sau balast amestec optimal din sistemele rutiere ale drumurilor publice si ale strazilor. El cuprinde conditiile tehnice care trebuie sa fie indeplinite de materialele de constructie folosite, prevazute in SR 662 si de stratul de fundatie realizat conform STAS 6400. Art.2. Prevederi generale 2.1. Stratul de fundatie din balast sau balast optimal se realizeaza intrunul sau mai multe straturi, in functie de grosimea stabilita prin proiect si variaza conform preverilor STAS 6400, intre 15 si 30 cm. 2.2. Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini. 2.3. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. 2.4. Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea « Beneficiarului », verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini. 2.5. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, « Beneficiarul » va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.

CAPITOLUL II

MATERIALE
Art.3. Agregate naturale 3.1. Pentru executia stratului de fundatie se vor utiliza balast sau balast amestec optimal, cu granula maxima de 63 mm. 3.2. Balastul trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet, nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate. 3.3. In conformitate cu preverile SR 662, pct. 2.3.4.2. balastul si balastul amestec optimal, pentru a fi folosite in stratul de fundatie, trebuie sa indeplineasca caracteristicile calitative aratate in tabelul 1.

3

6.2 4 1 12 4 28 8 35 25 60 63 100 3. Aprovizionarea la locul de punere in opera se va face numai dupa efectuarea testelor de laborator complete. in mm 0. fie direct din balast. 8-16.02 mm Sub 0.7. 3. Caracteristici Conditii de admisibilitate Amestec Fundatii Completarea optim rutiere sistemului rutier la inghet-dezghet (strat de forma) 0-63 0-63 0-63 Metode de verificare conform Sort Continut de fractiuni Sub 0. pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestuia. 16-25. Limitele de granulozitate ale agregatului total in cazul balastului amestec optimal sunt aratate in tabelul 2.Tabel 1.4.. in depozite intermediare. 4 . daca indeplineste conditiile din tabelul 1.. Domeniu de granulozitate Limita Treceri in % din greutate prin sitele sau ciururile cu dim de .02 Inferioara 0-63 Superioara 3 10 22 38 50 75 100 0 0. Laboratorul Antreprenorului va tine evidenta calitatii balastului sau balastului amestec optimal astfel : • Intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de Furnizor .5. 25-63. Tabel 2. Balastul amestec optimal se poate obtine fie prin amestecarea sorturilor 0-8. pentru a verifica daca agregatele din depozite indeplinesc cerintele prezentului caiet de sarcini si dupa aprobarea Inginerului. • Intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de laborator.2 mm 0-1 mm 0-4 mm 0-8 mm 0-16 mm 0-25 mm 0-50 mm 0-63 mm Granulozitate Coeficient de neuniformitate (Un) minim Echivalent de nisip (EN) minim Uzura cu masina tip Los Angeles (LA)% maxim STAS 1913/5 max 3 4-10 12-22 26-38 35-50 48-65 60-75 85-92 100 30 30 max 3 3-18 4-38 16-57 25-70 37-82 50-90 80-98 100 Conform figurii 15 30 50 max 3 3-33 4-53 16-72 25-80 37-86 50-90 80-98 100 15 30 50 STAS 4606 STAS 730 3. Agregatul (balast sau balast amestec optimal) se va aproviziona din timp. 3.

Art.8. Actiunea. aprovizionarea si depozitarea acestora se va face astfel incat sa se evite amestecarea materialelor aprovizionate din surse diferite. in conformitatea cu prevederile cuprinse in tabelul 3. 3. dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in suspensie. In cazul in care la verificarea calitatii balastului sau a balastului amestec optimal aprovizionat. Art.9. Depozitarea agregatelor se va face in depozite deschise. pentru fiecare sursa (daca este cazul pentru fiecare sort) La locul de punere in opera STAS 4606 STAS 730 Metoda de determinare conform - 2 3 Umiditate - O proba pe schimb (si sort) inainte de inceperea lucrarilor si ori de cate ori se observa o schimbare cauzata de conditii meteorologice STAS 4606 4 Rezistenta la uzura cu masina tip Los Angeles (LA) O proba la fiecare lot aprovizionat pentru fiecare sursa (sort) la fiecare 5000 tone - STAS 730 5 . Controlul calitatii balastului sau a balastului amestec optimal inainte de realizarea stratului de fundatie Controlul calitatii se face de catre Antreprenor. Apa Apa necesara compactarii stratului de balast sau balast amestec optimal poate sa provina din reteaua publica sau din alte surse. granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din tabelul 1. 3.5.10.3. prin laboratorul sau. procedeul de verificare sau caracteristici ce se verifica 1 Examinarea datelor inscrise in certificatul de calitate sau certificatul de garantie Determinarea granulometrica. dimensionate in functie de cantitatea necesara si de esalonarea lucrarilor. Tabel 3. Neomogenitatea balastului Frecventa minima La aprovizionare La fiecare lot aprovizionat O proba la fiecare lot aprovizonat. Echivalentul de nisip.4. In cazul in care se va utiliza balast din mai multe surse. de 500 tone. aceasta se corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative prevazute.

Masuri preliminare 8. Caracteristicile efective de compactare 7. = umiditatea optima de compactare.P. exprimata in g/cm3 W ef = umiditatea efectiva de compactare. 8. maxima exprimata in g/cm3 Wopt P. CAPITOLUL IV PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI Art. f .2. 8. = d . exprimata in % in vederea stabilirii gradului de compactare gc. conform STAS 1913/13 se stabileste : du max. PM 7. Inainte de asternerea balastului se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din fundatii : drenuri transversale de acostament.1.6.1.8.3. Caracteristicile optime de compactare Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastului amestec optimal se stabilesc de catre un laborator de specialitate acreditat inainte de inceperea lucrarilor de executie. Prin incercarea Proctor modificata. La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare aratat la art. Art. La executia stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal se va trece dupa receptionarea lucrarilor de terasamente. in conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrari.2. efectiva.7.u.CAPITOLUL III STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE Art. gc. Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe prelevate din lucrare si anume : du ef = greutatea volumica. Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla utilajele si dispozitivele necesare punerii in opera a balastului sau balastului amestec optimal.M. = greutatea volumica in stare uscata. sau de strat de forma. exprimata in %. drenuri 6 .e. in stare uscata.M. × 100 du max .13.

se vor lua masuri de a nu se amesteca agregatele.5. In cazul folosirii de utilaje de acelasi tip. precum si alte lucrari prevazute in acest scop in proiect. Caracteristicile obtinute pe acest tronson se vor consemna in registrul de santier.40 m (dublul latimii utilajului de compactare).10. In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast. acestea fiind consemnate in registrul de santier. • Conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si intensitatea de compactare a utilajului). precum si reglarea utilajelor de raspandire. S = suprafata compactata in intervalul de timp dat.1. Antreprenorul va trebui sa realizeze o noua incercare. efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator. suprafetele compactate de fiecare utilaj se cumuleaza. se va asigura in prealabil posibilitatea evacuarii apelor in orice punct al traseului. pentru a servi la urmarirea calitatii lucrarilor ce se vor executa. cum este cazul la autostrazi sau la lucrarile la care drenarea apelor este prevazuta a se face printr-un strat drenant continuu. Experimentarea punerii in opera a balastului sau a balastului amestec optimal. Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face in prezenta Inginerului. 8. exprimat in m2.3. de a se delimita tronsoanele de drum in functie de sursa folosita.9. stabilite de comun acord si efectuate de un laborator de specialitate.1. 9. dupa modificarea grosimii stratului sau a utilajului e compactare folosit. Partea din tronsonul experimental executat cu cele mai bune rezultate. Antreprenorul este obligat sa efectueze o experimentare pe un tronson de proba in lungime de minimum 30 m si o latime de cel putin 3. pentru realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini. in unitatea de timp. Art. 9. in tandem. In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut. a componentei atelierului de compactare si a modului de actionare a acestuia.longitudinale sub acostament sau sub rigole si racordurile stratului de fundatie la acestea. la cel putin 15 cm deasupra santului sau in cazul rambleelor desupra terenului. Punerea in opera a balastului sau a balastului amestec optimal 10. Art. Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume : • Grosimea maxima a stratului de balast pus in opera . exprimat in mc . Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul sau balastul amestec optimal intr-unul sau mai multe straturi. Intensitatea de compactare – Q/S Q = volumul de balast pus in opera. Experimentarea are ca scop stabilirea.2. 9. pentrur realizarea grosimii din proiect si pentru o suprafatare corecta.4. va servi ca sector de referinta pentru restul lucrarii. in conditii de executie curenta pe santier. 8. Inainte de inceperea lucrarilor. in functie de 7 . In cazul straturilor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a drumului.

In timpul executiei stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal se vor face. 10. Art. Controlul calitatii compactarii balastului sau a balastului amestec optimal 11. 10.5 m Metode de verificare conform STAS 1913/13 STAS 4606 STAS 1913/15 STAS 12288 Normativ CD 31 3 4 5 6 8 . procedeul de verificare sau caracteristica.4. tehnologia si intensitatea Q/S de compactare.1.3. Asternerea si nivelarea se face la sablon. pentru verificarea compactarii. se reniveleaza si apoi se compacteaza din nou. Este interzisa asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita de gheata. Este interzisa folosirea balastului inghetat. Tabel 4. Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime se stabileste de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire. conform pct. 10. Pe drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei.5. astfel ca acesta sa fie permanent incadrat de acostamente. viteza utilajelor de compactare. 1 2 Determinarea.2. care se verifica Incercare Proctor modificata Determinarea umiditatii de compactare si corelatia umiditatii Determinarea grosimii stratului compactat Verificarea realizarii intensitatii de compactare Q/S Determinarea gradului de compactare prin determinarea greutatii volumice in stare uscata Determinarea capacitatii portante la nivelul superior al stratului de fundatie Frecvente minime la locul de punere in opera Zilnic. Stropirea va fi uniforma evitandu-se supraumezirea locala.6. Nr. acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu stratul de fundatie. incercarile si determinarile aratate in tabelul 4.000mp si minim 5 puncte pentru suprafete>2. asigurandu-se totodata si masurile de evacuare a apelor.000mp de strat Zilnic Zilnic in minim 3 puncte pentru suprafete<2. Compactarea straturilor de fundatie din balast sau balast amestec optimal se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental. Crt.grosimea prevazuta in proiect si de grosimea optima de compactare stabilita pe tronsonul experimental. Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se completeaza. cu respectarea latimilor si pantelor prevazute in proiect.11. 10.7. dar cel putin un test la fiecare 250 m de banda de circulatie Minim 3 probe la o suprafata de 2. sau care raman dupa compactare. 8. 10. se corecteaza cu materiale de aport si se recompacteaza. 10.000 mp de strat In cate doua puncte situate in profiluri transversale la distante de 10 m unul de altul pentru fiecare banda cu latime de 7.3. respectandu-se componenta atelierului.

Panta transversala a fundatiei de balast sau balast amestec optimal este cea a imbracamintii sub care se executa. 11. la fiecare 200 m de strat executat. 12. conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide. Denivelarile admisibile sunt cu ±0. 12.In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de balast.4. Abaterile limita la cotele fundatiei din balast. Abaterea limita la latime va fi de ±5 cm. CAPITOLUL V CONDITII TEHNICE. minime din densitatea in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13 : . • caracteristicile optime de compactare. Declivitatile in profil longitudinal sunt conform proiectului.12. Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate. Elemente geometrice 12. aceasta se determina prin masuratori cu deflectometrul cu parghie.13. REGULI SI METODE DE VERIFICARE Art. capacitate portanta). Grosimea stratului de fundatie din balast sau din balast amestec optimal este cea prevazuta in proiect. densitate. Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului. cu care se strapunge stratul.2. obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optima. • caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate.5 cm diferite de cele admisibile pentru imbracamintea respectiva si se masoara la fiecare 25 m distanta. Conditii de compactare Straturile de fundatie din balast sau balast amestec optimal trebuie compactate pana la realizarea urmatoarelor grade de compactare.pentru drumurile din clasele tehnice I. Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului executat : • compozitia granulometrica a balastului utilizat . Latimea stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal este prevazuta in proiect. fata de cotele din proiect pot fi de ±10 mm. Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum prezentat receptiei. densitate maxima uscata) . Abaterea limita la grosime poate fi de maximum ± 20mm.II si III : 9 .2. prevazuta in proiect.1. indicativ CD 31.3. 12. Art.

Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata daca valorile deflexiunilor masurate nu depasesc valoarea deflexiunilor admisibile indicate in tabelul 5 (conform CD 31). in cel putin 93% din punctele de masurare . Grosimea stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal h(cm) 10 15 20 25 30 35 40 45 50 Valorile deflexiunii admisibile Stratul superior al terasamentelor alcatuit din: Strat de forma Pamanturi de tipul (conform STAS 1243) Conform Nisip prafos. STAS 12.pentru drumurile din clasele tehnice IV si V : • 98%. • 95%.• 100%. a valorii deflexiunii corespunzatoare vehiculului etalon (cu sarcina pe osia din spate de 115 kN) si a valorii coeficientului de variatie (CV). la nivelul superior al stratului de fundatie. in cel putin 95% din punctele de masurare . valoarea coeficientului de variatie este sub 35%. in cel mult 5% din punctele de masurare la autostrazi si in toate punctele de masurare la drumurile de clasa tehnica II si III . Uniformitatea executiei este satisfacatoare daca. . Tabel 5. (P3) argilos (P4) argila prafoasa nisipoasa(P5) 185 323 371 411 163 144 129 118 109 101 95 89 284 252 226 206 190 176 165 156 327 290 261 238 219 204 190 179 366 325 292 266 245 227 213 201 Nota : Balastul din stratul de fundatie trebuie sa indeplineasca conditiile de admisibilitate din SR 662 si STAS 6400. praf argila nisipoasa.00 m lungime astfel : 10 . Art. in toate punctele de masurare. praf Argila prafoasa.253 nisip argilos argilos – nisipos. • 98%.14. Praf nisipos. Interpretarea masuratorilor cu deflectometrul cu parghie tip Benkelman efectuate in scopul calitatii executiei lucrarilor de fundatii se va face prin examinarea modului de variatie la suprafata stratului de fundatie. Caracteristicile suprafetei stratului de fundatie Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei de 3. Masuratorile de capacitate portanta se vor efectua in conformitate cu prevederile Normativului CD31.

• In profil transversal. 11 . Art.0 cm . Art. precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control. verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si nu pot fi mai mari de ±1. 16. Receptia finala Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie pentru intreaga lucrare si se va face conform prevederilor Regulamentului aprobat cu HG 273/94. 17. In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini se va face corectarea suprafetei fundatiei. elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor volumul 4/1996. 13 si 14. Receptia pe faza determinanta Receptia pe faza determinanta stabilita in proiect se efectueaza conform Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii. 11.• In profil longitudinal. aprobat cu HG 273/94. conform Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora.0 cm. atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatii sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile art. aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului in fazele de executie determinante. In urma acestei receptii se incheie « Proces verbal » in registrul de lucrari ascunse. Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitatile impuse de proiect si de caietul de sarcini. 12. Receptia preliminara (la terminarea lucrarilor) Receptia preliminara se face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari de drum.5. CAPITOLUL VI RECEPTIA LUCRARILOR Art.15. masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si nu pot fi mai mari de ±2.

Metode de incercare. Teren de fundare.08. Teren de fundare. 775/1998 Ordin AND nr. Metode de incercare. 20. Determinarea caracteristicilor de compactare.CD 31 REGLEMENTARI TEHNICE III.2000 NGPM/1996 NSPM nr. Determinarea umiditatii. Agregate naturale de balastiera. Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrari de intretinere. Conditii tehnice de calitate. Incercarea Proctor Teren de fundare. Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali. Lucrari de drumuri.ANEXA DOCUMENTE DE REFERINTA I. reparare si exploatare a drumurilor si podurilor. Lucrari de drumuri. Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate si drumuri. Norme generale de protectia muncii. Determinarea granulozitatii. Normativ pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide Ordin comun MT/MI nr. Norme privind exploatarea si intretinerea drumurilor si podurilor. 116/1999 II. SR 662 STAS 730 STANDARDE Lucrari de drumuri. Conditii tehnice generale de calitate. Teren de fundare. Determinarea greutatii volumice pe teren. Determinarea densitatii straturilor rutiere cu dispozitivul de con si nisip STAS 1913/1 STAS 1913/5 STAS 1913/13 STAS 1913/15 STAS 4606 STAS 6400 STAS 12288 12 . 411/1112/2000 publicat in MO 397/24. Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere. Straturi de baza si de fundatie. 79/1998 Ordin MI nr. ACTE NORMATIVE Norme metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului.

CAIET DE SARCINI FUNDATII DE PIATRA SPARTA SI/SAU DE PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL 13 .

VI. Obiect si domeniu de aplicare Art. III. 14. RECEPTIA LUCRARILOR Art. CONDITII TEHNICE. 2. REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE Art. Caracteristicile suprafetei stratului de fundatie CAP. la terminarea lucrarilor Art. 12. 16. Caracteristicile efective de compactare CAP. Executia straturilor de fundatie a. 15. Fundatii din piatra sparta mare 63/80 pe un strat de balast b. 4. Receptia finala ANEXA – DOCUMENTE DE REFERINTA 14 . Agregate naturale Art. 9. GENERALITATI Art. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE Art. 13. Receptia pe faze de executie Art.II. 17. 6. 1. Receptia finala. Masuri preliminare Art. Controlul calitatii compactarii straturilor de fundatii CAP. MATERIALE Art. 7. Controlul calitatii agregatelor inainte de realizarea straturilor de fundatie CAP. V. Experimentarea executiei straturilor de fundatie Art. 11. 5. 8. REGULI SI METODE DE VERIFICARE Art. Conditii de compactare Art. 3. Apa Art. Elemente geometrice Art.I. Caracteristicile optime de compactare Art.CUPRINS CAP. 10.IV. Prevederi generale CAP. Fundatii din piatra sparta amestec optimal Art.

la cererea proiectantului. El cuprinde conditiile tehnice prevazute in SR 667 si SR 662 care trebuie sa fie indeplinite de materialele folosite si in STAS 6400 de stratul de piatra executat. Prevederi generale 2. asigurandu-se conditiile necesare privind grosimea. iar acesta este constituit din pamanturi coezive. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini.5. 1.1. conform prevederilor STAS 6400. acesta preia si functia de substrat drenant. 2.4. 2. 15 . verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini. Fundatia din piatra sparta 40/80. substrat drenant din balast de minim 10 cm grosime dupa cilindrare.. calitatea de drenare si masurile de evacuare a apei.6. 2.2. se realizeaza in doua straturi.2. 2. Fundatia din piatra sparta amestec optimal 0/63 se realizeaza intrun singur strat a carui grosime este stabilita prin proiect. Cand stratul inferior al fundatiei rutiere este alcatuit din balast. 2.2. stratul de fundatie din piatra sparta amestec optimal 0/63 se va realiza in mod obligatoriu pe un substrat de fundatie care poate fi: substrat izolator de nisip de 7 cm grosime dupa cilindrare. asa cum prevede la pct. 2. proiectantul va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. un strat inferior de minimum 10 cm de balast si un strat superior din piatra sparta de 12 cm. Pe drumurile la care nu se prevede realizarea unui strat de forma sau realizarea unor masuri de imbunatatire a protectiei patului.3. Obiect si domeniu de aplicare Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind executia si receptia straturilor de fundatie din piatra sparta sau piatra sparta amestec optimal din sistemele rutiere ale drumurilor publice si ale strazilor.CAPITOLULI GENERALITI Art. Antreprenorul este obligat sa efectueze. Art.

5d15p<d15f<5d35p max . piatra sparta amestec optimal 0/63 mm.continut de fractiuni sub 0. %. carbune. 2 si 3 si nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamant. Agregate naturale 3. 40/80: balast 0/63 mm in stratul inferior. Nisipul grauntos sau savura ca material de protectie nu se utilizeaza cand stratul superior este de macadam sau de beton de ciment. lemn. adica nealterabile la aer. nisip grauntos sau savura 0/8 mm ca material de protectie. Agregatele folosite la realizarea straturilor de fundatie trebuie sa indeplineasca conditiile de admisibilitate aratate in tabelele 1. NISIP – conditii de admisibilitate conform SR 662.2. split 16/25 mm pentru impanarea stratului superior. 14 max . Agregatele trebuie sa provina din roci stabile.continut de fractiuni sub 0. Pentru executia fundatiilor din piatra sparta se utilizeaza urmatoarele agregate: a) Pentru fundatie din piatra sparta mare. CARACTERISTICI CONDITII DE ADMISIBILITATE PENTRU: STRAT IZOLANT 0/4 STRAT DE PROTECTIE 4/8 5 16 Sort (ochiuri patrate) Granulozitate: . apa sau inghet. resturi vegetale) sau elemente alterate.1 mm. 3. pentru substratul drenant.3.C A P I T O L U L II MATERIALE Art. %. piatra sparta 40/80 mm in stratul superior.1. Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase. b) Pentru fundatie din piatra sparta amestec optimal 0/63 mm: nisip 0/4 mm pentru realizarea substratului. 3. 3.02 mm. Tabelul 1. in cazul cand pamantul din patul drumului este coeziv si nu se prevede executia unui strat de forma sau balast 0/63 mm.

moi. min Echivalent de nisip (EN). Uzura cu masina tip Los Angeles CONDITII DE ADMISIBILITATE 0/63 3 100 Conform figurii 1 15 30 50 PIATRA SPARTA – conditii de admisibilitate conform 667. - 6 17 . CARACTERISTICI Sort (ochiuri patrate) Continut de fractiuni. SORT CARACTERISTICA SAVURA PIATRA SPARTA MARE CONDITII DE ADMISIBILITATE 8/16 16/25 25/40 40/63 63/80 PIATRA SPARTA 0/8 Continut de granule: .0…63 mm Granulozitate Coeficient de neuniformitate (Un). max.1 mm. Tabelul 2. Coeficient de impuritati: . max. %. 2 si 3 din SR 667 3 Nu este cazul Rezistenta la actiunea repetata a sulfatului de sodiu (Na2SO4) 5 cicluri.raman pe ciurul superior (dmax). %. %. max. %. cm/s. max.sub 0. Tabelul 3. %.02 mm .conditii de filtru invers Coeficient de permeabilitate (K). max. %. %.fractiuni sub 0. max. poroase si vacuolare.corpuri straine. max. friabile. %. Continut de granule alterate. 6x10-3 - BALAST – conditii de admisibilitate pentru fundatii conform SR 662. . %. min.. max: .coeficient de forma. min. Forma granulelor: . . max Uzura cu masina Los Angeles. 5 - 5 10 10 5 10 10 5 10 - 1 - 35 1 3 3 30 35 1 35 1 Nu este cazul Corespunzator clasei rocii conform tab.trec prin ciurul inferior (dmin).

16…40 mm . CONDITII DE ADMISIBILITATE 0/40 0/63 3 3 3…14 2…14 42…65 35…55 20…40 20…40 Sa se inscrie intre limitele din tabelul 5 si conform fig.00 70.00 30.25…63 mm Granulozitate Echivalent de nisip (doar in cazul nisipului natural) (EN).sub 0. %.00 20.00 40.00 90.2 mm .00 10.1 1 Site cu ochiuri patrate. 16/25. 25/40 si 40/63. mm 10 100 Figura 1 . min.00 60.Site cu ochiuri patrate conform SR EN 933-2.00 50.4.Zona granulometrica prescrisa pentru balastul din stratul inferior de fundatie 3. CARACTERISTICI SORT Continut de fractiuni.0…8 mm .80F ) 100. Tabelul 4.02 mm .00 80. fie direct de la concasare. Piatra sparta amestec optimal se poate obtine fie prin amestecarea sorturilor 0/8.01 treceri % de masa 0.2 30 18 .sub 0. Amestecul pe santier se realizeaza intr-o instalatie de nisip stabilizat prevazuta cu predozator cu patru compartimente.mm (d=0. daca indeplineste conditiile din tabelul 4 si granulozitatea conform tabelului 5 si figurii 2.00 0. max: . 8/16.00 0. PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL – Conditii de admisibilitate.

Apa Apa necesara realizarii straturilor de fundatie poate sa provina din reteaua publica sau din alte surse. dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in suspensie. Agregatele se vor aproviziona din timp in depozitul santierului pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestora. Controlul calitatii agregatelor inainte de realizarea straturilor de fundatie Controlul calitatii se face de catre Antreprenor prin laboratorul sau in conformitate cu prevederile cuprinse in tabelul 6. 3.6. max Rezistenta la actiunea repetata a sulfatului de sodiu (Na2SO4). agregatele trebuie ferite de impurificari. In cazul in care la verificarea calitatii amestecului de piatra sparta amestec optimal aprovizionata.1 0. separat pe sorturi si pastrate in conditii care sa le fereasca de imprastiere.Uzura cu masina tip Los Angeles (LA) %. impurificare sau amestecare. 3. 30 6 pentru split.8. 3 pentru piatra sparta mare 40/63 PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL – Granulozitate. Tabelul 5. 5 cicluri.5. continutul de granule alterate si continutul de impuritati pentru piatra sparta amestec optimal sunt cele indicate in tabelul 3 (pentru piatra sparta). 3. granulozitatea acestuia nu corespunde prevederilor din tabelul 5. Art.2 1 4 8 16 25 40 63 0 2 3 12 28 42 60 75 90 3 10 14 30 50 65 80 90 100 0 1 2 8 20 31 48 60 75 90 3 10 14 27 42 55 70 80 90 100 Conditii de admisibilitate privind coeficientul de forma. 19 . % max.02 0. 5. DOMENIU DE LIMITA GRANULOZITATE Inferior 0…40 Superior Inferior 0…63 Superior TRECERI IN % DIN GREUTATE PRIN SITELE SAU CIURURILE CU DIMENSIUNI DE …IN MM 0. Aprovizionarea agregatelor la locul punerii in opera se va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca acestea au calitatea corespunzatoare. Depozitarea se va face pe platforme amenajate. 3. acesta se corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative prevazute.9. Art. Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel: intr-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de Furnizor. 3. intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de laboratorul santierului. Controlul calitatii agregatelor de catre Antreprenor se va face in conformitate cu prevederile tabelului 6. 4.7. In timpul transportului de la Furnizor la santier si al depozitarii.

6. 500 mc pentru fiecare sursa O proba la max. Prin incercarea Proctor modificata.continut de carbune Continutul de granule alterate. 500 to pentru fiecare sort si sursa O proba la max. moi.argila bucati .argila aderenta .Tabelul 6. 500 mc pentru fiecare sursa O proba la max. conform STAS 1913/13 se stabileste: 20 . ACTIUNEA. 500 to pentru fiecare sort si sursa - STAS 4606 SR 667 - STAS 730 - STAS 730 - STAS 730 - STAS 4606 - STAS 730 - STAS 730 C A P I T O L U L III STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE PENTRU STRATUL INFERIOR DE FUNDATIE DIN BALAST SI PENTRU STRATUL DE FUNDATIE REALIZAT DIN PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL Art. 500 mc pentru fiecare sort de piatra sparta si sursa O proba la max. Caracteristicile optime de compactare Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale amestecului optimal de piatra sparta se stabilesc de catre un laborator de specialitate acreditat inainte de inceperea lucrarilor de executie. friabile. La fiecare lot aprovizionat In cazul in care se observa prezenta lor O proba la max. 500 mc pentru fiecare sort si sursa O proba la max. 500 mc pentru fiecare sursa O proba la max. PROCEDEUL DE VERIFICARE SAU CARACTERISTICILE CARE SE VERIFICA Examinarea datelor inscrise in certificatul de calitate sau certificatul de garantie Corpuri straine: . 5 cicluri Rezistenta la sfaramare prin compresiune la piatra sparta in stare saturata la presiune normala Uzura cu masina tip Los Angeles FRECVENTA MINIMA LA APROVIZIONARE LA LOCUL DE PUNERE IN OPERA Ori de cate ori apar factori de impurificare METODE DE DETERMINARE CONF. poroase si vacuolare Granulozitatea sorturilor Forma granulelor pentru piatra sparta Echivalentul de nisip (EN numai la produse de balastiera) Rezistenta la actiunea repetata a sulfatului de sodiu (Na2SO4).

Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe prelevate din lucrare si anume: duef – greutatea volumica in stare uscata efectiva. exprimata in % Art. de a se delimita tronsoanele de drum in lucru. Inainte de inceperea lucrarilor Antreprenorul este obligat sa efectueze experimentarea executarii straturilor de fundatie. In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast sau piatra sparta se vor lua masuri de a nu se amesteca agregatele. gc.2. P. drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si racordarile stratului de fundatie la acestea – precum si alte lucrari prevazute in acest scop in proiect.1.2. la cel putin 15 cm deasupra santului sau deasupra terenului in cazul rambleelor.1. Caracteristicile efective de compactare 7. 8. Masuri preliminare 8. 8. cum este cazul la autostrazi sau la lucrarile la care drenarea apelor este prevazuta a se face printr-un strat drenant continuu. functie de sursa folosita. In cazul straturilor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a drumului. 7. 8.4. Inainte de asternerea agregatelor din straturile de fundatie se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din fundatie – drenuri transversale de acostament.M. 8. – greutate volumica in stare uscata maxima exprimata in g/cm3 Wopt P. exprimata in g/cm3 Wef – umiditatea efectiva de compactare. M .1. 8. Inainte de inceperea lucrarilor de fundatie se vor verifica si regla toate utilajele si dispozitivele necesare punerii in opera a straturilor de fundatie. Experimentarea se va face pentru fiecare tip de strat de fundatie – strat de fundatie din piatra sparta mare 63/80 pe un strat de balast de min. C A P I T O L U L IV REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE Art.5. se va asigura inprealabil posibilitatea evacuarii apelor in afara suprafetei de lucru. La executia stratului de fundatie se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor de terasamente sau de strat de forma. Experimentarea executiei straturilor de fundatie 9.du max. gc = du ef du max P . 9. – umiditatea optima de compactare. in orice punct al traseului. exprimata in % in vederea stabilirii gradului de compactare. acestea fiind consemnate in registrul de santier.3. 13. x100 7. in conformitate cu prevederile caietelor de sarcini pentru realizarea acestor lucrari. Art. 10 cm sau fundatie 21 . La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare aratat la art.M.

Art.2. cu cele mai bune rezultate. in unitatea de timp (ore. dupa modificarea grosimii stratului sau a componentei utilajului de compactare folosit. cu sau fara substrat de nisip in functie de solutia prevazuta in proiect. Fundatii din piatra sparta mare 63/80 pe un strat de balast a. 9. experimentarea se va face pe tronsoane de proba in lungime de min. Conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si intensitatea de compactare a utilajului). fara ca stratul de fundatie sa sufere dislocari sau deformari. Executia stratului inferior din balast 22 . va servi ca sector de referinta pentru restul lucrarilor. se mai urmareste stabilirea corecta a atelierului de compactare. zi. Caracteristicile obtinute pe sectorul experimental se vor consemna in registrul de santier pentru a servi la urmarirea calitatii lucrarilor ce se vor executa. exprimata in mp. 9. In cazul fundatiei din piatra sparta mare 63/80. iar alte pietre cu dimensiunea de cca. stabilite de comun acord. Experimentarea are ca scop stabilirea. dupa cum este cazul.5. Compactarea de proba pe tronsoanele experimentale se va face in prezenta proiectantului. pana la obtinerea inclestarii optime. S – suprafata compactata in intervalul de timp dat. 9. schimb). dupa asternerea in doua reprize a splitului de impanare 16/25. Antreprenorul va trebui sa realizeze o noua incercare. a numarului minim de treceri ale acestor rulouri pentru cilindrarea uscata pana la fixarea pietrei sparte 63/80 si in continuare a numarului minim de treceri. Executia straturilor de fundatie A. Intensitatea de compactare = Q/S Q – volumul materialului pus in opera. Partea din tronsonul executat. efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator sau pe teren.din piatra sparta amestec optimal 0/63. 9. a componentei atelierului de compactare si a modului de actionare a acestuia. 30 m cu latimea de cel putin 3. Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume: Grosimea maxima a stratului fundatiei ce poate fi executat pe santier. in conditii de executie curenta pe santier. compus din rulouri compresoare usoare si rulouri compresoare mijlocii.3. suprafetele compactate de fiecare utilaj se cumuleaza. daca grosimea prevazuta in proiect se poate executa intr-un singur strat sau doua si reglarea utilajelor de raspandire.4. In cazul fundatiei din piatra sparta mare 63/80 experimentarea se va face separat pentru stratul inferior din balast si separat pentru stratul superior din piatra sparta mare. In toate cazurile. Compactarea in acest caz se considera terminata daca rotile ruloului nu mai lasa nici un fel de urme pe suprafata fundatiei de piatra sparta. pentru realizarea grosimii respective cu o suprafatare corecta. exprimat in mc.50 m (dublul latimii utilajului de compactare). In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut. 40 mm aruncate in fata ruloului nu mai patrund in stratul de fundatie si sunt sfaramate. In cazul cand se foloseste tandem de utilaje de acelasi tip. 10. pentru realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini.

numai dupa receptia stratului inferior de balast. 10. acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu stratul de fundatie. tehnologia si intensitatea Q/S de compactare.8. Dupa terminarea cilindarii. cu savura 0/8 sau cu nisip. prealabil asternerii. Stropirea va fi uniforma. avand grosimea rezultata pe tronsonul experimental astfel ca dupa compactare sa se obtina 10 cm. se va executa in prealabil un substrat de nisip de 7 cm.12. Compactarea straturilor de fundatie se va face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental. Pana la inclestarea pietrei sparte. intr-un singur strat. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste de laboratorul de santier tanand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire. care . 23 . realizate din pamanturi coezive si pe care nu se prevad in proiecte imbunatatiri ale patului sau realizarea de straturi de forma. Pe drumurile la care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei. In cazul cand stratul superior este macadam sau beton de ciment. Este interzisa de asemenea asternerea balastului.10. cu respectarea latimilor si pantelor prevazute in proiect. Asternerea si nivelarea nisipului se fac la sablon. asigurandu-se totodata si masurile de evacuare a apelor.9. Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul. va fi umezit. 10. Asternerea si nivelarea se vor face la sablon.3. conform pct. 10. pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita de gheata. Piatra sparta se asterne si se compacteaza la uscat in reprize. Pe terasamentele receptionate. astfel ca stratul de fundatie sa fie permanent incadrat de acostamente. 10. Denivelarile care se produc in timpul compactarii stratului de fundatie sau care raman dupa compactare. b. 10.7.11. piatra sparta se impaneaza cu split 16/25. 10.6. STRATURI DE FUNDATIE DIN PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL 10. 10.2. 10. compactarea se executa cu cilindri compresori netezi de 6 to dupa care operatiunea se continua cu compactoare cu pneuri sau vibratoare de 10-14 tone. evitandu-se supraumezirea locala. stratul de fundatie din piatra sparta mare astfel executat. 8. viteza de compactare. nu se mai face umplerea golurilor si protectia stratului de fundatie din piatra sparta mare. Numarul de treceri a atelierului de compactare este cel stabilit pe tronsonul experimental. 10. Executia stratului superior din piatra sparta mare 63/80 10. B. care se compacteaza si apoi urmeaza umplerea prin innoroire a golurilor ramase dupa impanare. cu respectarea latimilor si pantelor prevazute in proiect pentru stratul de fundatie. se niveleaza si apoi se compacteaza din nou. Piatra sparta mare se asterne.1. se corecteaza cu material de aport si se recompacteaza. Pana la asternerea stratului imediat superior.10.4.3. Este interzisa executia stratului de fundatie cu balast inghetat. Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se completeaza.5. se acopera cu material de protectie (nisip grauntos sau savura). respectandu-se componenta atelierului.

Art.caracteristicile optime de compactare obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optima. In timpul executiei straturilor de fundatie din balast si piatra sparta mare 63/80. asigurandu-se totodata si masurile de evacuare a apelor conform pct.19. 11. 11. sau din piatra sparta amestec optimal. Compactarea stratului de fundatie se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental.15. Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului executat: . pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita de gheata. Controlul calitatii compactarii straturilor de fundatie 11.17. 10. Este interzisa de asemenea asternerea pietrei sparte amestec optimal. pe toata grosimea stratului. Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se decapeaza dupa contururi regulate. astfel ca acesta sa fie permanent incadrat de acostamente.caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate. In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie aceasta se determina prin masuratori cu deflectometrul cu parghie conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide. cu frecventa mentionata in acelasi tabel.Nisipul asternut se umecteaza prin stropire si se cilindreaza. se reniveleaza si apoi se cilindreaza din nou. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabilieste de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire uniforma evitandu-se supraumezirea locala. Denivelarile care se produc in timpul compactarii sau care raman dupa compactarea straturilor de fundatie din piatra sparta mare sau din piatra sparta amestec optimal se corecteaza cu material de aport si se recompacteaza. Este interzisa executia stratului de fundatie cu piatra sparta amestec optimal inghetata. densitate. se vor face verificarile si determinarile aratate in tabelul 7.3. piatra sparta amestec optimal se asterne cu un repartizor-finisor de asfalt. se completeaza cu acelasi tip de material. 10. 10.16. 10. acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu stratul de fundatie. 10. Asternerea si nivelarea se fac la sablon cu respectarea latimilor si pantelor prevazute in proiect. . tehnologia si intensitatea Q/S de compactare. 10.compozitia granulometrica a agregatelor. 8. corespunzatoare umiditatii optime de compactare. viteza de deplasare a utilajelor de compactare.13. .18. 24 . indicativ CD 31. La drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei. Pe substratul de nisip realizat.2. capacitate portanta). densitate maxima uscata). cu o eventuala completare a cantitatii de apa.1.14. 10. respectandu-se componenta atelierului.

suprafete STAs 12288 >2000 mp de strat Minim 3 incercari la o suprafata de STAS 6400 2000 mp Determinarea capacitatii portante la In cate doua nivelul superior al stratului de fundatie: puncte situate in . fiecare banda cu latime de 7. la fiecare 200 m de drum executat sau la 1500 mp suprafata de drum. Elemente geometrice 12. NR.toate tipurile de straturi Verificarea realizarii intensitatii de compactare Q/S: .toate tipurile de straturi de fundatie profiluri transversale la Normativ CD distante de 10 m 31 unul de altul pt. Suprafete <2000 STAS mp si minim 5 1913/15 pct.strat de piatra sparta amestec optimal Determinarea umiditatii de compactare: . CAPITOLUL V CONDITII TEHNICE.strat de piatra amestec optimal Verificarea compactarii prin incercarea cu p. Abaterea limita la grosime poate fi de maximum ±20 mm.strat de piatra sparta amestec optimal Determinarea grosimii stratului compactat: .strat balast .strat balast . Grosimea stratului de fundatie este cea din proiect.strat balast . in fata compresorului FRECVENTE MINIME LA LOCUL DE PUNERE IN LUCRU METODE DE VERIFICAR E CONFORM STAS 1913/13 STAS 1913/1 1 2 3 Minim 3 probe la o suprafata de 2000 mp de strat Minim 3 probe la o suprafata de 2000 mp de strat Zilnic - 4 - 5 6 7 Minim 3 pct.toate tipurile de straturi Determinarea gradului de compactare prin determinarea greutatii volumice pe teren: . Ptr.1. Pt.s.Tabelul 7. 12.CR T.5 m. PROCEDEUL DE VERIFICARE SAU CARACTERISTICILE CARE SE VERIFICA Incercarea Proctor modificata: . REGULI SI METODE DE VERIFICARE Art. DETERMINAREA. 25 . cu care se strapunge stratul. Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate.

in toate punctele de masurare.Straturile de fundatie din piatra sparta mare 63/80 trebuie compactate pana la realizarea inclestarii maxime a agregatelor.0 cm.100%.00 m lungime astfel: In profil logitudinal verificarea se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si denivelarile admise pot fi de maximum ±2. Conditii de compactare 13.3.Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum prezentat receptiei.0 cm. Abaterea limita la panta este ±4%.2. se va face corectarea suprafetei. in cel putin 95% din punctele de masurare. 12. Pentru drumurile din clasele tehnice IV si V: . Capacitatea portanta la nivelul superior al straturilor de fundatie se considera realizata daca valorile deformatiilor elastice masurate. Art.95%. prevazuta in proiect. nu depasesc valoarea deformatiilor elastice admisibile. . 14. In profil transversal. 12. fata de cotele din proiect pot fi ±10 mm. in valoare absoluta si va fi masurata la fiecare 25 m. Straturile de fundatie din piatra sparta amestec optimal trebuie compactate pana la realizarea urmatoarelor grade de compactare minime din densitatea in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata. in cel mult 5% din punctele de masurare la autostrazi si/in toate punctele de masurare la drumurile de clasa tehnica II si III. fata de cotele proiectate. Caracteristicile suprafetei stratului de fundatie Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul dreptarului de 3. verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si denivelarile admise pot fi de maximum ±1.1. aruncata in fata utilajului cu care se executa compactarea. 13. Abaterile limita la cotele fundatiei. II si III .98%. Declivitatile in profil longitudinal sunt aceleasi ca si cele ale imbracamintilor sub care se executa. in cel putin 93% din punctele de masurare. 13. In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini. ca si a pietrei sparte utilizate la executia straturilor si cu dimensiunea de circa 40 mm. Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului. 12. Abaterile limita la latime pot fi ±5 cm. fata de cotele proiectate. 26 .4. .2. Art. care este de 250 sutimi de mm. care se probeaza prin supunerea la strivire a unei pietre de aceeasi natura petrografica. Panta transversala a stratului de fundatie este cea a imbracamintii sub care se executa. Compactarea se considera corespunzatoare daca piatra respectiva este strivita fara ca stratul sa sufere dislocari sau deformari. 13. Latimea stratului de fundatie este cea prevazuta in proiect. conform STAS 1913/13: Pentru drumurile din clasele tehnice I.98%.3.

16. Art.C A P I T O L U L VI RECEPTIA LUCRARILOR Art. pentru intreaga lucrare. 11. stabilita in proiect. Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitative impuse de proiecte si de caietul de sarcini. 27 . In urma acestei receptii se incheie “Proces verbal” de receptie pe faza in registrul de lucrari ascunse. 13 si 14. aprobat cu HG 273/94. Receptia preliminara. 5. precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control. Receptia pe faza determinanta Receptia pe faza determinanta. la terminarea lucrarilor Receptia preliminara se face la terminarea lucrarilor. se efectueaza conform Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii. 15. Receptia finala Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie pentru intreaga lucrare si se va face in conditiile respectarii prevederilor Regulamentului aprobat cu HG 273/94. 12. aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului in fazele de executie determinante. elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor volum 4/1996. Art. conform Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora. atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatie sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile Art. 17.

08.Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere.ANEXA DOCUMENTE DE REFERINTA I. si intretinerea NGPM/1996 NSPM nr. III. . . REGLEMENTARI TEHNICE CD 31 . 116/1999 II.Norme generale de protectia muncii. Conditii tehnice de calitate.2000 .Lucrari de drumuri.Normativ pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide.Norme privind exploatarea drumurilor si podurilor.Norme metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului. ACTE NORMATIVE Ordin comun MT/MI nr.Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrari de intretinere. 775/1998 . STANDARDE SR 662 . 79/1998 Ordin MI nr. Ordin AND nr. reparare si exploatare a drumurilor si podurilor. . 411/1112/2000 publicat in MO 397/24. Agregate naturale de balastiera. 28 .

Teren de fundare.Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali. Determinarea caracteristicilor de compactare. . Determinarea greutatii volumice pe teren.Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari de drumuri.Teren de fundare. Determinarea umiditatii. .Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate si drumuri. Incercarea Proctor. Conditii tehnice de calitate. .Teren de fundare. STAS 730 STAS 1913/1 STAS 1913/13 STAS 1913/15 STAS 4606 29 . Metode de incercare. .SR 667 . Metode de incercare. .

CAIET DE SARCINI IMBRACAMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE. EXECUTATE LA CALD CUPRINS 30 .

21. Elemente geometrice si abateri limita CAP. 12. NATURA.II. 1. V. 2. Agregate Art. Documente de referinta ANEXE OPTIONALE (CONFORM PREVEDERILOR PROIECTULUI) Nr. 3. 16. SI PREPARAREA MATERIALELOR Art. Fibre Art. Caracteristicile suprafetei imbracamintei Art. Caracteristici fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice Art. Lianti Art. 14. 17. 4. GENERALITATI Art. CALITATEA. 11. MODUL DE PUNERE IN OPERA Art. Controlul punerii in opera CAP. Asternerea Art. 15.CAP. Compozitia mixturilor Art. GENERALITATI Art.I. Controlul fabricatiei CAP. 4. Filer Art. RECEPTIA LUCRARILOR Art. 8. Obiect si domeniu de aplicare 31 . 13. Compactarea Art. 9. Receptia preliminara Art. 24. 23. Fabricarea mixturilor asfaltice Art. Utilizarea materialelor geotextile combinate (geogrile si materiale geotextile) la imbracamintile rutiere bituminoase CAPITOLUL I . 1. 10. MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR Art. CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE IMBRACAMINTEI EXECUTATE Art. III. Receptia pe faze determinante Art. 3. 6. 7. 5. Utilizarea geogrilelor la imbracamintile rutiere bituminoase Nr. Reglarea instalatiei de preparare a mixturilor asfaltice Art. Tratarea suprafetei imbracamintei Art. Definirea tipurilor de mixturi asfaltice CAP. 1. Transportul mixturilor asfaltice Art. 5. 25. Mixtura asfaltica stabilizata cu fibre – Testul Schellenberg Nr. Obiect si domeniu de aplicare Art. 22. Receptia finala ANEXA Nr. 2. Autorizarea statiei de asfalt Art. IV.VI. Aditivi Art. Statia de asfalt Art. Utilizarea bitumului modificat la stratul de uzura din beton asfaltic Nr. Controlul calitatii materialelor inainte de anrobare CAP. 18. 25. Lucrari pregatitoare Art. 20. 19.

stratul superior.stratul inferior.1. Bar 16. 1. care trebuie sa fie indeplinite la prepararea. 2.2. BA 8. Prevederile prezentului caiet de sarcini nu se aplica imbracamintilor executate din mixturi cu nisipuri bituminoase sau executate cu mixturi asfaltice recuperate. beton asfaltic rugos. mixturi asfaltice stabilizate cu fibre. BA 16 si BA 25. Art. 1.3. modernizarea si reabilitarea drumurilor publice si a strazilor. punerea in opera si controlul calitatii materialelor si straturilor executate. filer si bitum neparafinos si cuprinde conditiile tehnice de calitate prevazute in SR 174-1 si SR 174. In cazurile in care imbracamintea bituminoasa cilindrata se executa intr-un singur strat. de legatura. de uzura. cu criblura.1. din doua straturi si anume: . beton asfaltic deschis. 1.2. executate la cald. Caietul de sarcini se aplica la constructia. 32 . . in general. Definirea tipurilor de mixturi asfaltice 2. precum si la constructia drumurilor de exploatare. cu pietris concasat. din mixturi asfaltice preparate cu agregate naturale. beton asfaltic cu pietris concasat. BAPC 16. fiind alcatuite. Imbracamintile rutiere bituminoase cilindrate sunt de tipul betoanelor asfaltice cilindrate executate la cald. transportul. 2. acesta trebuie sa indeplineasca toate conditiile cerute pentru stratul de uzura. BADPC 25. beton asfaltic deschis.4. beton asfaltic deschis. BADPS 25. Tipul de imbracaminte bituminoasa cilindrata la cald se stabileste in proiect de catre Proiectant. se vor executa conform urmatoarelor normative: AND 539 – stabilizate cu fibre de celuloza AND 549 – realizate cu bitum modificat cu polimeri AND 553 – realizate cu bitum aditivat. cu pietris sortat. la care se utilizeaza tipuri de mixturi asfaltice: MASF 8 si MASF 16. 2. betoane asfaltice bogate in criblura.1. Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind imbracamintile bituminoase rutiere cilindrate.3. Imbracamintile bituminoase cilindrate realizate cu bitum neparafinos pentru drumuri se vor executa conform STAS 174-2. Imbracamintile bituminoase cilindrate realizate cu alte tipuri de mixturi. la care se utilizeaza urmatoarele tipuri de mixturi asfaltice: BAD 25.

1. Filer Filerul care se utilizeaza la imbracamintile rutiere bituminoase este de calcar sau de creta. conform SR 662. . a apei si pereti despartitori. 80%. CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR Art. tabelul 2. Art. In cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre. filerul trebuie sa corespunda prevederilor STAS 539 si conditiei suplimentare ca minimum de particule sub 0. in functie de clasa tehnica a drumului sau categoria strazii trebuie sa fie conform SR 667. conform SR 662. conditiile de calitate in conformitate cu prevederile standardelor dupa cum urmeaza: . . 3. conform SR 667. Caracteristicile fizico-mecanice ale rocii de provenienta a agregatelor naturale de cariera trebuie sa fie conform SR 667.pietris si pietris concasat. Agregate 3. prevazute cu platforme betonate. . min.2. 16/25(31).bitum modificat cu polimeri de tipul elastomerilor termoplastici liniari. 3.1 mm) …………. tabelul 3. pentru evitarea amestecarii si impurificarii agregatelor. Acestia se aplica in conformitate cu indicatiile din tabelul 1.C A P I T O L U L II NATURA. conform STAs 539. Lianti 5. tabelul 10. coeficient de hidrofilie ……………………………… max. . tabelul 8. sorturi 4/8.bitum neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 si tip 80/100. Filerul se depoziteaza in incaperi acoperite. conform SR 667. care trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: finetea (continutul in parti fine 0.. Liantii care se utilizeaza la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse in prezentul caiet de sarcini sunt: . 33 .nisip de concasare 0/4. tabelul 5. tabelul 10.bitum aditivat. Aprovizionarea cu agregate naturale se va face dupa verificarea certificatelor de conformitate care atesta calitatea acestora. Clasa minima a rocii din care s obtin agregatele naturale de cariera.02 mm sa fie de 20%. max. Fiecare tip si sort de agregate trebuie depozitat separat in padocuri.cribluri sort 4/8. 4. 5. trebuie sa fie spalate in totalitate. . 8/16 sau 16/25. ferite de umezeala sau in silozuri cu incarcare pneumatica. Art.1. inainte de a fi introduse in instalatia de preparare. Pentru imbracaminti bituminoase se utilizeaza un maestec de sorturi din agregate naturale neprelucrate si prelucrate care trebuie sa indeplineasca. avand pante de scurgere. 1%. 8/16. Toate agregatele folosite la realizarea mixturilor asfaltice. umiditatea …………………………………………. Nu se admite folosirea filerului aglomerat.nisip natural sort 0/4. 2%.

strat de uzura si strat de legatura Bitumul neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 si tip D 80/100 trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute de SR 754 si Normativul AND 537 si o adezivitate de minimum 80% fata de agregatele naturale utilizate la lucrarea respectiva. in cadrul testelor preliminare se va stabili utilitatea aditivarii bitumului. In caz contrar se utilizeaza bitumaditivat.1.strat de uzura si strat de legatura Imbracaminte bituminoasa cu bitum neparafinos pentru drumuri . la care se foloseste. pct. pe drumuri de clasa tehnica I…III si pe strazi de categorie tehnica I si II.tip D 60/80 – zona climaterica calda.tip D 80/100a – zona climaterica rece Bitum neparafinos pentru drumuri. In functie de calitatea bitumului si natura agregatelor.tip D 60/80 Bitum modificat Bitum modificat cu polimeri sau Bitum neparafinos pentru drumuri. conform SR 754. in cazul in care adezivitatea bitumului pur fata de agregate naturale este mai mica de 80% indiferent de clasa tehnica a drumului sau de categoria tehnica a strazii. .) se vor executa cu bitum modificat cu polimeri.. conform SR 754: .strat de legatura (fara fibre) . in scopul cresterii rezistentei la deformatii permanente la temperaturi ridicate si a rezistentei la fisurare la temperaturi scazute imbracamintile bituminoase.3. cu trafic greu si foarte greu si la alte lucrari speciale (locurile de parcare. etc. care trebuie sa corespunda prevederilor SR 754 si Normativului AND 537.TIPUL IMBRACAMINTII BITUMINOASE Imbracaminte bituminoasa din mixtura asfaltica stabilizata cu fibre: .strat de uzura (cu adaos de fibre) Tabelul 1. . Conform Normativului AND 549. Bitumul de baza folosit la prepararea bitumului aditivat tip D 60/80a si tip D 80/100a este bitumul D 60/80 si respectiv D 80/100.tip D 60/80 sau Bitum modificat cu polimeri Bitum neparafinos pentru drumuri. si 1. . TIPUL LIANTULUI Bitum neparafinos pentru drumuri. Se va folosi numai bitum aditivat.strat de legatura Imbracaminte bituminoasa cu bitum aditivat . .tip D 80/100 – zona climaterica rece.3.1. 5. 5. conform SR+ 754. zone cu accelerari si decelelrari frecvente. In cazul utilizarii bitumului modificat se vor respecta prevederile Normativului AND 549 si cele din ANEXA nr. 1 la prezentul caiet de sarcini. 34 . .2. .tip D 60/80a – zona climaterica calda. conform SR 754. 1.tip D 60/80 Bitum aditivat: .strat de uzura Imbracaminte bituminoasa cu bitum cu polimeri .2.

bitumul modificat cu polimeri si bitumul aditivat se depoziteaza separat.4. Emulsia bituminoasa cationica se va depozita in rezervoare metalice verticale. sistem de inregistrare a temperaturilor (pentru ulei si bitum). Se recomanda ca perioada de stocare sa nu depaseasca 3 zile. Fibre Fibrele care pot fi folosite la prepararea mixturii asfaltice stabilizate cu fibre. prevazute cu pompe de recirculare si eventual cu sistem de incalzire. gura de aerisire.5. 200oC. Pentru amorsari si badijonari se va folosi emulsie bituminoasa cu rupere rapida sau bitum taiat. vor fi supusi aprobarii Beneficiarului. 5. pentru executia imbracamintilor bituminoase. fara a afecta celelalte caracteristici ale acestuia. sunt fibre sau granule din 35 . prevazuti su sistem de incalzire cu ulei. iar temperatura bitumului aditivat pe perioada de depozitare sa fie de (120…140)oC. Bitumul. Se recomanda ca perioada de stocare sa nu depaseasca max.Prepararea bitumului aditivat se efectueaza conform Normativului AND 553. Aditivi Aditivii utilizati pentru prepararea bitumului aditivat folosit la executia imbracamintilor bituminoase sunt produse tensioactive. 6. sistem de inregistrare a temperaturii (pentru ulei si bitum). Tipul de aditiv si dozajul acestuia in bitum se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de un laborator autorizat. sa fie stabili termic pana la min. Pentru fiecare aditiv la care se cere aprobarea. sa amelioreze adezivitatea bitumului fata de agregatele naturale. bitumul aditivat se depoziteaza in rezervoare metalice prevazute cu sistem de incalzire cu ulei. pe tipuri de bitum. pompe de recirculare. Art. tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice impuse. curatate in prealabil. bitumul modificat cu polimeri se depoziteaza in recipienti metalici verticali. sistem de recirculare sau agitare permanenta. Antreprenorul va prezenta agrementul tehnic si certificatul de conformitate a calitatii. 140oC. sa nu fie toxici. conform celor prevazute in declaratia de conformitate a calitatii emisa de producator. pompe de recirculare. astfel: bitumul se depoziteaza in rezervoare metalice prevazute cu sistem de incalzire cu ulei. Aditivii trebuie sa fie agrementati tehnic reglementarilor in vigoare. gura de aerisire. pentru evitarea separarii componentelor si sistem de inregistrare a temperaturii. 5. corozivi sau inflamabili. Aditivii trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii de baza: sa fie compatibili cu bitumul. Aditivii care se intentioneaza a se utiliza. Art. 2 zile iar temperatura bitumului modificat pe perioada de depozitare trebuie sa fie de min. 7. cu compozitie si structura specifica polar-apolara. cu respectarea prevederilor STAS 8877.

C A P I T O L U L III MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR Art.criblura sort 4/8 si 8/16 criblura .1.filer Beton asfaltic rugos . pot fi realizate integral din agregate naturale de cariera sau din amestec de agregate naturale de cariera si de balastiera. Art.criblura sort 4/8 si 8/16 fibre . bitumate sau nebitumate.epruvetele cilindrice tip Marshall se vor confectiona. Tipul si dozajul de fibre in mixtura asfaltica se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de un laborator autorizat. cu respectarea urmatoarelor conditii tehnice: .nisip natural sort 0/4*) .filer Beton asfaltic deschis cu criblura . conform reglementarilor in vigoare.nisip de concasare sort 0/4 ..criblura sort 4/8. Mixturile asfaltice atat pentru stratul de uzura cat si pentru stratul de legatura. in functie de intensitatea de trafic. 4.nisip de concasare sort 0/4 .nisip natural sort 0/4*) .nisip natural sort 0/4 . 16/25 . pentru asigurarea conditiilor aratate la art. 8/16.3. 8/16. TIPUL MIXTURII ASFALTICE AGREGATE NATURALE UTILIZATE Mixturi asfaltice stabilizate cu . 9.nisip de concasare sort 0/4 .1.nisip de concasare sort 0/4 .nisip de concasare sort 0/4 . 8/16 si 16/25 .criblura sort 4/8 si 8/16 .pietris concasat sort 4/8. 3. Tabelul 2.nisip natural sort 0/4*) .filer Betoane asfaltice bogate cu .celuloza. Compozitia mixturilor 9. Controlul calitatii materialelor inainte de anrobare Materialele destinate fabricarii mixturilor asfaltice pentru imbracamintile bituminoase. trebuie sa fie agrementate tehnic conform reglementarilor in vigoare. 16/25 concasat . 8. 5 si 6 din prezentul caiet de sarcini. iar incercarile pe epruvete cilindrice tip Marshall se vor face conform STAS 1338-2. la temperatura de 135÷5oC. functie de tipul mixturii asfaltice conform tabelului 2.filer Beton asfaltic deschis cu pietris .pietris concasat sort 4/8.filer 36 . se verifica in conformitate cu prescriptiile din standardele in vigoare ale materialelor respective si SR 174-2 pct.filer Beton asfaltic cu pietris concasat .

5 5. 9. 2. 7 si 8.5 I…V I…V I…III II…III I…II III II III IV…V I…IV I…IV I…III II…III I…II III II III IV 37 . 2. Formula de compozitie.7…6. Toate dozajele privind agregatele si filerul. sau unele adaosuri.nisip de concasare sort 0/4 . BAR 16a BAR 16 Strat de uzura BA 16m BA 16.7…7. 9. 6.3 6.5. II.6.nisip natural sort 0/4*) . III (respectiv strazi de categoria I. 3 si trebuie sa se incadreze intre limitele recomandate in tabelul 5. densitatea aparenta. 3. 16/25 sortat .0…7. stabilita pentru fiecare categorie de mixtura. numarul de lovituri va fi de 75 pentru straturile de imbracaminte la drumuri de clasa tehnica I. 8/16. sunt stabilite in functie de greutatea totala a materialului granular in stare uscata.filer *) Conform notei de la tabelul 4. TIPUL STRATULUI TIPUL MIXTURII ASFALTICE CONTINUTUL DE LIANT DIN MASA MIXTURII ASFALTICE % CLASA TEHNICA A DRUMULUI CATEGORIA TEHNICA A STRAZII MASF 8 MASF 16 BAR 16m.3 6. Limitele procentelor sorturilor componente din agregate sunt date in tabelul 3. Tabelul 5. 5.pietris sort 4/8.2 5. Continutul optim de liant se stabileste prin studii preliminare de laborator conform STAS 1338/1. 16a 6.3. Compozitia mixturii asfaltice se stabileste pe baza unui studiu preliminar aprofundat.4. indicele de curgere-fluaj la 60oC. accepta formula propusa de Antreprenor.0 6. dozajul de bitum se stabileste la masa totala a mixturii. III) si 50 lovituri pentru straturile de imbracaminte pentru celelalte clase si categorii. pentru cinci continuturi de liant repartizate de o parte si de alta a continutului de liant prestabilit.3…7.5…7. inclusiv partile fine. 9. tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice precizate in prescriptiile tehnice impuse de caietul de sarcini. Aceste studii comporta cel putin incercarea Marshall (stabilitate la 60oC. 9.7…7.2.2 6. Beneficiarul.0 6. daca nu are obiectiuni sau eventuale propuneri de modificare.5 6. Granulozitatea agregatelor naturale care trebuie sa fie asigurata pentru fiecare tip de mixtura asfaltica este indicata in tabelul 4 si in figurile 1. sustinuta de studiile si incercarile efectuate impreuna cu rezultatele obtinute se supune aprobarii Beneficiarului. Dupa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa.7…6. Studiul in face Antreprenorul in cadrul laboratorului sau autorizat sau il comanda la un laborator autorizat.0…7. La confectionarea epruvetelor Marshall conform STAS 1338/1. absorbtia de apa).3…7. II.Beton asfaltic deschis cu pietris . 9. 4.

5 4.8 1.0…5. BAD 25a BADPC 25. BADPS 25a 6.1…1.0…5. TIPUL STRATULUI TIPUL MIXTURII ASFALTICE Betoane asfaltice rugoase Betoane asfaltice bogate in criblura: . .0 4. tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice prevazute. BA 25a BAPC 16. de catre un laborator de specialitate autorizat.3…1.0…5.4 Strat de uzura Strat de legatura 9.cu dimensiunea maxima a granulei de 16 mm.8. in functie de tipul fibrei utilizate.5…7.0 6. BA 8a BA 25.8 1.6…1.6…1. Tabelul 3. Continutul de fibre active in mixturile asfaltice stabilizate cu fibre MASF si MASF 16 va fi in limitele (0.5 5.0 4.0 IV…V IV…V IV…V I…III I…V III…V IV…V IV IV IV I…III I…IV III…IV IV 9. RAPORT FILER:LIANT (RECOMANDAT ) 1.0…7.7.0)% din masa mixturii asfaltice. FRACTIUN STRAT DE UZURA STRAT DE LEGATURA I DE TIPUL MIXTURII ASFALTICE AGREGAT BA1 BAR1 BAD E 6 BA2 6 25 BADPC BADPS NATURAL BA8 BA1 5 BAR1 MA MAS BAP BAD 25 25 BA8 E DIN 6m BA2 6m SF8 F16 C16 25m BADPC BADPS a AMESTEC BA1 5a BAR1 BAD 25a 25a UL TOTAL 6a 6a 25a Filer si 11109-13 9-13 6-13 9-11 9-13 2-7 2-7 2-7 fractiuni 14 14 38 .8 1.3…1.8 0.5…1. BAPC 16a BAD 25m BAD 25. BADPC 25a BADPS 25.Strat de legatura BA 8.cu dimensiunea maxima a granulei de 25 mm Beton asfaltic cu pietris concasat Betoane asfaltice deschise Tabelul 6.0…5.5…7. Raportul filer-liant recomandat pentru tipurile de mixturi asfaltice este conform tabelului 6.0 4. Continutul optim de fibre se stabileste prin studii preliminare de laborator.

% DIFERENTA PANA LA 100% 2245 3458 3960 47-61 4560 6375 - 5572 - - - - - - - - 1834 - 39-58 - - - - - - - - - - 39-58 NOTA: continutul de filer pentru betoanele asfaltice deschise este de minimum 2%. TIPUL MIXTURII ASFALTICE MARIMEA OCHIULUI SITEI.1 mm.BAD25 m.1…4) mm.% Filer si nisip fractiune a (0.39-53 40-55 25-37 42-66 28-45 BAR1 BA2 6 5 BAR1 BA25 6m a BAR1 6a 39 25 mm 16 mm 8 mm 4 mm .BADP BA8 MASF MASF BAPC1 C25 BA16m BA8a 8 16 6 BA16a BADPC25a. CONFORM SR EN 9332 BAD25. BA16 BAD25a. Tabelul 4.din nisipuri sub 0.% Pietris concasat cu dimensiu nea peste 8mm. BADPS25a TRECERI PRIN SITE CU OCHIURI PATRATE – SR EN 933-2 9090-100 100 7290909573-90 90 100 100 100 90549566-85 61-74 44-59 66-82 42-61 100 80 100 56-78 42-66 40.% Pietris sortat cu dimensiu nea peste 8mm. BADPS25.% Cribluri cu dimensiu nea peste 4mm.

5 1.5…4.KN.0 1.min %VOL MIN 6.5 1. E(I).5…4. 6 2.0 1.7…4.5 6. 3 2.mm mm kg/m3.10 mm Zona de granulozitat ea amestecului de agregate naturale 30-55 22-42 18-35 11-25 9-13 30-55 22-42 18-35 11-25 9-13 61 3050 2040 1535 8-25 6-13 30-42 21-31 18-25 11-15 9-11 19-28 16-22 13-20 12-16 11-14 20-25 19-22 13-20 11-15 10-14 30-55 21-42 18-35 11-25 9-13 20-35 14-32 10-30 5-20 2-7 Figura 1 Figura 2 Figur Figura Figura Figura Figura a3 4 5 6 7 Figura 8 NOTA: La betoanele asfaltice bogate in criblura destinate stratului de uzura si la betoanele asfaltice deschise pentru stratul de legatura se foloseste nisip de concasaj sau un amestec de nisip de concasaj cu nisip natural. 6 1.8…5.5 8. 0 2300 IV 5.0…5. din care nisipul natural este in proportie de maximum: 25% pentru BA8 si BA16 30% pentru BA25. 60OC.5 1.2 mm 1 mm 0.20 mm 0. A-TEA (S) E DE T EA DE LA CURGER S/I. 6 2300 2…5 2…5 BA8 BA25 BA8 Ba25a BA16 BA16a D60/80 D60/80 a D80/10 0 D80/10 0a D60/80 D60/80 a D80/10 0 D80/10 0a IV II III IV II III 8.0 40 . Tabelul 7.4…4.2…3.5…4.0 7.5 1.5 1. 3 1. APARENTA APA.KN.3…4.5 7.0 1.5…4.0 1. 0 1.63 mm 0. 50% pentru BAD25.4…5.5…4.5…3. TIPUL TIPUL MIXTURII BITUMUL ASFALTICUI E CATEGOR IA TEHNICA A STRAZII CARACTERISTICILE PE EPRUVETE CILINDRICE TIP MARSHALL STABILIT INDICEL RAPOR DENSITAT ABS.5…4.

5…4.5 1.6…5.0 1. 6 1.5 1.1…3.5…4.5 1.1…5. 0 2250 IV 4.5 1.0 1.0 1.9…2.2…3.0 1.5…4.5…4. 0 1. 6 2…5 I…IV 5.0 8. 0 1.8…5.0 9.3…4.5…4.5…4.5…3. 0 2.5 0.5 BAR16 BAR16a 1.0 1.0…3.5…4.5 1.5…4.0 8. 3 2250 I…IV 4.0 1. 6 2.0 1.5 BAD25 BAD25a 2…5 BADPC2 5 BADPC2 5a III…IV 4. 6 1.5 1. 5 2250 III…IV 4.0 1.9…2.5 8. 6 1.0 1.0…6.5 1. 0 3.5…3.5 2…5 41 .8…5. 0 2300 3…5 BAPC16 BAPC16a 2300 IV 5.5 6. 3 2.5…4.5 7.3…4.0…3.5 2…5 BADPS2 5 BADPS2 5a IV 4.5…4.5 0.5…3.5…4.IV…V I D60/80 D60/80 a D80/10 0 D80/10 0a D60/80 D60/80 a D80/10 0 D80/10 0a D60/80 D60/80 a D80/10 0 D80/10 0a D60/80 D60/80 a D80/10 0 D80/10 0a D60/80 D60/80 a D60/80 D60/80 a II III I…II III IV 6.5…4.

100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 0.01 Site cu ochiuri patrate conform SR EN 933-2.1 1 Site cu ochiuri patrate.mm treceri % de masa 0. mm 10 100 Figura 1 .Zona granulometrica prescrisa pentru mixturile asfaltice BA 8 si BA 8a 42 .

01 treceri % de masa 0. mm 10 100 Figura 2 .1 1 Site cu ochiuri patrate. mm Figura 3 .mm treceri % de masa 0.Zona granulometrica prescrisa pentru mixturile asfaltice BA 25 si BA 25a 43 . BA 16m si BA 16a Site cu ochiuri patrate conform SR EN 933-2.100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 0.01 Site cu ochiuri patrate conform SR EN 933-2.mm 100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 0.Zona granulometrica prescrisa pentru mixturile asfaltice BA 16.1 1 10 100 Site cu ochiuri patrate.

Zona granulometrica prescrisa pentru mixtura asfaltica tip MASF 8 44 .1 1 10 100 Site cu ochiuri patrate. mm 10 100 Figura 5 .01 Site cu ochiuri patrate conform SR EN 933-2. BAR 16m si BAR 16a Site cu ochiuri patrate conform SR EN 933-2.mm treceri % de masa 0.01 treceri % de masa 0.1 1 Site cu ochiuri patrate.mm 100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 0.100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 0.Zona granulometrica prescrisa pentru mixturile asfaltice BAR 16. mm Figura 4 .

mm 10 100 Figura 6 . BAPC 16a 45 .100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 0. mm Figura 7 .Zona granulometrica prescrisa pentru mixtura asfaltica tip BAPC 16.1 1 Site cu ochiuri patrate.01 Site cu ochiuri patrate conform SR EN 933-2.mm treceri % de masa 0.1 1 10 100 Site cu ochiuri patrate.01 Site cu ochiuri patrate conform SR EN 933-2.mm treceri % de masa 0.Zona granulometrica prescrisa pentru mixtura asfaltica tip MASF 16 100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 0.

BADPC 25a. 10. in timpul studiului de laborator si in timpul controalelor de fabricatie.01 0. 46 . Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice 10. precum si din stratul gata executat.Zona granulometrica prescrisa pentru mixtura asfaltica tip BAD 25. conditiile aratate in tabelele 7 si 8. trebuie sa indeplineasca.1 1 10 treceri % de masa 100 Site cu ochiuri patrate. mm Figura 8 . BAD 25m. precum si din straturile imbracamintii gata executate.mm 100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 0. caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum neparafinos pentru drumuri si cu bitum aditivat. se efectueaza conform SR EN 12697-27.1.2. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturior asfaltice se determina pe corpuri de proba tip Marshall si confectionate din mixturi asfaltice preparate in laborator pentru stabilirea dozajelor optime si din probe prelevate de la malaxor sau de la asternerea pe parcursul executiei.Site cu ochiuri patrate conform SR EN 933-2. Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul executiei lucrarilor. BADPS 25a Art. In lipsa unor dispozitii contrare prevederilor caietului de sarcini speciale. 10.

MPa.volum de goluri la 120 de giratii.absorbtie de apa. BADPC 25a. Tabelul 9. max Modulul de elasticitate la 15oC. CARACTERISTICA Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall: .5 2900 4500 - 2800 4500 - 4000 4 x 103 47 . CARACTERISTICA Caracteristici pe cilindri confectionati la presa de compactare giratorie: .densitate aparenta.Tabelul 8.volum de goluri la 80 de giratii. %. min. .zona climaterica calda . BAD 25a. BA 16a. %.fluaj dinamic la 40oC si 1800 pulsuri. min Rezistenta la oboseala: numarul de cicluri pana la fisurare. BA 16.5 7600 - 4200 3600 - 3600 3000 4 x 10-3 10. Rezistenta la deformatii permanente: . max Rezistenta la deformatii permanente: . max . max .0 - - 9.indice de curgere (I) la 60oC. BA BADPC 25.zona climaterica rece Rezistenta la oboseala: numarul de cicluri pana la fisurare la 15oC. Caracteristici pe cilindri confectionati cu presa de compactare giratorie: . Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum modificat trebuie sa se incadreze in limitele din tabelul 9.0 - 9. 10-4 mm. BA 25a BADPS 25. KN.0 2.0…3. min TIPUL MIXTURII ASFALTICE BA 16m BAR 16m BAD 25m 10. BAR 16a.volum de goluri la 120 de giratii. min: .3. BADPS 25a 5. %. BA 8a.volum de goluri la 80 de giratii.0 2.fluaj dinamic la 40oC si 1800 pulsuri. kg/m3.0…3.5 2350 2…5 10. % vol. 25. %. 10-4 mm. min . BA 8. la 15oC. BAD 25. min TIPUL MIXTURII ASFALTICE BAR 16.5 2350 3…5 8. mm . Modulul de elasticitate la 15oC. max.0 2.5 2300 3…6 5.stabilitate (S) la 60oC.0…3.0 - 5. MPa. max.

5 <3. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre trebuie sa se incadreze in limitele din tabelul 10.5…3.0 2.<1500. max .0 <7. kg/m3. 10-4. min. 10. max .0 4. . ale mixturilor asfaltice cu bitum. calculat pentru traficul de perspectiva. max .0 8.000 Temperatura 10.0 3. max. KN.0 6.1500…3000.1500…3000. 10. max .4.0 <7.5…3.0 5. Caracteristicile prevazute in tabelele 8.0 5. 3 – Zona climaterica calda. min . max. %.0 <2.5.5 45oC2) 6.3000…6000.0 2. Viteza de deformatie la ornnieraj (VDOP).10.6. in 24 h. 10-4 mm. max TIPUL MIXTURII ASFALTICE MASF 8 MASF 16 0.0 8.densitate aparenta.000 Temperatura 45oC2) 6. max .0 4. Tabelul 10.0 4000 1000 NOTA: 1.volum de goluri.0 8.fluaj dinamic la 40oC si 1800 pulsuri. mm/h: Numarul mediu de vehicule1): . MPa.5 2300 3…4 10.0 4. Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete cilindrice tip Marshall.2 0.9 si 10 se determina conform metodologiilor prevazute de reglementarile tehnice in vigoare.3000…6000.<1500.0 7. min Deformatia permanenta la oboseala (3600 impulsuri) la 15oC.5 <3.5 2300 3…4 7 1. mm .0 <2. 48 .0 60oC3) 8.0 6. Testul Schellenberg se efectueaza conform anexei 2.0 4. CARACTERISTICA Test Schellenberg.0 3.Vehicule de transport marfa si autobuze.0 <4. max . 2 – Zona climaterica rece. bitum modificat si bitum aditivat se face conform STAS 1338-1 si STAS 1338-2.>6000 Adancimea fagasului.0 9.stabilitate (S) la 60oC. Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall: .5 6. mm: Numarul mediu de vehicule1): .2 7 1.indice de curgere (I) la 60oC. % Rezistenta la deformatii permanente: .0 <4.>6000 Modulul de elasticitate la 15oC.0 3600 1200 6.0 60oC3) 8.0 7.

2. pentru determinarea acestuia.2. In cazul instalatiilor in flux continuu. variaza cu temperatura astfel incat la 150oC…180oC. 11. Bitumul continut in mixtura asfaltica prelevata pe parcursul executiei lucrarilor. Art.2.1.2. se face conform SR EN 12697-1. 1 kg de bitum rutier are un volum de (1. iar pregatirea probelor de mixtura asfaltica in vederea extragerii bitumului din mixtura asfaltica se face conform SR EN 12697-28.1. a agregatelor naturale si a mixturii asfaltice si sa sigure o precizie a dozarii de +3% pentru agregatele naturale si de +2% pentru bitum si filer. corectia de umiditate.3. aceasta trebuie dotata cu sisteme de inregistrare si afisare a temperaturii bitumului. Se interzice incalzirea agregatelor naturale si a bitumului peste 190oC. Indiferent de tipul instalatiei. SR EN 12697-3 si SR EN 12697-4. recuperarea bitumului se face conform STAS 1338-2. evitandu-se supraincalzirea acestuia. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa aiba capacitatea de fabricatie de minimum 80 t/h la o umiditate de 5%. in procesul tehnologic. trebuie sa prezinte un punct de inmuiere IB cu maximum 9oC mai mare decat bitumul initial utilizat pa prepararea mixturii asfaltice respective. recipientele de bitum si echipamentul de uscare trebuie sa fie dotate cu 49 .2. 11.1. precum si dispozitiv de malaxare fortata a agregatelor cu liantul bituminos. 11. in scopul evitarii modificarii caracteristicilor liantului. In cazul dozarii volumetrice a bitumului se va tine seama de faptul ca densitatea acestuia. Resortarea este obligatorie pentru instalatiile in flux discontinuu. 11. Extragerea si recuperarea bitumului din mixtura. Fiecare dintre rezervoare trebuie sa aiba un indicator de nivel gradat si un dispoztiv de incalzire a liantului pana la temperatura necesara. Pentru controlul temperaturii. Determinarea punctului de inmuiere IB se face conform STAS 60. 11. incalzirea si dozarea bitumului. uscare.1. Statia de asfalt trebuie sa aiba rezervoare pentru depozitarea unei cantitati de bitum mai mare sau cel putin egala cu media zilnica de consum. 11. Se excepteaza verificarea bitumului din mixturile asfaltice tip MASF. 11.11) l. resortare si dozare gravimetrica a agregatelor naturale. In cazul in care nu se dispune de aparatura prevazuta de SR EN 12697-3 sau SR EN 12697-4. Stocarea. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice 11. rezervoarele calde.1. dozare gravimetrica sau volumetrica a bitumului si filerului. de la malaxor sau de la asternere.09…1.1. pe computer. Statia de asfalt Statia de asfalt va trebui sa fie dotata si sa prezinte caracteristici tehnice care sa permita obtinerea performantelor cerute de diferitele categorii de mixturi prevazute de Caietul de sarcini. Centralele de preparare trebuie sa fie automatizate si dotate cu dispozitive de predozare. Prelevarea mixturii asfaltice se face conform SR EN 12697-27. respectiv corelarea cantitatii de agregat natural total cu cantitatea de bitum introdusa in uscator-malaxor se face automat.7.10.

dozarea. 11. Stocarea. astfel incat sa permita depozitarea volumului de agregate necesar lucrarilor. Zona in care sunt depozitate agregatele trebuie sa fie usor accesibila si cu scurgerea apelor asigurata.5 11.1 ABATERI ADMISE FATA DE DOZAJ.3%. Abaterea pentru continutul de bitum fata de dozajul stabilit prin reteta aprobata de proiectant privind compozitia mixturii asfaltice este de +0. in silozuri de tip descoperit.5 16…25 8…16 4…8 1…4 0.4. Depozitarea se va face pe sorturi. Nu se admite folosirea filerului aglomerat.3. mm 25…31. FRACTIUNEA .2.3. uscarea si incalzirea agregatelor. cuva malaxorului nu 50 .20…0. pe platforme amenajate cu pereti despartitori pentru evitarea contaminarii sorturilor. Platformele trebuie sa fie pavate (cu beton de ciment sau asfalt.termometre. a caror functionare trebuie verificata frecvent. 11.2. 11. 11. Daca. Agregatele trebuie sa fie dozate gravimetric iar instalatia de dozare trebuie sa permita alimentarea agregatelor conform retetei aprobata de proiectant privind compozitia mixturii asfaltice. Antreprenorul va trebui sa asigure stocarea a cel putin o treime din agregatele necesare lucrarii pentru un an de lucru. cu toleranta (pe volum) de 1. avand in vedere ca depozitele nu trebuie sa fie mai inalte de 6 m si cu un raport de lungime /latime de 3 m.4. La statia de asfalt. tabel 4). Malaxarea Instalatia de preparare a mixturilor trebuie sa fie echipata cu un malaxor capabil de a produce mixturi asfaltice omogene. cu abaterile admise fata de granulozitatea prescrisa din tabelul 11 (conform SR 174-2.3.4. filerul trebuie sa fie depozitat in silozuri prevazute cu dispozitive de alimentare si extragere corespunzatoare (pneumatica). care sa permita dozarea filerului. Stocarea si dozarea filerului. Datele privind verificarile trebuie trecute intr-un registru specific. 11.4. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice va fi dotata si cu echipamentul mecanic necesar pentru uscarea si incalzirea agregatelor.1…0. % ±5 ±5 ±5 ±5 ±4 ±3 ±2 ±1. etichetate. si suficient de late.2 0…0.1.5% fata de dozajul din reteta aprobata de proiectant. Tabelul 11. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa fie dotata cu un sistem automat de alimentare si dozare a bitumului.63 0.5. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de echipamentul mecanic necesar pentru alimentarea uniforma a agregatelor astfel incat sa se mentina o productie constanta. 11.

Trebuie evitata incalzirea prelungita a bitumului sau reincalzirea aceluiasi bitum de mai multe ori. Conform SR 174-2. ca dispozitivele de masurare a temperaturilor sunt etalonate si ca malaxorul functioneaza corespunzator. si tabel 1. temperaturile diferitelor tipuri de bitumuri la prepararea mixturilor asfaltice trebuie sa fie cuprinse intre urmatoarele valori: . 13. in limitele tolerantelor admise. Daca amenajarile nu sunt terminate sau prezinta deficiente.1. Durata de malaxare va fi functie de tipul de instalatii de preparare si tipul de mixturi si se va stabili in cadrul operatiunii de reglare a statiei de asfalt inaintea inceperii fabricatiei.2. acestea se vor completa sau se vor reface inainate de autorizarea statiei de asfalt de catre proiectant. Art. asigurarea scurgerii si indepartarii apelor. etc. suprafete suficiente de depozitare. 9). ca anrobarea celor mai mari granule sa fie asigurata intr-un mod corespunzator. fara pierderi de materiale. Temperaturile din partea superioara a intervalului se utilizeaza la executia imbracamintilor rutiere bituminoase in zone climatice reci (vezi fig. statia de asfalt care va fi utilizata la realizarea lucrarilor. ea trebuie sa fie prevazuta cu o capota pentru a impiedica pierderea prafului prin dispersie. Conditia pentru autorizare o constituie si existenta tuturor dotarilor si amenajarilor la statie.2. Stocarea si incarcarea mixturilor. existenta peretilor despartitori intre sorturile de agregate. 51 .6. Art.2. Instalatia trebuie sa fie prevazuta cu un sistem de blocare pentru impiedicarea golirii malaxorului inainte de terminarea duratei de malaxare. pct. amenajarea corespunzatoare a depozitelor de agregate (betonarea platformelor.). Inaintea inceperii executiei. a cailor de acces la depozite si la instalatia de preparare a mixturilor. a depozitelor la statie si a celor intermediare. Autorizarea statiei de asfalt. 12.165oC la 175oC pentru mixturi cu bitum D 60/80. Daca se foloseste buncar de stocare. Toleranta admisa a temperaturii bitumului este de +3oC. Antreprenorul trebuie sa supuna acceptarii Beneficiarului lucrarii. observatii vizuale. Beneficiarul va verifica punerea ei in functiune dupa ce va constata ca debitele materialelor constituiente permit obtinerea amestecului prescris.160oC la 170oC pentru mixturi cu bitum D 80/100. acesta va trebui sa fie incalzit. 13.este inchisa. . 11. O atentie deosebita se va da in special respectarii prevederilor privind continutul de liant si se va urmari prin. La iesirea din lamaxor trebuie amenajate dispozitive si luate masuri speciale pentru evitarea segregarii mixturii asfaltice in timpul stocarii si/sau la incarcarea in mijloace de transport. Fabricarea mixturilor asfaltice Fabricarea mixturilor asfaltice pentru imbracamintile rutiere bituminoase va trebui realizata numai in statii automate de asfalt. 13.

13.2.2.1. Inainte de autorizarea statiei de asfalt. temperatura agregatelor naturale in uscator trebuie sa fie intre urmatoarele valori: . Se introduce bitumul incalzit.155oC…170oC pentru mixturi cu bitum D 80/100. Se interzice incalzirea agregatelor peste 190oC pentru a evita arderea liantului. . Antreprenorul trece la operatiuni de reglare si etalonare: calibrarea dozatoarelor calde si reci pentru agregate. calibrarea dozatorului pentru filer.Nu se vede Temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor va fi stabilita astfel ca.170oC…190oC pentru mixturi cu bitum D 60/80 . calibrarea dozatorului pentru liant.Daca totusi din punct de vedere tehnologic nu a putut fi evitata reancalzirea bitumului.2. Incalzirea agregatelor naturale se va face in uscatorul instalatiei de preparare a mixturilor afaltice.2. 52 .160oC…180oC pentru mixturi cu bitum D 60/80. si tabel 1. dozat in prealabil si se continua amestecarea.2. si tabel 1. 14. sa se asigure temperatura ceruta la asternerea si compactarea mixturii. conform dozajelor stabilite si se introduc in malaxor unde se amesteca. atunci este necesara determinarea penrtratiei acestuia. Dupa autorizarea statiei de asfalt de catre Beneficiarul lucrarii. temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor trebuie sa fie intre urmatoarele valori: . acestea se resorteaza pe ciururile instalatiei apoi se cantaresc. pct. dozat separat. 9). trebuie sa nu depaseasca 0.2. Daca penetratia bitumului nu este corespunzatoare se renunta la utilizarea lui. verificarea functionarii malaxorului. astfel incat curba de granulozitate a a mestecului de agregate naturale obtinuta. 2.3. Durata de amestecare este in functie de tipul instalatiei si trebuie sa fie suficienta pentru realizarea unei anrobari complete si uniforme a agregatelor naturale si a filerului cu liantul bituminos. Art. Continutul de apa al agregatelor dupa uscare. 13. verificarea ecranului dozatorului. Conform SR 174-2.4. predozatoarele instalatiei de preparare a mixturilor asfaltice trebuie reglate prin incercari. Temperaturile din partea superioara a intervalului se utilizeaza la executia imbracamintilor rutiere bituminoase in zone climatice reci (vezi fig. Conform SR 174-2 pct. cu filerul rece. a dispozitivelor de masurare a temperaturilor.165oC…180oC pentru mixturi cu bitum D 80/100 Temperaturile din partea superioara a intervalului se utilizeaza la executia imbracamintilor rutiere bituminoase in zone climaterice reci (vezi figura 9). Reglarea instalatiei de preparare a mixturilor asfaltice 14. tinand seama de racirea care are loc in timpul transportului si a asteptarilor in conditiile climatice concrete. 14.5% si trebuie verificat cel putin o data pe zi. 13.2. in limitele de toleranta din tabelul 11. sa corespunda celei calculate in laborator. Dupa incalzirea agregatelor naturale in uscator.

Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plata pentru imobilizarea utilajului si/sau a personalului care-l deserveste. Tabelul 12. sa efectueze din nou reglajul. Daca. inclusiv e stabilirea duratei de malaxare Incadrarea agregatelor in zona de granulozitate indicata in caietul de sarcini pentru tipul de mixtura asfaltica proiectat. cu frecventa mentionata in tabelul 12. 15.5. cu atat mai mult in caz de anulare a autorizatiei. anumite aparate sau dispozitive ale instalatiei se dovedesc defectuoase. inclusiv starea de curatenie (continutul de impuritati) a agregatelor Temperatura liantului la introducerea in malaxor Temperatura agregatelor naturale uscate si incalzite la iesirea din toba de uscare Functionarea corecta a dispozitivelor de cantarire sau dozare Granulozitatea amestecului de agregate naturale la iesirea din malaxor.14. 14. verificari de rutina in timpul executiei si verificari in cadrul receptiei la terminarea lucrarilor. Art. FAZA NATURA CONTROLULUI SAU VERIFICARII CATEGORIA CONTROLULUI * A B C X X X FRECVENTA CONTROLULUI SAU A VERIFICARII Pentru fiecare tip de produs Inaintea inceperii fabricatiei fiecarui tip de mixtura La inceputul campaniei de lucru sau ori de cate ori se utilizeaza alte agregate Permanent Permanent X La inceputul fiecarei zile de lucru Zilnic sau ori de cate ori se observa o calitate necorespunzatoar e a mixturilor asfaltice StuStudiul compozitiei mixturii diu Exe.Controlul reglajului instalatiei de cuti preparare a mixturii.4.3. inclusiv abaterile admisibile la continutul de liant) X X X X 53 . 14. Antreprenorul va trebui sa le inlocuiasca. in tot timpul cat dureaza operatiunile pentru obtinerea autorizatiei de punere in exploatare. Controlul fabricatiei Controlul calitatii mixturilor asfaltice trebuie facut prin verificari preliminare. inainte de adaugarea liantului (aceasta trebuie corelata cu dozajul de bitum stabilit pentru mixtura. dupa care sa supuna din nou aprobarii Beneficiarului autorizatia de punere in exploatare. Autorizatia de punere in exploatare va fi data de proiectant dupa ce va constata ca debitele fiecarui constituient permit sa se obtina amestecul prescris in limitele tolerantelor admise. urmare reglajelor.

16.din caietul de sarcini. acesta se curata si se matura. prin extractii Zilnic X X Cate o proba de 20 kg la fiecare 200-400 to de mixtura.2. indiferent de anotimp.1. imediat dupa incarcare. in functie de productivitatea statiei C A P I T O L U L IV MODUL DE PUNERE IN OPERA Art. Fluaj Densitatea aparenta Marshall Absorbtia de apa Marshall X X In fiecare ora a programului de lucru Zilnic. care trebuie sa corespunda dozajelor stabilite de laborator. 54 . Art. Pregatirea stratului suport 17. 16. etc. urmarindu-se degajarea pietrelor de surplusul agregatelor de colmatare. Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta (motorina. se efectueaza cu autocamioanele cu bene metalice bine protejate pentru eliminarea pierderilor de temperatura.10. Dupa curatare se vor verifica.Temperatura mixturilor asfaltice la preparare Incadrarea dozajului de bitum in dozajul stabilit in laborator Verificarea compozitiei mixturii asfaltice: granulozitatea agregatelor si dozajul de bitum. cu tolerantele admise indicate in tab. La distante de transport mai mari de 20 km sau cu durata de peste 30 minute.2. care trebuie sa fie conform proiectului de executie. Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate. care trebuie sa fie curatate de orice corp strain si uscate inainte de incarcare. 17. 11 si la pct.2.) este interzisa. precum si pe vreme rece (+10oC…+15oC). pacura. Transportul mixturilor asfaltice 16. 17. astfel incat sa fie evitate intreruperile procesului de executie a imbracamintii.1. praful si orice poate afecta legatura intre stratul suport si imbracamintea bituminoasa trebuie indepartata. Lucrari pregatitoare 17.1. Materialele neaderente. Inainte de astenerea mixturii. autobasculantele trebuie acoperite cu prelate speciale.1.1. este determinat de productivitatea instalatiei de preparare a mixturii asfaltice si de punerea in opera. Caracteristicile fizico-mecanice: Stabilitatea la 60oC Indicele de curgere. cotele stratului suport. stratul suport trebuie bine curatat. Volumul mijloacelor de transport. In cazul stratului suport din macadam.2.

armate cu geosintetice. Punerea in lucru a geogrilelor si/sau a materialelor geotextile combinate se va face conform prevederilor din Anexa nr. Compactarea si umiditatea trebuie sa fie uniforma pe toata suprafata stratului suport.1. 17. Amorsarea 17. 17. 17.5. ramasa dupa aplicarea amorsajului.1. La executarea imbracamintilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru si stratul suport cu o emulsie de bitum cationica cu rupere rapida. Suprafata stratului suport trebuie sa fie uscata. dupa caz.2. La utilizarea bitumului tip D 60/80 asternerea se face pana la 15 septembrie.4.2.3. care poate regla cantitatea de liant pe metru patrat in functie de natura stratului suport. Caracteristicile emulsiei trebuie sa fie de asa natura incat ruperea sa fie efectiva inaintea asternerii mixturii bituminoase. Art. Materialele geosintetice se aplica pe un strat nou de mixtura asfaltica in grosime de minimum 2 cm. 4 si Anexa nr. conform prevederilor din proiectul de executie. pentru strat de uzura pe strat de legatura cand stratul de uzura se executa la interval mai mare de trei zile de la executia stratului de legatura. Stratul suport se va amorsa obligatoriu in urmatoarele cazuri: pentru strat de legatura pe stratul de baza din mixtura asfaltica sau pe stratul suport din imbracaminti asfaltice existente. aducerea acestuia la cotele prevazute in proiectul de executie se realizeaza.2. In cazul in care stratul suport de beton de ciment prezinta fisuri sau crapaturi se recomanda acoperirea totala a zonei respective cu straturi bituminoase. trebuie sa fie de (0.In cazul in care stratul suport este constituit din imbracaminti existente. in conditiile unui timp uscat. In functie de natura stratului suport. 18. cand grosimea totala a straturilor rutiere din mixturi asfaltice este mai mica de 15 cm.2.2. 17. Amorsarea stratului suport se va face cu un dispozitiv special. fie prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtura asfaltica. La imbracamintile bituminoase executate pe strat suport de beton de ciment sau macadam cimentat. 17. fie prin frezare. rosturile se acopera pe o latime de minimum 50 cm cu geosintetice sau alte materiale agrementate tehnic. cantitatea de bitum pur. Dupa amorsare se asteapta timpul necesar pentru punerea si uscarea emulsiei bituminoase. Liantul trebuie sa fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturii asfaltice.3…0.3. Asternerea 18.2. 55 . 17.5) kg/mp. Amorsarea se va face in fata finisorului la o distanta maxima de 100 m. Asternerea mixturilor asfaltice se face in perioada martie-octombrie la temperaturi atmosferice de peste 10oC. 5.2. 17.4.1.1.

18. Atunci cand acest lucru nu este posibil. 18. latimea benzilor de asternere si pozitia rosturilor longitudinale ce urmeaza sa fie executate. In cazul unor intreruperi accidentale care conduc la scaderea temperaturii mixturii ramasa necompactata in amplasamentul repartitorului. in buncarul finisorului. Antreprenorul supune aprobarii Beneficiarului. 18.7. II si III si care asigura o precompactare. imediat dupa asternere. In cazul lucrarilor executate in spatii inguste (zona casetelor) asternerea mixturilor asfaltice se poate face manual.5.8. Asternerea se va face pe intreaga latime a caii de rulare. 18. ca urmare a unei intreruperi accidentale. dupa realizarea unui sector experimental.4. Aceasta operatie se face in afara zonelor pe care exista sau urmeaza a se asterne mixtura asfaltica.18. In acelasi fel se va proceda si cu mixturile asfaltice care se racesc in buncarul finisorului. Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de sosire a mixturilor de la statie si cat se poate de constanta ca sa se evite total intreruperile. Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare. se compacteaza imediat suprafata nivelata si se indeparteaza resturile de mixturi. in functie de tipul liantului. Mixtura asfaltica trebuie asternuta continuu pe fiecare strat si pe toata lungimea unei benzi programata a se executa in ziua respectiva.6.10. 18. pana la 120oC. Tabelul 13. Capatul benzii intrerupte se trateaza ca rost de lucru transversal. TIPUL LIANTULUI D 60/80 D 80/100 TEMPERATURA MIXTURII ASFALTICE LA ASTERNERE oC min. cu ajutorul unui aport de material proaspat depus inainte de compactare. 18. cu repartizatoare-finisoare prevazute cu sistem de nivelare automat pentru drumurile de clasa tehnica I. atat din punct de vedere al grosimii cat si cel al afanarii. se procedeaza la scoaterea acestui utilaj din zona de intrerupere. Asternerea mixturilor asfaltice se efectueaza numai mecanizat. Antreprenorul trebuie sa dispuna de un personal calificat pentru a corecta eventualele denivelari.3. in mod uniform. 145 140 TEMPERATURA MIXTURII ASFALTICE LA COMPACTARE oC. mm Inceput 140 135 Sfarsit 110 100 Masurarea temperaturii va fi efectuata din masa mixturii. Grosimea maximala a mixturii raspandite printr-o singura trecere este cea fixata de caietul de prescriptii speciale sau de proiectant. ramase in capatul benzii.2. Concomitent se efectueaza si curatirea buncarului si grinzii vibratoare a repartizatorului. Mixtura asfaltica trebuie asternuta continuu. 18. conform prevederilor de la pct. Mixturile asfaltice a caror temperatura este sub cea prevazuta in tabelul 13 vor fi refuzate si evacuate urgent din santier. la propunerea Antreprenorului. temperaturile prevazute in tabelul 13. 56 .

astfel incat sa apara rostul. lor. Rosturile de lucru longitudinale si transversale ale stratului de uzura se vor decala cu minimum 10 cm fata de cele ale stratului de legatura. In plan liniile de decapare. Suprafata nou creata prin taiere va fi amorsata. Aceasta experimentare se face inainte de inceperea asternerii stratului in lucrarea respectiva. suficienta mixtura necesara pentru a se evita o raspandire neuniforma a materialului. in functie de performantele acestora. La compactarea mixturilor asfaltice se aplica tehnologii corespunzatoare. 18. Incercarile de etalonare vor fi efectuate sub responsabilitatea Antreprenorului. 19. Art. numarul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate. 19. prevazute cu dispozitive de vibrare adecvate. pana la nivelul superior al ambelor straturi (nou si existent). pe un sector experimental. utilizand mixturi asfaltice preparate in conditii similare cu cele stabilite pentru productia curenta. care sa asigure caracteristicile tehnice si gradul de compactare prevazute pentru fiecare tip de mixtura asfaltica si fiecare strat in parte. Legatura transversala dintre un strat de asfalt nou si un strat de asfalt existent al drumului se va face dupa decaparea mixturii din stratul vechi. zonele aferente rostului de lucru. cu alternarea. cand benzile adiacente se executa in aceeasi zi.5%.9. depasind rostul cu 5…10 cm. Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut se determina. In buncarul utilajului de asternere. longitudinal si/sau transversal. astfel incat sa rezulte o muchie vie verticala. astfel incat sa se obtina un grad de compactare conform tabelului 15. se taie pe toata grosimea stratului. Operatia de compactare a mixturilor asfaltice se realizeaza cu compactoare cu pneuri si compactoare cu rulouri netede. In cazul rostului longitudinal. Beneficiarul poate cere interventia unui laborator autorizat. care trebuie sa fie foarte regulate si etanse. La reluarea lucrului pe aceeasi banda sau pe banda adiacenta. pe o lungime variabila in functie de grosimea noului strat. astfel incat sa se obtina o grosime constanta a acestuia. taierea nu mai este necesara. Atunci cand exista si strat de baza bituminos sau din materiale tratate cu liant hidraulic.18. rosturile de lucru ale straturilor se vor executa intretesut. trebuie sa existe in permanenta. cu panta de 0.10. se recomanda sa fie in forma de V. longitudinale si transversale. la 45o. Compactarea 19.2. iar mixtura pentru banda adiacenta se asterne. de tipul si grosimea stratului de imbracaminte. 18. urmata de asternerea si compactarea noii mixturi asfaltice. operatie dupa care se efectueaza compactarea pe noua banda. acest surplus de mixtura repartizata. impingandu-se inapoi cu o racleta. 57 .11. Completarea zonei de unire se va face cu o amorsare a suprafetei. La executarea imbracamintilor bituminoase o atentie deosebita se va acorda realizarii rosturilor de lucru.1.

Metoda de compactare propusa va fi considerata satisfacatoare daca se obtine pe sectorul experimental gradul de compactare minim mentionat la pct. 58 . 19. in jurul gurilor de scurgere sau ale caminelor de vizitare. Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri. in fiecare punct al stratului. Locurile inaccesibile compactorului.6.7. Compactarea se executa in lungul benzii. pentru a asigura un numar de treceri pe cat posibil constant. Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie astfel executata astfel incat sa se obtina valori optime pentru caracteristicile fizicomecanice de deformabilitate si suprafatare.3. Conform pct. 19. Tabelul 14.5. planul de lucru al fiecarui utilaj. Suprafata stratului se controleaza in permanenta. se compacteaza cu maiul mecanic sau cu maiul manual.4.4. din SR 174-2. 2. Pe sectoarele in rampa. pe cheltuiala Antreprenorului. 19. iar micile denivelari care apar pe suprafata imbracamintii vor fi corectate dupa prima trecere a rulourilor compactoare pe toata latimea benzii. apoi de la marginea mai joasa spre cea ridicata.1. 19. viteza de mers a fiecarui utilaj. Antreprenorul propune Beneficiarului: sarcina si alte specificatii tehnice ale fiecarui utilaj. pentru obtinerea gradului de compactare prevazut se considera ca numarul minim de treceri ale compactoarelor uzuale este cel mentionat in tabelul 14. Compactarea se executa pentru fiecare strat in parte. in tandem. Urmare acestor incercari. fara ca aceasta sa fie inferioara celei minime fixata in articolul precedent.4. etc. in special in lungul bordurilor. cu o viteza mai redusa la inceput pentru a evita valurirea imbracamintii si nu se vor indeparta mai mult de 50 m in spatele repartizatorului. primele treceri efectuandu-se in zona rostului dintre benzi. presiunea de umflare a pneurilor si incarcatura compactorului. 18.) si de numarul punctelor de asternere-compactare.care sa efectueze testele de compactare necesare. TIPUL STRATULUI ATELIERE DE COMPACTARE A B Compactor cu Compactor cu Compactor cu pneuri de 160 KN rulouri netede de rulouri netede de 120 KN 120 KN Numar de treceri minime 10 4 12 12 4 14 Strat de uzura Strat de legatura Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie. Numarul atelierelor de compactare se va stabili in functie de dotarea Antreprenorului cu compactoare (grele. prima trecere se face cu utilajul de compactare in urcare. temperatura de asternere. 19.

In cursul executiei imbaracamintilor rutiere bituminoase. aceasta realizandu-se numai cu aprobarea Beneficiarului. Controlul punerii in opera 21. Verificarea caracterisiticilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se face pe epruvete Marshall prelevate de la malaxor sau de la asternere. Verificarea calitatii stratului bituminos executat se va face pe o placa de minimum (40x40) cm pentru fiecare 7000 m2 suprafata executata (conform SR 174-2: 1997/C1:1998) pe care se vor determina urmatoarele caracteristici: . 21. Art.stropire cu emulsie cationica cu 60% bitum diluat cu apa (0. temperaturile mixturilor asfaltice la sternere si compactare: cel putin de doua ori pe zi.stropire cu bitum 0. Protejarea se va face prin stropire cu bitum sau cu emulsie cationica.5 kg/mp. . %.raspandire de nisip 3…5 kg/mp.raspandire de nisip (de preferinta de concasaj) 3…5 kg/mp. indiferent de tipul mixturii.3. pentru stratul de uzura si stratul de legatura: densitatea aparenta absorbtia de apa gradul de compactare Aceste caracteristici trebuie sa fie conforme cu cele din tabelul 15.1. GRAD DE COMPACTAR E. 21. modul de compactare: zilnic.8. Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie. kg/m3. Tabelul 15. pe baza constatarilor pe teren. .1 mm.19. TIPUL MIXTURII ASFALTICE DENSITATEA APARENTA. modul de executie a rosturilor: zilnic. cu rupere rapida cu 60% bitum diluat cu apa (o parte emulsie cu 60% bitum pentru o parte apa curata nealcalina) si raspandire de nisip 0…4 mm cu un continut cat mai redus de praf. 21. min ABSORBT IA DE APA. Art. .8-1) kg/mp. min. trebuie sa se verifice cu frecventa mentionata mai jos urmatoarele: pregatirea stratului suport: zilnic la inceperea lucrarilor pe sectorul respectiv. in functie de productivitatea instalatiei. sub 0. in urmatoarele cantitati: a.La toate tipurile de mixturi asfaltice. suprafata imbracamintei va fi protejata. inainte de compactare: cate o proba de 20 kg pentru fiecare 200…400 to de mixtura asfaltica. 59 . . Tratarea suprafetei imbracamintei Pentru sectoarele ce se executa dupa 1 octombrie sau executate inainte de aceasta data in zone umbrite si cu umiditate excesiva sau cu trafic redus.2. 20.

Valorile admisibile. MASF 16 si mixturile asfaltice destinate stratului de uzura.0 8. utilajele prescrise atelierului de compactare sa fie efectiv pe santier si in functiune continua si regulata.0 <3. in 24 h calculate. BADPC 25a.0 3. In cursul executiei compactarii. max.5 ADANCIMEA FAGASULUI. BAPC 16a.0 <7.0 NOTA: Vehicule de transport marfa si autobuze. conform metodologiei stabilite de reglementarile tehnice in vigoare. pentru traficul de perspectiva. BAD 25. BA 16.0 5. BAPC 16 Beton asfaltic deschis: BAD 25m BAD 25a.La MASF 8 .4. BA 8. TEMPERATURA 45oC 60oC 6.% vol. in functie de trafic sunt prezentate in tabelul 16. BA 25a. Tabelul 16. Antreprenorul trebuie sa vegheze in permanenta la: etapele executiei sa fie cele stabilite la incercari. pentru clasa tehnica a drumului I.0 <4. Controlul compactarii 21. mm/h.0 4. BA 16a. la temperatura de 45oC pentru zona climaterica rece si respectiv de 60oC pentru zona climaterica calda. 21.0 2. max TEMPERATURA 45oC 60oC 6. Rezistenta la deformatii permanente se masoara prin determinarea vitezei de deformatie la ornieraj si/sau adancimea fagasului.0 6. 60 . Mixtura asfaltica stabilizata cu fibre: MASF 8 MASF 16 Beton asfaltic rugos: BAR 16 m BAR 16a BAR 16 Beton asfaltic bogat in criblura: BA 16m BA 8a.0 7. II si categoria tehnica a strazii I. BADPS 25a. NUMARUL MEDIU DE VEHICULE 1) < 1500 1500…1300 3000…6000 >6000 VITEZA DE DEFORMATIE LA ORNIERAJ (VDOP).0 9. BADPS 25 2300 2…6 97 2300 4…7 2250 2300 2…6 2250 2250 3…8 2200 96 96 96 . BA 25a. II: Rezistenta la deformatii permanente.4. BADPC 25.1.0 8.5 <2.0 4. mm.

la aproximativ 1 m de la marginea imbracamintii.2 si 0. planul de mers. 61 . prin analize de laborator sau in situ.4. Determinarile se vor face conform STAS 1338-1 si STAS 1338-2. Gradul de compactare este stabilit de raportul dintre densitatea aparenta a mixturii asfaltice din strat si densitatea aparenta determinata pe cilindrii Marshall pregatiti in laborator. verificarea cotelor este facuta in contradictoriu.3 m de la marginea stratului) ca si in fiecare dintre profilele transversale ale proiectului si eventual in toate celelalte puncte fixate de proiectant.elementele definite practic in timpul incercarilor (sarcina fiecarui utilaj. se va determina de Antreprenor.5. reglarea este considerata convenabila. limitate si izolate cu defectiuni vizibile. Pentru caracterizarea unor sectoare. presiunea in pneuri. pe suprafete corespunzatoare a fiecarei zi de lucru. viteza. din aceeasi mixtura asfaltica.5 cm.1. Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese astfel incat ele sa prezinte cat mai mai corect aspectul calitativ al imbracamintii executate. prelevate din imbracaminte (pe fiecare strat in parte). In cazul analizelor de laborator se determina densitatea aparenta. Reglarea nivelmentului Atunci cand caietul de prescriptii speciale prevede o reglare a nivelmentului in raport cu repere independente soselei. Conditiile tehnice pentru aceste caracteristici sunt prezentate in tabelul 15. in ax si la margine (intre 0. Probele intacte. distanta maxima de departare intre finisor si primul compactor cu pneuri) sa fie respectate cu strictete. Verificarea gradului de compactare in laborator se efectueaza pe epruvete formate din probe intacte. stabilite de proiectant sau de comisia de receptie se pot preleva probe suplimentare. 21. Toleranta pentru ecarturile constatate in raport cu cotele prescrise pentru ambele straturi (de legatura si/sau de uzura) este +/. Beneficiarul lucrarii isi rezerva dreptul ca. absorbtia de apa si gradul de compactare al mixturilor asfaltice din care sunt realizate imbracamintile. sa opreasca lucrarile pe santier pana cand Antreprenorul va lua masurile necesare de remediere. prin determinarea densitatii aparente pe placute sau carote si raportarea acesteia la densitatea aparenta a aceluiasi tip de mixtura asfaltica prelevata de la malaxor sau asternere (inainte de compactare). se iau in prezenta delegatului Antreprenorului si Beneficiarului. in cazul unui autocontrol insuficient din partea Antreprenorului. incheindu-se un proces verbal.2. care vor purta o mentiune speciala. Calitatea compactarii straturilor imbracamintilor bituminoase. Daca tolerantele sunt respectate in 95% din punctele controlate. pe tot parcursul executiei. 21.

1) Indice de planeitate.95 ≥0. m/km: .7 ≥0. Caracteristicile suprafetei imbracamintei Imbracamintea bituminoasa cilindrata la cald trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 17. Aspectul suprafetei 62 .5 ≤ 4.drumuri de clasa tehnica III . 22.drumuri de clasa tehnica I si strazi de categoria tehnica I…III .0 ≤ 5.6 ≥0. CARACTERISTICA Planeitatea in profil longitudinal.5 Uniformitatea in profil longitudinal.drumuri de clasa tehnica III…V Rugozitatea 2) .5 ≤ 3.drumuri de clasa tehnica IV . IRI.0 ≥80 ≥70 ≥60 ≥0. Tabelul 17.5 ≤ 5. mm: drumuri de clasa tehnica I…II drumuri de clasa tehnica III drumuri de clasa tehnica IV…V . unitati SRT: drumuri de clasa tehnica I…II drumuri de clasa tehnica III drumuri de clasa tehnica IV…V .55 ≥0.0 ≤ 4.Rugozitatea geometrica.Coeficient de frecare (µGT): drumuri de clasa tehnica I…II drumuri de clasa tehnica III…V ≤ 3. HS.7 Aspect fara degradari sub forma de execes de SR 174-2 STAS 8849 STAS 8849 Reglementari tehnice in vigoare cu aparatul de masura Gip Tester Vizual Omogenitate.drumuri de clasa tehnica I…II .CAPITOLUL V CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE IMBRACAMINTEI EXECUTATE Art. mm .drumuri de clasa tehnica II si strazi de categoria IV in alte zone decat cele din zona rigolelor . 1) Denivelari admisibile masurate sub dreptarul de 3 m.rugozitatea cu pendulul SRT.drumuri de clasa tehnica V CONDITII DE ADMISIBILITA TE METODA DE INCERCARE Reglementari tehnice in vigoare privind masuratori cu analizorul de profil longitudinal (APL) ≤ 2.

Abaterile limite admise la pantele profielelor transversale pot fi cuprinse in intervalul +5 mm/m. 23. 23. Abaterile limita locale la cotele profilului longitudinal sunt de +5 mm.4. Determinarea caracteristicilor suprafetei imbracamintei se efectueaza in termen de o luna de la executia acestora. in conformitate cu prevederile STAS 6400. 23.1. Abaterile in plus nu constituie motiv de respingere a lucrarii. In caz de litigiu se determina rugozitatea cu pendulul SRT. efectuate la 1 m de marginea imbracamintii. Verificarea grosimii imbracamintii se face in functie de datele inscrise in buletinele de analiza intocmite pe baza incercarii probelor din imbracamintea gata executata. pot fi de maximum 10%. Elemente geometrice si abateri limita Verificarea elementelor geometrice include si indeplinirea conditiilor de calitate pentru stratul suport si fundatie. Art. Eventualele abateri limita locale admise pot fi de maximum +50 mm. 2. iar la aprecierea comisiei de receptie prin maximum doua sondaje pe km. C A P I T O L U L VI RECEPTIA LUCRARILOR 63 . slefuite NOTE: 1. fisuri. inainte de asternerea mixturilor asfaltice. Abaterile limita locale admise in minus fata de grosimea prevazuta in proiect. 23. inainte de data receptiei la terminarea lucrarilor.3.2. Planeitatea in profil longitudinal se determina fie prin masurarea inidcelui de planeitate IRI. Rugozitatea se determina fie prin masurari cu pendulul SRT. fie prin masurarea rugozitatii geometrice HS. deschise. fata de cotele profilului proiectat si cu conditia respectarii pasului de proiectare prevazut. Uniformitatea suprafetei de rulare in profil longitudinal se verifica in axa la drumuri si in axa si la rigole la strazi.bitum. 23.5 mm/m pentru strazi cu mai mult de 2 benzi pe sens. atat pentru stratul de legatura cat si pentru stratul de uzura la drumuri si in intevalul +2. pentru fiecare strat in parte. Latimile straturilor vor fi cele prevazute in proiect. zone poroase. Grosimea straturilor trebuie sa fie cea prevazuta in profilul transversal tip din proiect. Pantele profilului transversal si ale celui longitudinal sunt indicate in proiect. fie prin masurarea denivelarilor sub dreptarul de 3 m.

Evidenta tuturor verificarilor in timpul executiei lucrarilor face parte din documentatia de control a receptiei preliminare. care este de un an de la data receptiei preliminare a imbracamintii. se vor efectua conform Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului in fazele de executie determinante. Receptia pe faze determinante Receptia pe faze determinante. 24. Art. Verificarea cotelor profilului longitudinal se face in axa drumului pe minimum 10% din lungimea traseului.Art. Comisia de receptie examineaza lucrarile executate fata de documentatia tehnica aprobata si de documentatia de control intocmita in timpul executiei. 4 din 1996. Date generale Cerintele suplimentare din aceasta anexa se refera numai la acele materiale (adaosuri) care sunt incorporate in compozitia bitumului si in orice alte conditii pe care trebuie sa le indeplineasca agentul modificator (polimeri) sau amestecul care contine bitum modificat. privind straturile de legatura si de uzura. Art. Receptia preliminara (la terminarea lucrarilor) Receptia preliminara a lucrarilor de catre beneficiar se efectueaza conform Regulamenului de receptie a lucrarilor in constructii si instalatii aferente acestora. 1 UTILIZAREA BITUMULUI MODIFICAT LA STRATUL DE UZURA DIN BETON ASFALTIC 1. 25. stabilite in proiectul tehnic. La strazi cota in axa se verifica in proportie de 20% din lungimea traseului. Verificarea uniformitatii suprafetei de rulare se face conform pct. pe toata lungimea traseului in punctele de schimbare ale declivitatilor.1. Receptia finala Receptia finala se va face conform Regulamentului aprobat cu HG 273/94 dupa expirarea perioadei de verificare a comportarii in exploatare a lucrarilor definitive. Anexa nr. In perioada de verificare a comportarii in exploatare a lucrarilor definitive. 20. elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor vol. Verificarea grosimii se face ca la pct. iar cotele rigolelor. si pe probe ce se iau pentru verificarea calitatii imbracamintii. 64 . 21. toate eventualele defectiuni ce vor apare se vor remedia de catre Antreprenor. aprobat cu HG 273/94.5. 26.

Antreprenorul va specifica termenele la care urmeaza sa se faca toate incercarile necesare pe probe de bitum. realizat pe baza de polimeri.8 50 9 40 60 Reglementari tehnice in vigoare 80 65 . In programul sau de executie a lucrarilor. oC. depozitare si transport a produsului final obtinut. max • ductilitate reziduala la 13oC. cm/min. In ambele cazuri. • 25oC. Revenire elastica la 13oC. max. etc. min. cm/min. • revenire elastica la 13oC. cm/min. bitum modificat si mixtura asfaltica. dar supusa mai intai aprobarii Beneficiarului. Caracteristicile materialelor Aditivul utilizat se va obtine dintr-un agent modificator corespunzator. • cresterea punctului de inmuiere. Punct de rupere Fraas. Ductilitatea la: • 13oC. precum si perioada de timp necesara considerata rezonabila pentru aprobarea produsului de catre Beneficiar. Antreprenorul va furniza toate detaliile necesare in legatura cu agentul modificator propus a fi utilizat. Vor fi analizate urmatoarele doua metode de modificare a compozitiei bitumului: (i) agentul modificator este adus pe amplasament si apoi in statia de asfalt si anume in malaxor. min CONDITII DE ADMISIBILITA TE 55…70 55 40 100 -15 60 METODA DE VERIFICARE STAS 42 STAS 60 SR 61 STAS 113 0. oC. bitumul modificat rezultat sa respecte cerintele mentionate in tabelul de mai jos. cu metodologia pe baza aplicata in vederea verificarii procesului de amestecare a aditivului cu bitum si cu tehnologia de preparare. min. astfel incat dupa modificare. Omogenitate (microscop cu lumina fluorescenta): • particule sub 5 µ. max. Aditivul va fi introdus in ordine dupa agregatele concasate si inainte de bitum precum si in cantitatea indicata de fabricant. adica a bitumului modificat.%. oC. %. %. %. CARACTERISTICA Penetratie la 25oC. min.100).Alte cerinte privind asternerea materialului. min. %. 2. • penetratie reziduala (Pf/Pi. se regasesc in paragrafele respective din Caietul de sarcini generale. Stabilitate la incalzire in film subtire a bitumului la 163oC (metoda TFOT sau RTFOT): • pierdere de masa. 1/10 mm Punctul de inmuiere. (ii) bitumul gata modificat in fabrica si transportat apoi pe amplasament.

Polimerii trebuie sa fie reglementati conform reglementarilor in vigoare. max Rezistenta la deformatii permanente: • Fluaj dinamic la 40oC si 1800 pulsuri.Stabilitate la stocare. in vederea obtinerii unor rezultate cat mai exacte in ceea ce priveste calitatea bitumului modificat propus. min 5 85 STAS 10969/3 Bitumul de baza folosit la preparea bitumului modificat cu polimeri este de tip D 80/100 si trebuie sa corespunda prevederilor SR 754 si Normativului AND 537 si conditiei suplimentare: .5 2350 2…5 10. KN. Aprobarea finala intra in sarcina Beneficiarului. %. %.5 2350 3…5 8. min • Indice de curgere (I) la 60oC. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum modificat trebuie sa se incadreze in limitele tabelului de mai jos.5 2900 4500 - 2800 4500 - 4000 4 x 103 66 .0 2.0 - 5. max • Volum de goluri la 120 de giratii. kg/m3.0…3.0…3. exprimat in greutate. %. utilizand propriile sale echipamente. vor fi propuse de Antreprenor si apoi aprobate de proiectant care va supraveghea efectuarea probelor de laborator necesare. max. % vol Caracteristici pe cilindrii confectionati cu presa de compactare giratorie: • Volum de goluri la 80 de giratii. la 15oC. Polimerii utilizati pentru prepararea bitumului modificat folosit la executia imbracamintilor bituminoase sunt de tipul elastomerilor termoplastici liniari. oC.0…3. Modulul de elasticitate la 15oC. CARACTERISTICA Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall: • Stabilitate (S) la 60oC. min • Densitate aparenta.5. min • Absorbtie de apa. Indicele de instabilitate coloidala se determina conform reglementarilor in vigoare. Tipul de polimer si dozajul acestuia in bitum se stabilesc pe baza unui studiu preliminat efectuat de un laborator autorizat. min Rezistenta la oboseala: numarul de cicluri pana la fisurare.0 - 9. 10-4 mm.0 2. MPa. 72 h. min TIPUL MIXTURII ASFALTICE BA 16 BA 16m BAD 25m 10. cat si procentul necesar.0 2. tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice prevazute in tabel.Indicele de instabilitate coloidala: maximum 0. la temperatura de 163oC: • diferenta intre punctele de inmuiere. max Adezivitate pe agregatul natural utilizat.5 2350 3…6 5. care-si rezerva dreptul de a executa si alte incercari pe care le considera necesare. Atat tipul de agent modificator.

prin intermediul unor dispozitive speciale care pot fi verificate in orice moment de personalul angajat de Beneficiar. Bitumul modificat pe baza de polimeri va fi depozitat in containere speciale. rezultatele incercarilor efectuate de Beneficiar. Cantitatea de bitum modificat depozitat trebuie sa fie egala cel putin cu cantitatea medie prevazuta a fi consumata zilnic. va fi suportat de Antreprenor. Mijloacele de transport vor fi containere izolate termic. .Beneficiarul isi rezerva dreptul de a executa cu propriile sale echipamente si alte incercari in vederea stabilirii efectelor utilizarii materialului pe termen lung. Temperatura de depozitare va fi de 140oC. pentru a impiedica aparitia separarii materialelor componente. dar pot sa contribuie la adoptarea unor modificari fata de solutiile mentionate in Caietele de sarcini. efectuate atat in Romania. asezate pe verticala si care se rotesc cu o viteza adecvata. depozitare si amestecare Operatiunile de transport si depozitare se refera la bitumul modificat produs in fabrica. Operatiunile de transport. 100 Costul tuturor incercarilor. 3. care trebuie sa fie intre 170oC si 180oC. Incercarile ce pot fi executate de Beneficiar sunt urmatoarele: CARACTERISTICILE TEHNICE Incercarea “ORNIERAGE” (privind rezistenta la formarea fagaselor) la 60oC. . 25 Hz. conform conditiilor contractului. cu exceptia cerintelor privind temperatura amestecului si temperatura formelor de turnare. temperatura va fi de minimum 160oC. 4.000 cicluri (%) Rezistenta la oboseala la 10oC. Transportul La inceputul perioadei de transport. la 30. Controlul calitatii operatiunilor de obtinere a bitumului modificat pe amplasament 67 Depozitarea .Nota: . modificari ce pot fi aplicate ulterior (prin emiterea unor Ordine de modificare).Epruvetele de laborator necesare incercarilor vor fi realizate in conformitate cu cerintele din STAS 1338-1 si STAS 1338-2. E6 (10-6) LIMITE ADMISIBILE max. Temperatura va fi urmarita permanent. Totusi. Bitumul modificat va fi transportat in conditii corespunzatoare de la fabrica pana pe amplasament. nu vor fi utilizate in scopul luarii deciziei de acceptare sau nu a materialelor si a calitatii executiei lucrarilor. cat si in Laboratoarele aflate in strainatate. 8 METODA DE TESTARE Proiect de norme frantuzesti NF 98 141 Metoda LPcPC min.Incercarile se vor executa in conformitate cu cerintele din STAS 13382.

Pregatirea probei de mixtura asfaltica tip MASF Se prepara in laborator o cantitate de aproximativ 1 kg mixtura asfaltica tip MASF.In timpul perioadei de preparare a bitumului modificat pe amplasament. Acesta va fi eliberat dupa efectuarea analizelor si incercarilor de catre un laborator aprobat. Pahar Berzelius. Principiul metodei Se determina procentul de material (p) pe care il pierde mixtura asfaltica stabilizata cu fibre.1.1 g. 2 MIXTURA ASFALTICA STABILIZATA CU FIBRE TESTUL SCHELLENBERG 1. va fi atestata prin eliberarea unui certificat de calitate. 3. (iii) Omogenitatea bitumului modificat obtinut. Mod de lucru Proba de mixtura asfaltica se cantareste cu exactitate de 0. Se calculeaza procentul (p) de material fixat pe peretii paharului Berzelius. Sticla de ceas. Capsula de portelan. cantitatea de material fixat pe peretii paharului Berzelius. vor fi verificate urmatoarele: (i) Temperatura de amestecare. Exprimarea rezultatelor 5. incalzit in prealabil la temperatura de 170oC. (ii) Dozajul aditivului pe baza de polimeri. Paharul Berzelius cu proba de mixtura asfaltica se acopera cu o sticla de ceas. se introduce in etuva. 5. tip MASF 8 si tip MASF 16. cu relatia: − p = m m m × 100 (%) 1 2 1 in care: 68 . Se cantareste capsula de portelan cu mixtura asfaltica si se determina prin diferenta. Apoi. la temperatura de 150oC. paharul Berzelius se scoate din etuva si mixtura asfaltica se rastoarna in capsula de portelan. cantarita in prealabil. 4. Aparatura Etuva care asigura temperatura de 170o±2oC.1 g si se introduce intr-un pahar Berzelius. incalzita in prealabil la temperatura de 170o±2oC. ANEXA NR. 2. si se mentine la aceasta temperatura timp de 1h (±1 min). Calitatea bitumului modificat astfel realizat. Balanta cu exactitatea de 0. in prezenta temperaturilor ridicate.

in grame. 69 . acceptabila. Interpretarea rezultatelor In functie de valoarea procentului (p) de material ramas pe peretii paharului Berzelius. 6. de cantarire a paharului Berzelius inainte de incalzire (m) si dupa rasturnarea mixturii asfaltice (m’) si a masei initiale a probei de mixtura asfaltica (m1). in grame. Rezultatul este media a doua determinari. Se poate folosi si procedeul alternativ. calitatea mixturii asfaltice se apreciaza astfel: P<0.2%.2.2%. 5. P=0. m2 – masa mixturii asfaltice din capsula de portelan. Procentul de material aderent la peretii paharului Berzelius se calculeaza cu relatia: ' p = mm− m × 100 (%) 1 5.m1 – masa mixturii asfaltice introdusa in paharul Berzelius. buna.3.

construirea si modernizarea drumurilor.Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere. si Ordinul MT nr. 70 .Normativ pentru realizarea mixturilor bituminoase stabilizate cu fibre de celuloza.Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrari de intretinere.ANEXA NR.Norme generale de protectia muncii. 46/1998 Ordinul MT/MI nr.Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice. 79/1998 Ordin MI nr.2000 NGPM/1996 NSPM nr. Ordin AND nr. 116/1999 II. .Norme privind incadrarea in categorii a drumurilor de interes national.Norme metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului. 45/1998 Ordinul MT nr. 3 DOCUMENTE DE REFERINTA I. 43/1998 . reparare si exploatare a drumurilor si podurilor. . Norme privind exploatarea intretinerea drumurilor si podurilor. ACTE NORMATIVE Ordinul MT nr.08. . REGLEMENTARI TEHNICE AND 539 . 775/1998 .Norme tehnice privind proiectarea. 411/1112/2000 publicat in MO 397/24. . . destinate executarii imbracamintilor bituminoase rutiere.

Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari de drumuri. Determinarea ductilitatii.Bitumuri. Metoda cu inel si bila. Imbracaminti bituminoase cilindrate. . Conditii tehnice de calitate. Conditii tehnice de calitate. .Bitumuri. . Conditii tehnice pentru prepararea si punerea in opera a mixturilor asfaltice si receptia imbracamintilor executate.Bitumuri. .Bitumuri.AND 549 Normativ privind imbracamintile bituminoase cilindrate la cald.Lucrari de drumuri. filer de creta si filer de var stins in pulbere. realizate din mixturi asfaltice cu bitum aditivat. executate la cald. . Normativ privind executia imbracamintilor bituminoase cilindrate la cald realizate din mixtura asfaltica. Determinarea penetratiei. Determinarea punctului de rupere Fraass. .Lucrari de drumuri. Normativ privind executia imbracamintilor bituminoase cilindrate la cald. Determinarea punctului de inmuiere. realizate cu bitum modificat cu polimeri. Agregate naturale de balastiera. Conditii tehnice de calitate. SR 61 STAS 113 SR 174-1 SR 174-2 si SR 174-2/C1 STAS 539 SR 662 SR 667 71 .Lucrari de drumuri. . cu bitum aditivat. STANDARDE STAS 42 STAS 60 . Imbracaminti bituminoase cilindrate executate la cald. . AND 533 AND 559 III.Filer de calcar.

. Site de control.Lucrari de drumuri. . . Conditii tehnice generale de calitate. . Mixturi asfaltice si imbracaminti bituminoase executate la cald. Elemente geometrice ale traseelor.Lucrari de drumuri.Lucrari de drumuri. SR EN 933-2 STAs 1338-1 STAS 1338-2 STAS 1338-3 STAS 6400 STAS 8849 STAS 8877 STAS 10969/3 SR EN 12697-1 si SR EN 12697-1/AC SR EN 12697-4 72 . Prescriptii de proiectare.Lucrari de drumuri.Lucrari de drumuri. .Bitum neparafinos pentru drumuri. Metode de masurare. Metoda de determinare cantitativa. Partea 2: Analiza granulometrica. . pregatirea probelor si confectionarea epruvetelor.Emulsii bituminoase cationice cu rupere rapida pentru lucrarile de drumuri. Partea 1: continutul de bitum solubil.Mixturi asfaltice. Straturi de baza si de fundatie. Prepararea mixturilor. Tipare si accesorii metalice pentru confectionarea si decofrarea epruvetelor. Mixturi asfaltice si imbracaminti bituminoase executate la cald. Adezivitatea btumurilor pentru drumuri la agregatele naturale. .Lucrari de drumuri. Incercari pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. . .SR 754 STAS 863 . Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Mixturi asfaltice si imbracaminti bituminoase executate la cald. Rugozitatea suprafetelor de rulare. Metode de determinare si incercare.Lucrari de drumuri. dimensiuni nominale ale ochiurilor.

si SR EN 12697-4/AC

- Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 4: Recuperarea bitumului; coloana de fractionare. - Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 4: recuperarea bitumului: Coloana de fractionare. - Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 27: Prelevarea probelor. - Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 28: Pregatirea probelor pentru determinarea continutului de bitum, a continutului de apa si a compozitiei granulometrice.

SR EN 12697-27

SR EN 12697-27

SR EN 12697-28

73

UTILIZAREA GEOGRILELOR LA IMBRACAMINTILE RUTIERE BITUMINOASE 1. Date generale Inainte de asternerea geogrilelor, trebuie luate masuri speciale de pregatire a suprafetelor pe care urmeaza sa se aplice geogrilele. Nu va fi permisa circulatia nici unui tip de vehicule direct pe suprafata geogrilelor. 2. Metode de asternere 2.1. Pregatirea suprafetei Suprafata drumului nu trebuie sa prezinte crapaturi sau neregularitati. Neregularitatile suprafetei mai mari de 10 mm atat pe directie transversala cat si pe directie longitudinala, constatate in urma masuratorilor efectuate cu un dreptar standard cu lungimea de 3 m, ca si crapaturile cu o latime mai mare de 6 mm, vor fi corectate prin aplicarea unui amestec realizat din bitum si nisip fin. O alta metoda, care se aplica in special in cazul suprafetelor asfaltice pe care degradarile sunt raspandite, sau in cazul in care aceasta metoda este indicata in proiect, consta in asternerea unui strat asfaltic de egalizare, cu grosimea minima de 20 mm si care va fi asternut inainte de amplasarea geogrilei. Suprafata suport astfel obtinuta va trebui sa fie perfect curata. Acest lucru se realizeaza prin indepartarea materialelor straine, cum ar fi particulele de praf sau altele. 2.2. Asternerea geogrilelor Pe suprafata pe care urmeaza sa se astearna geogrilele, se va pulveriza un strat de bitum pur, incalzit la maximum 150oC, sau o emulsie bituminoasa cu concentratia de 0,8-1,2 l/m2, incalzita tot la o temperatura maxima de 150oC. Cantitatea de bitum se va corecta in functie de tipul materialului aprovizionat.
74

Latimea de aplicare este conform proiectului. Suprapunerea fasiilor de geogrile se va realiza pe minimum 0,20 m. Asternerea geogrilelor se va face conform agrementului tehnic pentru fiecare tip de material geosintetic, existand anumite particularitati de asternere. Se va asterne apoi stratul urmator de binder asfaltic, sau stratul de baza, cu interzicerea totala a circulatiei directa pe materialul geosintetic. 3. Caracteristicile materialului Materialul din care se executa geogrilele va fi rezistent la temperaturi de peste 180oC. Rezistenta la tractiune va fi de 30 KN/m +1%, masurata atat pe directie longitudinala cat si pe directie transversala. Alungirea maxima a materialului la 60% din efortul de rupere va fi max. 3%. Grosimea materialului nu va depasi 3,5 mm. 4. Aprobarea materialului utilizat Antreprenorul va aduce la cunostinta Beneficiarului intentia sa de a utiliza un anumit tip de geogrile. In acest scop, Antreprenorul va supune aprobarii Beneficiarului rezultatele probelor efectuate pe materialul respectiv precum si caracteristicile tehnice ale materialului propus si va solicita de la proiectant aprobarea in scris a materialului, inainte de procurarea si aducerea acestuia pe amplasament. In cazul in care crede de cuviinta, Beneficiarul poate solicita efectuarea unor incercari suplimentare realizate intr-un laborator specializat, aprobat de Beneficiar. Costul aferent acestor incercari va fi suportat de Antreprenor. Antreprenorul raspunde de inaintarea, foarte din timp, a propunerilor sale privind materialul utilizat, astfel incat sa nu apara intarzieri in legatura cu turnarea suprafetei imbracamintii rutiere.

75

Numai utilajele prevazute cu pneuri vor neprotejata a materialului geotextil combinat. sau in cazul in care aceasta metoda este indicata in proiect. O alta metoda. Asternerea materialului geotextil combinat 76 . cum ar fi particulele de praf sau altele. consta in asternerea unui strat de asfalt de egalizare. Metode de asternere 2. combinat vor trebui luate fi admise pe suprafata consecinta. este permisa a stratului de baza. sau crapaturile mai largi de 6 mm. 5 UTILIZAREA MATERIALELOR GEOTEXTILE COMBINATE (GEOGRILE SI MATERIALE GEOTEXTILE) LA IMBRACAMINTILE RUTIERE BITUMINOASE 1. Pregatirea suprafetei Vor trebui luate masuri ca marginile drumului existent sa fie drepte si paralele cu axul drumului. constatate in urma masuratorii acestora cu un dreptar standard de 3 m lungime.ANEXA NR. Suprafata drumului nu trebuie sa prezinte crapaturi sau neregularitati. In asternerea stratului urmator de binder asfaltic sau mai fi nevoie de nici un alt strat protector. Denivelarile longitudinale sau transversale mai mari de 10 mm. Suprafata suport astfel obtinuta va trebui sa fie perfect curata in urma indepartarii materialelor straine. 2. fara a 2. care trebuie sa aiba o grosime minima de 20 mm si care va fi turnat inainte de aplicarea materialului geotextil combinat.2.1. vor fi corectate prin aplicarea unui amestec realizat din bitum si nisip fin sau altor materiale corespunzatoare. care se aplica in special in cazul suprafetelor mai degradate. Date generale Inainte de asternerea materialului geotextil masuri speciale de pregatire a suprafetei suport.

400 kg/m2.140 kg/m2 iar greutatea maxima de 0. trebuie indeplinite urmatoarele caracteristici tehnice: (i) Materialul realizat din polipropilena va avea o structura netesuta si perforata. se va asterne reducand numarul de accelerari si franari ca si numarul operatiilor de schimbare a directiei de deplasare a utilajelor care actioneaza direct pe suprafata neprotejata de material geotextil. pe cate o fasie cu o latime de 0.160 kg/m2. (iii) Rezistenta la rupere va fi de minimum 7 KN/m. Temperatura maxima de asternere va fi de 150oC.5 mm). Suprapunerea straturilor succesive de material geotextil se va realiza pe minimum 0. se va pulveriza un strat de bitum pur. aprobate de Beneficiar. Caracteristicile materialelor Geogrilele sau materialul geotextil vor fi realizate din polipropilena 100%. Stratul urmator de binder asfaltic. aceasta va fi indepartata prin periere. In cazul geogrilelor. materialul geotextil fiind asezat cu fata in jos. stratul de asfalt de deasupra nu trebuie sa acopere in intregime materialul geotextil pentru a permite derularea in continuare a sulurilor de material si pentru a asigura suprafata minima de suprapunere a straturilor de material. 77 . sau stratul de baza. trebuie indeplinite urmatoarele caracteristici tehnice: (i) Rezistenta maxima la tractiune a geogrilei pe directie longitudinala si transversala va fi de minimum 30 KN/m. iar daca apare o cantitate de bitum in exces.8 – 1.2 l/m2. efectuarea unor incercari suplimentare in laboratoare specializate. In cazul materialului geotextil. (iii) Alungirea maxima la curgere a materialului va fi de 11%. in vederea utilizarii acestuia pe amplasament. (iv) Ochiurile de material vor fi dreptunghiulare si vor avea aceeasi grosime ca si materialul pe ambele directii (grosime nominala de 3. solicitand aprobarea in scris a Beneficiarului inainte de procurarea materialului respectiv.30 m. Beneficiarul poate solicita in cazul in care crede ca este necesar. (ii) Greutatea minima pe unitate de suprafata va fi de 0.Pe suprafata suport obtinuta asa cum s-a mentionat. incalzit la o temperatura de 150oC (sau o emulsie bituminoasa) cu concentratia de 0. 3. Aprobarea materialului utilizat Antreprenorul va aduce la cunostinta Beneficiarului intentia sa de a utiliza un anumit tip de geogril si va supune aprobarii Beneficiarului rezultatele incercarilor si caracteristicile tehnice ale materialului propus.20 m. (ii) Greutatea minima pe unitate de suprafata va fi de 0. Materialul geotextil va trebui saturat cu bitum. 4. Costul aferent acestor incercari suplimentare va fi suportat de Antreprenor. Tratamentul se aplica succesiv.

astfel incat sa nu apara intarzieri in legatura cu operatiile de turnare a suprafetei imbracamintii rutiere.Antreprenorul raspunde de inaintarea la timp a propunerilor sale. 78 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful