CAIET DE SARCINI FUNDATII DE BALAST SI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL

1

CUPRINS

CAP.I. GENERALITATI Art.1. Obiect si domeniu de aplicare Art.2. Prevederi generale CAP.II. MATERIALE Art.3. Agregate naturale Art.4. Apa Art.5. Controlul calitatii balastului sau a balastului optimal CAP.III. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE Art.6. Caracteristicile optime de compactare Art.7. Caracteristicile efective de compactare CAP.IV. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI Art.8. Masuri preliminare Art.9. Experimentarea punerii in opera a balastului Art.10. Punerea in opera a balastului Art.11. Controlul calitatii compactarii balastului CAP.V. CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE Art.12. Elemente geometrice Art.13. Conditii de compactare Art.14. Caracteristicile suprafetei stratului de fundare CAP.VI. RECEPTIA LUCRARILOR Art.15. Receptia pe faza de executie Art.16. Receptia preliminara, la terminarea lucrarii Art.17. Receptia finala ANEXA – DOCUMENTE DE REFERINTA

2

CAPITOLUL I

GENERALITATI
Art.1. Obiect si domeniu de aplicare Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind executia si receptia straturilor din fundatie de balast sau balast amestec optimal din sistemele rutiere ale drumurilor publice si ale strazilor. El cuprinde conditiile tehnice care trebuie sa fie indeplinite de materialele de constructie folosite, prevazute in SR 662 si de stratul de fundatie realizat conform STAS 6400. Art.2. Prevederi generale 2.1. Stratul de fundatie din balast sau balast optimal se realizeaza intrunul sau mai multe straturi, in functie de grosimea stabilita prin proiect si variaza conform preverilor STAS 6400, intre 15 si 30 cm. 2.2. Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini. 2.3. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. 2.4. Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea « Beneficiarului », verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini. 2.5. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, « Beneficiarul » va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.

CAPITOLUL II

MATERIALE
Art.3. Agregate naturale 3.1. Pentru executia stratului de fundatie se vor utiliza balast sau balast amestec optimal, cu granula maxima de 63 mm. 3.2. Balastul trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet, nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate. 3.3. In conformitate cu preverile SR 662, pct. 2.3.4.2. balastul si balastul amestec optimal, pentru a fi folosite in stratul de fundatie, trebuie sa indeplineasca caracteristicile calitative aratate in tabelul 1.

3

Domeniu de granulozitate Limita Treceri in % din greutate prin sitele sau ciururile cu dim de . Agregatul (balast sau balast amestec optimal) se va aproviziona din timp. Limitele de granulozitate ale agregatului total in cazul balastului amestec optimal sunt aratate in tabelul 2. fie direct din balast.7. Caracteristici Conditii de admisibilitate Amestec Fundatii Completarea optim rutiere sistemului rutier la inghet-dezghet (strat de forma) 0-63 0-63 0-63 Metode de verificare conform Sort Continut de fractiuni Sub 0.02 mm Sub 0. 3.Tabel 1. 3. Balastul amestec optimal se poate obtine fie prin amestecarea sorturilor 0-8. pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestuia..2 4 1 12 4 28 8 35 25 60 63 100 3. 25-63. Aprovizionarea la locul de punere in opera se va face numai dupa efectuarea testelor de laborator complete.4. Tabel 2.5. 8-16.02 Inferioara 0-63 Superioara 3 10 22 38 50 75 100 0 0. 16-25. Laboratorul Antreprenorului va tine evidenta calitatii balastului sau balastului amestec optimal astfel : • Intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de Furnizor .2 mm 0-1 mm 0-4 mm 0-8 mm 0-16 mm 0-25 mm 0-50 mm 0-63 mm Granulozitate Coeficient de neuniformitate (Un) minim Echivalent de nisip (EN) minim Uzura cu masina tip Los Angeles (LA)% maxim STAS 1913/5 max 3 4-10 12-22 26-38 35-50 48-65 60-75 85-92 100 30 30 max 3 3-18 4-38 16-57 25-70 37-82 50-90 80-98 100 Conform figurii 15 30 50 max 3 3-33 4-53 16-72 25-80 37-86 50-90 80-98 100 15 30 50 STAS 4606 STAS 730 3. in depozite intermediare.6.. 4 . • Intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de laborator. pentru a verifica daca agregatele din depozite indeplinesc cerintele prezentului caiet de sarcini si dupa aprobarea Inginerului. in mm 0. daca indeplineste conditiile din tabelul 1.

Apa Apa necesara compactarii stratului de balast sau balast amestec optimal poate sa provina din reteaua publica sau din alte surse. procedeul de verificare sau caracteristici ce se verifica 1 Examinarea datelor inscrise in certificatul de calitate sau certificatul de garantie Determinarea granulometrica. Echivalentul de nisip.4. Tabel 3.5.3. in conformitatea cu prevederile cuprinse in tabelul 3. pentru fiecare sursa (daca este cazul pentru fiecare sort) La locul de punere in opera STAS 4606 STAS 730 Metoda de determinare conform - 2 3 Umiditate - O proba pe schimb (si sort) inainte de inceperea lucrarilor si ori de cate ori se observa o schimbare cauzata de conditii meteorologice STAS 4606 4 Rezistenta la uzura cu masina tip Los Angeles (LA) O proba la fiecare lot aprovizionat pentru fiecare sursa (sort) la fiecare 5000 tone - STAS 730 5 . Neomogenitatea balastului Frecventa minima La aprovizionare La fiecare lot aprovizionat O proba la fiecare lot aprovizonat. Actiunea. aprovizionarea si depozitarea acestora se va face astfel incat sa se evite amestecarea materialelor aprovizionate din surse diferite. In cazul in care la verificarea calitatii balastului sau a balastului amestec optimal aprovizionat. 3. dimensionate in functie de cantitatea necesara si de esalonarea lucrarilor.8. In cazul in care se va utiliza balast din mai multe surse.9.10. Art. Depozitarea agregatelor se va face in depozite deschise. de 500 tone. granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din tabelul 1. prin laboratorul sau. aceasta se corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative prevazute. Art. 3. Controlul calitatii balastului sau a balastului amestec optimal inainte de realizarea stratului de fundatie Controlul calitatii se face de catre Antreprenor. dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in suspensie.

1.8. Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla utilajele si dispozitivele necesare punerii in opera a balastului sau balastului amestec optimal. conform STAS 1913/13 se stabileste : du max. La executia stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal se va trece dupa receptionarea lucrarilor de terasamente. f .M.3. PM 7.e. drenuri 6 . efectiva. Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe prelevate din lucrare si anume : du ef = greutatea volumica.13. Masuri preliminare 8. exprimata in % in vederea stabilirii gradului de compactare gc. Inainte de asternerea balastului se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din fundatii : drenuri transversale de acostament. exprimata in %. Caracteristicile optime de compactare Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastului amestec optimal se stabilesc de catre un laborator de specialitate acreditat inainte de inceperea lucrarilor de executie.CAPITOLUL III STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE Art. in stare uscata. Art. maxima exprimata in g/cm3 Wopt P. La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare aratat la art.u. Prin incercarea Proctor modificata. exprimata in g/cm3 W ef = umiditatea efectiva de compactare. Caracteristicile efective de compactare 7.2. 8. = greutatea volumica in stare uscata. = d .6. = umiditatea optima de compactare. 8. gc.P. sau de strat de forma. CAPITOLUL IV PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI Art.1.2.M. × 100 du max .7. in conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrari.

in functie de 7 . se va asigura in prealabil posibilitatea evacuarii apelor in orice punct al traseului. Antreprenorul este obligat sa efectueze o experimentare pe un tronson de proba in lungime de minimum 30 m si o latime de cel putin 3. in unitatea de timp. precum si alte lucrari prevazute in acest scop in proiect.4.9. Experimentarea are ca scop stabilirea. in tandem. • Conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si intensitatea de compactare a utilajului). Punerea in opera a balastului sau a balastului amestec optimal 10. a componentei atelierului de compactare si a modului de actionare a acestuia. va servi ca sector de referinta pentru restul lucrarii.longitudinale sub acostament sau sub rigole si racordurile stratului de fundatie la acestea. S = suprafata compactata in intervalul de timp dat. In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut. In cazul straturilor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a drumului.3. Caracteristicile obtinute pe acest tronson se vor consemna in registrul de santier. Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul sau balastul amestec optimal intr-unul sau mai multe straturi. Partea din tronsonul experimental executat cu cele mai bune rezultate.1. cum este cazul la autostrazi sau la lucrarile la care drenarea apelor este prevazuta a se face printr-un strat drenant continuu. in conditii de executie curenta pe santier. Experimentarea punerii in opera a balastului sau a balastului amestec optimal. Antreprenorul va trebui sa realizeze o noua incercare. Intensitatea de compactare – Q/S Q = volumul de balast pus in opera. pentru realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini. Art. Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume : • Grosimea maxima a stratului de balast pus in opera .5. 9. In cazul folosirii de utilaje de acelasi tip. la cel putin 15 cm deasupra santului sau in cazul rambleelor desupra terenului. 9. 8. In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast.2. 9. acestea fiind consemnate in registrul de santier. se vor lua masuri de a nu se amesteca agregatele. exprimat in mc . Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face in prezenta Inginerului. pentru a servi la urmarirea calitatii lucrarilor ce se vor executa.40 m (dublul latimii utilajului de compactare). Art. dupa modificarea grosimii stratului sau a utilajului e compactare folosit.1. Inainte de inceperea lucrarilor. stabilite de comun acord si efectuate de un laborator de specialitate. precum si reglarea utilajelor de raspandire. pentrur realizarea grosimii din proiect si pentru o suprafatare corecta. exprimat in m2. de a se delimita tronsoanele de drum in functie de sursa folosita. 8.10. suprafetele compactate de fiecare utilaj se cumuleaza. efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator.

Art. care se verifica Incercare Proctor modificata Determinarea umiditatii de compactare si corelatia umiditatii Determinarea grosimii stratului compactat Verificarea realizarii intensitatii de compactare Q/S Determinarea gradului de compactare prin determinarea greutatii volumice in stare uscata Determinarea capacitatii portante la nivelul superior al stratului de fundatie Frecvente minime la locul de punere in opera Zilnic. 10.2. 10. 10. sau care raman dupa compactare.grosimea prevazuta in proiect si de grosimea optima de compactare stabilita pe tronsonul experimental.4. astfel ca acesta sa fie permanent incadrat de acostamente. Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie.3.7. 10. 10. Pe drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei. cu respectarea latimilor si pantelor prevazute in proiect. 8. 10. Nr. Compactarea straturilor de fundatie din balast sau balast amestec optimal se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental. Controlul calitatii compactarii balastului sau a balastului amestec optimal 11. pentru verificarea compactarii. In timpul executiei stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal se vor face. asigurandu-se totodata si masurile de evacuare a apelor. procedeul de verificare sau caracteristica. Crt. Este interzisa asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita de gheata. 1 2 Determinarea.5 m Metode de verificare conform STAS 1913/13 STAS 4606 STAS 1913/15 STAS 12288 Normativ CD 31 3 4 5 6 8 . se reniveleaza si apoi se compacteaza din nou. Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se completeaza. Tabel 4. viteza utilajelor de compactare. respectandu-se componenta atelierului.3. acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu stratul de fundatie. incercarile si determinarile aratate in tabelul 4. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime se stabileste de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire.11.5.000mp si minim 5 puncte pentru suprafete>2. conform pct. Asternerea si nivelarea se face la sablon. Stropirea va fi uniforma evitandu-se supraumezirea locala. se corecteaza cu materiale de aport si se recompacteaza. tehnologia si intensitatea Q/S de compactare.6.1. dar cel putin un test la fiecare 250 m de banda de circulatie Minim 3 probe la o suprafata de 2.000 mp de strat In cate doua puncte situate in profiluri transversale la distante de 10 m unul de altul pentru fiecare banda cu latime de 7.000mp de strat Zilnic Zilnic in minim 3 puncte pentru suprafete<2. Este interzisa folosirea balastului inghetat.

II si III : 9 . Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate. obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optima. capacitate portanta).3. aceasta se determina prin masuratori cu deflectometrul cu parghie. Denivelarile admisibile sunt cu ±0. cu care se strapunge stratul. Abaterea limita la grosime poate fi de maximum ± 20mm. • caracteristicile optime de compactare. 11. 12. CAPITOLUL V CONDITII TEHNICE.1.2. densitate. REGULI SI METODE DE VERIFICARE Art. Grosimea stratului de fundatie din balast sau din balast amestec optimal este cea prevazuta in proiect. Declivitatile in profil longitudinal sunt conform proiectului.In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de balast. Panta transversala a fundatiei de balast sau balast amestec optimal este cea a imbracamintii sub care se executa. la fiecare 200 m de strat executat. • caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate. 12. indicativ CD 31.13.12.4.5 cm diferite de cele admisibile pentru imbracamintea respectiva si se masoara la fiecare 25 m distanta. Abaterile limita la cotele fundatiei din balast.pentru drumurile din clasele tehnice I.2. Art. Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului. densitate maxima uscata) . Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum prezentat receptiei. Latimea stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal este prevazuta in proiect. 12. prevazuta in proiect. fata de cotele din proiect pot fi de ±10 mm. conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide. Conditii de compactare Straturile de fundatie din balast sau balast amestec optimal trebuie compactate pana la realizarea urmatoarelor grade de compactare. minime din densitatea in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13 : . Elemente geometrice 12. Abaterea limita la latime va fi de ±5 cm. Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului executat : • compozitia granulometrica a balastului utilizat .

in cel putin 93% din punctele de masurare . praf Argila prafoasa. in cel mult 5% din punctele de masurare la autostrazi si in toate punctele de masurare la drumurile de clasa tehnica II si III . STAS 12.14.pentru drumurile din clasele tehnice IV si V : • 98%. Praf nisipos. • 98%. Caracteristicile suprafetei stratului de fundatie Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei de 3. • 95%. Masuratorile de capacitate portanta se vor efectua in conformitate cu prevederile Normativului CD31. . in cel putin 95% din punctele de masurare . Grosimea stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal h(cm) 10 15 20 25 30 35 40 45 50 Valorile deflexiunii admisibile Stratul superior al terasamentelor alcatuit din: Strat de forma Pamanturi de tipul (conform STAS 1243) Conform Nisip prafos. Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata daca valorile deflexiunilor masurate nu depasesc valoarea deflexiunilor admisibile indicate in tabelul 5 (conform CD 31). Art. la nivelul superior al stratului de fundatie. (P3) argilos (P4) argila prafoasa nisipoasa(P5) 185 323 371 411 163 144 129 118 109 101 95 89 284 252 226 206 190 176 165 156 327 290 261 238 219 204 190 179 366 325 292 266 245 227 213 201 Nota : Balastul din stratul de fundatie trebuie sa indeplineasca conditiile de admisibilitate din SR 662 si STAS 6400. Interpretarea masuratorilor cu deflectometrul cu parghie tip Benkelman efectuate in scopul calitatii executiei lucrarilor de fundatii se va face prin examinarea modului de variatie la suprafata stratului de fundatie. a valorii deflexiunii corespunzatoare vehiculului etalon (cu sarcina pe osia din spate de 115 kN) si a valorii coeficientului de variatie (CV).00 m lungime astfel : 10 . valoarea coeficientului de variatie este sub 35%. praf argila nisipoasa. in toate punctele de masurare. Tabel 5.253 nisip argilos argilos – nisipos. Uniformitatea executiei este satisfacatoare daca.• 100%.

• In profil longitudinal. masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si nu pot fi mai mari de ±2. aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului in fazele de executie determinante. In urma acestei receptii se incheie « Proces verbal » in registrul de lucrari ascunse. • In profil transversal. elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor volumul 4/1996. In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini se va face corectarea suprafetei fundatiei. Art. Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitatile impuse de proiect si de caietul de sarcini. 13 si 14.5. Receptia preliminara (la terminarea lucrarilor) Receptia preliminara se face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari de drum. aprobat cu HG 273/94. verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si nu pot fi mai mari de ±1. 11 . Receptia finala Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie pentru intreaga lucrare si se va face conform prevederilor Regulamentului aprobat cu HG 273/94. atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatii sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile art.0 cm. 16.0 cm . Art.15. CAPITOLUL VI RECEPTIA LUCRARILOR Art. Receptia pe faza determinanta Receptia pe faza determinanta stabilita in proiect se efectueaza conform Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii. conform Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora. 11. 12. 17. precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control.

411/1112/2000 publicat in MO 397/24. Norme privind exploatarea si intretinerea drumurilor si podurilor.CD 31 REGLEMENTARI TEHNICE III. Lucrari de drumuri. Conditii tehnice de calitate. Agregate naturale de balastiera. Norme generale de protectia muncii. 775/1998 Ordin AND nr. Determinarea caracteristicilor de compactare. Straturi de baza si de fundatie. Teren de fundare. Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrari de intretinere. Conditii tehnice generale de calitate.ANEXA DOCUMENTE DE REFERINTA I. Incercarea Proctor Teren de fundare. Normativ pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide Ordin comun MT/MI nr. reparare si exploatare a drumurilor si podurilor. SR 662 STAS 730 STANDARDE Lucrari de drumuri. Metode de incercare. Teren de fundare. Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali. Lucrari de drumuri. Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere. 20. Determinarea densitatii straturilor rutiere cu dispozitivul de con si nisip STAS 1913/1 STAS 1913/5 STAS 1913/13 STAS 1913/15 STAS 4606 STAS 6400 STAS 12288 12 . Metode de incercare.2000 NGPM/1996 NSPM nr. Teren de fundare. 79/1998 Ordin MI nr. Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate si drumuri. 116/1999 II. Determinarea umiditatii.08. Determinarea granulozitatii. Determinarea greutatii volumice pe teren. ACTE NORMATIVE Norme metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului.

CAIET DE SARCINI FUNDATII DE PIATRA SPARTA SI/SAU DE PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL 13 .

REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE Art. Executia straturilor de fundatie a. 1. MATERIALE Art.IV.CUPRINS CAP. GENERALITATI Art. Apa Art. Experimentarea executiei straturilor de fundatie Art. Controlul calitatii compactarii straturilor de fundatii CAP. 5. RECEPTIA LUCRARILOR Art. 6. REGULI SI METODE DE VERIFICARE Art. Caracteristicile efective de compactare CAP. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE Art. Elemente geometrice Art. Receptia finala ANEXA – DOCUMENTE DE REFERINTA 14 .VI. Agregate naturale Art. 16. 9.I. Caracteristicile suprafetei stratului de fundatie CAP. Fundatii din piatra sparta mare 63/80 pe un strat de balast b. la terminarea lucrarilor Art. CONDITII TEHNICE. 10. Fundatii din piatra sparta amestec optimal Art. 12. Conditii de compactare Art. 4. Prevederi generale CAP. V. 17. Obiect si domeniu de aplicare Art. Masuri preliminare Art.II. 15. Caracteristicile optime de compactare Art. 7. Controlul calitatii agregatelor inainte de realizarea straturilor de fundatie CAP. Receptia pe faze de executie Art. 8. Receptia finala. III. 14. 13. 11. 3. 2.

Obiect si domeniu de aplicare Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind executia si receptia straturilor de fundatie din piatra sparta sau piatra sparta amestec optimal din sistemele rutiere ale drumurilor publice si ale strazilor.2. stratul de fundatie din piatra sparta amestec optimal 0/63 se va realiza in mod obligatoriu pe un substrat de fundatie care poate fi: substrat izolator de nisip de 7 cm grosime dupa cilindrare. 2. asa cum prevede la pct. substrat drenant din balast de minim 10 cm grosime dupa cilindrare. El cuprinde conditiile tehnice prevazute in SR 667 si SR 662 care trebuie sa fie indeplinite de materialele folosite si in STAS 6400 de stratul de piatra executat. 1. 2.6. Antreprenorul este obligat sa efectueze. 2. Prevederi generale 2. la cererea proiectantului. se realizeaza in doua straturi. calitatea de drenare si masurile de evacuare a apei. 2. Fundatia din piatra sparta 40/80.CAPITOLULI GENERALITI Art. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.4.2. asigurandu-se conditiile necesare privind grosimea. iar acesta este constituit din pamanturi coezive. Cand stratul inferior al fundatiei rutiere este alcatuit din balast. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini. verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini. Art. acesta preia si functia de substrat drenant. un strat inferior de minimum 10 cm de balast si un strat superior din piatra sparta de 12 cm.2.1. 2. 2.5.3. Fundatia din piatra sparta amestec optimal 0/63 se realizeaza intrun singur strat a carui grosime este stabilita prin proiect. 15 . Pe drumurile la care nu se prevede realizarea unui strat de forma sau realizarea unor masuri de imbunatatire a protectiei patului. conform prevederilor STAS 6400. proiectantul va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun..

5d15p<d15f<5d35p max . 14 max . 3. resturi vegetale) sau elemente alterate. apa sau inghet.continut de fractiuni sub 0. in cazul cand pamantul din patul drumului este coeziv si nu se prevede executia unui strat de forma sau balast 0/63 mm. piatra sparta amestec optimal 0/63 mm. pentru substratul drenant. CARACTERISTICI CONDITII DE ADMISIBILITATE PENTRU: STRAT IZOLANT 0/4 STRAT DE PROTECTIE 4/8 5 16 Sort (ochiuri patrate) Granulozitate: . Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase. piatra sparta 40/80 mm in stratul superior. 3. b) Pentru fundatie din piatra sparta amestec optimal 0/63 mm: nisip 0/4 mm pentru realizarea substratului. 3.1 mm. Pentru executia fundatiilor din piatra sparta se utilizeaza urmatoarele agregate: a) Pentru fundatie din piatra sparta mare. Nisipul grauntos sau savura ca material de protectie nu se utilizeaza cand stratul superior este de macadam sau de beton de ciment. carbune.02 mm. Agregate naturale 3.2. Agregatele trebuie sa provina din roci stabile. split 16/25 mm pentru impanarea stratului superior. NISIP – conditii de admisibilitate conform SR 662.continut de fractiuni sub 0. %. Tabelul 1. Agregatele folosite la realizarea straturilor de fundatie trebuie sa indeplineasca conditiile de admisibilitate aratate in tabelele 1.C A P I T O L U L II MATERIALE Art. adica nealterabile la aer. lemn. 2 si 3 si nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamant. nisip grauntos sau savura 0/8 mm ca material de protectie.3.1. 40/80: balast 0/63 mm in stratul inferior. %.

max. Tabelul 2. .sub 0.corpuri straine. Coeficient de impuritati: . min.02 mm .1 mm.fractiuni sub 0. %.trec prin ciurul inferior (dmin).. %.0…63 mm Granulozitate Coeficient de neuniformitate (Un). poroase si vacuolare.coeficient de forma. friabile. %. min. %. cm/s.conditii de filtru invers Coeficient de permeabilitate (K). 2 si 3 din SR 667 3 Nu este cazul Rezistenta la actiunea repetata a sulfatului de sodiu (Na2SO4) 5 cicluri. max. Continut de granule alterate. 6x10-3 - BALAST – conditii de admisibilitate pentru fundatii conform SR 662. max Uzura cu masina Los Angeles. max. max. %. %. %. . CARACTERISTICI Sort (ochiuri patrate) Continut de fractiuni. max. %. %. SORT CARACTERISTICA SAVURA PIATRA SPARTA MARE CONDITII DE ADMISIBILITATE 8/16 16/25 25/40 40/63 63/80 PIATRA SPARTA 0/8 Continut de granule: . Forma granulelor: . max. max. Uzura cu masina tip Los Angeles CONDITII DE ADMISIBILITATE 0/63 3 100 Conform figurii 1 15 30 50 PIATRA SPARTA – conditii de admisibilitate conform 667. 5 - 5 10 10 5 10 10 5 10 - 1 - 35 1 3 3 30 35 1 35 1 Nu este cazul Corespunzator clasei rocii conform tab. - 6 17 . min Echivalent de nisip (EN). max: .raman pe ciurul superior (dmax). moi. Tabelul 3.

16/25.25…63 mm Granulozitate Echivalent de nisip (doar in cazul nisipului natural) (EN).00 10.Zona granulometrica prescrisa pentru balastul din stratul inferior de fundatie 3. mm 10 100 Figura 1 .sub 0.0…8 mm . max: . min.00 0. 8/16.mm (d=0. fie direct de la concasare.Site cu ochiuri patrate conform SR EN 933-2.00 50.2 mm .80F ) 100. CARACTERISTICI SORT Continut de fractiuni. Tabelul 4.00 70.4.00 80.00 90.00 0.1 1 Site cu ochiuri patrate.00 60.sub 0.01 treceri % de masa 0. %. CONDITII DE ADMISIBILITATE 0/40 0/63 3 3 3…14 2…14 42…65 35…55 20…40 20…40 Sa se inscrie intre limitele din tabelul 5 si conform fig. Amestecul pe santier se realizeaza intr-o instalatie de nisip stabilizat prevazuta cu predozator cu patru compartimente.00 20. Piatra sparta amestec optimal se poate obtine fie prin amestecarea sorturilor 0/8.02 mm . PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL – Conditii de admisibilitate.16…40 mm .00 40. daca indeplineste conditiile din tabelul 4 si granulozitatea conform tabelului 5 si figurii 2.2 30 18 . 25/40 si 40/63.00 30.

3. Agregatele se vor aproviziona din timp in depozitul santierului pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestora.8. 19 .5. impurificare sau amestecare.Uzura cu masina tip Los Angeles (LA) %. granulozitatea acestuia nu corespunde prevederilor din tabelul 5. 3. Apa Apa necesara realizarii straturilor de fundatie poate sa provina din reteaua publica sau din alte surse. Controlul calitatii agregatelor de catre Antreprenor se va face in conformitate cu prevederile tabelului 6.6. In cazul in care la verificarea calitatii amestecului de piatra sparta amestec optimal aprovizionata.2 1 4 8 16 25 40 63 0 2 3 12 28 42 60 75 90 3 10 14 30 50 65 80 90 100 0 1 2 8 20 31 48 60 75 90 3 10 14 27 42 55 70 80 90 100 Conditii de admisibilitate privind coeficientul de forma. Controlul calitatii agregatelor inainte de realizarea straturilor de fundatie Controlul calitatii se face de catre Antreprenor prin laboratorul sau in conformitate cu prevederile cuprinse in tabelul 6.9. separat pe sorturi si pastrate in conditii care sa le fereasca de imprastiere.7. In timpul transportului de la Furnizor la santier si al depozitarii. % max. Depozitarea se va face pe platforme amenajate. Art. 5 cicluri. Tabelul 5.02 0. Aprovizionarea agregatelor la locul punerii in opera se va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca acestea au calitatea corespunzatoare. 3. 3. DOMENIU DE LIMITA GRANULOZITATE Inferior 0…40 Superior Inferior 0…63 Superior TRECERI IN % DIN GREUTATE PRIN SITELE SAU CIURURILE CU DIMENSIUNI DE …IN MM 0. 3. max Rezistenta la actiunea repetata a sulfatului de sodiu (Na2SO4). Art. 3 pentru piatra sparta mare 40/63 PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL – Granulozitate. 5. continutul de granule alterate si continutul de impuritati pentru piatra sparta amestec optimal sunt cele indicate in tabelul 3 (pentru piatra sparta). 30 6 pentru split.1 0. intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de laboratorul santierului. agregatele trebuie ferite de impurificari. dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in suspensie. 4. Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel: intr-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de Furnizor. acesta se corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative prevazute.

500 to pentru fiecare sort si sursa - STAS 4606 SR 667 - STAS 730 - STAS 730 - STAS 730 - STAS 4606 - STAS 730 - STAS 730 C A P I T O L U L III STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE PENTRU STRATUL INFERIOR DE FUNDATIE DIN BALAST SI PENTRU STRATUL DE FUNDATIE REALIZAT DIN PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL Art. ACTIUNEA. 500 mc pentru fiecare sort de piatra sparta si sursa O proba la max. conform STAS 1913/13 se stabileste: 20 . poroase si vacuolare Granulozitatea sorturilor Forma granulelor pentru piatra sparta Echivalentul de nisip (EN numai la produse de balastiera) Rezistenta la actiunea repetata a sulfatului de sodiu (Na2SO4). 500 mc pentru fiecare sort si sursa O proba la max. 6.argila bucati . 500 mc pentru fiecare sursa O proba la max. 500 to pentru fiecare sort si sursa O proba la max. 500 mc pentru fiecare sursa O proba la max.continut de carbune Continutul de granule alterate.Tabelul 6. Caracteristicile optime de compactare Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale amestecului optimal de piatra sparta se stabilesc de catre un laborator de specialitate acreditat inainte de inceperea lucrarilor de executie. 500 mc pentru fiecare sursa O proba la max. Prin incercarea Proctor modificata. friabile. PROCEDEUL DE VERIFICARE SAU CARACTERISTICILE CARE SE VERIFICA Examinarea datelor inscrise in certificatul de calitate sau certificatul de garantie Corpuri straine: .argila aderenta . La fiecare lot aprovizionat In cazul in care se observa prezenta lor O proba la max. 5 cicluri Rezistenta la sfaramare prin compresiune la piatra sparta in stare saturata la presiune normala Uzura cu masina tip Los Angeles FRECVENTA MINIMA LA APROVIZIONARE LA LOCUL DE PUNERE IN OPERA Ori de cate ori apar factori de impurificare METODE DE DETERMINARE CONF. moi.

In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast sau piatra sparta se vor lua masuri de a nu se amesteca agregatele. Art. Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe prelevate din lucrare si anume: duef – greutatea volumica in stare uscata efectiva.M. – greutate volumica in stare uscata maxima exprimata in g/cm3 Wopt P. de a se delimita tronsoanele de drum in lucru.du max.3. x100 7. 8.2. in orice punct al traseului. in conformitate cu prevederile caietelor de sarcini pentru realizarea acestor lucrari. drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si racordarile stratului de fundatie la acestea – precum si alte lucrari prevazute in acest scop in proiect. La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare aratat la art. functie de sursa folosita.1.5.M. M . 8.2. exprimata in % in vederea stabilirii gradului de compactare. – umiditatea optima de compactare. 8. Caracteristicile efective de compactare 7. 8. Experimentarea se va face pentru fiecare tip de strat de fundatie – strat de fundatie din piatra sparta mare 63/80 pe un strat de balast de min. gc = du ef du max P . se va asigura inprealabil posibilitatea evacuarii apelor in afara suprafetei de lucru. la cel putin 15 cm deasupra santului sau deasupra terenului in cazul rambleelor.1. Masuri preliminare 8. 10 cm sau fundatie 21 . exprimata in g/cm3 Wef – umiditatea efectiva de compactare. exprimata in % Art. acestea fiind consemnate in registrul de santier. Inainte de inceperea lucrarilor Antreprenorul este obligat sa efectueze experimentarea executarii straturilor de fundatie. 9. 13.1. P. 8. gc. cum este cazul la autostrazi sau la lucrarile la care drenarea apelor este prevazuta a se face printr-un strat drenant continuu. In cazul straturilor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a drumului. La executia stratului de fundatie se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor de terasamente sau de strat de forma. 7. Inainte de asternerea agregatelor din straturile de fundatie se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din fundatie – drenuri transversale de acostament. Inainte de inceperea lucrarilor de fundatie se vor verifica si regla toate utilajele si dispozitivele necesare punerii in opera a straturilor de fundatie.4. C A P I T O L U L IV REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE Art. Experimentarea executiei straturilor de fundatie 9.

5. a componentei atelierului de compactare si a modului de actionare a acestuia. exprimat in mc. 10. Compactarea de proba pe tronsoanele experimentale se va face in prezenta proiectantului. Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume: Grosimea maxima a stratului fundatiei ce poate fi executat pe santier. Caracteristicile obtinute pe sectorul experimental se vor consemna in registrul de santier pentru a servi la urmarirea calitatii lucrarilor ce se vor executa. In cazul fundatiei din piatra sparta mare 63/80. pana la obtinerea inclestarii optime. S – suprafata compactata in intervalul de timp dat. 9.din piatra sparta amestec optimal 0/63. daca grosimea prevazuta in proiect se poate executa intr-un singur strat sau doua si reglarea utilajelor de raspandire.50 m (dublul latimii utilajului de compactare). 9. Experimentarea are ca scop stabilirea. In cazul cand se foloseste tandem de utilaje de acelasi tip. se mai urmareste stabilirea corecta a atelierului de compactare. dupa asternerea in doua reprize a splitului de impanare 16/25. Fundatii din piatra sparta mare 63/80 pe un strat de balast a. fara ca stratul de fundatie sa sufere dislocari sau deformari. Compactarea in acest caz se considera terminata daca rotile ruloului nu mai lasa nici un fel de urme pe suprafata fundatiei de piatra sparta. Executia stratului inferior din balast 22 . experimentarea se va face pe tronsoane de proba in lungime de min.3. schimb). Intensitatea de compactare = Q/S Q – volumul materialului pus in opera. cu sau fara substrat de nisip in functie de solutia prevazuta in proiect. 9.4. pentru realizarea grosimii respective cu o suprafatare corecta. In cazul fundatiei din piatra sparta mare 63/80 experimentarea se va face separat pentru stratul inferior din balast si separat pentru stratul superior din piatra sparta mare. a numarului minim de treceri ale acestor rulouri pentru cilindrarea uscata pana la fixarea pietrei sparte 63/80 si in continuare a numarului minim de treceri. exprimata in mp. in conditii de executie curenta pe santier. 30 m cu latimea de cel putin 3. cu cele mai bune rezultate. compus din rulouri compresoare usoare si rulouri compresoare mijlocii. Conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si intensitatea de compactare a utilajului). stabilite de comun acord. iar alte pietre cu dimensiunea de cca. zi. dupa modificarea grosimii stratului sau a componentei utilajului de compactare folosit. In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut. in unitatea de timp (ore. pentru realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini. 40 mm aruncate in fata ruloului nu mai patrund in stratul de fundatie si sunt sfaramate. suprafetele compactate de fiecare utilaj se cumuleaza. Art. efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator sau pe teren. va servi ca sector de referinta pentru restul lucrarilor. Antreprenorul va trebui sa realizeze o noua incercare. Partea din tronsonul executat. dupa cum este cazul. In toate cazurile. 9.2. Executia straturilor de fundatie A.

10. Stropirea va fi uniforma. se acopera cu material de protectie (nisip grauntos sau savura). 10. evitandu-se supraumezirea locala.2. Piatra sparta mare se asterne. avand grosimea rezultata pe tronsonul experimental astfel ca dupa compactare sa se obtina 10 cm. respectandu-se componenta atelierului. se corecteaza cu material de aport si se recompacteaza. numai dupa receptia stratului inferior de balast. 10.7. In cazul cand stratul superior este macadam sau beton de ciment. piatra sparta se impaneaza cu split 16/25. 23 . intr-un singur strat.3.10. cu respectarea latimilor si pantelor prevazute in proiect. stratul de fundatie din piatra sparta mare astfel executat.12. Pana la asternerea stratului imediat superior. tehnologia si intensitatea Q/S de compactare.8. pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita de gheata. care se compacteaza si apoi urmeaza umplerea prin innoroire a golurilor ramase dupa impanare.1. asigurandu-se totodata si masurile de evacuare a apelor. Numarul de treceri a atelierului de compactare este cel stabilit pe tronsonul experimental. STRATURI DE FUNDATIE DIN PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL 10. Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul. 10. Pe drumurile la care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei.11. acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu stratul de fundatie. Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se completeaza. Este interzisa de asemenea asternerea balastului. 8. viteza de compactare. B. compactarea se executa cu cilindri compresori netezi de 6 to dupa care operatiunea se continua cu compactoare cu pneuri sau vibratoare de 10-14 tone. realizate din pamanturi coezive si pe care nu se prevad in proiecte imbunatatiri ale patului sau realizarea de straturi de forma. Piatra sparta se asterne si se compacteaza la uscat in reprize. 10.3. Denivelarile care se produc in timpul compactarii stratului de fundatie sau care raman dupa compactare. b.4. Pana la inclestarea pietrei sparte. 10. 10. conform pct.10. se niveleaza si apoi se compacteaza din nou. 10. prealabil asternerii. care . cu savura 0/8 sau cu nisip. Pe terasamentele receptionate. va fi umezit. Este interzisa executia stratului de fundatie cu balast inghetat. Compactarea straturilor de fundatie se va face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental. Asternerea si nivelarea se vor face la sablon. cu respectarea latimilor si pantelor prevazute in proiect pentru stratul de fundatie. se va executa in prealabil un substrat de nisip de 7 cm.5.6.9. Asternerea si nivelarea nisipului se fac la sablon. nu se mai face umplerea golurilor si protectia stratului de fundatie din piatra sparta mare. astfel ca stratul de fundatie sa fie permanent incadrat de acostamente. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste de laboratorul de santier tanand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire. Dupa terminarea cilindarii. 10. Executia stratului superior din piatra sparta mare 63/80 10.

16. sau din piatra sparta amestec optimal. 10. La drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei. pe toata grosimea stratului. In timpul executiei straturilor de fundatie din balast si piatra sparta mare 63/80.1. Pe substratul de nisip realizat. Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului executat: . Art. Denivelarile care se produc in timpul compactarii sau care raman dupa compactarea straturilor de fundatie din piatra sparta mare sau din piatra sparta amestec optimal se corecteaza cu material de aport si se recompacteaza. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabilieste de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire uniforma evitandu-se supraumezirea locala. 10. Este interzisa de asemenea asternerea pietrei sparte amestec optimal. . asigurandu-se totodata si masurile de evacuare a apelor conform pct. respectandu-se componenta atelierului. Controlul calitatii compactarii straturilor de fundatie 11. astfel ca acesta sa fie permanent incadrat de acostamente. 10. 11. acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu stratul de fundatie. viteza de deplasare a utilajelor de compactare. pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita de gheata. Compactarea stratului de fundatie se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental. 24 . .caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate. indicativ CD 31.caracteristicile optime de compactare obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optima.19.2. tehnologia si intensitatea Q/S de compactare.13. Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se decapeaza dupa contururi regulate. 10. densitate maxima uscata). In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie aceasta se determina prin masuratori cu deflectometrul cu parghie conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide.3.14. 11.15. se vor face verificarile si determinarile aratate in tabelul 7. corespunzatoare umiditatii optime de compactare. capacitate portanta).compozitia granulometrica a agregatelor.Nisipul asternut se umecteaza prin stropire si se cilindreaza. piatra sparta amestec optimal se asterne cu un repartizor-finisor de asfalt. densitate. 10.18. Asternerea si nivelarea se fac la sablon cu respectarea latimilor si pantelor prevazute in proiect. 8. 10. 10. cu frecventa mentionata in acelasi tabel. se reniveleaza si apoi se cilindreaza din nou. Este interzisa executia stratului de fundatie cu piatra sparta amestec optimal inghetata.17. cu o eventuala completare a cantitatii de apa. se completeaza cu acelasi tip de material.

fiecare banda cu latime de 7.toate tipurile de straturi de fundatie profiluri transversale la Normativ CD distante de 10 m 31 unul de altul pt. cu care se strapunge stratul.5 m. in fata compresorului FRECVENTE MINIME LA LOCUL DE PUNERE IN LUCRU METODE DE VERIFICAR E CONFORM STAS 1913/13 STAS 1913/1 1 2 3 Minim 3 probe la o suprafata de 2000 mp de strat Minim 3 probe la o suprafata de 2000 mp de strat Zilnic - 4 - 5 6 7 Minim 3 pct. suprafete STAs 12288 >2000 mp de strat Minim 3 incercari la o suprafata de STAS 6400 2000 mp Determinarea capacitatii portante la In cate doua nivelul superior al stratului de fundatie: puncte situate in . REGULI SI METODE DE VERIFICARE Art. PROCEDEUL DE VERIFICARE SAU CARACTERISTICILE CARE SE VERIFICA Incercarea Proctor modificata: . Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate. 12. Grosimea stratului de fundatie este cea din proiect.strat de piatra sparta amestec optimal Determinarea grosimii stratului compactat: .s.strat de piatra sparta amestec optimal Determinarea umiditatii de compactare: . Elemente geometrice 12.strat balast .1. Suprafete <2000 STAS mp si minim 5 1913/15 pct. Pt. NR. 25 . Abaterea limita la grosime poate fi de maximum ±20 mm.strat balast . DETERMINAREA. Ptr.toate tipurile de straturi Determinarea gradului de compactare prin determinarea greutatii volumice pe teren: .CR T.toate tipurile de straturi Verificarea realizarii intensitatii de compactare Q/S: .strat balast . la fiecare 200 m de drum executat sau la 1500 mp suprafata de drum.strat de piatra amestec optimal Verificarea compactarii prin incercarea cu p.Tabelul 7. CAPITOLUL V CONDITII TEHNICE.

13.95%. Capacitatea portanta la nivelul superior al straturilor de fundatie se considera realizata daca valorile deformatiilor elastice masurate. 14.Straturile de fundatie din piatra sparta mare 63/80 trebuie compactate pana la realizarea inclestarii maxime a agregatelor. se va face corectarea suprafetei. Compactarea se considera corespunzatoare daca piatra respectiva este strivita fara ca stratul sa sufere dislocari sau deformari. prevazuta in proiect.00 m lungime astfel: In profil logitudinal verificarea se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si denivelarile admise pot fi de maximum ±2. 13. fata de cotele din proiect pot fi ±10 mm. 12. 13. care se probeaza prin supunerea la strivire a unei pietre de aceeasi natura petrografica. II si III . In profil transversal.3. Declivitatile in profil longitudinal sunt aceleasi ca si cele ale imbracamintilor sub care se executa. conform STAS 1913/13: Pentru drumurile din clasele tehnice I. Straturile de fundatie din piatra sparta amestec optimal trebuie compactate pana la realizarea urmatoarelor grade de compactare minime din densitatea in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata. aruncata in fata utilajului cu care se executa compactarea. ca si a pietrei sparte utilizate la executia straturilor si cu dimensiunea de circa 40 mm.2.3. Caracteristicile suprafetei stratului de fundatie Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul dreptarului de 3.100%. in cel putin 95% din punctele de masurare. 12.1. in valoare absoluta si va fi masurata la fiecare 25 m. fata de cotele proiectate.2. 26 . . Conditii de compactare 13. Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului. Latimea stratului de fundatie este cea prevazuta in proiect. Abaterea limita la panta este ±4%. 12. In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini. Abaterile limita la cotele fundatiei.98%. . Art.98%.0 cm.4. nu depasesc valoarea deformatiilor elastice admisibile.0 cm. Art. in cel mult 5% din punctele de masurare la autostrazi si/in toate punctele de masurare la drumurile de clasa tehnica II si III. in cel putin 93% din punctele de masurare. Abaterile limita la latime pot fi ±5 cm. verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si denivelarile admise pot fi de maximum ±1. care este de 250 sutimi de mm. Pentru drumurile din clasele tehnice IV si V: . fata de cotele proiectate.Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum prezentat receptiei. Panta transversala a stratului de fundatie este cea a imbracamintii sub care se executa. in toate punctele de masurare.

5. Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitative impuse de proiecte si de caietul de sarcini. 17.C A P I T O L U L VI RECEPTIA LUCRARILOR Art. 27 . Art. atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatie sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile Art. la terminarea lucrarilor Receptia preliminara se face la terminarea lucrarilor. aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului in fazele de executie determinante. pentru intreaga lucrare. 11. elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor volum 4/1996. stabilita in proiect. Receptia finala Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie pentru intreaga lucrare si se va face in conditiile respectarii prevederilor Regulamentului aprobat cu HG 273/94. se efectueaza conform Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii. Art. 13 si 14. 16. 12. precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control. 15. aprobat cu HG 273/94. Receptia pe faza determinanta Receptia pe faza determinanta. Receptia preliminara. conform Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora. In urma acestei receptii se incheie “Proces verbal” de receptie pe faza in registrul de lucrari ascunse.

ACTE NORMATIVE Ordin comun MT/MI nr. .ANEXA DOCUMENTE DE REFERINTA I.Norme privind exploatarea drumurilor si podurilor. Ordin AND nr.Lucrari de drumuri.Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrari de intretinere. III.Norme metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului. 28 . Conditii tehnice de calitate.Norme generale de protectia muncii. . . 79/1998 Ordin MI nr.Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere. Agregate naturale de balastiera. si intretinerea NGPM/1996 NSPM nr. reparare si exploatare a drumurilor si podurilor. 775/1998 . REGLEMENTARI TEHNICE CD 31 .2000 . 411/1112/2000 publicat in MO 397/24. 116/1999 II. STANDARDE SR 662 .08.Normativ pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide.

Teren de fundare. Determinarea umiditatii.Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate si drumuri. Determinarea greutatii volumice pe teren. Determinarea caracteristicilor de compactare.Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari de drumuri. Metode de incercare. Metode de incercare.Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali.Teren de fundare.Teren de fundare. Conditii tehnice de calitate. . . STAS 730 STAS 1913/1 STAS 1913/13 STAS 1913/15 STAS 4606 29 . . Incercarea Proctor.SR 667 . . .

EXECUTATE LA CALD CUPRINS 30 .CAIET DE SARCINI IMBRACAMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE.

5. 24. Receptia finala ANEXA Nr. CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE IMBRACAMINTEI EXECUTATE Art. 1. MODUL DE PUNERE IN OPERA Art. 11. 3. Elemente geometrice si abateri limita CAP. 21. Autorizarea statiei de asfalt Art. 22. Utilizarea bitumului modificat la stratul de uzura din beton asfaltic Nr. Filer Art.II. GENERALITATI Art.CAP. 15. Reglarea instalatiei de preparare a mixturilor asfaltice Art. Obiect si domeniu de aplicare Art. 1. Caracteristicile suprafetei imbracamintei Art.I. 8. GENERALITATI Art. Mixtura asfaltica stabilizata cu fibre – Testul Schellenberg Nr. 19. Compactarea Art. V. 7. Fabricarea mixturilor asfaltice Art. 3. 5. Transportul mixturilor asfaltice Art. 16. Aditivi Art. 23. 13. Lianti Art. MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR Art. 25. Caracteristici fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice Art. CALITATEA. Agregate Art. 10. Asternerea Art. 14. Controlul fabricatiei CAP.VI. 1. Fibre Art. Documente de referinta ANEXE OPTIONALE (CONFORM PREVEDERILOR PROIECTULUI) Nr. Tratarea suprafetei imbracamintei Art. RECEPTIA LUCRARILOR Art. Utilizarea materialelor geotextile combinate (geogrile si materiale geotextile) la imbracamintile rutiere bituminoase CAPITOLUL I . Obiect si domeniu de aplicare 31 . 12. 2. III. Receptia pe faze determinante Art. NATURA. 17. 6. Controlul punerii in opera CAP. Compozitia mixturilor Art. Lucrari pregatitoare Art. 9. IV. Definirea tipurilor de mixturi asfaltice CAP. Utilizarea geogrilelor la imbracamintile rutiere bituminoase Nr. 25. 20. Statia de asfalt Art. 18. 4. 4. SI PREPARAREA MATERIALELOR Art. 2. Controlul calitatii materialelor inainte de anrobare CAP. Receptia preliminara Art.

3. Prevederile prezentului caiet de sarcini nu se aplica imbracamintilor executate din mixturi cu nisipuri bituminoase sau executate cu mixturi asfaltice recuperate. beton asfaltic rugos.2. Art. filer si bitum neparafinos si cuprinde conditiile tehnice de calitate prevazute in SR 174-1 si SR 174. modernizarea si reabilitarea drumurilor publice si a strazilor. de uzura.1. la care se utilizeaza tipuri de mixturi asfaltice: MASF 8 si MASF 16. Imbracamintile bituminoase cilindrate realizate cu bitum neparafinos pentru drumuri se vor executa conform STAS 174-2.stratul inferior. 1.3. de legatura. beton asfaltic deschis. cu pietris sortat. 32 . punerea in opera si controlul calitatii materialelor si straturilor executate. BADPS 25. In cazurile in care imbracamintea bituminoasa cilindrata se executa intr-un singur strat. care trebuie sa fie indeplinite la prepararea.2. in general. executate la cald. din doua straturi si anume: . Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind imbracamintile bituminoase rutiere cilindrate. mixturi asfaltice stabilizate cu fibre. Definirea tipurilor de mixturi asfaltice 2. beton asfaltic deschis. beton asfaltic deschis. acesta trebuie sa indeplineasca toate conditiile cerute pentru stratul de uzura. beton asfaltic cu pietris concasat. 1.1. precum si la constructia drumurilor de exploatare.4. Bar 16. cu pietris concasat. cu criblura. din mixturi asfaltice preparate cu agregate naturale. . Caietul de sarcini se aplica la constructia. 1.1. betoane asfaltice bogate in criblura. Tipul de imbracaminte bituminoasa cilindrata la cald se stabileste in proiect de catre Proiectant. transportul. fiind alcatuite. 2. BA 8. BAPC 16. 2.stratul superior. 2. BADPC 25. BA 16 si BA 25. Imbracamintile rutiere bituminoase cilindrate sunt de tipul betoanelor asfaltice cilindrate executate la cald. Imbracamintile bituminoase cilindrate realizate cu alte tipuri de mixturi. se vor executa conform urmatoarelor normative: AND 539 – stabilizate cu fibre de celuloza AND 549 – realizate cu bitum modificat cu polimeri AND 553 – realizate cu bitum aditivat. la care se utilizeaza urmatoarele tipuri de mixturi asfaltice: BAD 25.

cribluri sort 4/8.pietris si pietris concasat. Fiecare tip si sort de agregate trebuie depozitat separat in padocuri. . 3.bitum modificat cu polimeri de tipul elastomerilor termoplastici liniari. tabelul 8.02 mm sa fie de 20%.1. Art.. conform STAs 539. tabelul 3. Acestia se aplica in conformitate cu indicatiile din tabelul 1. 80%.C A P I T O L U L II NATURA. Pentru imbracaminti bituminoase se utilizeaza un maestec de sorturi din agregate naturale neprelucrate si prelucrate care trebuie sa indeplineasca. Nu se admite folosirea filerului aglomerat. Lianti 5. avand pante de scurgere. . 16/25(31). 33 . filerul trebuie sa corespunda prevederilor STAS 539 si conditiei suplimentare ca minimum de particule sub 0. prevazute cu platforme betonate. conditiile de calitate in conformitate cu prevederile standardelor dupa cum urmeaza: .1 mm) …………. conform SR 667. In cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre. coeficient de hidrofilie ……………………………… max. . Agregate 3. 8/16. 4. conform SR 662. Liantii care se utilizeaza la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse in prezentul caiet de sarcini sunt: . tabelul 2. min. inainte de a fi introduse in instalatia de preparare. tabelul 10. conform SR 667. Caracteristicile fizico-mecanice ale rocii de provenienta a agregatelor naturale de cariera trebuie sa fie conform SR 667.1. Filerul se depoziteaza in incaperi acoperite.nisip de concasare 0/4.nisip natural sort 0/4. . sorturi 4/8. 2%. ferite de umezeala sau in silozuri cu incarcare pneumatica. . Clasa minima a rocii din care s obtin agregatele naturale de cariera.bitum neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 si tip 80/100. Art. trebuie sa fie spalate in totalitate. 8/16 sau 16/25. CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR Art.bitum aditivat. umiditatea …………………………………………. max. conform SR 662. Aprovizionarea cu agregate naturale se va face dupa verificarea certificatelor de conformitate care atesta calitatea acestora. tabelul 5. care trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: finetea (continutul in parti fine 0. 5. Filer Filerul care se utilizeaza la imbracamintile rutiere bituminoase este de calcar sau de creta. 3. pentru evitarea amestecarii si impurificarii agregatelor. tabelul 10. a apei si pereti despartitori.2. 1%. in functie de clasa tehnica a drumului sau categoria strazii trebuie sa fie conform SR 667. Toate agregatele folosite la realizarea mixturilor asfaltice.

) se vor executa cu bitum modificat cu polimeri. Se va folosi numai bitum aditivat.3.1.tip D 60/80 sau Bitum modificat cu polimeri Bitum neparafinos pentru drumuri. 1 la prezentul caiet de sarcini. conform SR 754.2.strat de legatura Imbracaminte bituminoasa cu bitum aditivat . conform SR+ 754. pct.TIPUL IMBRACAMINTII BITUMINOASE Imbracaminte bituminoasa din mixtura asfaltica stabilizata cu fibre: . 1. Conform Normativului AND 549. etc.strat de legatura (fara fibre) .tip D 60/80 Bitum aditivat: . . In cazul utilizarii bitumului modificat se vor respecta prevederile Normativului AND 549 si cele din ANEXA nr.. pe drumuri de clasa tehnica I…III si pe strazi de categorie tehnica I si II. in cazul in care adezivitatea bitumului pur fata de agregate naturale este mai mica de 80% indiferent de clasa tehnica a drumului sau de categoria tehnica a strazii.tip D 80/100 – zona climaterica rece.1. conform SR 754: .strat de uzura si strat de legatura Imbracaminte bituminoasa cu bitum neparafinos pentru drumuri .tip D 60/80 – zona climaterica calda. . . Bitumul de baza folosit la prepararea bitumului aditivat tip D 60/80a si tip D 80/100a este bitumul D 60/80 si respectiv D 80/100.2. care trebuie sa corespunda prevederilor SR 754 si Normativului AND 537. In functie de calitatea bitumului si natura agregatelor. TIPUL LIANTULUI Bitum neparafinos pentru drumuri. 5.tip D 60/80a – zona climaterica calda. . la care se foloseste. 5.strat de uzura Imbracaminte bituminoasa cu bitum cu polimeri . 34 . In caz contrar se utilizeaza bitumaditivat. cu trafic greu si foarte greu si la alte lucrari speciale (locurile de parcare. . in scopul cresterii rezistentei la deformatii permanente la temperaturi ridicate si a rezistentei la fisurare la temperaturi scazute imbracamintile bituminoase.3.tip D 80/100a – zona climaterica rece Bitum neparafinos pentru drumuri. zone cu accelerari si decelelrari frecvente. . in cadrul testelor preliminare se va stabili utilitatea aditivarii bitumului. si 1.strat de uzura si strat de legatura Bitumul neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 si tip D 80/100 trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute de SR 754 si Normativul AND 537 si o adezivitate de minimum 80% fata de agregatele naturale utilizate la lucrarea respectiva.tip D 60/80 Bitum modificat Bitum modificat cu polimeri sau Bitum neparafinos pentru drumuri. conform SR 754.strat de uzura (cu adaos de fibre) Tabelul 1.

sa amelioreze adezivitatea bitumului fata de agregatele naturale. prevazute cu pompe de recirculare si eventual cu sistem de incalzire. 2 zile iar temperatura bitumului modificat pe perioada de depozitare trebuie sa fie de min. Aditivii care se intentioneaza a se utiliza. Se recomanda ca perioada de stocare sa nu depaseasca max. sistem de inregistrare a temperaturilor (pentru ulei si bitum). 5. cu respectarea prevederilor STAS 8877. astfel: bitumul se depoziteaza in rezervoare metalice prevazute cu sistem de incalzire cu ulei. Tipul de aditiv si dozajul acestuia in bitum se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de un laborator autorizat. Pentru fiecare aditiv la care se cere aprobarea. Bitumul. Aditivii trebuie sa fie agrementati tehnic reglementarilor in vigoare. Emulsia bituminoasa cationica se va depozita in rezervoare metalice verticale. curatate in prealabil.Prepararea bitumului aditivat se efectueaza conform Normativului AND 553.5. Aditivii trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii de baza: sa fie compatibili cu bitumul. Antreprenorul va prezenta agrementul tehnic si certificatul de conformitate a calitatii. sistem de inregistrare a temperaturii (pentru ulei si bitum). corozivi sau inflamabili. sunt fibre sau granule din 35 . sistem de recirculare sau agitare permanenta. pentru evitarea separarii componentelor si sistem de inregistrare a temperaturii. pompe de recirculare. Fibre Fibrele care pot fi folosite la prepararea mixturii asfaltice stabilizate cu fibre. prevazuti su sistem de incalzire cu ulei. 5. bitumul modificat cu polimeri si bitumul aditivat se depoziteaza separat. pentru executia imbracamintilor bituminoase. Art. pompe de recirculare. tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice impuse. vor fi supusi aprobarii Beneficiarului. Art.4. iar temperatura bitumului aditivat pe perioada de depozitare sa fie de (120…140)oC. fara a afecta celelalte caracteristici ale acestuia. sa fie stabili termic pana la min. bitumul aditivat se depoziteaza in rezervoare metalice prevazute cu sistem de incalzire cu ulei. Se recomanda ca perioada de stocare sa nu depaseasca 3 zile. cu compozitie si structura specifica polar-apolara. bitumul modificat cu polimeri se depoziteaza in recipienti metalici verticali. sa nu fie toxici. Aditivi Aditivii utilizati pentru prepararea bitumului aditivat folosit la executia imbracamintilor bituminoase sunt produse tensioactive. gura de aerisire. pe tipuri de bitum. Pentru amorsari si badijonari se va folosi emulsie bituminoasa cu rupere rapida sau bitum taiat. conform celor prevazute in declaratia de conformitate a calitatii emisa de producator. 200oC. 140oC. gura de aerisire. 6. 7.

1. cu respectarea urmatoarelor conditii tehnice: . Controlul calitatii materialelor inainte de anrobare Materialele destinate fabricarii mixturilor asfaltice pentru imbracamintile bituminoase.nisip natural sort 0/4*) .filer Beton asfaltic cu pietris concasat . C A P I T O L U L III MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR Art.criblura sort 4/8 si 8/16 criblura . conform reglementarilor in vigoare. 8/16 si 16/25 .criblura sort 4/8 si 8/16 .filer Beton asfaltic deschis cu criblura . Mixturile asfaltice atat pentru stratul de uzura cat si pentru stratul de legatura.3.filer 36 . 16/25 concasat . TIPUL MIXTURII ASFALTICE AGREGATE NATURALE UTILIZATE Mixturi asfaltice stabilizate cu .filer Betoane asfaltice bogate cu . Art. 8.epruvetele cilindrice tip Marshall se vor confectiona.. 9.1.nisip de concasare sort 0/4 . 5 si 6 din prezentul caiet de sarcini. Tabelul 2. 3. Tipul si dozajul de fibre in mixtura asfaltica se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de un laborator autorizat.nisip natural sort 0/4 . 8/16. in functie de intensitatea de trafic.filer Beton asfaltic rugos .nisip de concasare sort 0/4 . 8/16.nisip de concasare sort 0/4 . pentru asigurarea conditiilor aratate la art.celuloza. pot fi realizate integral din agregate naturale de cariera sau din amestec de agregate naturale de cariera si de balastiera.nisip natural sort 0/4*) . trebuie sa fie agrementate tehnic conform reglementarilor in vigoare.nisip de concasare sort 0/4 . se verifica in conformitate cu prescriptiile din standardele in vigoare ale materialelor respective si SR 174-2 pct.criblura sort 4/8.nisip de concasare sort 0/4 .pietris concasat sort 4/8. 4. iar incercarile pe epruvete cilindrice tip Marshall se vor face conform STAS 1338-2.nisip natural sort 0/4*) . Compozitia mixturilor 9. 16/25 .filer Beton asfaltic deschis cu pietris . la temperatura de 135÷5oC. functie de tipul mixturii asfaltice conform tabelului 2. bitumate sau nebitumate.pietris concasat sort 4/8.criblura sort 4/8 si 8/16 fibre .

Toate dozajele privind agregatele si filerul. II.nisip natural sort 0/4*) . sunt stabilite in functie de greutatea totala a materialului granular in stare uscata.Beton asfaltic deschis cu pietris .3…7. 7 si 8.7…6. II. 5. Studiul in face Antreprenorul in cadrul laboratorului sau autorizat sau il comanda la un laborator autorizat. daca nu are obiectiuni sau eventuale propuneri de modificare.0 6.4. 9. Compozitia mixturii asfaltice se stabileste pe baza unui studiu preliminar aprofundat. stabilita pentru fiecare categorie de mixtura. Beneficiarul.0…7.3 6. sustinuta de studiile si incercarile efectuate impreuna cu rezultatele obtinute se supune aprobarii Beneficiarului. 9. absorbtia de apa). numarul de lovituri va fi de 75 pentru straturile de imbracaminte la drumuri de clasa tehnica I.7…7. 9.5 I…V I…V I…III II…III I…II III II III IV…V I…IV I…IV I…III II…III I…II III II III IV 37 .3.5…7. III (respectiv strazi de categoria I.0 6. La confectionarea epruvetelor Marshall conform STAS 1338/1.5 6.0…7. densitatea aparenta. 9. 16/25 sortat . Tabelul 5.6.2 6. Continutul optim de liant se stabileste prin studii preliminare de laborator conform STAS 1338/1. 2. 6.5 5. tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice precizate in prescriptiile tehnice impuse de caietul de sarcini. indicele de curgere-fluaj la 60oC. Limitele procentelor sorturilor componente din agregate sunt date in tabelul 3. pentru cinci continuturi de liant repartizate de o parte si de alta a continutului de liant prestabilit. sau unele adaosuri. Dupa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa.7…7.5. 3.7…6.filer *) Conform notei de la tabelul 4. Granulozitatea agregatelor naturale care trebuie sa fie asigurata pentru fiecare tip de mixtura asfaltica este indicata in tabelul 4 si in figurile 1.3…7.3 6. III) si 50 lovituri pentru straturile de imbracaminte pentru celelalte clase si categorii. 2. 9.nisip de concasare sort 0/4 . inclusiv partile fine.pietris sort 4/8. 16a 6. dozajul de bitum se stabileste la masa totala a mixturii. Aceste studii comporta cel putin incercarea Marshall (stabilitate la 60oC.2. BAR 16a BAR 16 Strat de uzura BA 16m BA 16. accepta formula propusa de Antreprenor. 4. Formula de compozitie. TIPUL STRATULUI TIPUL MIXTURII ASFALTICE CONTINUTUL DE LIANT DIN MASA MIXTURII ASFALTICE % CLASA TEHNICA A DRUMULUI CATEGORIA TEHNICA A STRAZII MASF 8 MASF 16 BAR 16m.2 5. 8/16. 3 si trebuie sa se incadreze intre limitele recomandate in tabelul 5.

5…7.8 1.4 Strat de uzura Strat de legatura 9.cu dimensiunea maxima a granulei de 16 mm.0 4. de catre un laborator de specialitate autorizat. RAPORT FILER:LIANT (RECOMANDAT ) 1.5…7.8 1. BADPS 25a 6.0 4.8.7.5…1.6…1.Strat de legatura BA 8. Continutul optim de fibre se stabileste prin studii preliminare de laborator.0…5.8 1.1…1.0…7.8 0.0)% din masa mixturii asfaltice. BADPC 25a BADPS 25.5 4.0…5. Raportul filer-liant recomandat pentru tipurile de mixturi asfaltice este conform tabelului 6.0…5. BA 8a BA 25. TIPUL STRATULUI TIPUL MIXTURII ASFALTICE Betoane asfaltice rugoase Betoane asfaltice bogate in criblura: .cu dimensiunea maxima a granulei de 25 mm Beton asfaltic cu pietris concasat Betoane asfaltice deschise Tabelul 6.3…1. FRACTIUN STRAT DE UZURA STRAT DE LEGATURA I DE TIPUL MIXTURII ASFALTICE AGREGAT BA1 BAR1 BAD E 6 BA2 6 25 BADPC BADPS NATURAL BA8 BA1 5 BAR1 MA MAS BAP BAD 25 25 BA8 E DIN 6m BA2 6m SF8 F16 C16 25m BADPC BADPS a AMESTEC BA1 5a BAR1 BAD 25a 25a UL TOTAL 6a 6a 25a Filer si 11109-13 9-13 6-13 9-11 9-13 2-7 2-7 2-7 fractiuni 14 14 38 .6…1. Tabelul 3.3…1. in functie de tipul fibrei utilizate.0…5. BAD 25a BADPC 25.0 IV…V IV…V IV…V I…III I…V III…V IV…V IV IV IV I…III I…IV III…IV IV 9.5 5.0 4. tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice prevazute. Continutul de fibre active in mixturile asfaltice stabilizate cu fibre MASF si MASF 16 va fi in limitele (0.0 6. . BAPC 16a BAD 25m BAD 25. BA 25a BAPC 16.

TIPUL MIXTURII ASFALTICE MARIMEA OCHIULUI SITEI.39-53 40-55 25-37 42-66 28-45 BAR1 BA2 6 5 BAR1 BA25 6m a BAR1 6a 39 25 mm 16 mm 8 mm 4 mm . BADPS25a TRECERI PRIN SITE CU OCHIURI PATRATE – SR EN 933-2 9090-100 100 7290909573-90 90 100 100 100 90549566-85 61-74 44-59 66-82 42-61 100 80 100 56-78 42-66 40. Tabelul 4.din nisipuri sub 0.BAD25 m. CONFORM SR EN 9332 BAD25. BADPS25.% Filer si nisip fractiune a (0.% Pietris concasat cu dimensiu nea peste 8mm.1 mm.% Cribluri cu dimensiu nea peste 4mm.1…4) mm.% DIFERENTA PANA LA 100% 2245 3458 3960 47-61 4560 6375 - 5572 - - - - - - - - 1834 - 39-58 - - - - - - - - - - 39-58 NOTA: continutul de filer pentru betoanele asfaltice deschise este de minimum 2%.BADP BA8 MASF MASF BAPC1 C25 BA16m BA8a 8 16 6 BA16a BADPC25a. BA16 BAD25a.% Pietris sortat cu dimensiu nea peste 8mm.

5…4. 0 1.5 8.10 mm Zona de granulozitat ea amestecului de agregate naturale 30-55 22-42 18-35 11-25 9-13 30-55 22-42 18-35 11-25 9-13 61 3050 2040 1535 8-25 6-13 30-42 21-31 18-25 11-15 9-11 19-28 16-22 13-20 12-16 11-14 20-25 19-22 13-20 11-15 10-14 30-55 21-42 18-35 11-25 9-13 20-35 14-32 10-30 5-20 2-7 Figura 1 Figura 2 Figur Figura Figura Figura Figura a3 4 5 6 7 Figura 8 NOTA: La betoanele asfaltice bogate in criblura destinate stratului de uzura si la betoanele asfaltice deschise pentru stratul de legatura se foloseste nisip de concasaj sau un amestec de nisip de concasaj cu nisip natural. TIPUL TIPUL MIXTURII BITUMUL ASFALTICUI E CATEGOR IA TEHNICA A STRAZII CARACTERISTICILE PE EPRUVETE CILINDRICE TIP MARSHALL STABILIT INDICEL RAPOR DENSITAT ABS.5 1.5 1.5 6. din care nisipul natural este in proportie de maximum: 25% pentru BA8 si BA16 30% pentru BA25.5…4. 3 2. 3 1.5…4. 6 2300 2…5 2…5 BA8 BA25 BA8 Ba25a BA16 BA16a D60/80 D60/80 a D80/10 0 D80/10 0a D60/80 D60/80 a D80/10 0 D80/10 0a IV II III IV II III 8.4…4.5…4.mm mm kg/m3.0 7. A-TEA (S) E DE T EA DE LA CURGER S/I. 50% pentru BAD25. 0 2300 IV 5. E(I).2…3. 60OC.5 1.5 1. APARENTA APA.4…5.20 mm 0.5…4.63 mm 0.KN.0 40 . Tabelul 7. 6 2.5 7.5…3.3…4.KN.0 1.min %VOL MIN 6.0 1.0 1. 6 1.7…4.5 1.0 1.2 mm 1 mm 0.5…4.8…5.0…5.

5…3.5 0.3…4.8…5.0 8.5…3. 0 2300 3…5 BAPC16 BAPC16a 2300 IV 5. 0 1.5 1.5…4.5…4.5…4.5…4.5 BAR16 BAR16a 1.5…4.5 6.9…2.5…4.8…5.IV…V I D60/80 D60/80 a D80/10 0 D80/10 0a D60/80 D60/80 a D80/10 0 D80/10 0a D60/80 D60/80 a D80/10 0 D80/10 0a D60/80 D60/80 a D80/10 0 D80/10 0a D60/80 D60/80 a D60/80 D60/80 a II III I…II III IV 6.5…4.5 1.5…4.0 1. 3 2.0 1.5 1.5 2…5 41 . 6 1.1…3.5 8. 6 1. 0 2250 IV 4.1…5.0 1.0 1.5…4.5 2…5 BADPS2 5 BADPS2 5a IV 4.0 8. 0 1.0 1. 0 2. 3 2250 I…IV 4.5…4.0 1. 6 2.0 1. 6 2…5 I…IV 5. 5 2250 III…IV 4.5…4.5 0.5 1.5 1.5 1.9…2.0 1.0 9.5…4.0 1.0…3. 0 3.0…6.3…4.2…3. 6 1.5 BAD25 BAD25a 2…5 BADPC2 5 BADPC2 5a III…IV 4.5 1.5…3.6…5.0…3.5 7.

Zona granulometrica prescrisa pentru mixturile asfaltice BA 8 si BA 8a 42 .mm treceri % de masa 0.1 1 Site cu ochiuri patrate.100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 0. mm 10 100 Figura 1 .01 Site cu ochiuri patrate conform SR EN 933-2.

mm Figura 3 . mm 10 100 Figura 2 .01 Site cu ochiuri patrate conform SR EN 933-2.Zona granulometrica prescrisa pentru mixturile asfaltice BA 16.1 1 10 100 Site cu ochiuri patrate.mm 100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 0.1 1 Site cu ochiuri patrate.Zona granulometrica prescrisa pentru mixturile asfaltice BA 25 si BA 25a 43 .100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 0. BA 16m si BA 16a Site cu ochiuri patrate conform SR EN 933-2.mm treceri % de masa 0.01 treceri % de masa 0.

Zona granulometrica prescrisa pentru mixturile asfaltice BAR 16.01 treceri % de masa 0.mm 100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 0. mm 10 100 Figura 5 .100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 0.01 Site cu ochiuri patrate conform SR EN 933-2. mm Figura 4 . BAR 16m si BAR 16a Site cu ochiuri patrate conform SR EN 933-2.mm treceri % de masa 0.1 1 10 100 Site cu ochiuri patrate.Zona granulometrica prescrisa pentru mixtura asfaltica tip MASF 8 44 .1 1 Site cu ochiuri patrate.

mm treceri % de masa 0. mm Figura 7 .Zona granulometrica prescrisa pentru mixtura asfaltica tip BAPC 16. mm 10 100 Figura 6 .mm treceri % de masa 0.01 Site cu ochiuri patrate conform SR EN 933-2.Zona granulometrica prescrisa pentru mixtura asfaltica tip MASF 16 100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 0.1 1 Site cu ochiuri patrate.1 1 10 100 Site cu ochiuri patrate.01 Site cu ochiuri patrate conform SR EN 933-2.100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 0. BAPC 16a 45 .

mm Figura 8 . conditiile aratate in tabelele 7 si 8. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturior asfaltice se determina pe corpuri de proba tip Marshall si confectionate din mixturi asfaltice preparate in laborator pentru stabilirea dozajelor optime si din probe prelevate de la malaxor sau de la asternerea pe parcursul executiei.01 0.1 1 10 treceri % de masa 100 Site cu ochiuri patrate. caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum neparafinos pentru drumuri si cu bitum aditivat. se efectueaza conform SR EN 12697-27. In lipsa unor dispozitii contrare prevederilor caietului de sarcini speciale.1. BAD 25m. precum si din stratul gata executat.Zona granulometrica prescrisa pentru mixtura asfaltica tip BAD 25. Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul executiei lucrarilor. 10.Site cu ochiuri patrate conform SR EN 933-2. trebuie sa indeplineasca. 10. BADPC 25a.2.mm 100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 0. 46 . in timpul studiului de laborator si in timpul controalelor de fabricatie. BADPS 25a Art. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice 10. precum si din straturile imbracamintii gata executate.

min TIPUL MIXTURII ASFALTICE BA 16m BAR 16m BAD 25m 10. BAD 25a.absorbtie de apa. min TIPUL MIXTURII ASFALTICE BAR 16. BA 8. %.0 - - 9.volum de goluri la 120 de giratii. min Rezistenta la oboseala: numarul de cicluri pana la fisurare.3. BADPS 25a 5. MPa. BA 16.zona climaterica rece Rezistenta la oboseala: numarul de cicluri pana la fisurare la 15oC.5 2300 3…6 5. MPa.zona climaterica calda . la 15oC. BA BADPC 25. BAR 16a. BA 25a BADPS 25. BADPC 25a. max.fluaj dinamic la 40oC si 1800 pulsuri. . BA 8a. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum modificat trebuie sa se incadreze in limitele din tabelul 9.0…3.densitate aparenta. max.stabilitate (S) la 60oC.5 7600 - 4200 3600 - 3600 3000 4 x 10-3 10.0 2. BA 16a.volum de goluri la 80 de giratii.0 - 5.5 2900 4500 - 2800 4500 - 4000 4 x 103 47 .volum de goluri la 120 de giratii. CARACTERISTICA Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall: .5 2350 3…5 8. CARACTERISTICA Caracteristici pe cilindri confectionati la presa de compactare giratorie: . min: . min.5 2350 2…5 10.0…3. min . % vol.0 2. Caracteristici pe cilindri confectionati cu presa de compactare giratorie: . max Modulul de elasticitate la 15oC. Rezistenta la deformatii permanente: .Tabelul 8.volum de goluri la 80 de giratii.indice de curgere (I) la 60oC. mm .fluaj dinamic la 40oC si 1800 pulsuri.0 2.0 - 9. 10-4 mm. %. KN. BAD 25. Tabelul 9. 25. kg/m3. %. 10-4 mm. max . max . max Rezistenta la deformatii permanente: . Modulul de elasticitate la 15oC.0…3. %.

max TIPUL MIXTURII ASFALTICE MASF 8 MASF 16 0. max .9 si 10 se determina conform metodologiilor prevazute de reglementarile tehnice in vigoare.0 6. 10-4 mm. CARACTERISTICA Test Schellenberg.4. % Rezistenta la deformatii permanente: .3000…6000. max .fluaj dinamic la 40oC si 1800 pulsuri.2 0.0 <4.0 <7. Tabelul 10. 2 – Zona climaterica rece.1500…3000.0 4.0 6.5 2300 3…4 7 1.0 4.volum de goluri.0 60oC3) 8.0 4. %. KN.1500…3000.5…3.0 2. max . MPa.0 8.<1500. 48 .5 45oC2) 6.000 Temperatura 10.0 8.0 4. Viteza de deformatie la ornnieraj (VDOP).0 7.<1500.0 3. max .0 3600 1200 6. Caracteristicile prevazute in tabelele 8. ale mixturilor asfaltice cu bitum.5.5…3. max. Testul Schellenberg se efectueaza conform anexei 2. bitum modificat si bitum aditivat se face conform STAS 1338-1 si STAS 1338-2. Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall: .0 <7. min Deformatia permanenta la oboseala (3600 impulsuri) la 15oC.0 8. max .000 Temperatura 45oC2) 6. 10. max.Vehicule de transport marfa si autobuze.5 <3.2 7 1.0 2.3000…6000. max . in 24 h.10.0 7. mm: Numarul mediu de vehicule1): .0 3.5 <3. min. mm/h: Numarul mediu de vehicule1): .indice de curgere (I) la 60oC.0 <2.>6000 Adancimea fagasului.0 5. Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete cilindrice tip Marshall. min . calculat pentru traficul de perspectiva.0 <2.6. 10-4.0 5. mm . Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre trebuie sa se incadreze in limitele din tabelul 10. 10.stabilitate (S) la 60oC.0 9.densitate aparenta. kg/m3.0 <4.>6000 Modulul de elasticitate la 15oC.5 6. 3 – Zona climaterica calda.5 2300 3…4 10.0 4000 1000 NOTA: 1. .0 60oC3) 8.

11. Pentru controlul temperaturii. corectia de umiditate. incalzirea si dozarea bitumului. variaza cu temperatura astfel incat la 150oC…180oC. dozare gravimetrica sau volumetrica a bitumului si filerului. in procesul tehnologic.7. rezervoarele calde.1. respectiv corelarea cantitatii de agregat natural total cu cantitatea de bitum introdusa in uscator-malaxor se face automat. In cazul instalatiilor in flux continuu. Extragerea si recuperarea bitumului din mixtura. 11.1. in scopul evitarii modificarii caracteristicilor liantului. evitandu-se supraincalzirea acestuia.09…1. Resortarea este obligatorie pentru instalatiile in flux discontinuu. Se excepteaza verificarea bitumului din mixturile asfaltice tip MASF. 1 kg de bitum rutier are un volum de (1. SR EN 12697-3 si SR EN 12697-4.2.1. 11.2. a agregatelor naturale si a mixturii asfaltice si sa sigure o precizie a dozarii de +3% pentru agregatele naturale si de +2% pentru bitum si filer. Bitumul continut in mixtura asfaltica prelevata pe parcursul executiei lucrarilor. 11. Centralele de preparare trebuie sa fie automatizate si dotate cu dispozitive de predozare. uscare. Prelevarea mixturii asfaltice se face conform SR EN 12697-27. 11.1. Statia de asfalt trebuie sa aiba rezervoare pentru depozitarea unei cantitati de bitum mai mare sau cel putin egala cu media zilnica de consum. iar pregatirea probelor de mixtura asfaltica in vederea extragerii bitumului din mixtura asfaltica se face conform SR EN 12697-28. pe computer. de la malaxor sau de la asternere. Statia de asfalt Statia de asfalt va trebui sa fie dotata si sa prezinte caracteristici tehnice care sa permita obtinerea performantelor cerute de diferitele categorii de mixturi prevazute de Caietul de sarcini.2.1. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice 11. aceasta trebuie dotata cu sisteme de inregistrare si afisare a temperaturii bitumului. In cazul in care nu se dispune de aparatura prevazuta de SR EN 12697-3 sau SR EN 12697-4.3. trebuie sa prezinte un punct de inmuiere IB cu maximum 9oC mai mare decat bitumul initial utilizat pa prepararea mixturii asfaltice respective. pentru determinarea acestuia.2. recipientele de bitum si echipamentul de uscare trebuie sa fie dotate cu 49 . In cazul dozarii volumetrice a bitumului se va tine seama de faptul ca densitatea acestuia.2. Indiferent de tipul instalatiei. recuperarea bitumului se face conform STAS 1338-2. se face conform SR EN 12697-1. resortare si dozare gravimetrica a agregatelor naturale. Determinarea punctului de inmuiere IB se face conform STAS 60. Art. 11. Stocarea. precum si dispozitiv de malaxare fortata a agregatelor cu liantul bituminos. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa aiba capacitatea de fabricatie de minimum 80 t/h la o umiditate de 5%.11) l. Fiecare dintre rezervoare trebuie sa aiba un indicator de nivel gradat si un dispoztiv de incalzire a liantului pana la temperatura necesara.1.10. Se interzice incalzirea agregatelor naturale si a bitumului peste 190oC. 11.

Stocarea si dozarea filerului. Daca. cuva malaxorului nu 50 . etichetate. Abaterea pentru continutul de bitum fata de dozajul stabilit prin reteta aprobata de proiectant privind compozitia mixturii asfaltice este de +0. Tabelul 11. Zona in care sunt depozitate agregatele trebuie sa fie usor accesibila si cu scurgerea apelor asigurata.3.3. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa fie dotata cu un sistem automat de alimentare si dozare a bitumului. Agregatele trebuie sa fie dozate gravimetric iar instalatia de dozare trebuie sa permita alimentarea agregatelor conform retetei aprobata de proiectant privind compozitia mixturii asfaltice. Antreprenorul va trebui sa asigure stocarea a cel putin o treime din agregatele necesare lucrarii pentru un an de lucru.5.1…0. in silozuri de tip descoperit. Datele privind verificarile trebuie trecute intr-un registru specific. cu abaterile admise fata de granulozitatea prescrisa din tabelul 11 (conform SR 174-2. Malaxarea Instalatia de preparare a mixturilor trebuie sa fie echipata cu un malaxor capabil de a produce mixturi asfaltice omogene. 11. avand in vedere ca depozitele nu trebuie sa fie mai inalte de 6 m si cu un raport de lungime /latime de 3 m. Platformele trebuie sa fie pavate (cu beton de ciment sau asfalt.2 0…0.1 ABATERI ADMISE FATA DE DOZAJ. a caror functionare trebuie verificata frecvent.5 11. care sa permita dozarea filerului. cu toleranta (pe volum) de 1. uscarea si incalzirea agregatelor. pe platforme amenajate cu pereti despartitori pentru evitarea contaminarii sorturilor.4. FRACTIUNEA .4.63 0.2. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de echipamentul mecanic necesar pentru alimentarea uniforma a agregatelor astfel incat sa se mentina o productie constanta. 11. Stocarea. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice va fi dotata si cu echipamentul mecanic necesar pentru uscarea si incalzirea agregatelor. Nu se admite folosirea filerului aglomerat. 11.termometre. 11.5% fata de dozajul din reteta aprobata de proiectant. tabel 4). dozarea.4. % ±5 ±5 ±5 ±5 ±4 ±3 ±2 ±1.1. Depozitarea se va face pe sorturi. 11.20…0. La statia de asfalt. mm 25…31. astfel incat sa permita depozitarea volumului de agregate necesar lucrarilor.3%.4.5 16…25 8…16 4…8 1…4 0.3. 11. filerul trebuie sa fie depozitat in silozuri prevazute cu dispozitive de alimentare si extragere corespunzatoare (pneumatica).2. si suficient de late.

2. acesta va trebui sa fie incalzit. Daca se foloseste buncar de stocare. Conditia pentru autorizare o constituie si existenta tuturor dotarilor si amenajarilor la statie.2. Instalatia trebuie sa fie prevazuta cu un sistem de blocare pentru impiedicarea golirii malaxorului inainte de terminarea duratei de malaxare. observatii vizuale. in limitele tolerantelor admise. O atentie deosebita se va da in special respectarii prevederilor privind continutul de liant si se va urmari prin. amenajarea corespunzatoare a depozitelor de agregate (betonarea platformelor. asigurarea scurgerii si indepartarii apelor. Temperaturile din partea superioara a intervalului se utilizeaza la executia imbracamintilor rutiere bituminoase in zone climatice reci (vezi fig.).6. Durata de malaxare va fi functie de tipul de instalatii de preparare si tipul de mixturi si se va stabili in cadrul operatiunii de reglare a statiei de asfalt inaintea inceperii fabricatiei. 51 . 12. Autorizarea statiei de asfalt. ca dispozitivele de masurare a temperaturilor sunt etalonate si ca malaxorul functioneaza corespunzator. Beneficiarul va verifica punerea ei in functiune dupa ce va constata ca debitele materialelor constituiente permit obtinerea amestecului prescris. a depozitelor la statie si a celor intermediare. etc. Trebuie evitata incalzirea prelungita a bitumului sau reincalzirea aceluiasi bitum de mai multe ori.165oC la 175oC pentru mixturi cu bitum D 60/80.2. pct. 13.160oC la 170oC pentru mixturi cu bitum D 80/100. existenta peretilor despartitori intre sorturile de agregate. si tabel 1. 13. Toleranta admisa a temperaturii bitumului este de +3oC. Stocarea si incarcarea mixturilor. statia de asfalt care va fi utilizata la realizarea lucrarilor. ca anrobarea celor mai mari granule sa fie asigurata intr-un mod corespunzator. acestea se vor completa sau se vor reface inainate de autorizarea statiei de asfalt de catre proiectant. suprafete suficiente de depozitare. La iesirea din lamaxor trebuie amenajate dispozitive si luate masuri speciale pentru evitarea segregarii mixturii asfaltice in timpul stocarii si/sau la incarcarea in mijloace de transport. ea trebuie sa fie prevazuta cu o capota pentru a impiedica pierderea prafului prin dispersie. . Art. fara pierderi de materiale. Daca amenajarile nu sunt terminate sau prezinta deficiente. a cailor de acces la depozite si la instalatia de preparare a mixturilor. Art. Inaintea inceperii executiei.1. Antreprenorul trebuie sa supuna acceptarii Beneficiarului lucrarii. Fabricarea mixturilor asfaltice Fabricarea mixturilor asfaltice pentru imbracamintile rutiere bituminoase va trebui realizata numai in statii automate de asfalt. 9). 11.este inchisa. 13. temperaturile diferitelor tipuri de bitumuri la prepararea mixturilor asfaltice trebuie sa fie cuprinse intre urmatoarele valori: . Conform SR 174-2.

calibrarea dozatorului pentru filer.5% si trebuie verificat cel putin o data pe zi. pct. 14. 13.170oC…190oC pentru mixturi cu bitum D 60/80 . cu filerul rece. Dupa autorizarea statiei de asfalt de catre Beneficiarul lucrarii.165oC…180oC pentru mixturi cu bitum D 80/100 Temperaturile din partea superioara a intervalului se utilizeaza la executia imbracamintilor rutiere bituminoase in zone climaterice reci (vezi figura 9).4. Se interzice incalzirea agregatelor peste 190oC pentru a evita arderea liantului. Temperaturile din partea superioara a intervalului se utilizeaza la executia imbracamintilor rutiere bituminoase in zone climatice reci (vezi fig. si tabel 1. atunci este necesara determinarea penrtratiei acestuia. trebuie sa nu depaseasca 0. tinand seama de racirea care are loc in timpul transportului si a asteptarilor in conditiile climatice concrete. 52 . a dispozitivelor de masurare a temperaturilor. Art. . in limitele de toleranta din tabelul 11. astfel incat curba de granulozitate a a mestecului de agregate naturale obtinuta. temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor trebuie sa fie intre urmatoarele valori: .155oC…170oC pentru mixturi cu bitum D 80/100. Dupa incalzirea agregatelor naturale in uscator. Daca penetratia bitumului nu este corespunzatoare se renunta la utilizarea lui. si tabel 1. Conform SR 174-2 pct. calibrarea dozatorului pentru liant. Continutul de apa al agregatelor dupa uscare. Conform SR 174-2. Se introduce bitumul incalzit.2. Incalzirea agregatelor naturale se va face in uscatorul instalatiei de preparare a mixturilor afaltice. sa corespunda celei calculate in laborator.2. temperatura agregatelor naturale in uscator trebuie sa fie intre urmatoarele valori: . sa se asigure temperatura ceruta la asternerea si compactarea mixturii.3. 2. verificarea functionarii malaxorului. Durata de amestecare este in functie de tipul instalatiei si trebuie sa fie suficienta pentru realizarea unei anrobari complete si uniforme a agregatelor naturale si a filerului cu liantul bituminos. 14. Antreprenorul trece la operatiuni de reglare si etalonare: calibrarea dozatoarelor calde si reci pentru agregate.2.160oC…180oC pentru mixturi cu bitum D 60/80. predozatoarele instalatiei de preparare a mixturilor asfaltice trebuie reglate prin incercari. Inainte de autorizarea statiei de asfalt. conform dozajelor stabilite si se introduc in malaxor unde se amesteca.Daca totusi din punct de vedere tehnologic nu a putut fi evitata reancalzirea bitumului. Reglarea instalatiei de preparare a mixturilor asfaltice 14.2. dozat separat. verificarea ecranului dozatorului.2. acestea se resorteaza pe ciururile instalatiei apoi se cantaresc. dozat in prealabil si se continua amestecarea. 9). 13.2.Nu se vede Temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor va fi stabilita astfel ca.1.2. 13.

Art. urmare reglajelor. Autorizatia de punere in exploatare va fi data de proiectant dupa ce va constata ca debitele fiecarui constituient permit sa se obtina amestecul prescris in limitele tolerantelor admise.3. Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plata pentru imobilizarea utilajului si/sau a personalului care-l deserveste. dupa care sa supuna din nou aprobarii Beneficiarului autorizatia de punere in exploatare.5. Daca. FAZA NATURA CONTROLULUI SAU VERIFICARII CATEGORIA CONTROLULUI * A B C X X X FRECVENTA CONTROLULUI SAU A VERIFICARII Pentru fiecare tip de produs Inaintea inceperii fabricatiei fiecarui tip de mixtura La inceputul campaniei de lucru sau ori de cate ori se utilizeaza alte agregate Permanent Permanent X La inceputul fiecarei zile de lucru Zilnic sau ori de cate ori se observa o calitate necorespunzatoar e a mixturilor asfaltice StuStudiul compozitiei mixturii diu Exe. Tabelul 12.4. inainte de adaugarea liantului (aceasta trebuie corelata cu dozajul de bitum stabilit pentru mixtura. inclusiv e stabilirea duratei de malaxare Incadrarea agregatelor in zona de granulozitate indicata in caietul de sarcini pentru tipul de mixtura asfaltica proiectat. anumite aparate sau dispozitive ale instalatiei se dovedesc defectuoase. verificari de rutina in timpul executiei si verificari in cadrul receptiei la terminarea lucrarilor. 15. sa efectueze din nou reglajul. 14. 14.14.Controlul reglajului instalatiei de cuti preparare a mixturii. cu frecventa mentionata in tabelul 12. cu atat mai mult in caz de anulare a autorizatiei. inclusiv starea de curatenie (continutul de impuritati) a agregatelor Temperatura liantului la introducerea in malaxor Temperatura agregatelor naturale uscate si incalzite la iesirea din toba de uscare Functionarea corecta a dispozitivelor de cantarire sau dozare Granulozitatea amestecului de agregate naturale la iesirea din malaxor. in tot timpul cat dureaza operatiunile pentru obtinerea autorizatiei de punere in exploatare. Antreprenorul va trebui sa le inlocuiasca. Controlul fabricatiei Controlul calitatii mixturilor asfaltice trebuie facut prin verificari preliminare. inclusiv abaterile admisibile la continutul de liant) X X X X 53 .

Lucrari pregatitoare 17. precum si pe vreme rece (+10oC…+15oC).din caietul de sarcini.1. cu tolerantele admise indicate in tab.2.2.Temperatura mixturilor asfaltice la preparare Incadrarea dozajului de bitum in dozajul stabilit in laborator Verificarea compozitiei mixturii asfaltice: granulozitatea agregatelor si dozajul de bitum. care trebuie sa fie curatate de orice corp strain si uscate inainte de incarcare. in functie de productivitatea statiei C A P I T O L U L IV MODUL DE PUNERE IN OPERA Art. astfel incat sa fie evitate intreruperile procesului de executie a imbracamintii. Fluaj Densitatea aparenta Marshall Absorbtia de apa Marshall X X In fiecare ora a programului de lucru Zilnic. Volumul mijloacelor de transport.2. 16. Transportul mixturilor asfaltice 16. La distante de transport mai mari de 20 km sau cu durata de peste 30 minute. In cazul stratului suport din macadam.2. Pregatirea stratului suport 17. indiferent de anotimp. urmarindu-se degajarea pietrelor de surplusul agregatelor de colmatare. care trebuie sa fie conform proiectului de executie. Inainte de astenerea mixturii. Dupa curatare se vor verifica.1. autobasculantele trebuie acoperite cu prelate speciale. prin extractii Zilnic X X Cate o proba de 20 kg la fiecare 200-400 to de mixtura. imediat dupa incarcare. Art. praful si orice poate afecta legatura intre stratul suport si imbracamintea bituminoasa trebuie indepartata. Materialele neaderente.) este interzisa. cotele stratului suport.1.1. Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate. este determinat de productivitatea instalatiei de preparare a mixturii asfaltice si de punerea in opera. 16. se efectueaza cu autocamioanele cu bene metalice bine protejate pentru eliminarea pierderilor de temperatura. 17. stratul suport trebuie bine curatat. acesta se curata si se matura. 17. care trebuie sa corespunda dozajelor stabilite de laborator. 54 .10. 11 si la pct.1. Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta (motorina. etc. Caracteristicile fizico-mecanice: Stabilitatea la 60oC Indicele de curgere. pacura.

18. pentru strat de uzura pe strat de legatura cand stratul de uzura se executa la interval mai mare de trei zile de la executia stratului de legatura.In cazul in care stratul suport este constituit din imbracaminti existente. Amorsarea stratului suport se va face cu un dispozitiv special. ramasa dupa aplicarea amorsajului.1. cantitatea de bitum pur. In cazul in care stratul suport de beton de ciment prezinta fisuri sau crapaturi se recomanda acoperirea totala a zonei respective cu straturi bituminoase.4.5. Materialele geosintetice se aplica pe un strat nou de mixtura asfaltica in grosime de minimum 2 cm. 17. dupa caz.3. Suprafata stratului suport trebuie sa fie uscata.2.4. fie prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtura asfaltica. cand grosimea totala a straturilor rutiere din mixturi asfaltice este mai mica de 15 cm.2. 17. Liantul trebuie sa fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturii asfaltice.2. conform prevederilor din proiectul de executie. Amorsarea 17. La utilizarea bitumului tip D 60/80 asternerea se face pana la 15 septembrie. In functie de natura stratului suport. Punerea in lucru a geogrilelor si/sau a materialelor geotextile combinate se va face conform prevederilor din Anexa nr.3…0.2. 17. 17. Asternerea mixturilor asfaltice se face in perioada martie-octombrie la temperaturi atmosferice de peste 10oC. 5.5) kg/mp. Art.2. La imbracamintile bituminoase executate pe strat suport de beton de ciment sau macadam cimentat. La executarea imbracamintilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru si stratul suport cu o emulsie de bitum cationica cu rupere rapida.1. 17. Asternerea 18.2. Dupa amorsare se asteapta timpul necesar pentru punerea si uscarea emulsiei bituminoase. rosturile se acopera pe o latime de minimum 50 cm cu geosintetice sau alte materiale agrementate tehnic.1. 55 .1. 17.3. Compactarea si umiditatea trebuie sa fie uniforma pe toata suprafata stratului suport. Stratul suport se va amorsa obligatoriu in urmatoarele cazuri: pentru strat de legatura pe stratul de baza din mixtura asfaltica sau pe stratul suport din imbracaminti asfaltice existente. Caracteristicile emulsiei trebuie sa fie de asa natura incat ruperea sa fie efectiva inaintea asternerii mixturii bituminoase. trebuie sa fie de (0. fie prin frezare.2. 4 si Anexa nr. Amorsarea se va face in fata finisorului la o distanta maxima de 100 m. 17. armate cu geosintetice. aducerea acestuia la cotele prevazute in proiectul de executie se realizeaza. care poate regla cantitatea de liant pe metru patrat in functie de natura stratului suport. in conditiile unui timp uscat.

2. Mixtura asfaltica trebuie asternuta continuu. conform prevederilor de la pct. Grosimea maximala a mixturii raspandite printr-o singura trecere este cea fixata de caietul de prescriptii speciale sau de proiectant. TIPUL LIANTULUI D 60/80 D 80/100 TEMPERATURA MIXTURII ASFALTICE LA ASTERNERE oC min. in functie de tipul liantului. temperaturile prevazute in tabelul 13. in buncarul finisorului. Aceasta operatie se face in afara zonelor pe care exista sau urmeaza a se asterne mixtura asfaltica. atat din punct de vedere al grosimii cat si cel al afanarii.18. Capatul benzii intrerupte se trateaza ca rost de lucru transversal. latimea benzilor de asternere si pozitia rosturilor longitudinale ce urmeaza sa fie executate. Atunci cand acest lucru nu este posibil.7. dupa realizarea unui sector experimental. In cazul unor intreruperi accidentale care conduc la scaderea temperaturii mixturii ramasa necompactata in amplasamentul repartitorului. cu repartizatoare-finisoare prevazute cu sistem de nivelare automat pentru drumurile de clasa tehnica I. la propunerea Antreprenorului. Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare. ca urmare a unei intreruperi accidentale. se procedeaza la scoaterea acestui utilaj din zona de intrerupere. II si III si care asigura o precompactare. 18.8. Asternerea se va face pe intreaga latime a caii de rulare. 18. In acelasi fel se va proceda si cu mixturile asfaltice care se racesc in buncarul finisorului. Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de sosire a mixturilor de la statie si cat se poate de constanta ca sa se evite total intreruperile. Asternerea mixturilor asfaltice se efectueaza numai mecanizat. ramase in capatul benzii. In cazul lucrarilor executate in spatii inguste (zona casetelor) asternerea mixturilor asfaltice se poate face manual. mm Inceput 140 135 Sfarsit 110 100 Masurarea temperaturii va fi efectuata din masa mixturii.4. Concomitent se efectueaza si curatirea buncarului si grinzii vibratoare a repartizatorului. se compacteaza imediat suprafata nivelata si se indeparteaza resturile de mixturi. 56 .6.5.10. cu ajutorul unui aport de material proaspat depus inainte de compactare. 18. imediat dupa asternere. Mixtura asfaltica trebuie asternuta continuu pe fiecare strat si pe toata lungimea unei benzi programata a se executa in ziua respectiva. Antreprenorul supune aprobarii Beneficiarului. Antreprenorul trebuie sa dispuna de un personal calificat pentru a corecta eventualele denivelari. 18. Tabelul 13. 18. 18. 18. in mod uniform. pana la 120oC.3. Mixturile asfaltice a caror temperatura este sub cea prevazuta in tabelul 13 vor fi refuzate si evacuate urgent din santier. 145 140 TEMPERATURA MIXTURII ASFALTICE LA COMPACTARE oC.

iar mixtura pentru banda adiacenta se asterne. zonele aferente rostului de lucru. 19. in functie de performantele acestora. se recomanda sa fie in forma de V. astfel incat sa se obtina o grosime constanta a acestuia. cu alternarea. Legatura transversala dintre un strat de asfalt nou si un strat de asfalt existent al drumului se va face dupa decaparea mixturii din stratul vechi. Suprafata nou creata prin taiere va fi amorsata.5%. rosturile de lucru ale straturilor se vor executa intretesut. Compactarea 19. 18. astfel incat sa se obtina un grad de compactare conform tabelului 15.9. cu panta de 0. pe o lungime variabila in functie de grosimea noului strat. pana la nivelul superior al ambelor straturi (nou si existent). In cazul rostului longitudinal. Art. La reluarea lucrului pe aceeasi banda sau pe banda adiacenta. urmata de asternerea si compactarea noii mixturi asfaltice. longitudinal si/sau transversal. astfel incat sa apara rostul. Operatia de compactare a mixturilor asfaltice se realizeaza cu compactoare cu pneuri si compactoare cu rulouri netede. utilizand mixturi asfaltice preparate in conditii similare cu cele stabilite pentru productia curenta. longitudinale si transversale. La compactarea mixturilor asfaltice se aplica tehnologii corespunzatoare. Rosturile de lucru longitudinale si transversale ale stratului de uzura se vor decala cu minimum 10 cm fata de cele ale stratului de legatura. In buncarul utilajului de asternere. care sa asigure caracteristicile tehnice si gradul de compactare prevazute pentru fiecare tip de mixtura asfaltica si fiecare strat in parte.1. prevazute cu dispozitive de vibrare adecvate. taierea nu mai este necesara. La executarea imbracamintilor bituminoase o atentie deosebita se va acorda realizarii rosturilor de lucru. care trebuie sa fie foarte regulate si etanse. depasind rostul cu 5…10 cm.11. Incercarile de etalonare vor fi efectuate sub responsabilitatea Antreprenorului.10. 57 . operatie dupa care se efectueaza compactarea pe noua banda. trebuie sa existe in permanenta. numarul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate. acest surplus de mixtura repartizata. Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut se determina.18. suficienta mixtura necesara pentru a se evita o raspandire neuniforma a materialului. cand benzile adiacente se executa in aceeasi zi. lor. 19. impingandu-se inapoi cu o racleta. Atunci cand exista si strat de baza bituminos sau din materiale tratate cu liant hidraulic. Completarea zonei de unire se va face cu o amorsare a suprafetei.2. 18. astfel incat sa rezulte o muchie vie verticala. de tipul si grosimea stratului de imbracaminte. In plan liniile de decapare. pe un sector experimental. Aceasta experimentare se face inainte de inceperea asternerii stratului in lucrarea respectiva. Beneficiarul poate cere interventia unui laborator autorizat. se taie pe toata grosimea stratului. la 45o.

fara ca aceasta sa fie inferioara celei minime fixata in articolul precedent.1.4. Antreprenorul propune Beneficiarului: sarcina si alte specificatii tehnice ale fiecarui utilaj. etc. Numarul atelierelor de compactare se va stabili in functie de dotarea Antreprenorului cu compactoare (grele. 19.) si de numarul punctelor de asternere-compactare. TIPUL STRATULUI ATELIERE DE COMPACTARE A B Compactor cu Compactor cu Compactor cu pneuri de 160 KN rulouri netede de rulouri netede de 120 KN 120 KN Numar de treceri minime 10 4 12 12 4 14 Strat de uzura Strat de legatura Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie. 19. Urmare acestor incercari. din SR 174-2. in jurul gurilor de scurgere sau ale caminelor de vizitare. 19. in fiecare punct al stratului. Pe sectoarele in rampa. viteza de mers a fiecarui utilaj. Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie astfel executata astfel incat sa se obtina valori optime pentru caracteristicile fizicomecanice de deformabilitate si suprafatare. primele treceri efectuandu-se in zona rostului dintre benzi. 58 . presiunea de umflare a pneurilor si incarcatura compactorului. Compactarea se executa pentru fiecare strat in parte. in tandem. 18. pentru obtinerea gradului de compactare prevazut se considera ca numarul minim de treceri ale compactoarelor uzuale este cel mentionat in tabelul 14. Compactarea se executa in lungul benzii.7. Conform pct. Tabelul 14. prima trecere se face cu utilajul de compactare in urcare. in special in lungul bordurilor.care sa efectueze testele de compactare necesare.6. temperatura de asternere. iar micile denivelari care apar pe suprafata imbracamintii vor fi corectate dupa prima trecere a rulourilor compactoare pe toata latimea benzii. Suprafata stratului se controleaza in permanenta. Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri. planul de lucru al fiecarui utilaj. 2. pe cheltuiala Antreprenorului. Locurile inaccesibile compactorului. Metoda de compactare propusa va fi considerata satisfacatoare daca se obtine pe sectorul experimental gradul de compactare minim mentionat la pct.4. cu o viteza mai redusa la inceput pentru a evita valurirea imbracamintii si nu se vor indeparta mai mult de 50 m in spatele repartizatorului. 19.3.5. pentru a asigura un numar de treceri pe cat posibil constant. 19. apoi de la marginea mai joasa spre cea ridicata. se compacteaza cu maiul mecanic sau cu maiul manual.4.

kg/m3. temperaturile mixturilor asfaltice la sternere si compactare: cel putin de doua ori pe zi.3. 21.1 mm.stropire cu emulsie cationica cu 60% bitum diluat cu apa (0. min.raspandire de nisip 3…5 kg/mp.raspandire de nisip (de preferinta de concasaj) 3…5 kg/mp. in functie de productivitatea instalatiei.8. . 20. 21. GRAD DE COMPACTAR E. Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie. aceasta realizandu-se numai cu aprobarea Beneficiarului. . Protejarea se va face prin stropire cu bitum sau cu emulsie cationica. Verificarea caracterisiticilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se face pe epruvete Marshall prelevate de la malaxor sau de la asternere. . modul de executie a rosturilor: zilnic. 59 . Verificarea calitatii stratului bituminos executat se va face pe o placa de minimum (40x40) cm pentru fiecare 7000 m2 suprafata executata (conform SR 174-2: 1997/C1:1998) pe care se vor determina urmatoarele caracteristici: . . Controlul punerii in opera 21.2.1. TIPUL MIXTURII ASFALTICE DENSITATEA APARENTA. cu rupere rapida cu 60% bitum diluat cu apa (o parte emulsie cu 60% bitum pentru o parte apa curata nealcalina) si raspandire de nisip 0…4 mm cu un continut cat mai redus de praf. Art.8-1) kg/mp. pentru stratul de uzura si stratul de legatura: densitatea aparenta absorbtia de apa gradul de compactare Aceste caracteristici trebuie sa fie conforme cu cele din tabelul 15. in urmatoarele cantitati: a. modul de compactare: zilnic. trebuie sa se verifice cu frecventa mentionata mai jos urmatoarele: pregatirea stratului suport: zilnic la inceperea lucrarilor pe sectorul respectiv. min ABSORBT IA DE APA.La toate tipurile de mixturi asfaltice. In cursul executiei imbaracamintilor rutiere bituminoase. suprafata imbracamintei va fi protejata. indiferent de tipul mixturii. 21. pe baza constatarilor pe teren. Tabelul 15.19. Tratarea suprafetei imbracamintei Pentru sectoarele ce se executa dupa 1 octombrie sau executate inainte de aceasta data in zone umbrite si cu umiditate excesiva sau cu trafic redus. sub 0.5 kg/mp.stropire cu bitum 0. Art. %. inainte de compactare: cate o proba de 20 kg pentru fiecare 200…400 to de mixtura asfaltica.

II si categoria tehnica a strazii I.0 6.5 <2.0 8. NUMARUL MEDIU DE VEHICULE 1) < 1500 1500…1300 3000…6000 >6000 VITEZA DE DEFORMATIE LA ORNIERAJ (VDOP).4. conform metodologiei stabilite de reglementarile tehnice in vigoare. 21. in functie de trafic sunt prezentate in tabelul 16. la temperatura de 45oC pentru zona climaterica rece si respectiv de 60oC pentru zona climaterica calda. BAD 25. Mixtura asfaltica stabilizata cu fibre: MASF 8 MASF 16 Beton asfaltic rugos: BAR 16 m BAR 16a BAR 16 Beton asfaltic bogat in criblura: BA 16m BA 8a. In cursul executiei compactarii.0 7. TEMPERATURA 45oC 60oC 6. Antreprenorul trebuie sa vegheze in permanenta la: etapele executiei sa fie cele stabilite la incercari. Rezistenta la deformatii permanente se masoara prin determinarea vitezei de deformatie la ornieraj si/sau adancimea fagasului.0 9.0 3. BAPC 16a. BA 16. utilajele prescrise atelierului de compactare sa fie efectiv pe santier si in functiune continua si regulata. mm.4.1.0 <4. max. BA 25a. in 24 h calculate.5 ADANCIMEA FAGASULUI. pentru clasa tehnica a drumului I.La MASF 8 . max TEMPERATURA 45oC 60oC 6. BAPC 16 Beton asfaltic deschis: BAD 25m BAD 25a.0 <7. Tabelul 16.% vol. mm/h. pentru traficul de perspectiva.0 <3.0 4. BADPC 25. Valorile admisibile. BA 25a.0 NOTA: Vehicule de transport marfa si autobuze. Controlul compactarii 21.0 8. BADPS 25 2300 2…6 97 2300 4…7 2250 2300 2…6 2250 2250 3…8 2200 96 96 96 . BA 8.0 5. II: Rezistenta la deformatii permanente. 60 .0 2. MASF 16 si mixturile asfaltice destinate stratului de uzura. BA 16a. BADPS 25a.0 4. BADPC 25a.

2. limitate si izolate cu defectiuni vizibile.5 cm. prelevate din imbracaminte (pe fiecare strat in parte). din aceeasi mixtura asfaltica. Pentru caracterizarea unor sectoare.3 m de la marginea stratului) ca si in fiecare dintre profilele transversale ale proiectului si eventual in toate celelalte puncte fixate de proiectant. stabilite de proiectant sau de comisia de receptie se pot preleva probe suplimentare. Determinarile se vor face conform STAS 1338-1 si STAS 1338-2. Conditiile tehnice pentru aceste caracteristici sunt prezentate in tabelul 15. planul de mers. Beneficiarul lucrarii isi rezerva dreptul ca. Toleranta pentru ecarturile constatate in raport cu cotele prescrise pentru ambele straturi (de legatura si/sau de uzura) este +/. Gradul de compactare este stabilit de raportul dintre densitatea aparenta a mixturii asfaltice din strat si densitatea aparenta determinata pe cilindrii Marshall pregatiti in laborator.5. In cazul analizelor de laborator se determina densitatea aparenta. distanta maxima de departare intre finisor si primul compactor cu pneuri) sa fie respectate cu strictete.4. presiunea in pneuri. verificarea cotelor este facuta in contradictoriu. 21. pe tot parcursul executiei. Probele intacte. in cazul unui autocontrol insuficient din partea Antreprenorului. care vor purta o mentiune speciala. prin analize de laborator sau in situ. prin determinarea densitatii aparente pe placute sau carote si raportarea acesteia la densitatea aparenta a aceluiasi tip de mixtura asfaltica prelevata de la malaxor sau asternere (inainte de compactare). in ax si la margine (intre 0. la aproximativ 1 m de la marginea imbracamintii. se va determina de Antreprenor. absorbtia de apa si gradul de compactare al mixturilor asfaltice din care sunt realizate imbracamintile. 61 . se iau in prezenta delegatului Antreprenorului si Beneficiarului.1. viteza. 21. sa opreasca lucrarile pe santier pana cand Antreprenorul va lua masurile necesare de remediere. Reglarea nivelmentului Atunci cand caietul de prescriptii speciale prevede o reglare a nivelmentului in raport cu repere independente soselei.2 si 0. reglarea este considerata convenabila.elementele definite practic in timpul incercarilor (sarcina fiecarui utilaj. Calitatea compactarii straturilor imbracamintilor bituminoase. Verificarea gradului de compactare in laborator se efectueaza pe epruvete formate din probe intacte. Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese astfel incat ele sa prezinte cat mai mai corect aspectul calitativ al imbracamintii executate. pe suprafete corespunzatoare a fiecarei zi de lucru. incheindu-se un proces verbal. Daca tolerantele sunt respectate in 95% din punctele controlate.

1) Indice de planeitate.drumuri de clasa tehnica I…II .6 ≥0.drumuri de clasa tehnica V CONDITII DE ADMISIBILITA TE METODA DE INCERCARE Reglementari tehnice in vigoare privind masuratori cu analizorul de profil longitudinal (APL) ≤ 2. Tabelul 17. unitati SRT: drumuri de clasa tehnica I…II drumuri de clasa tehnica III drumuri de clasa tehnica IV…V .5 ≤ 5.drumuri de clasa tehnica II si strazi de categoria IV in alte zone decat cele din zona rigolelor .0 ≤ 4.Coeficient de frecare (µGT): drumuri de clasa tehnica I…II drumuri de clasa tehnica III…V ≤ 3.55 ≥0. Aspectul suprafetei 62 . HS.drumuri de clasa tehnica III .5 ≤ 3.0 ≤ 5.5 Uniformitatea in profil longitudinal. mm . CARACTERISTICA Planeitatea in profil longitudinal.7 Aspect fara degradari sub forma de execes de SR 174-2 STAS 8849 STAS 8849 Reglementari tehnice in vigoare cu aparatul de masura Gip Tester Vizual Omogenitate. IRI.95 ≥0. mm: drumuri de clasa tehnica I…II drumuri de clasa tehnica III drumuri de clasa tehnica IV…V .drumuri de clasa tehnica I si strazi de categoria tehnica I…III .Rugozitatea geometrica. Caracteristicile suprafetei imbracamintei Imbracamintea bituminoasa cilindrata la cald trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 17.7 ≥0.CAPITOLUL V CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE IMBRACAMINTEI EXECUTATE Art. 22. 1) Denivelari admisibile masurate sub dreptarul de 3 m.drumuri de clasa tehnica IV .rugozitatea cu pendulul SRT.5 ≤ 4.drumuri de clasa tehnica III…V Rugozitatea 2) .0 ≥80 ≥70 ≥60 ≥0. m/km: .

23. Abaterile in plus nu constituie motiv de respingere a lucrarii.4. deschise.5 mm/m pentru strazi cu mai mult de 2 benzi pe sens. Eventualele abateri limita locale admise pot fi de maximum +50 mm. in conformitate cu prevederile STAS 6400. Art. slefuite NOTE: 1. zone poroase. Abaterile limita locale la cotele profilului longitudinal sunt de +5 mm. Abaterile limita locale admise in minus fata de grosimea prevazuta in proiect. Abaterile limite admise la pantele profielelor transversale pot fi cuprinse in intervalul +5 mm/m. 23. Planeitatea in profil longitudinal se determina fie prin masurarea inidcelui de planeitate IRI. In caz de litigiu se determina rugozitatea cu pendulul SRT. Elemente geometrice si abateri limita Verificarea elementelor geometrice include si indeplinirea conditiilor de calitate pentru stratul suport si fundatie. iar la aprecierea comisiei de receptie prin maximum doua sondaje pe km. atat pentru stratul de legatura cat si pentru stratul de uzura la drumuri si in intevalul +2. fie prin masurarea rugozitatii geometrice HS. inainte de asternerea mixturilor asfaltice. Uniformitatea suprafetei de rulare in profil longitudinal se verifica in axa la drumuri si in axa si la rigole la strazi. Rugozitatea se determina fie prin masurari cu pendulul SRT.1. Verificarea grosimii imbracamintii se face in functie de datele inscrise in buletinele de analiza intocmite pe baza incercarii probelor din imbracamintea gata executata. pentru fiecare strat in parte. 23.3. Latimile straturilor vor fi cele prevazute in proiect. 23. fata de cotele profilului proiectat si cu conditia respectarii pasului de proiectare prevazut. 23. Determinarea caracteristicilor suprafetei imbracamintei se efectueaza in termen de o luna de la executia acestora. Pantele profilului transversal si ale celui longitudinal sunt indicate in proiect. inainte de data receptiei la terminarea lucrarilor. fisuri. 2. C A P I T O L U L VI RECEPTIA LUCRARILOR 63 . Grosimea straturilor trebuie sa fie cea prevazuta in profilul transversal tip din proiect. fie prin masurarea denivelarilor sub dreptarul de 3 m.2.bitum. efectuate la 1 m de marginea imbracamintii. pot fi de maximum 10%.

Art. pe toata lungimea traseului in punctele de schimbare ale declivitatilor. La strazi cota in axa se verifica in proportie de 20% din lungimea traseului. Anexa nr. elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor vol. se vor efectua conform Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului in fazele de executie determinante. iar cotele rigolelor. 25. In perioada de verificare a comportarii in exploatare a lucrarilor definitive. stabilite in proiectul tehnic. si pe probe ce se iau pentru verificarea calitatii imbracamintii. privind straturile de legatura si de uzura. 1 UTILIZAREA BITUMULUI MODIFICAT LA STRATUL DE UZURA DIN BETON ASFALTIC 1. Receptia pe faze determinante Receptia pe faze determinante. Comisia de receptie examineaza lucrarile executate fata de documentatia tehnica aprobata si de documentatia de control intocmita in timpul executiei. Verificarea cotelor profilului longitudinal se face in axa drumului pe minimum 10% din lungimea traseului. 26. 4 din 1996. Art. toate eventualele defectiuni ce vor apare se vor remedia de catre Antreprenor. care este de un an de la data receptiei preliminare a imbracamintii. Verificarea uniformitatii suprafetei de rulare se face conform pct. aprobat cu HG 273/94. 24. Verificarea grosimii se face ca la pct. Receptia finala Receptia finala se va face conform Regulamentului aprobat cu HG 273/94 dupa expirarea perioadei de verificare a comportarii in exploatare a lucrarilor definitive. Receptia preliminara (la terminarea lucrarilor) Receptia preliminara a lucrarilor de catre beneficiar se efectueaza conform Regulamenului de receptie a lucrarilor in constructii si instalatii aferente acestora. 64 . Evidenta tuturor verificarilor in timpul executiei lucrarilor face parte din documentatia de control a receptiei preliminare.5. 20. 21.Art. Date generale Cerintele suplimentare din aceasta anexa se refera numai la acele materiale (adaosuri) care sunt incorporate in compozitia bitumului si in orice alte conditii pe care trebuie sa le indeplineasca agentul modificator (polimeri) sau amestecul care contine bitum modificat.1.

bitumul modificat rezultat sa respecte cerintele mentionate in tabelul de mai jos. max.Alte cerinte privind asternerea materialului. bitum modificat si mixtura asfaltica. In ambele cazuri. • penetratie reziduala (Pf/Pi. Omogenitate (microscop cu lumina fluorescenta): • particule sub 5 µ. (ii) bitumul gata modificat in fabrica si transportat apoi pe amplasament. max • ductilitate reziduala la 13oC. Caracteristicile materialelor Aditivul utilizat se va obtine dintr-un agent modificator corespunzator. min. %. 1/10 mm Punctul de inmuiere. cm/min. %. adica a bitumului modificat. cu metodologia pe baza aplicata in vederea verificarii procesului de amestecare a aditivului cu bitum si cu tehnologia de preparare. In programul sau de executie a lucrarilor. dar supusa mai intai aprobarii Beneficiarului.8 50 9 40 60 Reglementari tehnice in vigoare 80 65 . astfel incat dupa modificare. etc. min CONDITII DE ADMISIBILITA TE 55…70 55 40 100 -15 60 METODA DE VERIFICARE STAS 42 STAS 60 SR 61 STAS 113 0. cm/min. 2. Punct de rupere Fraas. realizat pe baza de polimeri.100). min. Antreprenorul va furniza toate detaliile necesare in legatura cu agentul modificator propus a fi utilizat. CARACTERISTICA Penetratie la 25oC. min. • cresterea punctului de inmuiere. Revenire elastica la 13oC. se regasesc in paragrafele respective din Caietul de sarcini generale. cm/min. oC. precum si perioada de timp necesara considerata rezonabila pentru aprobarea produsului de catre Beneficiar. Vor fi analizate urmatoarele doua metode de modificare a compozitiei bitumului: (i) agentul modificator este adus pe amplasament si apoi in statia de asfalt si anume in malaxor. depozitare si transport a produsului final obtinut. %. Antreprenorul va specifica termenele la care urmeaza sa se faca toate incercarile necesare pe probe de bitum. min. oC. • revenire elastica la 13oC. max.%. • 25oC. Ductilitatea la: • 13oC. oC. %. Aditivul va fi introdus in ordine dupa agregatele concasate si inainte de bitum precum si in cantitatea indicata de fabricant. Stabilitate la incalzire in film subtire a bitumului la 163oC (metoda TFOT sau RTFOT): • pierdere de masa.

max • Volum de goluri la 120 de giratii. % vol Caracteristici pe cilindrii confectionati cu presa de compactare giratorie: • Volum de goluri la 80 de giratii. Polimerii trebuie sa fie reglementati conform reglementarilor in vigoare. Tipul de polimer si dozajul acestuia in bitum se stabilesc pe baza unui studiu preliminat efectuat de un laborator autorizat. KN.Indicele de instabilitate coloidala: maximum 0.0 2.0 2.0…3.0 2. Indicele de instabilitate coloidala se determina conform reglementarilor in vigoare. CARACTERISTICA Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall: • Stabilitate (S) la 60oC.5 2900 4500 - 2800 4500 - 4000 4 x 103 66 . 72 h.0 - 9. Polimerii utilizati pentru prepararea bitumului modificat folosit la executia imbracamintilor bituminoase sunt de tipul elastomerilor termoplastici liniari. Modulul de elasticitate la 15oC.5. min 5 85 STAS 10969/3 Bitumul de baza folosit la preparea bitumului modificat cu polimeri este de tip D 80/100 si trebuie sa corespunda prevederilor SR 754 si Normativului AND 537 si conditiei suplimentare: . cat si procentul necesar.0…3.5 2350 2…5 10. min • Indice de curgere (I) la 60oC.Stabilitate la stocare. Aprobarea finala intra in sarcina Beneficiarului. %.5 2350 3…5 8. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum modificat trebuie sa se incadreze in limitele tabelului de mai jos. max. %. Atat tipul de agent modificator. utilizand propriile sale echipamente. min TIPUL MIXTURII ASFALTICE BA 16 BA 16m BAD 25m 10. oC. min Rezistenta la oboseala: numarul de cicluri pana la fisurare. min • Absorbtie de apa. exprimat in greutate. max Adezivitate pe agregatul natural utilizat. 10-4 mm. la temperatura de 163oC: • diferenta intre punctele de inmuiere.5 2350 3…6 5. la 15oC. max Rezistenta la deformatii permanente: • Fluaj dinamic la 40oC si 1800 pulsuri. vor fi propuse de Antreprenor si apoi aprobate de proiectant care va supraveghea efectuarea probelor de laborator necesare. %. kg/m3. MPa. min • Densitate aparenta. tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice prevazute in tabel.0 - 5. care-si rezerva dreptul de a executa si alte incercari pe care le considera necesare.0…3. in vederea obtinerii unor rezultate cat mai exacte in ceea ce priveste calitatea bitumului modificat propus.

25 Hz. . depozitare si amestecare Operatiunile de transport si depozitare se refera la bitumul modificat produs in fabrica. 3. la 30. dar pot sa contribuie la adoptarea unor modificari fata de solutiile mentionate in Caietele de sarcini. modificari ce pot fi aplicate ulterior (prin emiterea unor Ordine de modificare). 8 METODA DE TESTARE Proiect de norme frantuzesti NF 98 141 Metoda LPcPC min. cat si in Laboratoarele aflate in strainatate. temperatura va fi de minimum 160oC. pentru a impiedica aparitia separarii materialelor componente.Beneficiarul isi rezerva dreptul de a executa cu propriile sale echipamente si alte incercari in vederea stabilirii efectelor utilizarii materialului pe termen lung.Epruvetele de laborator necesare incercarilor vor fi realizate in conformitate cu cerintele din STAS 1338-1 si STAS 1338-2.Incercarile se vor executa in conformitate cu cerintele din STAS 13382. Bitumul modificat va fi transportat in conditii corespunzatoare de la fabrica pana pe amplasament. Cantitatea de bitum modificat depozitat trebuie sa fie egala cel putin cu cantitatea medie prevazuta a fi consumata zilnic. prin intermediul unor dispozitive speciale care pot fi verificate in orice moment de personalul angajat de Beneficiar. Operatiunile de transport. efectuate atat in Romania. Totusi. Bitumul modificat pe baza de polimeri va fi depozitat in containere speciale. Transportul La inceputul perioadei de transport. . va fi suportat de Antreprenor. 4. asezate pe verticala si care se rotesc cu o viteza adecvata. Incercarile ce pot fi executate de Beneficiar sunt urmatoarele: CARACTERISTICILE TEHNICE Incercarea “ORNIERAGE” (privind rezistenta la formarea fagaselor) la 60oC. care trebuie sa fie intre 170oC si 180oC.Nota: . Mijloacele de transport vor fi containere izolate termic. Controlul calitatii operatiunilor de obtinere a bitumului modificat pe amplasament 67 Depozitarea . nu vor fi utilizate in scopul luarii deciziei de acceptare sau nu a materialelor si a calitatii executiei lucrarilor. Temperatura va fi urmarita permanent. conform conditiilor contractului. E6 (10-6) LIMITE ADMISIBILE max. Temperatura de depozitare va fi de 140oC. rezultatele incercarilor efectuate de Beneficiar. 100 Costul tuturor incercarilor. cu exceptia cerintelor privind temperatura amestecului si temperatura formelor de turnare.000 cicluri (%) Rezistenta la oboseala la 10oC.

Mod de lucru Proba de mixtura asfaltica se cantareste cu exactitate de 0. va fi atestata prin eliberarea unui certificat de calitate. Paharul Berzelius cu proba de mixtura asfaltica se acopera cu o sticla de ceas.In timpul perioadei de preparare a bitumului modificat pe amplasament. la temperatura de 150oC.1. Pregatirea probei de mixtura asfaltica tip MASF Se prepara in laborator o cantitate de aproximativ 1 kg mixtura asfaltica tip MASF. Acesta va fi eliberat dupa efectuarea analizelor si incercarilor de catre un laborator aprobat.1 g. Exprimarea rezultatelor 5. Aparatura Etuva care asigura temperatura de 170o±2oC. 2 MIXTURA ASFALTICA STABILIZATA CU FIBRE TESTUL SCHELLENBERG 1.1 g si se introduce intr-un pahar Berzelius. ANEXA NR. cantarita in prealabil. Calitatea bitumului modificat astfel realizat. in prezenta temperaturilor ridicate. 5. cu relatia: − p = m m m × 100 (%) 1 2 1 in care: 68 . se introduce in etuva. (iii) Omogenitatea bitumului modificat obtinut. incalzita in prealabil la temperatura de 170o±2oC. paharul Berzelius se scoate din etuva si mixtura asfaltica se rastoarna in capsula de portelan. cantitatea de material fixat pe peretii paharului Berzelius. Principiul metodei Se determina procentul de material (p) pe care il pierde mixtura asfaltica stabilizata cu fibre. Pahar Berzelius. Se calculeaza procentul (p) de material fixat pe peretii paharului Berzelius. 3. Se cantareste capsula de portelan cu mixtura asfaltica si se determina prin diferenta. Sticla de ceas. si se mentine la aceasta temperatura timp de 1h (±1 min). (ii) Dozajul aditivului pe baza de polimeri. vor fi verificate urmatoarele: (i) Temperatura de amestecare. 2. Capsula de portelan. Apoi. 4. Balanta cu exactitatea de 0. incalzit in prealabil la temperatura de 170oC. tip MASF 8 si tip MASF 16.

69 .2. de cantarire a paharului Berzelius inainte de incalzire (m) si dupa rasturnarea mixturii asfaltice (m’) si a masei initiale a probei de mixtura asfaltica (m1).3.2%. calitatea mixturii asfaltice se apreciaza astfel: P<0. Rezultatul este media a doua determinari. Procentul de material aderent la peretii paharului Berzelius se calculeaza cu relatia: ' p = mm− m × 100 (%) 1 5. P=0. in grame. buna. Se poate folosi si procedeul alternativ. 5. Interpretarea rezultatelor In functie de valoarea procentului (p) de material ramas pe peretii paharului Berzelius.m1 – masa mixturii asfaltice introdusa in paharul Berzelius. 6. in grame. m2 – masa mixturii asfaltice din capsula de portelan.2%. acceptabila.

70 . 411/1112/2000 publicat in MO 397/24. Ordin AND nr. 43/1998 .Norme generale de protectia muncii. .Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere.ANEXA NR. ACTE NORMATIVE Ordinul MT nr. REGLEMENTARI TEHNICE AND 539 . reparare si exploatare a drumurilor si podurilor. si Ordinul MT nr.Norme privind incadrarea in categorii a drumurilor de interes national.08. 45/1998 Ordinul MT nr.Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice. 116/1999 II. destinate executarii imbracamintilor bituminoase rutiere. . . . Norme privind exploatarea intretinerea drumurilor si podurilor. 3 DOCUMENTE DE REFERINTA I.Normativ pentru realizarea mixturilor bituminoase stabilizate cu fibre de celuloza. 79/1998 Ordin MI nr. .Norme tehnice privind proiectarea. 46/1998 Ordinul MT/MI nr.Norme metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului.Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrari de intretinere. 775/1998 . construirea si modernizarea drumurilor.2000 NGPM/1996 NSPM nr.

Normativ privind executia imbracamintilor bituminoase cilindrate la cald. Conditii tehnice de calitate. . Normativ privind executia imbracamintilor bituminoase cilindrate la cald realizate din mixtura asfaltica. Determinarea punctului de rupere Fraass. Determinarea penetratiei.Bitumuri. Conditii tehnice de calitate.Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari de drumuri.Filer de calcar. Conditii tehnice pentru prepararea si punerea in opera a mixturilor asfaltice si receptia imbracamintilor executate. Imbracaminti bituminoase cilindrate.Lucrari de drumuri. Determinarea ductilitatii. . Imbracaminti bituminoase cilindrate executate la cald. STANDARDE STAS 42 STAS 60 . realizate cu bitum modificat cu polimeri. SR 61 STAS 113 SR 174-1 SR 174-2 si SR 174-2/C1 STAS 539 SR 662 SR 667 71 .Lucrari de drumuri. .Bitumuri. Agregate naturale de balastiera. realizate din mixturi asfaltice cu bitum aditivat.Bitumuri. . . . cu bitum aditivat. Metoda cu inel si bila. . executate la cald.AND 549 Normativ privind imbracamintile bituminoase cilindrate la cald. Conditii tehnice de calitate. .Lucrari de drumuri. Determinarea punctului de inmuiere. AND 533 AND 559 III. filer de creta si filer de var stins in pulbere.Bitumuri.

. . Metode de masurare. Tipare si accesorii metalice pentru confectionarea si decofrarea epruvetelor.Lucrari de drumuri. dimensiuni nominale ale ochiurilor. . Elemente geometrice ale traseelor. Prepararea mixturilor. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. . SR EN 933-2 STAs 1338-1 STAS 1338-2 STAS 1338-3 STAS 6400 STAS 8849 STAS 8877 STAS 10969/3 SR EN 12697-1 si SR EN 12697-1/AC SR EN 12697-4 72 . Metode de determinare si incercare. . Incercari pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Mixturi asfaltice si imbracaminti bituminoase executate la cald.Lucrari de drumuri.Bitum neparafinos pentru drumuri.Lucrari de drumuri.Mixturi asfaltice. Partea 2: Analiza granulometrica.Emulsii bituminoase cationice cu rupere rapida pentru lucrarile de drumuri.SR 754 STAS 863 . .Lucrari de drumuri.Lucrari de drumuri.Lucrari de drumuri.Lucrari de drumuri. Partea 1: continutul de bitum solubil. Prescriptii de proiectare. Rugozitatea suprafetelor de rulare. Metoda de determinare cantitativa. . Mixturi asfaltice si imbracaminti bituminoase executate la cald. pregatirea probelor si confectionarea epruvetelor. Straturi de baza si de fundatie. Site de control. Conditii tehnice generale de calitate. Mixturi asfaltice si imbracaminti bituminoase executate la cald. Adezivitatea btumurilor pentru drumuri la agregatele naturale. . .

si SR EN 12697-4/AC

- Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 4: Recuperarea bitumului; coloana de fractionare. - Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 4: recuperarea bitumului: Coloana de fractionare. - Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 27: Prelevarea probelor. - Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 28: Pregatirea probelor pentru determinarea continutului de bitum, a continutului de apa si a compozitiei granulometrice.

SR EN 12697-27

SR EN 12697-27

SR EN 12697-28

73

UTILIZAREA GEOGRILELOR LA IMBRACAMINTILE RUTIERE BITUMINOASE 1. Date generale Inainte de asternerea geogrilelor, trebuie luate masuri speciale de pregatire a suprafetelor pe care urmeaza sa se aplice geogrilele. Nu va fi permisa circulatia nici unui tip de vehicule direct pe suprafata geogrilelor. 2. Metode de asternere 2.1. Pregatirea suprafetei Suprafata drumului nu trebuie sa prezinte crapaturi sau neregularitati. Neregularitatile suprafetei mai mari de 10 mm atat pe directie transversala cat si pe directie longitudinala, constatate in urma masuratorilor efectuate cu un dreptar standard cu lungimea de 3 m, ca si crapaturile cu o latime mai mare de 6 mm, vor fi corectate prin aplicarea unui amestec realizat din bitum si nisip fin. O alta metoda, care se aplica in special in cazul suprafetelor asfaltice pe care degradarile sunt raspandite, sau in cazul in care aceasta metoda este indicata in proiect, consta in asternerea unui strat asfaltic de egalizare, cu grosimea minima de 20 mm si care va fi asternut inainte de amplasarea geogrilei. Suprafata suport astfel obtinuta va trebui sa fie perfect curata. Acest lucru se realizeaza prin indepartarea materialelor straine, cum ar fi particulele de praf sau altele. 2.2. Asternerea geogrilelor Pe suprafata pe care urmeaza sa se astearna geogrilele, se va pulveriza un strat de bitum pur, incalzit la maximum 150oC, sau o emulsie bituminoasa cu concentratia de 0,8-1,2 l/m2, incalzita tot la o temperatura maxima de 150oC. Cantitatea de bitum se va corecta in functie de tipul materialului aprovizionat.
74

Latimea de aplicare este conform proiectului. Suprapunerea fasiilor de geogrile se va realiza pe minimum 0,20 m. Asternerea geogrilelor se va face conform agrementului tehnic pentru fiecare tip de material geosintetic, existand anumite particularitati de asternere. Se va asterne apoi stratul urmator de binder asfaltic, sau stratul de baza, cu interzicerea totala a circulatiei directa pe materialul geosintetic. 3. Caracteristicile materialului Materialul din care se executa geogrilele va fi rezistent la temperaturi de peste 180oC. Rezistenta la tractiune va fi de 30 KN/m +1%, masurata atat pe directie longitudinala cat si pe directie transversala. Alungirea maxima a materialului la 60% din efortul de rupere va fi max. 3%. Grosimea materialului nu va depasi 3,5 mm. 4. Aprobarea materialului utilizat Antreprenorul va aduce la cunostinta Beneficiarului intentia sa de a utiliza un anumit tip de geogrile. In acest scop, Antreprenorul va supune aprobarii Beneficiarului rezultatele probelor efectuate pe materialul respectiv precum si caracteristicile tehnice ale materialului propus si va solicita de la proiectant aprobarea in scris a materialului, inainte de procurarea si aducerea acestuia pe amplasament. In cazul in care crede de cuviinta, Beneficiarul poate solicita efectuarea unor incercari suplimentare realizate intr-un laborator specializat, aprobat de Beneficiar. Costul aferent acestor incercari va fi suportat de Antreprenor. Antreprenorul raspunde de inaintarea, foarte din timp, a propunerilor sale privind materialul utilizat, astfel incat sa nu apara intarzieri in legatura cu turnarea suprafetei imbracamintii rutiere.

75

sau crapaturile mai largi de 6 mm. fara a 2.1. care trebuie sa aiba o grosime minima de 20 mm si care va fi turnat inainte de aplicarea materialului geotextil combinat. este permisa a stratului de baza.2.ANEXA NR. combinat vor trebui luate fi admise pe suprafata consecinta. Pregatirea suprafetei Vor trebui luate masuri ca marginile drumului existent sa fie drepte si paralele cu axul drumului. Asternerea materialului geotextil combinat 76 . O alta metoda. Suprafata suport astfel obtinuta va trebui sa fie perfect curata in urma indepartarii materialelor straine. sau in cazul in care aceasta metoda este indicata in proiect. Date generale Inainte de asternerea materialului geotextil masuri speciale de pregatire a suprafetei suport. vor fi corectate prin aplicarea unui amestec realizat din bitum si nisip fin sau altor materiale corespunzatoare. 2. Suprafata drumului nu trebuie sa prezinte crapaturi sau neregularitati. In asternerea stratului urmator de binder asfaltic sau mai fi nevoie de nici un alt strat protector. 5 UTILIZAREA MATERIALELOR GEOTEXTILE COMBINATE (GEOGRILE SI MATERIALE GEOTEXTILE) LA IMBRACAMINTILE RUTIERE BITUMINOASE 1. consta in asternerea unui strat de asfalt de egalizare. constatate in urma masuratorii acestora cu un dreptar standard de 3 m lungime. cum ar fi particulele de praf sau altele. Metode de asternere 2. care se aplica in special in cazul suprafetelor mai degradate. Numai utilajele prevazute cu pneuri vor neprotejata a materialului geotextil combinat. Denivelarile longitudinale sau transversale mai mari de 10 mm.

Stratul urmator de binder asfaltic. (iv) Ochiurile de material vor fi dreptunghiulare si vor avea aceeasi grosime ca si materialul pe ambele directii (grosime nominala de 3.20 m.400 kg/m2. trebuie indeplinite urmatoarele caracteristici tehnice: (i) Materialul realizat din polipropilena va avea o structura netesuta si perforata. iar daca apare o cantitate de bitum in exces. (iii) Alungirea maxima la curgere a materialului va fi de 11%.8 – 1. (ii) Greutatea minima pe unitate de suprafata va fi de 0. In cazul geogrilelor. se va asterne reducand numarul de accelerari si franari ca si numarul operatiilor de schimbare a directiei de deplasare a utilajelor care actioneaza direct pe suprafata neprotejata de material geotextil. trebuie indeplinite urmatoarele caracteristici tehnice: (i) Rezistenta maxima la tractiune a geogrilei pe directie longitudinala si transversala va fi de minimum 30 KN/m. Costul aferent acestor incercari suplimentare va fi suportat de Antreprenor.160 kg/m2.30 m. Tratamentul se aplica succesiv. pe cate o fasie cu o latime de 0. aceasta va fi indepartata prin periere. Materialul geotextil va trebui saturat cu bitum. In cazul materialului geotextil. Caracteristicile materialelor Geogrilele sau materialul geotextil vor fi realizate din polipropilena 100%. sau stratul de baza. materialul geotextil fiind asezat cu fata in jos. stratul de asfalt de deasupra nu trebuie sa acopere in intregime materialul geotextil pentru a permite derularea in continuare a sulurilor de material si pentru a asigura suprafata minima de suprapunere a straturilor de material. Aprobarea materialului utilizat Antreprenorul va aduce la cunostinta Beneficiarului intentia sa de a utiliza un anumit tip de geogril si va supune aprobarii Beneficiarului rezultatele incercarilor si caracteristicile tehnice ale materialului propus. (ii) Greutatea minima pe unitate de suprafata va fi de 0. in vederea utilizarii acestuia pe amplasament. Temperatura maxima de asternere va fi de 150oC. se va pulveriza un strat de bitum pur. (iii) Rezistenta la rupere va fi de minimum 7 KN/m. 4.5 mm). incalzit la o temperatura de 150oC (sau o emulsie bituminoasa) cu concentratia de 0.2 l/m2. efectuarea unor incercari suplimentare in laboratoare specializate. Beneficiarul poate solicita in cazul in care crede ca este necesar. aprobate de Beneficiar. Suprapunerea straturilor succesive de material geotextil se va realiza pe minimum 0.Pe suprafata suport obtinuta asa cum s-a mentionat. 77 . 3.140 kg/m2 iar greutatea maxima de 0. solicitand aprobarea in scris a Beneficiarului inainte de procurarea materialului respectiv.

78 .Antreprenorul raspunde de inaintarea la timp a propunerilor sale. astfel incat sa nu apara intarzieri in legatura cu operatiile de turnare a suprafetei imbracamintii rutiere.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful