CAIET DE SARCINI FUNDATII DE BALAST SI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL

1

CUPRINS

CAP.I. GENERALITATI Art.1. Obiect si domeniu de aplicare Art.2. Prevederi generale CAP.II. MATERIALE Art.3. Agregate naturale Art.4. Apa Art.5. Controlul calitatii balastului sau a balastului optimal CAP.III. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE Art.6. Caracteristicile optime de compactare Art.7. Caracteristicile efective de compactare CAP.IV. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI Art.8. Masuri preliminare Art.9. Experimentarea punerii in opera a balastului Art.10. Punerea in opera a balastului Art.11. Controlul calitatii compactarii balastului CAP.V. CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE Art.12. Elemente geometrice Art.13. Conditii de compactare Art.14. Caracteristicile suprafetei stratului de fundare CAP.VI. RECEPTIA LUCRARILOR Art.15. Receptia pe faza de executie Art.16. Receptia preliminara, la terminarea lucrarii Art.17. Receptia finala ANEXA – DOCUMENTE DE REFERINTA

2

CAPITOLUL I

GENERALITATI
Art.1. Obiect si domeniu de aplicare Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind executia si receptia straturilor din fundatie de balast sau balast amestec optimal din sistemele rutiere ale drumurilor publice si ale strazilor. El cuprinde conditiile tehnice care trebuie sa fie indeplinite de materialele de constructie folosite, prevazute in SR 662 si de stratul de fundatie realizat conform STAS 6400. Art.2. Prevederi generale 2.1. Stratul de fundatie din balast sau balast optimal se realizeaza intrunul sau mai multe straturi, in functie de grosimea stabilita prin proiect si variaza conform preverilor STAS 6400, intre 15 si 30 cm. 2.2. Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini. 2.3. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. 2.4. Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea « Beneficiarului », verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini. 2.5. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, « Beneficiarul » va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.

CAPITOLUL II

MATERIALE
Art.3. Agregate naturale 3.1. Pentru executia stratului de fundatie se vor utiliza balast sau balast amestec optimal, cu granula maxima de 63 mm. 3.2. Balastul trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet, nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate. 3.3. In conformitate cu preverile SR 662, pct. 2.3.4.2. balastul si balastul amestec optimal, pentru a fi folosite in stratul de fundatie, trebuie sa indeplineasca caracteristicile calitative aratate in tabelul 1.

3

02 Inferioara 0-63 Superioara 3 10 22 38 50 75 100 0 0.4. Domeniu de granulozitate Limita Treceri in % din greutate prin sitele sau ciururile cu dim de ..02 mm Sub 0. 16-25. Laboratorul Antreprenorului va tine evidenta calitatii balastului sau balastului amestec optimal astfel : • Intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de Furnizor . Balastul amestec optimal se poate obtine fie prin amestecarea sorturilor 0-8. 3. • Intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de laborator. 3. 25-63. pentru a verifica daca agregatele din depozite indeplinesc cerintele prezentului caiet de sarcini si dupa aprobarea Inginerului. Limitele de granulozitate ale agregatului total in cazul balastului amestec optimal sunt aratate in tabelul 2. 8-16.. 4 .2 4 1 12 4 28 8 35 25 60 63 100 3.5. Agregatul (balast sau balast amestec optimal) se va aproviziona din timp. fie direct din balast. Tabel 2. in mm 0. in depozite intermediare.7. daca indeplineste conditiile din tabelul 1.Tabel 1. Aprovizionarea la locul de punere in opera se va face numai dupa efectuarea testelor de laborator complete. Caracteristici Conditii de admisibilitate Amestec Fundatii Completarea optim rutiere sistemului rutier la inghet-dezghet (strat de forma) 0-63 0-63 0-63 Metode de verificare conform Sort Continut de fractiuni Sub 0.2 mm 0-1 mm 0-4 mm 0-8 mm 0-16 mm 0-25 mm 0-50 mm 0-63 mm Granulozitate Coeficient de neuniformitate (Un) minim Echivalent de nisip (EN) minim Uzura cu masina tip Los Angeles (LA)% maxim STAS 1913/5 max 3 4-10 12-22 26-38 35-50 48-65 60-75 85-92 100 30 30 max 3 3-18 4-38 16-57 25-70 37-82 50-90 80-98 100 Conform figurii 15 30 50 max 3 3-33 4-53 16-72 25-80 37-86 50-90 80-98 100 15 30 50 STAS 4606 STAS 730 3.6. pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestuia.

Art. in conformitatea cu prevederile cuprinse in tabelul 3. granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din tabelul 1. Echivalentul de nisip. prin laboratorul sau.3. pentru fiecare sursa (daca este cazul pentru fiecare sort) La locul de punere in opera STAS 4606 STAS 730 Metoda de determinare conform - 2 3 Umiditate - O proba pe schimb (si sort) inainte de inceperea lucrarilor si ori de cate ori se observa o schimbare cauzata de conditii meteorologice STAS 4606 4 Rezistenta la uzura cu masina tip Los Angeles (LA) O proba la fiecare lot aprovizionat pentru fiecare sursa (sort) la fiecare 5000 tone - STAS 730 5 .8. In cazul in care la verificarea calitatii balastului sau a balastului amestec optimal aprovizionat. aceasta se corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative prevazute. procedeul de verificare sau caracteristici ce se verifica 1 Examinarea datelor inscrise in certificatul de calitate sau certificatul de garantie Determinarea granulometrica. dimensionate in functie de cantitatea necesara si de esalonarea lucrarilor. Actiunea. aprovizionarea si depozitarea acestora se va face astfel incat sa se evite amestecarea materialelor aprovizionate din surse diferite.5. 3.4.10. Apa Apa necesara compactarii stratului de balast sau balast amestec optimal poate sa provina din reteaua publica sau din alte surse. In cazul in care se va utiliza balast din mai multe surse. Controlul calitatii balastului sau a balastului amestec optimal inainte de realizarea stratului de fundatie Controlul calitatii se face de catre Antreprenor. Neomogenitatea balastului Frecventa minima La aprovizionare La fiecare lot aprovizionat O proba la fiecare lot aprovizonat. de 500 tone. dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in suspensie. 3. Tabel 3. Depozitarea agregatelor se va face in depozite deschise.9. Art.

CAPITOLUL IV PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI Art. exprimata in %.1.CAPITOLUL III STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE Art. = d . Masuri preliminare 8. PM 7.e.8.7. Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla utilajele si dispozitivele necesare punerii in opera a balastului sau balastului amestec optimal. Caracteristicile efective de compactare 7. × 100 du max . gc.M. in conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrari. Inainte de asternerea balastului se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din fundatii : drenuri transversale de acostament. drenuri 6 . exprimata in g/cm3 W ef = umiditatea efectiva de compactare. Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe prelevate din lucrare si anume : du ef = greutatea volumica. 8. Prin incercarea Proctor modificata.1. 8. conform STAS 1913/13 se stabileste : du max. efectiva. in stare uscata.u. exprimata in % in vederea stabilirii gradului de compactare gc. sau de strat de forma.2.2. La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare aratat la art.3. = greutatea volumica in stare uscata.M. = umiditatea optima de compactare.6. Art. maxima exprimata in g/cm3 Wopt P.13.P. La executia stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal se va trece dupa receptionarea lucrarilor de terasamente. Caracteristicile optime de compactare Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastului amestec optimal se stabilesc de catre un laborator de specialitate acreditat inainte de inceperea lucrarilor de executie. f .

exprimat in m2. Punerea in opera a balastului sau a balastului amestec optimal 10.10. Art. Partea din tronsonul experimental executat cu cele mai bune rezultate. la cel putin 15 cm deasupra santului sau in cazul rambleelor desupra terenului. a componentei atelierului de compactare si a modului de actionare a acestuia. Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul sau balastul amestec optimal intr-unul sau mai multe straturi. Art. in functie de 7 .2.40 m (dublul latimii utilajului de compactare). 9. In cazul straturilor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a drumului. in conditii de executie curenta pe santier. efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator. precum si alte lucrari prevazute in acest scop in proiect. cum este cazul la autostrazi sau la lucrarile la care drenarea apelor este prevazuta a se face printr-un strat drenant continuu.longitudinale sub acostament sau sub rigole si racordurile stratului de fundatie la acestea. 9. In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast. de a se delimita tronsoanele de drum in functie de sursa folosita.1.9. 9. pentru realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini. In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut. va servi ca sector de referinta pentru restul lucrarii. S = suprafata compactata in intervalul de timp dat. Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume : • Grosimea maxima a stratului de balast pus in opera .1. Antreprenorul va trebui sa realizeze o noua incercare.4.3. Caracteristicile obtinute pe acest tronson se vor consemna in registrul de santier. Experimentarea punerii in opera a balastului sau a balastului amestec optimal. Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face in prezenta Inginerului. dupa modificarea grosimii stratului sau a utilajului e compactare folosit. exprimat in mc . Experimentarea are ca scop stabilirea. 8. pentru a servi la urmarirea calitatii lucrarilor ce se vor executa.5. pentrur realizarea grosimii din proiect si pentru o suprafatare corecta. Intensitatea de compactare – Q/S Q = volumul de balast pus in opera. • Conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si intensitatea de compactare a utilajului). in tandem. 8. precum si reglarea utilajelor de raspandire. stabilite de comun acord si efectuate de un laborator de specialitate. Antreprenorul este obligat sa efectueze o experimentare pe un tronson de proba in lungime de minimum 30 m si o latime de cel putin 3. acestea fiind consemnate in registrul de santier. suprafetele compactate de fiecare utilaj se cumuleaza. se vor lua masuri de a nu se amesteca agregatele. Inainte de inceperea lucrarilor. se va asigura in prealabil posibilitatea evacuarii apelor in orice punct al traseului. in unitatea de timp. In cazul folosirii de utilaje de acelasi tip.

Controlul calitatii compactarii balastului sau a balastului amestec optimal 11. dar cel putin un test la fiecare 250 m de banda de circulatie Minim 3 probe la o suprafata de 2.000mp de strat Zilnic Zilnic in minim 3 puncte pentru suprafete<2. se corecteaza cu materiale de aport si se recompacteaza.3. In timpul executiei stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal se vor face. astfel ca acesta sa fie permanent incadrat de acostamente.6. 10. incercarile si determinarile aratate in tabelul 4. 10.000mp si minim 5 puncte pentru suprafete>2. viteza utilajelor de compactare. 1 2 Determinarea. Nr. acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu stratul de fundatie. care se verifica Incercare Proctor modificata Determinarea umiditatii de compactare si corelatia umiditatii Determinarea grosimii stratului compactat Verificarea realizarii intensitatii de compactare Q/S Determinarea gradului de compactare prin determinarea greutatii volumice in stare uscata Determinarea capacitatii portante la nivelul superior al stratului de fundatie Frecvente minime la locul de punere in opera Zilnic. Crt. 10. Tabel 4. procedeul de verificare sau caracteristica. Asternerea si nivelarea se face la sablon. 10. conform pct. Art. Compactarea straturilor de fundatie din balast sau balast amestec optimal se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental.000 mp de strat In cate doua puncte situate in profiluri transversale la distante de 10 m unul de altul pentru fiecare banda cu latime de 7.11. Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se completeaza. Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie.2. se reniveleaza si apoi se compacteaza din nou.7. Pe drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei.5 m Metode de verificare conform STAS 1913/13 STAS 4606 STAS 1913/15 STAS 12288 Normativ CD 31 3 4 5 6 8 .grosimea prevazuta in proiect si de grosimea optima de compactare stabilita pe tronsonul experimental. asigurandu-se totodata si masurile de evacuare a apelor. respectandu-se componenta atelierului.4.1. 10. pentru verificarea compactarii.3. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime se stabileste de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire. Este interzisa folosirea balastului inghetat. cu respectarea latimilor si pantelor prevazute in proiect. Stropirea va fi uniforma evitandu-se supraumezirea locala. 10. 8. tehnologia si intensitatea Q/S de compactare. Este interzisa asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita de gheata.5. sau care raman dupa compactare.

12.13. conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide. Latimea stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal este prevazuta in proiect. prevazuta in proiect. Abaterea limita la latime va fi de ±5 cm. Denivelarile admisibile sunt cu ±0. CAPITOLUL V CONDITII TEHNICE. Panta transversala a fundatiei de balast sau balast amestec optimal este cea a imbracamintii sub care se executa. Conditii de compactare Straturile de fundatie din balast sau balast amestec optimal trebuie compactate pana la realizarea urmatoarelor grade de compactare. • caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate. Abaterea limita la grosime poate fi de maximum ± 20mm.1. • caracteristicile optime de compactare. densitate.pentru drumurile din clasele tehnice I. REGULI SI METODE DE VERIFICARE Art. Declivitatile in profil longitudinal sunt conform proiectului. Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate.In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de balast.5 cm diferite de cele admisibile pentru imbracamintea respectiva si se masoara la fiecare 25 m distanta. Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum prezentat receptiei. indicativ CD 31.4. 12. Grosimea stratului de fundatie din balast sau din balast amestec optimal este cea prevazuta in proiect. Elemente geometrice 12.12.2. capacitate portanta). obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optima. aceasta se determina prin masuratori cu deflectometrul cu parghie. 11. Abaterile limita la cotele fundatiei din balast. Art. minime din densitatea in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13 : . 12.2. la fiecare 200 m de strat executat. Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului executat : • compozitia granulometrica a balastului utilizat . cu care se strapunge stratul. fata de cotele din proiect pot fi de ±10 mm.3. densitate maxima uscata) . Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului.II si III : 9 .

in cel putin 93% din punctele de masurare . praf Argila prafoasa. STAS 12. a valorii deflexiunii corespunzatoare vehiculului etalon (cu sarcina pe osia din spate de 115 kN) si a valorii coeficientului de variatie (CV). Masuratorile de capacitate portanta se vor efectua in conformitate cu prevederile Normativului CD31. Art. in cel mult 5% din punctele de masurare la autostrazi si in toate punctele de masurare la drumurile de clasa tehnica II si III . (P3) argilos (P4) argila prafoasa nisipoasa(P5) 185 323 371 411 163 144 129 118 109 101 95 89 284 252 226 206 190 176 165 156 327 290 261 238 219 204 190 179 366 325 292 266 245 227 213 201 Nota : Balastul din stratul de fundatie trebuie sa indeplineasca conditiile de admisibilitate din SR 662 si STAS 6400. • 98%. Uniformitatea executiei este satisfacatoare daca. in toate punctele de masurare.253 nisip argilos argilos – nisipos.• 100%.pentru drumurile din clasele tehnice IV si V : • 98%. Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata daca valorile deflexiunilor masurate nu depasesc valoarea deflexiunilor admisibile indicate in tabelul 5 (conform CD 31). Grosimea stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal h(cm) 10 15 20 25 30 35 40 45 50 Valorile deflexiunii admisibile Stratul superior al terasamentelor alcatuit din: Strat de forma Pamanturi de tipul (conform STAS 1243) Conform Nisip prafos. valoarea coeficientului de variatie este sub 35%. praf argila nisipoasa.14. Caracteristicile suprafetei stratului de fundatie Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei de 3. • 95%.00 m lungime astfel : 10 . la nivelul superior al stratului de fundatie. Interpretarea masuratorilor cu deflectometrul cu parghie tip Benkelman efectuate in scopul calitatii executiei lucrarilor de fundatii se va face prin examinarea modului de variatie la suprafata stratului de fundatie. Praf nisipos. Tabel 5. in cel putin 95% din punctele de masurare . .

Art. elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor volumul 4/1996. In urma acestei receptii se incheie « Proces verbal » in registrul de lucrari ascunse. 11.• In profil longitudinal. Receptia pe faza determinanta Receptia pe faza determinanta stabilita in proiect se efectueaza conform Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii. 11 . CAPITOLUL VI RECEPTIA LUCRARILOR Art. Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitatile impuse de proiect si de caietul de sarcini.5. 13 si 14. aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului in fazele de executie determinante. Receptia finala Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie pentru intreaga lucrare si se va face conform prevederilor Regulamentului aprobat cu HG 273/94. masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si nu pot fi mai mari de ±2. atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatii sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile art. Receptia preliminara (la terminarea lucrarilor) Receptia preliminara se face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari de drum. aprobat cu HG 273/94. In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini se va face corectarea suprafetei fundatiei.0 cm . Art. 12. 16.0 cm.15. conform Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora. verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si nu pot fi mai mari de ±1. 17. • In profil transversal. precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control.

Metode de incercare.2000 NGPM/1996 NSPM nr. Metode de incercare. Norme generale de protectia muncii. Determinarea densitatii straturilor rutiere cu dispozitivul de con si nisip STAS 1913/1 STAS 1913/5 STAS 1913/13 STAS 1913/15 STAS 4606 STAS 6400 STAS 12288 12 . Determinarea caracteristicilor de compactare. Determinarea greutatii volumice pe teren. ACTE NORMATIVE Norme metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului. Normativ pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide Ordin comun MT/MI nr. Teren de fundare. 116/1999 II. Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrari de intretinere. 20. Straturi de baza si de fundatie. Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere. Lucrari de drumuri. Conditii tehnice de calitate. Teren de fundare.ANEXA DOCUMENTE DE REFERINTA I. Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali. Conditii tehnice generale de calitate. Agregate naturale de balastiera. 775/1998 Ordin AND nr. Lucrari de drumuri. Norme privind exploatarea si intretinerea drumurilor si podurilor.CD 31 REGLEMENTARI TEHNICE III. Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate si drumuri. Teren de fundare. Determinarea granulozitatii. Determinarea umiditatii. 79/1998 Ordin MI nr. reparare si exploatare a drumurilor si podurilor. Incercarea Proctor Teren de fundare. 411/1112/2000 publicat in MO 397/24. SR 662 STAS 730 STANDARDE Lucrari de drumuri.08.

CAIET DE SARCINI FUNDATII DE PIATRA SPARTA SI/SAU DE PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL 13 .

Receptia finala ANEXA – DOCUMENTE DE REFERINTA 14 . 16. GENERALITATI Art. Receptia finala. Fundatii din piatra sparta mare 63/80 pe un strat de balast b. Executia straturilor de fundatie a. Caracteristicile suprafetei stratului de fundatie CAP. 10. Caracteristicile efective de compactare CAP. REGULI SI METODE DE VERIFICARE Art.VI. CONDITII TEHNICE. III. la terminarea lucrarilor Art. Masuri preliminare Art. Obiect si domeniu de aplicare Art.II. 11. 2. RECEPTIA LUCRARILOR Art. 8. Experimentarea executiei straturilor de fundatie Art.I.CUPRINS CAP. 15. Controlul calitatii compactarii straturilor de fundatii CAP. 6. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE Art. 12. Apa Art. Controlul calitatii agregatelor inainte de realizarea straturilor de fundatie CAP. Receptia pe faze de executie Art. 5. 4. 7. 17. Elemente geometrice Art. 1. Caracteristicile optime de compactare Art. Agregate naturale Art. Prevederi generale CAP. 9. 13. REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE Art. MATERIALE Art. 3. Fundatii din piatra sparta amestec optimal Art. 14.IV. Conditii de compactare Art. V.

substrat drenant din balast de minim 10 cm grosime dupa cilindrare. se realizeaza in doua straturi.5.. asa cum prevede la pct. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini. acesta preia si functia de substrat drenant.6. Antreprenorul este obligat sa efectueze.2. 1. iar acesta este constituit din pamanturi coezive. la cererea proiectantului. 15 .4. Art.2. 2. calitatea de drenare si masurile de evacuare a apei.2.1. El cuprinde conditiile tehnice prevazute in SR 667 si SR 662 care trebuie sa fie indeplinite de materialele folosite si in STAS 6400 de stratul de piatra executat. 2. Fundatia din piatra sparta amestec optimal 0/63 se realizeaza intrun singur strat a carui grosime este stabilita prin proiect. asigurandu-se conditiile necesare privind grosimea. Cand stratul inferior al fundatiei rutiere este alcatuit din balast.CAPITOLULI GENERALITI Art. un strat inferior de minimum 10 cm de balast si un strat superior din piatra sparta de 12 cm.3. 2. Prevederi generale 2. conform prevederilor STAS 6400. 2. Pe drumurile la care nu se prevede realizarea unui strat de forma sau realizarea unor masuri de imbunatatire a protectiei patului. stratul de fundatie din piatra sparta amestec optimal 0/63 se va realiza in mod obligatoriu pe un substrat de fundatie care poate fi: substrat izolator de nisip de 7 cm grosime dupa cilindrare. Obiect si domeniu de aplicare Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind executia si receptia straturilor de fundatie din piatra sparta sau piatra sparta amestec optimal din sistemele rutiere ale drumurilor publice si ale strazilor. 2. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. Fundatia din piatra sparta 40/80. verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini. 2. proiectantul va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.

3.02 mm. lemn. Nisipul grauntos sau savura ca material de protectie nu se utilizeaza cand stratul superior este de macadam sau de beton de ciment. adica nealterabile la aer. carbune.1 mm. piatra sparta amestec optimal 0/63 mm. 5d15p<d15f<5d35p max . 14 max . Agregate naturale 3. NISIP – conditii de admisibilitate conform SR 662. CARACTERISTICI CONDITII DE ADMISIBILITATE PENTRU: STRAT IZOLANT 0/4 STRAT DE PROTECTIE 4/8 5 16 Sort (ochiuri patrate) Granulozitate: . 3. 2 si 3 si nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamant. b) Pentru fundatie din piatra sparta amestec optimal 0/63 mm: nisip 0/4 mm pentru realizarea substratului.continut de fractiuni sub 0. 3.2. Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase. apa sau inghet.continut de fractiuni sub 0.1. in cazul cand pamantul din patul drumului este coeziv si nu se prevede executia unui strat de forma sau balast 0/63 mm.3.C A P I T O L U L II MATERIALE Art. Pentru executia fundatiilor din piatra sparta se utilizeaza urmatoarele agregate: a) Pentru fundatie din piatra sparta mare. %. 40/80: balast 0/63 mm in stratul inferior. Agregatele trebuie sa provina din roci stabile. %. piatra sparta 40/80 mm in stratul superior. Agregatele folosite la realizarea straturilor de fundatie trebuie sa indeplineasca conditiile de admisibilitate aratate in tabelele 1. Tabelul 1. nisip grauntos sau savura 0/8 mm ca material de protectie. resturi vegetale) sau elemente alterate. pentru substratul drenant. split 16/25 mm pentru impanarea stratului superior.

%. max.02 mm . %. - 6 17 . min Echivalent de nisip (EN).raman pe ciurul superior (dmax).sub 0. moi.. %. max Uzura cu masina Los Angeles. Coeficient de impuritati: . min. max. CARACTERISTICI Sort (ochiuri patrate) Continut de fractiuni. %. %. friabile.1 mm. %.fractiuni sub 0.trec prin ciurul inferior (dmin).coeficient de forma. max. SORT CARACTERISTICA SAVURA PIATRA SPARTA MARE CONDITII DE ADMISIBILITATE 8/16 16/25 25/40 40/63 63/80 PIATRA SPARTA 0/8 Continut de granule: . . 5 - 5 10 10 5 10 10 5 10 - 1 - 35 1 3 3 30 35 1 35 1 Nu este cazul Corespunzator clasei rocii conform tab. Tabelul 3.0…63 mm Granulozitate Coeficient de neuniformitate (Un). . cm/s. Forma granulelor: . Uzura cu masina tip Los Angeles CONDITII DE ADMISIBILITATE 0/63 3 100 Conform figurii 1 15 30 50 PIATRA SPARTA – conditii de admisibilitate conform 667. %. 6x10-3 - BALAST – conditii de admisibilitate pentru fundatii conform SR 662. max. min. Continut de granule alterate. Tabelul 2. max. %. max. max: .corpuri straine. %.conditii de filtru invers Coeficient de permeabilitate (K). 2 si 3 din SR 667 3 Nu este cazul Rezistenta la actiunea repetata a sulfatului de sodiu (Na2SO4) 5 cicluri. max. poroase si vacuolare.

00 20. PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL – Conditii de admisibilitate. Piatra sparta amestec optimal se poate obtine fie prin amestecarea sorturilor 0/8.16…40 mm . CARACTERISTICI SORT Continut de fractiuni.0…8 mm .00 0.4. %.2 mm . daca indeplineste conditiile din tabelul 4 si granulozitatea conform tabelului 5 si figurii 2.mm (d=0.Site cu ochiuri patrate conform SR EN 933-2. fie direct de la concasare.00 70.00 90. mm 10 100 Figura 1 .02 mm .Zona granulometrica prescrisa pentru balastul din stratul inferior de fundatie 3. CONDITII DE ADMISIBILITATE 0/40 0/63 3 3 3…14 2…14 42…65 35…55 20…40 20…40 Sa se inscrie intre limitele din tabelul 5 si conform fig.00 60.00 10.sub 0.80F ) 100.00 80. 25/40 si 40/63.1 1 Site cu ochiuri patrate.sub 0. min.01 treceri % de masa 0.00 40.00 0. 16/25. max: . 8/16. Amestecul pe santier se realizeaza intr-o instalatie de nisip stabilizat prevazuta cu predozator cu patru compartimente.00 50.00 30.25…63 mm Granulozitate Echivalent de nisip (doar in cazul nisipului natural) (EN).2 30 18 . Tabelul 4.

agregatele trebuie ferite de impurificari. Controlul calitatii agregatelor de catre Antreprenor se va face in conformitate cu prevederile tabelului 6. continutul de granule alterate si continutul de impuritati pentru piatra sparta amestec optimal sunt cele indicate in tabelul 3 (pentru piatra sparta). Art. intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de laboratorul santierului.02 0.6. In timpul transportului de la Furnizor la santier si al depozitarii. 4. acesta se corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative prevazute.2 1 4 8 16 25 40 63 0 2 3 12 28 42 60 75 90 3 10 14 30 50 65 80 90 100 0 1 2 8 20 31 48 60 75 90 3 10 14 27 42 55 70 80 90 100 Conditii de admisibilitate privind coeficientul de forma. 3. 3. separat pe sorturi si pastrate in conditii care sa le fereasca de imprastiere. granulozitatea acestuia nu corespunde prevederilor din tabelul 5. 5 cicluri. 5. Depozitarea se va face pe platforme amenajate. Aprovizionarea agregatelor la locul punerii in opera se va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca acestea au calitatea corespunzatoare. max Rezistenta la actiunea repetata a sulfatului de sodiu (Na2SO4). impurificare sau amestecare. Agregatele se vor aproviziona din timp in depozitul santierului pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestora. Tabelul 5. Apa Apa necesara realizarii straturilor de fundatie poate sa provina din reteaua publica sau din alte surse.8. 3 pentru piatra sparta mare 40/63 PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL – Granulozitate.9. In cazul in care la verificarea calitatii amestecului de piatra sparta amestec optimal aprovizionata. 3.1 0. 3. Art. DOMENIU DE LIMITA GRANULOZITATE Inferior 0…40 Superior Inferior 0…63 Superior TRECERI IN % DIN GREUTATE PRIN SITELE SAU CIURURILE CU DIMENSIUNI DE …IN MM 0.Uzura cu masina tip Los Angeles (LA) %. % max. 19 . dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in suspensie. 30 6 pentru split. 3.5.7. Controlul calitatii agregatelor inainte de realizarea straturilor de fundatie Controlul calitatii se face de catre Antreprenor prin laboratorul sau in conformitate cu prevederile cuprinse in tabelul 6. Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel: intr-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de Furnizor.

500 mc pentru fiecare sort si sursa O proba la max. friabile. conform STAS 1913/13 se stabileste: 20 . 500 mc pentru fiecare sursa O proba la max. PROCEDEUL DE VERIFICARE SAU CARACTERISTICILE CARE SE VERIFICA Examinarea datelor inscrise in certificatul de calitate sau certificatul de garantie Corpuri straine: .argila bucati . 6.Tabelul 6. 5 cicluri Rezistenta la sfaramare prin compresiune la piatra sparta in stare saturata la presiune normala Uzura cu masina tip Los Angeles FRECVENTA MINIMA LA APROVIZIONARE LA LOCUL DE PUNERE IN OPERA Ori de cate ori apar factori de impurificare METODE DE DETERMINARE CONF. 500 to pentru fiecare sort si sursa O proba la max. moi. 500 mc pentru fiecare sursa O proba la max.argila aderenta . 500 mc pentru fiecare sort de piatra sparta si sursa O proba la max.continut de carbune Continutul de granule alterate. 500 to pentru fiecare sort si sursa - STAS 4606 SR 667 - STAS 730 - STAS 730 - STAS 730 - STAS 4606 - STAS 730 - STAS 730 C A P I T O L U L III STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE PENTRU STRATUL INFERIOR DE FUNDATIE DIN BALAST SI PENTRU STRATUL DE FUNDATIE REALIZAT DIN PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL Art. ACTIUNEA. La fiecare lot aprovizionat In cazul in care se observa prezenta lor O proba la max. poroase si vacuolare Granulozitatea sorturilor Forma granulelor pentru piatra sparta Echivalentul de nisip (EN numai la produse de balastiera) Rezistenta la actiunea repetata a sulfatului de sodiu (Na2SO4). 500 mc pentru fiecare sursa O proba la max. Caracteristicile optime de compactare Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale amestecului optimal de piatra sparta se stabilesc de catre un laborator de specialitate acreditat inainte de inceperea lucrarilor de executie. Prin incercarea Proctor modificata.

– greutate volumica in stare uscata maxima exprimata in g/cm3 Wopt P. Experimentarea se va face pentru fiecare tip de strat de fundatie – strat de fundatie din piatra sparta mare 63/80 pe un strat de balast de min. in conformitate cu prevederile caietelor de sarcini pentru realizarea acestor lucrari. C A P I T O L U L IV REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE Art. 8. 10 cm sau fundatie 21 . – umiditatea optima de compactare. 8.5.1. se va asigura inprealabil posibilitatea evacuarii apelor in afara suprafetei de lucru. La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare aratat la art. M .1.M. Caracteristicile efective de compactare 7. exprimata in % Art. Masuri preliminare 8. In cazul straturilor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a drumului. 9. Experimentarea executiei straturilor de fundatie 9. 8.du max.2. de a se delimita tronsoanele de drum in lucru. drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si racordarile stratului de fundatie la acestea – precum si alte lucrari prevazute in acest scop in proiect. Art. Inainte de asternerea agregatelor din straturile de fundatie se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din fundatie – drenuri transversale de acostament. x100 7. Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe prelevate din lucrare si anume: duef – greutatea volumica in stare uscata efectiva. 13. 8. gc = du ef du max P . gc. cum este cazul la autostrazi sau la lucrarile la care drenarea apelor este prevazuta a se face printr-un strat drenant continuu.4. exprimata in % in vederea stabilirii gradului de compactare. acestea fiind consemnate in registrul de santier. Inainte de inceperea lucrarilor Antreprenorul este obligat sa efectueze experimentarea executarii straturilor de fundatie.M. In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast sau piatra sparta se vor lua masuri de a nu se amesteca agregatele. in orice punct al traseului. P. la cel putin 15 cm deasupra santului sau deasupra terenului in cazul rambleelor. 7. 8. exprimata in g/cm3 Wef – umiditatea efectiva de compactare.1.2. La executia stratului de fundatie se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor de terasamente sau de strat de forma. functie de sursa folosita. Inainte de inceperea lucrarilor de fundatie se vor verifica si regla toate utilajele si dispozitivele necesare punerii in opera a straturilor de fundatie.3.

In cazul cand se foloseste tandem de utilaje de acelasi tip. dupa cum este cazul. Executia stratului inferior din balast 22 . pentru realizarea grosimii respective cu o suprafatare corecta. S – suprafata compactata in intervalul de timp dat. schimb). va servi ca sector de referinta pentru restul lucrarilor. pentru realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini. Art. a componentei atelierului de compactare si a modului de actionare a acestuia. experimentarea se va face pe tronsoane de proba in lungime de min. cu cele mai bune rezultate. 9. Fundatii din piatra sparta mare 63/80 pe un strat de balast a. pana la obtinerea inclestarii optime. dupa asternerea in doua reprize a splitului de impanare 16/25. in unitatea de timp (ore. Experimentarea are ca scop stabilirea. dupa modificarea grosimii stratului sau a componentei utilajului de compactare folosit. se mai urmareste stabilirea corecta a atelierului de compactare. Partea din tronsonul executat. cu sau fara substrat de nisip in functie de solutia prevazuta in proiect. fara ca stratul de fundatie sa sufere dislocari sau deformari.4. 40 mm aruncate in fata ruloului nu mai patrund in stratul de fundatie si sunt sfaramate.3. efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator sau pe teren. 9. suprafetele compactate de fiecare utilaj se cumuleaza. In cazul fundatiei din piatra sparta mare 63/80 experimentarea se va face separat pentru stratul inferior din balast si separat pentru stratul superior din piatra sparta mare. stabilite de comun acord.2. Compactarea de proba pe tronsoanele experimentale se va face in prezenta proiectantului. exprimat in mc. exprimata in mp. compus din rulouri compresoare usoare si rulouri compresoare mijlocii. 10. Caracteristicile obtinute pe sectorul experimental se vor consemna in registrul de santier pentru a servi la urmarirea calitatii lucrarilor ce se vor executa. Antreprenorul va trebui sa realizeze o noua incercare. Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume: Grosimea maxima a stratului fundatiei ce poate fi executat pe santier. 30 m cu latimea de cel putin 3. daca grosimea prevazuta in proiect se poate executa intr-un singur strat sau doua si reglarea utilajelor de raspandire. Compactarea in acest caz se considera terminata daca rotile ruloului nu mai lasa nici un fel de urme pe suprafata fundatiei de piatra sparta. 9. Conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si intensitatea de compactare a utilajului). 9.din piatra sparta amestec optimal 0/63. a numarului minim de treceri ale acestor rulouri pentru cilindrarea uscata pana la fixarea pietrei sparte 63/80 si in continuare a numarului minim de treceri. in conditii de executie curenta pe santier. In cazul fundatiei din piatra sparta mare 63/80. Executia straturilor de fundatie A.50 m (dublul latimii utilajului de compactare). In toate cazurile. iar alte pietre cu dimensiunea de cca. In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut. zi. Intensitatea de compactare = Q/S Q – volumul materialului pus in opera.5.

3. care se compacteaza si apoi urmeaza umplerea prin innoroire a golurilor ramase dupa impanare.5. 10. realizate din pamanturi coezive si pe care nu se prevad in proiecte imbunatatiri ale patului sau realizarea de straturi de forma. Executia stratului superior din piatra sparta mare 63/80 10.9. Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul. 10. 10. se va executa in prealabil un substrat de nisip de 7 cm. 23 . cu respectarea latimilor si pantelor prevazute in proiect. evitandu-se supraumezirea locala. se niveleaza si apoi se compacteaza din nou. piatra sparta se impaneaza cu split 16/25. cu respectarea latimilor si pantelor prevazute in proiect pentru stratul de fundatie. STRATURI DE FUNDATIE DIN PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL 10. Asternerea si nivelarea nisipului se fac la sablon. nu se mai face umplerea golurilor si protectia stratului de fundatie din piatra sparta mare. Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se completeaza.4. Stropirea va fi uniforma.7. 10. va fi umezit.8. Asternerea si nivelarea se vor face la sablon. b. acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu stratul de fundatie. Pe drumurile la care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei. 10. Pe terasamentele receptionate. Este interzisa de asemenea asternerea balastului. In cazul cand stratul superior este macadam sau beton de ciment.2.6. tehnologia si intensitatea Q/S de compactare.3. Denivelarile care se produc in timpul compactarii stratului de fundatie sau care raman dupa compactare. astfel ca stratul de fundatie sa fie permanent incadrat de acostamente. respectandu-se componenta atelierului. Numarul de treceri a atelierului de compactare este cel stabilit pe tronsonul experimental. Pana la inclestarea pietrei sparte. 8. care . stratul de fundatie din piatra sparta mare astfel executat. 10.10. cu savura 0/8 sau cu nisip. Compactarea straturilor de fundatie se va face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental. Piatra sparta se asterne si se compacteaza la uscat in reprize. B. Dupa terminarea cilindarii.10. asigurandu-se totodata si masurile de evacuare a apelor.1. avand grosimea rezultata pe tronsonul experimental astfel ca dupa compactare sa se obtina 10 cm. se acopera cu material de protectie (nisip grauntos sau savura).12. pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita de gheata. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste de laboratorul de santier tanand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire. intr-un singur strat. 10. Pana la asternerea stratului imediat superior.11. Piatra sparta mare se asterne. viteza de compactare. compactarea se executa cu cilindri compresori netezi de 6 to dupa care operatiunea se continua cu compactoare cu pneuri sau vibratoare de 10-14 tone. 10. se corecteaza cu material de aport si se recompacteaza. Este interzisa executia stratului de fundatie cu balast inghetat. 10. numai dupa receptia stratului inferior de balast. conform pct. prealabil asternerii.

se completeaza cu acelasi tip de material. Este interzisa executia stratului de fundatie cu piatra sparta amestec optimal inghetata. capacitate portanta). Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabilieste de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire uniforma evitandu-se supraumezirea locala. 10. se reniveleaza si apoi se cilindreaza din nou. pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita de gheata. Controlul calitatii compactarii straturilor de fundatie 11.13.17.caracteristicile optime de compactare obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optima. Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului executat: .16.2. asigurandu-se totodata si masurile de evacuare a apelor conform pct. 24 . 11. La drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei. Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se decapeaza dupa contururi regulate. Denivelarile care se produc in timpul compactarii sau care raman dupa compactarea straturilor de fundatie din piatra sparta mare sau din piatra sparta amestec optimal se corecteaza cu material de aport si se recompacteaza. Este interzisa de asemenea asternerea pietrei sparte amestec optimal. 10. 10.caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate. indicativ CD 31.3. cu frecventa mentionata in acelasi tabel. 10.1. pe toata grosimea stratului. acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu stratul de fundatie. se vor face verificarile si determinarile aratate in tabelul 7. In timpul executiei straturilor de fundatie din balast si piatra sparta mare 63/80. 10. respectandu-se componenta atelierului. viteza de deplasare a utilajelor de compactare. 10. Asternerea si nivelarea se fac la sablon cu respectarea latimilor si pantelor prevazute in proiect. . In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie aceasta se determina prin masuratori cu deflectometrul cu parghie conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide. Art. corespunzatoare umiditatii optime de compactare. piatra sparta amestec optimal se asterne cu un repartizor-finisor de asfalt. densitate maxima uscata).15.19. 11.18. Pe substratul de nisip realizat. Compactarea stratului de fundatie se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental. cu o eventuala completare a cantitatii de apa. densitate. . sau din piatra sparta amestec optimal.compozitia granulometrica a agregatelor.14. 8.Nisipul asternut se umecteaza prin stropire si se cilindreaza. astfel ca acesta sa fie permanent incadrat de acostamente. 10. tehnologia si intensitatea Q/S de compactare.

in fata compresorului FRECVENTE MINIME LA LOCUL DE PUNERE IN LUCRU METODE DE VERIFICAR E CONFORM STAS 1913/13 STAS 1913/1 1 2 3 Minim 3 probe la o suprafata de 2000 mp de strat Minim 3 probe la o suprafata de 2000 mp de strat Zilnic - 4 - 5 6 7 Minim 3 pct.strat balast .CR T.toate tipurile de straturi Verificarea realizarii intensitatii de compactare Q/S: . cu care se strapunge stratul. NR. Suprafete <2000 STAS mp si minim 5 1913/15 pct. fiecare banda cu latime de 7.toate tipurile de straturi de fundatie profiluri transversale la Normativ CD distante de 10 m 31 unul de altul pt.1.strat de piatra amestec optimal Verificarea compactarii prin incercarea cu p. Pt. Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate. la fiecare 200 m de drum executat sau la 1500 mp suprafata de drum. 12. Ptr.strat balast .5 m.toate tipurile de straturi Determinarea gradului de compactare prin determinarea greutatii volumice pe teren: . Elemente geometrice 12.strat balast .strat de piatra sparta amestec optimal Determinarea umiditatii de compactare: .strat de piatra sparta amestec optimal Determinarea grosimii stratului compactat: . PROCEDEUL DE VERIFICARE SAU CARACTERISTICILE CARE SE VERIFICA Incercarea Proctor modificata: . 25 . Grosimea stratului de fundatie este cea din proiect. DETERMINAREA.Tabelul 7. suprafete STAs 12288 >2000 mp de strat Minim 3 incercari la o suprafata de STAS 6400 2000 mp Determinarea capacitatii portante la In cate doua nivelul superior al stratului de fundatie: puncte situate in . CAPITOLUL V CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE Art. Abaterea limita la grosime poate fi de maximum ±20 mm.s.

14. Latimea stratului de fundatie este cea prevazuta in proiect. nu depasesc valoarea deformatiilor elastice admisibile.0 cm. care se probeaza prin supunerea la strivire a unei pietre de aceeasi natura petrografica. Art.98%. prevazuta in proiect. 13. 12. se va face corectarea suprafetei. in cel putin 93% din punctele de masurare. in toate punctele de masurare. fata de cotele proiectate. 13. II si III .Straturile de fundatie din piatra sparta mare 63/80 trebuie compactate pana la realizarea inclestarii maxime a agregatelor. Panta transversala a stratului de fundatie este cea a imbracamintii sub care se executa.1. Caracteristicile suprafetei stratului de fundatie Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul dreptarului de 3. in cel putin 95% din punctele de masurare. conform STAS 1913/13: Pentru drumurile din clasele tehnice I.3. Abaterea limita la panta este ±4%. Straturile de fundatie din piatra sparta amestec optimal trebuie compactate pana la realizarea urmatoarelor grade de compactare minime din densitatea in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata. Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului. in cel mult 5% din punctele de masurare la autostrazi si/in toate punctele de masurare la drumurile de clasa tehnica II si III. In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini.00 m lungime astfel: In profil logitudinal verificarea se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si denivelarile admise pot fi de maximum ±2. 12. aruncata in fata utilajului cu care se executa compactarea. .98%. Abaterile limita la cotele fundatiei. verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si denivelarile admise pot fi de maximum ±1. Abaterile limita la latime pot fi ±5 cm. Pentru drumurile din clasele tehnice IV si V: .100%. Conditii de compactare 13. . care este de 250 sutimi de mm.2. fata de cotele din proiect pot fi ±10 mm.3.2.4. 13. fata de cotele proiectate.Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum prezentat receptiei. 26 . Compactarea se considera corespunzatoare daca piatra respectiva este strivita fara ca stratul sa sufere dislocari sau deformari. in valoare absoluta si va fi masurata la fiecare 25 m. Capacitatea portanta la nivelul superior al straturilor de fundatie se considera realizata daca valorile deformatiilor elastice masurate.0 cm. 12. ca si a pietrei sparte utilizate la executia straturilor si cu dimensiunea de circa 40 mm. Art. Declivitatile in profil longitudinal sunt aceleasi ca si cele ale imbracamintilor sub care se executa. In profil transversal.95%.

precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control. 12. Art. Receptia pe faza determinanta Receptia pe faza determinanta. Receptia finala Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie pentru intreaga lucrare si se va face in conditiile respectarii prevederilor Regulamentului aprobat cu HG 273/94. aprobat cu HG 273/94. 13 si 14. 15. Art. pentru intreaga lucrare. aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului in fazele de executie determinante. conform Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora. atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatie sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile Art. 5. 17. elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor volum 4/1996. stabilita in proiect. 27 . Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitative impuse de proiecte si de caietul de sarcini.C A P I T O L U L VI RECEPTIA LUCRARILOR Art. se efectueaza conform Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii. 11. Receptia preliminara. 16. la terminarea lucrarilor Receptia preliminara se face la terminarea lucrarilor. In urma acestei receptii se incheie “Proces verbal” de receptie pe faza in registrul de lucrari ascunse.

Ordin AND nr. . 28 . .Normativ pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide. . III. si intretinerea NGPM/1996 NSPM nr. STANDARDE SR 662 .Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere.Lucrari de drumuri. reparare si exploatare a drumurilor si podurilor.Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrari de intretinere.ANEXA DOCUMENTE DE REFERINTA I. Agregate naturale de balastiera. ACTE NORMATIVE Ordin comun MT/MI nr. 775/1998 . 411/1112/2000 publicat in MO 397/24.Norme metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului.Norme generale de protectia muncii. REGLEMENTARI TEHNICE CD 31 . 79/1998 Ordin MI nr.2000 .08. 116/1999 II. Conditii tehnice de calitate.Norme privind exploatarea drumurilor si podurilor.

Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate si drumuri. .Teren de fundare.Teren de fundare. Conditii tehnice de calitate. Determinarea umiditatii. Determinarea caracteristicilor de compactare. Incercarea Proctor. Metode de incercare.SR 667 . . Metode de incercare. Determinarea greutatii volumice pe teren.Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari de drumuri. STAS 730 STAS 1913/1 STAS 1913/13 STAS 1913/15 STAS 4606 29 . .Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali. .Teren de fundare. .

CAIET DE SARCINI IMBRACAMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE. EXECUTATE LA CALD CUPRINS 30 .

6. Compactarea Art. 12. Agregate Art. 18. Utilizarea geogrilelor la imbracamintile rutiere bituminoase Nr. Documente de referinta ANEXE OPTIONALE (CONFORM PREVEDERILOR PROIECTULUI) Nr. 3. 19. 21. GENERALITATI Art. 3. 14. Obiect si domeniu de aplicare Art. Fibre Art. Receptia pe faze determinante Art. Fabricarea mixturilor asfaltice Art. 9. 1. 4. Elemente geometrice si abateri limita CAP. Reglarea instalatiei de preparare a mixturilor asfaltice Art. NATURA. Utilizarea materialelor geotextile combinate (geogrile si materiale geotextile) la imbracamintile rutiere bituminoase CAPITOLUL I . 2. RECEPTIA LUCRARILOR Art. 5. Controlul fabricatiei CAP. 10. Statia de asfalt Art. 25. Obiect si domeniu de aplicare 31 . 7. CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE IMBRACAMINTEI EXECUTATE Art. CALITATEA. Aditivi Art. 15. III. IV. SI PREPARAREA MATERIALELOR Art. 8. 25. MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR Art. MODUL DE PUNERE IN OPERA Art. Autorizarea statiei de asfalt Art. 5. V. Definirea tipurilor de mixturi asfaltice CAP. Controlul calitatii materialelor inainte de anrobare CAP. 17. Caracteristici fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice Art.CAP. Compozitia mixturilor Art. 20. Receptia preliminara Art. Tratarea suprafetei imbracamintei Art. 22. Receptia finala ANEXA Nr. Controlul punerii in opera CAP. Filer Art. 24.II. 23. Lianti Art. GENERALITATI Art. Utilizarea bitumului modificat la stratul de uzura din beton asfaltic Nr. Caracteristicile suprafetei imbracamintei Art. 4. Asternerea Art. 13.VI. 16. 1. Mixtura asfaltica stabilizata cu fibre – Testul Schellenberg Nr. 2. Transportul mixturilor asfaltice Art.I. Lucrari pregatitoare Art. 11. 1.

de uzura. Imbracamintile rutiere bituminoase cilindrate sunt de tipul betoanelor asfaltice cilindrate executate la cald. betoane asfaltice bogate in criblura. Prevederile prezentului caiet de sarcini nu se aplica imbracamintilor executate din mixturi cu nisipuri bituminoase sau executate cu mixturi asfaltice recuperate. 1. la care se utilizeaza urmatoarele tipuri de mixturi asfaltice: BAD 25. care trebuie sa fie indeplinite la prepararea. 32 . 2. cu pietris concasat. In cazurile in care imbracamintea bituminoasa cilindrata se executa intr-un singur strat.3.1. acesta trebuie sa indeplineasca toate conditiile cerute pentru stratul de uzura. mixturi asfaltice stabilizate cu fibre.4. 2. se vor executa conform urmatoarelor normative: AND 539 – stabilizate cu fibre de celuloza AND 549 – realizate cu bitum modificat cu polimeri AND 553 – realizate cu bitum aditivat.1. in general. beton asfaltic deschis. Caietul de sarcini se aplica la constructia. BA 16 si BA 25. BAPC 16. beton asfaltic deschis.1. Tipul de imbracaminte bituminoasa cilindrata la cald se stabileste in proiect de catre Proiectant. fiind alcatuite. cu pietris sortat. Bar 16. 1. la care se utilizeaza tipuri de mixturi asfaltice: MASF 8 si MASF 16. 2. . din mixturi asfaltice preparate cu agregate naturale. Imbracamintile bituminoase cilindrate realizate cu alte tipuri de mixturi. BADPC 25. filer si bitum neparafinos si cuprinde conditiile tehnice de calitate prevazute in SR 174-1 si SR 174. transportul.2. din doua straturi si anume: . executate la cald. Art.3.2. Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind imbracamintile bituminoase rutiere cilindrate. beton asfaltic deschis. cu criblura. beton asfaltic cu pietris concasat. Definirea tipurilor de mixturi asfaltice 2.stratul superior. beton asfaltic rugos. precum si la constructia drumurilor de exploatare. Imbracamintile bituminoase cilindrate realizate cu bitum neparafinos pentru drumuri se vor executa conform STAS 174-2. de legatura. 1. modernizarea si reabilitarea drumurilor publice si a strazilor. BA 8.stratul inferior. BADPS 25. punerea in opera si controlul calitatii materialelor si straturilor executate.

tabelul 10. Agregate 3. Caracteristicile fizico-mecanice ale rocii de provenienta a agregatelor naturale de cariera trebuie sa fie conform SR 667.C A P I T O L U L II NATURA. tabelul 3. prevazute cu platforme betonate.1. 3. Lianti 5.bitum modificat cu polimeri de tipul elastomerilor termoplastici liniari. 8/16. . . Art. conform SR 667. inainte de a fi introduse in instalatia de preparare.. . Aprovizionarea cu agregate naturale se va face dupa verificarea certificatelor de conformitate care atesta calitatea acestora. 5. Filerul se depoziteaza in incaperi acoperite. In cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre. 33 . Fiecare tip si sort de agregate trebuie depozitat separat in padocuri. ferite de umezeala sau in silozuri cu incarcare pneumatica. tabelul 8.nisip de concasare 0/4. avand pante de scurgere. a apei si pereti despartitori. filerul trebuie sa corespunda prevederilor STAS 539 si conditiei suplimentare ca minimum de particule sub 0. min. .bitum neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 si tip 80/100.cribluri sort 4/8. tabelul 10. Acestia se aplica in conformitate cu indicatiile din tabelul 1.nisip natural sort 0/4. max. conform SR 662.1 mm) …………. sorturi 4/8. conform SR 667. Filer Filerul care se utilizeaza la imbracamintile rutiere bituminoase este de calcar sau de creta. 80%. care trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: finetea (continutul in parti fine 0. Nu se admite folosirea filerului aglomerat.2.02 mm sa fie de 20%. 2%. conform SR 662. 8/16 sau 16/25. 16/25(31). 4. Pentru imbracaminti bituminoase se utilizeaza un maestec de sorturi din agregate naturale neprelucrate si prelucrate care trebuie sa indeplineasca. tabelul 5. trebuie sa fie spalate in totalitate. 3. CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR Art. Liantii care se utilizeaza la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse in prezentul caiet de sarcini sunt: . 1%. umiditatea …………………………………………. Toate agregatele folosite la realizarea mixturilor asfaltice. coeficient de hidrofilie ……………………………… max. pentru evitarea amestecarii si impurificarii agregatelor. tabelul 2. conform STAs 539. in functie de clasa tehnica a drumului sau categoria strazii trebuie sa fie conform SR 667. Clasa minima a rocii din care s obtin agregatele naturale de cariera. conditiile de calitate in conformitate cu prevederile standardelor dupa cum urmeaza: .bitum aditivat.pietris si pietris concasat. Art.1. .

1.strat de uzura si strat de legatura Bitumul neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 si tip D 80/100 trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute de SR 754 si Normativul AND 537 si o adezivitate de minimum 80% fata de agregatele naturale utilizate la lucrarea respectiva.3. cu trafic greu si foarte greu si la alte lucrari speciale (locurile de parcare. in cadrul testelor preliminare se va stabili utilitatea aditivarii bitumului.strat de uzura si strat de legatura Imbracaminte bituminoasa cu bitum neparafinos pentru drumuri .. . Bitumul de baza folosit la prepararea bitumului aditivat tip D 60/80a si tip D 80/100a este bitumul D 60/80 si respectiv D 80/100.1.3. . In cazul utilizarii bitumului modificat se vor respecta prevederile Normativului AND 549 si cele din ANEXA nr.tip D 60/80a – zona climaterica calda. .tip D 60/80 sau Bitum modificat cu polimeri Bitum neparafinos pentru drumuri.TIPUL IMBRACAMINTII BITUMINOASE Imbracaminte bituminoasa din mixtura asfaltica stabilizata cu fibre: . zone cu accelerari si decelelrari frecvente. Se va folosi numai bitum aditivat. 1 la prezentul caiet de sarcini. conform SR 754.strat de legatura (fara fibre) . In functie de calitatea bitumului si natura agregatelor.tip D 60/80 Bitum modificat Bitum modificat cu polimeri sau Bitum neparafinos pentru drumuri. . in cazul in care adezivitatea bitumului pur fata de agregate naturale este mai mica de 80% indiferent de clasa tehnica a drumului sau de categoria tehnica a strazii. . 34 .strat de uzura Imbracaminte bituminoasa cu bitum cu polimeri . pe drumuri de clasa tehnica I…III si pe strazi de categorie tehnica I si II. In caz contrar se utilizeaza bitumaditivat. conform SR 754: . si 1.tip D 60/80 – zona climaterica calda.tip D 80/100 – zona climaterica rece.1. . conform SR 754. in scopul cresterii rezistentei la deformatii permanente la temperaturi ridicate si a rezistentei la fisurare la temperaturi scazute imbracamintile bituminoase.strat de uzura (cu adaos de fibre) Tabelul 1. la care se foloseste.2.2. 5. conform SR+ 754.tip D 80/100a – zona climaterica rece Bitum neparafinos pentru drumuri.strat de legatura Imbracaminte bituminoasa cu bitum aditivat . TIPUL LIANTULUI Bitum neparafinos pentru drumuri. care trebuie sa corespunda prevederilor SR 754 si Normativului AND 537. 5.tip D 60/80 Bitum aditivat: .) se vor executa cu bitum modificat cu polimeri. pct. Conform Normativului AND 549. etc.

Se recomanda ca perioada de stocare sa nu depaseasca 3 zile. pentru evitarea separarii componentelor si sistem de inregistrare a temperaturii. 140oC. astfel: bitumul se depoziteaza in rezervoare metalice prevazute cu sistem de incalzire cu ulei. sistem de inregistrare a temperaturilor (pentru ulei si bitum). prevazute cu pompe de recirculare si eventual cu sistem de incalzire. 7. tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice impuse. fara a afecta celelalte caracteristici ale acestuia. gura de aerisire. Aditivii trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii de baza: sa fie compatibili cu bitumul. Fibre Fibrele care pot fi folosite la prepararea mixturii asfaltice stabilizate cu fibre. Art. Bitumul. pentru executia imbracamintilor bituminoase. iar temperatura bitumului aditivat pe perioada de depozitare sa fie de (120…140)oC. pompe de recirculare. Se recomanda ca perioada de stocare sa nu depaseasca max. vor fi supusi aprobarii Beneficiarului. Pentru fiecare aditiv la care se cere aprobarea. Antreprenorul va prezenta agrementul tehnic si certificatul de conformitate a calitatii. sa nu fie toxici. 5.Prepararea bitumului aditivat se efectueaza conform Normativului AND 553. Pentru amorsari si badijonari se va folosi emulsie bituminoasa cu rupere rapida sau bitum taiat. Aditivii care se intentioneaza a se utiliza.5. Art. conform celor prevazute in declaratia de conformitate a calitatii emisa de producator. corozivi sau inflamabili. 5. gura de aerisire. Aditivi Aditivii utilizati pentru prepararea bitumului aditivat folosit la executia imbracamintilor bituminoase sunt produse tensioactive. cu respectarea prevederilor STAS 8877. cu compozitie si structura specifica polar-apolara. sa fie stabili termic pana la min. sa amelioreze adezivitatea bitumului fata de agregatele naturale.4. bitumul modificat cu polimeri se depoziteaza in recipienti metalici verticali. Tipul de aditiv si dozajul acestuia in bitum se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de un laborator autorizat. bitumul aditivat se depoziteaza in rezervoare metalice prevazute cu sistem de incalzire cu ulei. 2 zile iar temperatura bitumului modificat pe perioada de depozitare trebuie sa fie de min. 6. sunt fibre sau granule din 35 . prevazuti su sistem de incalzire cu ulei. 200oC. pe tipuri de bitum. pompe de recirculare. Emulsia bituminoasa cationica se va depozita in rezervoare metalice verticale. Aditivii trebuie sa fie agrementati tehnic reglementarilor in vigoare. bitumul modificat cu polimeri si bitumul aditivat se depoziteaza separat. curatate in prealabil. sistem de inregistrare a temperaturii (pentru ulei si bitum). sistem de recirculare sau agitare permanenta.

celuloza. 3.filer Beton asfaltic deschis cu pietris . Tabelul 2. se verifica in conformitate cu prescriptiile din standardele in vigoare ale materialelor respective si SR 174-2 pct.criblura sort 4/8.nisip natural sort 0/4 . 16/25 .filer Beton asfaltic cu pietris concasat . Controlul calitatii materialelor inainte de anrobare Materialele destinate fabricarii mixturilor asfaltice pentru imbracamintile bituminoase. la temperatura de 135÷5oC. pentru asigurarea conditiilor aratate la art. 9.criblura sort 4/8 si 8/16 fibre . C A P I T O L U L III MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR Art. 8/16 si 16/25 .pietris concasat sort 4/8.3. cu respectarea urmatoarelor conditii tehnice: . bitumate sau nebitumate. Art..pietris concasat sort 4/8.nisip natural sort 0/4*) . Tipul si dozajul de fibre in mixtura asfaltica se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de un laborator autorizat. trebuie sa fie agrementate tehnic conform reglementarilor in vigoare.nisip de concasare sort 0/4 . functie de tipul mixturii asfaltice conform tabelului 2.filer Beton asfaltic deschis cu criblura .epruvetele cilindrice tip Marshall se vor confectiona.1.nisip de concasare sort 0/4 .criblura sort 4/8 si 8/16 . TIPUL MIXTURII ASFALTICE AGREGATE NATURALE UTILIZATE Mixturi asfaltice stabilizate cu .criblura sort 4/8 si 8/16 criblura . 8. 8/16. 5 si 6 din prezentul caiet de sarcini. iar incercarile pe epruvete cilindrice tip Marshall se vor face conform STAS 1338-2.1. pot fi realizate integral din agregate naturale de cariera sau din amestec de agregate naturale de cariera si de balastiera. Compozitia mixturilor 9.filer 36 . 4. Mixturile asfaltice atat pentru stratul de uzura cat si pentru stratul de legatura. conform reglementarilor in vigoare.filer Betoane asfaltice bogate cu .filer Beton asfaltic rugos . in functie de intensitatea de trafic.nisip de concasare sort 0/4 .nisip de concasare sort 0/4 . 16/25 concasat .nisip de concasare sort 0/4 .nisip natural sort 0/4*) . 8/16.nisip natural sort 0/4*) .

Toate dozajele privind agregatele si filerul.7…7.pietris sort 4/8. 5. 9. Beneficiarul.7…6. 6. 9. Studiul in face Antreprenorul in cadrul laboratorului sau autorizat sau il comanda la un laborator autorizat. stabilita pentru fiecare categorie de mixtura. indicele de curgere-fluaj la 60oC.nisip de concasare sort 0/4 .0…7.0 6. Granulozitatea agregatelor naturale care trebuie sa fie asigurata pentru fiecare tip de mixtura asfaltica este indicata in tabelul 4 si in figurile 1. dozajul de bitum se stabileste la masa totala a mixturii. BAR 16a BAR 16 Strat de uzura BA 16m BA 16. 8/16. II.nisip natural sort 0/4*) .3…7.0…7. II.5 I…V I…V I…III II…III I…II III II III IV…V I…IV I…IV I…III II…III I…II III II III IV 37 .3. III) si 50 lovituri pentru straturile de imbracaminte pentru celelalte clase si categorii.2 5. 9. Continutul optim de liant se stabileste prin studii preliminare de laborator conform STAS 1338/1.3…7.2.5…7. 2. 2. Compozitia mixturii asfaltice se stabileste pe baza unui studiu preliminar aprofundat. 16a 6. densitatea aparenta. 16/25 sortat . 9. Limitele procentelor sorturilor componente din agregate sunt date in tabelul 3.filer *) Conform notei de la tabelul 4.5. pentru cinci continuturi de liant repartizate de o parte si de alta a continutului de liant prestabilit. sunt stabilite in functie de greutatea totala a materialului granular in stare uscata. Tabelul 5.0 6.4. tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice precizate in prescriptiile tehnice impuse de caietul de sarcini. 9.Beton asfaltic deschis cu pietris .5 6. 4. 3. Formula de compozitie. accepta formula propusa de Antreprenor. daca nu are obiectiuni sau eventuale propuneri de modificare. Aceste studii comporta cel putin incercarea Marshall (stabilitate la 60oC. III (respectiv strazi de categoria I.3 6.5 5.2 6. Dupa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa. La confectionarea epruvetelor Marshall conform STAS 1338/1. 3 si trebuie sa se incadreze intre limitele recomandate in tabelul 5. sustinuta de studiile si incercarile efectuate impreuna cu rezultatele obtinute se supune aprobarii Beneficiarului.7…6. TIPUL STRATULUI TIPUL MIXTURII ASFALTICE CONTINUTUL DE LIANT DIN MASA MIXTURII ASFALTICE % CLASA TEHNICA A DRUMULUI CATEGORIA TEHNICA A STRAZII MASF 8 MASF 16 BAR 16m. numarul de lovituri va fi de 75 pentru straturile de imbracaminte la drumuri de clasa tehnica I.7…7.6. absorbtia de apa). 7 si 8. sau unele adaosuri.3 6. inclusiv partile fine.

7.0…5.cu dimensiunea maxima a granulei de 16 mm.6…1. Raportul filer-liant recomandat pentru tipurile de mixturi asfaltice este conform tabelului 6.0…5.5 5. TIPUL STRATULUI TIPUL MIXTURII ASFALTICE Betoane asfaltice rugoase Betoane asfaltice bogate in criblura: .5…7. BA 8a BA 25.8 0.0 4.8.8 1.1…1. Continutul optim de fibre se stabileste prin studii preliminare de laborator.4 Strat de uzura Strat de legatura 9. Continutul de fibre active in mixturile asfaltice stabilizate cu fibre MASF si MASF 16 va fi in limitele (0. RAPORT FILER:LIANT (RECOMANDAT ) 1.0 IV…V IV…V IV…V I…III I…V III…V IV…V IV IV IV I…III I…IV III…IV IV 9.Strat de legatura BA 8. in functie de tipul fibrei utilizate. BADPC 25a BADPS 25.0)% din masa mixturii asfaltice.6…1. .5…7.0…5.0…5.cu dimensiunea maxima a granulei de 25 mm Beton asfaltic cu pietris concasat Betoane asfaltice deschise Tabelul 6. Tabelul 3. BAPC 16a BAD 25m BAD 25.0 6.0 4. FRACTIUN STRAT DE UZURA STRAT DE LEGATURA I DE TIPUL MIXTURII ASFALTICE AGREGAT BA1 BAR1 BAD E 6 BA2 6 25 BADPC BADPS NATURAL BA8 BA1 5 BAR1 MA MAS BAP BAD 25 25 BA8 E DIN 6m BA2 6m SF8 F16 C16 25m BADPC BADPS a AMESTEC BA1 5a BAR1 BAD 25a 25a UL TOTAL 6a 6a 25a Filer si 11109-13 9-13 6-13 9-11 9-13 2-7 2-7 2-7 fractiuni 14 14 38 .8 1. BA 25a BAPC 16.8 1. de catre un laborator de specialitate autorizat.0…7.3…1. BAD 25a BADPC 25. BADPS 25a 6.5 4. tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice prevazute.0 4.5…1.3…1.

TIPUL MIXTURII ASFALTICE MARIMEA OCHIULUI SITEI. BA16 BAD25a.% Pietris sortat cu dimensiu nea peste 8mm.BAD25 m.% Filer si nisip fractiune a (0. BADPS25a TRECERI PRIN SITE CU OCHIURI PATRATE – SR EN 933-2 9090-100 100 7290909573-90 90 100 100 100 90549566-85 61-74 44-59 66-82 42-61 100 80 100 56-78 42-66 40.39-53 40-55 25-37 42-66 28-45 BAR1 BA2 6 5 BAR1 BA25 6m a BAR1 6a 39 25 mm 16 mm 8 mm 4 mm .din nisipuri sub 0.% Cribluri cu dimensiu nea peste 4mm.% DIFERENTA PANA LA 100% 2245 3458 3960 47-61 4560 6375 - 5572 - - - - - - - - 1834 - 39-58 - - - - - - - - - - 39-58 NOTA: continutul de filer pentru betoanele asfaltice deschise este de minimum 2%.1 mm. CONFORM SR EN 9332 BAD25.BADP BA8 MASF MASF BAPC1 C25 BA16m BA8a 8 16 6 BA16a BADPC25a.% Pietris concasat cu dimensiu nea peste 8mm. BADPS25.1…4) mm. Tabelul 4.

0 40 . 6 1.5 1.7…4.5 7.5…4.3…4. 6 2.5 1.5…4. 3 1.5 8.0 7.0 1.KN.mm mm kg/m3.5…3.min %VOL MIN 6.2 mm 1 mm 0.2…3.4…5. 0 1. 50% pentru BAD25. 3 2. APARENTA APA.0 1. 60OC. TIPUL TIPUL MIXTURII BITUMUL ASFALTICUI E CATEGOR IA TEHNICA A STRAZII CARACTERISTICILE PE EPRUVETE CILINDRICE TIP MARSHALL STABILIT INDICEL RAPOR DENSITAT ABS.0…5. A-TEA (S) E DE T EA DE LA CURGER S/I.4…4. din care nisipul natural este in proportie de maximum: 25% pentru BA8 si BA16 30% pentru BA25.20 mm 0.5…4.5…4.0 1.63 mm 0.5…4.10 mm Zona de granulozitat ea amestecului de agregate naturale 30-55 22-42 18-35 11-25 9-13 30-55 22-42 18-35 11-25 9-13 61 3050 2040 1535 8-25 6-13 30-42 21-31 18-25 11-15 9-11 19-28 16-22 13-20 12-16 11-14 20-25 19-22 13-20 11-15 10-14 30-55 21-42 18-35 11-25 9-13 20-35 14-32 10-30 5-20 2-7 Figura 1 Figura 2 Figur Figura Figura Figura Figura a3 4 5 6 7 Figura 8 NOTA: La betoanele asfaltice bogate in criblura destinate stratului de uzura si la betoanele asfaltice deschise pentru stratul de legatura se foloseste nisip de concasaj sau un amestec de nisip de concasaj cu nisip natural.5 1.5 1. 0 2300 IV 5. E(I). Tabelul 7.5…4. 6 2300 2…5 2…5 BA8 BA25 BA8 Ba25a BA16 BA16a D60/80 D60/80 a D80/10 0 D80/10 0a D60/80 D60/80 a D80/10 0 D80/10 0a IV II III IV II III 8.5 1.0 1.5 6.8…5.KN.

5 1. 0 2250 IV 4.0 1.0 1. 6 1. 6 1.5 0.0 1.6…5.5…4.0 1.5 1. 0 3. 6 2…5 I…IV 5.8…5.5…4.5 1. 3 2. 0 1. 0 1.3…4.0 8.8…5.5…4. 6 1.5 1.5…4.5 6.5…4.0 9.5 8.5…3.0 8. 6 2.5…4.5 1.0 1.3…4.5 BAR16 BAR16a 1. 3 2250 I…IV 4.9…2.9…2.5…3.0…3.IV…V I D60/80 D60/80 a D80/10 0 D80/10 0a D60/80 D60/80 a D80/10 0 D80/10 0a D60/80 D60/80 a D80/10 0 D80/10 0a D60/80 D60/80 a D80/10 0 D80/10 0a D60/80 D60/80 a D60/80 D60/80 a II III I…II III IV 6.5 BAD25 BAD25a 2…5 BADPC2 5 BADPC2 5a III…IV 4.1…3.5…4.5…4.5…4.5 2…5 41 . 5 2250 III…IV 4.5…4. 0 2300 3…5 BAPC16 BAPC16a 2300 IV 5.0 1.5…4.5 1.0…6.5 1.0 1.5 2…5 BADPS2 5 BADPS2 5a IV 4.0…3.5…4.5 7.5 0.5…3. 0 2.0 1.2…3.1…5.0 1.

01 Site cu ochiuri patrate conform SR EN 933-2.1 1 Site cu ochiuri patrate.100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 0.Zona granulometrica prescrisa pentru mixturile asfaltice BA 8 si BA 8a 42 . mm 10 100 Figura 1 .mm treceri % de masa 0.

mm treceri % de masa 0. mm Figura 3 .1 1 Site cu ochiuri patrate.100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 0.01 Site cu ochiuri patrate conform SR EN 933-2.1 1 10 100 Site cu ochiuri patrate. BA 16m si BA 16a Site cu ochiuri patrate conform SR EN 933-2.mm 100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 0. mm 10 100 Figura 2 .Zona granulometrica prescrisa pentru mixturile asfaltice BA 16.01 treceri % de masa 0.Zona granulometrica prescrisa pentru mixturile asfaltice BA 25 si BA 25a 43 .

100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 0.01 treceri % de masa 0.Zona granulometrica prescrisa pentru mixtura asfaltica tip MASF 8 44 .Zona granulometrica prescrisa pentru mixturile asfaltice BAR 16.mm 100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 0. BAR 16m si BAR 16a Site cu ochiuri patrate conform SR EN 933-2. mm Figura 4 .1 1 10 100 Site cu ochiuri patrate.mm treceri % de masa 0. mm 10 100 Figura 5 .1 1 Site cu ochiuri patrate.01 Site cu ochiuri patrate conform SR EN 933-2.

Zona granulometrica prescrisa pentru mixtura asfaltica tip BAPC 16. mm 10 100 Figura 6 .01 Site cu ochiuri patrate conform SR EN 933-2.100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 0. BAPC 16a 45 .01 Site cu ochiuri patrate conform SR EN 933-2. mm Figura 7 .mm treceri % de masa 0.1 1 Site cu ochiuri patrate.1 1 10 100 Site cu ochiuri patrate.Zona granulometrica prescrisa pentru mixtura asfaltica tip MASF 16 100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 0.mm treceri % de masa 0.

precum si din stratul gata executat. 10. trebuie sa indeplineasca. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturior asfaltice se determina pe corpuri de proba tip Marshall si confectionate din mixturi asfaltice preparate in laborator pentru stabilirea dozajelor optime si din probe prelevate de la malaxor sau de la asternerea pe parcursul executiei. se efectueaza conform SR EN 12697-27. In lipsa unor dispozitii contrare prevederilor caietului de sarcini speciale. 46 . BADPC 25a. in timpul studiului de laborator si in timpul controalelor de fabricatie. conditiile aratate in tabelele 7 si 8. 10. Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul executiei lucrarilor. mm Figura 8 .1.Zona granulometrica prescrisa pentru mixtura asfaltica tip BAD 25. BADPS 25a Art. precum si din straturile imbracamintii gata executate.2. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice 10.mm 100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 0.Site cu ochiuri patrate conform SR EN 933-2.01 0.1 1 10 treceri % de masa 100 Site cu ochiuri patrate. BAD 25m. caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum neparafinos pentru drumuri si cu bitum aditivat.

min Rezistenta la oboseala: numarul de cicluri pana la fisurare. min.5 7600 - 4200 3600 - 3600 3000 4 x 10-3 10. KN. BA 25a BADPS 25. %.volum de goluri la 80 de giratii. Modulul de elasticitate la 15oC. 10-4 mm. max . 10-4 mm.absorbtie de apa.0 2. kg/m3. BA BADPC 25. BA 8a.3.Tabelul 8.0…3. max Modulul de elasticitate la 15oC.zona climaterica calda . max. min TIPUL MIXTURII ASFALTICE BAR 16.0…3. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum modificat trebuie sa se incadreze in limitele din tabelul 9. BADPS 25a 5. %.0 - - 9. %.zona climaterica rece Rezistenta la oboseala: numarul de cicluri pana la fisurare la 15oC. min TIPUL MIXTURII ASFALTICE BA 16m BAR 16m BAD 25m 10. mm .5 2350 3…5 8. max Rezistenta la deformatii permanente: . BADPC 25a. CARACTERISTICA Caracteristici pe cilindri confectionati la presa de compactare giratorie: .0…3. max. MPa. BAD 25a. . 25. la 15oC.0 2. BA 16.volum de goluri la 120 de giratii. % vol.5 2350 2…5 10. min . CARACTERISTICA Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall: . BAR 16a.volum de goluri la 80 de giratii.0 - 5.volum de goluri la 120 de giratii.0 - 9.stabilitate (S) la 60oC. BA 16a. max .densitate aparenta.fluaj dinamic la 40oC si 1800 pulsuri.5 2300 3…6 5.indice de curgere (I) la 60oC. Tabelul 9.fluaj dinamic la 40oC si 1800 pulsuri. %. BAD 25. Caracteristici pe cilindri confectionati cu presa de compactare giratorie: . MPa. BA 8. Rezistenta la deformatii permanente: . min: .0 2.5 2900 4500 - 2800 4500 - 4000 4 x 103 47 .

volum de goluri.0 60oC3) 8. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre trebuie sa se incadreze in limitele din tabelul 10.0 5.0 <2. max . in 24 h.5 45oC2) 6. KN. max .0 7.5…3.4.densitate aparenta.000 Temperatura 10.stabilitate (S) la 60oC.>6000 Modulul de elasticitate la 15oC. mm/h: Numarul mediu de vehicule1): .6.0 <7. MPa. min .0 3. kg/m3. max .<1500.3000…6000. 10-4. 10. 10-4 mm. max .9 si 10 se determina conform metodologiilor prevazute de reglementarile tehnice in vigoare. max.0 2.5 2300 3…4 7 1. %.0 6.1500…3000.0 8.0 3600 1200 6.0 <2. Tabelul 10.0 4. .2 7 1. 3 – Zona climaterica calda.5 <3. % Rezistenta la deformatii permanente: . Caracteristicile prevazute in tabelele 8.5 6. mm . max .Vehicule de transport marfa si autobuze. 10.0 <7.5 <3. min. ale mixturilor asfaltice cu bitum.0 4.>6000 Adancimea fagasului.fluaj dinamic la 40oC si 1800 pulsuri.3000…6000.0 <4.<1500.0 2. calculat pentru traficul de perspectiva. CARACTERISTICA Test Schellenberg.0 8.0 <4.0 7.2 0.0 4000 1000 NOTA: 1.5…3.0 4.0 3.0 5. min Deformatia permanenta la oboseala (3600 impulsuri) la 15oC. max . Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete cilindrice tip Marshall.1500…3000.0 4.0 6. max TIPUL MIXTURII ASFALTICE MASF 8 MASF 16 0.5. mm: Numarul mediu de vehicule1): .0 60oC3) 8. bitum modificat si bitum aditivat se face conform STAS 1338-1 si STAS 1338-2. Testul Schellenberg se efectueaza conform anexei 2. Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall: .000 Temperatura 45oC2) 6. 48 .10. max.indice de curgere (I) la 60oC.0 8. Viteza de deformatie la ornnieraj (VDOP).0 9.5 2300 3…4 10. 2 – Zona climaterica rece.

Determinarea punctului de inmuiere IB se face conform STAS 60. Art. 11. pe computer.3. uscare. incalzirea si dozarea bitumului. Prelevarea mixturii asfaltice se face conform SR EN 12697-27. 11.1. Statia de asfalt Statia de asfalt va trebui sa fie dotata si sa prezinte caracteristici tehnice care sa permita obtinerea performantelor cerute de diferitele categorii de mixturi prevazute de Caietul de sarcini. Se interzice incalzirea agregatelor naturale si a bitumului peste 190oC.2. Extragerea si recuperarea bitumului din mixtura. in procesul tehnologic. Pentru controlul temperaturii. aceasta trebuie dotata cu sisteme de inregistrare si afisare a temperaturii bitumului. 11. Resortarea este obligatorie pentru instalatiile in flux discontinuu. evitandu-se supraincalzirea acestuia. trebuie sa prezinte un punct de inmuiere IB cu maximum 9oC mai mare decat bitumul initial utilizat pa prepararea mixturii asfaltice respective.1. corectia de umiditate. 1 kg de bitum rutier are un volum de (1. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa aiba capacitatea de fabricatie de minimum 80 t/h la o umiditate de 5%.7. 11.09…1. pentru determinarea acestuia. se face conform SR EN 12697-1. iar pregatirea probelor de mixtura asfaltica in vederea extragerii bitumului din mixtura asfaltica se face conform SR EN 12697-28. In cazul instalatiilor in flux continuu. SR EN 12697-3 si SR EN 12697-4. a agregatelor naturale si a mixturii asfaltice si sa sigure o precizie a dozarii de +3% pentru agregatele naturale si de +2% pentru bitum si filer. In cazul dozarii volumetrice a bitumului se va tine seama de faptul ca densitatea acestuia. recuperarea bitumului se face conform STAS 1338-2.1. Stocarea. recipientele de bitum si echipamentul de uscare trebuie sa fie dotate cu 49 . 11. rezervoarele calde.2. de la malaxor sau de la asternere. In cazul in care nu se dispune de aparatura prevazuta de SR EN 12697-3 sau SR EN 12697-4.1.10. Se excepteaza verificarea bitumului din mixturile asfaltice tip MASF. respectiv corelarea cantitatii de agregat natural total cu cantitatea de bitum introdusa in uscator-malaxor se face automat.2. precum si dispozitiv de malaxare fortata a agregatelor cu liantul bituminos.11) l. Indiferent de tipul instalatiei.1.2. Bitumul continut in mixtura asfaltica prelevata pe parcursul executiei lucrarilor. Centralele de preparare trebuie sa fie automatizate si dotate cu dispozitive de predozare. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice 11. Statia de asfalt trebuie sa aiba rezervoare pentru depozitarea unei cantitati de bitum mai mare sau cel putin egala cu media zilnica de consum. 11. in scopul evitarii modificarii caracteristicilor liantului. dozare gravimetrica sau volumetrica a bitumului si filerului. variaza cu temperatura astfel incat la 150oC…180oC. Fiecare dintre rezervoare trebuie sa aiba un indicator de nivel gradat si un dispoztiv de incalzire a liantului pana la temperatura necesara.1. 11. resortare si dozare gravimetrica a agregatelor naturale.2.

3%.5 11. cuva malaxorului nu 50 .1…0. Stocarea si dozarea filerului.4. Stocarea. Antreprenorul va trebui sa asigure stocarea a cel putin o treime din agregatele necesare lucrarii pentru un an de lucru.4. Abaterea pentru continutul de bitum fata de dozajul stabilit prin reteta aprobata de proiectant privind compozitia mixturii asfaltice este de +0. FRACTIUNEA . dozarea. a caror functionare trebuie verificata frecvent. astfel incat sa permita depozitarea volumului de agregate necesar lucrarilor. 11. si suficient de late. cu abaterile admise fata de granulozitatea prescrisa din tabelul 11 (conform SR 174-2. etichetate. La statia de asfalt. Agregatele trebuie sa fie dozate gravimetric iar instalatia de dozare trebuie sa permita alimentarea agregatelor conform retetei aprobata de proiectant privind compozitia mixturii asfaltice. 11. in silozuri de tip descoperit.1 ABATERI ADMISE FATA DE DOZAJ. 11. % ±5 ±5 ±5 ±5 ±4 ±3 ±2 ±1. Nu se admite folosirea filerului aglomerat.1. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice va fi dotata si cu echipamentul mecanic necesar pentru uscarea si incalzirea agregatelor. cu toleranta (pe volum) de 1. filerul trebuie sa fie depozitat in silozuri prevazute cu dispozitive de alimentare si extragere corespunzatoare (pneumatica).20…0.2 0…0.5% fata de dozajul din reteta aprobata de proiectant. Tabelul 11. Daca.4.2.63 0.4.3. Zona in care sunt depozitate agregatele trebuie sa fie usor accesibila si cu scurgerea apelor asigurata. Depozitarea se va face pe sorturi. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa fie dotata cu un sistem automat de alimentare si dozare a bitumului. uscarea si incalzirea agregatelor.5 16…25 8…16 4…8 1…4 0. avand in vedere ca depozitele nu trebuie sa fie mai inalte de 6 m si cu un raport de lungime /latime de 3 m. mm 25…31. Datele privind verificarile trebuie trecute intr-un registru specific. care sa permita dozarea filerului. tabel 4).3. pe platforme amenajate cu pereti despartitori pentru evitarea contaminarii sorturilor. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de echipamentul mecanic necesar pentru alimentarea uniforma a agregatelor astfel incat sa se mentina o productie constanta. 11.3.5. 11.2. Platformele trebuie sa fie pavate (cu beton de ciment sau asfalt. Malaxarea Instalatia de preparare a mixturilor trebuie sa fie echipata cu un malaxor capabil de a produce mixturi asfaltice omogene.termometre. 11.

suprafete suficiente de depozitare. Temperaturile din partea superioara a intervalului se utilizeaza la executia imbracamintilor rutiere bituminoase in zone climatice reci (vezi fig. Durata de malaxare va fi functie de tipul de instalatii de preparare si tipul de mixturi si se va stabili in cadrul operatiunii de reglare a statiei de asfalt inaintea inceperii fabricatiei. Conform SR 174-2. si tabel 1. Autorizarea statiei de asfalt. temperaturile diferitelor tipuri de bitumuri la prepararea mixturilor asfaltice trebuie sa fie cuprinse intre urmatoarele valori: . Daca se foloseste buncar de stocare. 12. Fabricarea mixturilor asfaltice Fabricarea mixturilor asfaltice pentru imbracamintile rutiere bituminoase va trebui realizata numai in statii automate de asfalt.1. in limitele tolerantelor admise. Toleranta admisa a temperaturii bitumului este de +3oC.este inchisa. Art. Stocarea si incarcarea mixturilor. a cailor de acces la depozite si la instalatia de preparare a mixturilor. . ca anrobarea celor mai mari granule sa fie asigurata intr-un mod corespunzator.6.). amenajarea corespunzatoare a depozitelor de agregate (betonarea platformelor. Beneficiarul va verifica punerea ei in functiune dupa ce va constata ca debitele materialelor constituiente permit obtinerea amestecului prescris. 9). observatii vizuale. acestea se vor completa sau se vor reface inainate de autorizarea statiei de asfalt de catre proiectant. 51 . 13. Trebuie evitata incalzirea prelungita a bitumului sau reincalzirea aceluiasi bitum de mai multe ori. etc.2.160oC la 170oC pentru mixturi cu bitum D 80/100. existenta peretilor despartitori intre sorturile de agregate. Conditia pentru autorizare o constituie si existenta tuturor dotarilor si amenajarilor la statie.165oC la 175oC pentru mixturi cu bitum D 60/80. ea trebuie sa fie prevazuta cu o capota pentru a impiedica pierderea prafului prin dispersie.2. statia de asfalt care va fi utilizata la realizarea lucrarilor. a depozitelor la statie si a celor intermediare. Antreprenorul trebuie sa supuna acceptarii Beneficiarului lucrarii. Instalatia trebuie sa fie prevazuta cu un sistem de blocare pentru impiedicarea golirii malaxorului inainte de terminarea duratei de malaxare. ca dispozitivele de masurare a temperaturilor sunt etalonate si ca malaxorul functioneaza corespunzator. Art. acesta va trebui sa fie incalzit.2. Daca amenajarile nu sunt terminate sau prezinta deficiente. pct. fara pierderi de materiale. La iesirea din lamaxor trebuie amenajate dispozitive si luate masuri speciale pentru evitarea segregarii mixturii asfaltice in timpul stocarii si/sau la incarcarea in mijloace de transport. 13. 11. Inaintea inceperii executiei. asigurarea scurgerii si indepartarii apelor. 13. O atentie deosebita se va da in special respectarii prevederilor privind continutul de liant si se va urmari prin.

Nu se vede Temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor va fi stabilita astfel ca. atunci este necesara determinarea penrtratiei acestuia.2.2. Conform SR 174-2. 13. dozat in prealabil si se continua amestecarea.2. verificarea functionarii malaxorului. dozat separat. . pct.4. astfel incat curba de granulozitate a a mestecului de agregate naturale obtinuta. verificarea ecranului dozatorului. Continutul de apa al agregatelor dupa uscare. Incalzirea agregatelor naturale se va face in uscatorul instalatiei de preparare a mixturilor afaltice. tinand seama de racirea care are loc in timpul transportului si a asteptarilor in conditiile climatice concrete. 9). Se introduce bitumul incalzit.1. Antreprenorul trece la operatiuni de reglare si etalonare: calibrarea dozatoarelor calde si reci pentru agregate.160oC…180oC pentru mixturi cu bitum D 60/80. acestea se resorteaza pe ciururile instalatiei apoi se cantaresc. sa se asigure temperatura ceruta la asternerea si compactarea mixturii. 2. in limitele de toleranta din tabelul 11.155oC…170oC pentru mixturi cu bitum D 80/100. 14. Durata de amestecare este in functie de tipul instalatiei si trebuie sa fie suficienta pentru realizarea unei anrobari complete si uniforme a agregatelor naturale si a filerului cu liantul bituminos. si tabel 1. sa corespunda celei calculate in laborator. 52 .2. predozatoarele instalatiei de preparare a mixturilor asfaltice trebuie reglate prin incercari. cu filerul rece. calibrarea dozatorului pentru filer. Art. 14. calibrarea dozatorului pentru liant. temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor trebuie sa fie intre urmatoarele valori: .2. Dupa incalzirea agregatelor naturale in uscator. trebuie sa nu depaseasca 0. si tabel 1.5% si trebuie verificat cel putin o data pe zi.3. Dupa autorizarea statiei de asfalt de catre Beneficiarul lucrarii. Conform SR 174-2 pct.2. Inainte de autorizarea statiei de asfalt. Se interzice incalzirea agregatelor peste 190oC pentru a evita arderea liantului. 13. temperatura agregatelor naturale in uscator trebuie sa fie intre urmatoarele valori: . 13.170oC…190oC pentru mixturi cu bitum D 60/80 .165oC…180oC pentru mixturi cu bitum D 80/100 Temperaturile din partea superioara a intervalului se utilizeaza la executia imbracamintilor rutiere bituminoase in zone climaterice reci (vezi figura 9). Daca penetratia bitumului nu este corespunzatoare se renunta la utilizarea lui.2. a dispozitivelor de masurare a temperaturilor. Reglarea instalatiei de preparare a mixturilor asfaltice 14. conform dozajelor stabilite si se introduc in malaxor unde se amesteca. Temperaturile din partea superioara a intervalului se utilizeaza la executia imbracamintilor rutiere bituminoase in zone climatice reci (vezi fig.Daca totusi din punct de vedere tehnologic nu a putut fi evitata reancalzirea bitumului.

dupa care sa supuna din nou aprobarii Beneficiarului autorizatia de punere in exploatare.Controlul reglajului instalatiei de cuti preparare a mixturii. Autorizatia de punere in exploatare va fi data de proiectant dupa ce va constata ca debitele fiecarui constituient permit sa se obtina amestecul prescris in limitele tolerantelor admise. 15. inclusiv e stabilirea duratei de malaxare Incadrarea agregatelor in zona de granulozitate indicata in caietul de sarcini pentru tipul de mixtura asfaltica proiectat. cu frecventa mentionata in tabelul 12. Daca. Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plata pentru imobilizarea utilajului si/sau a personalului care-l deserveste. Controlul fabricatiei Controlul calitatii mixturilor asfaltice trebuie facut prin verificari preliminare. urmare reglajelor. inainte de adaugarea liantului (aceasta trebuie corelata cu dozajul de bitum stabilit pentru mixtura. anumite aparate sau dispozitive ale instalatiei se dovedesc defectuoase. in tot timpul cat dureaza operatiunile pentru obtinerea autorizatiei de punere in exploatare. inclusiv abaterile admisibile la continutul de liant) X X X X 53 . 14. Antreprenorul va trebui sa le inlocuiasca.4. sa efectueze din nou reglajul. verificari de rutina in timpul executiei si verificari in cadrul receptiei la terminarea lucrarilor.5.3. 14. cu atat mai mult in caz de anulare a autorizatiei. Tabelul 12. inclusiv starea de curatenie (continutul de impuritati) a agregatelor Temperatura liantului la introducerea in malaxor Temperatura agregatelor naturale uscate si incalzite la iesirea din toba de uscare Functionarea corecta a dispozitivelor de cantarire sau dozare Granulozitatea amestecului de agregate naturale la iesirea din malaxor. FAZA NATURA CONTROLULUI SAU VERIFICARII CATEGORIA CONTROLULUI * A B C X X X FRECVENTA CONTROLULUI SAU A VERIFICARII Pentru fiecare tip de produs Inaintea inceperii fabricatiei fiecarui tip de mixtura La inceputul campaniei de lucru sau ori de cate ori se utilizeaza alte agregate Permanent Permanent X La inceputul fiecarei zile de lucru Zilnic sau ori de cate ori se observa o calitate necorespunzatoar e a mixturilor asfaltice StuStudiul compozitiei mixturii diu Exe. Art.14.

2.din caietul de sarcini. 11 si la pct. Dupa curatare se vor verifica.10. imediat dupa incarcare. Caracteristicile fizico-mecanice: Stabilitatea la 60oC Indicele de curgere. Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta (motorina. Inainte de astenerea mixturii. acesta se curata si se matura. In cazul stratului suport din macadam. Volumul mijloacelor de transport.1.1.Temperatura mixturilor asfaltice la preparare Incadrarea dozajului de bitum in dozajul stabilit in laborator Verificarea compozitiei mixturii asfaltice: granulozitatea agregatelor si dozajul de bitum. 16. cu tolerantele admise indicate in tab. 17.2. indiferent de anotimp. Art. care trebuie sa fie conform proiectului de executie. La distante de transport mai mari de 20 km sau cu durata de peste 30 minute. prin extractii Zilnic X X Cate o proba de 20 kg la fiecare 200-400 to de mixtura. stratul suport trebuie bine curatat.1. pacura. 17.1.) este interzisa.2. 16. care trebuie sa corespunda dozajelor stabilite de laborator. cotele stratului suport. 54 . praful si orice poate afecta legatura intre stratul suport si imbracamintea bituminoasa trebuie indepartata. urmarindu-se degajarea pietrelor de surplusul agregatelor de colmatare. precum si pe vreme rece (+10oC…+15oC). Lucrari pregatitoare 17. astfel incat sa fie evitate intreruperile procesului de executie a imbracamintii. Pregatirea stratului suport 17. Fluaj Densitatea aparenta Marshall Absorbtia de apa Marshall X X In fiecare ora a programului de lucru Zilnic. autobasculantele trebuie acoperite cu prelate speciale.2. Transportul mixturilor asfaltice 16.1. etc. care trebuie sa fie curatate de orice corp strain si uscate inainte de incarcare. Materialele neaderente. este determinat de productivitatea instalatiei de preparare a mixturii asfaltice si de punerea in opera. Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate. in functie de productivitatea statiei C A P I T O L U L IV MODUL DE PUNERE IN OPERA Art. se efectueaza cu autocamioanele cu bene metalice bine protejate pentru eliminarea pierderilor de temperatura.

conform prevederilor din proiectul de executie. Amorsarea se va face in fata finisorului la o distanta maxima de 100 m. Art. dupa caz. 17.4. cantitatea de bitum pur. Compactarea si umiditatea trebuie sa fie uniforma pe toata suprafata stratului suport.2. La imbracamintile bituminoase executate pe strat suport de beton de ciment sau macadam cimentat. fie prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtura asfaltica. 4 si Anexa nr. 17. 17. care poate regla cantitatea de liant pe metru patrat in functie de natura stratului suport. trebuie sa fie de (0. cand grosimea totala a straturilor rutiere din mixturi asfaltice este mai mica de 15 cm. in conditiile unui timp uscat. Materialele geosintetice se aplica pe un strat nou de mixtura asfaltica in grosime de minimum 2 cm. 17. 17. 18.2. In functie de natura stratului suport.5.2. ramasa dupa aplicarea amorsajului.3.3.2. Stratul suport se va amorsa obligatoriu in urmatoarele cazuri: pentru strat de legatura pe stratul de baza din mixtura asfaltica sau pe stratul suport din imbracaminti asfaltice existente. aducerea acestuia la cotele prevazute in proiectul de executie se realizeaza. Suprafata stratului suport trebuie sa fie uscata.1.1. rosturile se acopera pe o latime de minimum 50 cm cu geosintetice sau alte materiale agrementate tehnic.1.2. Amorsarea 17. 55 .4. armate cu geosintetice. Asternerea mixturilor asfaltice se face in perioada martie-octombrie la temperaturi atmosferice de peste 10oC.2. Dupa amorsare se asteapta timpul necesar pentru punerea si uscarea emulsiei bituminoase. La executarea imbracamintilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru si stratul suport cu o emulsie de bitum cationica cu rupere rapida. Amorsarea stratului suport se va face cu un dispozitiv special. In cazul in care stratul suport de beton de ciment prezinta fisuri sau crapaturi se recomanda acoperirea totala a zonei respective cu straturi bituminoase. La utilizarea bitumului tip D 60/80 asternerea se face pana la 15 septembrie. Punerea in lucru a geogrilelor si/sau a materialelor geotextile combinate se va face conform prevederilor din Anexa nr.1. Asternerea 18. 5.2. pentru strat de uzura pe strat de legatura cand stratul de uzura se executa la interval mai mare de trei zile de la executia stratului de legatura.In cazul in care stratul suport este constituit din imbracaminti existente.5) kg/mp. Caracteristicile emulsiei trebuie sa fie de asa natura incat ruperea sa fie efectiva inaintea asternerii mixturii bituminoase. 17. fie prin frezare. 17. Liantul trebuie sa fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturii asfaltice.3…0.

in mod uniform. ca urmare a unei intreruperi accidentale. dupa realizarea unui sector experimental. in buncarul finisorului. se procedeaza la scoaterea acestui utilaj din zona de intrerupere. la propunerea Antreprenorului.3.18.8. Atunci cand acest lucru nu este posibil. Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare. atat din punct de vedere al grosimii cat si cel al afanarii. Antreprenorul supune aprobarii Beneficiarului. In acelasi fel se va proceda si cu mixturile asfaltice care se racesc in buncarul finisorului. imediat dupa asternere. conform prevederilor de la pct. Capatul benzii intrerupte se trateaza ca rost de lucru transversal. se compacteaza imediat suprafata nivelata si se indeparteaza resturile de mixturi.6.7. In cazul lucrarilor executate in spatii inguste (zona casetelor) asternerea mixturilor asfaltice se poate face manual. Aceasta operatie se face in afara zonelor pe care exista sau urmeaza a se asterne mixtura asfaltica. 18. TIPUL LIANTULUI D 60/80 D 80/100 TEMPERATURA MIXTURII ASFALTICE LA ASTERNERE oC min. Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de sosire a mixturilor de la statie si cat se poate de constanta ca sa se evite total intreruperile. Grosimea maximala a mixturii raspandite printr-o singura trecere este cea fixata de caietul de prescriptii speciale sau de proiectant. temperaturile prevazute in tabelul 13. In cazul unor intreruperi accidentale care conduc la scaderea temperaturii mixturii ramasa necompactata in amplasamentul repartitorului. II si III si care asigura o precompactare. 18. 18. 56 .2. 18. Mixtura asfaltica trebuie asternuta continuu pe fiecare strat si pe toata lungimea unei benzi programata a se executa in ziua respectiva. 18. Concomitent se efectueaza si curatirea buncarului si grinzii vibratoare a repartizatorului. ramase in capatul benzii. pana la 120oC. cu repartizatoare-finisoare prevazute cu sistem de nivelare automat pentru drumurile de clasa tehnica I. mm Inceput 140 135 Sfarsit 110 100 Masurarea temperaturii va fi efectuata din masa mixturii. 145 140 TEMPERATURA MIXTURII ASFALTICE LA COMPACTARE oC. 18. Asternerea mixturilor asfaltice se efectueaza numai mecanizat. 18.10. in functie de tipul liantului. Mixtura asfaltica trebuie asternuta continuu.4. cu ajutorul unui aport de material proaspat depus inainte de compactare. latimea benzilor de asternere si pozitia rosturilor longitudinale ce urmeaza sa fie executate. Asternerea se va face pe intreaga latime a caii de rulare. Antreprenorul trebuie sa dispuna de un personal calificat pentru a corecta eventualele denivelari. Tabelul 13. Mixturile asfaltice a caror temperatura este sub cea prevazuta in tabelul 13 vor fi refuzate si evacuate urgent din santier.5.

se taie pe toata grosimea stratului. 18. Completarea zonei de unire se va face cu o amorsare a suprafetei.5%. longitudinale si transversale. In buncarul utilajului de asternere. cand benzile adiacente se executa in aceeasi zi.18. Beneficiarul poate cere interventia unui laborator autorizat.11. 19. 19. 57 . depasind rostul cu 5…10 cm. astfel incat sa rezulte o muchie vie verticala. care trebuie sa fie foarte regulate si etanse. iar mixtura pentru banda adiacenta se asterne.1. acest surplus de mixtura repartizata. urmata de asternerea si compactarea noii mixturi asfaltice. astfel incat sa se obtina un grad de compactare conform tabelului 15. numarul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate. La executarea imbracamintilor bituminoase o atentie deosebita se va acorda realizarii rosturilor de lucru. astfel incat sa apara rostul. utilizand mixturi asfaltice preparate in conditii similare cu cele stabilite pentru productia curenta. suficienta mixtura necesara pentru a se evita o raspandire neuniforma a materialului. care sa asigure caracteristicile tehnice si gradul de compactare prevazute pentru fiecare tip de mixtura asfaltica si fiecare strat in parte. prevazute cu dispozitive de vibrare adecvate. Rosturile de lucru longitudinale si transversale ale stratului de uzura se vor decala cu minimum 10 cm fata de cele ale stratului de legatura. astfel incat sa se obtina o grosime constanta a acestuia. La reluarea lucrului pe aceeasi banda sau pe banda adiacenta. de tipul si grosimea stratului de imbracaminte. pana la nivelul superior al ambelor straturi (nou si existent). Operatia de compactare a mixturilor asfaltice se realizeaza cu compactoare cu pneuri si compactoare cu rulouri netede. La compactarea mixturilor asfaltice se aplica tehnologii corespunzatoare. la 45o. zonele aferente rostului de lucru. Incercarile de etalonare vor fi efectuate sub responsabilitatea Antreprenorului.10. Legatura transversala dintre un strat de asfalt nou si un strat de asfalt existent al drumului se va face dupa decaparea mixturii din stratul vechi. pe o lungime variabila in functie de grosimea noului strat. rosturile de lucru ale straturilor se vor executa intretesut. operatie dupa care se efectueaza compactarea pe noua banda. pe un sector experimental. In plan liniile de decapare. longitudinal si/sau transversal. taierea nu mai este necesara. trebuie sa existe in permanenta. impingandu-se inapoi cu o racleta. Compactarea 19. Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut se determina. In cazul rostului longitudinal. Aceasta experimentare se face inainte de inceperea asternerii stratului in lucrarea respectiva. lor. cu alternarea.2. Art. se recomanda sa fie in forma de V. in functie de performantele acestora. Suprafata nou creata prin taiere va fi amorsata. cu panta de 0.9. Atunci cand exista si strat de baza bituminos sau din materiale tratate cu liant hidraulic. 18.

care sa efectueze testele de compactare necesare. apoi de la marginea mai joasa spre cea ridicata. in fiecare punct al stratului. in tandem. pe cheltuiala Antreprenorului. Tabelul 14. in jurul gurilor de scurgere sau ale caminelor de vizitare. viteza de mers a fiecarui utilaj. 19. pentru a asigura un numar de treceri pe cat posibil constant. 19. cu o viteza mai redusa la inceput pentru a evita valurirea imbracamintii si nu se vor indeparta mai mult de 50 m in spatele repartizatorului.4. etc. presiunea de umflare a pneurilor si incarcatura compactorului.1. 19.6.4. 19. Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri. Conform pct. Pe sectoarele in rampa.) si de numarul punctelor de asternere-compactare. Numarul atelierelor de compactare se va stabili in functie de dotarea Antreprenorului cu compactoare (grele. Compactarea se executa in lungul benzii. Suprafata stratului se controleaza in permanenta. Urmare acestor incercari. TIPUL STRATULUI ATELIERE DE COMPACTARE A B Compactor cu Compactor cu Compactor cu pneuri de 160 KN rulouri netede de rulouri netede de 120 KN 120 KN Numar de treceri minime 10 4 12 12 4 14 Strat de uzura Strat de legatura Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie. Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie astfel executata astfel incat sa se obtina valori optime pentru caracteristicile fizicomecanice de deformabilitate si suprafatare. pentru obtinerea gradului de compactare prevazut se considera ca numarul minim de treceri ale compactoarelor uzuale este cel mentionat in tabelul 14. 19. Antreprenorul propune Beneficiarului: sarcina si alte specificatii tehnice ale fiecarui utilaj. iar micile denivelari care apar pe suprafata imbracamintii vor fi corectate dupa prima trecere a rulourilor compactoare pe toata latimea benzii. prima trecere se face cu utilajul de compactare in urcare.3. Locurile inaccesibile compactorului. din SR 174-2. temperatura de asternere. in special in lungul bordurilor. planul de lucru al fiecarui utilaj. Metoda de compactare propusa va fi considerata satisfacatoare daca se obtine pe sectorul experimental gradul de compactare minim mentionat la pct.5. 58 . Compactarea se executa pentru fiecare strat in parte. fara ca aceasta sa fie inferioara celei minime fixata in articolul precedent.4. se compacteaza cu maiul mecanic sau cu maiul manual.7. 18. 2. primele treceri efectuandu-se in zona rostului dintre benzi.

min. aceasta realizandu-se numai cu aprobarea Beneficiarului. inainte de compactare: cate o proba de 20 kg pentru fiecare 200…400 to de mixtura asfaltica.stropire cu emulsie cationica cu 60% bitum diluat cu apa (0. in functie de productivitatea instalatiei.raspandire de nisip (de preferinta de concasaj) 3…5 kg/mp. temperaturile mixturilor asfaltice la sternere si compactare: cel putin de doua ori pe zi. pentru stratul de uzura si stratul de legatura: densitatea aparenta absorbtia de apa gradul de compactare Aceste caracteristici trebuie sa fie conforme cu cele din tabelul 15. . Tabelul 15. 59 . Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie.raspandire de nisip 3…5 kg/mp.5 kg/mp. %. .2. in urmatoarele cantitati: a. Protejarea se va face prin stropire cu bitum sau cu emulsie cationica.19. . modul de executie a rosturilor: zilnic.1. cu rupere rapida cu 60% bitum diluat cu apa (o parte emulsie cu 60% bitum pentru o parte apa curata nealcalina) si raspandire de nisip 0…4 mm cu un continut cat mai redus de praf.3. suprafata imbracamintei va fi protejata.1 mm. pe baza constatarilor pe teren. Controlul punerii in opera 21.stropire cu bitum 0. modul de compactare: zilnic. . 21. Verificarea calitatii stratului bituminos executat se va face pe o placa de minimum (40x40) cm pentru fiecare 7000 m2 suprafata executata (conform SR 174-2: 1997/C1:1998) pe care se vor determina urmatoarele caracteristici: . indiferent de tipul mixturii.8. 21. Tratarea suprafetei imbracamintei Pentru sectoarele ce se executa dupa 1 octombrie sau executate inainte de aceasta data in zone umbrite si cu umiditate excesiva sau cu trafic redus.La toate tipurile de mixturi asfaltice. kg/m3. Verificarea caracterisiticilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se face pe epruvete Marshall prelevate de la malaxor sau de la asternere. Art. Art. sub 0. GRAD DE COMPACTAR E. In cursul executiei imbaracamintilor rutiere bituminoase. 20.8-1) kg/mp. TIPUL MIXTURII ASFALTICE DENSITATEA APARENTA. 21. trebuie sa se verifice cu frecventa mentionata mai jos urmatoarele: pregatirea stratului suport: zilnic la inceperea lucrarilor pe sectorul respectiv. min ABSORBT IA DE APA.

pentru clasa tehnica a drumului I. BA 8.0 <3.0 4. BAPC 16a.0 8. BA 16a. NUMARUL MEDIU DE VEHICULE 1) < 1500 1500…1300 3000…6000 >6000 VITEZA DE DEFORMATIE LA ORNIERAJ (VDOP). BA 25a. II si categoria tehnica a strazii I.0 7. Mixtura asfaltica stabilizata cu fibre: MASF 8 MASF 16 Beton asfaltic rugos: BAR 16 m BAR 16a BAR 16 Beton asfaltic bogat in criblura: BA 16m BA 8a. conform metodologiei stabilite de reglementarile tehnice in vigoare. mm. BADPC 25.5 <2.0 5. II: Rezistenta la deformatii permanente.4. max. utilajele prescrise atelierului de compactare sa fie efectiv pe santier si in functiune continua si regulata. in functie de trafic sunt prezentate in tabelul 16.0 <4. BADPC 25a.5 ADANCIMEA FAGASULUI.4.0 9.0 8. mm/h. 21. BA 25a. TEMPERATURA 45oC 60oC 6. In cursul executiei compactarii.1. BADPS 25 2300 2…6 97 2300 4…7 2250 2300 2…6 2250 2250 3…8 2200 96 96 96 . Valorile admisibile. Antreprenorul trebuie sa vegheze in permanenta la: etapele executiei sa fie cele stabilite la incercari. 60 .0 <7. in 24 h calculate. Tabelul 16. pentru traficul de perspectiva. Rezistenta la deformatii permanente se masoara prin determinarea vitezei de deformatie la ornieraj si/sau adancimea fagasului.0 NOTA: Vehicule de transport marfa si autobuze.0 3. BAPC 16 Beton asfaltic deschis: BAD 25m BAD 25a.0 2. MASF 16 si mixturile asfaltice destinate stratului de uzura. max TEMPERATURA 45oC 60oC 6. Controlul compactarii 21.La MASF 8 .% vol. BAD 25.0 4. BA 16. BADPS 25a.0 6. la temperatura de 45oC pentru zona climaterica rece si respectiv de 60oC pentru zona climaterica calda.

se iau in prezenta delegatului Antreprenorului si Beneficiarului. 61 . 21. in cazul unui autocontrol insuficient din partea Antreprenorului.3 m de la marginea stratului) ca si in fiecare dintre profilele transversale ale proiectului si eventual in toate celelalte puncte fixate de proiectant. pe tot parcursul executiei. Pentru caracterizarea unor sectoare. distanta maxima de departare intre finisor si primul compactor cu pneuri) sa fie respectate cu strictete. prin analize de laborator sau in situ. la aproximativ 1 m de la marginea imbracamintii.5 cm.2 si 0. presiunea in pneuri. sa opreasca lucrarile pe santier pana cand Antreprenorul va lua masurile necesare de remediere. Gradul de compactare este stabilit de raportul dintre densitatea aparenta a mixturii asfaltice din strat si densitatea aparenta determinata pe cilindrii Marshall pregatiti in laborator.1. verificarea cotelor este facuta in contradictoriu.4. absorbtia de apa si gradul de compactare al mixturilor asfaltice din care sunt realizate imbracamintile. in ax si la margine (intre 0.elementele definite practic in timpul incercarilor (sarcina fiecarui utilaj. Calitatea compactarii straturilor imbracamintilor bituminoase.5. Conditiile tehnice pentru aceste caracteristici sunt prezentate in tabelul 15. Toleranta pentru ecarturile constatate in raport cu cotele prescrise pentru ambele straturi (de legatura si/sau de uzura) este +/. limitate si izolate cu defectiuni vizibile. reglarea este considerata convenabila. planul de mers. pe suprafete corespunzatoare a fiecarei zi de lucru. Verificarea gradului de compactare in laborator se efectueaza pe epruvete formate din probe intacte. Beneficiarul lucrarii isi rezerva dreptul ca. Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese astfel incat ele sa prezinte cat mai mai corect aspectul calitativ al imbracamintii executate.2. Reglarea nivelmentului Atunci cand caietul de prescriptii speciale prevede o reglare a nivelmentului in raport cu repere independente soselei. se va determina de Antreprenor. prin determinarea densitatii aparente pe placute sau carote si raportarea acesteia la densitatea aparenta a aceluiasi tip de mixtura asfaltica prelevata de la malaxor sau asternere (inainte de compactare). Probele intacte. prelevate din imbracaminte (pe fiecare strat in parte). In cazul analizelor de laborator se determina densitatea aparenta. din aceeasi mixtura asfaltica. care vor purta o mentiune speciala. Daca tolerantele sunt respectate in 95% din punctele controlate. Determinarile se vor face conform STAS 1338-1 si STAS 1338-2. 21. viteza. incheindu-se un proces verbal. stabilite de proiectant sau de comisia de receptie se pot preleva probe suplimentare.

drumuri de clasa tehnica III . mm . 1) Denivelari admisibile masurate sub dreptarul de 3 m.55 ≥0.6 ≥0.95 ≥0.7 Aspect fara degradari sub forma de execes de SR 174-2 STAS 8849 STAS 8849 Reglementari tehnice in vigoare cu aparatul de masura Gip Tester Vizual Omogenitate.5 ≤ 3.0 ≤ 5.rugozitatea cu pendulul SRT. Aspectul suprafetei 62 . unitati SRT: drumuri de clasa tehnica I…II drumuri de clasa tehnica III drumuri de clasa tehnica IV…V . Tabelul 17. HS.0 ≤ 4.drumuri de clasa tehnica I…II . Caracteristicile suprafetei imbracamintei Imbracamintea bituminoasa cilindrata la cald trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 17.0 ≥80 ≥70 ≥60 ≥0.5 Uniformitatea in profil longitudinal.5 ≤ 5.drumuri de clasa tehnica III…V Rugozitatea 2) .drumuri de clasa tehnica V CONDITII DE ADMISIBILITA TE METODA DE INCERCARE Reglementari tehnice in vigoare privind masuratori cu analizorul de profil longitudinal (APL) ≤ 2. m/km: .CAPITOLUL V CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE IMBRACAMINTEI EXECUTATE Art.drumuri de clasa tehnica IV .Coeficient de frecare (µGT): drumuri de clasa tehnica I…II drumuri de clasa tehnica III…V ≤ 3.drumuri de clasa tehnica II si strazi de categoria IV in alte zone decat cele din zona rigolelor . CARACTERISTICA Planeitatea in profil longitudinal. 22. mm: drumuri de clasa tehnica I…II drumuri de clasa tehnica III drumuri de clasa tehnica IV…V .drumuri de clasa tehnica I si strazi de categoria tehnica I…III . 1) Indice de planeitate.7 ≥0.5 ≤ 4. IRI.Rugozitatea geometrica.

Latimile straturilor vor fi cele prevazute in proiect. Grosimea straturilor trebuie sa fie cea prevazuta in profilul transversal tip din proiect.2. In caz de litigiu se determina rugozitatea cu pendulul SRT. 2. iar la aprecierea comisiei de receptie prin maximum doua sondaje pe km. 23. Abaterile limita locale admise in minus fata de grosimea prevazuta in proiect. fie prin masurarea denivelarilor sub dreptarul de 3 m. Verificarea grosimii imbracamintii se face in functie de datele inscrise in buletinele de analiza intocmite pe baza incercarii probelor din imbracamintea gata executata. Planeitatea in profil longitudinal se determina fie prin masurarea inidcelui de planeitate IRI.5 mm/m pentru strazi cu mai mult de 2 benzi pe sens. efectuate la 1 m de marginea imbracamintii. pot fi de maximum 10%.4. 23. atat pentru stratul de legatura cat si pentru stratul de uzura la drumuri si in intevalul +2. fata de cotele profilului proiectat si cu conditia respectarii pasului de proiectare prevazut. Uniformitatea suprafetei de rulare in profil longitudinal se verifica in axa la drumuri si in axa si la rigole la strazi. pentru fiecare strat in parte. Pantele profilului transversal si ale celui longitudinal sunt indicate in proiect. Art. 23. slefuite NOTE: 1.bitum. 23. deschise. C A P I T O L U L VI RECEPTIA LUCRARILOR 63 . Abaterile limita locale la cotele profilului longitudinal sunt de +5 mm. Determinarea caracteristicilor suprafetei imbracamintei se efectueaza in termen de o luna de la executia acestora. fisuri. fie prin masurarea rugozitatii geometrice HS. Elemente geometrice si abateri limita Verificarea elementelor geometrice include si indeplinirea conditiilor de calitate pentru stratul suport si fundatie.3. inainte de asternerea mixturilor asfaltice. Rugozitatea se determina fie prin masurari cu pendulul SRT. Abaterile limite admise la pantele profielelor transversale pot fi cuprinse in intervalul +5 mm/m. in conformitate cu prevederile STAS 6400. Eventualele abateri limita locale admise pot fi de maximum +50 mm.1. zone poroase. Abaterile in plus nu constituie motiv de respingere a lucrarii. inainte de data receptiei la terminarea lucrarilor. 23.

24. 64 . Receptia finala Receptia finala se va face conform Regulamentului aprobat cu HG 273/94 dupa expirarea perioadei de verificare a comportarii in exploatare a lucrarilor definitive. Art. iar cotele rigolelor. La strazi cota in axa se verifica in proportie de 20% din lungimea traseului. aprobat cu HG 273/94. Comisia de receptie examineaza lucrarile executate fata de documentatia tehnica aprobata si de documentatia de control intocmita in timpul executiei. Receptia preliminara (la terminarea lucrarilor) Receptia preliminara a lucrarilor de catre beneficiar se efectueaza conform Regulamenului de receptie a lucrarilor in constructii si instalatii aferente acestora. privind straturile de legatura si de uzura. 4 din 1996.Art. care este de un an de la data receptiei preliminare a imbracamintii. Date generale Cerintele suplimentare din aceasta anexa se refera numai la acele materiale (adaosuri) care sunt incorporate in compozitia bitumului si in orice alte conditii pe care trebuie sa le indeplineasca agentul modificator (polimeri) sau amestecul care contine bitum modificat. 25. si pe probe ce se iau pentru verificarea calitatii imbracamintii. Evidenta tuturor verificarilor in timpul executiei lucrarilor face parte din documentatia de control a receptiei preliminare. 20. 26. se vor efectua conform Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului in fazele de executie determinante. 1 UTILIZAREA BITUMULUI MODIFICAT LA STRATUL DE UZURA DIN BETON ASFALTIC 1. elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor vol.1. 21. Verificarea grosimii se face ca la pct. toate eventualele defectiuni ce vor apare se vor remedia de catre Antreprenor. pe toata lungimea traseului in punctele de schimbare ale declivitatilor. Anexa nr. Verificarea cotelor profilului longitudinal se face in axa drumului pe minimum 10% din lungimea traseului. Receptia pe faze determinante Receptia pe faze determinante. stabilite in proiectul tehnic. In perioada de verificare a comportarii in exploatare a lucrarilor definitive. Art. Verificarea uniformitatii suprafetei de rulare se face conform pct.5.

%.100).Alte cerinte privind asternerea materialului. Stabilitate la incalzire in film subtire a bitumului la 163oC (metoda TFOT sau RTFOT): • pierdere de masa. max • ductilitate reziduala la 13oC. max. Antreprenorul va specifica termenele la care urmeaza sa se faca toate incercarile necesare pe probe de bitum. depozitare si transport a produsului final obtinut. min. adica a bitumului modificat.%. max. Punct de rupere Fraas. cm/min. min CONDITII DE ADMISIBILITA TE 55…70 55 40 100 -15 60 METODA DE VERIFICARE STAS 42 STAS 60 SR 61 STAS 113 0. 2.8 50 9 40 60 Reglementari tehnice in vigoare 80 65 . etc. CARACTERISTICA Penetratie la 25oC. Caracteristicile materialelor Aditivul utilizat se va obtine dintr-un agent modificator corespunzator. bitumul modificat rezultat sa respecte cerintele mentionate in tabelul de mai jos. Ductilitatea la: • 13oC. %. Antreprenorul va furniza toate detaliile necesare in legatura cu agentul modificator propus a fi utilizat. cm/min. Vor fi analizate urmatoarele doua metode de modificare a compozitiei bitumului: (i) agentul modificator este adus pe amplasament si apoi in statia de asfalt si anume in malaxor. In ambele cazuri. precum si perioada de timp necesara considerata rezonabila pentru aprobarea produsului de catre Beneficiar. dar supusa mai intai aprobarii Beneficiarului. 1/10 mm Punctul de inmuiere. oC. Omogenitate (microscop cu lumina fluorescenta): • particule sub 5 µ. realizat pe baza de polimeri. oC. se regasesc in paragrafele respective din Caietul de sarcini generale. In programul sau de executie a lucrarilor. %. astfel incat dupa modificare. • revenire elastica la 13oC. bitum modificat si mixtura asfaltica. Aditivul va fi introdus in ordine dupa agregatele concasate si inainte de bitum precum si in cantitatea indicata de fabricant. %. (ii) bitumul gata modificat in fabrica si transportat apoi pe amplasament. min. • 25oC. min. • penetratie reziduala (Pf/Pi. cm/min. oC. cu metodologia pe baza aplicata in vederea verificarii procesului de amestecare a aditivului cu bitum si cu tehnologia de preparare. min. Revenire elastica la 13oC. • cresterea punctului de inmuiere.

min 5 85 STAS 10969/3 Bitumul de baza folosit la preparea bitumului modificat cu polimeri este de tip D 80/100 si trebuie sa corespunda prevederilor SR 754 si Normativului AND 537 si conditiei suplimentare: . la temperatura de 163oC: • diferenta intre punctele de inmuiere. utilizand propriile sale echipamente. min Rezistenta la oboseala: numarul de cicluri pana la fisurare. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum modificat trebuie sa se incadreze in limitele tabelului de mai jos.5 2900 4500 - 2800 4500 - 4000 4 x 103 66 . Aprobarea finala intra in sarcina Beneficiarului. %.Indicele de instabilitate coloidala: maximum 0. Atat tipul de agent modificator. Indicele de instabilitate coloidala se determina conform reglementarilor in vigoare.5 2350 3…5 8. care-si rezerva dreptul de a executa si alte incercari pe care le considera necesare. CARACTERISTICA Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall: • Stabilitate (S) la 60oC. KN. cat si procentul necesar.0…3. MPa. max Rezistenta la deformatii permanente: • Fluaj dinamic la 40oC si 1800 pulsuri. exprimat in greutate.0 2. vor fi propuse de Antreprenor si apoi aprobate de proiectant care va supraveghea efectuarea probelor de laborator necesare. tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice prevazute in tabel. Modulul de elasticitate la 15oC.0…3.0 2. %.5 2350 2…5 10.Stabilitate la stocare. %. 72 h. la 15oC. min TIPUL MIXTURII ASFALTICE BA 16 BA 16m BAD 25m 10.5 2350 3…6 5. 10-4 mm.0 - 5. Tipul de polimer si dozajul acestuia in bitum se stabilesc pe baza unui studiu preliminat efectuat de un laborator autorizat.0 2. Polimerii utilizati pentru prepararea bitumului modificat folosit la executia imbracamintilor bituminoase sunt de tipul elastomerilor termoplastici liniari. % vol Caracteristici pe cilindrii confectionati cu presa de compactare giratorie: • Volum de goluri la 80 de giratii. min • Absorbtie de apa. Polimerii trebuie sa fie reglementati conform reglementarilor in vigoare. min • Densitate aparenta. max Adezivitate pe agregatul natural utilizat. max • Volum de goluri la 120 de giratii. max. in vederea obtinerii unor rezultate cat mai exacte in ceea ce priveste calitatea bitumului modificat propus. kg/m3. min • Indice de curgere (I) la 60oC.0 - 9.0…3. oC.5.

100 Costul tuturor incercarilor. Bitumul modificat va fi transportat in conditii corespunzatoare de la fabrica pana pe amplasament. la 30.Incercarile se vor executa in conformitate cu cerintele din STAS 13382. efectuate atat in Romania.Epruvetele de laborator necesare incercarilor vor fi realizate in conformitate cu cerintele din STAS 1338-1 si STAS 1338-2. Temperatura va fi urmarita permanent. 3. va fi suportat de Antreprenor. Totusi. depozitare si amestecare Operatiunile de transport si depozitare se refera la bitumul modificat produs in fabrica. 25 Hz. rezultatele incercarilor efectuate de Beneficiar.Beneficiarul isi rezerva dreptul de a executa cu propriile sale echipamente si alte incercari in vederea stabilirii efectelor utilizarii materialului pe termen lung. dar pot sa contribuie la adoptarea unor modificari fata de solutiile mentionate in Caietele de sarcini. cat si in Laboratoarele aflate in strainatate. Operatiunile de transport. Bitumul modificat pe baza de polimeri va fi depozitat in containere speciale. Incercarile ce pot fi executate de Beneficiar sunt urmatoarele: CARACTERISTICILE TEHNICE Incercarea “ORNIERAGE” (privind rezistenta la formarea fagaselor) la 60oC. pentru a impiedica aparitia separarii materialelor componente. Mijloacele de transport vor fi containere izolate termic. Controlul calitatii operatiunilor de obtinere a bitumului modificat pe amplasament 67 Depozitarea . prin intermediul unor dispozitive speciale care pot fi verificate in orice moment de personalul angajat de Beneficiar. E6 (10-6) LIMITE ADMISIBILE max. modificari ce pot fi aplicate ulterior (prin emiterea unor Ordine de modificare). temperatura va fi de minimum 160oC. Cantitatea de bitum modificat depozitat trebuie sa fie egala cel putin cu cantitatea medie prevazuta a fi consumata zilnic. 4. care trebuie sa fie intre 170oC si 180oC. . 8 METODA DE TESTARE Proiect de norme frantuzesti NF 98 141 Metoda LPcPC min. nu vor fi utilizate in scopul luarii deciziei de acceptare sau nu a materialelor si a calitatii executiei lucrarilor. cu exceptia cerintelor privind temperatura amestecului si temperatura formelor de turnare.Nota: . conform conditiilor contractului. Temperatura de depozitare va fi de 140oC. . Transportul La inceputul perioadei de transport.000 cicluri (%) Rezistenta la oboseala la 10oC. asezate pe verticala si care se rotesc cu o viteza adecvata.

Acesta va fi eliberat dupa efectuarea analizelor si incercarilor de catre un laborator aprobat. Mod de lucru Proba de mixtura asfaltica se cantareste cu exactitate de 0. Aparatura Etuva care asigura temperatura de 170o±2oC.1.In timpul perioadei de preparare a bitumului modificat pe amplasament.1 g. vor fi verificate urmatoarele: (i) Temperatura de amestecare. 2. se introduce in etuva. paharul Berzelius se scoate din etuva si mixtura asfaltica se rastoarna in capsula de portelan. Sticla de ceas. la temperatura de 150oC. Apoi. Se cantareste capsula de portelan cu mixtura asfaltica si se determina prin diferenta. Calitatea bitumului modificat astfel realizat. Exprimarea rezultatelor 5. tip MASF 8 si tip MASF 16. incalzita in prealabil la temperatura de 170o±2oC.1 g si se introduce intr-un pahar Berzelius. Balanta cu exactitatea de 0. in prezenta temperaturilor ridicate. Pahar Berzelius. cantitatea de material fixat pe peretii paharului Berzelius. 3. ANEXA NR. incalzit in prealabil la temperatura de 170oC. va fi atestata prin eliberarea unui certificat de calitate. Se calculeaza procentul (p) de material fixat pe peretii paharului Berzelius. Capsula de portelan. Paharul Berzelius cu proba de mixtura asfaltica se acopera cu o sticla de ceas. cantarita in prealabil. Principiul metodei Se determina procentul de material (p) pe care il pierde mixtura asfaltica stabilizata cu fibre. si se mentine la aceasta temperatura timp de 1h (±1 min). (ii) Dozajul aditivului pe baza de polimeri. 4. 2 MIXTURA ASFALTICA STABILIZATA CU FIBRE TESTUL SCHELLENBERG 1. 5. cu relatia: − p = m m m × 100 (%) 1 2 1 in care: 68 . Pregatirea probei de mixtura asfaltica tip MASF Se prepara in laborator o cantitate de aproximativ 1 kg mixtura asfaltica tip MASF. (iii) Omogenitatea bitumului modificat obtinut.

6. 69 .2%. 5.3. calitatea mixturii asfaltice se apreciaza astfel: P<0. m2 – masa mixturii asfaltice din capsula de portelan. in grame. Se poate folosi si procedeul alternativ.m1 – masa mixturii asfaltice introdusa in paharul Berzelius. acceptabila. P=0.2. buna.2%. Rezultatul este media a doua determinari. in grame. Procentul de material aderent la peretii paharului Berzelius se calculeaza cu relatia: ' p = mm− m × 100 (%) 1 5. Interpretarea rezultatelor In functie de valoarea procentului (p) de material ramas pe peretii paharului Berzelius. de cantarire a paharului Berzelius inainte de incalzire (m) si dupa rasturnarea mixturii asfaltice (m’) si a masei initiale a probei de mixtura asfaltica (m1).

construirea si modernizarea drumurilor. 411/1112/2000 publicat in MO 397/24. 45/1998 Ordinul MT nr. si Ordinul MT nr. Ordin AND nr.ANEXA NR. .Norme generale de protectia muncii. Norme privind exploatarea intretinerea drumurilor si podurilor. . . destinate executarii imbracamintilor bituminoase rutiere.Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere. ACTE NORMATIVE Ordinul MT nr.08. .Norme tehnice privind proiectarea. REGLEMENTARI TEHNICE AND 539 . reparare si exploatare a drumurilor si podurilor. 79/1998 Ordin MI nr.Norme metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului. 3 DOCUMENTE DE REFERINTA I. 775/1998 .Normativ pentru realizarea mixturilor bituminoase stabilizate cu fibre de celuloza.Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrari de intretinere. 70 .Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice. .Norme privind incadrarea in categorii a drumurilor de interes national. 116/1999 II. 46/1998 Ordinul MT/MI nr.2000 NGPM/1996 NSPM nr. 43/1998 .

Normativ privind executia imbracamintilor bituminoase cilindrate la cald. .Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari de drumuri. Normativ privind executia imbracamintilor bituminoase cilindrate la cald realizate din mixtura asfaltica. cu bitum aditivat. . Determinarea ductilitatii. Imbracaminti bituminoase cilindrate executate la cald. Determinarea punctului de inmuiere. .AND 549 Normativ privind imbracamintile bituminoase cilindrate la cald. filer de creta si filer de var stins in pulbere. Conditii tehnice pentru prepararea si punerea in opera a mixturilor asfaltice si receptia imbracamintilor executate. Metoda cu inel si bila. AND 533 AND 559 III. realizate din mixturi asfaltice cu bitum aditivat. executate la cald. . Determinarea penetratiei. Conditii tehnice de calitate.Lucrari de drumuri. . realizate cu bitum modificat cu polimeri.Lucrari de drumuri.Bitumuri. . Determinarea punctului de rupere Fraass.Bitumuri. STANDARDE STAS 42 STAS 60 .Lucrari de drumuri. SR 61 STAS 113 SR 174-1 SR 174-2 si SR 174-2/C1 STAS 539 SR 662 SR 667 71 . Agregate naturale de balastiera. Imbracaminti bituminoase cilindrate. . Conditii tehnice de calitate. Conditii tehnice de calitate.Filer de calcar.Bitumuri. .Bitumuri.

. Rugozitatea suprafetelor de rulare.Lucrari de drumuri.Lucrari de drumuri. Prescriptii de proiectare.Lucrari de drumuri. . .Emulsii bituminoase cationice cu rupere rapida pentru lucrarile de drumuri.Mixturi asfaltice.Lucrari de drumuri. Conditii tehnice generale de calitate.Lucrari de drumuri. . Metode de determinare si incercare. Partea 2: Analiza granulometrica.SR 754 STAS 863 . Metoda de determinare cantitativa. Incercari pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Mixturi asfaltice si imbracaminti bituminoase executate la cald. pregatirea probelor si confectionarea epruvetelor. Tipare si accesorii metalice pentru confectionarea si decofrarea epruvetelor. dimensiuni nominale ale ochiurilor.Lucrari de drumuri. Adezivitatea btumurilor pentru drumuri la agregatele naturale. . SR EN 933-2 STAs 1338-1 STAS 1338-2 STAS 1338-3 STAS 6400 STAS 8849 STAS 8877 STAS 10969/3 SR EN 12697-1 si SR EN 12697-1/AC SR EN 12697-4 72 . . Mixturi asfaltice si imbracaminti bituminoase executate la cald. . Metode de masurare. Prepararea mixturilor. Straturi de baza si de fundatie. Mixturi asfaltice si imbracaminti bituminoase executate la cald.Bitum neparafinos pentru drumuri. Elemente geometrice ale traseelor. . Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. .Lucrari de drumuri. Partea 1: continutul de bitum solubil. Site de control.

si SR EN 12697-4/AC

- Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 4: Recuperarea bitumului; coloana de fractionare. - Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 4: recuperarea bitumului: Coloana de fractionare. - Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 27: Prelevarea probelor. - Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 28: Pregatirea probelor pentru determinarea continutului de bitum, a continutului de apa si a compozitiei granulometrice.

SR EN 12697-27

SR EN 12697-27

SR EN 12697-28

73

UTILIZAREA GEOGRILELOR LA IMBRACAMINTILE RUTIERE BITUMINOASE 1. Date generale Inainte de asternerea geogrilelor, trebuie luate masuri speciale de pregatire a suprafetelor pe care urmeaza sa se aplice geogrilele. Nu va fi permisa circulatia nici unui tip de vehicule direct pe suprafata geogrilelor. 2. Metode de asternere 2.1. Pregatirea suprafetei Suprafata drumului nu trebuie sa prezinte crapaturi sau neregularitati. Neregularitatile suprafetei mai mari de 10 mm atat pe directie transversala cat si pe directie longitudinala, constatate in urma masuratorilor efectuate cu un dreptar standard cu lungimea de 3 m, ca si crapaturile cu o latime mai mare de 6 mm, vor fi corectate prin aplicarea unui amestec realizat din bitum si nisip fin. O alta metoda, care se aplica in special in cazul suprafetelor asfaltice pe care degradarile sunt raspandite, sau in cazul in care aceasta metoda este indicata in proiect, consta in asternerea unui strat asfaltic de egalizare, cu grosimea minima de 20 mm si care va fi asternut inainte de amplasarea geogrilei. Suprafata suport astfel obtinuta va trebui sa fie perfect curata. Acest lucru se realizeaza prin indepartarea materialelor straine, cum ar fi particulele de praf sau altele. 2.2. Asternerea geogrilelor Pe suprafata pe care urmeaza sa se astearna geogrilele, se va pulveriza un strat de bitum pur, incalzit la maximum 150oC, sau o emulsie bituminoasa cu concentratia de 0,8-1,2 l/m2, incalzita tot la o temperatura maxima de 150oC. Cantitatea de bitum se va corecta in functie de tipul materialului aprovizionat.
74

Latimea de aplicare este conform proiectului. Suprapunerea fasiilor de geogrile se va realiza pe minimum 0,20 m. Asternerea geogrilelor se va face conform agrementului tehnic pentru fiecare tip de material geosintetic, existand anumite particularitati de asternere. Se va asterne apoi stratul urmator de binder asfaltic, sau stratul de baza, cu interzicerea totala a circulatiei directa pe materialul geosintetic. 3. Caracteristicile materialului Materialul din care se executa geogrilele va fi rezistent la temperaturi de peste 180oC. Rezistenta la tractiune va fi de 30 KN/m +1%, masurata atat pe directie longitudinala cat si pe directie transversala. Alungirea maxima a materialului la 60% din efortul de rupere va fi max. 3%. Grosimea materialului nu va depasi 3,5 mm. 4. Aprobarea materialului utilizat Antreprenorul va aduce la cunostinta Beneficiarului intentia sa de a utiliza un anumit tip de geogrile. In acest scop, Antreprenorul va supune aprobarii Beneficiarului rezultatele probelor efectuate pe materialul respectiv precum si caracteristicile tehnice ale materialului propus si va solicita de la proiectant aprobarea in scris a materialului, inainte de procurarea si aducerea acestuia pe amplasament. In cazul in care crede de cuviinta, Beneficiarul poate solicita efectuarea unor incercari suplimentare realizate intr-un laborator specializat, aprobat de Beneficiar. Costul aferent acestor incercari va fi suportat de Antreprenor. Antreprenorul raspunde de inaintarea, foarte din timp, a propunerilor sale privind materialul utilizat, astfel incat sa nu apara intarzieri in legatura cu turnarea suprafetei imbracamintii rutiere.

75

Suprafata suport astfel obtinuta va trebui sa fie perfect curata in urma indepartarii materialelor straine. 2. In asternerea stratului urmator de binder asfaltic sau mai fi nevoie de nici un alt strat protector. combinat vor trebui luate fi admise pe suprafata consecinta. Suprafata drumului nu trebuie sa prezinte crapaturi sau neregularitati. sau crapaturile mai largi de 6 mm. consta in asternerea unui strat de asfalt de egalizare. vor fi corectate prin aplicarea unui amestec realizat din bitum si nisip fin sau altor materiale corespunzatoare. constatate in urma masuratorii acestora cu un dreptar standard de 3 m lungime. Asternerea materialului geotextil combinat 76 . 5 UTILIZAREA MATERIALELOR GEOTEXTILE COMBINATE (GEOGRILE SI MATERIALE GEOTEXTILE) LA IMBRACAMINTILE RUTIERE BITUMINOASE 1. care se aplica in special in cazul suprafetelor mai degradate.1. sau in cazul in care aceasta metoda este indicata in proiect. Denivelarile longitudinale sau transversale mai mari de 10 mm.ANEXA NR. fara a 2. cum ar fi particulele de praf sau altele. Numai utilajele prevazute cu pneuri vor neprotejata a materialului geotextil combinat. Date generale Inainte de asternerea materialului geotextil masuri speciale de pregatire a suprafetei suport. este permisa a stratului de baza. Pregatirea suprafetei Vor trebui luate masuri ca marginile drumului existent sa fie drepte si paralele cu axul drumului. O alta metoda. Metode de asternere 2.2. care trebuie sa aiba o grosime minima de 20 mm si care va fi turnat inainte de aplicarea materialului geotextil combinat.

aprobate de Beneficiar. In cazul geogrilelor. solicitand aprobarea in scris a Beneficiarului inainte de procurarea materialului respectiv. In cazul materialului geotextil. Caracteristicile materialelor Geogrilele sau materialul geotextil vor fi realizate din polipropilena 100%. pe cate o fasie cu o latime de 0. 77 .20 m. 3.5 mm). sau stratul de baza.30 m. Costul aferent acestor incercari suplimentare va fi suportat de Antreprenor. (iii) Rezistenta la rupere va fi de minimum 7 KN/m. trebuie indeplinite urmatoarele caracteristici tehnice: (i) Materialul realizat din polipropilena va avea o structura netesuta si perforata. trebuie indeplinite urmatoarele caracteristici tehnice: (i) Rezistenta maxima la tractiune a geogrilei pe directie longitudinala si transversala va fi de minimum 30 KN/m. (iv) Ochiurile de material vor fi dreptunghiulare si vor avea aceeasi grosime ca si materialul pe ambele directii (grosime nominala de 3. incalzit la o temperatura de 150oC (sau o emulsie bituminoasa) cu concentratia de 0. se va pulveriza un strat de bitum pur. 4.Pe suprafata suport obtinuta asa cum s-a mentionat. efectuarea unor incercari suplimentare in laboratoare specializate. (iii) Alungirea maxima la curgere a materialului va fi de 11%. (ii) Greutatea minima pe unitate de suprafata va fi de 0. Temperatura maxima de asternere va fi de 150oC. in vederea utilizarii acestuia pe amplasament. Aprobarea materialului utilizat Antreprenorul va aduce la cunostinta Beneficiarului intentia sa de a utiliza un anumit tip de geogril si va supune aprobarii Beneficiarului rezultatele incercarilor si caracteristicile tehnice ale materialului propus.140 kg/m2 iar greutatea maxima de 0. iar daca apare o cantitate de bitum in exces. aceasta va fi indepartata prin periere.400 kg/m2. materialul geotextil fiind asezat cu fata in jos. (ii) Greutatea minima pe unitate de suprafata va fi de 0. se va asterne reducand numarul de accelerari si franari ca si numarul operatiilor de schimbare a directiei de deplasare a utilajelor care actioneaza direct pe suprafata neprotejata de material geotextil.2 l/m2. Materialul geotextil va trebui saturat cu bitum. Stratul urmator de binder asfaltic. Suprapunerea straturilor succesive de material geotextil se va realiza pe minimum 0.8 – 1. Beneficiarul poate solicita in cazul in care crede ca este necesar. stratul de asfalt de deasupra nu trebuie sa acopere in intregime materialul geotextil pentru a permite derularea in continuare a sulurilor de material si pentru a asigura suprafata minima de suprapunere a straturilor de material. Tratamentul se aplica succesiv.160 kg/m2.

78 .Antreprenorul raspunde de inaintarea la timp a propunerilor sale. astfel incat sa nu apara intarzieri in legatura cu operatiile de turnare a suprafetei imbracamintii rutiere.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful