CAIET DE SARCINI FUNDATII DE BALAST SI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL

1

CUPRINS

CAP.I. GENERALITATI Art.1. Obiect si domeniu de aplicare Art.2. Prevederi generale CAP.II. MATERIALE Art.3. Agregate naturale Art.4. Apa Art.5. Controlul calitatii balastului sau a balastului optimal CAP.III. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE Art.6. Caracteristicile optime de compactare Art.7. Caracteristicile efective de compactare CAP.IV. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI Art.8. Masuri preliminare Art.9. Experimentarea punerii in opera a balastului Art.10. Punerea in opera a balastului Art.11. Controlul calitatii compactarii balastului CAP.V. CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE Art.12. Elemente geometrice Art.13. Conditii de compactare Art.14. Caracteristicile suprafetei stratului de fundare CAP.VI. RECEPTIA LUCRARILOR Art.15. Receptia pe faza de executie Art.16. Receptia preliminara, la terminarea lucrarii Art.17. Receptia finala ANEXA – DOCUMENTE DE REFERINTA

2

CAPITOLUL I

GENERALITATI
Art.1. Obiect si domeniu de aplicare Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind executia si receptia straturilor din fundatie de balast sau balast amestec optimal din sistemele rutiere ale drumurilor publice si ale strazilor. El cuprinde conditiile tehnice care trebuie sa fie indeplinite de materialele de constructie folosite, prevazute in SR 662 si de stratul de fundatie realizat conform STAS 6400. Art.2. Prevederi generale 2.1. Stratul de fundatie din balast sau balast optimal se realizeaza intrunul sau mai multe straturi, in functie de grosimea stabilita prin proiect si variaza conform preverilor STAS 6400, intre 15 si 30 cm. 2.2. Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini. 2.3. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. 2.4. Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea « Beneficiarului », verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini. 2.5. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, « Beneficiarul » va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.

CAPITOLUL II

MATERIALE
Art.3. Agregate naturale 3.1. Pentru executia stratului de fundatie se vor utiliza balast sau balast amestec optimal, cu granula maxima de 63 mm. 3.2. Balastul trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet, nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate. 3.3. In conformitate cu preverile SR 662, pct. 2.3.4.2. balastul si balastul amestec optimal, pentru a fi folosite in stratul de fundatie, trebuie sa indeplineasca caracteristicile calitative aratate in tabelul 1.

3

25-63. 16-25.02 mm Sub 0. Limitele de granulozitate ale agregatului total in cazul balastului amestec optimal sunt aratate in tabelul 2.4. Laboratorul Antreprenorului va tine evidenta calitatii balastului sau balastului amestec optimal astfel : • Intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de Furnizor . in mm 0. 4 . pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestuia..2 4 1 12 4 28 8 35 25 60 63 100 3. Domeniu de granulozitate Limita Treceri in % din greutate prin sitele sau ciururile cu dim de .6.2 mm 0-1 mm 0-4 mm 0-8 mm 0-16 mm 0-25 mm 0-50 mm 0-63 mm Granulozitate Coeficient de neuniformitate (Un) minim Echivalent de nisip (EN) minim Uzura cu masina tip Los Angeles (LA)% maxim STAS 1913/5 max 3 4-10 12-22 26-38 35-50 48-65 60-75 85-92 100 30 30 max 3 3-18 4-38 16-57 25-70 37-82 50-90 80-98 100 Conform figurii 15 30 50 max 3 3-33 4-53 16-72 25-80 37-86 50-90 80-98 100 15 30 50 STAS 4606 STAS 730 3.. 3.7. fie direct din balast. Balastul amestec optimal se poate obtine fie prin amestecarea sorturilor 0-8. Agregatul (balast sau balast amestec optimal) se va aproviziona din timp. 3.02 Inferioara 0-63 Superioara 3 10 22 38 50 75 100 0 0. • Intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de laborator. pentru a verifica daca agregatele din depozite indeplinesc cerintele prezentului caiet de sarcini si dupa aprobarea Inginerului.5. Caracteristici Conditii de admisibilitate Amestec Fundatii Completarea optim rutiere sistemului rutier la inghet-dezghet (strat de forma) 0-63 0-63 0-63 Metode de verificare conform Sort Continut de fractiuni Sub 0.Tabel 1. daca indeplineste conditiile din tabelul 1. in depozite intermediare. Tabel 2. Aprovizionarea la locul de punere in opera se va face numai dupa efectuarea testelor de laborator complete. 8-16.

Tabel 3. Actiunea. In cazul in care se va utiliza balast din mai multe surse. 3. Echivalentul de nisip. prin laboratorul sau.5. Art. aceasta se corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative prevazute. dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in suspensie. aprovizionarea si depozitarea acestora se va face astfel incat sa se evite amestecarea materialelor aprovizionate din surse diferite. procedeul de verificare sau caracteristici ce se verifica 1 Examinarea datelor inscrise in certificatul de calitate sau certificatul de garantie Determinarea granulometrica. de 500 tone.10. 3. Controlul calitatii balastului sau a balastului amestec optimal inainte de realizarea stratului de fundatie Controlul calitatii se face de catre Antreprenor. in conformitatea cu prevederile cuprinse in tabelul 3. Art.4. granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din tabelul 1. Depozitarea agregatelor se va face in depozite deschise. Neomogenitatea balastului Frecventa minima La aprovizionare La fiecare lot aprovizionat O proba la fiecare lot aprovizonat.8. dimensionate in functie de cantitatea necesara si de esalonarea lucrarilor.9. pentru fiecare sursa (daca este cazul pentru fiecare sort) La locul de punere in opera STAS 4606 STAS 730 Metoda de determinare conform - 2 3 Umiditate - O proba pe schimb (si sort) inainte de inceperea lucrarilor si ori de cate ori se observa o schimbare cauzata de conditii meteorologice STAS 4606 4 Rezistenta la uzura cu masina tip Los Angeles (LA) O proba la fiecare lot aprovizionat pentru fiecare sursa (sort) la fiecare 5000 tone - STAS 730 5 . In cazul in care la verificarea calitatii balastului sau a balastului amestec optimal aprovizionat. Apa Apa necesara compactarii stratului de balast sau balast amestec optimal poate sa provina din reteaua publica sau din alte surse.3.

Prin incercarea Proctor modificata.CAPITOLUL III STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE Art. PM 7. f .2. = d . Inainte de asternerea balastului se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din fundatii : drenuri transversale de acostament.8. gc.1. 8. drenuri 6 . maxima exprimata in g/cm3 Wopt P.7. La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare aratat la art. conform STAS 1913/13 se stabileste : du max. Masuri preliminare 8. = greutatea volumica in stare uscata.u. Caracteristicile efective de compactare 7.13. × 100 du max . Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe prelevate din lucrare si anume : du ef = greutatea volumica.2. Caracteristicile optime de compactare Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastului amestec optimal se stabilesc de catre un laborator de specialitate acreditat inainte de inceperea lucrarilor de executie.P.e. in conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrari.1. sau de strat de forma. in stare uscata. CAPITOLUL IV PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI Art.6.M.M. exprimata in % in vederea stabilirii gradului de compactare gc. La executia stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal se va trece dupa receptionarea lucrarilor de terasamente. efectiva. exprimata in %.3. Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla utilajele si dispozitivele necesare punerii in opera a balastului sau balastului amestec optimal. Art. 8. exprimata in g/cm3 W ef = umiditatea efectiva de compactare. = umiditatea optima de compactare.

1.longitudinale sub acostament sau sub rigole si racordurile stratului de fundatie la acestea. Intensitatea de compactare – Q/S Q = volumul de balast pus in opera. se vor lua masuri de a nu se amesteca agregatele.9. se va asigura in prealabil posibilitatea evacuarii apelor in orice punct al traseului.10. suprafetele compactate de fiecare utilaj se cumuleaza. 9. Experimentarea punerii in opera a balastului sau a balastului amestec optimal. In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut.5. In cazul straturilor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a drumului. cum este cazul la autostrazi sau la lucrarile la care drenarea apelor este prevazuta a se face printr-un strat drenant continuu. 9. la cel putin 15 cm deasupra santului sau in cazul rambleelor desupra terenului. in unitatea de timp. stabilite de comun acord si efectuate de un laborator de specialitate. dupa modificarea grosimii stratului sau a utilajului e compactare folosit.2. In cazul folosirii de utilaje de acelasi tip. 8. Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul sau balastul amestec optimal intr-unul sau mai multe straturi. Antreprenorul va trebui sa realizeze o noua incercare. 9. Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face in prezenta Inginerului. • Conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si intensitatea de compactare a utilajului). Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume : • Grosimea maxima a stratului de balast pus in opera .4. 8. pentrur realizarea grosimii din proiect si pentru o suprafatare corecta. exprimat in mc . va servi ca sector de referinta pentru restul lucrarii. a componentei atelierului de compactare si a modului de actionare a acestuia. pentru a servi la urmarirea calitatii lucrarilor ce se vor executa. Art. efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator. Antreprenorul este obligat sa efectueze o experimentare pe un tronson de proba in lungime de minimum 30 m si o latime de cel putin 3. Inainte de inceperea lucrarilor. in conditii de executie curenta pe santier. Punerea in opera a balastului sau a balastului amestec optimal 10. In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast. precum si reglarea utilajelor de raspandire. S = suprafata compactata in intervalul de timp dat. exprimat in m2.40 m (dublul latimii utilajului de compactare). in tandem.3. Caracteristicile obtinute pe acest tronson se vor consemna in registrul de santier. de a se delimita tronsoanele de drum in functie de sursa folosita. pentru realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini. acestea fiind consemnate in registrul de santier. in functie de 7 . Partea din tronsonul experimental executat cu cele mai bune rezultate. Art. Experimentarea are ca scop stabilirea. precum si alte lucrari prevazute in acest scop in proiect.1.

care se verifica Incercare Proctor modificata Determinarea umiditatii de compactare si corelatia umiditatii Determinarea grosimii stratului compactat Verificarea realizarii intensitatii de compactare Q/S Determinarea gradului de compactare prin determinarea greutatii volumice in stare uscata Determinarea capacitatii portante la nivelul superior al stratului de fundatie Frecvente minime la locul de punere in opera Zilnic.11. pentru verificarea compactarii. dar cel putin un test la fiecare 250 m de banda de circulatie Minim 3 probe la o suprafata de 2. Este interzisa asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita de gheata.000mp si minim 5 puncte pentru suprafete>2. 10. acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu stratul de fundatie. 10. Art. astfel ca acesta sa fie permanent incadrat de acostamente. Tabel 4.7. 1 2 Determinarea. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime se stabileste de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire. 8. se corecteaza cu materiale de aport si se recompacteaza.1.2. Crt. sau care raman dupa compactare. 10. procedeul de verificare sau caracteristica.4. Este interzisa folosirea balastului inghetat.5. respectandu-se componenta atelierului.grosimea prevazuta in proiect si de grosimea optima de compactare stabilita pe tronsonul experimental. Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie. Stropirea va fi uniforma evitandu-se supraumezirea locala.5 m Metode de verificare conform STAS 1913/13 STAS 4606 STAS 1913/15 STAS 12288 Normativ CD 31 3 4 5 6 8 .3. cu respectarea latimilor si pantelor prevazute in proiect. tehnologia si intensitatea Q/S de compactare. 10.3. incercarile si determinarile aratate in tabelul 4. viteza utilajelor de compactare. Nr.6. 10.000 mp de strat In cate doua puncte situate in profiluri transversale la distante de 10 m unul de altul pentru fiecare banda cu latime de 7. 10. Pe drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei. Asternerea si nivelarea se face la sablon. asigurandu-se totodata si masurile de evacuare a apelor. se reniveleaza si apoi se compacteaza din nou. In timpul executiei stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal se vor face. Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se completeaza. Compactarea straturilor de fundatie din balast sau balast amestec optimal se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental.000mp de strat Zilnic Zilnic in minim 3 puncte pentru suprafete<2. conform pct. Controlul calitatii compactarii balastului sau a balastului amestec optimal 11.

Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului executat : • compozitia granulometrica a balastului utilizat . densitate maxima uscata) .pentru drumurile din clasele tehnice I. Elemente geometrice 12.In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de balast. Art. CAPITOLUL V CONDITII TEHNICE. fata de cotele din proiect pot fi de ±10 mm. minime din densitatea in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13 : . Abaterile limita la cotele fundatiei din balast. Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum prezentat receptiei. 12. 12. Conditii de compactare Straturile de fundatie din balast sau balast amestec optimal trebuie compactate pana la realizarea urmatoarelor grade de compactare.4.2. 11. prevazuta in proiect.12. Abaterea limita la grosime poate fi de maximum ± 20mm. cu care se strapunge stratul. 12. obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optima. Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate. Latimea stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal este prevazuta in proiect. conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide. • caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate. Abaterea limita la latime va fi de ±5 cm.3.II si III : 9 . Panta transversala a fundatiei de balast sau balast amestec optimal este cea a imbracamintii sub care se executa.2. la fiecare 200 m de strat executat. Declivitatile in profil longitudinal sunt conform proiectului. capacitate portanta). Grosimea stratului de fundatie din balast sau din balast amestec optimal este cea prevazuta in proiect. densitate. REGULI SI METODE DE VERIFICARE Art. Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului. Denivelarile admisibile sunt cu ±0. • caracteristicile optime de compactare. aceasta se determina prin masuratori cu deflectometrul cu parghie.13. indicativ CD 31.1.5 cm diferite de cele admisibile pentru imbracamintea respectiva si se masoara la fiecare 25 m distanta.

• 98%. Grosimea stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal h(cm) 10 15 20 25 30 35 40 45 50 Valorile deflexiunii admisibile Stratul superior al terasamentelor alcatuit din: Strat de forma Pamanturi de tipul (conform STAS 1243) Conform Nisip prafos. praf Argila prafoasa. in toate punctele de masurare. Art. Caracteristicile suprafetei stratului de fundatie Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei de 3. a valorii deflexiunii corespunzatoare vehiculului etalon (cu sarcina pe osia din spate de 115 kN) si a valorii coeficientului de variatie (CV).00 m lungime astfel : 10 . in cel mult 5% din punctele de masurare la autostrazi si in toate punctele de masurare la drumurile de clasa tehnica II si III . Uniformitatea executiei este satisfacatoare daca. Tabel 5. Masuratorile de capacitate portanta se vor efectua in conformitate cu prevederile Normativului CD31. praf argila nisipoasa. .• 100%. la nivelul superior al stratului de fundatie. Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata daca valorile deflexiunilor masurate nu depasesc valoarea deflexiunilor admisibile indicate in tabelul 5 (conform CD 31). in cel putin 95% din punctele de masurare .253 nisip argilos argilos – nisipos. • 95%. STAS 12. valoarea coeficientului de variatie este sub 35%. Praf nisipos. (P3) argilos (P4) argila prafoasa nisipoasa(P5) 185 323 371 411 163 144 129 118 109 101 95 89 284 252 226 206 190 176 165 156 327 290 261 238 219 204 190 179 366 325 292 266 245 227 213 201 Nota : Balastul din stratul de fundatie trebuie sa indeplineasca conditiile de admisibilitate din SR 662 si STAS 6400.pentru drumurile din clasele tehnice IV si V : • 98%. in cel putin 93% din punctele de masurare . Interpretarea masuratorilor cu deflectometrul cu parghie tip Benkelman efectuate in scopul calitatii executiei lucrarilor de fundatii se va face prin examinarea modului de variatie la suprafata stratului de fundatie.14.

Art.5.0 cm .15.• In profil longitudinal. Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitatile impuse de proiect si de caietul de sarcini. 11. • In profil transversal. elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor volumul 4/1996. precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control. masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si nu pot fi mai mari de ±2. 17. In urma acestei receptii se incheie « Proces verbal » in registrul de lucrari ascunse. Art. verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si nu pot fi mai mari de ±1. In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini se va face corectarea suprafetei fundatiei. aprobat cu HG 273/94. atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatii sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile art. 12.0 cm. aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului in fazele de executie determinante. Receptia finala Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie pentru intreaga lucrare si se va face conform prevederilor Regulamentului aprobat cu HG 273/94. 16. 11 . CAPITOLUL VI RECEPTIA LUCRARILOR Art. Receptia preliminara (la terminarea lucrarilor) Receptia preliminara se face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari de drum. Receptia pe faza determinanta Receptia pe faza determinanta stabilita in proiect se efectueaza conform Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii. 13 si 14. conform Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora.

Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate si drumuri. reparare si exploatare a drumurilor si podurilor.CD 31 REGLEMENTARI TEHNICE III. Lucrari de drumuri. Lucrari de drumuri. Metode de incercare. Conditii tehnice generale de calitate. Straturi de baza si de fundatie.ANEXA DOCUMENTE DE REFERINTA I. Determinarea umiditatii. Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali. Teren de fundare. Determinarea granulozitatii. SR 662 STAS 730 STANDARDE Lucrari de drumuri.08. Determinarea densitatii straturilor rutiere cu dispozitivul de con si nisip STAS 1913/1 STAS 1913/5 STAS 1913/13 STAS 1913/15 STAS 4606 STAS 6400 STAS 12288 12 .2000 NGPM/1996 NSPM nr. Norme generale de protectia muncii. Determinarea caracteristicilor de compactare. 116/1999 II. Determinarea greutatii volumice pe teren. Teren de fundare. Conditii tehnice de calitate. Normativ pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide Ordin comun MT/MI nr. Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrari de intretinere. 775/1998 Ordin AND nr. Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere. Incercarea Proctor Teren de fundare. Norme privind exploatarea si intretinerea drumurilor si podurilor. ACTE NORMATIVE Norme metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului. Metode de incercare. 20. Teren de fundare. 79/1998 Ordin MI nr. Agregate naturale de balastiera. 411/1112/2000 publicat in MO 397/24.

CAIET DE SARCINI FUNDATII DE PIATRA SPARTA SI/SAU DE PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL 13 .

I. Experimentarea executiei straturilor de fundatie Art. 1. RECEPTIA LUCRARILOR Art. 5. 6. Controlul calitatii agregatelor inainte de realizarea straturilor de fundatie CAP. 17. 13. Executia straturilor de fundatie a. GENERALITATI Art.CUPRINS CAP. Apa Art. la terminarea lucrarilor Art. III. MATERIALE Art. 4. Elemente geometrice Art.VI. Agregate naturale Art. Caracteristicile optime de compactare Art. V. 12. 7. Receptia pe faze de executie Art.II. Controlul calitatii compactarii straturilor de fundatii CAP. 14. CONDITII TEHNICE. Masuri preliminare Art. Obiect si domeniu de aplicare Art. Prevederi generale CAP. Fundatii din piatra sparta amestec optimal Art. 2. Caracteristicile efective de compactare CAP. Caracteristicile suprafetei stratului de fundatie CAP. REGULI SI METODE DE VERIFICARE Art. 15. 10. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE Art. Fundatii din piatra sparta mare 63/80 pe un strat de balast b. REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE Art. 16. 9. 11. Receptia finala ANEXA – DOCUMENTE DE REFERINTA 14 . Conditii de compactare Art. 8. 3.IV. Receptia finala.

Fundatia din piatra sparta 40/80. verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini. calitatea de drenare si masurile de evacuare a apei. El cuprinde conditiile tehnice prevazute in SR 667 si SR 662 care trebuie sa fie indeplinite de materialele folosite si in STAS 6400 de stratul de piatra executat.1. Antreprenorul este obligat sa efectueze. un strat inferior de minimum 10 cm de balast si un strat superior din piatra sparta de 12 cm.4.. 15 . asa cum prevede la pct. 2. Prevederi generale 2.5.2. proiectantul va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun. substrat drenant din balast de minim 10 cm grosime dupa cilindrare. 2. acesta preia si functia de substrat drenant. Art. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini. 2. Fundatia din piatra sparta amestec optimal 0/63 se realizeaza intrun singur strat a carui grosime este stabilita prin proiect. se realizeaza in doua straturi. Obiect si domeniu de aplicare Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind executia si receptia straturilor de fundatie din piatra sparta sau piatra sparta amestec optimal din sistemele rutiere ale drumurilor publice si ale strazilor. conform prevederilor STAS 6400. asigurandu-se conditiile necesare privind grosimea. 2. Cand stratul inferior al fundatiei rutiere este alcatuit din balast.2. iar acesta este constituit din pamanturi coezive.3. 2.2. stratul de fundatie din piatra sparta amestec optimal 0/63 se va realiza in mod obligatoriu pe un substrat de fundatie care poate fi: substrat izolator de nisip de 7 cm grosime dupa cilindrare. la cererea proiectantului.CAPITOLULI GENERALITI Art. Pe drumurile la care nu se prevede realizarea unui strat de forma sau realizarea unor masuri de imbunatatire a protectiei patului. 1. 2. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.6.

nisip grauntos sau savura 0/8 mm ca material de protectie.continut de fractiuni sub 0. in cazul cand pamantul din patul drumului este coeziv si nu se prevede executia unui strat de forma sau balast 0/63 mm. 14 max . split 16/25 mm pentru impanarea stratului superior. 3. Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.1. piatra sparta amestec optimal 0/63 mm. %.02 mm. apa sau inghet.C A P I T O L U L II MATERIALE Art.3. 3.1 mm. adica nealterabile la aer.2. NISIP – conditii de admisibilitate conform SR 662. b) Pentru fundatie din piatra sparta amestec optimal 0/63 mm: nisip 0/4 mm pentru realizarea substratului. 40/80: balast 0/63 mm in stratul inferior. carbune. Agregatele trebuie sa provina din roci stabile. Agregate naturale 3. Tabelul 1. 3. lemn. %. resturi vegetale) sau elemente alterate. pentru substratul drenant. Agregatele folosite la realizarea straturilor de fundatie trebuie sa indeplineasca conditiile de admisibilitate aratate in tabelele 1. CARACTERISTICI CONDITII DE ADMISIBILITATE PENTRU: STRAT IZOLANT 0/4 STRAT DE PROTECTIE 4/8 5 16 Sort (ochiuri patrate) Granulozitate: . Pentru executia fundatiilor din piatra sparta se utilizeaza urmatoarele agregate: a) Pentru fundatie din piatra sparta mare. 2 si 3 si nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamant. Nisipul grauntos sau savura ca material de protectie nu se utilizeaza cand stratul superior este de macadam sau de beton de ciment. piatra sparta 40/80 mm in stratul superior. 5d15p<d15f<5d35p max .continut de fractiuni sub 0.

corpuri straine. min Echivalent de nisip (EN). CARACTERISTICI Sort (ochiuri patrate) Continut de fractiuni. Forma granulelor: . . %. max. %.fractiuni sub 0. %. Tabelul 2. 5 - 5 10 10 5 10 10 5 10 - 1 - 35 1 3 3 30 35 1 35 1 Nu este cazul Corespunzator clasei rocii conform tab. . SORT CARACTERISTICA SAVURA PIATRA SPARTA MARE CONDITII DE ADMISIBILITATE 8/16 16/25 25/40 40/63 63/80 PIATRA SPARTA 0/8 Continut de granule: . 6x10-3 - BALAST – conditii de admisibilitate pentru fundatii conform SR 662. %. max. %.coeficient de forma. Coeficient de impuritati: . Continut de granule alterate. moi. %.02 mm . min. cm/s.0…63 mm Granulozitate Coeficient de neuniformitate (Un).1 mm. max Uzura cu masina Los Angeles.trec prin ciurul inferior (dmin). - 6 17 .. %.raman pe ciurul superior (dmax). min. friabile.conditii de filtru invers Coeficient de permeabilitate (K). max. %. %.sub 0. max. max: . 2 si 3 din SR 667 3 Nu este cazul Rezistenta la actiunea repetata a sulfatului de sodiu (Na2SO4) 5 cicluri. max. Tabelul 3. max. Uzura cu masina tip Los Angeles CONDITII DE ADMISIBILITATE 0/63 3 100 Conform figurii 1 15 30 50 PIATRA SPARTA – conditii de admisibilitate conform 667. max. poroase si vacuolare.

Tabelul 4.00 0.1 1 Site cu ochiuri patrate. max: .2 30 18 . daca indeplineste conditiile din tabelul 4 si granulozitatea conform tabelului 5 si figurii 2.80F ) 100.25…63 mm Granulozitate Echivalent de nisip (doar in cazul nisipului natural) (EN).00 80. Piatra sparta amestec optimal se poate obtine fie prin amestecarea sorturilor 0/8. 8/16.00 70.mm (d=0.4.02 mm . fie direct de la concasare.sub 0. %.00 40.Zona granulometrica prescrisa pentru balastul din stratul inferior de fundatie 3.Site cu ochiuri patrate conform SR EN 933-2.01 treceri % de masa 0. CONDITII DE ADMISIBILITATE 0/40 0/63 3 3 3…14 2…14 42…65 35…55 20…40 20…40 Sa se inscrie intre limitele din tabelul 5 si conform fig.00 90. PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL – Conditii de admisibilitate. mm 10 100 Figura 1 .00 10. Amestecul pe santier se realizeaza intr-o instalatie de nisip stabilizat prevazuta cu predozator cu patru compartimente. 25/40 si 40/63.sub 0.00 50.16…40 mm . CARACTERISTICI SORT Continut de fractiuni.0…8 mm .00 60. min.00 0.00 20. 16/25.00 30.2 mm .

02 0. granulozitatea acestuia nu corespunde prevederilor din tabelul 5. 3. In timpul transportului de la Furnizor la santier si al depozitarii. dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in suspensie. Apa Apa necesara realizarii straturilor de fundatie poate sa provina din reteaua publica sau din alte surse. 3. Controlul calitatii agregatelor de catre Antreprenor se va face in conformitate cu prevederile tabelului 6. agregatele trebuie ferite de impurificari. impurificare sau amestecare. 3. Tabelul 5. DOMENIU DE LIMITA GRANULOZITATE Inferior 0…40 Superior Inferior 0…63 Superior TRECERI IN % DIN GREUTATE PRIN SITELE SAU CIURURILE CU DIMENSIUNI DE …IN MM 0. continutul de granule alterate si continutul de impuritati pentru piatra sparta amestec optimal sunt cele indicate in tabelul 3 (pentru piatra sparta). 5. acesta se corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative prevazute. % max.1 0. separat pe sorturi si pastrate in conditii care sa le fereasca de imprastiere.6.8. In cazul in care la verificarea calitatii amestecului de piatra sparta amestec optimal aprovizionata. Agregatele se vor aproviziona din timp in depozitul santierului pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestora. intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de laboratorul santierului. max Rezistenta la actiunea repetata a sulfatului de sodiu (Na2SO4).Uzura cu masina tip Los Angeles (LA) %.7. 5 cicluri. Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel: intr-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de Furnizor. 30 6 pentru split. Aprovizionarea agregatelor la locul punerii in opera se va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca acestea au calitatea corespunzatoare. 19 . Art. Controlul calitatii agregatelor inainte de realizarea straturilor de fundatie Controlul calitatii se face de catre Antreprenor prin laboratorul sau in conformitate cu prevederile cuprinse in tabelul 6. 3.5. 3. Depozitarea se va face pe platforme amenajate.2 1 4 8 16 25 40 63 0 2 3 12 28 42 60 75 90 3 10 14 30 50 65 80 90 100 0 1 2 8 20 31 48 60 75 90 3 10 14 27 42 55 70 80 90 100 Conditii de admisibilitate privind coeficientul de forma. Art. 4.9. 3 pentru piatra sparta mare 40/63 PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL – Granulozitate.

argila aderenta . 5 cicluri Rezistenta la sfaramare prin compresiune la piatra sparta in stare saturata la presiune normala Uzura cu masina tip Los Angeles FRECVENTA MINIMA LA APROVIZIONARE LA LOCUL DE PUNERE IN OPERA Ori de cate ori apar factori de impurificare METODE DE DETERMINARE CONF. 500 mc pentru fiecare sort de piatra sparta si sursa O proba la max. 500 mc pentru fiecare sort si sursa O proba la max.argila bucati . Caracteristicile optime de compactare Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale amestecului optimal de piatra sparta se stabilesc de catre un laborator de specialitate acreditat inainte de inceperea lucrarilor de executie. 500 to pentru fiecare sort si sursa - STAS 4606 SR 667 - STAS 730 - STAS 730 - STAS 730 - STAS 4606 - STAS 730 - STAS 730 C A P I T O L U L III STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE PENTRU STRATUL INFERIOR DE FUNDATIE DIN BALAST SI PENTRU STRATUL DE FUNDATIE REALIZAT DIN PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL Art. conform STAS 1913/13 se stabileste: 20 . 500 mc pentru fiecare sursa O proba la max. La fiecare lot aprovizionat In cazul in care se observa prezenta lor O proba la max. 500 mc pentru fiecare sursa O proba la max.Tabelul 6. 500 mc pentru fiecare sursa O proba la max.continut de carbune Continutul de granule alterate. PROCEDEUL DE VERIFICARE SAU CARACTERISTICILE CARE SE VERIFICA Examinarea datelor inscrise in certificatul de calitate sau certificatul de garantie Corpuri straine: . 6. Prin incercarea Proctor modificata. poroase si vacuolare Granulozitatea sorturilor Forma granulelor pentru piatra sparta Echivalentul de nisip (EN numai la produse de balastiera) Rezistenta la actiunea repetata a sulfatului de sodiu (Na2SO4). 500 to pentru fiecare sort si sursa O proba la max. friabile. ACTIUNEA. moi.

3. Inainte de asternerea agregatelor din straturile de fundatie se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din fundatie – drenuri transversale de acostament. la cel putin 15 cm deasupra santului sau deasupra terenului in cazul rambleelor. Experimentarea executiei straturilor de fundatie 9. in conformitate cu prevederile caietelor de sarcini pentru realizarea acestor lucrari.5. se va asigura inprealabil posibilitatea evacuarii apelor in afara suprafetei de lucru. de a se delimita tronsoanele de drum in lucru. 9. – greutate volumica in stare uscata maxima exprimata in g/cm3 Wopt P. Masuri preliminare 8. Experimentarea se va face pentru fiecare tip de strat de fundatie – strat de fundatie din piatra sparta mare 63/80 pe un strat de balast de min. – umiditatea optima de compactare.M. exprimata in g/cm3 Wef – umiditatea efectiva de compactare. gc = du ef du max P . gc. In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast sau piatra sparta se vor lua masuri de a nu se amesteca agregatele. 7.4. Art.1. M . 13. In cazul straturilor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a drumului.M. in orice punct al traseului. 8. La executia stratului de fundatie se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor de terasamente sau de strat de forma. functie de sursa folosita. C A P I T O L U L IV REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE Art. cum este cazul la autostrazi sau la lucrarile la care drenarea apelor este prevazuta a se face printr-un strat drenant continuu. 8. Caracteristicile efective de compactare 7. 10 cm sau fundatie 21 .1. Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe prelevate din lucrare si anume: duef – greutatea volumica in stare uscata efectiva.1. Inainte de inceperea lucrarilor Antreprenorul este obligat sa efectueze experimentarea executarii straturilor de fundatie. x100 7. Inainte de inceperea lucrarilor de fundatie se vor verifica si regla toate utilajele si dispozitivele necesare punerii in opera a straturilor de fundatie. exprimata in % in vederea stabilirii gradului de compactare. P.2. La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare aratat la art. exprimata in % Art.du max. drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si racordarile stratului de fundatie la acestea – precum si alte lucrari prevazute in acest scop in proiect.2. 8. 8. 8. acestea fiind consemnate in registrul de santier.

exprimat in mc. 40 mm aruncate in fata ruloului nu mai patrund in stratul de fundatie si sunt sfaramate. Compactarea de proba pe tronsoanele experimentale se va face in prezenta proiectantului. pana la obtinerea inclestarii optime. se mai urmareste stabilirea corecta a atelierului de compactare. suprafetele compactate de fiecare utilaj se cumuleaza.3. dupa modificarea grosimii stratului sau a componentei utilajului de compactare folosit. In cazul fundatiei din piatra sparta mare 63/80. Partea din tronsonul executat. 9. fara ca stratul de fundatie sa sufere dislocari sau deformari. Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume: Grosimea maxima a stratului fundatiei ce poate fi executat pe santier. iar alte pietre cu dimensiunea de cca. cu cele mai bune rezultate. In cazul fundatiei din piatra sparta mare 63/80 experimentarea se va face separat pentru stratul inferior din balast si separat pentru stratul superior din piatra sparta mare. 9. stabilite de comun acord. a componentei atelierului de compactare si a modului de actionare a acestuia. Intensitatea de compactare = Q/S Q – volumul materialului pus in opera. Art. a numarului minim de treceri ale acestor rulouri pentru cilindrarea uscata pana la fixarea pietrei sparte 63/80 si in continuare a numarului minim de treceri. Conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si intensitatea de compactare a utilajului). in unitatea de timp (ore. Fundatii din piatra sparta mare 63/80 pe un strat de balast a. dupa asternerea in doua reprize a splitului de impanare 16/25. schimb).4. In cazul cand se foloseste tandem de utilaje de acelasi tip. In toate cazurile. pentru realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini. S – suprafata compactata in intervalul de timp dat. Compactarea in acest caz se considera terminata daca rotile ruloului nu mai lasa nici un fel de urme pe suprafata fundatiei de piatra sparta. experimentarea se va face pe tronsoane de proba in lungime de min. 9. efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator sau pe teren. Executia stratului inferior din balast 22 . pentru realizarea grosimii respective cu o suprafatare corecta. compus din rulouri compresoare usoare si rulouri compresoare mijlocii. 30 m cu latimea de cel putin 3.din piatra sparta amestec optimal 0/63. 10. daca grosimea prevazuta in proiect se poate executa intr-un singur strat sau doua si reglarea utilajelor de raspandire.5. Executia straturilor de fundatie A. 9. exprimata in mp. Caracteristicile obtinute pe sectorul experimental se vor consemna in registrul de santier pentru a servi la urmarirea calitatii lucrarilor ce se vor executa. cu sau fara substrat de nisip in functie de solutia prevazuta in proiect. zi. Experimentarea are ca scop stabilirea.50 m (dublul latimii utilajului de compactare). va servi ca sector de referinta pentru restul lucrarilor.2. dupa cum este cazul. Antreprenorul va trebui sa realizeze o noua incercare. in conditii de executie curenta pe santier. In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut.

stratul de fundatie din piatra sparta mare astfel executat.2. 23 . Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se completeaza. Asternerea si nivelarea se vor face la sablon. Pe terasamentele receptionate. 10. tehnologia si intensitatea Q/S de compactare. 10. astfel ca stratul de fundatie sa fie permanent incadrat de acostamente. STRATURI DE FUNDATIE DIN PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL 10.4. compactarea se executa cu cilindri compresori netezi de 6 to dupa care operatiunea se continua cu compactoare cu pneuri sau vibratoare de 10-14 tone.8. Executia stratului superior din piatra sparta mare 63/80 10. respectandu-se componenta atelierului.7.10. 10. piatra sparta se impaneaza cu split 16/25. se va executa in prealabil un substrat de nisip de 7 cm.5. nu se mai face umplerea golurilor si protectia stratului de fundatie din piatra sparta mare.6.3. cu respectarea latimilor si pantelor prevazute in proiect. Numarul de treceri a atelierului de compactare este cel stabilit pe tronsonul experimental. Asternerea si nivelarea nisipului se fac la sablon. se niveleaza si apoi se compacteaza din nou. intr-un singur strat. evitandu-se supraumezirea locala. 10. realizate din pamanturi coezive si pe care nu se prevad in proiecte imbunatatiri ale patului sau realizarea de straturi de forma. Denivelarile care se produc in timpul compactarii stratului de fundatie sau care raman dupa compactare. care se compacteaza si apoi urmeaza umplerea prin innoroire a golurilor ramase dupa impanare. se acopera cu material de protectie (nisip grauntos sau savura). 10. numai dupa receptia stratului inferior de balast. 10. 10.11. 10. Piatra sparta se asterne si se compacteaza la uscat in reprize.10. Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul. Este interzisa executia stratului de fundatie cu balast inghetat. Compactarea straturilor de fundatie se va face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental. care .12. Pana la inclestarea pietrei sparte. asigurandu-se totodata si masurile de evacuare a apelor. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste de laboratorul de santier tanand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire. b. Pe drumurile la care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei. va fi umezit. cu respectarea latimilor si pantelor prevazute in proiect pentru stratul de fundatie. acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu stratul de fundatie. 8. avand grosimea rezultata pe tronsonul experimental astfel ca dupa compactare sa se obtina 10 cm.3. pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita de gheata. In cazul cand stratul superior este macadam sau beton de ciment. Stropirea va fi uniforma. Pana la asternerea stratului imediat superior. Piatra sparta mare se asterne. viteza de compactare.1. B. prealabil asternerii. Dupa terminarea cilindarii.9. cu savura 0/8 sau cu nisip. 10. conform pct. Este interzisa de asemenea asternerea balastului. se corecteaza cu material de aport si se recompacteaza.

Este interzisa de asemenea asternerea pietrei sparte amestec optimal. Este interzisa executia stratului de fundatie cu piatra sparta amestec optimal inghetata. viteza de deplasare a utilajelor de compactare.compozitia granulometrica a agregatelor. pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita de gheata. 10. Asternerea si nivelarea se fac la sablon cu respectarea latimilor si pantelor prevazute in proiect. piatra sparta amestec optimal se asterne cu un repartizor-finisor de asfalt. 11. sau din piatra sparta amestec optimal. . astfel ca acesta sa fie permanent incadrat de acostamente. 8.15. La drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei. respectandu-se componenta atelierului.3. asigurandu-se totodata si masurile de evacuare a apelor conform pct.16. Compactarea stratului de fundatie se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental.caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate. densitate. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabilieste de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire uniforma evitandu-se supraumezirea locala. 10.1. 10.14. 11. pe toata grosimea stratului. densitate maxima uscata). 10. 10. se reniveleaza si apoi se cilindreaza din nou. 10. Controlul calitatii compactarii straturilor de fundatie 11. cu o eventuala completare a cantitatii de apa. tehnologia si intensitatea Q/S de compactare. Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului executat: .19. capacitate portanta). In timpul executiei straturilor de fundatie din balast si piatra sparta mare 63/80.13.Nisipul asternut se umecteaza prin stropire si se cilindreaza. Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se decapeaza dupa contururi regulate. cu frecventa mentionata in acelasi tabel. acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu stratul de fundatie. Pe substratul de nisip realizat.2. 24 . In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie aceasta se determina prin masuratori cu deflectometrul cu parghie conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide.18. 10. se vor face verificarile si determinarile aratate in tabelul 7. se completeaza cu acelasi tip de material.caracteristicile optime de compactare obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optima. Denivelarile care se produc in timpul compactarii sau care raman dupa compactarea straturilor de fundatie din piatra sparta mare sau din piatra sparta amestec optimal se corecteaza cu material de aport si se recompacteaza. corespunzatoare umiditatii optime de compactare. indicativ CD 31.17. Art. .

la fiecare 200 m de drum executat sau la 1500 mp suprafata de drum. CAPITOLUL V CONDITII TEHNICE.strat de piatra sparta amestec optimal Determinarea grosimii stratului compactat: .toate tipurile de straturi Verificarea realizarii intensitatii de compactare Q/S: .toate tipurile de straturi de fundatie profiluri transversale la Normativ CD distante de 10 m 31 unul de altul pt. suprafete STAs 12288 >2000 mp de strat Minim 3 incercari la o suprafata de STAS 6400 2000 mp Determinarea capacitatii portante la In cate doua nivelul superior al stratului de fundatie: puncte situate in . 12.1. 25 . REGULI SI METODE DE VERIFICARE Art.CR T. NR. Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate.strat de piatra sparta amestec optimal Determinarea umiditatii de compactare: .strat balast . PROCEDEUL DE VERIFICARE SAU CARACTERISTICILE CARE SE VERIFICA Incercarea Proctor modificata: .s. DETERMINAREA. Grosimea stratului de fundatie este cea din proiect. cu care se strapunge stratul. Pt.strat de piatra amestec optimal Verificarea compactarii prin incercarea cu p. Abaterea limita la grosime poate fi de maximum ±20 mm. in fata compresorului FRECVENTE MINIME LA LOCUL DE PUNERE IN LUCRU METODE DE VERIFICAR E CONFORM STAS 1913/13 STAS 1913/1 1 2 3 Minim 3 probe la o suprafata de 2000 mp de strat Minim 3 probe la o suprafata de 2000 mp de strat Zilnic - 4 - 5 6 7 Minim 3 pct.strat balast . Suprafete <2000 STAS mp si minim 5 1913/15 pct. Elemente geometrice 12.Tabelul 7.toate tipurile de straturi Determinarea gradului de compactare prin determinarea greutatii volumice pe teren: .5 m.strat balast . Ptr. fiecare banda cu latime de 7.

Panta transversala a stratului de fundatie este cea a imbracamintii sub care se executa.100%. care este de 250 sutimi de mm. 13.Straturile de fundatie din piatra sparta mare 63/80 trebuie compactate pana la realizarea inclestarii maxime a agregatelor. in toate punctele de masurare.4. Compactarea se considera corespunzatoare daca piatra respectiva este strivita fara ca stratul sa sufere dislocari sau deformari. 12. Straturile de fundatie din piatra sparta amestec optimal trebuie compactate pana la realizarea urmatoarelor grade de compactare minime din densitatea in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata. Conditii de compactare 13. Pentru drumurile din clasele tehnice IV si V: . in cel putin 95% din punctele de masurare. fata de cotele proiectate. 13. .3. Art. Abaterea limita la panta este ±4%. nu depasesc valoarea deformatiilor elastice admisibile. Caracteristicile suprafetei stratului de fundatie Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul dreptarului de 3. fata de cotele proiectate. 12.2. Art. conform STAS 1913/13: Pentru drumurile din clasele tehnice I. Latimea stratului de fundatie este cea prevazuta in proiect.98%. 12. Abaterile limita la latime pot fi ±5 cm.98%. Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului. . Capacitatea portanta la nivelul superior al straturilor de fundatie se considera realizata daca valorile deformatiilor elastice masurate. 14.3. Declivitatile in profil longitudinal sunt aceleasi ca si cele ale imbracamintilor sub care se executa.0 cm. verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si denivelarile admise pot fi de maximum ±1. fata de cotele din proiect pot fi ±10 mm. prevazuta in proiect. in cel putin 93% din punctele de masurare.0 cm. ca si a pietrei sparte utilizate la executia straturilor si cu dimensiunea de circa 40 mm. in valoare absoluta si va fi masurata la fiecare 25 m. 13.00 m lungime astfel: In profil logitudinal verificarea se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si denivelarile admise pot fi de maximum ±2. II si III . In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini. se va face corectarea suprafetei. aruncata in fata utilajului cu care se executa compactarea. in cel mult 5% din punctele de masurare la autostrazi si/in toate punctele de masurare la drumurile de clasa tehnica II si III. care se probeaza prin supunerea la strivire a unei pietre de aceeasi natura petrografica. In profil transversal. Abaterile limita la cotele fundatiei.1.95%.2.Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum prezentat receptiei. 26 .

precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control. 16. Receptia preliminara. elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor volum 4/1996. Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitative impuse de proiecte si de caietul de sarcini. se efectueaza conform Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii. aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului in fazele de executie determinante. 13 si 14. conform Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora.C A P I T O L U L VI RECEPTIA LUCRARILOR Art. 11. la terminarea lucrarilor Receptia preliminara se face la terminarea lucrarilor. 15. In urma acestei receptii se incheie “Proces verbal” de receptie pe faza in registrul de lucrari ascunse. Art. 12. Receptia pe faza determinanta Receptia pe faza determinanta. stabilita in proiect. aprobat cu HG 273/94. Art. 27 . pentru intreaga lucrare. 17. atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatie sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile Art. Receptia finala Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie pentru intreaga lucrare si se va face in conditiile respectarii prevederilor Regulamentului aprobat cu HG 273/94. 5.

Conditii tehnice de calitate. 28 . Agregate naturale de balastiera. STANDARDE SR 662 . . III.Normativ pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide. . 411/1112/2000 publicat in MO 397/24.Norme metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului. .Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere.2000 .Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrari de intretinere. 116/1999 II. 775/1998 .Norme privind exploatarea drumurilor si podurilor. 79/1998 Ordin MI nr. ACTE NORMATIVE Ordin comun MT/MI nr.Lucrari de drumuri. si intretinerea NGPM/1996 NSPM nr. REGLEMENTARI TEHNICE CD 31 .08.Norme generale de protectia muncii. Ordin AND nr. reparare si exploatare a drumurilor si podurilor.ANEXA DOCUMENTE DE REFERINTA I.

Teren de fundare. .SR 667 . Determinarea caracteristicilor de compactare.Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari de drumuri. STAS 730 STAS 1913/1 STAS 1913/13 STAS 1913/15 STAS 4606 29 .Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate si drumuri. Metode de incercare. .Teren de fundare.Teren de fundare. Conditii tehnice de calitate. Incercarea Proctor. Determinarea greutatii volumice pe teren. . Metode de incercare. Determinarea umiditatii.Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali. . .

EXECUTATE LA CALD CUPRINS 30 .CAIET DE SARCINI IMBRACAMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE.

MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR Art.II. Aditivi Art. 3. 21. 2. Caracteristicile suprafetei imbracamintei Art. 25. Obiect si domeniu de aplicare 31 . Elemente geometrice si abateri limita CAP. Utilizarea bitumului modificat la stratul de uzura din beton asfaltic Nr. 5.I. 9. 1. Statia de asfalt Art. Receptia finala ANEXA Nr. 4. 19. Controlul calitatii materialelor inainte de anrobare CAP. Agregate Art. 16. GENERALITATI Art. RECEPTIA LUCRARILOR Art. 12. 1. Transportul mixturilor asfaltice Art. Compozitia mixturilor Art. 22. Filer Art. 6. MODUL DE PUNERE IN OPERA Art. V. Controlul punerii in opera CAP. 15. Fibre Art. Receptia preliminara Art. Fabricarea mixturilor asfaltice Art. 23. 20. Documente de referinta ANEXE OPTIONALE (CONFORM PREVEDERILOR PROIECTULUI) Nr. Tratarea suprafetei imbracamintei Art. Utilizarea materialelor geotextile combinate (geogrile si materiale geotextile) la imbracamintile rutiere bituminoase CAPITOLUL I . CALITATEA. CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE IMBRACAMINTEI EXECUTATE Art. 14. 5. III. 25. Receptia pe faze determinante Art. Reglarea instalatiei de preparare a mixturilor asfaltice Art. 10. 3. 11. Definirea tipurilor de mixturi asfaltice CAP. Caracteristici fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice Art.CAP. 7. NATURA. 4. Asternerea Art. 17. Utilizarea geogrilelor la imbracamintile rutiere bituminoase Nr. GENERALITATI Art. Controlul fabricatiei CAP. 8. 18. 2.VI. Lucrari pregatitoare Art. IV. 1. Mixtura asfaltica stabilizata cu fibre – Testul Schellenberg Nr. Compactarea Art. Obiect si domeniu de aplicare Art. 13. Lianti Art. Autorizarea statiei de asfalt Art. SI PREPARAREA MATERIALELOR Art. 24.

executate la cald.4. Imbracamintile bituminoase cilindrate realizate cu alte tipuri de mixturi. cu criblura. BA 16 si BA 25.1. se vor executa conform urmatoarelor normative: AND 539 – stabilizate cu fibre de celuloza AND 549 – realizate cu bitum modificat cu polimeri AND 553 – realizate cu bitum aditivat. Imbracamintile bituminoase cilindrate realizate cu bitum neparafinos pentru drumuri se vor executa conform STAS 174-2. beton asfaltic deschis.3. din doua straturi si anume: . In cazurile in care imbracamintea bituminoasa cilindrata se executa intr-un singur strat. 1. 1. beton asfaltic deschis. Definirea tipurilor de mixturi asfaltice 2. . 2. BA 8.2. Caietul de sarcini se aplica la constructia. beton asfaltic cu pietris concasat. in general.3. precum si la constructia drumurilor de exploatare. Imbracamintile rutiere bituminoase cilindrate sunt de tipul betoanelor asfaltice cilindrate executate la cald. din mixturi asfaltice preparate cu agregate naturale. modernizarea si reabilitarea drumurilor publice si a strazilor. beton asfaltic deschis. fiind alcatuite. la care se utilizeaza tipuri de mixturi asfaltice: MASF 8 si MASF 16. transportul. 2. Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind imbracamintile bituminoase rutiere cilindrate.stratul inferior. BAPC 16. BADPC 25. 2. acesta trebuie sa indeplineasca toate conditiile cerute pentru stratul de uzura.1. beton asfaltic rugos. cu pietris concasat.1. de uzura. Art. Prevederile prezentului caiet de sarcini nu se aplica imbracamintilor executate din mixturi cu nisipuri bituminoase sau executate cu mixturi asfaltice recuperate. la care se utilizeaza urmatoarele tipuri de mixturi asfaltice: BAD 25. filer si bitum neparafinos si cuprinde conditiile tehnice de calitate prevazute in SR 174-1 si SR 174. mixturi asfaltice stabilizate cu fibre. BADPS 25. 32 . cu pietris sortat.stratul superior.2. betoane asfaltice bogate in criblura. punerea in opera si controlul calitatii materialelor si straturilor executate. Bar 16. Tipul de imbracaminte bituminoasa cilindrata la cald se stabileste in proiect de catre Proiectant. care trebuie sa fie indeplinite la prepararea. de legatura. 1.

bitum neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 si tip 80/100. Agregate 3. Art. coeficient de hidrofilie ……………………………… max. conditiile de calitate in conformitate cu prevederile standardelor dupa cum urmeaza: . tabelul 5. Clasa minima a rocii din care s obtin agregatele naturale de cariera. 33 .1. Liantii care se utilizeaza la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse in prezentul caiet de sarcini sunt: .nisip de concasare 0/4. Filer Filerul care se utilizeaza la imbracamintile rutiere bituminoase este de calcar sau de creta. conform SR 662. max. conform STAs 539. 16/25(31). ferite de umezeala sau in silozuri cu incarcare pneumatica. avand pante de scurgere.. Aprovizionarea cu agregate naturale se va face dupa verificarea certificatelor de conformitate care atesta calitatea acestora. Toate agregatele folosite la realizarea mixturilor asfaltice. care trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: finetea (continutul in parti fine 0. in functie de clasa tehnica a drumului sau categoria strazii trebuie sa fie conform SR 667.bitum modificat cu polimeri de tipul elastomerilor termoplastici liniari. filerul trebuie sa corespunda prevederilor STAS 539 si conditiei suplimentare ca minimum de particule sub 0. Acestia se aplica in conformitate cu indicatiile din tabelul 1. . CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR Art. 5.bitum aditivat. 3. . . Caracteristicile fizico-mecanice ale rocii de provenienta a agregatelor naturale de cariera trebuie sa fie conform SR 667. trebuie sa fie spalate in totalitate. tabelul 3. min. conform SR 667. Nu se admite folosirea filerului aglomerat. In cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre.cribluri sort 4/8. tabelul 10. 80%.1 mm) ………….2. . Pentru imbracaminti bituminoase se utilizeaza un maestec de sorturi din agregate naturale neprelucrate si prelucrate care trebuie sa indeplineasca. 1%. tabelul 2. Filerul se depoziteaza in incaperi acoperite. conform SR 667. inainte de a fi introduse in instalatia de preparare. tabelul 10.C A P I T O L U L II NATURA. tabelul 8. sorturi 4/8. . a apei si pereti despartitori. 8/16 sau 16/25.pietris si pietris concasat.02 mm sa fie de 20%. Lianti 5. 3. 4. prevazute cu platforme betonate. conform SR 662. pentru evitarea amestecarii si impurificarii agregatelor. umiditatea …………………………………………. 2%. Fiecare tip si sort de agregate trebuie depozitat separat in padocuri. 8/16.nisip natural sort 0/4.1. Art.

strat de uzura Imbracaminte bituminoasa cu bitum cu polimeri .tip D 60/80 Bitum modificat Bitum modificat cu polimeri sau Bitum neparafinos pentru drumuri. in scopul cresterii rezistentei la deformatii permanente la temperaturi ridicate si a rezistentei la fisurare la temperaturi scazute imbracamintile bituminoase. In cazul utilizarii bitumului modificat se vor respecta prevederile Normativului AND 549 si cele din ANEXA nr. conform SR 754: . .tip D 60/80 Bitum aditivat: . Bitumul de baza folosit la prepararea bitumului aditivat tip D 60/80a si tip D 80/100a este bitumul D 60/80 si respectiv D 80/100. . .. 1.strat de uzura si strat de legatura Bitumul neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 si tip D 80/100 trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute de SR 754 si Normativul AND 537 si o adezivitate de minimum 80% fata de agregatele naturale utilizate la lucrarea respectiva. cu trafic greu si foarte greu si la alte lucrari speciale (locurile de parcare.strat de legatura (fara fibre) . 34 . pct. pe drumuri de clasa tehnica I…III si pe strazi de categorie tehnica I si II.1. . Conform Normativului AND 549. la care se foloseste. conform SR 754. conform SR+ 754.tip D 60/80 sau Bitum modificat cu polimeri Bitum neparafinos pentru drumuri.3.3. 5.1.2.strat de legatura Imbracaminte bituminoasa cu bitum aditivat .tip D 60/80a – zona climaterica calda. 5.TIPUL IMBRACAMINTII BITUMINOASE Imbracaminte bituminoasa din mixtura asfaltica stabilizata cu fibre: . TIPUL LIANTULUI Bitum neparafinos pentru drumuri. si 1.strat de uzura si strat de legatura Imbracaminte bituminoasa cu bitum neparafinos pentru drumuri . in cadrul testelor preliminare se va stabili utilitatea aditivarii bitumului. conform SR 754.tip D 60/80 – zona climaterica calda. Se va folosi numai bitum aditivat. . In functie de calitatea bitumului si natura agregatelor.2. in cazul in care adezivitatea bitumului pur fata de agregate naturale este mai mica de 80% indiferent de clasa tehnica a drumului sau de categoria tehnica a strazii. .strat de uzura (cu adaos de fibre) Tabelul 1. care trebuie sa corespunda prevederilor SR 754 si Normativului AND 537. 1 la prezentul caiet de sarcini.) se vor executa cu bitum modificat cu polimeri. zone cu accelerari si decelelrari frecvente.tip D 80/100 – zona climaterica rece. etc.tip D 80/100a – zona climaterica rece Bitum neparafinos pentru drumuri. In caz contrar se utilizeaza bitumaditivat.

iar temperatura bitumului aditivat pe perioada de depozitare sa fie de (120…140)oC. corozivi sau inflamabili. pentru executia imbracamintilor bituminoase. Antreprenorul va prezenta agrementul tehnic si certificatul de conformitate a calitatii. sistem de inregistrare a temperaturii (pentru ulei si bitum). sunt fibre sau granule din 35 . bitumul modificat cu polimeri si bitumul aditivat se depoziteaza separat. Se recomanda ca perioada de stocare sa nu depaseasca 3 zile. Se recomanda ca perioada de stocare sa nu depaseasca max. astfel: bitumul se depoziteaza in rezervoare metalice prevazute cu sistem de incalzire cu ulei. bitumul aditivat se depoziteaza in rezervoare metalice prevazute cu sistem de incalzire cu ulei. curatate in prealabil. 2 zile iar temperatura bitumului modificat pe perioada de depozitare trebuie sa fie de min.5. pentru evitarea separarii componentelor si sistem de inregistrare a temperaturii. gura de aerisire. fara a afecta celelalte caracteristici ale acestuia. Tipul de aditiv si dozajul acestuia in bitum se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de un laborator autorizat. sa fie stabili termic pana la min.Prepararea bitumului aditivat se efectueaza conform Normativului AND 553. pe tipuri de bitum. bitumul modificat cu polimeri se depoziteaza in recipienti metalici verticali. Aditivii trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii de baza: sa fie compatibili cu bitumul. 7. Fibre Fibrele care pot fi folosite la prepararea mixturii asfaltice stabilizate cu fibre. 5. tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice impuse. sistem de inregistrare a temperaturilor (pentru ulei si bitum). vor fi supusi aprobarii Beneficiarului. Bitumul. cu compozitie si structura specifica polar-apolara. sa amelioreze adezivitatea bitumului fata de agregatele naturale. Art. 140oC. Aditivii trebuie sa fie agrementati tehnic reglementarilor in vigoare. sa nu fie toxici. prevazuti su sistem de incalzire cu ulei. Pentru amorsari si badijonari se va folosi emulsie bituminoasa cu rupere rapida sau bitum taiat.4. 200oC. conform celor prevazute in declaratia de conformitate a calitatii emisa de producator. prevazute cu pompe de recirculare si eventual cu sistem de incalzire. sistem de recirculare sau agitare permanenta. Art. Aditivi Aditivii utilizati pentru prepararea bitumului aditivat folosit la executia imbracamintilor bituminoase sunt produse tensioactive. pompe de recirculare. pompe de recirculare. Aditivii care se intentioneaza a se utiliza. cu respectarea prevederilor STAS 8877. 6. 5. gura de aerisire. Pentru fiecare aditiv la care se cere aprobarea. Emulsia bituminoasa cationica se va depozita in rezervoare metalice verticale.

8/16. trebuie sa fie agrementate tehnic conform reglementarilor in vigoare. 5 si 6 din prezentul caiet de sarcini. 9. TIPUL MIXTURII ASFALTICE AGREGATE NATURALE UTILIZATE Mixturi asfaltice stabilizate cu .nisip natural sort 0/4 . Compozitia mixturilor 9.nisip de concasare sort 0/4 . pot fi realizate integral din agregate naturale de cariera sau din amestec de agregate naturale de cariera si de balastiera. 4. 8.3.filer 36 .criblura sort 4/8 si 8/16 fibre . bitumate sau nebitumate. 16/25 concasat .nisip natural sort 0/4*) . C A P I T O L U L III MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR Art. Tipul si dozajul de fibre in mixtura asfaltica se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de un laborator autorizat. cu respectarea urmatoarelor conditii tehnice: .nisip natural sort 0/4*) .pietris concasat sort 4/8.1. 16/25 ..nisip de concasare sort 0/4 . Tabelul 2. la temperatura de 135÷5oC. iar incercarile pe epruvete cilindrice tip Marshall se vor face conform STAS 1338-2.nisip natural sort 0/4*) . pentru asigurarea conditiilor aratate la art.nisip de concasare sort 0/4 . 3.epruvetele cilindrice tip Marshall se vor confectiona. in functie de intensitatea de trafic.filer Beton asfaltic rugos . functie de tipul mixturii asfaltice conform tabelului 2. Mixturile asfaltice atat pentru stratul de uzura cat si pentru stratul de legatura.filer Betoane asfaltice bogate cu . 8/16 si 16/25 .pietris concasat sort 4/8.filer Beton asfaltic cu pietris concasat . 8/16. se verifica in conformitate cu prescriptiile din standardele in vigoare ale materialelor respective si SR 174-2 pct. conform reglementarilor in vigoare. Controlul calitatii materialelor inainte de anrobare Materialele destinate fabricarii mixturilor asfaltice pentru imbracamintile bituminoase.1.nisip de concasare sort 0/4 .criblura sort 4/8 si 8/16 criblura .celuloza. Art.filer Beton asfaltic deschis cu criblura .criblura sort 4/8 si 8/16 .nisip de concasare sort 0/4 .filer Beton asfaltic deschis cu pietris .criblura sort 4/8.

2 6. 9. La confectionarea epruvetelor Marshall conform STAS 1338/1.5…7. BAR 16a BAR 16 Strat de uzura BA 16m BA 16.7…6. inclusiv partile fine. stabilita pentru fiecare categorie de mixtura.2 5.7…6.0 6.0…7. 4.5 I…V I…V I…III II…III I…II III II III IV…V I…IV I…IV I…III II…III I…II III II III IV 37 .0…7.0 6. 9. 16/25 sortat . numarul de lovituri va fi de 75 pentru straturile de imbracaminte la drumuri de clasa tehnica I. Tabelul 5. 9.7…7. sunt stabilite in functie de greutatea totala a materialului granular in stare uscata.3 6. daca nu are obiectiuni sau eventuale propuneri de modificare.3 6. 2.3…7. Aceste studii comporta cel putin incercarea Marshall (stabilitate la 60oC.5. accepta formula propusa de Antreprenor. tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice precizate in prescriptiile tehnice impuse de caietul de sarcini. 2. indicele de curgere-fluaj la 60oC. pentru cinci continuturi de liant repartizate de o parte si de alta a continutului de liant prestabilit. Studiul in face Antreprenorul in cadrul laboratorului sau autorizat sau il comanda la un laborator autorizat. III) si 50 lovituri pentru straturile de imbracaminte pentru celelalte clase si categorii.7…7.Beton asfaltic deschis cu pietris . 3 si trebuie sa se incadreze intre limitele recomandate in tabelul 5. absorbtia de apa). dozajul de bitum se stabileste la masa totala a mixturii.nisip natural sort 0/4*) . Dupa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa. II. 3. 7 si 8.2. sustinuta de studiile si incercarile efectuate impreuna cu rezultatele obtinute se supune aprobarii Beneficiarului. densitatea aparenta. TIPUL STRATULUI TIPUL MIXTURII ASFALTICE CONTINUTUL DE LIANT DIN MASA MIXTURII ASFALTICE % CLASA TEHNICA A DRUMULUI CATEGORIA TEHNICA A STRAZII MASF 8 MASF 16 BAR 16m. Beneficiarul.pietris sort 4/8. 6. sau unele adaosuri.nisip de concasare sort 0/4 .5 6. 5. Formula de compozitie. 8/16. Continutul optim de liant se stabileste prin studii preliminare de laborator conform STAS 1338/1. II. III (respectiv strazi de categoria I.6. 9.4. Granulozitatea agregatelor naturale care trebuie sa fie asigurata pentru fiecare tip de mixtura asfaltica este indicata in tabelul 4 si in figurile 1. Toate dozajele privind agregatele si filerul. 9. 16a 6.3. Limitele procentelor sorturilor componente din agregate sunt date in tabelul 3. Compozitia mixturii asfaltice se stabileste pe baza unui studiu preliminar aprofundat.5 5.filer *) Conform notei de la tabelul 4.3…7.

6…1.8. Continutul optim de fibre se stabileste prin studii preliminare de laborator.3…1.5 4.8 1.0)% din masa mixturii asfaltice.0 4. .0…7. FRACTIUN STRAT DE UZURA STRAT DE LEGATURA I DE TIPUL MIXTURII ASFALTICE AGREGAT BA1 BAR1 BAD E 6 BA2 6 25 BADPC BADPS NATURAL BA8 BA1 5 BAR1 MA MAS BAP BAD 25 25 BA8 E DIN 6m BA2 6m SF8 F16 C16 25m BADPC BADPS a AMESTEC BA1 5a BAR1 BAD 25a 25a UL TOTAL 6a 6a 25a Filer si 11109-13 9-13 6-13 9-11 9-13 2-7 2-7 2-7 fractiuni 14 14 38 .0 4.1…1.0…5.3…1.5…7.0…5. Tabelul 3. Raportul filer-liant recomandat pentru tipurile de mixturi asfaltice este conform tabelului 6. BA 25a BAPC 16.5 5.8 1. BAD 25a BADPC 25. Continutul de fibre active in mixturile asfaltice stabilizate cu fibre MASF si MASF 16 va fi in limitele (0.cu dimensiunea maxima a granulei de 25 mm Beton asfaltic cu pietris concasat Betoane asfaltice deschise Tabelul 6.cu dimensiunea maxima a granulei de 16 mm.7.0 IV…V IV…V IV…V I…III I…V III…V IV…V IV IV IV I…III I…IV III…IV IV 9. BADPS 25a 6. tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice prevazute. in functie de tipul fibrei utilizate. BA 8a BA 25. BAPC 16a BAD 25m BAD 25. RAPORT FILER:LIANT (RECOMANDAT ) 1. BADPC 25a BADPS 25.0 4.0…5.0 6.Strat de legatura BA 8.0…5.8 1. TIPUL STRATULUI TIPUL MIXTURII ASFALTICE Betoane asfaltice rugoase Betoane asfaltice bogate in criblura: .8 0.6…1. de catre un laborator de specialitate autorizat.5…7.4 Strat de uzura Strat de legatura 9.5…1.

BAD25 m.% Filer si nisip fractiune a (0.39-53 40-55 25-37 42-66 28-45 BAR1 BA2 6 5 BAR1 BA25 6m a BAR1 6a 39 25 mm 16 mm 8 mm 4 mm .din nisipuri sub 0.% DIFERENTA PANA LA 100% 2245 3458 3960 47-61 4560 6375 - 5572 - - - - - - - - 1834 - 39-58 - - - - - - - - - - 39-58 NOTA: continutul de filer pentru betoanele asfaltice deschise este de minimum 2%. Tabelul 4.1…4) mm. BADPS25a TRECERI PRIN SITE CU OCHIURI PATRATE – SR EN 933-2 9090-100 100 7290909573-90 90 100 100 100 90549566-85 61-74 44-59 66-82 42-61 100 80 100 56-78 42-66 40.% Pietris sortat cu dimensiu nea peste 8mm. TIPUL MIXTURII ASFALTICE MARIMEA OCHIULUI SITEI. BA16 BAD25a.% Cribluri cu dimensiu nea peste 4mm.BADP BA8 MASF MASF BAPC1 C25 BA16m BA8a 8 16 6 BA16a BADPC25a.% Pietris concasat cu dimensiu nea peste 8mm. BADPS25.1 mm. CONFORM SR EN 9332 BAD25.

5 1.8…5.4…5.5 1. E(I).5…4.4…4.10 mm Zona de granulozitat ea amestecului de agregate naturale 30-55 22-42 18-35 11-25 9-13 30-55 22-42 18-35 11-25 9-13 61 3050 2040 1535 8-25 6-13 30-42 21-31 18-25 11-15 9-11 19-28 16-22 13-20 12-16 11-14 20-25 19-22 13-20 11-15 10-14 30-55 21-42 18-35 11-25 9-13 20-35 14-32 10-30 5-20 2-7 Figura 1 Figura 2 Figur Figura Figura Figura Figura a3 4 5 6 7 Figura 8 NOTA: La betoanele asfaltice bogate in criblura destinate stratului de uzura si la betoanele asfaltice deschise pentru stratul de legatura se foloseste nisip de concasaj sau un amestec de nisip de concasaj cu nisip natural. 6 2.mm mm kg/m3. din care nisipul natural este in proportie de maximum: 25% pentru BA8 si BA16 30% pentru BA25.min %VOL MIN 6.0…5.0 1.2…3.5 1.3…4.20 mm 0. 60OC.5 7. TIPUL TIPUL MIXTURII BITUMUL ASFALTICUI E CATEGOR IA TEHNICA A STRAZII CARACTERISTICILE PE EPRUVETE CILINDRICE TIP MARSHALL STABILIT INDICEL RAPOR DENSITAT ABS.KN.0 40 .7…4. 50% pentru BAD25.KN. Tabelul 7.2 mm 1 mm 0.5…3. 3 2.0 7.63 mm 0.5 1.5…4.0 1. 0 2300 IV 5.5…4.5 1. 6 2300 2…5 2…5 BA8 BA25 BA8 Ba25a BA16 BA16a D60/80 D60/80 a D80/10 0 D80/10 0a D60/80 D60/80 a D80/10 0 D80/10 0a IV II III IV II III 8.5 6. APARENTA APA. 3 1.5…4.5…4.5 8.0 1.0 1. 6 1. A-TEA (S) E DE T EA DE LA CURGER S/I.5…4. 0 1.

5 2250 III…IV 4.0…3.0 1.5…3.3…4.0 9.0…6.5 0.IV…V I D60/80 D60/80 a D80/10 0 D80/10 0a D60/80 D60/80 a D80/10 0 D80/10 0a D60/80 D60/80 a D80/10 0 D80/10 0a D60/80 D60/80 a D80/10 0 D80/10 0a D60/80 D60/80 a D60/80 D60/80 a II III I…II III IV 6.5…4. 0 1.5 1.5…3. 6 1.5 1.5…4.5…4.1…5.0 8.0…3.0 1.5 6.9…2.5…4. 3 2.0 1.5…4.5 1.5 2…5 BADPS2 5 BADPS2 5a IV 4. 3 2250 I…IV 4. 6 2…5 I…IV 5.9…2.6…5.8…5. 0 2250 IV 4.5…3.0 8.3…4. 0 1.5 1.5…4.0 1.5…4.5…4.0 1.2…3.5 1.5 7.5 1.1…3. 0 2. 0 2300 3…5 BAPC16 BAPC16a 2300 IV 5.5…4. 0 3.5 0.5…4.0 1.5…4.5…4. 6 1.5 2…5 41 . 6 1.8…5.0 1.5 1. 6 2.0 1.0 1.5 BAD25 BAD25a 2…5 BADPC2 5 BADPC2 5a III…IV 4.5 BAR16 BAR16a 1.5 8.

01 Site cu ochiuri patrate conform SR EN 933-2.1 1 Site cu ochiuri patrate. mm 10 100 Figura 1 .Zona granulometrica prescrisa pentru mixturile asfaltice BA 8 si BA 8a 42 .100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 0.mm treceri % de masa 0.

mm treceri % de masa 0.1 1 Site cu ochiuri patrate. BA 16m si BA 16a Site cu ochiuri patrate conform SR EN 933-2.mm 100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 0.1 1 10 100 Site cu ochiuri patrate. mm 10 100 Figura 2 .Zona granulometrica prescrisa pentru mixturile asfaltice BA 16.01 Site cu ochiuri patrate conform SR EN 933-2. mm Figura 3 .100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 0.01 treceri % de masa 0.Zona granulometrica prescrisa pentru mixturile asfaltice BA 25 si BA 25a 43 .

BAR 16m si BAR 16a Site cu ochiuri patrate conform SR EN 933-2.01 Site cu ochiuri patrate conform SR EN 933-2.1 1 Site cu ochiuri patrate.Zona granulometrica prescrisa pentru mixtura asfaltica tip MASF 8 44 .1 1 10 100 Site cu ochiuri patrate.mm treceri % de masa 0.mm 100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 0.01 treceri % de masa 0. mm 10 100 Figura 5 . mm Figura 4 .100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 0.Zona granulometrica prescrisa pentru mixturile asfaltice BAR 16.

Zona granulometrica prescrisa pentru mixtura asfaltica tip MASF 16 100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 0.100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 0.01 Site cu ochiuri patrate conform SR EN 933-2.1 1 Site cu ochiuri patrate.Zona granulometrica prescrisa pentru mixtura asfaltica tip BAPC 16.mm treceri % de masa 0.01 Site cu ochiuri patrate conform SR EN 933-2. mm 10 100 Figura 6 . mm Figura 7 .1 1 10 100 Site cu ochiuri patrate. BAPC 16a 45 .mm treceri % de masa 0.

se efectueaza conform SR EN 12697-27.mm 100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 0. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturior asfaltice se determina pe corpuri de proba tip Marshall si confectionate din mixturi asfaltice preparate in laborator pentru stabilirea dozajelor optime si din probe prelevate de la malaxor sau de la asternerea pe parcursul executiei.Site cu ochiuri patrate conform SR EN 933-2.1 1 10 treceri % de masa 100 Site cu ochiuri patrate. in timpul studiului de laborator si in timpul controalelor de fabricatie.01 0. In lipsa unor dispozitii contrare prevederilor caietului de sarcini speciale. 10. 10. trebuie sa indeplineasca. BAD 25m. BADPS 25a Art. BADPC 25a.1.Zona granulometrica prescrisa pentru mixtura asfaltica tip BAD 25. precum si din straturile imbracamintii gata executate. caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum neparafinos pentru drumuri si cu bitum aditivat. mm Figura 8 .2. 46 . Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice 10. precum si din stratul gata executat. conditiile aratate in tabelele 7 si 8. Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul executiei lucrarilor.

0 - - 9. BA 8. min Rezistenta la oboseala: numarul de cicluri pana la fisurare.0…3.0 2. Tabelul 9. % vol. %. Caracteristici pe cilindri confectionati cu presa de compactare giratorie: . max Modulul de elasticitate la 15oC.5 7600 - 4200 3600 - 3600 3000 4 x 10-3 10.zona climaterica rece Rezistenta la oboseala: numarul de cicluri pana la fisurare la 15oC.densitate aparenta. max. kg/m3. .5 2300 3…6 5.0…3.Tabelul 8. min TIPUL MIXTURII ASFALTICE BA 16m BAR 16m BAD 25m 10. BADPS 25a 5. Rezistenta la deformatii permanente: . %.5 2350 2…5 10.indice de curgere (I) la 60oC.5 2350 3…5 8. %.0 2.0 2. BA BADPC 25. min TIPUL MIXTURII ASFALTICE BAR 16.0 - 5. CARACTERISTICA Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall: . max .5 2900 4500 - 2800 4500 - 4000 4 x 103 47 . min. BA 25a BADPS 25.3. BAD 25.fluaj dinamic la 40oC si 1800 pulsuri. max . 10-4 mm. min . KN. BADPC 25a. Modulul de elasticitate la 15oC.volum de goluri la 80 de giratii. la 15oC.absorbtie de apa. MPa. 25. %.zona climaterica calda . BA 8a.volum de goluri la 120 de giratii. CARACTERISTICA Caracteristici pe cilindri confectionati la presa de compactare giratorie: . Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum modificat trebuie sa se incadreze in limitele din tabelul 9. max.0 - 9.fluaj dinamic la 40oC si 1800 pulsuri.volum de goluri la 80 de giratii.0…3. min: .volum de goluri la 120 de giratii. mm . max Rezistenta la deformatii permanente: . BAR 16a.stabilitate (S) la 60oC. BA 16a. BA 16. MPa. BAD 25a. 10-4 mm.

%.0 5. min. 10-4.5…3.0 60oC3) 8.<1500.0 4.5 <3.0 5. mm: Numarul mediu de vehicule1): . max . Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall: .>6000 Adancimea fagasului.0 2.9 si 10 se determina conform metodologiilor prevazute de reglementarile tehnice in vigoare. in 24 h.3000…6000.0 4. CARACTERISTICA Test Schellenberg.0 8. mm/h: Numarul mediu de vehicule1): .<1500.1500…3000. ale mixturilor asfaltice cu bitum.5…3.0 9.2 7 1.6.fluaj dinamic la 40oC si 1800 pulsuri. 48 .5 45oC2) 6. mm .4. 10-4 mm.5 2300 3…4 7 1.2 0.densitate aparenta.5 2300 3…4 10.000 Temperatura 45oC2) 6.Vehicule de transport marfa si autobuze. max.10.0 <7.1500…3000. max TIPUL MIXTURII ASFALTICE MASF 8 MASF 16 0.0 2. Tabelul 10. max . min Deformatia permanenta la oboseala (3600 impulsuri) la 15oC. max .0 6. max .0 8. max.0 8. min . .0 4. 10. Caracteristicile prevazute in tabelele 8.0 <7.0 6. max .5. Testul Schellenberg se efectueaza conform anexei 2. bitum modificat si bitum aditivat se face conform STAS 1338-1 si STAS 1338-2. max .0 3.0 60oC3) 8.000 Temperatura 10.0 <4. calculat pentru traficul de perspectiva.0 7. MPa.0 7.3000…6000. Viteza de deformatie la ornnieraj (VDOP).>6000 Modulul de elasticitate la 15oC. KN.stabilitate (S) la 60oC.0 4.0 3. 2 – Zona climaterica rece. % Rezistenta la deformatii permanente: . 10. Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete cilindrice tip Marshall. 3 – Zona climaterica calda.5 6. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre trebuie sa se incadreze in limitele din tabelul 10.0 4000 1000 NOTA: 1.5 <3.0 <2.0 3600 1200 6.0 <2.indice de curgere (I) la 60oC.volum de goluri.0 <4. kg/m3.

1 kg de bitum rutier are un volum de (1. aceasta trebuie dotata cu sisteme de inregistrare si afisare a temperaturii bitumului. Bitumul continut in mixtura asfaltica prelevata pe parcursul executiei lucrarilor. se face conform SR EN 12697-1.1. Fiecare dintre rezervoare trebuie sa aiba un indicator de nivel gradat si un dispoztiv de incalzire a liantului pana la temperatura necesara. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa aiba capacitatea de fabricatie de minimum 80 t/h la o umiditate de 5%. 11. de la malaxor sau de la asternere. recuperarea bitumului se face conform STAS 1338-2.2.1. 11. corectia de umiditate. 11. uscare. In cazul dozarii volumetrice a bitumului se va tine seama de faptul ca densitatea acestuia. in procesul tehnologic. trebuie sa prezinte un punct de inmuiere IB cu maximum 9oC mai mare decat bitumul initial utilizat pa prepararea mixturii asfaltice respective.1.7. Indiferent de tipul instalatiei. variaza cu temperatura astfel incat la 150oC…180oC.10. In cazul in care nu se dispune de aparatura prevazuta de SR EN 12697-3 sau SR EN 12697-4. pentru determinarea acestuia. in scopul evitarii modificarii caracteristicilor liantului. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice 11. Centralele de preparare trebuie sa fie automatizate si dotate cu dispozitive de predozare. In cazul instalatiilor in flux continuu. iar pregatirea probelor de mixtura asfaltica in vederea extragerii bitumului din mixtura asfaltica se face conform SR EN 12697-28. resortare si dozare gravimetrica a agregatelor naturale. precum si dispozitiv de malaxare fortata a agregatelor cu liantul bituminos. Determinarea punctului de inmuiere IB se face conform STAS 60.2. Se excepteaza verificarea bitumului din mixturile asfaltice tip MASF. Prelevarea mixturii asfaltice se face conform SR EN 12697-27.3. Pentru controlul temperaturii. Art.1. evitandu-se supraincalzirea acestuia. dozare gravimetrica sau volumetrica a bitumului si filerului.2.1.1. Statia de asfalt Statia de asfalt va trebui sa fie dotata si sa prezinte caracteristici tehnice care sa permita obtinerea performantelor cerute de diferitele categorii de mixturi prevazute de Caietul de sarcini. 11. 11. Stocarea.2. rezervoarele calde. recipientele de bitum si echipamentul de uscare trebuie sa fie dotate cu 49 .11) l. Statia de asfalt trebuie sa aiba rezervoare pentru depozitarea unei cantitati de bitum mai mare sau cel putin egala cu media zilnica de consum.2. SR EN 12697-3 si SR EN 12697-4. Extragerea si recuperarea bitumului din mixtura. a agregatelor naturale si a mixturii asfaltice si sa sigure o precizie a dozarii de +3% pentru agregatele naturale si de +2% pentru bitum si filer. incalzirea si dozarea bitumului. Se interzice incalzirea agregatelor naturale si a bitumului peste 190oC. 11.09…1. respectiv corelarea cantitatii de agregat natural total cu cantitatea de bitum introdusa in uscator-malaxor se face automat. Resortarea este obligatorie pentru instalatiile in flux discontinuu. pe computer. 11.

5 16…25 8…16 4…8 1…4 0.63 0. 11. Nu se admite folosirea filerului aglomerat.4.5% fata de dozajul din reteta aprobata de proiectant.3.5. mm 25…31.4.4. 11.2. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa fie dotata cu un sistem automat de alimentare si dozare a bitumului. 11. tabel 4). Zona in care sunt depozitate agregatele trebuie sa fie usor accesibila si cu scurgerea apelor asigurata. si suficient de late.3. Datele privind verificarile trebuie trecute intr-un registru specific. cuva malaxorului nu 50 . etichetate.20…0.1…0. cu abaterile admise fata de granulozitatea prescrisa din tabelul 11 (conform SR 174-2. Malaxarea Instalatia de preparare a mixturilor trebuie sa fie echipata cu un malaxor capabil de a produce mixturi asfaltice omogene.2.3. uscarea si incalzirea agregatelor. care sa permita dozarea filerului. La statia de asfalt. cu toleranta (pe volum) de 1.4. a caror functionare trebuie verificata frecvent. Tabelul 11.3%. avand in vedere ca depozitele nu trebuie sa fie mai inalte de 6 m si cu un raport de lungime /latime de 3 m. in silozuri de tip descoperit.5 11. astfel incat sa permita depozitarea volumului de agregate necesar lucrarilor. Depozitarea se va face pe sorturi. % ±5 ±5 ±5 ±5 ±4 ±3 ±2 ±1. Daca.termometre. FRACTIUNEA . Stocarea.2 0…0. Abaterea pentru continutul de bitum fata de dozajul stabilit prin reteta aprobata de proiectant privind compozitia mixturii asfaltice este de +0. dozarea. Agregatele trebuie sa fie dozate gravimetric iar instalatia de dozare trebuie sa permita alimentarea agregatelor conform retetei aprobata de proiectant privind compozitia mixturii asfaltice. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de echipamentul mecanic necesar pentru alimentarea uniforma a agregatelor astfel incat sa se mentina o productie constanta. 11. 11.1. filerul trebuie sa fie depozitat in silozuri prevazute cu dispozitive de alimentare si extragere corespunzatoare (pneumatica).1 ABATERI ADMISE FATA DE DOZAJ. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice va fi dotata si cu echipamentul mecanic necesar pentru uscarea si incalzirea agregatelor. Antreprenorul va trebui sa asigure stocarea a cel putin o treime din agregatele necesare lucrarii pentru un an de lucru. 11. Stocarea si dozarea filerului. Platformele trebuie sa fie pavate (cu beton de ciment sau asfalt. pe platforme amenajate cu pereti despartitori pentru evitarea contaminarii sorturilor.

acesta va trebui sa fie incalzit. Durata de malaxare va fi functie de tipul de instalatii de preparare si tipul de mixturi si se va stabili in cadrul operatiunii de reglare a statiei de asfalt inaintea inceperii fabricatiei. a cailor de acces la depozite si la instalatia de preparare a mixturilor. ca dispozitivele de masurare a temperaturilor sunt etalonate si ca malaxorul functioneaza corespunzator.165oC la 175oC pentru mixturi cu bitum D 60/80.6. Conditia pentru autorizare o constituie si existenta tuturor dotarilor si amenajarilor la statie. Instalatia trebuie sa fie prevazuta cu un sistem de blocare pentru impiedicarea golirii malaxorului inainte de terminarea duratei de malaxare. 13. Art. Daca amenajarile nu sunt terminate sau prezinta deficiente. si tabel 1. observatii vizuale. ca anrobarea celor mai mari granule sa fie asigurata intr-un mod corespunzator. 11.). Beneficiarul va verifica punerea ei in functiune dupa ce va constata ca debitele materialelor constituiente permit obtinerea amestecului prescris. acestea se vor completa sau se vor reface inainate de autorizarea statiei de asfalt de catre proiectant. Conform SR 174-2. statia de asfalt care va fi utilizata la realizarea lucrarilor.este inchisa. amenajarea corespunzatoare a depozitelor de agregate (betonarea platformelor. Stocarea si incarcarea mixturilor. 13.2. ea trebuie sa fie prevazuta cu o capota pentru a impiedica pierderea prafului prin dispersie. Toleranta admisa a temperaturii bitumului este de +3oC.2.160oC la 170oC pentru mixturi cu bitum D 80/100. 51 . etc. Antreprenorul trebuie sa supuna acceptarii Beneficiarului lucrarii. 13. 9). a depozitelor la statie si a celor intermediare. 12. Autorizarea statiei de asfalt.2. existenta peretilor despartitori intre sorturile de agregate. Trebuie evitata incalzirea prelungita a bitumului sau reincalzirea aceluiasi bitum de mai multe ori. fara pierderi de materiale. suprafete suficiente de depozitare. pct. Temperaturile din partea superioara a intervalului se utilizeaza la executia imbracamintilor rutiere bituminoase in zone climatice reci (vezi fig. La iesirea din lamaxor trebuie amenajate dispozitive si luate masuri speciale pentru evitarea segregarii mixturii asfaltice in timpul stocarii si/sau la incarcarea in mijloace de transport. in limitele tolerantelor admise. temperaturile diferitelor tipuri de bitumuri la prepararea mixturilor asfaltice trebuie sa fie cuprinse intre urmatoarele valori: . O atentie deosebita se va da in special respectarii prevederilor privind continutul de liant si se va urmari prin. Daca se foloseste buncar de stocare. Inaintea inceperii executiei. Art. Fabricarea mixturilor asfaltice Fabricarea mixturilor asfaltice pentru imbracamintile rutiere bituminoase va trebui realizata numai in statii automate de asfalt. asigurarea scurgerii si indepartarii apelor. .1.

Durata de amestecare este in functie de tipul instalatiei si trebuie sa fie suficienta pentru realizarea unei anrobari complete si uniforme a agregatelor naturale si a filerului cu liantul bituminos. Conform SR 174-2.155oC…170oC pentru mixturi cu bitum D 80/100. Se introduce bitumul incalzit. cu filerul rece. calibrarea dozatorului pentru liant. 14. dozat separat.2.1. a dispozitivelor de masurare a temperaturilor. verificarea functionarii malaxorului. Art.170oC…190oC pentru mixturi cu bitum D 60/80 . 13. Daca penetratia bitumului nu este corespunzatoare se renunta la utilizarea lui. temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor trebuie sa fie intre urmatoarele valori: .2. 14. pct. Reglarea instalatiei de preparare a mixturilor asfaltice 14.Nu se vede Temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor va fi stabilita astfel ca.165oC…180oC pentru mixturi cu bitum D 80/100 Temperaturile din partea superioara a intervalului se utilizeaza la executia imbracamintilor rutiere bituminoase in zone climaterice reci (vezi figura 9).2. .3. calibrarea dozatorului pentru filer. Incalzirea agregatelor naturale se va face in uscatorul instalatiei de preparare a mixturilor afaltice.160oC…180oC pentru mixturi cu bitum D 60/80. Dupa autorizarea statiei de asfalt de catre Beneficiarul lucrarii. si tabel 1. Temperaturile din partea superioara a intervalului se utilizeaza la executia imbracamintilor rutiere bituminoase in zone climatice reci (vezi fig. Continutul de apa al agregatelor dupa uscare. Se interzice incalzirea agregatelor peste 190oC pentru a evita arderea liantului. acestea se resorteaza pe ciururile instalatiei apoi se cantaresc. si tabel 1. 9). 52 . sa corespunda celei calculate in laborator. dozat in prealabil si se continua amestecarea. predozatoarele instalatiei de preparare a mixturilor asfaltice trebuie reglate prin incercari. 13.Daca totusi din punct de vedere tehnologic nu a putut fi evitata reancalzirea bitumului.5% si trebuie verificat cel putin o data pe zi. sa se asigure temperatura ceruta la asternerea si compactarea mixturii.2. conform dozajelor stabilite si se introduc in malaxor unde se amesteca. 13. in limitele de toleranta din tabelul 11. tinand seama de racirea care are loc in timpul transportului si a asteptarilor in conditiile climatice concrete.4.2. atunci este necesara determinarea penrtratiei acestuia.2. astfel incat curba de granulozitate a a mestecului de agregate naturale obtinuta. Dupa incalzirea agregatelor naturale in uscator. Inainte de autorizarea statiei de asfalt. Antreprenorul trece la operatiuni de reglare si etalonare: calibrarea dozatoarelor calde si reci pentru agregate. 2.2. temperatura agregatelor naturale in uscator trebuie sa fie intre urmatoarele valori: . verificarea ecranului dozatorului. Conform SR 174-2 pct. trebuie sa nu depaseasca 0.

Art. anumite aparate sau dispozitive ale instalatiei se dovedesc defectuoase. Tabelul 12. sa efectueze din nou reglajul. 14. verificari de rutina in timpul executiei si verificari in cadrul receptiei la terminarea lucrarilor. cu atat mai mult in caz de anulare a autorizatiei. Daca. inclusiv starea de curatenie (continutul de impuritati) a agregatelor Temperatura liantului la introducerea in malaxor Temperatura agregatelor naturale uscate si incalzite la iesirea din toba de uscare Functionarea corecta a dispozitivelor de cantarire sau dozare Granulozitatea amestecului de agregate naturale la iesirea din malaxor. inclusiv e stabilirea duratei de malaxare Incadrarea agregatelor in zona de granulozitate indicata in caietul de sarcini pentru tipul de mixtura asfaltica proiectat.14. cu frecventa mentionata in tabelul 12. in tot timpul cat dureaza operatiunile pentru obtinerea autorizatiei de punere in exploatare. 15. Antreprenorul va trebui sa le inlocuiasca.5. dupa care sa supuna din nou aprobarii Beneficiarului autorizatia de punere in exploatare. inclusiv abaterile admisibile la continutul de liant) X X X X 53 . FAZA NATURA CONTROLULUI SAU VERIFICARII CATEGORIA CONTROLULUI * A B C X X X FRECVENTA CONTROLULUI SAU A VERIFICARII Pentru fiecare tip de produs Inaintea inceperii fabricatiei fiecarui tip de mixtura La inceputul campaniei de lucru sau ori de cate ori se utilizeaza alte agregate Permanent Permanent X La inceputul fiecarei zile de lucru Zilnic sau ori de cate ori se observa o calitate necorespunzatoar e a mixturilor asfaltice StuStudiul compozitiei mixturii diu Exe.3. Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plata pentru imobilizarea utilajului si/sau a personalului care-l deserveste. urmare reglajelor. Autorizatia de punere in exploatare va fi data de proiectant dupa ce va constata ca debitele fiecarui constituient permit sa se obtina amestecul prescris in limitele tolerantelor admise.Controlul reglajului instalatiei de cuti preparare a mixturii. Controlul fabricatiei Controlul calitatii mixturilor asfaltice trebuie facut prin verificari preliminare. 14. inainte de adaugarea liantului (aceasta trebuie corelata cu dozajul de bitum stabilit pentru mixtura.4.

Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta (motorina.din caietul de sarcini.1.1. 17.1.2. 16. se efectueaza cu autocamioanele cu bene metalice bine protejate pentru eliminarea pierderilor de temperatura. etc.) este interzisa. astfel incat sa fie evitate intreruperile procesului de executie a imbracamintii. stratul suport trebuie bine curatat. care trebuie sa corespunda dozajelor stabilite de laborator. praful si orice poate afecta legatura intre stratul suport si imbracamintea bituminoasa trebuie indepartata. Caracteristicile fizico-mecanice: Stabilitatea la 60oC Indicele de curgere. care trebuie sa fie conform proiectului de executie. Art.Temperatura mixturilor asfaltice la preparare Incadrarea dozajului de bitum in dozajul stabilit in laborator Verificarea compozitiei mixturii asfaltice: granulozitatea agregatelor si dozajul de bitum. Fluaj Densitatea aparenta Marshall Absorbtia de apa Marshall X X In fiecare ora a programului de lucru Zilnic. acesta se curata si se matura. Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate. In cazul stratului suport din macadam. Lucrari pregatitoare 17. prin extractii Zilnic X X Cate o proba de 20 kg la fiecare 200-400 to de mixtura. 54 . precum si pe vreme rece (+10oC…+15oC). care trebuie sa fie curatate de orice corp strain si uscate inainte de incarcare. Dupa curatare se vor verifica.2. La distante de transport mai mari de 20 km sau cu durata de peste 30 minute. cotele stratului suport. este determinat de productivitatea instalatiei de preparare a mixturii asfaltice si de punerea in opera. Pregatirea stratului suport 17.1.1. pacura. Inainte de astenerea mixturii.10. indiferent de anotimp. cu tolerantele admise indicate in tab.2. in functie de productivitatea statiei C A P I T O L U L IV MODUL DE PUNERE IN OPERA Art. urmarindu-se degajarea pietrelor de surplusul agregatelor de colmatare. Transportul mixturilor asfaltice 16.2. 11 si la pct. Volumul mijloacelor de transport. 16. autobasculantele trebuie acoperite cu prelate speciale. Materialele neaderente. imediat dupa incarcare. 17.

4 si Anexa nr. Compactarea si umiditatea trebuie sa fie uniforma pe toata suprafata stratului suport. Amorsarea stratului suport se va face cu un dispozitiv special. aducerea acestuia la cotele prevazute in proiectul de executie se realizeaza. La imbracamintile bituminoase executate pe strat suport de beton de ciment sau macadam cimentat.2. 17. 18.In cazul in care stratul suport este constituit din imbracaminti existente.2. 5. armate cu geosintetice. 17. In functie de natura stratului suport. ramasa dupa aplicarea amorsajului.1. Asternerea mixturilor asfaltice se face in perioada martie-octombrie la temperaturi atmosferice de peste 10oC.2.3…0. Materialele geosintetice se aplica pe un strat nou de mixtura asfaltica in grosime de minimum 2 cm. in conditiile unui timp uscat. 17. trebuie sa fie de (0. rosturile se acopera pe o latime de minimum 50 cm cu geosintetice sau alte materiale agrementate tehnic. Suprafata stratului suport trebuie sa fie uscata.2. dupa caz. pentru strat de uzura pe strat de legatura cand stratul de uzura se executa la interval mai mare de trei zile de la executia stratului de legatura.2. La executarea imbracamintilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru si stratul suport cu o emulsie de bitum cationica cu rupere rapida. 55 . Liantul trebuie sa fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturii asfaltice. Amorsarea 17.1. Punerea in lucru a geogrilelor si/sau a materialelor geotextile combinate se va face conform prevederilor din Anexa nr. In cazul in care stratul suport de beton de ciment prezinta fisuri sau crapaturi se recomanda acoperirea totala a zonei respective cu straturi bituminoase. cantitatea de bitum pur. Asternerea 18. fie prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtura asfaltica. cand grosimea totala a straturilor rutiere din mixturi asfaltice este mai mica de 15 cm. fie prin frezare. 17. 17.1. care poate regla cantitatea de liant pe metru patrat in functie de natura stratului suport.5. Dupa amorsare se asteapta timpul necesar pentru punerea si uscarea emulsiei bituminoase.3.2.4.2. Art. Stratul suport se va amorsa obligatoriu in urmatoarele cazuri: pentru strat de legatura pe stratul de baza din mixtura asfaltica sau pe stratul suport din imbracaminti asfaltice existente.4. La utilizarea bitumului tip D 60/80 asternerea se face pana la 15 septembrie.5) kg/mp. Caracteristicile emulsiei trebuie sa fie de asa natura incat ruperea sa fie efectiva inaintea asternerii mixturii bituminoase. 17.3. conform prevederilor din proiectul de executie. Amorsarea se va face in fata finisorului la o distanta maxima de 100 m. 17.1.

10. cu repartizatoare-finisoare prevazute cu sistem de nivelare automat pentru drumurile de clasa tehnica I.7. in mod uniform. 18. latimea benzilor de asternere si pozitia rosturilor longitudinale ce urmeaza sa fie executate. Concomitent se efectueaza si curatirea buncarului si grinzii vibratoare a repartizatorului. 18.6. mm Inceput 140 135 Sfarsit 110 100 Masurarea temperaturii va fi efectuata din masa mixturii. Atunci cand acest lucru nu este posibil. se compacteaza imediat suprafata nivelata si se indeparteaza resturile de mixturi. Antreprenorul supune aprobarii Beneficiarului.4. Mixtura asfaltica trebuie asternuta continuu. Tabelul 13. pana la 120oC.5. 18. ca urmare a unei intreruperi accidentale. Grosimea maximala a mixturii raspandite printr-o singura trecere este cea fixata de caietul de prescriptii speciale sau de proiectant. Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare. conform prevederilor de la pct. Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de sosire a mixturilor de la statie si cat se poate de constanta ca sa se evite total intreruperile. Mixturile asfaltice a caror temperatura este sub cea prevazuta in tabelul 13 vor fi refuzate si evacuate urgent din santier. In acelasi fel se va proceda si cu mixturile asfaltice care se racesc in buncarul finisorului. atat din punct de vedere al grosimii cat si cel al afanarii. 18.18. 18. II si III si care asigura o precompactare. ramase in capatul benzii. TIPUL LIANTULUI D 60/80 D 80/100 TEMPERATURA MIXTURII ASFALTICE LA ASTERNERE oC min. in buncarul finisorului. Asternerea se va face pe intreaga latime a caii de rulare. temperaturile prevazute in tabelul 13. dupa realizarea unui sector experimental. Aceasta operatie se face in afara zonelor pe care exista sau urmeaza a se asterne mixtura asfaltica. 56 . Capatul benzii intrerupte se trateaza ca rost de lucru transversal. 18. 18. Asternerea mixturilor asfaltice se efectueaza numai mecanizat. se procedeaza la scoaterea acestui utilaj din zona de intrerupere. imediat dupa asternere. 145 140 TEMPERATURA MIXTURII ASFALTICE LA COMPACTARE oC. la propunerea Antreprenorului.3. Antreprenorul trebuie sa dispuna de un personal calificat pentru a corecta eventualele denivelari. Mixtura asfaltica trebuie asternuta continuu pe fiecare strat si pe toata lungimea unei benzi programata a se executa in ziua respectiva. cu ajutorul unui aport de material proaspat depus inainte de compactare.2.8. in functie de tipul liantului. In cazul lucrarilor executate in spatii inguste (zona casetelor) asternerea mixturilor asfaltice se poate face manual. In cazul unor intreruperi accidentale care conduc la scaderea temperaturii mixturii ramasa necompactata in amplasamentul repartitorului.

cu alternarea. 18. Beneficiarul poate cere interventia unui laborator autorizat. Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut se determina. 18. depasind rostul cu 5…10 cm. cu panta de 0. prevazute cu dispozitive de vibrare adecvate. taierea nu mai este necesara. 19. In plan liniile de decapare. La compactarea mixturilor asfaltice se aplica tehnologii corespunzatoare.9. urmata de asternerea si compactarea noii mixturi asfaltice. Operatia de compactare a mixturilor asfaltice se realizeaza cu compactoare cu pneuri si compactoare cu rulouri netede. suficienta mixtura necesara pentru a se evita o raspandire neuniforma a materialului. astfel incat sa se obtina o grosime constanta a acestuia. care sa asigure caracteristicile tehnice si gradul de compactare prevazute pentru fiecare tip de mixtura asfaltica si fiecare strat in parte. longitudinale si transversale. astfel incat sa se obtina un grad de compactare conform tabelului 15. La executarea imbracamintilor bituminoase o atentie deosebita se va acorda realizarii rosturilor de lucru.10. Atunci cand exista si strat de baza bituminos sau din materiale tratate cu liant hidraulic.11. iar mixtura pentru banda adiacenta se asterne. In buncarul utilajului de asternere. in functie de performantele acestora.5%. astfel incat sa rezulte o muchie vie verticala. Legatura transversala dintre un strat de asfalt nou si un strat de asfalt existent al drumului se va face dupa decaparea mixturii din stratul vechi. cand benzile adiacente se executa in aceeasi zi. Art. Suprafata nou creata prin taiere va fi amorsata.2. Aceasta experimentare se face inainte de inceperea asternerii stratului in lucrarea respectiva. rosturile de lucru ale straturilor se vor executa intretesut. numarul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate. zonele aferente rostului de lucru. Completarea zonei de unire se va face cu o amorsare a suprafetei. 57 . acest surplus de mixtura repartizata. Compactarea 19. utilizand mixturi asfaltice preparate in conditii similare cu cele stabilite pentru productia curenta. lor. Rosturile de lucru longitudinale si transversale ale stratului de uzura se vor decala cu minimum 10 cm fata de cele ale stratului de legatura.18. se taie pe toata grosimea stratului.1. operatie dupa care se efectueaza compactarea pe noua banda. care trebuie sa fie foarte regulate si etanse. Incercarile de etalonare vor fi efectuate sub responsabilitatea Antreprenorului. de tipul si grosimea stratului de imbracaminte. impingandu-se inapoi cu o racleta. In cazul rostului longitudinal. pe o lungime variabila in functie de grosimea noului strat. La reluarea lucrului pe aceeasi banda sau pe banda adiacenta. astfel incat sa apara rostul. pana la nivelul superior al ambelor straturi (nou si existent). se recomanda sa fie in forma de V. 19. la 45o. pe un sector experimental. trebuie sa existe in permanenta. longitudinal si/sau transversal.

temperatura de asternere. Locurile inaccesibile compactorului. Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie astfel executata astfel incat sa se obtina valori optime pentru caracteristicile fizicomecanice de deformabilitate si suprafatare. Urmare acestor incercari. fara ca aceasta sa fie inferioara celei minime fixata in articolul precedent. Compactarea se executa in lungul benzii. primele treceri efectuandu-se in zona rostului dintre benzi. TIPUL STRATULUI ATELIERE DE COMPACTARE A B Compactor cu Compactor cu Compactor cu pneuri de 160 KN rulouri netede de rulouri netede de 120 KN 120 KN Numar de treceri minime 10 4 12 12 4 14 Strat de uzura Strat de legatura Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie. planul de lucru al fiecarui utilaj. cu o viteza mai redusa la inceput pentru a evita valurirea imbracamintii si nu se vor indeparta mai mult de 50 m in spatele repartizatorului. 19. in jurul gurilor de scurgere sau ale caminelor de vizitare.4. in fiecare punct al stratului.3. presiunea de umflare a pneurilor si incarcatura compactorului.4. etc. 19.) si de numarul punctelor de asternere-compactare. Numarul atelierelor de compactare se va stabili in functie de dotarea Antreprenorului cu compactoare (grele. Antreprenorul propune Beneficiarului: sarcina si alte specificatii tehnice ale fiecarui utilaj. 19. 2. Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri. pe cheltuiala Antreprenorului. 58 . in special in lungul bordurilor.5. 19. apoi de la marginea mai joasa spre cea ridicata. pentru obtinerea gradului de compactare prevazut se considera ca numarul minim de treceri ale compactoarelor uzuale este cel mentionat in tabelul 14. iar micile denivelari care apar pe suprafata imbracamintii vor fi corectate dupa prima trecere a rulourilor compactoare pe toata latimea benzii. Conform pct. Metoda de compactare propusa va fi considerata satisfacatoare daca se obtine pe sectorul experimental gradul de compactare minim mentionat la pct. prima trecere se face cu utilajul de compactare in urcare. pentru a asigura un numar de treceri pe cat posibil constant.6. Compactarea se executa pentru fiecare strat in parte.4. Suprafata stratului se controleaza in permanenta. Tabelul 14. Pe sectoarele in rampa. 19.7.1. din SR 174-2. in tandem. 18. se compacteaza cu maiul mecanic sau cu maiul manual.care sa efectueze testele de compactare necesare. viteza de mers a fiecarui utilaj.

21.stropire cu emulsie cationica cu 60% bitum diluat cu apa (0. suprafata imbracamintei va fi protejata. In cursul executiei imbaracamintilor rutiere bituminoase.raspandire de nisip (de preferinta de concasaj) 3…5 kg/mp. sub 0.stropire cu bitum 0. .raspandire de nisip 3…5 kg/mp.1 mm.5 kg/mp. aceasta realizandu-se numai cu aprobarea Beneficiarului.19. modul de executie a rosturilor: zilnic. pe baza constatarilor pe teren. min.8-1) kg/mp. trebuie sa se verifice cu frecventa mentionata mai jos urmatoarele: pregatirea stratului suport: zilnic la inceperea lucrarilor pe sectorul respectiv.8. %. cu rupere rapida cu 60% bitum diluat cu apa (o parte emulsie cu 60% bitum pentru o parte apa curata nealcalina) si raspandire de nisip 0…4 mm cu un continut cat mai redus de praf. . Art. GRAD DE COMPACTAR E. 20. Tabelul 15.1. Art. Protejarea se va face prin stropire cu bitum sau cu emulsie cationica. Verificarea caracterisiticilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se face pe epruvete Marshall prelevate de la malaxor sau de la asternere. Controlul punerii in opera 21. in urmatoarele cantitati: a. 21. temperaturile mixturilor asfaltice la sternere si compactare: cel putin de doua ori pe zi.3. Verificarea calitatii stratului bituminos executat se va face pe o placa de minimum (40x40) cm pentru fiecare 7000 m2 suprafata executata (conform SR 174-2: 1997/C1:1998) pe care se vor determina urmatoarele caracteristici: . modul de compactare: zilnic. pentru stratul de uzura si stratul de legatura: densitatea aparenta absorbtia de apa gradul de compactare Aceste caracteristici trebuie sa fie conforme cu cele din tabelul 15. 59 . min ABSORBT IA DE APA. in functie de productivitatea instalatiei. kg/m3. inainte de compactare: cate o proba de 20 kg pentru fiecare 200…400 to de mixtura asfaltica. 21.La toate tipurile de mixturi asfaltice. indiferent de tipul mixturii.2. TIPUL MIXTURII ASFALTICE DENSITATEA APARENTA. . . Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie. Tratarea suprafetei imbracamintei Pentru sectoarele ce se executa dupa 1 octombrie sau executate inainte de aceasta data in zone umbrite si cu umiditate excesiva sau cu trafic redus.

0 NOTA: Vehicule de transport marfa si autobuze. Valorile admisibile.5 ADANCIMEA FAGASULUI. conform metodologiei stabilite de reglementarile tehnice in vigoare. in 24 h calculate.% vol. TEMPERATURA 45oC 60oC 6.0 2. max.0 4. Rezistenta la deformatii permanente se masoara prin determinarea vitezei de deformatie la ornieraj si/sau adancimea fagasului. la temperatura de 45oC pentru zona climaterica rece si respectiv de 60oC pentru zona climaterica calda. Mixtura asfaltica stabilizata cu fibre: MASF 8 MASF 16 Beton asfaltic rugos: BAR 16 m BAR 16a BAR 16 Beton asfaltic bogat in criblura: BA 16m BA 8a. NUMARUL MEDIU DE VEHICULE 1) < 1500 1500…1300 3000…6000 >6000 VITEZA DE DEFORMATIE LA ORNIERAJ (VDOP).4. utilajele prescrise atelierului de compactare sa fie efectiv pe santier si in functiune continua si regulata.0 3. In cursul executiei compactarii.La MASF 8 . BAD 25.4. mm/h. II: Rezistenta la deformatii permanente. BAPC 16 Beton asfaltic deschis: BAD 25m BAD 25a. 60 . in functie de trafic sunt prezentate in tabelul 16.0 <7.0 6.0 <4.0 8. mm.0 7. BA 25a. II si categoria tehnica a strazii I. pentru traficul de perspectiva.5 <2. BA 8. BA 16.0 5. BADPS 25 2300 2…6 97 2300 4…7 2250 2300 2…6 2250 2250 3…8 2200 96 96 96 . BA 25a. BADPC 25a. BA 16a. max TEMPERATURA 45oC 60oC 6. Antreprenorul trebuie sa vegheze in permanenta la: etapele executiei sa fie cele stabilite la incercari. 21.0 9.1. pentru clasa tehnica a drumului I. BADPC 25. BAPC 16a. Tabelul 16. MASF 16 si mixturile asfaltice destinate stratului de uzura.0 8.0 <3. Controlul compactarii 21. BADPS 25a.0 4.

prin determinarea densitatii aparente pe placute sau carote si raportarea acesteia la densitatea aparenta a aceluiasi tip de mixtura asfaltica prelevata de la malaxor sau asternere (inainte de compactare). absorbtia de apa si gradul de compactare al mixturilor asfaltice din care sunt realizate imbracamintile. la aproximativ 1 m de la marginea imbracamintii.3 m de la marginea stratului) ca si in fiecare dintre profilele transversale ale proiectului si eventual in toate celelalte puncte fixate de proiectant.4. distanta maxima de departare intre finisor si primul compactor cu pneuri) sa fie respectate cu strictete. incheindu-se un proces verbal. Beneficiarul lucrarii isi rezerva dreptul ca.5 cm. limitate si izolate cu defectiuni vizibile. Verificarea gradului de compactare in laborator se efectueaza pe epruvete formate din probe intacte. din aceeasi mixtura asfaltica. sa opreasca lucrarile pe santier pana cand Antreprenorul va lua masurile necesare de remediere.1. Probele intacte. in cazul unui autocontrol insuficient din partea Antreprenorului.elementele definite practic in timpul incercarilor (sarcina fiecarui utilaj. pe suprafete corespunzatoare a fiecarei zi de lucru. planul de mers. prin analize de laborator sau in situ. se va determina de Antreprenor. prelevate din imbracaminte (pe fiecare strat in parte). viteza. Determinarile se vor face conform STAS 1338-1 si STAS 1338-2. 21. 61 . reglarea este considerata convenabila. Gradul de compactare este stabilit de raportul dintre densitatea aparenta a mixturii asfaltice din strat si densitatea aparenta determinata pe cilindrii Marshall pregatiti in laborator. presiunea in pneuri. In cazul analizelor de laborator se determina densitatea aparenta. verificarea cotelor este facuta in contradictoriu. 21.2. Daca tolerantele sunt respectate in 95% din punctele controlate. in ax si la margine (intre 0.5. Conditiile tehnice pentru aceste caracteristici sunt prezentate in tabelul 15. Toleranta pentru ecarturile constatate in raport cu cotele prescrise pentru ambele straturi (de legatura si/sau de uzura) este +/. Pentru caracterizarea unor sectoare. Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese astfel incat ele sa prezinte cat mai mai corect aspectul calitativ al imbracamintii executate. Calitatea compactarii straturilor imbracamintilor bituminoase. Reglarea nivelmentului Atunci cand caietul de prescriptii speciale prevede o reglare a nivelmentului in raport cu repere independente soselei. pe tot parcursul executiei. se iau in prezenta delegatului Antreprenorului si Beneficiarului.2 si 0. stabilite de proiectant sau de comisia de receptie se pot preleva probe suplimentare. care vor purta o mentiune speciala.

drumuri de clasa tehnica III .5 ≤ 4. mm .drumuri de clasa tehnica I si strazi de categoria tehnica I…III .7 Aspect fara degradari sub forma de execes de SR 174-2 STAS 8849 STAS 8849 Reglementari tehnice in vigoare cu aparatul de masura Gip Tester Vizual Omogenitate. Caracteristicile suprafetei imbracamintei Imbracamintea bituminoasa cilindrata la cald trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 17.drumuri de clasa tehnica III…V Rugozitatea 2) . IRI.drumuri de clasa tehnica V CONDITII DE ADMISIBILITA TE METODA DE INCERCARE Reglementari tehnice in vigoare privind masuratori cu analizorul de profil longitudinal (APL) ≤ 2. HS. Tabelul 17.0 ≤ 5. mm: drumuri de clasa tehnica I…II drumuri de clasa tehnica III drumuri de clasa tehnica IV…V .7 ≥0. CARACTERISTICA Planeitatea in profil longitudinal.0 ≥80 ≥70 ≥60 ≥0.0 ≤ 4.95 ≥0.rugozitatea cu pendulul SRT. 22.Coeficient de frecare (µGT): drumuri de clasa tehnica I…II drumuri de clasa tehnica III…V ≤ 3.5 ≤ 5.5 ≤ 3. m/km: . unitati SRT: drumuri de clasa tehnica I…II drumuri de clasa tehnica III drumuri de clasa tehnica IV…V .5 Uniformitatea in profil longitudinal. 1) Indice de planeitate. Aspectul suprafetei 62 .drumuri de clasa tehnica I…II .CAPITOLUL V CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE IMBRACAMINTEI EXECUTATE Art.6 ≥0.Rugozitatea geometrica.55 ≥0. 1) Denivelari admisibile masurate sub dreptarul de 3 m.drumuri de clasa tehnica IV .drumuri de clasa tehnica II si strazi de categoria IV in alte zone decat cele din zona rigolelor .

Eventualele abateri limita locale admise pot fi de maximum +50 mm. Grosimea straturilor trebuie sa fie cea prevazuta in profilul transversal tip din proiect. inainte de data receptiei la terminarea lucrarilor. 23.4. Pantele profilului transversal si ale celui longitudinal sunt indicate in proiect. 23. zone poroase. fie prin masurarea rugozitatii geometrice HS.1. 2.5 mm/m pentru strazi cu mai mult de 2 benzi pe sens.3. Rugozitatea se determina fie prin masurari cu pendulul SRT. C A P I T O L U L VI RECEPTIA LUCRARILOR 63 . fie prin masurarea denivelarilor sub dreptarul de 3 m. In caz de litigiu se determina rugozitatea cu pendulul SRT. Latimile straturilor vor fi cele prevazute in proiect. fata de cotele profilului proiectat si cu conditia respectarii pasului de proiectare prevazut. atat pentru stratul de legatura cat si pentru stratul de uzura la drumuri si in intevalul +2. slefuite NOTE: 1. Uniformitatea suprafetei de rulare in profil longitudinal se verifica in axa la drumuri si in axa si la rigole la strazi. Abaterile limita locale la cotele profilului longitudinal sunt de +5 mm. Abaterile limita locale admise in minus fata de grosimea prevazuta in proiect. Abaterile in plus nu constituie motiv de respingere a lucrarii. Determinarea caracteristicilor suprafetei imbracamintei se efectueaza in termen de o luna de la executia acestora. 23. 23. Elemente geometrice si abateri limita Verificarea elementelor geometrice include si indeplinirea conditiilor de calitate pentru stratul suport si fundatie. deschise. inainte de asternerea mixturilor asfaltice. fisuri. Art. 23. pot fi de maximum 10%. Planeitatea in profil longitudinal se determina fie prin masurarea inidcelui de planeitate IRI.bitum. efectuate la 1 m de marginea imbracamintii. iar la aprecierea comisiei de receptie prin maximum doua sondaje pe km. Verificarea grosimii imbracamintii se face in functie de datele inscrise in buletinele de analiza intocmite pe baza incercarii probelor din imbracamintea gata executata. pentru fiecare strat in parte. Abaterile limite admise la pantele profielelor transversale pot fi cuprinse in intervalul +5 mm/m.2. in conformitate cu prevederile STAS 6400.

21. 24. Verificarea uniformitatii suprafetei de rulare se face conform pct. pe toata lungimea traseului in punctele de schimbare ale declivitatilor. si pe probe ce se iau pentru verificarea calitatii imbracamintii. 20. Verificarea grosimii se face ca la pct. Verificarea cotelor profilului longitudinal se face in axa drumului pe minimum 10% din lungimea traseului. 1 UTILIZAREA BITUMULUI MODIFICAT LA STRATUL DE UZURA DIN BETON ASFALTIC 1. stabilite in proiectul tehnic.Art. Receptia pe faze determinante Receptia pe faze determinante. 4 din 1996. Receptia finala Receptia finala se va face conform Regulamentului aprobat cu HG 273/94 dupa expirarea perioadei de verificare a comportarii in exploatare a lucrarilor definitive. 26. privind straturile de legatura si de uzura. iar cotele rigolelor. care este de un an de la data receptiei preliminare a imbracamintii. toate eventualele defectiuni ce vor apare se vor remedia de catre Antreprenor. se vor efectua conform Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului in fazele de executie determinante. Date generale Cerintele suplimentare din aceasta anexa se refera numai la acele materiale (adaosuri) care sunt incorporate in compozitia bitumului si in orice alte conditii pe care trebuie sa le indeplineasca agentul modificator (polimeri) sau amestecul care contine bitum modificat. 25. Receptia preliminara (la terminarea lucrarilor) Receptia preliminara a lucrarilor de catre beneficiar se efectueaza conform Regulamenului de receptie a lucrarilor in constructii si instalatii aferente acestora. elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor vol.5. In perioada de verificare a comportarii in exploatare a lucrarilor definitive. aprobat cu HG 273/94. Art. Comisia de receptie examineaza lucrarile executate fata de documentatia tehnica aprobata si de documentatia de control intocmita in timpul executiei.1. Evidenta tuturor verificarilor in timpul executiei lucrarilor face parte din documentatia de control a receptiei preliminare. Art. La strazi cota in axa se verifica in proportie de 20% din lungimea traseului. 64 . Anexa nr.

CARACTERISTICA Penetratie la 25oC. depozitare si transport a produsului final obtinut. oC. 2. max. cm/min. min. Aditivul va fi introdus in ordine dupa agregatele concasate si inainte de bitum precum si in cantitatea indicata de fabricant. cm/min. In programul sau de executie a lucrarilor. precum si perioada de timp necesara considerata rezonabila pentru aprobarea produsului de catre Beneficiar.Alte cerinte privind asternerea materialului.100). • revenire elastica la 13oC. dar supusa mai intai aprobarii Beneficiarului. se regasesc in paragrafele respective din Caietul de sarcini generale. Omogenitate (microscop cu lumina fluorescenta): • particule sub 5 µ. oC. min. cu metodologia pe baza aplicata in vederea verificarii procesului de amestecare a aditivului cu bitum si cu tehnologia de preparare. Punct de rupere Fraas. (ii) bitumul gata modificat in fabrica si transportat apoi pe amplasament. etc. bitum modificat si mixtura asfaltica. max. Vor fi analizate urmatoarele doua metode de modificare a compozitiei bitumului: (i) agentul modificator este adus pe amplasament si apoi in statia de asfalt si anume in malaxor. Stabilitate la incalzire in film subtire a bitumului la 163oC (metoda TFOT sau RTFOT): • pierdere de masa. %. min. cm/min.8 50 9 40 60 Reglementari tehnice in vigoare 80 65 . 1/10 mm Punctul de inmuiere. Caracteristicile materialelor Aditivul utilizat se va obtine dintr-un agent modificator corespunzator. min CONDITII DE ADMISIBILITA TE 55…70 55 40 100 -15 60 METODA DE VERIFICARE STAS 42 STAS 60 SR 61 STAS 113 0. %. • 25oC.%. • cresterea punctului de inmuiere. min. %. Ductilitatea la: • 13oC. oC. In ambele cazuri. astfel incat dupa modificare. adica a bitumului modificat. • penetratie reziduala (Pf/Pi. bitumul modificat rezultat sa respecte cerintele mentionate in tabelul de mai jos. Revenire elastica la 13oC. max • ductilitate reziduala la 13oC. Antreprenorul va furniza toate detaliile necesare in legatura cu agentul modificator propus a fi utilizat. realizat pe baza de polimeri. %. Antreprenorul va specifica termenele la care urmeaza sa se faca toate incercarile necesare pe probe de bitum.

5 2350 3…5 8.5 2900 4500 - 2800 4500 - 4000 4 x 103 66 . la temperatura de 163oC: • diferenta intre punctele de inmuiere. Polimerii trebuie sa fie reglementati conform reglementarilor in vigoare.0 - 5. tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice prevazute in tabel.0 2. max Rezistenta la deformatii permanente: • Fluaj dinamic la 40oC si 1800 pulsuri. max. la 15oC. max Adezivitate pe agregatul natural utilizat. exprimat in greutate. min TIPUL MIXTURII ASFALTICE BA 16 BA 16m BAD 25m 10.0 - 9.0 2. 10-4 mm. utilizand propriile sale echipamente.0…3. Atat tipul de agent modificator. in vederea obtinerii unor rezultate cat mai exacte in ceea ce priveste calitatea bitumului modificat propus. kg/m3. 72 h.0…3.5 2350 3…6 5. min Rezistenta la oboseala: numarul de cicluri pana la fisurare. Aprobarea finala intra in sarcina Beneficiarului.Indicele de instabilitate coloidala: maximum 0. CARACTERISTICA Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall: • Stabilitate (S) la 60oC. min • Indice de curgere (I) la 60oC. cat si procentul necesar. min • Absorbtie de apa. % vol Caracteristici pe cilindrii confectionati cu presa de compactare giratorie: • Volum de goluri la 80 de giratii. MPa.Stabilitate la stocare. %.0…3. Tipul de polimer si dozajul acestuia in bitum se stabilesc pe baza unui studiu preliminat efectuat de un laborator autorizat. %. min 5 85 STAS 10969/3 Bitumul de baza folosit la preparea bitumului modificat cu polimeri este de tip D 80/100 si trebuie sa corespunda prevederilor SR 754 si Normativului AND 537 si conditiei suplimentare: . Polimerii utilizati pentru prepararea bitumului modificat folosit la executia imbracamintilor bituminoase sunt de tipul elastomerilor termoplastici liniari.5 2350 2…5 10.0 2. care-si rezerva dreptul de a executa si alte incercari pe care le considera necesare.5. oC. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum modificat trebuie sa se incadreze in limitele tabelului de mai jos. Indicele de instabilitate coloidala se determina conform reglementarilor in vigoare. vor fi propuse de Antreprenor si apoi aprobate de proiectant care va supraveghea efectuarea probelor de laborator necesare. max • Volum de goluri la 120 de giratii. %. Modulul de elasticitate la 15oC. KN. min • Densitate aparenta.

000 cicluri (%) Rezistenta la oboseala la 10oC. rezultatele incercarilor efectuate de Beneficiar.Incercarile se vor executa in conformitate cu cerintele din STAS 13382. Transportul La inceputul perioadei de transport. Temperatura va fi urmarita permanent. temperatura va fi de minimum 160oC. 4. prin intermediul unor dispozitive speciale care pot fi verificate in orice moment de personalul angajat de Beneficiar. E6 (10-6) LIMITE ADMISIBILE max. .Beneficiarul isi rezerva dreptul de a executa cu propriile sale echipamente si alte incercari in vederea stabilirii efectelor utilizarii materialului pe termen lung.Nota: . Temperatura de depozitare va fi de 140oC. pentru a impiedica aparitia separarii materialelor componente. nu vor fi utilizate in scopul luarii deciziei de acceptare sau nu a materialelor si a calitatii executiei lucrarilor. Controlul calitatii operatiunilor de obtinere a bitumului modificat pe amplasament 67 Depozitarea .Epruvetele de laborator necesare incercarilor vor fi realizate in conformitate cu cerintele din STAS 1338-1 si STAS 1338-2. Cantitatea de bitum modificat depozitat trebuie sa fie egala cel putin cu cantitatea medie prevazuta a fi consumata zilnic. modificari ce pot fi aplicate ulterior (prin emiterea unor Ordine de modificare). 25 Hz. depozitare si amestecare Operatiunile de transport si depozitare se refera la bitumul modificat produs in fabrica. Bitumul modificat pe baza de polimeri va fi depozitat in containere speciale. . Operatiunile de transport. Bitumul modificat va fi transportat in conditii corespunzatoare de la fabrica pana pe amplasament. cat si in Laboratoarele aflate in strainatate. la 30. 100 Costul tuturor incercarilor. 8 METODA DE TESTARE Proiect de norme frantuzesti NF 98 141 Metoda LPcPC min. Incercarile ce pot fi executate de Beneficiar sunt urmatoarele: CARACTERISTICILE TEHNICE Incercarea “ORNIERAGE” (privind rezistenta la formarea fagaselor) la 60oC. care trebuie sa fie intre 170oC si 180oC. asezate pe verticala si care se rotesc cu o viteza adecvata. 3. efectuate atat in Romania. va fi suportat de Antreprenor. conform conditiilor contractului. dar pot sa contribuie la adoptarea unor modificari fata de solutiile mentionate in Caietele de sarcini. cu exceptia cerintelor privind temperatura amestecului si temperatura formelor de turnare. Totusi. Mijloacele de transport vor fi containere izolate termic.

ANEXA NR. Se calculeaza procentul (p) de material fixat pe peretii paharului Berzelius. vor fi verificate urmatoarele: (i) Temperatura de amestecare. Mod de lucru Proba de mixtura asfaltica se cantareste cu exactitate de 0. (iii) Omogenitatea bitumului modificat obtinut. Pahar Berzelius. Apoi. cantarita in prealabil. 5. incalzit in prealabil la temperatura de 170oC. va fi atestata prin eliberarea unui certificat de calitate. Principiul metodei Se determina procentul de material (p) pe care il pierde mixtura asfaltica stabilizata cu fibre. 2. cu relatia: − p = m m m × 100 (%) 1 2 1 in care: 68 . paharul Berzelius se scoate din etuva si mixtura asfaltica se rastoarna in capsula de portelan. Exprimarea rezultatelor 5. 2 MIXTURA ASFALTICA STABILIZATA CU FIBRE TESTUL SCHELLENBERG 1. Acesta va fi eliberat dupa efectuarea analizelor si incercarilor de catre un laborator aprobat. Pregatirea probei de mixtura asfaltica tip MASF Se prepara in laborator o cantitate de aproximativ 1 kg mixtura asfaltica tip MASF.1 g si se introduce intr-un pahar Berzelius. tip MASF 8 si tip MASF 16.In timpul perioadei de preparare a bitumului modificat pe amplasament. 3. cantitatea de material fixat pe peretii paharului Berzelius. incalzita in prealabil la temperatura de 170o±2oC.1 g. Balanta cu exactitatea de 0. Paharul Berzelius cu proba de mixtura asfaltica se acopera cu o sticla de ceas. Se cantareste capsula de portelan cu mixtura asfaltica si se determina prin diferenta. (ii) Dozajul aditivului pe baza de polimeri. Calitatea bitumului modificat astfel realizat. se introduce in etuva. in prezenta temperaturilor ridicate. Sticla de ceas. si se mentine la aceasta temperatura timp de 1h (±1 min). 4. Capsula de portelan. la temperatura de 150oC. Aparatura Etuva care asigura temperatura de 170o±2oC.1.

Procentul de material aderent la peretii paharului Berzelius se calculeaza cu relatia: ' p = mm− m × 100 (%) 1 5. 5. 69 . 6. Interpretarea rezultatelor In functie de valoarea procentului (p) de material ramas pe peretii paharului Berzelius.2%. acceptabila. buna. Se poate folosi si procedeul alternativ. de cantarire a paharului Berzelius inainte de incalzire (m) si dupa rasturnarea mixturii asfaltice (m’) si a masei initiale a probei de mixtura asfaltica (m1). in grame. P=0.2%. m2 – masa mixturii asfaltice din capsula de portelan.m1 – masa mixturii asfaltice introdusa in paharul Berzelius. Rezultatul este media a doua determinari. in grame.2. calitatea mixturii asfaltice se apreciaza astfel: P<0.3.

116/1999 II. . 46/1998 Ordinul MT/MI nr.Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrari de intretinere. . . . destinate executarii imbracamintilor bituminoase rutiere.ANEXA NR.Norme privind incadrarea in categorii a drumurilor de interes national.Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice. 79/1998 Ordin MI nr. reparare si exploatare a drumurilor si podurilor.08. 775/1998 . . Norme privind exploatarea intretinerea drumurilor si podurilor.2000 NGPM/1996 NSPM nr. 3 DOCUMENTE DE REFERINTA I.Normativ pentru realizarea mixturilor bituminoase stabilizate cu fibre de celuloza. 45/1998 Ordinul MT nr.Norme tehnice privind proiectarea. 43/1998 . ACTE NORMATIVE Ordinul MT nr. REGLEMENTARI TEHNICE AND 539 . construirea si modernizarea drumurilor.Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere. Ordin AND nr. si Ordinul MT nr. 70 .Norme metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului.Norme generale de protectia muncii. 411/1112/2000 publicat in MO 397/24.

Bitumuri.Lucrari de drumuri.Lucrari de drumuri. STANDARDE STAS 42 STAS 60 . . realizate din mixturi asfaltice cu bitum aditivat. Agregate naturale de balastiera. .AND 549 Normativ privind imbracamintile bituminoase cilindrate la cald.Lucrari de drumuri. realizate cu bitum modificat cu polimeri. Conditii tehnice de calitate. Conditii tehnice pentru prepararea si punerea in opera a mixturilor asfaltice si receptia imbracamintilor executate.Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari de drumuri. executate la cald. . .Bitumuri. cu bitum aditivat. . Determinarea ductilitatii. . Conditii tehnice de calitate. Imbracaminti bituminoase cilindrate executate la cald. Normativ privind executia imbracamintilor bituminoase cilindrate la cald. filer de creta si filer de var stins in pulbere. Determinarea punctului de inmuiere. . .Bitumuri. Conditii tehnice de calitate.Bitumuri. Determinarea penetratiei.Filer de calcar. AND 533 AND 559 III. Imbracaminti bituminoase cilindrate. Determinarea punctului de rupere Fraass. Metoda cu inel si bila. SR 61 STAS 113 SR 174-1 SR 174-2 si SR 174-2/C1 STAS 539 SR 662 SR 667 71 . Normativ privind executia imbracamintilor bituminoase cilindrate la cald realizate din mixtura asfaltica.

. . Mixturi asfaltice si imbracaminti bituminoase executate la cald. Mixturi asfaltice si imbracaminti bituminoase executate la cald. Site de control. Mixturi asfaltice si imbracaminti bituminoase executate la cald. Straturi de baza si de fundatie. .SR 754 STAS 863 .Mixturi asfaltice. Elemente geometrice ale traseelor. Rugozitatea suprafetelor de rulare.Lucrari de drumuri. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. . .Lucrari de drumuri.Lucrari de drumuri. Partea 2: Analiza granulometrica. Adezivitatea btumurilor pentru drumuri la agregatele naturale.Emulsii bituminoase cationice cu rupere rapida pentru lucrarile de drumuri.Lucrari de drumuri. Prepararea mixturilor. Prescriptii de proiectare.Lucrari de drumuri. pregatirea probelor si confectionarea epruvetelor. Metode de masurare. . SR EN 933-2 STAs 1338-1 STAS 1338-2 STAS 1338-3 STAS 6400 STAS 8849 STAS 8877 STAS 10969/3 SR EN 12697-1 si SR EN 12697-1/AC SR EN 12697-4 72 .Lucrari de drumuri. Incercari pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. dimensiuni nominale ale ochiurilor.Bitum neparafinos pentru drumuri. Partea 1: continutul de bitum solubil. Metode de determinare si incercare. Tipare si accesorii metalice pentru confectionarea si decofrarea epruvetelor. . . Metoda de determinare cantitativa.Lucrari de drumuri. . Conditii tehnice generale de calitate.

si SR EN 12697-4/AC

- Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 4: Recuperarea bitumului; coloana de fractionare. - Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 4: recuperarea bitumului: Coloana de fractionare. - Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 27: Prelevarea probelor. - Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 28: Pregatirea probelor pentru determinarea continutului de bitum, a continutului de apa si a compozitiei granulometrice.

SR EN 12697-27

SR EN 12697-27

SR EN 12697-28

73

UTILIZAREA GEOGRILELOR LA IMBRACAMINTILE RUTIERE BITUMINOASE 1. Date generale Inainte de asternerea geogrilelor, trebuie luate masuri speciale de pregatire a suprafetelor pe care urmeaza sa se aplice geogrilele. Nu va fi permisa circulatia nici unui tip de vehicule direct pe suprafata geogrilelor. 2. Metode de asternere 2.1. Pregatirea suprafetei Suprafata drumului nu trebuie sa prezinte crapaturi sau neregularitati. Neregularitatile suprafetei mai mari de 10 mm atat pe directie transversala cat si pe directie longitudinala, constatate in urma masuratorilor efectuate cu un dreptar standard cu lungimea de 3 m, ca si crapaturile cu o latime mai mare de 6 mm, vor fi corectate prin aplicarea unui amestec realizat din bitum si nisip fin. O alta metoda, care se aplica in special in cazul suprafetelor asfaltice pe care degradarile sunt raspandite, sau in cazul in care aceasta metoda este indicata in proiect, consta in asternerea unui strat asfaltic de egalizare, cu grosimea minima de 20 mm si care va fi asternut inainte de amplasarea geogrilei. Suprafata suport astfel obtinuta va trebui sa fie perfect curata. Acest lucru se realizeaza prin indepartarea materialelor straine, cum ar fi particulele de praf sau altele. 2.2. Asternerea geogrilelor Pe suprafata pe care urmeaza sa se astearna geogrilele, se va pulveriza un strat de bitum pur, incalzit la maximum 150oC, sau o emulsie bituminoasa cu concentratia de 0,8-1,2 l/m2, incalzita tot la o temperatura maxima de 150oC. Cantitatea de bitum se va corecta in functie de tipul materialului aprovizionat.
74

Latimea de aplicare este conform proiectului. Suprapunerea fasiilor de geogrile se va realiza pe minimum 0,20 m. Asternerea geogrilelor se va face conform agrementului tehnic pentru fiecare tip de material geosintetic, existand anumite particularitati de asternere. Se va asterne apoi stratul urmator de binder asfaltic, sau stratul de baza, cu interzicerea totala a circulatiei directa pe materialul geosintetic. 3. Caracteristicile materialului Materialul din care se executa geogrilele va fi rezistent la temperaturi de peste 180oC. Rezistenta la tractiune va fi de 30 KN/m +1%, masurata atat pe directie longitudinala cat si pe directie transversala. Alungirea maxima a materialului la 60% din efortul de rupere va fi max. 3%. Grosimea materialului nu va depasi 3,5 mm. 4. Aprobarea materialului utilizat Antreprenorul va aduce la cunostinta Beneficiarului intentia sa de a utiliza un anumit tip de geogrile. In acest scop, Antreprenorul va supune aprobarii Beneficiarului rezultatele probelor efectuate pe materialul respectiv precum si caracteristicile tehnice ale materialului propus si va solicita de la proiectant aprobarea in scris a materialului, inainte de procurarea si aducerea acestuia pe amplasament. In cazul in care crede de cuviinta, Beneficiarul poate solicita efectuarea unor incercari suplimentare realizate intr-un laborator specializat, aprobat de Beneficiar. Costul aferent acestor incercari va fi suportat de Antreprenor. Antreprenorul raspunde de inaintarea, foarte din timp, a propunerilor sale privind materialul utilizat, astfel incat sa nu apara intarzieri in legatura cu turnarea suprafetei imbracamintii rutiere.

75

Asternerea materialului geotextil combinat 76 . este permisa a stratului de baza. 5 UTILIZAREA MATERIALELOR GEOTEXTILE COMBINATE (GEOGRILE SI MATERIALE GEOTEXTILE) LA IMBRACAMINTILE RUTIERE BITUMINOASE 1. Denivelarile longitudinale sau transversale mai mari de 10 mm.2. care se aplica in special in cazul suprafetelor mai degradate. fara a 2. sau crapaturile mai largi de 6 mm. consta in asternerea unui strat de asfalt de egalizare. vor fi corectate prin aplicarea unui amestec realizat din bitum si nisip fin sau altor materiale corespunzatoare. combinat vor trebui luate fi admise pe suprafata consecinta. care trebuie sa aiba o grosime minima de 20 mm si care va fi turnat inainte de aplicarea materialului geotextil combinat. Suprafata suport astfel obtinuta va trebui sa fie perfect curata in urma indepartarii materialelor straine. Pregatirea suprafetei Vor trebui luate masuri ca marginile drumului existent sa fie drepte si paralele cu axul drumului. In asternerea stratului urmator de binder asfaltic sau mai fi nevoie de nici un alt strat protector. 2. Date generale Inainte de asternerea materialului geotextil masuri speciale de pregatire a suprafetei suport. sau in cazul in care aceasta metoda este indicata in proiect.1. Metode de asternere 2.ANEXA NR. Numai utilajele prevazute cu pneuri vor neprotejata a materialului geotextil combinat. cum ar fi particulele de praf sau altele. constatate in urma masuratorii acestora cu un dreptar standard de 3 m lungime. O alta metoda. Suprafata drumului nu trebuie sa prezinte crapaturi sau neregularitati.

3. 4. materialul geotextil fiind asezat cu fata in jos.140 kg/m2 iar greutatea maxima de 0. Materialul geotextil va trebui saturat cu bitum. in vederea utilizarii acestuia pe amplasament.Pe suprafata suport obtinuta asa cum s-a mentionat.8 – 1. Suprapunerea straturilor succesive de material geotextil se va realiza pe minimum 0. (ii) Greutatea minima pe unitate de suprafata va fi de 0. incalzit la o temperatura de 150oC (sau o emulsie bituminoasa) cu concentratia de 0.2 l/m2. 77 . trebuie indeplinite urmatoarele caracteristici tehnice: (i) Materialul realizat din polipropilena va avea o structura netesuta si perforata.400 kg/m2. (iv) Ochiurile de material vor fi dreptunghiulare si vor avea aceeasi grosime ca si materialul pe ambele directii (grosime nominala de 3.5 mm). Temperatura maxima de asternere va fi de 150oC. Caracteristicile materialelor Geogrilele sau materialul geotextil vor fi realizate din polipropilena 100%. se va asterne reducand numarul de accelerari si franari ca si numarul operatiilor de schimbare a directiei de deplasare a utilajelor care actioneaza direct pe suprafata neprotejata de material geotextil.30 m. trebuie indeplinite urmatoarele caracteristici tehnice: (i) Rezistenta maxima la tractiune a geogrilei pe directie longitudinala si transversala va fi de minimum 30 KN/m. se va pulveriza un strat de bitum pur. aceasta va fi indepartata prin periere. Stratul urmator de binder asfaltic.160 kg/m2. Tratamentul se aplica succesiv. Aprobarea materialului utilizat Antreprenorul va aduce la cunostinta Beneficiarului intentia sa de a utiliza un anumit tip de geogril si va supune aprobarii Beneficiarului rezultatele incercarilor si caracteristicile tehnice ale materialului propus. Costul aferent acestor incercari suplimentare va fi suportat de Antreprenor. efectuarea unor incercari suplimentare in laboratoare specializate. In cazul materialului geotextil. aprobate de Beneficiar. sau stratul de baza. In cazul geogrilelor. (iii) Rezistenta la rupere va fi de minimum 7 KN/m. (iii) Alungirea maxima la curgere a materialului va fi de 11%. solicitand aprobarea in scris a Beneficiarului inainte de procurarea materialului respectiv. iar daca apare o cantitate de bitum in exces.20 m. pe cate o fasie cu o latime de 0. (ii) Greutatea minima pe unitate de suprafata va fi de 0. stratul de asfalt de deasupra nu trebuie sa acopere in intregime materialul geotextil pentru a permite derularea in continuare a sulurilor de material si pentru a asigura suprafata minima de suprapunere a straturilor de material. Beneficiarul poate solicita in cazul in care crede ca este necesar.

Antreprenorul raspunde de inaintarea la timp a propunerilor sale. 78 . astfel incat sa nu apara intarzieri in legatura cu operatiile de turnare a suprafetei imbracamintii rutiere.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful