VI - Caiet de Sarcini Terasamente

Proiect nr.
13/2023
Denumire: AMENAJRE TEREN DE SPORT IN SAT CUCUIETI
în Com. SOLONT, județul Bacău
Proiect tehnic (P.Th.+D.DE.)
CAIET DE SARCINI GENERALE PRIVIND LUCRĂRI PRIVIND EXECUȚIA

STRATURILOR DE FUNDAȚIE DIN BALAST
ART. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
Acest caiet de sarcini se refera la execuţia si recepţia straturilor de fundaţie din balast sau
balast amestec optimal din cadrul proiectului “AMENAJAREA UNUI TEREN DE SPORT ÎN
SAT CUCUIETI, COMUNA SOLONȚ, JUDEȚUL BACĂU”. El cuprinde condiţiile tehnice care
trebuie sa fie indeplinite de materialul folosit si stratul de fundaţie realizat.
ART.2. PREVEDERI GENERALE
Stratul de fundaţie din balast sau balast amestec optimal se realizează intr- unul sau mai
multe straturi a cărui grosime este stabilita prin proiect.
Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice şi tehnologice corespunzătoare
pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale autorizate/acreditate, sau prin contract de
prestării servicii cu un laborator autorizat/acreditat conform reglementărilor m vigoare, efectuarea
tuturor încercărilor şi determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, dirigintelui de şantier
va dispune întreruperea execuţiei lucrărilor şi luarea măsurilor care se impun.
MATERIALE
ART.3. AGREGATE NATURALE
Pentru execuţia stratului de fundaţie se vor utiliza balast sau amestec otimal, CU granula
maxima de 63 mm.
Balastul trebuie să provină din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau îngheţ, nu trebuie să
conţină corpuri străine vizibile (bulgări de pământ, cărbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente
alterate.
Balastul, pentru a fi folosit la execuţia acostamentelor, trebuie să îndeplinească
caracteristicile calitative arătate în tabelul 1.
CONDIȚII DE ADMISIBILITATE
CARACTERISTICI
Amestec optimal Fundaţii
Sort 0-63 0-63
Conţinutul de fracţiuni, %
Sub 0,02 mm max.3 max.3
Sub 0,2 mm 4-10 3-18
0 -1 mm 12-22 4-38
0-4mm 26-38 16-57
0-8 mm 35-50 25-70
0-16 mm 48-65 37-82
0-25 mm 60-75 50-90
0-50 mm 85-92 80-98
0-63 mm 100 100
Granulozitate Conform fig.2 din SR 662
15
Coeficient de neuniformitate (Un), min -
Echivalent de nisip (EN) min 30 30
Balastul amestec optimal se poate obţine fie prin amestecarea sorturilor 0-8, 8-16,16- 25,25-63, fie
direct din balast, daca îndeplineşte condiţiile din tabelul nr. 1.
Agregatul (balast sau balast optimal) se va aproviziona din timp în depozit pentru a se
Mun. IAȘI, Bulevardul ȚUȚORA, Nr. 3, camera 1, Mun. IAȘI, Bulevardul ȚUȚORA, Nr. 3, camera 1,
Tel./Fax:+40.232.803.078 Tel./Fax:+40.232.803.078
Proiect nr. 13/2023
Com. SOLONT, județul Bacău
Proiect tehnic (P.Th.D.DE.)
asigura omogenitatea şi constanta calităţii acestuia. Aprovizionarea la locul de punere în opera se

va face numai după ce analizele de laborator au arătat că este corespunzător.
Laboratorul antreprenorului va tine evidenta calităţii balastului sau balastului optimal astfel:
- într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor;
- mtr-un registru (registru pentru încercări agregate) rezultatele determinărilor efectuate de
laborator.
Depozitarea agregatelor se va face pe platforme betonate având pante şi rigole pentru
evacuare a apelor.
În cazul în care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea şi depozitarea
acestora se va face astfel încât să se evite amestecarea balasturilor.
În cazul în care la verificarea calităţii balastului aprovizionat, granulozitatea acestuia nu
corespunde prevederilor din tabelul 1 aceasta se corectează cu sorturile granulometrice deficitare
pentru îndeplinirea condiţiilor calitative prevăzute.
ART.4 APA
Apa necesara compactării stratului de balast poate să provină din reţeaua publica sau din alte
surse, dar în acest din urma caz nu trebuie să conţină nici un fel de particule în suspensie şi trebuie să
îndeplinească condiţiile prevăzute în SR EN 1008-2003 -, Apa de preparare pentru beton. Specificaţii
pentru prelevare, încercare şi evaluare a aptitudinii de utilizare a apei, inclusiv a apelor recuperate din
procese ale industriei de beton, ca apă de preparare pentru beton."
În cazul în care apa utilizată este apa potabilă această apă este considerată corespunzătoare şi nu
necesită nici o încercare pentru determinarea calităţii. Apa care se conformează Directivei Europene
98/893/EC este apă potabilă şi prin urmare considerată corespunzătoare pentru utilizare.
Apa uzată nu este corespunzătoare pentru utilizare.
ART.5. CONTROLUL CALITĂŢII
Controlul calităţii se face de către antreprenor prin laboratoarele sale autorizate/acreaitate, sau prin
contract de prestării servicii cu un laborator autorizat/acreditat conform reglementărilor în vigoare,
respectând cu prevederile cuprinse în tabelul 2.
Tabelul 2
Acţiunea, Frecventa minima Metoda de
Nr. procedeul de verificare sau determinare
crt. La locul de
La aprovizionare
caracteristici ce se verifica punere în opera conf. STAS
Examinarea datelor înscrise in
La fiecare lot
1 certificatul de calitate sau - -
aprovizionat
certificatul de garanţie.
O proba la fiecare lot
Determinarea granulometrica
aprovizionat, de 500 to, STAS 4606
2 Echivalentul de nisip -
pentru fiecare sursa SREN13242
Neomogenitatea balastului.
(daca este cazul pentru
Mun. IAȘI, Bulevardul ȚUȚORA, Nr. 3, camera 1, Tel./Fax:+40.232.803.078

Bloc B3, Scara E, Ap. 2, Jud IAȘI. Nr. de ordine în registrul comerțului:J22/1343/02.08.2013
E_mail:OfficeAzConsulting@gmail.com CUI: RO 32092819 Capital social: 200 RON
2
Proiect nr. 13/2023
O proba pe
schimb (şi sort) şi
ori de câte ori se
3 Umiditate - STAS 4606
observa o
schimbare cauzata
de condiţii
0 proba Ia fiecare lot
Rezistente la uzura cu maşina tip aprovizionat pentru
4 - SREN13242
LosAngeles (LA) fiecare sursa (sort) la
fiecare 5000to
CAP.2. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE

ART.6. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE
Caracteristicile optime de compactare ale balastului se stabilesc înainte de începerea lucrărilor de
execuţie, de către un laborator autorizat/acreditat.
Prin încercarea Proctor modificat, conform STAS 1913/83 se stabileşte:
= greutatea volumică în stare uscată, maximă exprimată în g/cm3;
Wopt P.M. = umiditate optimă de compactare, exprimată în %.
ART.7. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE
Caracteristicile efective de compactare se determină de laboratorul autorizat acreditat, pe
probe prelevate din lucrare şi anume:
- = greutatea volumică, în stare uscată, efectivă, exprimată în g/cm3
-Wef = umiditatea efectivă de compactare, exprimată în %; în vederea stabilirii gradului de
compactare gc.
La execuţia stratului de fundaţie se va urmări realizarea gradului de compactare arătat la

art.13.
C A P . 3 . PUNEREA ÎN OPERA A BALASTULUI
ART.8. MASURI PRELIMINARE
La execuţia stratului de fundaţie din balast se va trece numai după recepţionarea lucrărilor
de terasamente în conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor
lucrări.
Înainte de începerea lucrărilor se vor verifica şi regla utilajele şi dispozitivele necesare
punerii în opera a balastului sau balastului optimal.
Înainte de aştemerea balastului se vor executa lucrările pentru drenarea apelor din fundaţii
- drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole şi
racordurile stratului de fundaţie la acestea precum şi alte lucrări prevăzute în acest scop în
proiect.
În cazul straturilor de fundaţie prevăzute pe întreaga platformă cum este cazul la lucrările
la care drenarea apelor este prevăzută a se face printr-un strat drenant continuu se va asigura în
prealabil posibilitatea evacuării apelor în orice punct al traseului la cel puţin 15 cm deasupra
3
Proiect nr. 13/2023
şanţului sau în cazul rambleelor deasupra terenului.

În cazul când sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast se vor lua masuri pentru a nu
se amesteca agregatele, a se delimita tronsoanele de drum în funcţie de sursa folosita şi care vor
fi consemnate în registrul de laborator.
ART.9. EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI
Înainte de începerea lucrărilor antreprenorul este obligat sa efectueze această
experimentare.
Experimentarea se va face pe un tronson de proba în lungime de minimum 30 m şi o lăţime de cel
puţin 3,40 m (dublul lăţimii utilajului de compactare).
Experimentarea are ca scop stabilirea pe şantier, în condiţii de execuţie curentă, a componenței
atelierului de compactare şi a modului de acţionare a acestuia pentru realizarea gradului de
compactare cerut prin caietul de sarcini și reglarea utilajelor de răspândire pentru realizarea grosimii
din proiect şi o suprafațare corectă.
Compactarea de probă pe tronsonul experimental se va face în prezența dirigintelui de
şantier", efectuând controlul compactării prin încercări de laborator stabilite de comun acord și
efectuate de un laborator autorizat/acreditat.
În cazul în care gradul de compactare prevăzut nu poate fi obţinut, antreprenorul va trebui să
realizeze o nouă încercare după modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare folosit.
Aceste încercări au drept scop stabilirea parametrilor compactării şi anume;
- grosimea maxima a stratului de balast pus în opera;
-condiţiile de compactare (verificarea eficacităţii utilajelor de compactare şi intensitatea de
compactare a utilajului). Intensitatea de compactare = Q/S, unde;
Q = volum balast pus în opera în unitatea de timp (ora, zi, schimb) exprimat în mc; S = suprafaţa
călcată la compactare în intervalul de timp dat, exprimat în mp. în cazul când se foloseşte tandem de
utilaje de acelaşi tip suprafeţele călcate de fiecare utilaj se cumulează.
9.1. Partea din tronsonul executat cu cele mai bune rezultate va servi ca sector de referinţă
pentru restul lucrării.
Caracteristicile obţinute pe acest sector se vor consemna în scris pentru a servi la urmărirea
calităţii lucrărilor.
ART.10. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI
Pe terasamentul recepţionat se aşterne şi se nivelează balastul sau balastul amestec optimal
într - unul sau mai multe straturi în funcţie de grosimea prevăzută în proiect şi grosimea optimă
de compactare stabilita pe tronsonul experimental.
Aştemerea şi nivelarea se face la şablon cu respectarea lăţimii şi pantei prevăzute în proiect.
Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umidităţii optime de compactare se stabileşte
de laboratorul de şantier ţinând seama de umiditatea agregatului şi se adăugă prin stropire.
Stropirea va fi uniforma evitând u-se supraumezirea locală.
Compactarea straturilor de fundaţie se face în atelierul de compactare stabilit pe tronsonul
experimental respectând u-se componenta atelierului, viteza utilajelor de compactare, tehnologia
şi intensitatea Q/S de compactare.
Pe drumurile pe care stratul de fundaţie nu se realizează pe întreaga lăţime a platformei,
acostamentele se completează şi se compactează odată cu straturile de fundaţie astfel ca straturile
de fundaţie sa fie permanent încadrate de acostamente asigurându-se şi masurile de evacuare a
4
Proiect nr. 13/2023
apelor conform pct.8.4.

Denivelările care se produc în timpul compactării straturilor de fundaţie sau rămân după
compactare se corectează cu materiale de aport şi se recilindreaza. Suprafeţele cu denivelări mai
mari de 2 cm se completează, se reniveleaza şi apoi se compactează din nou.
Este interzisaă execuţia cu balast îngheţat.
Este interzisa aşternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zăpadă sau cu pojghița
de gheața.
ART. 11. CONTROLUL CALITĂŢII
În timpul execuţiei stratului de fundaţie din balast şi balast oj pentru verificarea compactării
încercările şi determinările arătate frecventa menţionata în acelaşi tabel.
In ce priveşte capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de balast aceasta se determină
prin măsurători cu deflectometrul cu pârghie conform "Instrucţiunilor tehnice departamentale pentru
determinarea deformabilităţii drumurilor cu ajutorul deflectometrelor cu pârghie - indicativ CD 31-
2003.
Metode de
Nr. Determinarea, procedeul de verificare Frecvente minime la locul de
verificare conform
crt sau caracteristica care se verifica punere în opera
STAS
Fiecare studiu de compoziţie
1 Încercarea Proctor modificat 1913/13
pentru balast optimal
minim 3 probe la o suprafaţă
2 Determinarea umidităţii de compactare 1913/16
de 2.000 mp de strat
minim 3 probe la o suprafaţă
3 Determinarea grosimii stratului compact
de 2.000 mp de strat
Verificarea realizării intensităţii de
4 zilnic
compactare Q/S
minim 3 puncte pentru
Determinarea gradului de compactare
suprafeţe < 2.000 mp şi minim
5 prin determinarea greutăţii volumice în 1913/15
5 puncte pentru suprafeţe >
stare uscată
2.000 mp de strat
In cate doua puncte situate în
profiluri transversale la
Determinarea capacităţii portante la Normativ CD 31-
6 distante de 10 m unul de altul
nivelul superior al stratului de fundaţie 2002
pentru fiecare banda cu lăţime
de 7,5m
CAP.4. CONDIŢII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE

ART. 12. ELEMENTE GEOMETRICE
Grosimea stratului de fundaţie din balast sau din balast optimal este cea din proiect.
Abaterea limita la grosime poate fi de maximum ±20 mm.
Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se străpunge stratul la
fiecare 200 m de strat executat.
5
Proiect nr. 13/2023
Grosimea stratului de fundaţie este media măsurătorilor obţinute pe fiecare sector de drum
prezentat recepţiei.
Lăţimea stratului de fundaţie din balast sau balast optimal este prevăzută în proiect.
Abaterile limita la lăţime pot fi ± 5 cm.
Verificarea lăţimii executate se va face în dreptul profilelor transversale ale proiectului.
Panta transversală a fundaţiei de balast sau balast optimal este cea a îmbrăcăminții
prevăzute în proiect.
Declivităţile în profil longitudinal sunt conform proiectului.
Abaterile limită la cotele fundaţiei din balast, față de cotele din proiect pot fi de ±10 mm.
ART.13. CONDIŢII DE COMPACTARE
Stratul de fundaţie din balast sau balast optimal trebuie compactat astfel: pentru drumurile din
clasele tehnice IV şi V să se realizeze un grad de compactare de minim 98% din densitatea în stare
uscată maximă determinată prin încercarea Proctor modificată conform STAS 1913/13 în cel puţin 93%
din punctele de măsurare şi de minimum 95% în toate punctele de măsurare;
Densitatea efectivă se determină prin înlocuirea cu nisip conform STAS 1913/15 şi STAS 12288.
Umiditatea se determină conform STAS 1913/1.
Verificările se vor face în cel puţin un punct la 250 m lungime de bandă de drum. Capacitatea
portanta la nivelul superior al stratului de fundaţie se considera realizata daca valoarea înregistrată
este mai mică decât valoarea admisibila din tabelul 4.
Tabel 4
Valorile deflexiunii admisibile la nivelul superior al stratului de fundaţie din balast
(1/100 mm)
Stratul superior al terasamentelor alcătuit din:

Grosimea Pământuri de tip: (conform SR EN ISO 14688-1 şi SR EN ISO 14688-
stratului de Praf nisipos; Argilă;
Strat de
fundaţie din Nisip prafos; Praf argilos; Argilă nisipoasă;
formă
balast h, cm Nisip argilos P3 Praf Argilă prăfoasă
P4 P5
15 140 210 225 250
20 130 180 195
210
25 120 160 175
190
ART.14. CARACTERISTICILE SUPRAFEŢEI STRATULUI DE FUNDAŢIE

Verificarea denivelărilor suprafeţei fundaţiei se efectuează cu ajutorul latei de 3,0m lungime
astfel:
 în profil longitudinal, măsurătorile se efectuează în axul fiecărei benzi de circulaţie şi nu pot fi
mai mari de ± 9 mm
 în profil transversal, verificarea se efectuează în dreptul profilelor arătate în proiect şi nu pot fi
mai mari de ± 9 mm
în cazul apariţiei denivelărilor mai mari decât cele prevăzute în prezentul caiet de sarcini se va
face corectarea suprafeţei fundaţiei.
6
Proiect nr. 13/2023
În cazul apariţiei denivelărilor mai mari decât cele prevăzute în prezentul caiet de sarcini se va
face corectarea suprafeţei fundaţiei.
CAP. 5. SEMNALIZAREA LUCRĂRILOR Şl MĂSURI PRIVIND SĂNĂTATEA Şl SECURITATEA
ÎN MUNCĂ
Antreprenorul va lua toate măsurile necesare asigurării semnalizării lucrărilor în conformitate cu
reglementările şi legislaţia în vigoare.
Semnalizarea lucrărilor şi asigurarea sănătăţii şi securităţii in muncă pe tot parcursul derulării
execuţiei, se va efectua conform prevederilor din:
 Ordinul MT nr.411/08.06.2000 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condiţiile de
închidere a circulaţiei rutiere sau de instituire a restricţiilor, in vederea executării de lucrări în zona drumurilor
publice, publicat în M.O. nr.397/24.08.2000 şi broşură.
 Instrucţiunile proprii privind Sănătatea şi Securitatea în Muncă privind lucrările de construcţii,
întreţinere şi exploatare a drumurilor şi Iteștilor, cu respectarea legislaţiei în vigoare la data execuţiei lucrărilor
CAP.6.LISTA STANDARDELOR ŞI NORMATIVELOR

Acte legislative/ Denumirea
Standarde/Normative
STAS 1040-85 Lemn rotund de răşinoase pentru construcţii. Manele şi prajini
STAS 4606-80 Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare cu lianţi
minerali. Metode de încercare
SR 13510:2006 Beton. Partea 1: Specificaţie, performanţă, producţie şi
conformitate. Document naţional de aplicare a SR EN 206-1
SR 13510:2006/A1:2012 Beton. Partea 1: Specificaţie, performanţă, producţie şi
conformitate. Document naţional de aplicare a SR EN 206-1
SR 13536:2009 Evaluarea agresivităţii apei, solului şi gazelor asupra betonului.
Prelevarea şi analizarea eşantioanelor de apă şi sol
SR EN 196-1:2006 Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 1: Determinarea
rezistenţelor mecanice
SR EN 196-3+A1:2009 Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 3: Determinarea
timpului de priza şi a stabilităţii
SR CEN/TR 196-4:2008 Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 4: Determinarea
cantitativă a componentelor
SR EN 196-5:2011 Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 5: Încercare de
puzzolanicitate a cimentului puzzolanic
SR EN 196-6:2010 Metode de încercări ale cimenturilor. Determinarea fineţii
SR EN 196-8:2010 Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 9: Caldura de
hidratare. Metoda prin dizolvare
SR EN 197-1:2011 Ciment. Partea 1: Compoziţie, specificatii şi criterii de
conformitate ale cimenturilor uzuale
SR EN 206:2014 Beton. Specificaţie, performanţă, producţie şi conformitate

7
Proiect nr. 13/2023
SR EN 450-1:2012 Cenuşa zburatoare pentru beton. Partea 1: Definiţii, condiţii şi

criterii de conformitate
SR EN 450-2:2006 Cenuşa zburătoare pentru beton. Partea 2: Evaluarea conformităţii
SR EN 480-1+A1:2015 Aditivi pentru beton, mortar şi pastă. Metode de încercare. Partea
1: Beton şi mortar de referinţă pentru încercări
SR EN 480-2:2007 Aditivi pentru beton, mortar şi pastă. Metode de încercare. Partea
2: Determinarea timpului de priză
SR EN 480-15:2013 Aditivi pentru beton, mortar şi pastă. Metode de încercare. Partea
15: Beton de referinţă şi metodă de încercare a aditivilor
modificatori de vâscozitate
SR EN 934-1:2008 Aditivi pentru beton, mortar şi pastă. Partea 1: Cerinţe comune
SR EN 934-2+A1:2012 Aditivi pentru beton, mortar şi pastă. Partea 2: Aditivi pentru
beton. Definiţii, condiţii, conformitate, marcare şi etichetare
SR EN 934- Aditivi pentru beton, mortar şi pastă. Partea 6: Eşantionare, control
6:2002/A1:2006 şi evaluarea conformităţii
SR EN 1008:2003 Apa de preparare pentru beton. Specificaţii pentru prelevare,
încercare şi evaluare a aptitudinii de utilizare a apei, inclusiv a
apelor recuperate din procese ale industriei de beton, ca apa de
preparare pentru beton
SR EN 1992-1-1:2004 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli
generale şi reguli pentru clădiri
SR EN 1992-1- Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli
1:2004/NB:2008 generale şi reguli pentru clădiri. Anexa naţională
SR EN 1992-2:2006 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 2: Poduri de
beton. Proiectare şi prevederi constructive
SR EN 1992- Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 2: Poduri de
2:2006/NA:2009 beton. Proiectare şi prevederi constructive. Anexa naţională
SR EN 1997-1:2004 Proiectarea geotehnică. Partea 1: Reguli generale
Eurocod 7
SR EN 1997- Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea 1: Reguli generale.
1:2004/NB:2007 Anexă naţională
SR EN 12350-1:2009 Încercare pe beton proaspăt. Partea 1: Eşantionare
SR EN 12350-2:2009 Încercare pe beton proaspăt. Partea 2: Încercarea de tasare
SR EN 12350-3:2009 Încercare pe beton proaspăt. Partea 3: Încercare Vebe
SR EN 12350-4:2009 Încercare pe beton proaspăt. Partea 4: Grad de compactare
SR EN 12350-5:2009 Încercare pe beton proaspăt. Partea 5: Încercare cu masa de
răspândire
SR EN 12350-6:2009 Încercare pe beton proaspăt. Partea 6: Densitate

8
Proiect nr. 13/2023
SR EN 12350-7:2009 Încercare pe beton proaspăt. Partea 7: Conţinut de aer. Metode prin

presiune
SR EN 12350-8:2010 Încercări pe beton proaspăt. Partea 8: Beton autocompactant.
Tasare - Încercarea la răspândire
Metoda de determinare a timpului de curgere cu pâlnia V
Metoda de determinare a capacităţii de curgere utilizând cutia în L
Metoda de determinare a rezistenţei la segregare utilizând site
Metoda de determinare a capacităţii de curgere cu inelul J
SR EN 12390-1:2013 Încercare pe beton intarit. Partea 1: Forma, dimensiuni şi alte
conditii pentru epruvete şi tipare
SR EN 12390-1:2013 Încercare pe beton întărit. Partea 1: Formă, dimensiuni şi alte
condiţii pentru epruvete şi tipare
SR EN 12390-2:2009 Încercare pe beton întărit. Partea 2: Pregătirea şi păstrarea
epruvetelor pentru încercări de rezistenţă
SR EN 12390-3:2009 Încercare pe beton întărit. Partea 3: Rezistenţa la compresiune a
epruvetelor
SR EN 12390- Încercare pe beton întărit. Partea 3: Rezistenţa la compresiune a
3:2009/AC:2011 epruvetelor
SR EN 12390-4:2002 Încercare pe beton întărit. Partea 4: Rezistenţa la compresiune.
Caracteristicile maşinilor de încercare
SR EN 12390-5:2009 Încercare pe beton întărit. Partea 5: Rezistenţa la încovoiere a
epruvetelor
SR EN 12390-6/2010 Încercare pe beton intarit. Partea 6: Rezistenţă la intindere prin
despicare a epruvetelor
SR EN 12390-7:2009 Încercare pe beton întărit. Partea 7: Densitatea betonului întărit
SR EN 12390-8:2009 Încercare pe beton întărit. Partea 8: Adâncimea de pătrundere a
apei sub presiune
SR CEN/TS 12390- Încercare pe beton întărit. Partea 9: Rezistenţă la îngheţ-dezgheţ.
9:2009 Exfoliere
SR EN 12390-13:2014 Încercare pe beton întărit. Partea 13: Determinarea modulului
secant de elasticitate în compresiune
SR EN 12504-1:2009 Încercări pe beton în structuri. Partea 1: Carote. Prelevare,
examinare şi încercări la compresiune
SR EN 12504-2:2013 Încercări pe beton în structuri. Partea 2: Încercări nedistructive.
Determinarea indicelui de recul

9
Proiect nr. 13/2023
SR EN 12504-3:2006 Încercări pe beton în structuri. Partea 3: Determinarea forţei de

smulgere
SR EN 12504-4:2004 Încercare pe beton în structuri. Partea 4: Determinarea vitezei de
propagare a ultrasunetelor
SR EN 12620+A1:2008 Agregate pentru beton
SR EN 12878:2014 Pentru pigmenti - Pigmenti pentru colorarea materialelor de
constructie pe baza de ciment şi/sau var. Specificatii şi metode de
încercare
SR EN 13242+A1:2008 Agregate din materiale nelegate sau legate hidraulic pentru utilizare
în inginerie civilă şi în construcţii de drumuri
SR EN 13285:2011 Amestecuri de agregate nelegate. Specificaţii
SR EN 13263- Silice ultra fină pentru beton. Partea 1: Definitii, conditii şi criterii
1+A1:2009 de conformitate
SR EN 13263- Silice ultra fină pentru beton. Partea 2: Evaluarea conformităţii
2+A1:2009
SR EN 13670:2010 Execuţia structurilor de beton
SR EN 13791:2007 Evaluarea in-situ a rezistenţei la compresiune a betonului din
structuri şi din elemente prefabricate
SR CR 13902:2002 Metode de încercare pentru determinarea raportului apă/ciment în
betonul proaspăt
SR EN ISO 14688- Cercetări şi încercări geotehnice. Identificarea şi clasificarea
1:2004 pământurilor. Partea 1: Identificare şi descriere
SR EN ISO 14688- Cercetări şi încercări geotehnice. Identificarea şi clasificarea
2:2005 pământurilor. Partea 2: Principii pentru o clasificare
NE 012/1,2-2007,2010 Normativ pentru producerea betonului şi executarea lucrărilor din
beton, beton armat şi beton precomprimat - Partea 1: Producerea
betonului, Partea 2: Executarea lucrărilor din beton
CP 012-1/2007 Cod de practică pentru producerea betonului
C26-1985 Normativ pentru încercarea betonului prin metode nedistructive
C56-85 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de
constructii şi instalaţii aferente
C 162/1973 Normativ privind alcătuirea, executarea şi folosirea cofrajelor
metalice plane pentru pereţii din beton monolit la clădiri
C 11/1974 Instrucţiuni tehnice privind alcătuirea şi folosirea în construcţii a
panourilor din placaj pentru cofraje
C54-1981 Instrucţiuni tehnice pentru încercarea betonului cu ajutorul
carotelor
AND 530-2012 Instrucţiuni privind controlul calităţii terasamentelor
Legea nr. 10/18.01.1995 Privind calitatea în constructii

10
Proiect nr. 13/2023
Legea L319/2006 Securităţii şi sănătăţii în muncă

Legea nr. 50/1991 Privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată,
cu modificările şi completările ulterioare
Hotărârea Guvernului nr. Privind cerinţe minime pentru desfăşurarea şantierelor temporare şi
300/2006 mobile
Hotărârea Guvernului nr. Pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii,
766/1997 cu modificările ulterioare
Hotărârea Guvernului nr. Pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism, republicată
525/1996
Data: Întocmit:
09.2023 Ing. Victor PRUTEANU

11

VI - Caiet de Sarcini Terasamente

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

VI - Caiet de Sarcini Terasamente

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect nr.

CAIET DE SARCINI GENERALE PRIVIND LUCRĂRI PRIVIND EXECUȚIA

asigura omogenitatea şi constanta calităţii acestuia. Aprovizionarea la locul de punere în opera se

Mun. IAȘI, Bulevardul ȚUȚORA, Nr. 3, camera 1, Tel./Fax:+40.232.803.078

CAP.2. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE

La execuţia stratului de fundaţie se va urmări realizarea gradului de compactare arătat la

şanţului sau în cazul rambleelor deasupra terenului.

apelor conform pct.8.4.

CAP.4. CONDIŢII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE

Stratul superior al terasamentelor alcătuit din:

ART.14. CARACTERISTICILE SUPRAFEŢEI STRATULUI DE FUNDAŢIE

CAP.6.LISTA STANDARDELOR ŞI NORMATIVELOR

Mun. IAȘI, Bulevardul ȚUȚORA, Nr. 3, camera 1, Tel./Fax:+40.232.803.078

SR EN 450-1:2012 Cenuşa zburatoare pentru beton. Partea 1: Definiţii, condiţii şi

Mun. IAȘI, Bulevardul ȚUȚORA, Nr. 3, camera 1, Tel./Fax:+40.232.803.078

SR EN 12350-7:2009 Încercare pe beton proaspăt. Partea 7: Conţinut de aer. Metode prin

Mun. IAȘI, Bulevardul ȚUȚORA, Nr. 3, camera 1, Tel./Fax:+40.232.803.078

SR EN 12504-3:2006 Încercări pe beton în structuri. Partea 3: Determinarea forţei de

Mun. IAȘI, Bulevardul ȚUȚORA, Nr. 3, camera 1, Tel./Fax:+40.232.803.078

Legea L319/2006 Securităţii şi sănătăţii în muncă

Mun. IAȘI, Bulevardul ȚUȚORA, Nr. 3, camera 1, Tel./Fax:+40.232.803.078

S-ar putea să vă placă și