S.C. PROCERT DESIGN S.R.L.

ALEXANDRIA

PR. NR. 21/2013/P.T.

AMENAJARE RIGOLE CAROSABILE
ORAS MIHAILESTI, JUD. GIURGIU

CAIET DE SARCINI
RIGOLE CAROSABILE
1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
1.1. Prezentul caiet de sarcini se aplic la realizarea dispozitivelor de scurgere si
evacuarea apelor de suprafat si anume la rigole carosabile de la marginea partii carosabile.
El cuprinde conditiile tehnice care trebuie s fie ndeplinite la realizarea acestor
dispozitive si controlul calittii materialelor si a lucrrilor executate conform prevederilor
proiectelor de executie.
2. PREVEDERI GENERALE
2.1. Antreprenorul este obligat s asigure msurile organizatorice si tehnologice
corespunztoare pentru respectarea strict a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
2.2. Antreprenorul va asigura prin laboratorul su efectuarea tuturor ncercrilor si
determinrilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
2.3. n cazul n care se vor constata abateri de la prevederile prezentului caiet de sarcini
Beneficiarul va dispune ntreruperea executiei lucrrilor si luarea msurilor necesare ce se
impun.
3. CIMENTURI
3.1. Cimenturile pentru mortare si betoane vor fi conform prescriptiilor standardelor n
vigoare n Romnia.
3.2. La prepararea betoanelor si a mortarelor se va utiliza unul din urmtoarele tipuri de
ciment care trebuie s corespund conditiilor tehnice de calitate:
- ciment Portland
P 40 conform SR EN 197-1
- ciment Portland cu adaos
Pa 35 conform SR EN 197-1
- ciment metalurgic
M 30 conform SR EN 197-1
- ciment hidrotehnic
Hz 35 conform SR 3011.
3.3. Domeniul de aplicare a acestor tipuri de ciment la lucrrile expuse la nghet-dezghet
n stare saturat cu ap cum este cazul dispozitivelor pentru scurgerea apelor de suprafat
este artat n tabelul 1 pentru betoane si n tabelul 2 pentru mortare de ciment.
Tabel 1
CONDITIILE DE
CLASA
TIPUL
TIPUL DE CIMENT
Nr.
EXECUTIE SAU
BETONULUI
DE
CARACTERISTICILE
crt
ELEMENTELOR
BETON CEM I
CEM
M30 Hz35
.
42.5R
II/A-S
32.5R
1
Elemente sau constructii cu
C 25/30
oricare
I
R
U
I
grosimi mai mici de 1,5 m
oricare
U
R
I
I
2
Elemente sau constructii
masive avnd grosimea
C 25/30
oricare
I
R
U
U
egal sau mai mare de 1,5
C30/37
oricare
U
U
I
R
m
3
Elemente sau constructii din
armat
U
I
I
I
betoane superioare
armat
U
I
I
I
C 35/45
NOT:

R - ciment indicat a se utiliza

U - ciment utilizat n locul celui indicat
I - ciment a crui utilizare nu este recomandabil din considerente tehnice sau
economice

Tabel 2
Nr.
1.
2.
3.

Tipul de mortar
Mortar de zidrie sau tencuial
de marca 50
Idem de marca 100
Mortare de completarea rosturilor
dintre elementele prefabricate

Tipul de ciment
indicat a se utiliza
utilizabil n lipsa celui indicat
F 25
M 30
M 30

Pa 35

Pa 35

M 30

3.4. Cimenturile folosite trebuie s satisfac conditiile artate n tabelul 3.

3.5. Pentru lucrri n contact cu ape naturale agresive sau n contact cu ape marine se
vor utiliza cimenturi adaptate acestor medii a cror clas minimal va fi precizat prin caietul de
sarcini speciale n functie de lucrare.
Tabel 3
CARACTERISTICI
CONDITII DE ADMISIBILITATE
CEM I
CEM II/A-S
M 30
Hz 35
42.5R
32.5R
nceputul prizei
1h
1h
1h
1 h 30'
Sfrsitul prizei
< 10 h
< 10 h
< 10 h
< 10 h 30'
Constante de volume pe turte
S nu prezinte ncovoieri sau crpturi
Rezistent la ntindere din
ncovoiere minim N/mmp
- la 2 zile
3,0
- la 7 zile
4,0
- la 28 zile
5,0
5,5
Constante de volum Le Chatelier
Mrimea volumului
< 10 mm
Rezistente la compresiune min.
N/mmp
- la 2 zile
17
10
- la 7 zile
15
20
- la 28 zile
40
35
30
35
3.6. Conditiile tehnice de receptie, livrare si control ale cimentului trebuie s corespund
prevederilor standardelor respective.
3.7. n timpul transportului de la fabric la santier (sau depozit intermediar), manipulrii
si depozitrii pe santier, cimentul va fi ferit de umezeal si impurificri cu corpuri strine.
3.8. Depozitarea cimentului se va face numai dup constatarea existentei certificatului
de calitate.
3.9. Durata de depozitare a cimentului nu va depsi 45 zile de la data livrrii de ctre
productor.
3.10. Cimentul rmas n depozit un timp mai ndelungat nu va putea fi ntrebuintat dect
dup verificarea strii de conservare a rezistentelor mecanice la 2 (7) zile.
Cimenturile care vor prezenta rezistente mecanice inferioare limitelor prescrise mrcii
respective, vor fi declasate si utilizate corespunztor.
Cimentul care se constata c s-a alterat se va evacua fiind interzis a fi utilizat la
prepararea betoanelor sau a mortarelor. Evacuarea lui se va face pe cheltuiala Antreprenorului.
3.11. Controlul calittii cimentului de ctre Executant se face n conformitate cu
prevederile tabelului 23.
4. AGREGATE
4.1. Pentru prepararea mortarelor si a betoanelor de ciment se folosesc:
- agregate naturale
- nisip natural 0-3; 3-7 sau 0-7
- balast pentru betoane 0-31 sau 0-71 mm
sau
- agregate concasate - nisip de concasaj 0-3; 3-8 sau 0-8
- piatr spart 8-25 sau 8-40 mm.

4.2. Agregatele trebuie s provin din roci stabile, nealterabile la aer, ap sau nghet; se
interzice folosirea agregatelor provenite din roci alterate.
4.3. Agregatele trebuie s fie inerte si s nu conduc la efecte duntoare asupra
cimentului folosit la prepararea betonului sau mortarului.
4.4. Nisipul trebuie s fie aspru la pipit.
4.5. Nisipul de mare se va putea folosi numai pe baz de prescriptii speciale.
4.6. Din punct de vedere al formei geometrice, granulele de pietris sau piatr spart
trebuie s ndeplineasc conditiile din tabelul 4.
Tabel 4
CARACTERISTICI
CONDITIILE MINIME DE
OBSERVATII
ADMISIBILITATE
Forma granulelor
Agregatele care nu ndeplinesc
b/a
0,66
aceste conditii vor putea fi folosite
numai dup o ncercare prealabil a
c/a
0,33
betonului.
4.7. Din punct de vedere al continutului de impuritti agregatele trebuie s respecte
prevederile din tabelul 5.
Tabel 5
Conditii de admisibilitate
Denumirea impurittii
Nisip natural sau de
Pietris sau piatr
concasaj
spart
Corpuri strine - resturi animale sau vegetale,
Nu se admit
Nu se admit
pcur, uleiuri
Pelicul de argil sau alt material aderent pe
Nu se admit
Nu se admit
granulele agregatelor
Mic, % , max.
1%
Crbune, %, max.
0,5
Humus (culoarea solutiei de hidroxid de sodiu)
galben
galben
Argil n bucti, %, max.
1%
0,25
Prti levigabile, %, max.
2%
0,5
Sulfati sau sulfuri
Nu se admit
Nu se admit
Observatii:
n cazul balastului pentru betoane, se va proceda la separarea acestuia n nisip
si pietris verificndu-se ncadrarea n conditiile tehnice din tabel.
4.8. Caracteristicile fizico-mecanice ale agregatelor s ndeplineasc conditiile de
admisibilitate indicate n tabelul 6.
Tabel 6
Caracteristici fizico-mecanice
Conditii de admisibilitate
Densitate aparent, kg/mc, min.
1.800
Densitate n gramad n stare afnat si uscat kg/mc, min.
1.200
Porozitate total pentru piatr spart %, max
2
Porozitate aparent pentru pietris sau piatr spart max
2
Volum de goluri n stare afnata pentru:
- nisip, % max.
40
- pietris, % max.
45
- piatr spart, % max.
55
Rezistenta la strivire %
- n stare saturat, min.
60
- n stare uscat, max.
15
Coeficientul de nmuiere dup saturare, min.
0,80
Rezistenta la compresiune a rocilor din care provin pe
90
cuburi, sau cilindri n stare saturat N/mmp, min.
Rezistenta la nghet-dezghet exprimat prin pierderea
10
procentual fat de masa initial, % max.

4.9. Sorturile de agregate trebuie s fie caracterizate prin granulozitate continu,

continutul n granule care trec, respectiv rmn pe ciururile sau sitele ce delimiteaz sortul
trebuie s depseasc 10%, dimensiunea maxim a granulelor ce rmn pe ciurul superior
trebuie s depseasc 1,5 d max.
4.10. Granulozitatea nisipului este dat n tabelul 7.
4.11. n cazul balastului pentru betoane, granulozitatea acestuia trebuie
ndeplineasc conditiile din tabelul 8.
Tabel 7
Sortul de nisip
Treceri, in % prin sita sau ciurul de:
0,2
0,5
1
2
3,15
0-2
min.
10
45
90
max.
50
85
100
-

iar
nu
nu
s

7,0
-

0-3

min.
max.

5
30

35
75

90
100

0-7

min.
max.

2
21

20
70

56
87

100
100

Balastul pentru betoane

Tabel 8
Treceri, in % prin sita sau ciurul de:
5
16
20
d max.
55
80
85
100

0 - 31

min.
max.

3,15
20
50

0 - 71

min.
max.

10
30

35
65

80
100

0 - 40

min.
max.

30
60

55
85

80
100

0 - 63

min.
max.

25
25

45
80

80
100

4.12. Agregatele se vor aproviziona din timp n depozite pentru a se asigura

omogenitatea si constanta calittii acestor materiale. Aprovizionarea se va face numai dup ce
analizele de laborator au artat c acestea sunt corespunztoare.
4.13. Depozitarea se va face pe platforme amenajate separat pe sorturi si pstrate n
conditii care s le fereasc de impurificare.
4.14. Controlul calittii agregatelor de ctre Antreprenor se face n conformitate cu
prevederile tabelului 19.
4.15. Laboratorul Antreprenorului va tine evidenta calittii agregatelor astfel:
ntr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor
ntr-un registru rezultatele determinrilor efectuate de laborator.
5. AP
5.1. Apa utilizat la prepararea betoanelor si mortarelor poate s provin din reteaua
public sau din alta surs, dar n acest din urm caz trebuie s ndeplineasc conditiile tehnice
prevzute n tabelul 9 conform STAS 790.
Modelele de determinare sunt regelementate prin STAS 790. Verificarea se va face de
ctre un laborator de specialitate la nceperea lucrrilor.
5.2. n timpul utilizrii pe santier se va evita ca apa s se polueze cu detergenti, materii
organice, uleiuri vegetale, argile, etc.

Caracteristici chimice si fizice

Continutul total de sruri gr/l
max.
Sulfati gr. SO42 / litru
max.
Substante organice gr/litru
max.
Cloruri gr.CL/litru
max.
Azotati gr. NO3/dm3
max.
Magneziu gr. Mg2/dm3
max.
Materii n suspensie gr.
max.

Tabel 9
Conditii de admisibilitate
4
2
0,5
0,5
0,5
0,5
3

6. OTEL BETON
6.1. Armturile pentru beton armat pe santier sau elementele prefabricate din beton
armat realizate pe santier se vor realiza din otel beton cu profil neted OB 37 sau din otel beton
cu profil periodic PC 52 conform prevederilor proiectului. Aceste oteluri trebuie s ndeplineasc
conditiile tehnice prevzute n STAS 438/1.
6.2. La livrare otelul beton va fi nsotit de certificatul de calitate emis de productor.
6.3. Otelurile vor fi stocate n locuri speciale clasate pe categorii si diametre.
6.4. Suprafetele de stocare trebuie s fie curate. Barele nu vor fi n contact cu solul, cu
materiale sau cu subiecte susceptibile de a antrena umiditatea.
6.5. Armturile fasonate sau fasonate si asamblate vor fi transportate n asa fel nct
nici un element s nu sufere deformatii permanente n timpul transportului sau manipulrii.
6.6. Controlul calittii otelului beton se face pe fiecare cantitate si sortiment aprovizionat.
7. CONTROLUL CALITTII MATERIALELOR
7.1. Materialele propuse de Antreprenor sunt supuse ncercrilor preliminare de
informare si ncercrilor de retet definitiv conform clauzelor tehnice comune a tuturor
lucrrilor rutiere.
7.2. ncercrile preliminare de informare sunt executate pe esantioane de materiale
provenind din fiecare balastier, carier sau uzin propus de Antreprenor. Natura lor si
frecventa cu care sunt efectuate sunt artate n tabelul 10 completat cu dispozitiile din caietul
de sarcini speciale.
Rezultatul acestor ncercri va trebui s fie conform specificatiilor prevzute n prezentul
caiet de sarcini, eventual completat prin dispozitiile din caietul de sarcini speciale.
7.3. Consistenta ncercrilor de retet si frecventa lor sunt stabilite pentru fiecare
material n parte n tabelul 10 completat eventual de dispozitiile din caietul de sarcini speciale.
Nici o alt tolerant dect cele care sunt precizate n prezentul caiet de sarcini,
completate eventual de cele ale caietului de sarcini speciale nu va fi admis.
Materialele care nu vor corespunde conditiilor impuse vor fi refuzate si puse n depozit n
afara santierului.
NCERCRI PRELIMINARE SI NAINTE DE UTILIZARE A MATERIALELOR

Materialul

Ciment

ncercri sau
caracteristici care se
verific

Metode
conform

Examinarea datelor
din certificatul de
calitate
Constante de volum

SR 196/3

Timpul de priz

SR 196/3

Rezistente mecanice

SR EN 196-1

Tabel 10
Frecventa ncercrilor
ncercarea de
ncercarea
informare
nainte de
utilizare
La fiecare lot
-

O determinate la
fiecare lot
aprovizionat
nu mai putin de 100 t
pe o prob medie
O prob la 100 t sau

Materialul

ncercri sau
caracteristici care se
verific
la 2(7) zile
Rezistente mecanice
la 28 zile
Starea de conservare
numai dac s-a
depsit termenul de
depozitare sau au
ntrziat factorii de
alterare
Examinarea datelor
din certificatul de
calitate
Parte levigabil

Agregate

Piatr
brut
pentru
pereuri si
zidrii de
piatr

Bolovani
pentru
pereuri si
zidrii

Ap

Humus
Corpuri strine, argil
n bucti, argil
aderent, continut de
carburanti, mic
Granulozitatea
sorturilor

Metode
conform

SR EN 196/3

Frecventa ncercrilor
ncercarea de
ncercarea
informare
nainte de
utilizare
la fiecare siloz la care
s-a depozitat lotul
aprovizionat
Dou determinri
pe siloz sus si jos

La fiecare lot
aprovizionat

SR 667

STAS 4606
STAS 4606

La schimbarea sursei
-

SR EN 933/1

O prob la maxim
500 mc pentru
fiecare sort si surs
O determinare pentru
fiecare surs
O determinare la
maxim 500 mc pentru
fiecare sort si surs
La fiecare lot
aprovizionat

O determinare pe
lot de 100 mc

SR EN 1926

O ncercare pe lot
de 100 mc

STAS 6200/15

O ncercare pe lot
de 100 mc
-

Echivalentul de nisip

STAS 730

Rezistenta la uzura cu
masina tip Los
Angeles
Examinarea datelor
din certificatul de
calitate
Rezistenta la
compresiune a rocii
pe epruvete n stare
uscat
Rezistenta la nghetdezghet
Examinarea abaterilor
din certificatul de
calitate
Rezistenta la
sfrmare prin
compresiune
Rezistenta la uzura cu
masina Deval
Analiza chimic

STAS 730

La fiecare lot
aprovizionat

O determinare pe
lot de 100 mc
O determinate pe
lot de 100 mc

O determinare pe
lot de 50 mc
-

STAS 730

O ncercare pe lot
de 100 mc

STAS 730

STAS 790

Pentru apa potabil

nu este cazul. Pentru
apa care nu provine
din reteaua public
de ap potabil o
analiz pentru fiecare
surs

O ncercare pe lot
de 100 mc
Ori de cte ori se
schimb sursa
sau cnd apar
conditii de
poluare

Materialul

Otel beton

Material
drenant

ncercri sau
caracteristici care se
verific
Examinarea datelor
din certificatul de
calitate
Examinarea datelor
din certificatul de
calitate
Echivalentul de nisip
Granulometrie

Tuburi
PVC sau
PE pentru
drenuri

Tuburi din
beton
pentru
canalizare

Borduri de
trotuare
din beton

Metode
conform
-

STAS 730
SR EN 933/1

Examinarea datelor
din certificatul de
calitate
Suprafata activ

Examinarea datelor
din certificatul de
calitate
Dimensiuni (diametre
si grosimi) ecarturi

Examinarea vizual a
suprafetelor interioare
Examinarea datelor
din certificatul de
calitate
Dimensiuni

Rezistenta la
ncovoiere

STAS 818

Frecventa ncercrilor
ncercarea de
ncercarea
informare
nainte de
utilizare
La fiecare cantitate
aprovizionat
La fiecare lot
aprovizionat
O determinare pentru
fiecare surs
O prob pentru
fiecare surs
La fiecare lot
aprovizionat

O determinare pe
lot de 100 mc
O determinare pe
lot de 100 mc
-

Trei determinri pe
fiecare lot
aprovizionat
La fiecare lot
aprovizionat

Determinri
obligatorii dac
cantitatea este mai
mare de 100 ml si
pentru fiecare surs

O serie de
determinri pe
fiecare lot de 100
ml

STAS 818
-

STAS 1137

STAS 1137

La fiecare lot
aprovizionat
ncercri obligatorii
dac cantitatea este
mai mare de 500 ml
pentru fiecare surs
Idem

O ncercare pe
fiecare lot de 500
mc
Idem

8. PICHETAREA LUCRRILOR
8.1. Pichetarea lucrrilor const n materializarea axei si limitele fundatiilor sau a
amprizelor lucrrilor, n functie de natura acestora, legate de axul pichetat al drumului precum si
de implementarea unor repere de nivelment n imediata apropiere a lucrrilor.
8.2. Pichetarea se face de ctre Antreprenor pe baza planurilor de executie, pe care le
va respecta ntocmai si se aproba de ctre Inginer consemnndu-se n registrul de santier.
9. EXECUTIA SPTURILOR
9.1. Spturile vor fi efectuate conform desenelor de executie. Ele vor fi duse pn la
cota stabilit n timpul executiei lucrrilor.
9.2. Spturile pentru rigole vor fi executate cu respectarea strict a cotei, pantei si a
profilului din plansele cu detalii de executie.
9.3. Spturile vor fi executate pe uscat.

9.4. Pmntul rezultat din sptur va fi evacuat si pus n depozitul stabilit de Beneficiar
la o distant, care nu va putea depsi 1 km dect n cazul unor prevederi n acest sens n
caietul de prescriptii speciale.
10. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR
10.1. Mortarele vor avea urmtoarea compozitie si ntrebuintare:
Mortar M50 - Destinat zidriilor si pereurilor din piatr brut sau bolovani avnd un dozaj
de 30 kg ciment la mc de nisip;
Mortar M100 - Destinat tencuielilor de ciment sclivisit, rosturilor de zidrii de piatr sau
prefabricate umplerii rosturilor tuburilor de canalizare avnd un dozaj de 400 kg ciment
M30 sau Pa35 la mc de nisip.
11. PREPARAREA MORTARELOR DE CIMENT
11.1. Pentru dozarea compozitiei mortarului, nisipul este msurat n ldite sau n roabe
a cror capacitate prezint un raport simplu cu numrul de saci de liant de folosit.
11.2. Mortarul este preparat manual, amestecul nisip si ciment se face la uscat, pe o
suprafat plan si orizontal din scnduri sau panouri metalice pn la omogenizare perfect.
Se adaug atunci, n mod progresiv, cu o stropitoare, mestecnd cu lopata, cantitatea de ap
strict necesar. Amestecarea continu, pn cnd mortarul devine perfect omogen.
n toate cazurile mortarul trebuie s fie foarte bine amestecat pentru ca, frmntat cu
mna, s formeze un bulgare usor umezit ce nu curge ntre degete. Pentru anumite folosinte,
ca mortare pentru protectii, pentru matri, s.a. delegatul clientului poate s accepte si alte
consistente.
11.3. Mortarul trebuie s fie folosit imediat dup prepararea lui. Orice mortar care se va
usca sau va ncepe s fac priz trebuie s fie aruncat si nu va trebui niciodat amestecat cu
mortarul proaspt.
12. CLASIFICAREA SI UTILIZAREA BETOANELOR
Clasificarea dup rezistent a betoanelor este indicat n tabelul 11 n care sunt indicate
rezistentele pe care trebuie s le ateste aceste betoane precum si consumurile minime de
ciment.
Tabel 11
Clase de
Rezistenta
Rezistenta
Cantitate
rezistenta la caracteristica
caractenstica
a minima
compresiune
minima pe
minima pe
de ciment
cilindri fckcil
cuburi fckcub
[mc]
N/mm2
N/mm2
C8/10
C12/15
C16/20
C20/25
C25/30
C30/37
C35/45

8
12
16
20
25
30
35

10
15
20
25
30
37
45

240
250
260
280
300
300
320

13.COMPOZITIA BETOANELOR
13.1. Compozitia betoanelor este definit de proportia n volume a diverselor categorii
de agresare uscate, greutatea liantului pentru un metru cub de beton gata executat si volumul
apei. Dac caietul de sarcini speciale prevede proportiile agregatelor trebuie s fie determinate
n greutate.
Cantittile necesare pe fiecare component al betonului vor fi determinate nainte de a
ncepe prepararea acestuia de ctre Antreprenor:
fie printr-un studiu de laborator pentru betoane de clasa Bc 7,5;
fie prin comparatii cu compozitii deja folosite, cu materiale identice, dac Inginerul
accept.

n aceste dou cazuri, Antreprenorul trebuie s prezinte Inginerului pentru acceptare,

ntr-un termen de minimum 15 zile nainte de data prevzut pentru nceperea lucrrilor de
betonare, studiul compozitiei si justificarile necesare.
13.2. La stabilirea compozitiei betonului se va tine seama de prevederile Codului de
Practic pentru executarea lucrrilor din beton, beton armat si beton precomprimat CP 012
lund n considerare:
- dozajul minim de ciment, conform tabelului 11;
- rezistentele minime ale betonului ce trebuiesc asigurate.
Tabel 12
Nr.
TIPUL DE ELEMENTE DE BETON
MIJLOC DE
LUCRABILITATE
crt.
TRANSPORT
NOTARI
TASARE
cm
1.
Fundatii din beton simplu sau slab armat,
elemente masive
basculante
L2
3+/-1
2.
Idem sau fundatii de beton armat, tlpi, grinzi
pereti
autoagitator
L3
8+/-2
3.
Elemente sau monolitizri cu aglomerri de
armturi sau dificultti de compactare cu
sectiuni reduse
idem
L4
12+/-2

13.3. Limitele domeniului de granulozitate pentru diferitele clase de betoane sunt artate
n tabelul 13.
13.4. Tolerantele admisibile asupra compozitiei betonului sunt dup cum urmeaz:
- pentru fiecare sort de agregat
+/- 3%
- pentru ansamblul de agregate
+/- 2%
- pentru ciment
+/- 2%
- pentru apa total
+/- 5%.
Prelevarea de agregate si controlul dozajelor de ciment si ap sunt efectuate de Inginer
n momentul betonrii.
Tabel 13
Agregat

Limite
02

0-31
0-40
0-70

0-31
0-40
0-70

0-31
0-40

max
min
max
min
max
min

10
2
10
2
8
1

max
min
max
min
max
min

8
1
8
1
8
1

max
min
max
min

7
1
6
1

% Treceri n mas prin site sau ciurul de:

1
3
7
16
26
31
A. Pentru betoane de clasa < C 6/7,5
25
42
60
80
100
18
32
50
70
95
28
38
52
74
90
16
28
42
64
82
18
32
45
16
70
77
6
13
22
38
50
57
B. Pentru betoane de clasa < C 12/15
22
37
55
76
100
14
27
45
66
95
20
33
47
69
88
12
23
37
59
80
18
32
45
61
70
77
6
13
22
38
50
57
C. Pentru betoane de clasa > C 16/20
18
32
50
72
100
10
22
40
62
95
16
28
42
64
86
8
18
32
54
78

40

71

100
95
84
68

100
95

100
95
84
68

100
95

100
95

14. COFRAJE
14.1. Stabilirea solutiei de cofrare si ntocmirea detaliilor de executie este sarcina
Antreprenorului.
14.2. Cofrajele proiectate trebuie s fie capabile s suporte sarcinile si suprasarcinile
fr s se deformeze.
14.3. Toate cofrajele trebuie s fie nivelate n toate punctele cu o tolerant de +/- 1 cm.
Ltimile sau grosimile ntre cofraje ale diferitelor prti ale lucrrii nu trebuie s prezinte
reduceri mai mari de 5 mm.
14.4. Scndurile sau panourile cu care se realizeaz cofrajele trebuie s fie mbinate la
nivel si alturate n mod convenabil, ecartul maxim tolerat la rosturi fiind de 2 mm, iar
denivelarea maxim admis n planul unui parament ntre dou scnduri alturate de 3 mm.
15. FASONAREA SI MONTAREA ARMTURII
15.1. Armturile sunt fasonate conform prevederilor desenelor de executie si apoi
montate n cofraj.
15.2. Fasonarea n cofraje nu este admis, dect cu autorizatia Inginerului si aceasta
pentru nchiderea cadrelor cu etrieri cu diametrul de cel mult 12 mm.
15.3. Barele lsate n asteptare ntre dou faze de betonare vor fi protejate mpotriva
oricrei deformatii accidentale. ndoirea si ndreptarea barelor lsate n asteptare este interzis.
15.4. Verificarea montrii corecte a armturii trebuie s fie fcut de Inginer sau de
delegatul acestuia nainte de betonare. Inginerul poate ordona tinnd seama de importanta
lucrrii ca betonarea s nu aibe loc dect dup aceast verificare.
16. PREPARAREA BETONULUI
16.1. Betonul va fi fabricat mecanic prin amestecul simultan al tuturor constituentilor n
malaxorul betonierei.
Agregatele vor fi introduse n betonier n ordinea urmtoare:
- agregatele cu cele mai mari dimensiuni;
- cimentul;
- nisipul;
- agregatele cu cele mai mici dimensiuni;
- apa.
16.2. Duratele minimale ale malaxrii corespund urmtoarelor numere de tururi:
- malaxor cu axa vertical
10 tururi
- malaxor cu axa orizontal
20 tururi
- betonier cu axa orizontal
20 tururi
- betonier cu axa nclinat
30 tururi.
Duratele maximale nu trebuie s depseasc de 3 ori duratele minimale.
16.3. La betoanele de clasa C 8/10, cantitatea de ap introdus n betonier va fi
determinat tinnd cont de umiditatea nisipurilor si agregatelor, care va trebui s fie msurate
cel putin o dat pe zi.
16.4. Utilajele de fabricatie trebuie s permit msurarea agregatelor, liantului si apei n
limitele tolerantelor stabilite.
16.5. Modul de transport al betonului pe santier va trebui supus aprobrii Inginerului
nainte de executie.
17. PUNEREA IN OPERA A BETONULUI
17.1. Betoanele curente sunt puse n oper prin batere sau vibrare, conform
prescriptiilor caietului de sarcini speciale.
17.2. Betonul trebuie pus n oper nainte de a ncepe priza, Inginerul va fixa un interval
maxim de timp pentru punerea n oper a betonului dup fabricarea acestuia. Betonul care nu
va fi pus n oper n intervalul stabilit sau la care se va dovedi c a nceput priza, va fi
ndeprtat din santier.

17.3. Betonul trebuie s fie ferit de segregatii n momentul punerii n oper. Dac n
timpul transportului nu a fost amestecat, el poate s fie amestecat manual la locul de folosire
nainte de turnare.
17.4. Dac este cazul, caietul de sarcini speciale va indica betoanele care trebuie s fie
puse n oper prin vibrare si modul cum trebuie s fie fcut aceast operatiune.
17.5. La reluarea betonrii, suprafata betonului ntrit este ciupit dac este cazul si
bine curtat. Suprafata este abundent udat astfel ca vechiul beton s fie saturat nainte de a
fi pus n contact cu betonul proaspt.
17.6. Paramentele necofrate trebuie s prezinte formele si pozitiile prevzute n
desenele de executie. Ele vor fi reglate si finisate n timpul turnrii fr aport de beton dup
nceperea prizei si fr aport de mortar. Orice aport de beton efectuat pentru a obtine corectia
geometric a suprafetei va fi vibrat cu aceleasi mijloace cu care a fost vibrat betonul de
dedesupt, dac acesta din urm a fost pus n oper prin vibrare.
17.7. Prin caietul de sarcini speciale sau n lipsa acestuia, Inginerul, se va stabili tinind
seama de situatia lucrrilor, de grosimea lor si natura cimentului folosit, temperaturile sub care
turnarea betonului este interzis sau nu este autorizat dect sub rezerva folosirii mijloacelor si
procedeelor care previn degradrile de nghet.
Aceste mijloace, fie c sunt stabilite prin caietul de sarcini speciale, fie c sunt convenite
pe santier cu acordul Inginerului, trebuie s mentin n toate punctele betonului o temperatur
de cel putin +10 timp de 72 de ore.
Cnd este posibil s se reia turnarea betonului ntrerupt datorit frigului va trebui, n
prealabil, s se demoleze betonul deteriorat si apoi s se aplice msurile artate la pct. 20.5.
17.8. Antreprenorul va trebui s ia msurile necesare pentru ca temperatura betonului n
cursul primelor ore s nu depseasc 35C. Un numr oarecare de precautiuni elementare vor
fi luate n acest scop, ca:
- temperatura cimentului nu trebuie s depseasc 40C;
- utilizarea apei reci;
- evitarea nclzirii agregatelor la soare prin acoperire;
- protectia betonului proaspt turnat mpotriva insolatiei.
Dac aceste precautiuni nu permit s se mentin temperatura betonului sub 35,
Beneficiarul va ntrerupe betonarea.
17.9. Dup terminarea prizei, suprafetele de beton se trateaz prin stropire cu ap.
Beneficiarul va stabili durata tratrii pentru fiecare parte a lucrrii n functie de calitatea
betonului si conditiile climatice.
18. NCERCAREA SI CONTROLUL BETOANELOR
18.1. n scopul de a verifica corectitudinea fabricrii betonului, Inginerul poate, n orice
moment, s ordone ncercri de control.
18.2. Pentru controlul rezistentelor la lucrrile cu cantitti importante de betoane, va fi
prelevat, pentru fiecare parte din lucrarea n executie, la iesirea din betonier sau din malaxor si
de fiecare dat cnd Inginerul o va considera necesar, un minim de 12 probe n vederea
urmtoarelor ncercri:
la 7 zile
la 28 zile
- compresiune
3
3
- ntindere
3
3
18.3. Dac ncercrile la 7 zile conduc la rezistente inferioare rezistentelor
corespunztoare acestei vrste Inginerul va trebui s opreasc lucrrile de betonare,
convenindu-se pentru ameliorarea calittilor materialului sau a conditiilor de fabricatie (sau
unele si altele) si de a proceda la o nou ncercare de a relua lucrrile de betonare.
Rmne la latitudinea Inginerului de a decide dac, tinnd seama de rezultatele
obtinute, de destinatia lucrrii si de conditiile sale ca si de toate elementele de apreciere de
care dispune, lucrarea astfel executat poate s fie acceptat, trebuie s fie modificat sau
consolidat. El poate subordona acceptrii sale, lucrarea sau prti de lucrare n cauz, cu o
refacere la un cost total care poate s ating 20%.

18.4. Dac rezistentele obtinute la 28 zile sunt considerate neacceptabile, Inginerul va

putea s ordone demolarea lucrrii sau o parte din lucrarea n cauz pe cheltuiala
Antreprenorului.
18.5. Consistenta betoanelor va fi msurat cu conul lui Abrams. Ea va trebui s se
situeze ntre 0,8-1,0 din tasarea obtinut cu betonul de prob corespunztor. n caz contrar
cantitatea de ap va fi modificat pentru a reveni la tasarea de referint.
ncercarea va putea fi repetat ori de cte ori Inginerul o va considera necesar.
19. TOLERANTE LA LUCRRILE EXECUTATE DIN BETON
19.1. Toleranta asupra oricrei dimensiuni msurat ntre paramentele opuse sau ntre
muchii sau ntre intersectiile muchiilor este dat n functie de aceast dimensiune n tabelul 14.
Tabel 14
Dimensiuni n m
Tolerante n cm
0,10
0,5
0,20
0,7
0,50
1
1,00
2
2,00
2
5,00
3
19.2. Deviere maxim admis a unui element cu directie apropiat de vertical este dat
n functie de nltimea si natura acestui element de tabelul 15.
Tabel 15
nltimea n m
Tolerante n cm:
a
b
c
1
1,5
1,8
2,3
2
2
2,3
2,9
3
2,2
2,7
3,3
5
2,6
3,2
4
10
3,3
4
5
Not: tolerante a pentru elemente portante verticale
tolerante b pentru elemente portante cu fruct
tolerante c pentru elemente neportante
19.3. Toleranta de liniaritate asupra unei muchii rectilinii a unei suprafete plane sau
riglete fiind sau nu cofrat este caracterizat de sgeata maxim admisibil pe ntregul
segment de lungime "1" a acestei muncii sau a acestei generatoare. Aceast sgeat este
egal cu cea mai mare dintre valorile:
- 1/300
- un centimetru.
20. CONTROLUL DE CALITATE SI RECEPTIA LUCRRILOR
Independent de ncercrile preliminare de informare si ncercrilor de retet privind
calitatea materialelor elementare care intervin n constitutia lucrrilor se va proceda la:
A. NCERCRI PRELIMINARE DE INFORMARE
Aceste ncercri care cuprind studii de compozitie a betoanelor precum si ncercri de
studii sunt efectuate naintea nceperii fabricrii betoanelor.
B. NCERCRI DE CONTROL DE CALITATE
ncercrile de control de calitate sunt efectuate n cursul lucrrilor.
C. NCERCRI DE CONTROL DE RECEPTIE
ncercrile de control de receptie sunt efectuate fie la sfrsitul executiei uneia din fazele
lucrrii, fie n momentul receptiei provizorii a lucrrii.

Denumirea lucrrii

Betoane > C 8/10

Cofraje
Armtur
Lucrri executate
din beton

Natura ncercrii

- Studiul compozitiei
- ncercri la compresiune
- ncercri la ntindere
- Controlul dimensiunilor de
amplasare si soliditate
- Controlul pozitiei armturilor
- Controlul dimensiunilor sii
ncadrrii n tolerante
- Controlul corectrii finisrii a
fetei vzute

Categoria de
control
A
B
C

Tabel 16
Frecventa

- Pentru betoane de
clase > C 8/10
- Pe prti de lucrare
- naintea betonrii
fiecrui element
- naintea betonrii
fiecrui element

- La fiecare lucrare

A: ncercri preliminare de informare

B: ncercri de control de calitate
C: ncercri de control de receptie
Lucrrile privind scurgerea si evacuarea apelor de suprafat vor fi supuse de regul
unei receptii preliminare si unei receptii finale.
21. RECEPTIA PRELIMINAR
La terminarea lucrrilor sau a unor prti din acestea se va proceda la efectuarea
receptiei preliminare a lucrrilor verificndu-se:
concordanta cu prevederile prezentului caiet de sarcini si a proiectului de executie;
daca verificrile prevzute n prezentul caiet de sarcini au fost efectuate n totalitate;
conditiile tehnice si de calitate ale executiei, precum si constatrile consemnate n cursul
executiei de ctre organele de control.
n urma acestei receptii se incheie Procesul verbal de receptie preliminar si n care se
consemneaz eventualele remedieri necesare, termenul de executie a acestora si recomandri
cu privire la modul de tinere sub observatie unde s-au constatat unele abateri fat de
prevederile prezentului caiet de sarcini.
22. RECEPTIA FINAL
La receptia final a lucrrilor se va consemna modul n care s-au comportat lucrrile,
dac au functionat bine si dac au fost bine ntretinute.
23. ACTE NORMATIVE
Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 publicat n MO 397/24.08.2000

Norme metodologice privind conditiile de

nchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de
circulatie n vederea executrii de lucrri n zona
drumului public si/sau pentru protejarea drumului.

NGPM/1996

Norme generale de protectia muncii.

NSPM nr. 79/1998

Norme privind exploatarea si ntretinerea drumurilor

si podurilor.

Ordin MI nr. 775/1998

Norme de prevenire si stingere a incendiilor si

dotarea cu mijloace tehnice de stingere.

Ordin AND nr. 116/1999

Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru

lucrri de ntretinere, reparare si exploatare a
drumurilor si podurilor.

24. REGLEMENTARI TEHNICE

-

Cod de practic pentru executarea lucrrilor din

beton, beton armat si beton precomprimat.

SR 183-1

Lucrri de drumuri. mbrcminti de beton de

ciment executate n cofraje fixe. Conditii tehnice de
calitate.

SR 183-2

Lucrri de drumuri. mbrcminti de beton de

ciment executate n cofraje glisante. Conditii
tehnice de calitate.

NE 012

25. STANDARDE

SR EN 196-1

Metode de ncercri ale cimenturilor. Partea 1:

Determinarea rezistentelor mecanice.

SR EN 196-2

Metode de ncercri ale cimenturilor. Partea 2:

Analiza chimic a cimenturilor.

SR EN 196-3:1995 +
+ SR EN 196-3:1995/AC

Metode de ncercri ale cimenturilor. Partea 3:

Determinarea timpului de priz si a stabilittii.

SR EN 196-6

Metode de ncercri ale cimenturilor. Determinarea

finetii.

SR EN 196-7

Metode de ncercri ale cimenturilor. Metode de

prelevare si pregtire a probelor de ciment.

SR 227-2

Cimenturi. ncercri fizice. Determinarea finatii de

mcinare prin cernere pe proba de 100 g.

SR 388

Ciment Portland.

STAS 438/1

Produse de otel pentru armarea betonului. Otel

beton laminat la cald. Mrci si conditii tehnice de
calitate.

SR EN 459-2

Var pentru constructii. Partea 2. Metode de

ncercare.

STAS 539

Filer de calcar, filer de cret si filer de var stins n

pulbere.

SR 648

Zgur granulat
cimentului.

de

furnal

pentru

industria

SR 667

Agregate naturale si piatr prelucrat pentru lucrri

de drumuri. Conditii tehnice de calitate.

STAS 790

Ap pentru betoane si mortare.

SR EN 933-2

ncercri pentru determinarea caracteristicilor

geometrice ale agregatelor. Partea 2: Analiza
granulometric. Site de control, dimensiuni
nominale ale ochiurilor.

SR EN 1097-1

ncercri pentru determinarea caracteristicilor

mecanice si fizice ale agregatelor. Partea 1:
Determinarea rezistentei la uzur (micro-Deval).

STAS 1275

ncercri pe betoane. ncercri pe betonul ntrit.

Determinarea rezistentelor mecanice.

STAS 6400

Lucrri de drumuri. Straturi de baz si de fundatie.

Conditii tehnice generale de calitate.

STAS 10796/1

Constructii anexe pentru colectarea si evacuarea

apelor. Prescriptii generale de proiectare.

STAS 10796/2

Constructii anexe pentru colectarea si evacuarea

apelor, rigole, santuri si casiuri. Prescriptii de
proiectare si executie.

STAS 10796/3

Constructii pentru colectarea apelor. Drenuri de

asanare. Prescriptii de proiectare si amplasare.

Intocmit,
Ing. Dulgheru Cristian