Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
5
SANTURI SI RIGOLE
CUPRINS
CAP.I. GENERALITATI
1.
OBIECT
2. PREVEDERI GENERALE
SI
DOMENIU
DE
APLICARE
CIMENTURI
AGREGATE
APA
ADITIVI
OTEL BETON
CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE PREPARAREA
BETOANE
COFRAJE
ZIDARIE DIN PIATRA
PEREURI
AMENAJAREA SANTURILOR SI RIGOLELQR
RECEPTIA PRELIMINARA
2.
RECEPTIA FINALA
3.APA
3.1. Apa utilizata Ia prepararea betoanelor trebuie sa ndeplineasc condiiile tehnice
menionate in STAS 790-84. Nu se admite utilizarea apei de mare sau a apelor minerale.
3.2. Verificarea calitatii apei se face Ia nceperea Iucrarilor si se repeta ori de cate an se
observa ca se schimba caracteristisile apei.
3.3. Se interzice utilizarea Ia prepararea betoanelor a apei de mare sau a apei cu
sruri minerale. In timpul utilizrii pe antier se va cuta ca apa sa nu se polueze, materialele
organice, uleiuri, argile, etc.
4. ADITIVI
4.1.
CALITATII
MATERIALELOR
INAINTE
DE
PREPARAREA
Agregate
2
Examinarea datelor
nscrise in certificatul de
calitate sau certificatul de
garanie
Parte levigabila
Humus
Corpuri strine:
-argila in buc.
-argila aderenta
-coninut crbune si mica
Granulozitatea sorturilor
Frecventa minima
La aproviz.
nainte de
Materialelor in
utilizarea
depozit de
materialului
rezerva staii de
betoane
Metodele de
Determinare
Conform
STAS
3
La fiecare lot
aprovizionat
O proba Ia max.
500 mc pentru
fiecare sursa
0 proba pe
sch.pt. fiecare
1667-76
centrala de
betonare
1667-76
La schimbarea
sursei
sursei
In cazul in care
se observa
prezenta lor
0 proba Ia
max. 500 mc
pt. fiecare sort
1667-76
1667-76
1667-76
si fiecare sursa
Aspectul si forma
granulelor
Echivalentul de nisip
0 proba Ia max.
500 mc pt.
fiecare sort Si
sursa
0 proba Ia
max.500 mc pt.
fiecare sursa
Aciunea, procesul
De verificare sau
caracteristicile ce se
verifica
2
Umiditatea
3
La fiecare lot
aprovizionat
Examinarea dateIor
nscrise in certificatul de
calitate sau certificatul de
garanie
Stabilitatea
La fiecare lot
aprovizionat
Cimentul
Materialul
Tipul de priza
Rezistente mecanice Ia 2
zile
Frecventa minima
La aproviz.
nainte de
Materialelor in
utilizarea
depozit de
materialului
rezerva staii de
betoane
0 determinare
Ia fiecare lot
aproviz. dar nu
mai putin de o
determ. Ia lOOt
pe o proba
medie
0 determinare
Ia fiecare lot
aproviz. dar nu
mai putin de o
determ. Ia lOOt
pe o proba
medie
0 proba Ia 100t
sau Ia fiecare
siloz in care s-a
depozitat Iotul
aprovizionat
4
0 proba pe sch.
si sort si ori de
cate se observa
a schimbare
data de
condiiile
meteorologice
Metodele de
Determinare
Conform
STAS
5
1667-76
SR 196/3-96
SR 196/3-96
SR 196/1-95
Rezistente mecanice Ia 28
zile
Aditivi
Prelevare de contraprobe
care se pstreaz min. 45
zile (pstrate in cutii
metalice sau pungi de
polietilena sigilate).
Examinarea datelor
nscrise in certificatul de
calitate
Densitatea soluiei
Apa
Compoziia chimica
Otel
Confruntarea datelor
nscrise in certificatul de
calitate
7.
7.1.
0 proba Ia 100t
sau Ia fiecare
siloz in care s-a
depozitat Iotul
aprovizionat
La fiecare lot
aprovizionat
SR 196/1-95
SR 3011-96
La fiecare lot
aprovizionat
O proba la
fiecare satja
prelevata
O proba la
nceperea
lucrrilor pentru
fiecare sursa
2386-79
790-84
La fiecare lot
aprovizionat
BETOANE
lncercari preliminare
INCERCAREA
SE EFECTUEAZA
1759-88
7.4.
Frecventa minima
Prevederea
La fiecare transport
La fiecare schimb
La fiecare 2 ore
1759/88
1275/88
1275/88
Rezultatele ncercrilor pe cuburi sau prisme Ia 28 zile vor fi analizate in doua grupate
lunar si pe tronsoane de Iucrare.
ncercrile prin metode nedistructive sau pe carote se efectueaz conform
reglementarilor in vigoare.
COFRAJE
8.1. Cofrajele si susinerile lor trebuie sa fie astfel alctuite nct sa ndeplineasc
urmtoarele condiii:
a. sa asigure obinerea formei, dimensiunilor si gradului de fnisare prevzute in
proiect pentru elementele ce urmeaz a fi executate, respectndu-se nscrierea in abaterile
admisibile (pentru Iungimea elementelor de cofraj 4 mm, pentru Iatime 3 mm);
b. sa fie etane astfel nct sa nu permit pierderea Iaptelui de ciment;
c. sa fie stabile si rezistente sub aciunea incarcarilor ce apar in procesul de execuie.
Rezultatele ncercrilor pe cuburi sau prisme Ia 28 zile vor fi analizate in doua etape, grupate
lunar si pe tronsoane de lucrare. Incercarile prin metode nedistructive sau pe carote se
efectueaza conform reglementarilor in vigoare. lnterpretarea rezultatelor se face statistic pe
baza formulelor si tabelelor din Normativ NE 012 - 99.
8.2. Cofrajele se pot confectiona din: Iemn sau produse pe baza de Iemn, metal
sau produse pe baza de polimeri.
8.3. Pentru a reduce aderenta intre beton si cofraje acestea se ung cu agenti de
decofrare pe fetele care vin in contact cu betonul.
CAPITOLUL IV
LUCRARI DE COLECTARE SI EVACUARE A APELOR PLUVIALE
1.
Pereuri
Pereu uscat
Peste terenul bine nivelat se aterne un strat de nisip gruntos si aspru in grosime de 5.
Peste stratul de nisip pilonat se asterne stratul de nisip afnat, de aceeai calitate, in care se
aseaza pietrele sau bobovanii. Grosimea initial a acestui strat este de 8 cm. Pietrele se
implant vertical in stratul de nisip afnat, unele Ing altele, btndu-se deasupra si lateral cu
ciocanul, asttel incat fiecare piatra s fine bine strns de pietrele vecine. Pietrele se aseaz
cu rosturile tesute.
Pentru a se asigura pereul se procedeaz Ia o prima batere cu maiul pe uscat pentru
aezarea pietrelor.
Se aterne apoi un strat de nisip de 1 1,5 cm grosime, pentru mpnare care se bate
din nou cu maiul pna Ia refuz.
Suprafaa teoretic a taluzului, refacerea fcndu-se prin scoaterea pietrei si reglarea
stratului de nisip sub aceasta.
2 Amenajarea santurilor si rigolelor
2.1 Prescripii generate de amenajare
2.1.1
Dimensiunile si forma santurilor si rigolelor sunt cele indicate in proiectul de
execuie, stabilite de Ia caz Ia caz in funcie de relief, debit si viteza apei, natura terenului,
mijloacele de executie, conditiile de circulatie, pentru evitarea accidentelor si ele trebuie
respectate ntocmai de ctre Antreprenor.
2.1.2
Extrem de important este s se respecte cotele si pantele proiectate. Panta
longitudinal minima va fi:
0,25% in teren natural; 0,1 % in cazul santurilor si rigolelor pereate.
2.1.3
Protejarea santurilor si rigolelor este obligatorie in conditiile in care panta lor
depaseste panta maxima admis pentru evitarea eroziunii pmntului.
2.1.4
Pantele maxime admise pentru santuri si rigole neprotejate sunt date mai
jos.
Denumirea principalelor tipuri de
pamnturi
Pmnturi
coezive
cu
compresibilitate mare
Pmnturi
coezive
cu
compresibilitate redus:
- nisipuri prafoase si argiloase
- nisipuri argiloase nisipoase
- argile prafoase nisipoase
Pmnturi necoezive grociere:
- pietris 2-20mm
- bolovanis 20-200mm
- blocuri > 200mm
1
2
3
0.5
1
2
2.1.5
10
12
15
67
Pe portiunile in care santurile sau rigolele au pante mai mari dect cele indicate
in tabelul de mai sus, se vor amenaja trepte pentru reducerea pantei sub valorile
indicate in tabel.
2.1.6 Rigolele de acostament sunt obligatorii in urmtoarele situaii:
executie. Acolo ins unde se constat pe parcursul execuiei Iucrrilor a neconcordant intre
prevederile proiectului si realitatea dup teren privind natura pmntului si panta de scurgere
situaia va fi semnalata Consultantului Iucrrii care va decide o eventual modificare a solutiei
de protejare a santurilor si rigolelor de scurgere prin dispozitii de santier.
2.2
Rigole prefabricate