PRAGURI DE FUND

SCOP

Instrucţiunea de lucru are scopul de a documenta modul de executie si receptie a lucrarilor de praguri de fund.

DOMENIUL DE APLICARE

Instrucţiunea de lucru se aplică la toate structurile organizatorice ale unitatii care participa la executia lucrarilor de
praguri de fund.

INSTRUCŢIUNEA DE LUCRU

Pragul de fund este o lucrare de regularizare a albiei care se executa transversal pe toata latimea albiei, in
scopul mentinerii talvegului la o cota necesara, in amonte de lucrare, prin reducereavitezei curentului si limitand afuierile
in adancime. Pragul de fund protejeaza patul si malurile albiei impotriva eroziunilor si prin amplasarea sa in avalul unor
constructii contribuie la mentinerea stabilitatii acestora

Pragul de fund are drept scop micsorarea vitezei apei si colma-tarea locala, in amonte de prag, a fundului albiei.
Astfel se reface talvegul la cote initiale sau impuse de conditiile de exploatare a unorobiective din zona.

Descrierea operatiunilor

MATERIALE

CIMENTUL

Cimenturile vor satisface cerinţele din standardele naţionale de produs sau din standardele profesionale.
Cimenturile uzuale, conform SR EN 197-1:2011, sunt grupate în cinci tipuri principale de ciment după cum urmează:

CEM I Ciment Portland

CEM II Ciment Portland compozit

CEM III Ciment de furnal

CEM IV Ciment puzzolanic

CEM V Ciment compozit

Sortimentele uzuale de cimenturi, caracterizarea acestora, precum şi domeniul şi condiţiile de utilizare sunt
precizate în Anexa M din "Codul de practică pentru producerea betonului " indicativ NE 012/1-2007 şi NE 013-02.

LIVRARE şi TRANSPORT

Cimentul se livrează ambalat în saci de hârtie sau vrac, transportat în vehicule rutiere sau vagoane de cale
ferată, însoţit de documentele de certificare a calităţii.

în cazul cimentului vrac, transportul se face numai în vehicule rutiere, cu recipiente speciale sau vagoane de cale ferată
speciale tip Z. V. C. cu descărcare pneumatică.

Cimentul va fi protejat de umezeală şi impurităţi în timpul depozitării şi transportului.

în cazul în care utilizatorul procură cimentul de la un depozit (bază de livrare), livrarea cimentului va fi însoţită de o
declaraţie de conformitate, în care se va menţiona:
 o tipul de ciment şi fabrica producătoare;
o data sosirii în depozit;
o numărul certificatului de calitate eliberat de producător şi datele înscrise în acesta;
o garanţia respectării condiţiilor de păstrare;
numărul buletinului de analiză a calităţii cimentului efectuată de un laborator autorizat şi datele conţinute în acesta,
inclusiv precizarea condiţiilor de utilizare, în toate cazurile în care termenul de garanţie a expirat.

Obligaţiile furnizorului referitoare la garantarea cimentului se vor înscrie în contractul între furnizor şi utilizator.

Conform standardului SR EN 196-7:2008 pentru verificarea conformităţii unei livrări sau a unui lot cu prevederile
standardelor, cu cerinţele unui contract sau cu specificaţiile unei comenzi, prelevarea probelor de ciment trebuie să aibă
loc în prezenţa producătorului (vânzătorului) şi a utilizatorului. De asemenea, prelevarea probelor de ciment poate să se
facă în prezenţa utilizatorului şi a unui delegat a cărui imparţialitate să fie recunoscută atât de producător cât şi de
utilizator.

Pentru efectuarea de încercări în caz de dubiu etc. este recomandabil de a preleva o probă pe săptămâna pentru fiecare
tip de ciment. Prelevarea probelor se face în general înaintea sau în timpul livrării. Totuşi dacă este necesar se poate
face după livrare, dar cu o întârziere de maximum 24 de ore.

DEPOZITAREA

Depozitarea cimentului se face numai după recepţionarea cantitativă şi calitativă a acestuia, conform
prevederilor din Anexa VI. 1 din Codul de practică NE 012-99, inclusiv prin constatarea existenţei şi examinarea
documentelor de certificare a calităţii şi verificarea capacităţii libere de depozitare în silozurile destinate tipului respectiv
de ciment sau în încăperi special amenajate.

Până la terminarea efectuării determinărilor, acesta va fi depozitat în depozitul tampon inscripţionat.

Depozitarea cimentului în vrac se face în celule tip siloz, în care nu au fost depozitate anterior alte materiale,
marcate prin înscriere vizibilă a tipului de ciment. Depozitarea cimentului ambalat în saci, trebuie să se facă în încăperi
închise. Pe întreaga perioadă de exploatare a silozurilor se va ţine evidenţa loturilor de ciment depozitate în fiecare siloz
prin înregistrarea zilnică a primirilor şi a livrărilor. Sacii vor fi aşezaţi în stive pe scânduri, dispuse cu interspaţii, pentru a
se asigura circulaţia aerului la partea inferioară a stivei şi la o distanţă de 50 cm de la pereţii exteriori, păstrând
împrejurul lor un spaţiu suficient pentru circulaţie. Stivele vor avea cel mult 10 rânduri de saci suprapuşi. Nu se va depăşi
termenul de garanţie prescris de producător, pentru tipul de ciment utilizat.

Cimentul a cărui perioada de garanţie a fost depăşita, trebuie verificat, privitor la calitate şi dacă este găsit sub
clasa sa, trebuie îndepărtat din zona, într-un depozit separat şi identificat. Acest ciment va fi scos din uz.

CONTROLUL CALITĂŢII CIMENTULUI

Controlul calităţii cimentului se face:

la aprovizionare, inclusiv prin verificarea certificatului de calitate/garanţie emis de producător sau de baza de livrare

AGREGATE

CARACTERISTICILE AGREGATELOR NATURALE

Agregatele naturale folosite pentru prepararea betonului trebuie să corespundă calitativ cu prevederile SR EN
12620+A1:2008 şi "Normativ pentru producerea betonului şi executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton
precomprimat" indicativ NE 012/2-2010; sau după caz, SR EN 12620:2013. SR EN 12620+A1:2008, SE EN 13043:2013,
SE EN 13042:2013, SR EN 13042+A1:2008

Nisipul utilizat va proveni numai din cariere naturale. Nu se admite folosirea nisipului de concasaj. Partea
levigabilă este de max. 2%.
 Se va folosi pietriş de râu, sorturile 8 -16 şi 16 - 31.5. Partea levigabilă admisă la pietriş este de 0,5%.

Amestecul format din sorturile de agregate, nisip 0-4; 4-8; pietriş 8 -16 şi 16 - 31.5, se va înscrie în zona foarte
bună a limitelor granulometrice. Toate agregatele aprovizionate vor fi ciuruite, spălate şi sortate şi se vor lua măsuri
pentru evitarea depunerilor de praf pe agregate.

Pentru prepararea betoanelor având densitatea aparentă normală cuprinsă între 2201 şi 2500 kg/m3, se folosesc
agregate grele, provenite din sfărâmarea naturală şi/sau concasarea rocilor.

Pentru prepararea betoanelor, curba degranulozitate a agregatului total se stabileşte astfel încât să se încadreze funcţie
de dozajul de ciment şi consistenţa betonului, în zona recomandată conform ANEXEI L din ""Codul de practică pentru
producerea betonului " indicativ - NE 012/1-2007.

LIVRAREA, TRANSPORTUL ŞI DEPOZITAREA AGREGATELOR NATURALE

Agregatele vor fi expediate cu mijloace de transport curate şi bine închise. Fiecare transport va fi însoţit de
foaia de expediţie în care se vor arăta: numărul şi data eliberării foii, marca de fabrică (balastieră), destinatarul, felul şi
sortul agregatelor, cantitatea livrată, numărul certificatului de calitate.

Agregatele nu trebuie să fie contaminate cu alte materiale în timpul transportului sau depozitării,

Depozitarea agregatelor trebuie făcută pe platforme betonate având pante şi rigole de evacuare a apelor.
Pentru depozitarea separată a diferitelor sorturi se vor crea compartimente cu înălţime corespunzătoare pentru evitarea
amestecării cu alte sorturi. Compartimentele se vor marca cu tipul de sort depozitat.

Nu se admite depozitarea direct pe pământ sau pe platforme balastate.

CONTROLUL CALITĂŢII AGREGATELOR NATURALE

In cazul procurării ca atare a agregatelor, acestea vor fi achiziţionate de la staţii de producere autorizate.
Controlul calităţii agregatelor este prezentat în Tabel 22 din "Codul de practică pentru producerea betonului " indicativ
NP 012/1-2007, iar metodele de verificare sunt reglementate în STAS 4606/80.

Pentru elementele prefabricate se va respecta şi Codul de practica NE 013-02 Anexa 7.1.

Laboratorul şantierului va ţine evidenta calităţii agregatelor astfel:

• într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de la furnizor;

• într-un registru (registru pentru încercări agregate) rezultatele determinărilor efectuate în laborator
APA

CARACTERISTICILE APEI

Caracteristicile apei folosite la producerea betonului trebuie sa fie în conformitate cu cerinţele prevăzute în SR
EN 1008:2003, acestea depind în foarte mare măsură de originea apei.

Apa pentru producerea betonului în conformitate cu SR EN 1008/2003 trebuie sa provină din următoarele
surse:

• reţea publică (apă potabilă);

• procese tehnologice din industria betonului;
• surse subterane.
DEPOZITAREA APEI

Depozitarea apei se va face în rezervoare special amenajate astfel încât sa nu fie posibile poluarea acesteia cu
substanţe chimice sau materii organice.

CONTROLUL CALITĂŢII APEI

Metodele de încercare şi frecvenţa încercărilor pentru determinarea calităţii apei se face în funcţie de originea apei şi
cerinţele specificate în SR EN 1008:2003 cap. 6.1. - "Metode de încercare" şi cap. 6.2. - "Frecvenţa încercărilor".

ADITIVI

Aditivii sunt produse chimice care se adaugă în beton în cantităţi mai mici sau egale cu 5% substanţă faţă de masa
cimentului în scopul modificării/îmbunătăţirii calităţii betonului în stare proaspătă şi / sau întărită.

Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor are drept scop: îmbunătăţirea livrabilităţii betoanelor destinate executării
elementelor cu armături dese, secţiuni subţiri, înălţime mare de turnare;

 punerea în operă a betoanelor prin pompare;

 îmbunătăţirea gradului de impermeabilitate pentru elementele expuse la intemperii sau situate în medii
agresive;
 îmbunătăţirea comportării la îngheţ - dezgheţ;
 realizarea betoanelor de clasă superioară;
 reglarea procesului de întărire, întârziere sau accelerare de priză în funcţie de cerinţele tehnologice;
 creşterea rezistenţei şi a durabilităţii prin îmbunătăţirea structurii betonului.
Aditivii trebuie să îndeplinească cerinţele din reglementările specifice sau agrementele tehnice în vigoare.

ADAOSURI

Adaosurile sunt materiale anorganice fine ce se pot adăuga în beton în cantităţi de peste 5% substanţă uscată faţă de
masa cimentului, în vederea îmbunătăţirii caracteristicilor acestuia sau pentru a realiza proprietăţi speciale.

La folosirea adaosurilor se vor respecta prevederile:

SR EN 12620+A1:2008 pentru filere;

SR EN 12878/2005/AC:2006 pentru pigmenţi;

SREN 450/2004+ SREN 450-2:2006 pentru cenuşi volante;

SR EN 13263-2+Al:2009 + SR EN 13263-1+A1:2009 pentru silicea ultrafina;

2.2.6.BETONUL PROASPĂT

Cerinţele pentru betonul proaspăt trebuie sa corespunda specificaţiilor NE 012/1 - 2007.

Compoziţia betonului

Compoziţia betoanelor este definita de proporţia în volume a diverselor categorii de agregate uscate, greutatea liantului
pentru un metru cub de beton gata executat şi volumul apei. Cantităţile necesare pe fiecare component al betonului vor
fi determinate înainte de a începe prepararea acestuia de către Antreprenor.

La dozarea materialelor componente ale betonului (după stabilirea reţetei) se admit următoarele abateri:

°° agregate ±3%;

°° ciment şi apa ±2%;

°' adaosuri ±3%;

°" aditivi ±5%

Determinările caracteristicilor fizice ale betonului proaspăt precum şi limitele admisibile ale valorilor acestora sunt date în
tabelul următor:
 Controlul producţiei betonului

Toate betoanele trebuie supuse controlului de producţie, sub responsabilitatea producătorului. Controlul
producţiei cuprinde toate masurile necesare pentru menţinerea betonului în conformitate cu condiţiile specificate în
proiect. Controlul producţiei se realizează în conformitate cu NE 012/1 - 2007.

Livrarea betonului proaspăt

Precizările privind aceste operaţii vor fi în conformitate cu NE 012/1 - 2007

BETONULÎNTĂRIT

Caracteristici

Betoanele prevăzute în proiect vor fi „grele" având densitatea aparenta a betonului întărit la 28 de zile, cuprinse intre
2201-2500 kg/mc.

Clasa betonului

Definirea clasei de beton are în vedere păstrarea epruvetelor conform SR EN 12390-6:2010. Controlul
calităţii lucrărilor de betoane turnate pe şantier, se va realiza conform SREN 12390-6/2010, SR EN 12390-1:2013, STAS
6102-86, PE 713-90,

Clasa betonului este definita pe baza rezistentei caracteristice fck cil (fck cub), care este rezistenta la
compresiune în M/mm2 determinata pe cilindrii de 150/300mm (sau pe cuburi cu latura de 150mm) la vârsta de 28 zile,
sub ale cărei valori se pot situa statistic cel mult 5% din rezultate.

Betoanele utilizate pentru realizarea lucrărilor hidrotehnice vor avea următoarele clase:

Lucrări hidrotehnice transversale (praguri de fund): CH27,5 în fundaţii şi în elevaţii;

Radiere : CH30;

Ziduri de conducere, subzidiri: CH27,5 în fundaţii şi în elevaţii.

Clasele de expunere

Cerinţele de baza pe care trebuie sa le îndeplinească betoanele vor fi conform cu NE 012/1 - 2007; PE 713-90. După
modul de expunere al construcţiilor prevăzute în documentaţie în funcţie de condiţiile de mediu, se stabileşte clasa de
expunere (tabel 1 - SR 13510/2006).

Clasa de expunere, clasa de beton şi valorile limita recomandate pentru compoziţia şi proprietăţile betonului sunt
specificate în planşele din proiect, şi se stabilesc în funcţie de clasa de expunere la acţiunea mediului înconjurător, în
conformitate cu NE 012/1 - 2007.

COFRAJE Şl SUSŢINERI

Cofrajele pentru elevaţie se pot confecţiona din lemn sau produse pe baza de lemn, metal sau produse pe baza
de polimeri, în conformitate cu specificaţiile din Instrucţiunile tehnice C 11-1974. Materialele pentru confecţionarea

cofrajelor şi a susţinerii acestora trebuie sa fie conform următoarelor STAS-uri:

 bile - manele de răşinoase: STAS 1040-1985;

 grinzi - rigle de fag şi răşinoase SR EN 1313-1:2010
 placaj tego de 8 şi 15mm: SR EN 313 -1/2003 şi SR EN 314 -1/2005;
EXECUŢIA LUCRĂRILOR

LUCRĂRI PREGĂTITOARE

Inainte de începerea lucrărilor propriu-zise, Antreprenorul va executa lucrările pregătitoare:

  Instituirea restricţiilor de circulaţie rutiera împreună cu beneficiarul
 semnalizarea zonei de lucru;
 verificarea existentei şi poziţiei eventualelor utilităţi în ampriza sau în vecinătatea acesteia; se vor lua toate
masurile pentru protecţia sau relocarea acestor utilităţi pentru executarea lucrărilor în siguranţă;
 trasarea lucrărilor;
 asigurarea scurgerii apei de pe amplasament,
SĂPĂTURA

Când execuţia săpăturilor implica dezvelirea unor reţele subterane existente (apa, gaze, electrice etc.) ce rămân în
funcţiune, trebuie luate masuri pentru protejarea acestora împotriva deteriorării. Daca aceste reţele nu se cunosc şi apar
pe parcursul executării săpăturii, se vor opri lucrările şi se va anunţa dirigintele de şantier pentru a lua masurile
necesare.

Ultimii 30 cm pana la cota de fundare se vor excava înaintea betonarii, pentru evitarea degradării terenului de incastrare
şi a conturului tălpii fundaţiei. Pentru structurile de sprijin cu elevaţii peste 2.00m, săpătura se va efectua în şah, intre
tronsoanele săpate să rămână minim doua neatacate, pentru a se evita ruperi şi prăbuşiri ale taluzelor.

COFRAREA

Cofrajele şi susţinerile lor trebuie sa fie astfel alcătuite încât sa îndeplinească condiţiile din NE012/2— 2010 cap.7
"Cofraje şi susţineri" :

- nsa asigure obţinerea formei, dimensiunilor şi gradului de finisare prevăzute în proiect pentru elementele ce
urmează a fi executate, respectându-se înscrierea în abaterile admisibile (pentru lungimea elementelor de
cofraj ±15mm, pentru lăţime ±6mm, înălţime ±10mm);
 sa fie etanşe astfel încât sa nu permită pierderea laptelui de ciment;
 sa fie stabile şi rezistente sub acţiunea încărcărilor ce apar în procesul de execuţie
 să permită la decofrare o preluare treptată a încărcării de către elementele care se decofrează;
Inainte de începerea operaţiei de montare a cofrajelor, se vor curaţi şi pregăti suprafeţele care vin în contact cu betonul
ce urmează a se turna şi se va verifica şi corecta poziţia armaturilor.

Pentru a reduce aderenta intre beton şi cofraje acestea se ung cu agenţi de decofrare pe fetele care vin în
contact cu betonul imediat înainte de montare.

Montarea cofrajelor va cuprinde următoarele operaţii:

 trasarea cofrajelor;
 asamblarea şi susţinerea provizorie a panourilor;
 încheierea, legarea şi sprijinirea definitiva a cofrajelor.
Controlul şi recepţia lucrărilor de cofraje

Se vor efectua verificări etapizate astfel:

 preliminar, controlându-se lucrările pregătitoare şi elementele sau subansamblurile de cofraj şi susţineri;

 în cursul execuţiei, verificându-se poziţionarea în raport cu trasarea şi modul de fixare al elementelor;
 final, recepţia cofrajelor şi consemnarea constatărilor într-un registru de procese verbale. In cazul cofrajelor
care se închid după montarea armaturilor se va redacta un proces verbal comun pentru cofraje şi armaturi.
2.3.4.TURNAREA Şl PROTECŢIA BETONULUI

Turnarea betonului şi tratarea ulterioară a acestuia se va face respectând prevederile din NE 012/2-2010 "Normativ
pentru producerea şi executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat - Partea : Executarea lucrărilor
din beton"

Turnarea betonului trebuie realizată după:

 terminarea săpăturii;
  recepţia cotei şi naturii terenului de fundare;
 montarea şi recepţia cofrajelor;
 montarea armăturilor;
 montarea cartonului bitumat sau a plăcilor din polistiren expandat la rostul dintre tronsoane.
începerea betonării se va aproba după verificarea condiţiilor de mai sus, pe baza proceselor verbale de lucrări ascunse
şi/sau de faze determinante.

Betonul trebuie sa fie răspândit uniform în lungul elementului, urmărindu-se realizarea de straturi de maximum
50 cm înălţime şi turnarea noului strat înainte de începerea prizei betonului turnat anterior.

înălţimea liberă de cădere a betonului nu va fi mai mare de 1.5 m. Rosturile de lucru trebuie evitate, iar în cazul în care
nu se poate, acestea vor fi tratate în conformitate cu NE 012/2-2010.

o Turnarea se va face continuu, până la rosturile de lucru prevăzute în procedura de execuţie. Durata
maximă admisă a întreruperilor de turnare, pentru care nu este necesară luarea unor măsuri speciale
la reluarea turnării, nu trebuie să depăşească două ore de la prepararea betonului.
 în măsura în care este posibil, se vor evita rosturile de lucru organizându-se execuţia astfel încât turnarea să se
facă fără întrerupere între două rosturi de dilataţie.
 în cazul în care se produce o întrerupere de turnare mai mare, reluarea turnării este permisă numai după
pregătirea suprafeţei rosturilor, conform cap.11.5 „Rosturi de lucru la turnarea betonului" din NE 012/2-2010.
Nu se va turna în apă curgătoare.

Betonul turnat sub apă va fi poziţionat prin intermediul pâlniei şi a unei tubulaturi.

Compactarea betonului este obligatorie şi se realizează prin vibrare.

DECOFRAREA

Decofrarea se poate realiza după 72 ore de la turnarea betonului sau după atingerea unei rezistente a betonului de min.
25% din clasa acestuia precizată pe planşele de execuţie.

SUPRAVEGHEREA Şl MONITORIZAREA LUCRĂRILOR

SUPRAVEGHEREA LUCRĂRILOR

Responsabilul cu execuţia lucrărilor trebuie sa fie o persoana cu calificare corespunzătoare şi experimentata.

Acesta trebuie sa răspundă de execuţia lucrărilor şi să întocmească procedurile specifice de verificare, control şi

acceptare, toate în conformitate cu prevederile NE012/2-2010 şi SR EN 13670:2010, respectând:

caietul de sarcini, planşele cu detaliile de execuţie, procedura agreată;

o monitorizarea execuţiei lucrărilor;

o ţinerea la zi a înregistrărilor;
 informarea clientului şi/sau a proiectantului asupra eventualelor neconformităţi,

RESPONSABLITATI

Procedura este efectuată de către formaţia de specialisti in constructii din cadrul lotului şi de CQ, inclusiv laborantul
Santierului.

Responsabilitatea executării corecte a procedurii revine şefului formaţiei de lucru.

 Responsabilităţile sunt legate de respectarea întocmai a standardelor in domeniu, a prezentei proceduri şi a altor
norme şi instrucţiuni specifice (ex. normele de sanatate si securitatea muncii).

Verificarea derulării corecte a procedurii revine şefului de lot şi personalului specializat.

Seful de lot(Şeful punctului de lucru):

Şeful punctului de lucru răspunde întocmai de aplicarea acestei proceduri şi a documentaţiei de execuţie, a
înregistrărilor de calitate, precum şi de buna funcţionare a utilajelor, sculelor şi dispozitivelor necesare.

RTE:

RTE răspunde de aplicarea întocmai a prezentei proceduri, a documentaţiei de execuţie şi a înregistrărilor de

calitate

Şef laborator:

- raspunde de efectuarea probelor de laborator conform normelor,standardelor,proiectelor prin laboratorul propriu

din dotare sau prin Laborator tert de gr.II conform contract.

- respecta indicaţiile Sefului de lot,

Şef compartiment CQ:

- CQ urmăreşte respectarea întocmai a prezentei proceduri, a proiectului de excuţie şi întocmirea

corectă a înregistrărilor de calitate pentru lucrările executate;

- urmăreşte pe linia activităţii de aprovizionare cu materiale, ca acestea să fie însoţite cu certificat de

conformitate şi buletine de analiză conform legislaţiei în vigoare;
- urmareste calitatea lucrarilor efectuate;

- intocmeste documentele necesare cartii tehnice;

Şef compartiment mecanizare – transporturi:

- asigură necesarul de maşini pentru alimentarea staţiei de betoane cu materialele necesare;

- Răspunde de întreaga activitate de reparaţii si întreţinere in vederea bunei funcţionari a Parcului auto şi
conduce direct activitatea de întreţinere si reparaţie a mijloacelor de transport;
- controlează calitatea reparaţiilor efectuate;
- urmăreşte programarea la timp, a reparaţiilor capitale;
- urmăreşte efectuarea la timp a reparaţiilor accidentale;
- urmăreşte executarea de lucrări de întreţinere periodica în vederea bunei funcţionări;
- asigură depozitarea şi păstrarea corespunzătoare a pieselor de schimb şi a materialelor aprovizionate;
- verifică gestionarea de piese, de materiale, precum şi modul de distribuire al acestora;
- respecta prevederile privind securitatea si santatea in munca, pregatirea pentru situatii de urgenta si capacitate
de raspuns, protectia mediului inconjurator;
- Şeful mecanizării răspunde de buna funcţionare a utilajelor principale şi auxiliare, a instalaţiilor şi
- mijloacelor de transport precum şi de respectarea întocmai a prevederilor din instrucţiunile de exploatare a
utilajelor şi a mijloacelor de transport folosite.
Şef staţie betoane:

– Răspunde de întreaga activitate şi buna funcţionare a Staţiei de betoane;

– Colaborează cu şef compartiment aprovizionare şi conducerea firmei pentru aprovizionarea la timp şi de calitate a
materialelor ce concură la fabricarea mixturilor asfaltice.
– Colaborează cu furnizorii de materiale pentru organizarea executării transporturilor în condiţii care să asigure rata
rentabilităţii cât mai ridicată.;
– Controlează calitatea prestaţiilor precum şi respectarea clauzelor contractuale încheiate cu furnizorii;
– Analizează eficienţa economică a utilizării capacităţii de transport şi a parcursurilor, precum şi modul de respectare
a dispoziţiilor privind tarifarea transporturilor, iniţiază măsuri pentru înlăturarea deficienţelor şi urmăreşte aplicarea
lor;
– Urmăreşte şi analizează decadal depăşirile consumurilor de combustibil şi lubrifianţi stabilind măsurile ce se impun;
urmăreşte comportarea în exploatare a anvelopelor şi rulajul acestora, făcând propuneri de casare atunci când este
cazul;
– Organizează evidenţierea scadenţei privind inspecţia tehnică periodică a parcului de vehicule rutiere din dotare şi
urmăreşte executarea acestei inspecţii;
– Asigură depozitarea şi păstrarea corespunzătoare a pieselor de schimb şi a materialelor aprovizionate;
– Verifică gestionarea de piese, de materiale, precum şi modul de distribuire al acestora;
– Colaborează cu şeful compartiment mecanizare –transport în privinţa asigurării mijloacelor de transport, reparaţiilor
şi reviziilor aferente acestora;

Personalul muncitor de execuţie(personalul de pe mijloacele mecanizate):

-Răspunde de executarea operaţiilor care le revin prin sarcinile de serviciu.

-Execută lucrările în conformitate cu prevederile procedurilor tehnice de execuţie şi instrucţiunilor de lucru specifice.

-Participă la acţiunile de instruire şi pregătire profesională, pentru însuşirea temeinică şi aplicarea întocmai a
instructiunii tehnice.

-Respectă normele de tehnica securităţii muncii generale şi specifice operaţiilor pe care le execută.

-Verifica daca cofrajele si esafodajele corespund prevederilor din proiectul de executie,

-Verifica montarea corecta a armaturilor in conformitate cu proieoctul de executie;

PROCEDURE TEHNICE DE EXECUTIE