MODERNIZARE DN 28B TARGU FRUMOS-BOTOSANI KM 0+000-KM 76+758

METODOLOGIA DE LUCRU

DRENURI

GENERALITĂŢI
Prezenta metodologie de lucru descrie modul de rezolvare al colectarii si evacuarii apei
subterane (de infiltratie) din fundatia drumurilor si strazilor, cu specificarea concreta a domeniului de aplicare,
terminologie, conditii tehnice de proiectare, executie si amplasare, precum si documentele ce se intocmesc
referitoare la calitatea lucrarilor ce se executa.

TERMINOLOGIE, DEFINITII SI ABREVIERI

Drenajul drumului - sistem pentru captarea, colectarea si evacuarea apelor de infiltratii in scopul asanarii
corpului drumului.
Camin de vizitare pentru dren - Constructia de acces pentru controlul, intretinerea si curatarea drenurilor,
amplasata pe traseul lor, la schimbari de directie sau la intersectia a doua sau mai multe drenuri.
Cap de dren- constructie ce permite scurgerea la suprafata a apelor colectate de drenuri ; serveste si pentru
controlul functionarii si intretinerii drenurilor.
Casiu - canal de profil albiat pavat, amenajat pentru scurgerea apelor meteorice de pe taluzuri si la intersectii,
piete.
Dren ventuza - dren de lungime redusa, cu rolul de a capta si evacua gravitational apa subterana sau din
izvoare.
Dren de descarcare - dren transversal drumului prevazut cu tuburi si umplutura drenanta, care colecteaza
apa adusa prin drenurile de captare, pentru a o evacua la suprafata terenului natural.
Dren longitudinal - dren amplasat sub rigola sau sant cu scopul de a intercepta si evacua apele de infiltratie
sau de a cobori nivelul apelor subterane. In cazul strazilor el se amplaseaza sub trotuar sau zona verde.
Drenuri spice - drenuri amplasate oblic fata de directia de curgere a apelor subterane, de regula sub un unghi
de 90° - 120° executate in terenuri instabile.
Dren transversal de interceptie - dren transversal executat in platforma drumului, pentru a intercepta apele
infiltrate in fundatia sau patul drumului.
Dren forat - dren executat prin forare si echipat cu tuburi perforate.
Drenuri de taluz - drenuri de mica adancime, amplasate dupa linia de cea mai mare panta a taluzurilor
debleelor la distanta de 6-18 m, unite intre ele cu drenuri in forma de unghi sau arc de cerc. Sinonim : drenuri in
arcade.
Drenare biologica - proces de eliminare a apei din teren prin intermediul vegetatiei.
Dren perfect - dren cu rigola in stratul de baza impermeabil si cu inaltimea sectiunii drenante cel putin egala
cu grosimea stratului acvifer.
Dren imperfect - dren avand rigola deasupra stratului de baza impermeabil.
Masca drenanta - Strat de material drenant executat pe taluzuri cu infiltratii sau mustiri de apa, protejate
conform STAS 2916/87, prin insamantari, brazduiri, plantatii.
Put absorbant - put umplut cu material filtrant coborat pana la un strat permeabil, in scopul evacuarii prin
infiltrare in acest strat in cantitati mici, a apelor meteorice, dupa o prealabila decantare a lor.
Put de aerisire - put executat din tuburi in corpul unui dren (in zona cu adancimea maxima), in scopul asigurarii
aerisirii naturale atat a drenului cat si a terenului din jur.

DESCRIEREA PROCESULUI
Prezenta instructiune se refera la prescriptiile de proiectare, amplasare si executie a drenurilor de
asanare a infrastructurii drumului si a zonei limitrofe acestuia. Drenurile de asanare sunt constructii ale
drumului, necesare pentru captarea, colectarea si evacuarea apelor de infiltratie, precum si pentru coborarea
nivelului panzei freatice, cand aceasta poate afecta comportarea corpului drumului. Pentru colectarea si
evacuarea apelor din fundatia drumului si strazilor se construiesc:
- drenuri transversale de acostament ;
- drenuri transversale de interceptie ;
- drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole ;
- strat drenant continuu.
Pentru asanarea drumului se construiesc :
- drenuri de adancime (drenuri longitudinale, transversale, spice, forate, etc.) ;
- drenuri de taluz ;
- masti drenante ;
Lucrarile de drenare, colectare si evacuare a apelor se prevad de proiectant pe baza datelor
hidrologice, a studiilor topografice si geotehnice intocmite conform STAS 1242/2-83; STAS 4068-1,2; STAS
1709-1,2,3-90, precum si a datelor obtinute pe teren si de la factorii interesati.
 MODERNIZARE DN 28B TARGU FRUMOS-BOTOSANI KM 0+000-KM 76+758

METODOLOGIA DE LUCRU

1. Date generale :
Colectarea si evacuarea apelor din fundatiile sistemului la drumurile publice se realizeaza prin
lucrarile mentionate in capitolul "Domeniu de aplicare" in functie de situatia platformei in profil transversal
(rambleu, debleu sau la nivelul terenului, etc.) conform STAS 6400-84 corelat cu sistemul de colectare a apelor
meteorice sau cu sistemul de drenare a apelor de infiltratie si subterane.
Pentru proiectarea constructiilor de colectare si evacuare a apelor subterane este necesar de
stiut din care categorie face parte apa subterana. Daca pamantul are numai apa peliculara, drenurile nu pot
reduce umiditatea pamantului. Rezulta ca drenurile nu sunt indicate la pamanturile argiloase, decat numai
daca circulatia apei se face prin crapaturi, si se pot aplica la cele nisipoase cu coeficient de permeabilitate
mare, care contine o cantitate mare de apa subterana gravitationala. Uneori, drenurile executate in argile, in
special la ramblee, nu numai ca nu imbunatatesc situatia, dar chiar pot avea o influenta daunatoare prin
infiltrarea apelor de suprafata in masa terasamentului.
La pamanturile argiloase se pot folosi drenurile pentru evacuarea apelor subterane, daca se
constata existenta unor lentile de nisip in masa de argila sau, cum s-a aratat mai sus, daca exista in masa de
argila crapaturi prin care circula apa subterana.
Prin evacuarea apelor subterane creste stabilitatea terasamentelor, deoarece se micsoreaza
umiditatea pamantului si deci se maresc caracteristicile fizico-mecanice (unghiul de frecare si coeziunea) si se
micsoreaza greutatea volumetrica a pamantului.
La amplasarea si stabilirea sistemului de drenaj si a tipurilor de drenuri pentru asanarea
drumurilor se va tine cont de :
- situarea platformei drumului fata de linia terenului natural (in rambleu, in debleu sau in profil
mixt).
- profilul litologic cu descrierea straturilor de teren (natura terenului, caracteristici fizico-chimice si
conditii hidrogeologice in zona).
- posibilitati de evacuare a apelor colectate in sistemul de drenaj.
- stabilitatea terenului.
Adincimea drenurilor de asanare se stabileste in functie de :
- adancimea de inghet, determinata conform STAS 6054-77;
- nivelul maxim al stratului acvifer freatic.
Pentru drumurile situate in zona de munte, adancimea se stabileste in functie de natura chimico-
mineralogica a rocilor si regimul hidrofreatic, determinate pe baza de studii geologice si hidrogeologice.
Latimea drenurilor de asanare executate in sapatura manuala, se stabileste in functie de
adancime, conform tabelului :

_____________________________________________________
Adancimea drenului in m Latimea drenului in m
H L
____________________________________________________

1,0 ... 1,5 0,6

1,5 ... 2,0 0,8
2,0 ... 4,0 1,2
____________________________________________________

In cazul drenurilor longitudinale executate mecanizat, latimea se stabileste in functie de latimea

cupei utilajului de sapat, dar minim 25 cm.
Drenurile folosite la interceptarea, colectarea si evacuarea sau coborarea nivelului apelor
subterane se vor imparti, dupa pozitia lor, in urmatoarele tipuri :
- drenuri executate sub santurile laterale ale drumului sau in apropierea acestora ;
- drenuri executate in taluzurile debleurilor, cu scopul de a le asana si stabiliza ;
- drenuri transversale executate pentru drenarea rambleelor ;
- drenuri executate sub corpul soselei pentru drenarea straturilor permeabile din fundatia
drumului ;
- drumuri executate in spatele zidurilor de sprijin.

2. Alcatuirea drenurilor :
Corpul drenului cuprinde :
1. - radier pentru colectarea si evacuarea apelor ;
2. - umplutura drenanta
3. - capac de inchidere
 MODERNIZARE DN 28B TARGU FRUMOS-BOTOSANI KM 0+000-KM 76+758

METODOLOGIA DE LUCRU

Radierul drenurilor poate fi :

- rigid
- elastic
Radierul rigid se executa in terenuri stabile, practic incompresibile, cu compresibilitate redusa sau
medie conform SR EN ISO 14688-2:2005.
Radierul elastic se executa din pamanturi cu compresibilitatea mare sau foarte mare si in
pamanturi afectate de fenomene de instabilitate.
Radierul rigid se realizeaza din beton simplu clasa Bc 5, avand o rigola la partea superioara.
Panta longitudinala a drenurilor cu radier poate fi de 0,2 - 10 %.
Colectarea si conducerea apelor in drenuri cu radier rigid, se realizeaza prin :
- rigole acoperite cu capace semirotunde cu lungimea de 25 cm, preturnate pe santier din beton
clasa Bc 7,5, avand diametrul exterior de 30 cm si montate cu interspatii de 2 mm.
- rigole acoperite cu zidarie uscata, executata manual pe radier.
- tuburi de drenaj perforate cu talpa din P.V.C., conform reglementarilor tehnice in vigoare avand
diametrul interior de 80 - 150 mm.
- tuburi de drenaj perforate, riflate din P.V.C., conform reglementarilor tehnice in vigoare cu
diametrul interior de 65 - 150 mm. Aceste tuburi se folosesc in drenuri cu adancimea de max. 2,0 m.
Accesul apei in tuburile din P.V.C. se asigura prin fante de 1,0 x 5 mm sau 1,5 x 8 mm, in numar
care sa conduca la o suprafata activa (de intrare a apei in tub) de 24 ... 50 cm2 pe un metru liniar de tub.
Radierul elastic se realizeaza :
- prin compactarea terenului din talpa sapaturii drenului in cazul drenurilor perfecte ;
- dintr-un strat de balast de 20 cm grosime in cazul drenurilor imperfecte .
Panta longitudinala a drenurilor cu radier elastic nu va depasi panta maxima admisa pentru
santuri si rigole neprotejate conform STAS 10796/2-79.
In situatia cand panta drenurilor este mai mare decat panta maxima admisibila se prevad trepte
de beton simplu clasa Bc 5.
Panta drenurilor forate se stabileste in functie de lungimea drenului cu o pierdere de panta de 1 -
2 cm/m.
Colectarea si conducerea apelor in drenuri se realizeaza prin :
- tuburi riflate tip PVC ;
Tuburile riflate din PVC, de=80,5 mm se folosesc la drenuri forate tubat.
Ele sunt invelite in geotextil recomandat prin proiect sau in lipsa acestor recomandari cu Terasin
200.
- tuburi rigide din PVC sau PE : tuburi rigide cu fante , din PVC sau PE, de= 75 mm se folosesc la
drenurile forate netubate iar tuburile rigide neperforate din PVC sau PE , de=110 mm se folosesc la intrari si
iesiri din caminele drenurilor, la capete de dren si intre chesoane ;
- tuburi de drenaj, perforate, riflate din P.V.C.
Tuburile se aseaza direct pe teren, la baza drenului, in cazul drenurilor perfecte sau pe un strat
de balast, in cazul drenurilor imperfecte.

3.Umplutura drenanta : se realizeaza din materiale granulare de diferite sorturi :

- pietris 7 - 40 mm
- balast 0 - 71 mm
- piatra sparta 25 - 60 mm
4.Geotextile
Ca filtru invers din geotextil se folosesc pentru drenuri cu o adancime de cel mult 2,0 m:
- Netesin 200
- Terasin 200
Pentru drenurile cu o adancime mai mare de 2,0 m se foloseste ca filtru invers geotextil Terasin
400.
5. Capacul de inchidere se realizeaza din :
- pereu zidit din piatra bruta sau de rau cu mortar de ciment sub forma de casiu sau rigola, STAS
10796/2-79 ;
- pereu din dale de beton simplu turnat pe loc sau din dale prefabricate, STAS 10796/2-79 ;
- dop de argila acoperit cu pamant vegetal insamantat.
Drenurile longitudinale, drenurile ventuza si de taluz se executa cu capac de inchidere, iar
drenurile transversale de interceptie se executa fara capac de inchidere.
Evacuarea apelor colectate in sistemul de drenuri de asanare se asigura prin drenuri de
evacuare.
Conducerea apelor in drenurile de evacuare se face prin tuburi netede din P.V.C. cu diametrul de
90 - 110 mm sau tuburi de canalizare din beton simplu cu sau fara talpa, avand diametrul de 200 - 300 mm.
Pentru controlul functionarii si intretinerea drenurilor se prevad camine de vizitare. Aceste camine
se amplaseaza la distante de max. 70 m intre ele, la schimbari de directie si la intersectia a doua sau mai
 MODERNIZARE DN 28B TARGU FRUMOS-BOTOSANI KM 0+000-KM 76+758

METODOLOGIA DE LUCRU

multe drenuri.
La capatul spre aval, drenurile de evacuare se prevad cu cap de dren pentru asigurarea
evacuarii apelor colectate, controlul functionarii si intretinere.
La capatul spre amonte al drenurilor se prevad puturi de aerisire(prin montarea de tuburi netede
din PVC, cu diametrul de 110 mm, prelucrate la capatul superior), in scopul de a reduce umiditatea terenului
prin ventilatie naturala.

Prescriptii de amplasare :
Amplasamentul drenurilor de asanare se stabileste pentru fiecare tip de dren, dupa cum urmeaza
:
- drenurile longitudinale se amplaseaza in lungul drumului sub rigola sant sau sub o parte a
acostamentului ;
- drenurile transversale de interceptie se amplaseaza pe sectoare de drum cu declivitati mai mari
de 4 % sub patul drumului, la 50 ... 100 m distanta intre ele si inclinare in sensul pantei, sub un unghi de circa
60o fata de axul drumului la o adancime H = 1,0 ... 1,5 m , avand rolul de a intercepta si evacua apele care
circula prin fundatia drumului ;
- drenurile ventuza se amplaseaza pe taluzurile debleelor , in scopul de a capta si evacua apele
din izvoare. Evacuarea apei se face printr-un cap de dren ;
- drenurile de taluz se compun din drenuri transversale unite cu drenuri in forma de unghi.
Drenurile transversale se amplaseaza la distanta de 6 m, iar cele in unghi pe unul sau mai multe niveluri in
functie de inaltimea taluzului;
- drenurile forate se amplaseaza pe unul sau mai multe niveluri, conform morfologiei si hidrologiei
terenului in zona. La acelasi nivel drenurile se pot dispune radial, in grupuri de 2-3 drenuri.

Prescriptii de executie :
Drenurile de asanare se pot executa prin sapare manuala, mecanica sau prin forare.
In cazul sapaturii manuale drenurile se executa pe tronsoane de 4 - 6 m lungime din aval catre
amonte, sprijinite corespunzator cu asigurare permanenta a scurgerii apelor colectate.
Tronsonul urmator se ataca numai dupa ce tronsonul precedent a fost umplut, cel putin pana la
jumatatea adancimii lui, cu corpul drenant.
In cazul executarii drenului prin sapare mecanica, este necesar sa se coordoneze saparea si
executarea corpului drenului astfel incat sa nu se tina sapatura deschisa.
In cazul drenurilor forate, forarea se face de pe o platforma amenajata corespunzator nivelurilor
zonelor ce urmeaza a fi asanate. Echiparea forajelor cu tuburi din P.V.C. sau polietilena perforate se executa
imediat dupa operatia de forare. In pamanturi stabile si cu umiditate naturala sapaturile se pot executa cu
pereti verticali, fara sprijiniri pana la adancimi de :
- 1,00 m in pamanturi plastic vartoase si nisipuri in stare indesata;
- 1,59 m in pamanturi tari.
Cand adancimea sapaturilor depaseste aceste valori, sapaturile se executa cu pereti verticali
sprijiniti sau cu taluz, in pamanturi cu umiditate naturala. De asemenea, si sapaturile in terenuri instabile se
executa la adapostul sprijinirilor. Sapaturile se semnalizeaza corespunzator.
Este interzis sa se mentina sapaturile deschise. Corpul drenurilor se executa imediat ce sapatura
a ajuns la cota prevazuta.
Pamantul rezultat din sapatura se depoziteaza provizoriu la o distanta mai mare de 0,50 m
de marginea sapaturii, iar materialele la peste 2,00 m.
Materialul granular din corpul drenului se va compacta pe masura asternerii lui, pentru a
preintampina tasari ale capacului.
Capacul realizat din dop de pamant se compacteaza in straturi de 15 - 20 cm grosime la grad de
compactare 90 - 95 %.
Pentru asigurarea functionarii corespunzatoare a drenurilor forate inainte de intrarea lor in
functiune se executa o spalare cu apa cu presiune mica. Apa se introduce in dren in mai multe reprize, cu
ajutorul unui furtun.

VERIFICAREA SI RECEPTIA LUCRARILOR :

Executia lucrarilor de drenare se va face pe baza unui proiect de executie.
Pe parcursul executiei se va verifica corespondenta dintre datele referitoare la conditiile litologice
si hidrogeologice din proiect "Eventualele modificari ce trebuie aduse proiectului din modificarea acestor
conditii, se va face numai cu avizul proiectantului.

Verificari ce trebuie efectuate inainte de inceperea lucrarilor :

Toate materialele ce se utilizeaza la executia elementelor filtrante sau drenante vor fi introduse in
lucrare numai daca in prealabil :
- s-a verificat ca sunt livrate cu certificate de calitate care sa ateste ca au caracteristici
 MODERNIZARE DN 28B TARGU FRUMOS-BOTOSANI KM 0+000-KM 76+758

METODOLOGIA DE LUCRU

corespunzatoare prevederilor din proiect ;

- s-au efectuat pe santier incercari de verificare conform prescriptiilor tehnice si cu frecventa
prescrisa ;
- se va analiza tehnologia de executie a lucrarilor si se vor aduce adaptarile necesare impuse de
conditiile locale si de dotare a satierului. Toate modificarile ce survin ca urmare a acestor adaptari vor fi vizate
de proiectantul lucrarilor.
- se verifica amplasamentul si panta liniilor de dren.
Constatarea situatiei lucrarilor ascunse cu verificarea expresa a urmatoarelor :
a) Verificarea materialului filtrat in conditii :
- de granulometrie ;
- permeabilitatea filtrului sa fie de 5 - 10 ori mai mare ca a pamantului din jurul filtrului ;
- materialul granular sa-si mentina proprietatile fizico-mecanice in conditiile terenului (Fe, Mn,
ape freatice cu reactie acida, alcalica) ;
- materialul sa nu contina substante toxice care sa inrautateasca situatia apei drenante ;
- permeabilitatea filtrului sa fie de min. 10 mm/zi.

Verificari ce trebuiesc efectuate in timpul executiei lucrarilor :

In timpul executiei se va verifica permanent :
- Pentru elementele drenante sau filtrante din material granular :
- calitatea si corespondenta cu indicatiile din proiect;
- grosimea si continuitatea stratului.

- Pentru elementele drenante sau filtrante geotextile:

- continuitatea materialului ;
- calitatea executiei imbinarilor si lipiturilor.
Se va verifica permanent respectarea tehnologiei de executie, iar controlul calitatii se va face
conform caietului de sarcini intocmit pentru lucrarea respectiva.

Verificari la receptia lucrarilor :

Receptia lucrarilor se va face pe faze de executie si va consta din:
- verificarea amplasamentului conform proiectului ;
- verificarea elementelor geometrice si a calitatii lucrarilor si corespondenta cu indicatiile din
proiect a materialelor puse in opera ;
- calitatea executiei lucrarilor.
Proiectul lucrarii va cuprinde si un program de urmarire de catre beneficiar a comportarii in timp a
lucrarilor realizate, din care sa se traga concluzii asupra functionarii elementelor drenante sau filtrante din
lucrarea respectiva.

ATRIBUTII SI RESPONSABILITATI
Directorul tehnic :
- Asigura si transmite santierelor documentatia tehnica si tehnologia de executie, precum si
prezenta instructiune, dupa un control prealabil in privinta integritatii si corelarii ei ;
- Verifica existenta, tinerea la zi, cunoasterea si aplicarea prezentei proceduri la sefii santierelor si
a loturilor;
- Verifica daca pentru lucrarile programate in executie sunt asigurate conditiile tehnice prevazute
in procedura tehnica de executie ;
- Verifica prin sondaj in santiere conformitatea lucrarilor cu documentatia de executie ;
- Numeste responsabilul tehnic cu executia la lucrare.

Seful de santier :
- Verifica documentatia de executie, procedura tehnica de lucru si instructiunile de control pe care
le transmite sefilor de loturi, organizeaza si realizeaza conditiile necesare pentru executia lucrarilor ;
- Preia impreuna cu seful de lot si responsabilul tehnic cu executia frontul de lucru si organizeaza
executia trasarii in teren ;
- Verifica inainte de inceperea lucrarilor daca documentatia si tehnologiile de executie sunt
cunoscute in totalitate (instructiuni, prescriptii speciale) la loturile subordonate, accentuand pe : clarificarea
detaliilor de executie, cerinte de calitate, existenta conditiilor tehnico-organizatorice pentru realizarea lucrarilor ;
- Asigura executarea tuturor analizelor si probelor cerute de tehnologiile de executie inainte de
inceperea lucrarilor si dupa executarea lor. Semneaza documentele de atestare a calitatii lucrarilor si solicita
organizarea receptiei;
- Verifica prin sondaj respectarea fazelor de executie si intocmirea la timp a documentelor de
atestare a calitatii lucrarilor executate;
- Convoca beneficiarul, proiectantul si IJCLPUAT pentru verificarea lucrarilor ajunse in faza
 MODERNIZARE DN 28B TARGU FRUMOS-BOTOSANI KM 0+000-KM 76+758

METODOLOGIA DE LUCRU

determinanta, cu 10 ore inainte si participa la aceasta.

Seful de lot :
- Primeste documentatia de executie, procedura tehnica de lucru si procedura de control, asigura
conditiile de executie si instruieste sefii de formatie si maistri pentru asigurarea realizarii tuturor conditiilor de
calitate;
- Preia fronturile de lucru si semneaza procesele verbale respective ;
- Organizeaza si verifica existenta materializarii trasarii in teren a lucrarii conform proiectului de
trasare ;
- Deruleaza toate operatiile prevazute in prezenta procedura, verifica impreuna cu topometru si
seful punctului de lucru instructiunea tehnica de control si PCCVI (Plan control calitate, verificari si incercari).

Responsabilul tehnic cu executia atestat :

- Deruleaza atributiunile si raspunderile ce le revin conform prevederilor din H.G. 925/95 pentru
realizartea nivelului calitatii corespunzator cerintelor din proiectele lucrarilor ;
- Participa la intocmirea proceselor verbale pentru faze de lucrari ce devin ascunse si procese-
verbale de receptie calitativa.

FORMULARE. INREGISTRARI
Inregistrarile cerute de legislatie in vigoare conform normelor:

1. Certificate de calitate pentru material.

2. Buletine de incercari - analize de laborator.
3. Note de refuz la receptia calitativa a produselor-materialelor.
4. Proces verbal de predare-primire amplasament.
5. Proces verbal de trasare.
6. Proces verbal de lucrari ascunse.
7. Proces verbal de receptie calitativa.

OFERTANT/CANDIDAT