CAIET DE SARCINI

EXECUTIE IMBRACAMINTI ASFALTICE

CAPITOLUL I
GENERALITATI

Art.1. Domeniu de aplicare

1.1.Prevederile prezentului caiet de sarcini se referă la imbrăcăminţile bituminoase
cilindrate la cald, realizate din mixtură asfaltică cu bitum neparafinos pentru drumuri.
1.2.Mixtura asfaltica utilizata la executia straturilor rutiere va indeplini conditiile de
calitate din normativul AND 605 - 2014, si va fi stabilita in functie de clasa tehnica a drumului,
zona climaterica.

Art.2. Prevederi generale

2.1.Imbracamintea asfaltica este alcatuita dintr-un strat de uzura - 4.00cm grosime –
EB16 rul 50/70 si un strat de legatura- 6.00cm grosime - EB20 leg 50/70, conform SR EN
13108 -1:2006.
2.2.La executarea lucrarilor de imbracaminti asfaltice si a lucrarilor aferente se vor
respecta prevederile din standardele si normativele in vigoare , in masura in care
completeaza si nu contravin prezentului caiet de sarcini .
Antreprenorul va asigura prin posibilitati proprii sau prin colaborari cu unitati de
specialitate efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea
prezentului caiet de sarcini .
Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea consultantului verificari
suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini .
Antreprenorul este obligat sa ia toate masurile tehnologice si organizatorice care
sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini .
Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor de executie a
lucrarilor si a rezultatelor obtinute in urma determinarilor si incercarilor .
In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini ,
consultantul poate dispune sistarea lucrarilor si luarea masurilor care se impun .
Prezentul caiet de sarcini trateaza conditiile tehnice si tehnologice pentru
imbracamintile bituminoase cilindrate, executate la cald din mixturi asfaltice preparate cu
agregate naturale si bitum neparafinos .
Mixturile asfaltice se utilizează pentru stratul de uzură (rulare), stratul de legătură
(binder), precum şi pentru stratul de bază.
Tipurile de mixturi asfaltice utilizate pentru stratul de uzura si legatura sunt de tip beton
asfaltic, mixturi asfaltice documentate in SR EN 13108-1 (simbolizate cu notatia EB – “enrobé
bitumineux’’ ).
Mixturi asfaltice pentru stratul de uzura
Nr. Clasa tehnica a Stratul de uzura
crt. drumului Tipul si simbolul mixturii asfaltice
1 III-IV Beton asfaltic : EB16 rul 50/70 (SR EN 13108-1)

Simboluri si abrevieri:
EB - betoane asfaltice (denumirea anterioara BA);
16 - dimensiunea maxima a celei mai mari granule in mm;
 rul - pentru stratul de rulare( uzura);
50/70 - clasa de bitum.

Mixturi asfaltice pentru stratul de legatura

Nr. Clasa tehnică a Stratul de legatura
crt. drumului Tipul şi simbolul mixturii asfaltice
1 III-IV Beton asfaltic deschis cu criblură: EB20 leg 50/70 (SR EN
13108-1)

Simboluri si abrevieri:
EB - betoane asfaltice deschis cu criblura (denumirea anterioara binder de criblura
BAD);
20 - dimensiunea maxima a celei mai mari granule in mm;
leg - pentru stratul de legatura;
50/70 - clasa de bitum.

Imbracamintile bituminoase din prezentul caiet de sarcini sunt de tipul betoanelor

asfaltice cilindrate, de tipul EB16 rul 50/70 si EB20 leg 50/70, prevazute a fi realizate din
mixturi asfaltice cu agregate naturale prelucrate , preparate la cald in centrale si puse in
opera mecanizat .
2.3.Lucrarile pregatitoare inainte de inceperea efectiva a lucrarilor constau in:
- asanarea zonei drumului prin indepartarea apelor de suprafata .
- curatirea terenului de frunze , crengi , iarba si buruieni .

CAPITOLUL II
NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR

Art.3. Agregate

Agregate pentru imbracaminti bituminoase.

Pentru imbracamintile bituminoase se utilizeaza un amestec de sorturi de agregate
naturale neprelucrate si prelucrate, care trebuie sa satisfaca conditiile din SR EN 13043 pentru
nisip natural sort 0-4, criblura sort, nisip de concasare sort 0-4 si filer.
Fiecare tip şi sort de agregate naturale trebuie depozitat separat în padocuri prevăzute
cu platforme betonate având pante de scurgerea apei şi pereţi despărţitori pentru evitarea
amestecării şi impurificării agregatelor.
Sitele şi ciururile de control utilizate pentru determinarea granulozităţii agregatelor
naturale au ochiuri pătrate, conform SR EN 933-2.

Criblura pentru îmbrăcăminţi bituminoase cilindrate executate la cald trebuie să fie

conform tabelului 1.
 Tabelul 1 - Cribluri utilizate la fabricarea mixturilor
asfatice
Nr.
Caracteristica determinate Conditii de calitate pentru Metode de
Crt cribluri incercare
.

4-8 8- 16-
16(12,5) 31,5(20)
1 Continutul de granule in afara sortului:
-rest pe ciurul superior (dmax), %, SR EN 933-1
1-10 ( GC 90/10)
-trecere pe ciurul inferior (dmin), %, max.
10
2 Coeficient de aplatizare, %, max. 25( A25) SR EN 933-3
3 Indice de forma, %, max. 25( SI25) SR EN 933-4
4 Continutul de impuritati – corpuri straine nu se admit vizual
5 Continut in particule fine sub 0,063 mm,
1,0(f1,0) * / 0,5(f0,5) SR EN 933-1
%, max.
6 Rezistenta la Clasa tehnica
20( LA20)
fragmentare III SR EN 1097-
coeficient LA, %, Clasa tehnica 2
25( LA25)
max. IV
7 Rezistenta la uzura Clasa tehnica
15( MDE15)
( coeficient micro- III SR EN 1097-
Deval), Clasa tehnica 1
20( MDE20)
%, max. IV
8 Sensibilitatea la inghet-dezghet, la 10
cicluri de inghet-dezghet
SR EN 1367-
-pierderea de masa (F), %, max. 2 (F2)
1
-pierderea de rezistenta (ΔSLA), %, 20
max.
9 Rezistenta la actiunea sulfatului de SR EN 1367-
6
magneziu, %, max. 2
10 Continutul de particule total sparte, %,
min.
95 (C95/1) SR EN 933-5
(pentru cribluri provenite din roci
detritice)
* agregate cu granula de max 8mm
(1)forma agregatului grosier poate fi determinată prin metoda coeficientului de aplatizare sau a

indicelui de formă
(2)rezistenta la inghet poate fi determinată prin sensibilitate la inghet dezghet sau prin

sensibilitate la actiunea sulfatului de magneziu

Nota: Agregatele vor respecta si conditia suplimentara privind continutul de granule alterate,
moi, friabile, poroase şi vacuolare, max.5%.
Determinarea se face vizual prin separarea din masa agregatului a fragmentelor de roca
alterata, moi, fiabile si vacuolare. Masa granulelor selectata astfel nu trebuie sa
depaseasca procentul de 5% din masa agregatului format din minim 150 granule pentru
fiecare sort analizat.
 Nisipul pentru îmbrăcăminţi bituminoase cilindrate executate la cald trebuie să fie
conform tabelului 2.
La mixturile asfaltice destinate stratului de uzura si la mixturile asflatice deschise pentru
stratul de legatura se foloseste nisip de concasare sau amestec de nisip de concasare cu nisip
natural.
Din amestecul total de nisipuri, nisipul natural este în proporţie de maximum:
- 25% pentru EB16 rul 50/70
- 50% pentru EB20 leg 50/70

Tabelul 2- Nisip natural utilizat la fabricarea mixturilor asfatice

Nr. Caracteristica determinate Conditii de calitate Metode de
Crt. nisipul pentru incercare
nisipul natural
Sort 0-4
1 SR EN 933-1
Continutul de granule in afara sortului:
10
-rest pe ciurul superior (dmax), %, max.
2 Granulozitate continua SR EN 933-1
3 Coeficient de neuniformitate, min. 8 *
4 Continutul de impuritati :
- corpuri straine, %, max. nu se admit SR EN 933-7 si
- continut de humus (culoarea solutiei de galben vizual
NaHO), max. SR EN 1744
5 Echivalent de nisip pe sort 0-4mm, %, min. 85 SR EN 933-8
4 Continut in particule fine sub 0,063 mm, %, 10(f10) SR EN 933-1
max.
5 Calitatea particulelor fine, ( valoarea de 2 SR EN 933-9
albastru ), max.
* Coeficientul de neuniformitate se determină cu relaţia: Un = d60/d10 unde:
d60 = diametrul ochiului sitei prin care trec 60% din masa probei analizate pentru verificarea
granulozităţii
d10 = diametrul ochiului sitei prin care trec 10% din masa probei analizate pentru verificarea
granulozităţii

Nisipul de concasare pentru îmbrăcăminţi bituminoase cilindrate executate la cald

trebuie să fie conform tabelului 3.

Tabelul 3 - Nisip de concasaj utilizat la fabricarea mixturilor asfatice

Nr. Caracteristica determinate Conditii de calitate Metode de
Crt. nisipul obtinut prin incercare
concasarea pietrei
0-4
Sort
1 10 SR EN 933-1
Continutul de granule in afara sortului:
-rest pe ciurul superior (dmax), %, max.
2 Granulozitate continua SR EN 933-1
 3 Continutul de impuritati : nu se admit vizual
- corpuri straine, %, max.
4 Continut in particule fine sub 0,063 mm, %, 10(f10) SR EN 933-1
max.
5 Calitatea particulelor fine ( valoarea de 2 SR EN 933-9
albastru), max.
Pentru un continut de particule fine mai mic de 3%, nu este necesara efectuarea unei incercari
cu albastru de metilen pentru aprecierea calitatii acestora.
Fiecare lot de agregate naturale aprovizionat va fi însoţit de Declaraţia de performanţa a
produsului. Declaratia de performanta data de producator, poate fi emisa numai daca se
indeplinesc toate cerintele introducerii produsului pe piata.
In santier, se vor efectua verificări pentru caracteristicile prevăzute în tabelele 1,2 si 3 la
fiecare lot de material aprovizionat, sau pentru maximum:
- 1000 t pentru agregate cu dimensiunea > 4 mm;
- 500 t pentru agregate cu dimensiunea ≤ 4 mm;

Art.4. Filer
Filerul utilizat pentru prepararea mixturilor asfaltice este filerul de calcar, filerul de cretă
sau filerul de var stins, conform cerintelor standardului SR EN 13043. Este interzisă utilizarea,
ca înlocuitor al filerului, a altor pulberi.

Caracteristicile fizico-mecanice ale filerului trebuie să fie conform cerinţelor prezentate în tabelul
4.

Tabel 4. Filer utilizat la fabricarea mixturilor asfaltice

Nr. Metoda de
Caracteristica Condiţii de calitate
crt. încercare
1 continut carbonat de calciu ≥ 90 % categorie cc90 SR EN 196-21
sita (mm ) treceri( %) SR EN 933-1,-
2 ....................................100 2
2 granulometrie
0,125.........................min.85
0,063 ........................min.70
3 continut de apa max.1% SR EN 1097-5
valoarea vbf g/kg SR EN 933-9
4 particule fine nocive categorie ≤ 10
vbf10

Pentru prepararea mixturilor asfaltice este filerul de calcar, filerul de creta sau filerul de
var stins, fiecare dintre acestea trebuind sa corespunda prevederilor SR EN 13043 sau STAS
539.
Fiecare lot de material aprovizionat va fi însoţit, dupa caz, de:
- declaraţia de performanţă, marcaj de conformitate CE şi certificat de conformitate a
controlului productiei in fabrica,
sau
- declaraţia de performanţă, marcaj de conformitate CE şi rapoarte de încercare(emise de
laboratoare autorizate / acreditate) prin care să se certifice calitatea materialului.
 Nu se admite folosirea altor materiale ca inlocuitor al filerului, sau al fractiunii fine
recuperate de la exhaustorul statiei de asfalt, decat in cazul in care continutul de argila
determinat prin metoda valorii de albastru, conform SR EN 933 – 9 este de maxim 2%.
Filerul se depozitează în silozuri cu încărcare pneumatică. Nu se admite folosirea filerului
aglomerat.

Art.5. Lianti
Lianţii care se utilizează la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse in prezentul caiet de
sarcini, în funcţie de tipul imbracamintei bituminoase cilindrate la cald, sunt:

Tipul îmbrăcămintei bituminoase Tipul liantului

Imbracaminte bituminoasa cu bitum Bitum neparafinos pentru drumuri,
neparafinos pentru drumuri: conform SR 12591:

- strat de uzura - tip D 50/70 – zona climaterica

- strat de legatura calda
- tip D 50/70 – zona climaterica
calda

Bitumul neparafinos pentru drumuri tip D 50/70 trebuie să îndeplinească condiţiile

prevazute de SR EN 12591+ Anexa Nationala NB ai art.30 respectiv art.31, şi o adezivitate de
minimum 80% faţă de agregatele naturale utilizate la lucrarea respectivă.
Pentru amorsare se utilizează emulsii bituminoase cationice cu rupere rapidă conform
SR 8877-1 şi SR EN 13808.
La aprovizionare se vor verifica datele din declaraţia de performanta si dupa caz
certificatul de conformitate cu performantele produsului si se vor efectua verificari ale
caracteristicilor produsului, (pentru bitum) şi (pentru emulsii bituminoase) pentru fiecare lot
aprovizionat, dar nu pentru mai mult de:
- 500 t. bitum din acelaşi sortiment;
-100 t. emulsie bituminoasă din acelaşi sortiment.
Continutul optim de liant se stabileste prin studii preliminare de laborator, de catre un
laborator de specialitate autorizat sau acreditat tinand cont de recomandarile din tabelul 5. In
cazul in care din studiul de reteta rezulta un dozaj optim de liant in afara limitelor din tabelul 5,
acesta nu va putea fi acceptat decat cu aprobarea proiectantului si a beneficiarului.
Limitele recomandate pentru efectuarea studiilor preliminare de laborator, în vederea
stabilirii conţinutului optim de liant, sunt prezentate în tabelul 5.
Tabel 5- Continutul recomandat de liant
Conţinutul de
Categoria
Nr. Tipul mixturii liant din masa
Tipul stratului tehnică a
Crt. asfaltice mixturii
drumurii
asfaltice,min. %
1 Strat de uzură EB16 rul 50/70 5,7 III - V
2 Strat de legatura EB20 leg 50/70 4,2 III - V

Art.6 Controlul calitatii materialelor inainte de anrobare

Materialele destinate mixturilor asfaltice pentru imbracamintile bituminoase se verifica in
conformitate cu prescriptiile din standardele respective .
Verificarile si determinarile se executa de laboratorul de santier si constau in
urmatoarele:
a. Criblura
Tabel 6
Nr. Caracteristica Metode de
Crt. incercare
1 Natura si caracteristicile petrografice – STAS 6200/4
mineralogice STAS 910
SR EN 932-3
2 Porozitatea aparenta la presiune STAS 6200/13
normala
3 Rezistenta la sfaramare prin SR EN 13242
compresiune in stare uscata STAS 4606
4 Rezistenta la uzura (micro-Deval) SR EN 1097-1
5 Uzura cu masina tip Los Angeles SR EN 1097-2
6 Rezistenta la slefuire prin frecare (CPA) NF P18-575 : 1990
7 Rezistenta la inghet-dezghet SR EN 1367-1
8 Rezistenta la actiunea repetata a STAS 4606
sulfatului de sodiu (Na2SO4) 5 cicluri
,%,max
9 Granulozitate SR EN 13242
SR EN 933/2
10 Forma granulelor
-coeficient de forma sau de aplatizare SR EN 933-3
11 Continut de impuritati :
-corpuri straine,%,max STAS 4606
-continut de argila VA
-fractiuni sub 0,1 mm,%,max SR EN 13242

b. Nisip natural
Tabel 7
Nr. Caracteristica Metode de
Crt. incercare
1 Natura si caracteristicile petrografice – STAS 6200/4
mineralogice STAS 910
SR EN 932-3
2 Granulozitate SR EN 933-1
3 Echivalent de nisip (EN) SR EN 933-8
Coeficient de neuniformitate Conf. tabel 2
4 Continut de impuritati :
-corpuri straine SR EN 933-7
-humus SR EN 1744
-mica libera STAS 4606
-sulfati STAS 4606
-carbune STAS 4606
-fractiuni sub 0,1 mm SR EN 13242
-fractiuni sub 0,2 mm STAS 1913/5
5 Parti levigabile STAS 4606
 6 Conditie de filtru invers SR EN 13242
7 Coeficient de permeabilitate STAS 1913/6

c. Nisip de concasare
Tabel 8
Nr. Caracteristica Metode de
Crt. incercare
1 Natura si caracteristicile petrografice – STAS 6200/4
mineralogice STAS 910
SR EN 932-3
2 Granulozitate SR EN 933-1
3 Continut de impuritati :
-corpuri straine,%,max vizual
4 Coeficient de activitate SR EN 13242

d. Filer
-finete (continutul in parti fine 0,09 mm) min .80%
-umiditate max .2%

e. Bitum
Penetratie la 25 0 C cf. SR EN 1426 si punctul de inmuiere prin metoda inel si bila cf. SR
EN 1427.
Bitumul conţinut în mixtura asfaltică prelevată pe parcursul execuţiei lucrărilor, de la
malaxor sau de la aşternere, trebuie să prezinte un punct de înmuiere IB cu maximum 9oC mai
mare decât bitumul iniţial utilizat la prepararea mixturii asfaltice respective.

Art.7 Compozitia mixturilor

Formula de compozitie, stabilita pentru fiecare categorie de mixtura, sustinuta de studiile
si incercarile efectuate impreuna cu rezultatele obtinute se supun aprobarii beneficiarului.
Caracteristicile Marshall ale mixturilor asfaltice se determină conform SR EN 12697-6 şi
SR EN 12697-34 şi vor respecta condiţiile din tabelul 9.

Tabel 9- Caracteristici fizico-mecanice determinate prin incercari pe cilindrii Marshall

Nr Tipul Tipul Catego Caracteristicile pe epruvete cilindrice tip Marshall
. mixturii bitum ria Stabilitat Indicele de Raportul Absorbţ Sensibilit
Cr asfaltice ului tehnică ea (S) la curgere (I), S/I, ia de ate la
t. a 60oC, kN, mm KN/mm apă, apa,
drumur min % vol %
ii
EB16 rul D
1 III-IV 6,5...13 1,5...4,0 1,6 1,5...5,0 min. 80
5070 50/70
EB20 leg D
2 III-IV 5,0...13 1,5...4,0 1,2 1,5...6,0 min. 80
50/70 50/70

Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se vor incadra in valorile limita din
tabele 10 si 11.
 Incercarile dinamice care se vor efectua in vederea verificarii caracteristicilor fizico-
mecanice ale mixturilor asfaltice reglementate prin normativ AND 605/ revizia 2014 sunt
urmatoarele:
 Rezistenţa la deformaţii permanente (încercarea la compresiune ciclică şi încercarea
la ornieraj) reprezentată prin:
1. Viteza de fluaj şi fluajul dinamic al mixturii asfaltice, determinate prin
încercarea la compresiune ciclică triaxială pe probe cilindrice din mixtură
asfaltică, conform SR EN 12697 - 25, metoda B;
2. Viteza de deformaţie şi adâncimea făgaşului, determinate prin încercarea de
ornieraj se realizeaza pe epruvete confecţionate în laborator conform SR EN
12697 - 33 sau prelevate prin tăiere din stratul realizat (carote), conform SR EN
12697 - 22, dispozitiv mic în aer, procedeul B;
 Rezistenţa la oboseală, determinată conform SR EN 12697 - 24, prin încercarea la
întindere indirectă pe epruvete cilindrice - anexa E, sau prin una din celelalte metode
precizate de SR EN 12697 - 24 ;
 Modulul de rigiditate, determinat prin încercarea la rigiditate a unei probe cilindrice
din mixtură asfaltică, conform SR EN 12697 - 26, anexa C;
 Volumul de goluri al mixturii asfaltice compactate, determinat pe epruvete
confecţionate la presa de compactare giratorie, conform SR EN 12697 - 31.

Tabel 10- Caracteristicile mixturilor pentru stratul de uzura determinate prin incercari
dinamice

Tipul mixturii
asfaltice
pentru stratul
Nr. de uzura/ clasa
Caracteristica
Crt. tehnica drum
EB16 rul 50/70
III - IV
1. Caracteristici pe cilindrii confectionati la presa giratorie
1.1 Caracteristici pe cilindri confecţionaţi la presa de
compactare giratorie: 6,0
-volum de goluri la 80 de giraţii, %, max
1.2 Rezistenţa la deformaţii permanente (fluaj dinamic)
-deformatia la 500C,300KPa şi 10000 impulsuri, μm/m, 30 000
max. 2,0
-viteza de deformatie la la 50oC,300KPa şi 10000
impulsuri, μm/m/cicluri, maxim
1.3. Modulul de rigiditate la 20 oC,124 ms, MPa, min 4000
2. Caracteristici pe placi confectionate in laborator sau pe carote din
imbracaminte
2.1. Rezistenta la deformatii permanente, 600C ( ornieraj )
-Viteza de deformatie la ornieraj, mm/1000 cicluri,max 0,5
-Adancimea fagasului, % din grosimea initiala a 7,0
probei,max
 Tabel 11- Caracteristicile mixturilor pentru stratul de legatura determinate prin incercari
dinamice

Tipul mixturii
asfaltice
pentru stratul
Nr. de legatura/
Caracteristica clasa tehnica
Crt.
drum
EB20 leg 50/70
III-IV
1. Caracteristici pe cilindrii confectionati la presa giratorie
1.1 Volum de goluri, la 120 giratii, % maxim 10,5
1.2 Rezistenta la deformatii permanente ( fluaj dinamic)
-deformatia la 400C, 200 KPa si 10000 impulsuri,
μm/m, maxim 30 000
-viteza de deformatie la 400C, 200 KPa si 10000 3,0
impulsuri, μm/m/ciclu, maxim
1.3. Modulul de rigiditate la 200C, 124 ms, MPa, minim 4500
1.4. Rezistenta la oboseala, proba cilindrica solicitata la
intindere indirecta:
300 000
-numar minim de cicluri pana la fisurare la 150C
2. Rezistenta la oboseala, epruvete trapezoidale sau
prismatice
100
ε6 10-6, min.

Epruvetele Marshall se vor confectiona conform specificatiilor SR EN 12697-30.

Dupa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa, beneficiarul, daca
nu are obiectiuni sau eventuale propuneri de modificare, accepta formula propusa de
antreprenor.

Art.8 Statia de preparare a mixturilor asfaltice

8.1. Stocarea si incalzirea liantului.
Statia de stocare trebuie sa dispuna de rezervoare a caror capacitate este cel putin
egala cu consumul mediu zilnic si dispune de o joja in pealabil etalonata si un dispozitiv capabil
de a incalzi liantul pana la temperatura necesara, evitand orice supraincalzire cat de mica.
8.2. Stocarea si depozitarea filerului de aport.
Cantitatea de filer de aport va trebui sa permita alimentarea statiei cel putin pentru o zi
de fabricatie.

Art.9.Fabricarea
O atentie deosebita se va acorda respectarii prevederilor privind continutul de liant si se
va urmari prin observatii vizuale ca anrobarea celor mai mari granule sa fie asigurata intr-un
mod convenabil.
Predozatoarele instalatiei trebuie reglate prin incercari astfel incat curba de granulozitate
a amestecului de agregate obtinuta sa corespunda celei calculate in laborator, in limitele de
toleranta astfel:
 Tabel 12

Abateri admise faţă de dozajul optim, în valoare absolută

31,5 +5
22,4 +5

Treceri pe sita de, mm

Agregate 16 +5
11,2 +5
8 +5
4 +4
2 +3
0,125 + 1,5
0,063 + 1,0
Bitum ± 0,2

9.2. Agregatele naturale se incalzesc in uscator, se resorteaza pe ciururile instalatiei apoi

se cantaresc conform dozajelor stabilite si se trec in malaxor unde se amesteca cu filerul rece,
dozat separat. Se introduce bitumul incalzit, dozat in prealabil si se continua amestecarea.
Temperaturile agregatelor naturale, ale bitumului si ale mixturilor asfaltice la iesirea din
malaxor se stabilesc in functie de tipul liantului folosit, conform tabel 13.
Tabel 13
Tipul Agregate Bitum Mixt.asf.la
liantului naturale iesire
din malaxor
D 50/70 140…190 150…170 140…180

9.3. Temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor trebuie reglata astfel incat, in
conditiile concrete de transport (distanta si mijloace de transport) si conditii climatice sa fie
asigurate temperaturile de asternere si compactare.

9.4. Se interzice incalzirea agregatelor naturale si a bitumului peste 190C, in scopul

evitarii modificarii caracteristicilor liantului in timpul procesului tehnologic.

CAPITOLUL III
MODUL DE PUNERE IN OPERA

Art.10.Transport
Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate se efectueaza cu autocamioanele cu
bene metalice care trebuie sa fie curatate de orice corp strain inainte de incarcare.
Art.11. Lucrari pregatitoare
11.1. Pregatirea stratului suport
Inainte de asternerea mixturii, stratul suport de fundatie trebuie bine curatat. In cazurile
in care straturile suport au un profil transversal necorespunzator sau denivelari, se vor lua
masuri de rectificare a acestora. Suprafata stratului suport trebuie sa fie uscata.
 11.2. Amorsarea
La executarea imbracamintilor bituminoase se va amorsa stratul suport cu o emulsie de
bitum cationica cu rupere rapida. Caracteristicile emulsiei trebuie sa fie de asa natura incat
ruperea sa fie efectiva inaintea asternerii mixturii bituminoase. Amorsarea se face in fata
finisorului la o distanta de 100m.
Stratul suport se va amorsa obligatoriu in urmatoarele conditii:
-strat de baza din mixtura bituminoasa peste mixturi asfaltice existente
-strat de legatura peste stratul de baza din mixtura bituminoasa
-strat de uzura peste strat de legatura, cand stratul se executa la interval mai mare de
trei zile de la executia stratului de legatura.
In functie de compactitatea stratului suport se foloseste 0.3-0.5 kg/mp material de
amorsat.
Liantul trebuie sa fie compatibil cu cel utilizat la fabricarea mixturii bituminoase .

Art.12 Asternerea
Punerea in opera a mixturilor asfaltice va trebui sa fie efectuata cu un finisor capabil de a
le repartiza fara sa produca segregarea lor,respectand profilele si grosimile fixate .
12.1.Temperatura de asternere
Asternerea mixturilor asfaltice se face la temperaturi ale stratului suport de minim 10 0C,
pe o suprafata uscata, conform AND 605/ revizia 2014.
12.1.1.Asternerea mixturilor asfaltice se efectueaza numai mecanizat, cu repartizatoare
– finisoare prevazute cu sistem incalzit de nivelare automat care asigura o precompactare. In
cazul lucrarilor executate in spatii inguste (zona casetelor) asternerea mixturilor asfaltice se
poate face manual .
12.1.2.Mixtura asfaltica trebuie asternuta continuu pe lungimea unei benzi programata a
se executa in ziua respectiva .
12.1.3.In cazul unor intreruperi accidentale care conduc la scaderea temperaturii mixturii
ramase necompactata in amplasamentul repartizatorului, pina la 120 0C, se procedeaza la
scoaterea acestui utilaj din zona de intrerupere, se compacteaza imediat suprafata nivelata si
se indeparteaza resturile de mixturi ramase in capatul benzii. Concomitent se efectueaza si
curatirea buncarului si a grinzii vibratoare a repartizatorului.
Aceasta operatie se face in afara zonelor pe care exista sau urmeaza a se asterne
mixtura asfaltica. Capatul benzii intrerupte se trateaza ca rost de lucru transversal.
12.1.4. Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la sternere si compactare, in functie de tipul
liantului, temperaturile prevazute in tabelul 14. Masurarea temperaturii va fi efectuata in masa
mixturii, in buncarul repartizatorului, cu respectarea metodologiei prezentate in SR EN 12697-
14.

Tabel 14
Temperatura
Temperatura mixturii
mixturii
Tipul asfaltice
asfaltice la
liantului la asternere ,C
asternere
min
C,
Min Inceput Sfirsit
D 50/70 140 140 110
 Mixturile bituminoase a caror temperatura este sub cea prevazuta vor fi refuzate.

12.2.Imbracamintea se va executa din beton asfaltic fin, bogat in criblura, asternut intr-un
singur strat pentru covorul asfaltic si intr-una sau mai multe treceri succesive in functie de
grosimea stratului si utilajele folosite la straturile inferioare pentru rectificari sau preluare de
denivelari. Pe suprafete mici se pot face si asterneri manuale de catre asfaltatori cu categorie
superioara, dar numai pe sectoarele in care asternerea mecanizata nu este posibila.

Art.13.Compactarea
13.1.1.La compactarea mixturilor asfaltice se aplica tehnologii corespunzatoarecare sa
asigure caracteristicile tehnice si gradul de compactare prevazute.
Gradul de compactare reprezinta raportul procentual dintre densitatea aparenta a mixturii
asfaltice compactate in strat si densitatea aparenta determinate pe epruvete Marshall
compactate in laborator din acceas mixtura asfatica.
Densitatea aparenta a mixturii asflatice din strat se poate determina pe carote prelevate
din stratul gata executat sau prin masuratori in situ cu echipamente de masurare adecvate,
omologate.
Nota: Densitatea aparenta se determina conform SR EN 12697-6.

Incercarile de laborator efectuate pentru verificarea compactarii constau in determinarea

densitatii aparente si a absortiei de apa pe placute (100x100) mm sau pe carote cilindrice cu
diamentrul de 100 mm netulburate.
Condiţiile tehnice pentru densitatea aparentă, absorbţia de apă şi gradul de compactare
al mixturilor asfaltice cuprinse în prezentul standard sunt conform tabelului 15.
Tabel 15
Densitate Absorbţie de Grad de
Tipul mixturii
Nr. Crt. aparentă, apă, compactare,
asfaltice
kg/m3, min % vol %, min
1 EB16 rul 50/70 2250 2…5 97
2 EB20 leg 50/70 2200 3…8 96

13.1.2.Pentru obtinerea gradului de compactare se determina pe un sector experimental

numarul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate, in functie de
performantele acestora, de tipul si grosimea stratului de imbracaminte .
Aceasta experimentare se face inainte de inceperea asternerii stratului in lucrare
utilizind mixturi asfaltice , preparate in conditii similare cu cele folosite in productia curenta.
Operatia de compactare a mixturilor asfaltice se realizeaza cu compactoare cu pneuri si
compactoare cu rulouri netede, prevazute cu dispozitive de vibrare adecvate, astfel incit sa se
obtina un grad de compactare de minim mentionat in tabelul 15.
Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut, numarul minim de treceri recomandat
ale compactoarelor uzuale este cel mentionat in tabelul 16.
Compactarea se executa pentru fiecare strat in parte.
 Tabel 16

Ateliere de compactare
Tipul stratului A B
Compactor cu Compactor cu Compactor cu
pneuri rulouri netede120 rulouri netede 120
160 KN KN KN
Numar de treceri minime
Strat de uzura 10 4 12
Strat de legatura 12 4 14

Suprafata stratului se va controla in permanenta, micile denivelari care apar pe suprafata

se corecteaza dupa prima trecere a rulourilor compactoare pe toata latimea.
La executia in mai multe straturi succesive asternerea si compactarea se vor efectua
separat pentru fiecare strat in parte.
Se amorseaza si rostul din marginea taiata. La asternerea stratului din banda adiacenta
se depaseste rostul cu 5-10 cm de mixtura repartizata. Acest surplus de material se impinge cu
o racleta peste mixtura proaspat asternuta astfel incat sa apara rostul.
Mixturile bituminoase a caror temperatura este sub cea prevazuta vor fi refuzate.
13.2.Dupa executarea stratului de uzura se procedeaza la inchiderea porilor suprafetei
prin badijonare, operatie realizata prin stropirea suprafetei cu emulsie cationicã cu rupere
rapidã.
Inchiderea suprafetei se aplica in mod obligatoriu in prima luna de la darea in circulatie.
13. 3.Verificarea calitatii imbracamintii asfaltice.
Pe parcursul executiei lucrarilor ,dirigintele de santier isi rezerva dreptul sa efectueze
incercari pentru a se asigura ca nu exista abateri semnificative a rezultatelor obtinute .
Verificarea mixturilor se va face din punct de vedere al dozajului de bitum si al
granulozitatii agregatelor prin retinerea a doua probe de 10kg din toata cantitatea de mixtura
ce va fi pusa in opera, precum si prelevarea a doua placi de 40 x 40cm extrase din
imbracamintea gata executata.

CAPITOLUL IV
CONDITII TEHNICE
Grosimile straturilor vor fi cele prevazute in profilul transversal tip si in profilele de lucru.
Grosimea minimă a stratului compactat (cm):
- strat de uzură = 4.0cm
- strat de legatura = 6.0cm
Elemente geometrice
La stabilirea grosimii straturilor realizate din mixturi asfaltice se va avea in vederea
asigurarea unei grosimi minime de 2,5 x dimensiunea maxima a granulei de agregat utilizata.
Nu se admit abateri in minus fata de grosimea prevazuta in proiect pentru fiecare strat.
 Tabel 17

Abateri limită locale

Nr. Condiţii de
Elemente geometrice admise la elementele
crt. admisibilitate*
geometrice
1 Grosimea minimă a stratului
Nu se admit abateri în
compactat, conform SR EN
minus faţă de grosimea
12697 - 36
prevăzută în proiect pentru
- strat de uzură 4,0 cm
fiecare strat.
- strat de legătură 6,0 cm
2 Lăţimea parţii carosabile Profil transversal
± 20 mm
proiectat
3 Profilul transversal
- în aliniament - sub formă acoperiş
± 5,0 mm faţă de cotele
- în curbe şi zone - conform STAS 863
profilului adoptat
aferente - pantă unică
- cazuri speciale
4 Profil longitudinal, în cazul
drumurilor noi ± 5,0 mm faţă de cotele
- Declivitate, % maxim profilului proiectat, cu
- DN ≤ 7% condiţia respectării pasului
- drumuri/strazi ≤ 9%* de proiectare adoptat
* conditiile de admisibilitate pentru caracteristicile straturilor strazilor se coreleza conform
art. 2.3.din Ordinul Ministrului Transporturilor nr 45/1998 publicat in MO partea I, bis, nr.
138/6.04.1998, cu modificarile si completarile ulterioare.

Abaterile in plus de la grosime nu constituie motiv de respingere la receptie .

Latimea partii carosabile va fi cea prevazuta in proiect.
Abaterile limita admise vor fi de ±50 mm.
Pantele la profil transversal si declivitatile in profil longitudinal sunt prevazute in
proiect
Abaterea limita admisa pentru panta profilului transversal este de ±2,5 mm/m .
La cotele profilului longitudinal se admit abateri locale de :
- + 2,5 cm pentru stratul de baza sau suport.
- + 1,5 cm pentru stratul de legatura si de uzura .
Denivelarea maxima admisa in lungul unei benzi sub dreptarul de 3,00 m este de
≤ 5 mm.
CAPITOLUL V
RECEPTIA LUCRARILOR
Pe parcursul executiei se vor face receptii de lucrari pe faze, pregatirea stratului
suport fiind faza de executie de lucrari la care, pe langa antreprenor si dirigintele lucrarii,
vor mai participa si proiectantul .
In urma verificarilor se incheie un proces - verbal de receptie pe faze in care se
confirma posibilitatea trecerii executiei la faza urmatoare .
Atunci cand toate lucrarile prevazute in proiect sunt complet terminate si s-au efectuat
toate verificarile prevazute in caietul de sarcini se poate face receptia preliminara pe
care antreprenorul o solicita in scris .
 Comisia de receptie examineaza lucrarile fata de prevederile proiectului privind
conditiile tehnice si de calitate ale executiei precum si constatarile consemnate pe
parcursul executiei de catre organele de control ( beneficiar , proiectant , diriginte etc. ).
In urma acestei receptii se incheie procesul - verbal de receptie preliminara.
Art 14.Receptia pe faza de executie
In cadrul receptiei pe faze de executie (receptii ale lucrarilor ce devin ascunse sau
receptii pe faza determinanta stabilite prin proiect ) se va verifica daca partea de lucrari supusa
receptiei s-a executat conform proiectului si prezentului caiet de sarcini.
Art.15 Receptia la terminarea lucrarilor
Fazele de executie cu care se incheie lucrarile in complexitatea lor la terminarea unui
obiectiv si care nu au fost supuse unor verificari consemnabile sunt in atentia comisiei de
receptie.
Receptia la terminarea lucrarilor pune in evidenta realizarea intregului volum de investitie
prevazut in proiect, incetarea activitatii de santier (exceptand remedierile pentru deficientele
constatate) si punerea in functiune.
Art.16 Receptia finala
Are loc dupa expirarea perioadei de garantie, care pentru categoriile de lucrari din
prezenta documentatie este de un an. In perioada dintre cele doua receptii, constructorul are
obligatia de a remedia toate deficientele constatate la receptia preliminara, inclusiv cele aparute
ulterior.

DOCUMENTE DE REFERINTA

ACTE NORMATIVE

Legea 10/1995 actualizata (177/2015) Privind calitatea in constructii.

HG 766/1997 Pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii

modificata si completata cu HG 675/2002 si HG 1231/2008.

Ordonanta Pentru modificarea si completarea Ordonatei Guvernului nr. 43/1997

guvernului 7/2010 privind regimul drumurilor.

Ordinul MT nr. 45/1998 Norme tehnice privind proiectarea, construirea si modernizarea

drumurilor.

Ordinul MT nr. 46/1998 Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice.

Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 publicat în MO 397/24.08.2000 Norme metodologice

privind conditiile de închidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie în vederea
executãrii de lucrãri în zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului.
REGLEMENTARI TEHNICE

AND 605/ 2014 Normativ privind realizarea mixturilor asfaltice : ‘’Mixturi asfaltice
executate la cald. Conditii tehnice privind proiectarea, prepararea si
punerea in opera’’.

AND 563:2000 Instructiuni tehnice privind metodologia de determinare a planeitatii

suprafetelor drumurilor cu ajutorul analizatorului de profil longitudinal
APL 72.

AND 565:2001 Instructiuni tehnice privind metodologia de determinare a planeitatii

suprafetelor drumurilor cu ajutorul bump integratorului B.I.

AND 592:2006 Normativ privind utilizarea materialelor geosintetice la ranforsarea

structurilor rutiere cu straturi asfaltice.

NE 022:2003 Normativ privind determinarea adezivitatii liantilor bituminosi la

agregate.

STANDARDE

SR EN 933-1 / 2012  Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale

agregatelor. Determinarea granulozităţii. Analiza
granulometrică.
SR EN 933-2 / 1998  Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale
agregatelor. Partea 2: Analiza granulometrică. Site de
control, dimensiunile nominale ale ochiurilor.
SR EN 933-3 / 2012  Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale
agregatelor. Partea 3: Determinarea formei granulelor.
Coeficient de aplatizare.
SR EN 933-4 / 2008  Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale
agregatelor. Partea 4: Determinarea formei granulelor.
Coeficient de formă.
SR EN 933-5 + A1/  Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale
2001 agregatelor. Partea 5: Determinarea procentului de suprafeţe
concasate şi sfărâmate din agregatele grosiere.
SR EN 933-7 / 2001  Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale
agregatelor. Partea 7: Determinarea conţinutului de elemente
cochiliere. Procent de cochilii în agregate.
SR EN 933-8 / 2012  Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale
agregatelor. Partea 8: Evaluarea părţilor fine. Determinarea
echivalentului de nisip.
SR EN 933-9 + A1 /  Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale
2013 agregatelor. Partea 9 - Aprecierea fineţii. Încercare cu
albastru de metilen.
SR EN 1097-1 / 2011  Încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice şi
fizice ale agregatelor. Partea 1; Determinarea rezistenţei la
uzură (micro-Deval).
SR EN 1097-2 / 2010  Încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice şi
fizice ale agregatelor. Partea 2: Metode pentru determinarea
rezistenţei la sfărâmare - Los Angeles.
SR EN 1097-6 / 2013  Încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice şi
fizice ale agregatelor. Partea 6: Determinarea masei reale şi
a coeficientului de absorbţie a apei.
SR EN 1367-1 / 2007  Încercări pentru determinarea caracteristicilor termice şi de
alterabilitate ale agregatelor. Determinarea rezistenţei la
îngheţ-dezgheţ.
SR EN 1367-2 / 2010  Încercări pentru determinarea caracteristicilor termice si de
alterabilitate ale agregatelor. Încercarea cu sulfat de
magneziu
SR EN 12591 / 2009  Bitum şi lianţi bituminoşi. Specificaţii pentru bitumuri rutiere.
SR EN 1744 + A1 /  Încercări pentru determinarea proprietăţilor chimice ale
2013 agregatelor.
SR EN 12607-1/2015  Bitum şi lianţi bituminoşi. Determinarea rezistenţei la întărire
sub efectul căldurii şi aerului. Partea 1: Metoda RTFOT
SR EN 12607-2/2015  Bitum şi lianţi bituminoşi. Determinarea rezistenţei la întărire
sub efectul căldurii şi aerului. Partea 2: Metoda TFOT
SR EN 12697-1 /  Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
2012 preparate la cald. Partea 1: Conţinut de liant solubil.
SR EN 12697-2 + A1 /  Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
2007 preparate la cald. Partea 2: Determinarea granulozităţii.
SR EN 12697-6 /  Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
2012 preparate la cald. Partea 6: Determinarea densităţii aparente
a epruvetelor bituminoase.
SR EN 12697-8 /  Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
2004 preparate la cald. Partea 8: Determinarea caracteristicilor
volumetrice ale epruvetelor bituminoase.
SR EN 12697-11 /  Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
2012 preparate la cald. Partea 11: Determinarea afinităţii dintre
agregate şi bitum
SR EN 12697-12 /  Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
2008 +C91/2009 preparate la cald. Partea 12: Determinarea sensibilităţii la
apă a epruvetelor bituminoase.
 Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
SR EN 12697-13 / preparate la cald. Partea 13: Măsurarea temperaturii
2002

SR EN 12697-17 + A1  Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice

/ 2007 preparate la cald. Partea 17: Pierderea de material a
epruvetelor din mixtură asfaltică drenantă
SR EN 12697-18 /  Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
2004 preparate la cald. Partea 18: Încercarea de scurgere a
liantului.
SR EN 12697-22 + A1  Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
/ 2007 preparate la cald. Partea 22: Încercare de ornieraj.
SR EN 12697-  Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
23/2004
 preparate la cald. Partea 23. Detetrminarea rezistentei la
tranctiune indirecta a a epruvetelor bituminoase
SR EN 12697-24 /  Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
2012 preparate la cald. Partea 24: Rezistenţa la oboseală.
SR EN 12697-25 /  Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
2006 preparate la cald. Partea 25: Încercare la compresiune
ciclică.
SR EN 12697-26 /  Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
2012 preparate la cald. Partea 26: Rigiditate.
SR EN 12697-27 /  Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
2002 preparate la cald. Partea 27: Prelevarea probelor.
SR EN 12697-29 /  Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
2003 preparate la cald. Partea 29: Determinarea dimensiunilor
epruvetelor.
SR EN 12697-30 /  Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
2012 preparate la cald. Partea 30: Confecţionarea epruvetelor cu
compactorul cu impact.
SR EN 12697-31 /  Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
2007 preparate la cald. Partea 31: Confecţionarea epruvetelor cu
presa de compactare giratorie.
SR EN 12697-33 + A1  Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
/ 2007 preparate la cald. Partea 33: Confecţionarea epruvetelor cu
compactorul cu placa.
SR EN 12697-34 /  Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
2012 preparate la cald. Partea 34: Încercarea Marshall.
SR EN 12697-36/  Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
2004 preparate la cald. Partea 36: Determinarea grosimii
imbracamintii asfaltice.
SR EN 13108-1 /  Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru materiale. Betoane
2006 +C91 / 2014 asfaltice.
SR EN 13108-5 /  Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru materiale. Beton asfaltic
2006+AC / 2008 cu conţinut ridicat de mastic.
SR EN 13108-7/  Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru materiale. Partea 7:
2006+AC / 2008 Betoane asfaltice drenante.
SR EN 13108-20 /  Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru materiale. Partea 20:
2006+AC / 2009 Procedura pentru încercarea de tip.
SR EN 13108-21 /  Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru materiale. Partea 21:
2006+AC / 2009 +C91 Controlul producţiei în fabrică.
/ 2014
SR EN 13036-1 /  Caracteristici ale suprafeţelor drumurilor şi pistelor
2010 aeroportuare. Metode de încercare. Partea 1: Măsurarea
adâncimii macrotexturii suprafeţei îmbrăcămintei prin tehnica
volumetrică a petei.
SR EN 13036-4 /  Caracteristici ale suprafeţelor drumurilor şi pistelor
2014 aeroportuare. Metode de încercare. Partea 4: Metode de
măsurare a aderenţei unei suprafeţe. Încercarea cu pendul.
SR EN 13036-7 /  Caracteristici ale suprafeţelor drumurilor şi pistelor
2004 aeroportuare. Metode de încercare. Partea 7: Măsurarea
denivelărilor straturilor de uzură ale îmbrăcăminţilor rutiere:
 încercarea cu dreptar.
SR EN 13036-8/ /  Caracteristici ale suprafeţei drumurilor şi pistelor
2009 aeroporturilor. Metode de încercare. Partea 8: Determinarea
indicilor de planeitate transversală.
SR EN 13043 / 2003 +  Agregate pentru amestecuri bituminoase şi pentru finisarea
AC / 2004 suprafeţelor utilizate în construcţia şoselelor, a aeroporturilor
şi a altor zone cu trafic.
SR EN 13808 / 2013  Bitum şi lianţi bituminoşi. Cadrul specificaţiilor pentru
emulsiile cationice de bitum.
SR EN 14023 / 2010  Bitum şi lianţi bituminoşi. Cadru pentru specificaţiile
bitumurilor modificate cu polimeri.
SR EN ISO 13473-1 /  Caracterizarea texturii îmbrăcămintei unei structuri rutiere
2004 plecând de la releveele de profil. Partea 1: Determinarea
adâncimii medii a texturii.
SR 61 / 1997  Bitum. Determinarea ductilităţii.
SR 4032-1 / 2001  Lucrări de drumuri. Terminologie.
SR 10969 / 2007  Lucrări de drumuri. Determinarea adezivităţii bitumurilor
rutiere şi a emulsiilor cationice bituminoase faţă de
agregatele naturale prin metoda spectrofotometrică.
STAS 863 / 1985  Lucrări de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor.
Prescripţii de proiectare.
CD 155 - 2001  Normativ privind determinarea starii tehnice a drumurilor
modern - aprobat prin ORDIN nr 625, din 10/23/2003 al
ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismulu, publicat
in Monitorul Oficial nr. 786 /07.11.2003.
PCC 022-2015  Procedura pentru inspecţia tehnică a echipamentelor pentru
punerea în operă a mixturilor asfaltice la lucrări de drumuri şi
aeroporturi, publicat in Monitorul Oficial nr. 341 /19.05.2015
PCC 019 -2015  Procedura de inspecţie tehnică a staţiilor pentru prepararea
mixturilor asfaltice pentru lucrări de drumuri şi aeroporturi,
publicat in Monitorul Oficial nr. 485/02.07.2015

Proiectant,

Ing. Adrian Zamta