5 VERIFICAREA PROIECTELOR,

EXPERTIZAREA PROIECTELOR, A LUCRĂRILOR ŞI A

CONSTRUCŢIILOR
ŞI
VERIFICAREA EXECUŢIEI LUCRĂRILOR

Verificarea proiectelor, expertizarea tehnică de calitate a

proiectelor, a execuţiei lucrărilor şi a construcţiilor şi
verificarea executiei lucrarilor privind respectarea
cerinţelor prevăzute de Legea 10/1995 a calitatii in
constructii reprezintă o componentă a sistemului calităţii în
construcţii, şi se efectuează de către specialişti cu activitate
în construcţii, atestaţi tehnico-profesional de către comisii
organizate de Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării
Teritoriului (Actualmente Ministerul Dezvoltarii Regionale si
Turismului), si de catre Inspectoratul de Stat in Constructii
(pentru Diriginti de santier).
Principalele acte normative:

* HGR 925/1995 pentru aprobarea Regulamentului de

verificare si expertizare tehnica de calitate a proiectelor, a
executiei lucrarilor si a constructiilor;
* Ordinul nr. 777/2003 al Ministerului Lucrărilor Publice,
Transporturilor şi Locuinţei pentru aprobarea reglementării
tehnice "Îndrumător pentru atestarea tehnico-profesională a
specialiştilor cu activitate în construcţii", modificat si
completat de Ordinul nr. 575/2006 si Ordinul nr. 357/2009;
* Ordinul ministrului lucrărilor publice şi amenajării
teritoriului nr. 77/N/1996 pentru aprobarea "Îndrumătorului
privind aplicarea prevederilor Regulamentului de verificare
şi expertizare de calitate a proiectelor, execuţiei lucrărilor şi
construcţiilor", Partea I „Verificarea tehnica de calitate a
proiectelor”.
 Prevederile sunt obligatorii pentru persoanele fizice şi juridice
din ţară şi din străinătate, care îşi desfăşoară activitatea în
domeniul construcţiilor pe teritoriul României.

Verificarea şi expertizarea tehnică de calitate a proiectelor,

execuţiei lucrărilor şi a construcţiilor se efectuează de către
specialişti atestaţi, atât la lucrările noi, cât şi la lucrările de
modernizare, modificare, transformare, consolidare, de reparaţii şi
îmbunătăţire a terenului de fundare, cu excepţia celor prevăzute la
art. 2 alin. 2 din Legea nr. 10/1995.

Construcţiile pentru organizare de şantier care, după

terminarea lucrărilor de bază, vor fi folosite în continuare drept
construcţii definitive în diferite scopuri (locuinţe, hoteluri, ateliere
etc.) se supun prevederilor actelor normative de mai sus.
 Verificarea tehnică de calitate a proiectelor

• Verificarea tehnică de calitate a proiectelor se

face de catre specialişti verificatori de
proiecte atestaţi si are ca scop realizarea
unor construcţii care să corespundă calitativ
cel puţin unor niveluri minime de performanţă
prevăzute în Legea nr. 10/1995 privind
calitatea în construcţii, cu modificările
ulterioare.

• Premiza = respectarea reglementările tehnice

în vigoare la data elaborării proiectelor.
Denumirea unor cerinte si ordinea lor au fost schimbate prin Legea nr. 123/2007, asa cum
se prezinta in tabelul de mai jos. In continuare se vor folosi ordinea si denumirile initiale
(coloana 2 din tabel), pentru a urmari mai facil corespondenta intre cerintele esentiale si
domeniile de atestare folosite inca pentru verificatorii de proiecte si experti tehnici
atestati.

Denumire cerinta/exigenta esentiala

Simbol
cerinta
1995 - 2007 2007- prezent

1 2 3

A rezistenţă şi stabilitate rezistenţă mecanică şi stabilitate

B siguranţă în exploatare securitate la incendiu

C siguranţă la foc igienă, sănătate şi mediu

D igiena, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului siguranţă în exploatare

E izolaţia termică, hidrofugă şi economia de energie protecţie împotriva zgomotului

F protecţia împotriva zgomotului economie de energie şi izolare termică

Verificarea tehnică de calitate a proiectelor se face
pentru cerinţele esentiale stabilite prin lege, diferenţiat
în funcţie de categoria de importanţă a construcţiei.

Pentru aceasta, in functie de categoria de importanta a

constructiei, proiectanţii vor preciza în proiectele pe care
le elaborează cerinţele pe care acestea trebuie să le
îndeplinească, si pentru care investitorul va trebui sa
asigura verificarea proiectului.
 Cerintele esentiale la care se verifica proiectele de constructii

Cerintele la care se verifica tehnic proiectele, pe specialitati, in functie de

categoria de importanta a constructiei, sunt precizate in Ordinul M.L.P.A.T. nr.
77/N/1996, partea I, Anexa 1, dupa cum urmeaza:
CERINTA la care se verifica
Categoria de importanta
Proiect de
a constructiei A B C D E F

Exceptionala (A) ● ● ● ● ● ●

Deosebita (B) ● ● ● ● ● ●
Constructii
Normala (C) ● ○ ○ ○ ○ ○

Redusa (D) ● ○ ○ ○ ○ ○

Exceptionala (A) ● ● ● ● ● ●

Deosebita (B) ● ● ● ● ● ●
Instalatii
Normala (C) ● ○ ○ ○ ○ ○

Redusa (D) ● ○ ○ ○ ○ ○
Observatii:

* Verificarea la cerinţa "Rezistenţă şi stabilitate" este obligatorie

pentru toate construcţiile, cu excepţia prevăzută la art. 2 alin. 2 din Lege.

* Indiferent de categoria de importanta a constructiei este

obligatorie verificarea la toate cerintele pentru:
- cladiri de locuit cu peste P+1 etaje, cladiri de
invatamant, sanatate, turism sau care adapostesc aglomerari de
persoane;
- constructii industriale in care se desfasoara procese
tehnologice sau se depoziteaza substante ce pot pune in pericol
sanatatea personalului propriu sau a colectivitatilor invecinate.

* Pentru constructiile la care respectarea uneia sau mai multor

cerinte nu este relevanta pentru asigurarea calitatii , situatie mentionata in
memoriul proiectului, nu se va face verificarea respectivelor cerinte.
* In cazul unor lucrari speciale de fundatii sau de infrastructura
(fundarea pe terenuri sensibile la înmuiere, terenuri argiloase cu
contracţii şi umflări mari, pământuri lichefiabile etc.), proiectanţii
de structuri vor prevedea în documentaţii verificarea la cerinţa
“Af”, inclusiv verificarea studiului geotehnic, acolo unde
consideră că este cazul, ori reglementarile tehnice o impun
(Normativ privind documentatiile geotehnice pentru constructii
indicativ NP 074 din 2007);

* Documentaţiile tehnice aferente investiţiilor pentru care

autoritatea competentă pentru protecţia mediului a evaluat
efectele asupra mediului şi a emis “actul administrativ” se
verifică în mod obligatoriu pentru cerinţa esenţială de calitate D
"igienă, sănătate şi mediu” (Art. 7, pct. 21 din Legea 50/1991,
cu completari si modificari ulterioare, privind autorizarea lucrarilor
de constructii);

* Documentaţiile tehnice pentru reabilitarea termică a clădirilor se

verifică în mod obligatoriu pentru cerinţa esenţială de calitate E
"economie de energie şi izolare termică" (Art. 7, pct. 23 din
Legea 50/1991, cu completari si modificari ulterioare, privind
autorizarea lucrarilor de constructii);
* In situatia in care o constructie este depistata a fi
realizata fara autorizatie de construire dar intruneste
conditiile urbanistice de integrare in cadrul construit
preexistent, autoritatea administratiei publice locale
competente poate proceda la emiterea unei autorizatii
de construire in vederea intrarii in legalitate, in
coroborare cu luarea masurilor legale care se impun,
numai in baza concluziilor unui referat de expertiza
tehnica pentru cerinta esentiala de calitate A
"rezistenta mecanica si stabilitate" privind starea
structurii de rezistenta in stadiul fizic in care se afla
constructia, precum si pentru cerinta esentiala de
calitate C "securitatea la incendiu" (Art. 56, alin. 3,
din Norme Metodologice de aplicare a Legii 50/1991
privind autorizarea lucrarilor de constructii).
Simbol Domenii/subdomenii de constructii
cerinta Simb Denumire
1 2 3
Rezistenta si stabilitate pentru constructii civile, industriale, agrozoo; energetice;
A1 telecomunicatii; miniere; edilitare si de gospodarie comunala
cu structura din beton, beton armat, zidarie, lemn
Rezistenta si stabilitate pentru constructii civile, industriale, agrozoo; energetice;
A2 telecomunicatii; miniere; edilitare si de gospodarie comunala
cu structura de rezistenta din metal, lemn
A3
Rezistenta si stabilitate pentru constructii rutiere, drumuri, piste de
A4
A aviatie; poduri; tunele
A5 Rezistenta si stabilitate pentru constructii de cai ferate
Rezistenta si stabilitate pentru constructii de porturi si platforme marine
A6
A7 Rezistenta si stabilitate pentru constructii si amenajari hidrotehnice
A8
A9 Rezistenta si stabilitate la constructii pentru imbunatatiri funciare
Rezistenta si stabilitatea terenului de fundare a constructiilor si a
Af
masivelor de pamant
Siguranta in exploatare pentru constructii civile, industriale, agrozoo,
B1
energetice; telecomunicatii; miniere
Siguranta in exploatare pentru constructii rutiere, drumuri, piste de aviatie;
B2
poduri; tunele
B3 Siguranta in exploatare pentru constructii de cai ferate
B B4 Siguranta in exploatare pentru constructii de porturi si platforme marine
B5 Siguranta in exploatare pentru constructii si amenajari hidrotehnice
B6
B7 Siguranta in exploatare la constructii pentru imbunatatiri funciare
B8
B9 Siguranta in exploatare la constructii edilitare si de gospodarie comunala
C Siguranta la foc in constructii pentru toate domeniile
D Igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului - toate domeniile
E Izolatie termica, hidrofuga si economia de energie - pentru toate domeniile
F Protectie impotriva zgomotului in constructii pentru toate domeniile
 Pentru toate cerintele si domeniile
Simbol Denumire Cuprins specialitate
specialitate
1 2 3
• instalatii sanitare interioare
• instalatii exterioare de alimentare cu apa
Is Instalatii sanitare
• instalatii exterioare de canalizare
• instalatii de stingere a incendiilor
• instalatii de incalzire
• instalatii de ventilare
It Instalatii termice
• instalatii de climatizare si frig
• instalatii de prevenire a incendiilor
• instalatii interioare de gaze naturale
• instalatii exterioare de gaze naturale
Ig Instalatii de gaze • instalatii de gaze lichefiate
• instalatii exterioare de gaze naturale cu
conducte din mase plastice
• instalatii electrice, inclusiv pentru curenti slabi
• instalatii de protectie la descarcari atmosferice
• instalatii de automatizare si semnalizare pentru
Ie Instalatii electrice instalatii termice si de gaze
• instalatii de avertizare si de prevenire a incendiilor
• instalatii de telecomunicatii si de transmitere a
informatiilor
Obiectivele urmarite la verificarea proiectelor de constructii si instalatii

CERINTA A – Rezistenta si stabilitate: Lista minimala de control

Documentatie necesara Criterii/premize pentru satisfacerea cerintei

in vederea verificarii
1. Incadrarea corecta in zona seismica;
2. Stabilirea categoriei de importanta;
3. Stabilirea claselor de importanta;
4. Preluarea datelor din studiile geotehnice;
5. Solutii de fundatii si infrastructura;
6. Solutii de protectie fata de agresiunea
solului, mediului si activitatii curente ;
Proiectul
7. Conceptia ansamblului structural si
de constructii
stabilitatea elementelor de compartimentare
inclusiv a finisajelor ;
8. Calculul ansamblului structural;
9. Calitatea materialelor structurale utilizate;
10. Rezolvarea la nivel de detaliu;
11. Completitudinea pieselor scrise si desenate;
12. Alte criterii.
CERINTA B – Siguranta in exploatare: Lista minimala de control

Documentatie necesara Criterii/premize pentru satisfacerea cerintei

in vederea verificarii
1. Masuri pentru impiedicarea alunecarii in timpul
circulatiei pe orizontala;
2. Masuri de protectie contra accidentarii la denivelari,
scari sau rampe;
3. Separarea circulatiei pietonale de circulatia
vehiculelor in interiorul incintei sau al constructiei;
4. Gabarite de trecere pentru oameni si vehicule,
inclusiv pentru accesul persoanelor cu handicap;
5. Iluminat natural si artificial interior si exterior;
6. Masuri de protectie antiefractie;
Proiectul de constructii 7. Masuri de protectie fata de elemente proeminente;
Proiectul de arhitectura 8. Masuri de protectie la arsuri produse de suprafete
fierbinti, aburi, lichide fierbinti sau corozive si
explozii;
9. Masuri de electrosecuritate;
10. Eliminarea barierelor arhitecturale pentru circulatia
libera a persoanelor cu handicap;
11. Completitudinea pieselor scrise si desenate;
12. Instructiuni pentru urmarirea comportarii in
exploatare a constructiilor pentru utilizarea in
siguranta a acestora;
CERINTA C – Siguranta la foc: Lista minimala de control

Documentatie Criterii/premize pentru satisfacerea cerintei

necesara in vederea
verificarii
1. Protectia la foc fata de vecinatati;
2. Incadrarea in categoria de incendiu a proceselor
tehnologice;
3. Gradul de rezistenta la foc al cladirii, densitatea sarcinii
termice de incendiu precum si corelarea acesteia cu
destinatia, numarul de etaje si aria construita;
4. Limitarea propagarii focului in interiorul cladirii si pe
fatade, masuri pentru evacuarea fumului si gazelor
fierbinti;
5. Asigurarea cailor de evacuare si de salvare a
Proiectul de constructii
persoanelor si realizarea masurilor constructive de
Proiectul de arhitectura
protectie la foc a cailor respective;
6. Dotarea cu autospeciale de stingere a incendiului si
mijloace de protectie si salvare;
7. Cai de acces interioare si exterioare pentru interventie
in caz de incendiu si masuri pentru securitatea
echipelor de interventie;
8. Planul de autoaparare impotriva incendiilor;
9. Completitudinea pieselor scrise si desenate;
10. Alte criterii.
CERINTA D – Igiena, sanatatea oamenilor si protectia mediului: Lista minimala de
control

Documentatie necesara Criterii/premize pentru satisfacerea cerintei

in vederea verificarii
1. Masuri pentru protectia fata de noxele din exterior;
2. Masuri pentru asigurarea calitatii aerului, functie de
destinatia spatiilor, natura activitatilor si numarul de
ocupanti (volum aer/ocupant, nr. Schimburi aer/ora,
alte sisteme de ventilare/filtrare aer;
3. Masuri pentru asigurarea calitatii finisajelor fara
degajari de noxe (formaldehida, radiatii, substante
iritante/urat mirositoare, etc);
4. Masuri pentru asigurarea conditiilor de mentinere a
igienei (curatire spatii, igiena ocupanti, etc);
5. Masuri pentru evacuarea apelor uzate din
exteriorul/interiorul constructiei fara a se afecta
Proiectul de constructii
mediul sau sanatatea ocupantilor;
Proiectul de arhitectura
6. Masuri pentru evacuarea deseurilor solide din
exteriorul/interiorul constructiei fara a se afecta
mediul sau sanatatea ocupantilor;
7. Masuri pentru impiedicarea poluarii mediului
exterior prin degajarea de noxe din interiorul
constructiei;
8. Masuri pentru asigurarea conditiilor de iluminat
natural/artificial functie de activitati pe timp de
zi/noapte;
9. Completitudinea pieselor scrise si desenate,
calitatea rezolvarilor de detaliu;
10. Alte criterii.
CERINTA E – Protectia termica, hidrofuga si economia de energie: Lista minimala
de control

Documentatie necesara Criterii/premize pentru satisfacerea cerintei

in vederea verificarii
1. Inscrierea in conditiile climatice;
2. Masuri pentru asigurarea conditiilor de mediu
interior functie de tipul de activitati si/sau numar de
ocupanti in regim de vara/iarna;
3. Masuri pentru minimizarea consumului in conditiile
asigurarii confortului utilizatorilor (termic si luminos)
energetic prin conformarea constructiei si a
elementelor de inchidere exterioara;
4. Masuri pentru evitarea aparitiei condensului la
Proiectul de constructii partea inferioara a suprafetelor exterioare si/sau a
Proiectul de arhitectura celor spre spatii cu diferente de temperatura si sau
a celor spre spatii cu diferente de
temperatura/umiditate semnificative;
5. Masuri pentru evitarea infiltratiilor de apa prin
invelitoare;
6. Masuri pentru evitarea infiltratiilor de apa din sol;
7. Completitudinea pieselor scrise si desenate,
calitatea rezolvarilor de detaliu;
8. Alte criterii.
Nu fac obiectul verificarii tratamentele acustice ale salilor cu destinatie
speciala, care raman in raspunderea proiectantului.
CERINTA F – Protectia la zgomot: Lista minimala de control

Documentatie necesara Criterii/premize pentru satisfacerea cerintei

in vederea verificarii
1. Inscrierea in conditiile de mediu;
2. Masuri pentru atenuarea zgomotelor aeriene
provenite din exteriorul spatiului considerat functie
de activitatile care se desfasoara;
3. Masuri pentru atenuarea zgomotelor de impact
provenite din exteriorul spatiului considerat functie
Proiectul de constructii de activitatile care se desfasoara;
Proiectul de arhitectura 4. Masuri pentru evitarea propagarii zgomotelor in
exteriorul constructiei pentru a nu se afecta
confortul ocupantilor din vecinatate;
5. Completitudinea pieselor scrise si desenate,
calitatea rezolvarilor de detaliu;
6. Alte criterii.
 Aspecte procedurale legate de verificarea proiectelor de
constructii si instalatii
Sunt supuse verificării tehnice:

• studiul geotehnic – atunci cand Normativul privind documentatiile

geotehnice pentru constructii indicativ NP 074 o impune (ca parte
componenta a proiectului Tehnic);
• documentaţia tehnică de proiectare necesară obţinerii autorizaţiei
de construire;
• documentaţiile tehnice (P.Th.) şi detaliile de execuţie (D.D.E.) sub
formă de planşe, breviare de calcul, caiete de sarcini, necesare
pentru constatarea respectării cerinţelor impuse de lege.

Aplicarea stampilei verificatorului de proiecte atestat pe

documentatia pentru obtinerea autorizatiei de construire
(D.T.A.C.) nu exonereaza pe investitor de a prezenta pentru
verificare documentatia in fazele mai avansate de proiectare
(P.Th. si D.D.E.). Acest lucru este confirmat si de prevederile art.
7 al Legii 50/1991 privid autorizarea executarii lucrarilor de
constructii, republicata, cu modificari si completari, care prevede
ca “executarea lucrărilor de construcţii se poate face numai pe
baza proiectului tehnic şi a detaliilor de execuţie”.
 Proiectantul, proprietarul, investitorul sau administratorul
împreună cu executantul răspund, potrivit legii, pentru
supunerea la verificare a întregului proiect şi pentru
modificările efectuate fără acceptul verificatorului tehnic,
dacă prin acestea se afectează calitatea construcţiei.
Rezulta deci ca si eventualele mici modificari ale
proiectului (stipulate prin “Dispozitii de santier”) survenite
pe parcursul executiei, trebuiesc supuse verificarii
tehnice.

În proiectul de arhitectură nu se supun verificării:

• concepţia de arhitectură,
• principiile de compoziţie,
• partiurile, soluţiile volumetrice şi estetice stabilite de
arhitect în acord cu proiectantul structurii de rezistenţă.
Obligatiile verificatorului de proiecte

• Verificatorul de proiecte atestat va efectua verificări numai pentru cerinţele

şi în specialităţile în care a fost atestat.

• Verificarea modului cum sunt coordonate intre ele diferitele parti ale
proiectului (arhitectura, structura de rezistenta, instalatii) nu intra in
atributiile verificatorului atestat. De acest lucru raspunde proiectantul, cu
exceptia urmatoarelor doua aspecte specifice verificarii la cerinta A
“Rezistenta mecanica si stabilitate” :
- compararea proiectului de rezistenta cu planurile de arhitectura,
pentru a verifica modul in care au fost determinate incarcarile de
calcul;
- corespondenta intre incarcarile de calcul considerate in
proiectarea structurii de rezistenta si cele date in tema de proiectare
de catre proiectantii tehnologi sau instalatori, insusite in prealabil de
proiectantul general

• Verificatorul de proiecte atestat va semna şi va ştampila piesele

scrise şi desenate numai în condiţiile în care documentaţia transmisă de
investitor este corespunzătoare din punct de vedere al cerinţelor stabilite în
lege.
• Verificatorul tehnic atestat nu poate ştampila (verifica) proiectele
întocmite de el sau la a căror elaborare a participat. Poate insa sa
verifice proiecte elaborate de firma din care face parte, cu conditia
sa nu fi participat la realizarea lor. Poate deasemenea acorda
consultanta pe parcursul elaborarii unui proiect.

• Verificarea unui proiect se incheie cu:

- referatul de verificare intocmit, semnat si stampilat de
verificator elaborat in urma consultarii si parcurgerii listei
minimale de control;
- stampilarea notelor de calcul si a listing-urilor de la
calculator;
- stampilarea tuturor planselor proiectului si a memoriului
tehnic (memoriu general si memorii pe specialitati).

Eventualele litigii dintre verificatorul tehnic atestat şi proiectant pot fi

rezolvate de către un expert tehnic de calitate, angajat de investitor.

Decizia expertului este obligatorie pentru ambele părţi, iar

răspunderea revine acestuia.
 Aspecte procedurale legate de atestarea verificatorilor de
proiecte

• Pot solicita atestarea ca verificatori de proiecte sau experţi tehnici

inginerii constructori, inginerii geologi, arhitecţii, inginerii de instalaţii
pentru construcţii, inginerii cu specialitatea petrol şi gaze şi inginerii cu
pregătire similară inginerilor de instalaţii pentru construcţii, cu experienţă
şi vechime în profesie;
• Inginerii constructori pot fi atestaţi pentru cerinţele de calitate A şi B, în
unul sau mai multe domenii (A1-A9, Af, B1-B9), iar pentru cerinţele C, D,
E, F pot fi atestaţi în toate domeniile;
• Arhitecţii pot fi atestaţi în aceleaşi condiţii ca şi inginerii constructori, mai
puţin la cerinţa esenţială A - rezistenţă şi stabilitate;
• Inginerii geologi pot fi atestaţi numai pentru cerinţa de calitate Af în toate
domeniile;

• Una din condiţiile de baza pe care trebuie să le îndeplinească un

specialist verificator de proiecte este de a fi desfăşurat o activitate de
proiectare ca inginer constructor, de instalaţii sau arhitect de cel puţin 8
ani în construcţii sau instalaţii aferente, în domeniul şi specialitatea
solicitate, sau 4 ani activitate în proiectare şi 8 ani vechime ca verificator
în cadrul unor organisme de stat abilitate în acest sens, precizată în
memoriul de activitate;
Expertizarea tehnică de calitate a proiectelor şi a
construcţiilor

Expertizarea tehnică de calitate este o

activitate complexă care cuprinde, după
caz, cercetări, experimentări sau încercări,
studii, relevee, analize şi evaluări
necesare pentru cunoaşterea stării
tehnice a unei construcţii existente sau
a modului în care un proiect respectă
cerinţele prevăzute de lege, în vederea
fundamentării măsurilor de intervenţie.
 Expertizarea se face de catre experţi tehnici de
calitate, atestaţi, in urmatoarele situatii:

a) rezolvarea unor situaţii care intervin la construcţiile

existente, cum ar fi:
• în cazul dezastrelor sau accidentelor datorate
fenomenelor naturale, acţiunilor umane sau activităţii
tehnologice;
• în vederea determinării, în orice stadiu, a stării tehnice
a construcţiei pentru evaluarea capacităţii ei de
satisfacere a cerinţelor conform legii;
• în vederea fundamentarii unei decizii de interventie
asupra constructiei (modificare, extindere,
transformare, reabilitare, etc);

b) rezolvarea litigiilor privind calitatea tehnică a unor

proiecte sau a execuţiei unor lucrări de construcţii.
 Expertul tehnic de calitate, atestat, va analiza, după caz:

• condiţiile de amplasament şi de exploatare a construcţiei;

• starea construcţiei care se supune expertizei tehnice de calitate;
• documentele care au stat la baza realizării construcţiei în fazele de
proiectare, execuţie şi exploatare;
• prevederile din reglementările tehnice care au stat la baza realizării
construcţiei ori a lucrarilor de constructii şi cele în vigoare la data
efectuării expertizei tehnice de calitate.

Pe baza informatiilor la care face apel, expertul tehnic atestat

elaborează raportul de expertiză tehnică de calitate cuprinzând
soluţii şi măsuri care se impun pentru fundamentarea tehnică şi
economică a deciziei de intervenţie ce se însuşeşte de către
proprietarii sau administratorii construcţiilor şi, după caz, de către
investitor.

Proiectul întocmit pe baza raportului de expertiză tehnică de calitate

trebuie însuşit de către autorul acestuia (expertul tehnic), din punct
de vedere al respectării soluţiilor şi a măsurilor propuse.
 Aspecte procedurale legate de atestarea expertilor tehnici

• Atestarea tehnico-profesională a experţilor tehnici se face pentru

aceleasi cerinţe esenţiale A, B, C, D, E, F, si domenii de
construcţii precum şi specialităţi de instalaţii, ca in cazul
verificatorilor de proiecte.

• Expertul tehnic cu calitatea trebuie să îndeplinească următoarele

condiţii:

a) să fie inginer constructor, inginer geolog, inginer de instalaţii,

inginer în specialitatea petrol şi gaze sau arhitect;
b) inginerul constructor, arhitectul şi inginerul de instalaţii trebuie
să aibă activitate în domeniul pentru care solicită atestarea şi o
vechime minimă de 14 ani în proiectare, cercetare, execuţie,
învăţământ superior, din care, obligatoriu, activitatea de
proiectare să fie de minimum 4 ani;
c) inginerul geolog trebuie să aibă activitate în domeniul
rezistenţei şi stabilităţii terenului de fundare a construcţiilor şi a
masivelor de pământ şi o vechime minimă de 14 ani în
proiectare, cercetare, execuţie, învăţământ superior, din care,
obligatoriu, activitatea de proiectare să fie de minimum 4 ani.