CURS 3.

Conceptul de sistem managerial aplicat la infrastructura de

transport terestru

Managementul lucrarilor , presupune acele actiuni de coordonare si

conducere ale proceselor necesare realizarii lor, precum si bunei functionari in
cadrul unui sector de activitate . In acest sens , activitatile manageriale presupune
existenta de cunostinte solide in domeniul de competenta , astfel incat sa poata
emite decizii corecte in ceeace priveste solutiile ce se impun a fi luate .
Prin consecinta , principalul atribut al managerului este legat de conceptia
planurilor strategice cu scopul principal de a obtine finantarea necesara derularii in
conditii optime a activitatilor din subordine .
Pentru domeniul infrastructurii rutiere , managerul trebuie sa aibe
aptitudini de coordonare a planului de lucru specific sectorului de activitate , sa
aibe capabilitati de a solicita banci de date cu istoricul activitatilor din unitatea
pe care o conduce , sa anticipeze masuri de interventie pentru rezolvarea
problemelor majore cu care se confrunta subordonatii , sa avizeze teme de
licitatii pentru lucrari , sa stie sa acceseze fonduri de finantare pentru activitatile
din zona sa de responsabilitate , sa decida asupra gestionarii proiectelor si sa fie
capabil de a optimiza activitati in vederea rentabilizarii domeniului sau de
activitate ,etc .
Principalele directii de actiune la nivelul managerului implicat in domeniul
infrastructurii trnsportului rutier , sunt legate de urmatoarele obiective ,
considerate de importanta majora :
-Managementul investitiei , autofinantarea , cresteri de capital si
metode gestiune a proiectelor ;
-Contractarea lucrarilor si legislatie in vigoare privind atribuirea
responsabilitatilor
-Banca de date a starii de degradare a drumurilor in perioada de
exploatare ;
-Interpretarea statistica a rezultatelor obtinute in teren;
-Strategii de intretinere si politici bugetare aplicate infrastructurii de
transport rutier .
In consecinta , capabilitatea managerului este strans legata de abilitatea de a
conduce procese si de a lua decizii .
Aceste calitati sunt influientate de capacitatea de analiza la nivel de sistem
de :
ADMINISTRATIE - necesitatea interventiei la nivel de zona de
competenta
- stabilirea oportunitatii interventiei

Page 1 of 11
 - gasirea resurselor necesare
PROIECTARE - studii de prefezabilitate , analiza solutiilor posibile;
-studii de fezabilitate , scenarii de costuri pe variante ;
-proiect tehnic , detalii de executie , caiete de sarcini .
EXECUTIE
-studiul de piata , analiza proiectelor la care unitatea
din subordine are capabilitati de executie ;
-analiza planului financiar al unitatii ;
-obtinerea de fonduri pentru activitatea institutiei si de
dezvoltare
-organizarea proceselor tehnologice prin proiecte specifice ;
-organizarea muncii , Programare , coordonare

La nivel de detaliu, activitatea managerului este strans legata de activitati

de coordonare si decizie, dupa o schema de genul:
> Programarea lucrarilor >>>strategii de >>> proiectare intretinere
proiect tehnic , detalii caiete de sarcini;
> Cercetarea bancilor de date - istoricul interventiilor la reteaua
rutiera din zona de competenta ;
- evolutia traficului rutier , studii de circulatie ;
- capacitate portanta reziduala ;
- evaluare periodica a starii tehnice la drumurile din raza de competenta ;
>Evaluarea tehnico-economica >>>> P.M.S ( Pavement
Management System ) >>>resurse de finantare ;
>Legislatie >>> conditii de contractare >>> responsabilitati ;
>Contractare >>> obtinerea finantarii lucrarilor >>devize proiecte ;
>Organizarea activitatilor aprobate in cadrul planului strategic ;
>Accesarea politicilor bugetare ;
>Finalizarea actului de decizie pe baza documentatiilor tehnice
avizate si a finantarii proiectului .

Organizarea si principiile functionale in RETEAUA DE DRUMURI

NATIONALE , se desfasoara dupa o schema de genul urmator :
>Din punct de vedere al administrarii exista doua forme
organizatorice :
-Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale , care administraza
drumurile clasificate ca drumuri nationale . La nivel judetean , drumurile judetene
sunt administrate de Directii Judetene de Drumuri si Poduri , iar drumurile
cominale sunt gestionate de administratiile locale .

Page 2 of 11
 -Primariile localitatilor , gestioneaza retelele stradale din zona lor de
competenta .
> Activitatile de baza la nivel de administratie , sunt legate de
urmatoarele obiective :
- Urmarirea permanenta a starii tehnice a retelei de drumuri sau de strazi in
perioada normata de exploatare ;
-Planificarea lucrarilor de investitii ;
-Contractarea prin licitatii publice a lucrarilor de interventii la retea , functie
de necesitatile aparute in exploatare .

> Prestarile de servicii specializate sunt :

- Expertizarea tehnica la nivelul retelei , pentru determinarea starii de
degradare a ficarei strazi/drum si evaluarea starii tehnice efective , precum si a
masurilor de remediere preconizate .
- Proiectarea solutilor necesare interventiei , prin analize tehnico-
economice , in vederea contractarii prin licitatii a executiei
- Constructia efectiva in teren a solutiei proiectate , de catre un
constructor acceptat pentru realizarea interventiei ;
- Activitati de consultanta , angajate de administrator pentru
urmarirea executiei si finanatarea ei pe criterii de eficienta ;
- Activitati de cercetare in slujba asigurarii performantelor solutiilor
adoptate .`
Toate aceste activitati sunt raportate la nivel de adminisrator si complectate
in Cartea Constructiei , in vederea justificarii alocarilor financiare si in vederea
determinarii istoricului interventiilor in perioada de exploatare a unui drum sau a
unei strazi.

Scopul principal al activitatilor manageriale este legat de imbunatatirea

furnizarii serviciilor catre utilizatorul drumului , tinand cont de drepturile sale de
contribuabil , de a circula pe reteaua de infrastructura de transport in conditii de
siguranta si confort .
Pentru acest deziderat , responsabilul direct este administratorul drumului in
calitatea sa de gestionar al retelei publice de infrastructura rutiera .
Principala sarcina a administratorului retelei rutiere in obligatiile
fata de contribuabil , o reprezinta urmarirea permanenta a starii tehnice a
drumurilor din raza sa de responsabilitate si de a lua masuri de remediere
a eventualelor defecte ce pot aparea in perioada de exploatare a fiecarui
drum in parte .
Astfel , administratorul de drumuri elaboreaza planuri strategice de
interventie , organizeaza licitatii pentru furnizarea serviciilor de specialitate si
Page 3 of 11
distribuie necesitatile de finantare a lucrarilor efectuate pentru scopul declarat si
anume , asigurarea circulatiei in conditii de siguranta si confort , indiferent de
variatiile conditilor de mediu .
In slujba realizarii obiectivelor administratiilor rutiere vin prestatorii
de servicii de specialitate din domeniul proiectarii si executiei . Cercetarea
si invatamantul de specialitate participa indirect la realizarea obiectivelor
administratorilor de retele de infrastructura rutiera , prin oferta de
asigurare a performantelor propuse la solutiile de aplicare a masurilor de
interventie la retea .

Activitatea manageriala , trebuie sa urmareasca si sa raspunda la doua

directii strategice de actiune ;
-Sa asigure durabilitatrea economico- sociala a retelei de drumuri
din zona sa de competenta ;
-Sa asigure guvernarea administraţiei rutiere şi strategia rutieră
sistemică

Asigurarea durabilitatii economico- sociala a retelei de drumuri din

zona sa de competent
Transporturile şi în cadrul acestora transporturile rutiere trebuie să prezinte
propriile lor contribuţii în actul general şi complex al dezvoltării.
Durabilitatea tehnică, economică, socială, ecologică şi estetică a sistemului
de infrastructură a circulaţiei, transporturilor şi traficului rutier impune un
ansamblu de măsuri de dezvoltare a reţelei rutiere, definite şi implementate printr-
un management unitar, eficient, cu finalitate sistemică concretă.
Aceste notiuni aplicabile in domeniul infrastructurii de transport rutier, fac referire
la respectarea duratelor normate de functionare proiectate si avizate de autoritati,
pentru care au fost stabilite solutii de interventii la reteaua rutiera existenta, sau la
lucrari noi de constructii de drumuri.
Durabilitatea fiind o imagine a eficientei economice in perioada de
exploatare, devine in acest mod reglementare de domeniu cu putere de lege, care
trebuie urmarita in activitatea manageriala a unui specialist si care indeplineste rolul
de raspundere pe un anumit sector din activitatea specifica din domeniul
infrastructurii de transport.

Caracteristicile Sistemului Indicatorilor Tehnici de Econonomicitate si de

Eficacitate ai activitatilor , aplicabile lucrarilor in domeniul retelor Rutiere, la
nivel national se transmit Băncii de Date Rutiere din Sistemului Integrat de
Management Rutier, următoarele:

Page 4 of 11
 - informaţiile care au ca scop fundamentarea analizelor şi deciziilor,
care sunt necesare, pertinente, exacte, complete, relaţionale, recente şi intra-
eficiente;
- pentru necesitate, pertinenţă şi completitudine, se dimensionează
judicios volumul de date al bazei de date;
- se promovează măsuri privind eliminarea erorilor de culegere,
transmitere şi prelucrare internă a datelor, asigurând organizarea retro-
informării în sistem.

Faţă de actualul mod de constituire şi funcţionare a Băncii Centrale de Date

Tehnice Rutier, la capitolul de durabilitatea a activitatilor din domeniul
infrastructurii de transport rutier.
- se propun unele dezvoltări importante legate de diversificarea
ansamblului etajat de fişiere de date; dezvoltarea bibliotecii de programe de
generare a datelor/informaţiilor/indicatorilor compuse, precum tratarea
indicatorilor istorici, şi prognozaţi; menţionarea nivelului de încredere
privind certitudinea, acurateţea şi precizia informaţiilor; realizarea accesului
public;
-interconectarea Băncii Centrale de Date Tehnice Rutier cu alte
sisteme de date în domeniu (inclusiv internaţionale), respectiv, cu alte sisteme
de date din alte ramuri economico-sociale şi din structuri economice şi
administrative regionale şi centrale, conduce la asigurarea dezvoltării
durabile sectoriale şi macrosistemice economco-sociale.

Asigurarea guvernarii administraţiei rutiere in strategia rutieră

sistemică
Acest subiect tratează modalitatea de realizare politică, economico-socială,
administrativă şi tehnică a principalelor documente de guvernare a organizării
transporturilor şi, în cadrul acestora, a dezvoltării sistemului de circulaţie
rutieră, inclusiv a infrastructurii acestuia, precum şi posibila modalitate de
operaţionalizare a actului de guvernare prin elaborarea şi executarea unei
strategii rutiere sistemice.
Sunt de analizat – şi pe marginea acestora – condiţiile în parte inadecvate a
modalităţii reale efective a definirii, analizei, proiectării, implementării, exploatării
şi dezvoltării etapizate a unei strategii rutiere evoluate, în condiţiile ştiinţifice şi
practice multidisciplinare, sistemice.
Se consideră ca necesară şi posibilă dezvoltarea componentei esenţiale a
strategiei, componenta de Sistem Integrat de Management Rutier. SIMR, prin
care se realizează efectiv conducerea integrată a acţiunilor ce privesc dezvoltarea
reţelei drumurilor publice propiu-zise.
Page 5 of 11
 În procesul de optimizare-raţionalizare a sistemelor-subsistemelor
componnte ale Strategiei-Strategiilor Rutiere, propunerea-acceptarea acţiunilor
rutiere (activităţi şi lucrări) se asigură, în general, prin alegerea dintre versiunile
modelate prin ante- şi post-simulare a strategiilor concepute. În acelaşi timp,
finalitatea strategiei rutiere sistemice implementate constituie inclusiv şi o
conexiune inversă la îmbunătăţirea politicii rutiere guvernamentale.

La nivel de exemplificare a acestui concept la nivelul de organizare a unei

ANTREPRIZE DE CONSTRUCTII, se pot aborda urmatoarele scheme
organizatorice, pe etape de lucru si de decizie a programarii lucrarilor de
aplicare a unui proiect trehnic in teren.
In aceasta directie, asa cum s-a aratat anterior, inginerul de drumuri trebuie
sa fie capabil de a analiza o solutie de construire, care sa raspunda la mai multe
intrebari legate de obiectivul necesar a fi realizat:
-care este solutia proiectata?, respectiv cunoasterea proiectului cu toate detaliile
sale de executie.
-care sunt cantitatile de lucrari care trebuiesc realizate in cadrul proiectului?
-care sunt locatiile de lucru si care este relatia de legatura intre punctele de lucru?
-care este varianta de transport materiale intre punctele de lucru?
-care sunt variantele tehnologice posibile pentru realizarea lucrarilor din cadrul
obiectivului?
-care este necesarul de mecanizare a lucrarilor?
-care este disponibilul de mecanizare pus la dispozitia lucrarii?
-care este varianta optima de mecanizare calculata conform reglementarilor tehnice
in vigoare?
-care este graficul de executie alocat din cadrul graficului de executie contractat?
-care sunt resursele financiare de care are nevoie?

MODUL 3 B
REALIZAREA GRAFICULUI MISCARII PAMANTURILOR IN
LUNGUL CAII (EPURA LALANNE)
Miscarea pamanturilor in sens longitudinal reprezinta deplasarea maselor de
pamant in lungul traseului.
Pentru executia lucrarilor de terasamente este necesar sa se cunoasca aceasta
deplasare pentru stabilirea necesarului sau prisosului de pamant pe intreg sectorul, a
utilajelor ce vor transporta cantitatile de pamant si a distantelor de transport.

Page 6 of 11
Miscarea longitudinala a pamanturilor

Pentru calculul de terasamente dat, miscarea pamanturilor in lungul drumului,

adica precizarea locurilor de utilizare a sapaturilor, a distantelor si a mijloacelor de
transport, se face conform urmatoarei scheme de lucru:

Page 7 of 11
 Ciclul sapat-transport-umplut la terasamente
Se intocmeste apoi tabelul de calcul pentru miscarea pamantului sapat catre pichetii
de umplutura, conform exemplului de mai jos

Page 8 of 11
Epura LALANNE este un grafic care are pe axa absciselor distanta dintre profile
iar pe axa ordonatelor in sens pozitiv necesar (umplutura) si in sens negativ prisos
(sapatura). Se urmareste modul in care se deplaseaza masele de pamant astfel incat
surplusul de pamant din sapatura sa ajunga in umplutura.
Aceasta se construieste odata cu tabelul de miscare a pamanturilor.
exemplu:
Se presupune, spre exemplificare, volumul P >> M si (N-O). Daca distanta de
transport este ≤ 20m, transportul se poate face prin impingere cu buldozerul. Daca
distanta de transport este > 20m, se poate impinge cu buldozerul pe sectoare de 20m
sau se incarca si se transporta cu autobasculanta, conform schemei de mai jos .

In figura care urmeaza, se prezinta modul de organizare a activitatilor in

cadrul unui Lot, cu pozitionarea Punctului de Lucru 1 dotat cu utilaje de sapat.

Acesta este pozitionat in pichetul 32, ca si organizare de lot, care necesita intr-o
varianta 1 de mecanizare o sistema de masini formata din buldozer, care realizeaza
zilnic depozite provizorii (exemplu, depozit provizoriu de pamant 1, apoi 2 etc). De
aici pamantul se poate incarca cu autoincarcator (varianta de mecanizare 1), sau cu
excavator (varianta de mecanizare 2), in autobasculante si transporta in lungul
Santierului din care face parte Lotul, la alte Santiere invecinate din cadrul
Antreprizei, sau la un Depozit de Pamant, alocat prin Contractul de Lucrari pentru
activitatile Antreprizei

Page 9 of 11
 Punctul de Lucru 2, notat cu P2 pe Epura Lalanne, in zona alocata a Lotului
mai sus mentionat, este denumit ca punct de lucru de umplutura, intrucat trebuie
sa dispuna de utilaje de sapatura si de umplutura, pentru a rezolva compensarile
de terasamente intre pichetul 36 si pichetul 76. Utilajele de sapatura se muta
periodic, conform Graficului de Executie alocat Lotului, incepand cu profilul de
sapatura 36 si 42, apoi in pichetul 63, 66 si 72. Utilajele de umplutura se muta
periodic, conform Graficului de Executie alocat Lotului in pichetii 59, pentru
compensarea terasamentelor din pichetii de sapatura 36 si 42, iar apoi in pichetii
75 si 76, pentru compensarea terasamentelor din pichetii 63,66 si 72.
Continuind exemplificarea in cadrul Santierului 2, miscarea in sens longitudinal, realizate intre Loturile
din subordine, se face astfel:
-Lotul 1 isi completeaza necesarul de 2 3566 m3 de pamant de la lotul 2
-Lotul 2 are un prisos de 96 839 m3 si completeaza necesarul de pamant al
loturilor 1, 6 si 7
-Lotul 3 are un prisos de 46 519 m3 si completeaza necesarul de pamant al
lotului 6

Page 10 of 11
 -Lotul 4 are un prisos de 6 109 m3 si completeaza necesarul de pamant al
loturilor 5 si 6
-Lotul 5 isi completeaza necesarul de 1 634 m3 de pamant de la lotul 4
-Lotul 6 isi completeaza necesarul de 66 144 m3 de pamant de la loturile 4,3
si 2
-Lotul 7 isi completeaza necesarul de 77 111 m3 de pamant de la lotul 2

Excesul de pamant de 10 787 m3 care nu a putut fi compensat nici in sens

transversal nici in sens longitudinal se transporta catre un depozit temporar de
pamant, la marginea santierului

Nota: Partea B STUDIU CAZ

Studentii AN 1 Master: la APLICATIA pentru disciplina de SISTEME MANAGERIALE,

sunt arondati unui santier, care are un SEF DE SANTIER, numit de SEFUL DE
ANTREPRIZA. Nu uitati, ca in introducere la tema de sisteme manageriale, in afara de schema

organizatorica a ANTREPRIZAEI, unde se gaseste si Santierul x, trebuie sa se prezinte si

modul de circulatie a informatiei, conform cursului din teoria generala a sistemelor. Aici,
trebuie sa se prezinte fiecare student , ca pozitie in schema piramidala a deciziei, si sa scrie
fiecare in tema lui, care sunt atributiile sefului de lot, CUM CIRCULA INFORMATIA IN
CADRUL SANTIERULUI SI MAI DEPARTE IN CADRUL ANTREPRIZEI, functie de sef de
lot (sef de santier)pe care o indeplineste in cadrul aplicatiei. In rest, trebuie sa fie descrise
etapele de lucru asa cum s-a cerut la curs.

Page 11 of 11