Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Beneficiar/Autoritatea contractanta:
ORASUL SARMASU, jud. Mureș
Proiectant general:
S.C. CONSULT CONSTRUCT S.R.L. , Sighisoara, jud. Mureș
Executant:
S.C. HM PRODUCT S.R.L. , Târgu Mureș, jud. Mureș
Realizarea unei investiții în construcții presupune implicarea mai multor părți, factori.
Aceşti factori, conform Legii nr.10/1995 privind calitatea in constructii, sunt: investitorii,
proiectanţii, verificatorii de proiecte, fabricanţii şi furnizorii de produse pentru construcţii,
executanţii, responsabilii tehnici cu execuţia, experţii tehnici, precum şi autorităţile publice şi
asociaţiile profesionale de profil.
Potrivit Legii nr. 10/1995:
- I nvestitori i sunt persoane fizice sau juridice care finanţează şi realizează investiţii sau
intervenţii la construcţiile existente în sensul legii. (art.21/Legea nr.10/1995)
- Proiectanţii de construcţii răspund de îndeplinirea următoarelor obligaţii principale
referitoare la calitatea construcţiilor:
a) precizarea prin proiect a categoriei de importanţă a construcţiei;
b) asigurarea prin proiecte şi detalii de execuţie a nivelului de calitate corespunzător
cerinţelor, cu respectarea reglementărilor tehnice şi a clauzelor contractuale;
c) prezentarea proiectelor elaborate în faţa specialiştilor verificatori de proiecte atestaţi,
stabiliţi de către investitor, precum şi soluţionarea neconformităţilor şi neconcordanţelor
semnalate;
d) elaborarea caietelor de sarcini, a instrucţiunilor tehnice privind execuţia lucrărilor,
exploatarea, întreţinerea şi reparaţiile, precum şi, după caz, a proiectelor de urmărire
privind comportarea în timp a construcţiilor. Documentaţia privind postutilizarea
construcţiilor se efectuează numai la solicitarea proprietarului;
e) stabilirea, prin proiect, a fazelor de execuţie determinate pentru lucrările aferente
cerinţelor şi participarea pe şantier la verificările de calitate legate de acestea;
f) stabilirea modului de tratare a defectelor apărute în execuţie, din vina proiectantului, la
construcţiile la care trebuie să asigure nivelul de calitate corespunzător cerinţelor, precum
şi urmărirea aplicării pe şantier a soluţiilor adoptate, după însuşirea acestora de către
specialişti verificatori de proiecte atestaţi, la cererea investitorului;
g) participarea la întocmirea cărţii tehnice a construcţiei şi la recepţia lucrărilor
executate. (art.22/Legea nr.10/1995)
- Executantul lucrărilor de construcţii are următoarele obligaţii principale:
Soluţia propusă:
Interpretarea documentaţiei
In calitate de Antreprenor ne angajam sa ne insusim intreaga documentatie pusa la
dispozitie.
Executarea lucrărilor
Orice nelămurire sau lipsa/neconcordanta de cote, cantitative de lucrări identificate in
procesul de ofertare, se va rezolva prin solicitarea asistentei Beneficiarului/Proiectantului.
Asistenta tehnica suplimentara a Proiectantului se acorda in baza unui contract cu
Executantul sau Beneficiarul, dupa caz.
Dispoziţii finale
La finalizarea execuţiei lucrărilor, fiecare vom preda Beneficiarului , in doua exemplare,
„Dosarul lucrărilor executate”, care va cuprinde: planurile detaliate de execuţie; traseele
conductelor/conductorilor, cu specificarea diametrelor si cotelor de execuţie; schema e lectrica
executata; instrucţiunile de folosire/intretinere pentru utilaje, materiale speciale, certificatele de
calitate si certificatele de conformitate ale produselor/materialelor introduse in lucrare; procesele
verbale de execuţie a lucrărilor, conform prevederilor legale in vigoare si a Programului de control
al proiectului. Lucrările se vor executa in conformitate cu graficul de execuţie aprobat de
Beneficiar.
Piese desenate in cadr ul proiectul ui
Toate piesele au fost luate la cunostinta.
M odif icari de proiect
Orice modificare a soluţiilor tehnice curpinse in proiecte vor face cu dispoziţii de şantier
emise de către Proiectant, inainte de aplicarea soluţiilor modificatoare.
Reguli de protectie a şantierului
Ca antreprenori suntem obligati la plata daunelor pentru deteriorarea prin neglijenta sau rea
voinţa a acceselor, spatiilor limitrofe desfasurarii lucrărilor sau a reţelelor edilitare existente.
Antreprenorul va lua toate masurile necesare in aplicarea proiectului. Este obligatorie protejarea
săpăturilor, in cazul ploilor abundente, in vederea evitării acumularii apelor pluviale si realizare
epuismente acestora in cazul in care inunda groapa.
Ca antreprenori vom proteja incinta şantierului cu panouri metalice si vom amplasa in locuri
Proceduri operaționale ( PO ):
“ M ODERNIZ AREA STRAZI LOR DI N ORASUL SARM ASU, JUDETUL M URES
”
1 Analiza şi tratarea produsului neconform PO1
Proceduri de proces
“ M ODERNIZ AREA STRAZI LOR DI N ORASUL SARM ASU, JUDETUL M URES
”
s
e
c
o
r
Denumire activitate / procedeu tehnologic / component
SR_##
p major
d
o
C
! ! ! Contr olul cali tativ si canti tativ al lu crar il or se va efectua pe baza Pr oiectul ui tehni c si
Programu l ui de contr ol i ntocmi t de Proiectant, vizat de organele competente (I .S.C.) si pu sa la
dispozit ie de catr e Autor it atea contractanta pr in SEA P.
Standarde
STAS 10101/0-75; 10101/0A-77; 10101/1-91; 10101/2A1-91; 10107/0-90; 3300/1-
56-02; 182-87
CD 31-2002
P 100/1-2006;
I 7-02
NGPM/1996
NSPM 79/98
MT/MI 411/1112.2000;
MI775/98;
Legea Nr.10 / 18 Ianuarie 1995, publicat în Monitorul Oficial Nr.12 / 24 Ianuarie 1995;
Hotărârea Guvernului Nr.925 / 20 Noiem brie 1995, publicat în Monitorul Oficial Nr.286 /
11 Decembrie 1995;
Ordinul M.T. nr.45/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea,
construirea şi modernizarea drumurilor;
Specificaţia tehnică privind proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor cu o
singură bandă de circulaţie în mediul rural aprobat de M.T. prin Ordinul nr.66N/1998;
Ordinului M.T. nr. 50/27.01.1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea
şi realizarea străzilor în localităţile rurale;
Ordinului M.T. nr. 603/23.10.2003 pentru aprobarea Normelor tehnice privind
proiectarea şi execuţia pietruirii drumurilor de pământ, Indicativ AND 582-2002;
Normativ privind întreţinerea şi repararea drumurilor publice Indicativ AND 554-2002
Proiectul este în concordanţă cu prevederile legislaţiei Uniunii Europene, respectiv
Directiva nr.85/337/EC amendată prin Directiva 97/11/EC privind evaluarea efectelor
anumitor proiecte publice sau private asupra mediului, precum şi cu Directiva cadru
privind deşeurile nr.75/442/EC amendată cu directiva nr.91/156/EC, transpusă prin OUG
nr.78/2000 aprobată şi modificată prin Legea nr.426/2002.
Identificarea si trasabilitatea
Conform ISO 9000:2005 trasabilitatea este capacitatea de a reg ăsi istoricul, realizarea și
amplasarea (locația) a ceea ce face obiectul unei exami nări. Dacă ne referim la produse atunci
această definiție presupune posibilitatea de a reg ăsi, dupa caz, originea materialelor,
componentelor și produselor încorporate în produsul finit, istoricul realizării produsului și/sau
amplasarea acestuia dup ă livrare. Ca urmare, un sistem de trasabilitate înregistrează şi
urmărește parcursul de producție, începând cu preluarea de la furnizori a produselor, piese lor şi
materialelor, trecând prin prelucrarea acestora şi distribuirea lor ca produse finite.
În clauza “7.5.3 – Identificare şi trasabilitate”, ISO 9001:2008 prezintă cerinţele la care
trebuie să răs pundă o organizaţie pentru a putea identifica un produs/serviciu lansat în fabrica ţie
şi pentru a asigura trasabilitatea pe tot parcursul realiz ării sale.
Relativ la cerința de identificare standardul specific ă faptul că “Atunci când este
cazul, organizaţia trebuie să identifice produsul folosind mijloace adecvate pe tot
parcursul realiz ării”. Cerința este legată de faptul că organizația trebuie să poată să identifice
stadiul unui produs în raport cu cerin țele de măsurare și monitorizare pe tot parcursul fabricației.
Referitor la trasabilitate standardul ISO 9001:2008 precizeaz ă că “atunci când trasabilitatea este
o cerinţă, organizaţia trebuie să ţină sub control indentificarea unică a produsului şi să menţină
înregistr ări”.
Din clauza 1.2 a standardului rezu ltă că orice clauză din capitolul 7 poate fi teoretic
exclusă “dacă astfel de excluderi nu afecteaz ă capacitatea organizației sau responsabilitatea sa de
a furniza un produs care să satisfacă cerințele clientului și cerințele legale și de reglementare
aplicabile”.
Deşi clauza 1.2 prevede că orice cerinţă în clauza 7 poate fi exclusă, este greu de definit
o situație în care identificarea produsului să poată fi exclusă. De identificarea produsului nu
depinde numai posibilitatea de a controla istoria de fabrica ție a unui produs dar și păstrarea
produsului atunci când este cazul. Practic, excluderea trasabilit ăţii din managementul calit ății s-ar
materializa în excluderea obligaţiei de a menţine înregistrări pe parcursul realizării
produsului cu consecințe directe în analiza managementului.
Trasabilitatea unui produs este importantă din ur mătoarele motive:
previne pierderea de sub control a produselor pe durata ciclului de fabricaţie;
facilitează separarea şi retragerea produselor defecte;
asigură prelucrarea numai a produselor sau a componentelor care
respectă s pecificaţiile, nu şi a celor neconforme;
facilitează procesul analizării defecţiunilor şi întreprinderea unor acţiuni corective;
Activităţile pot fi controlate doar dacă este clar care este starea produsului. Identificarea cla ră a
produsului poate evita neîn ţelegerile cu privire la ce sa întâmplat cu produsul şi ce urmează să se
întâmple. De exemplu, în zona de primire a unei firme de produ cţie toate materialele,
componentele, produsele etc. ar trebui să fie marcate ca urmare a inspe cţiei de primire. În
industria de servicii, această cerinţă poate avea o importanţă similară. De exemplu, un
serviciu de curierat nu poate funcţiona f ără o identificare clară a pachetelor pentru care sunt
necesare serviciile de distribuție (timpul de livrare, numărul de înregistrare, etc.)
Pentru a avea o ordine şi un control al producţiei realizate în organizaţie este absolut
necesar ă implementarea unui sistem de identificare şi trasabilitate adecvat. De asemenea acest
sistem va asigura localizarea mai facil ă a cauzelor defecţiunilor şi va contribui la micşorar ea
costurilor acţiunilor de remediere. Instituirea lui printr-o procedură formală este de obicei rezultatul
unei necesități obiective rezultate din nivelul de complexitate al proceselor de producție.
Structura şantierului
Colectivul asigurator al bunei conformari si control al procesului de executie este format din:
Incadrare cu personal / atribuţii;
- director executiv / tehnic
- Manager de proiect – inginer CFDP
- RTE in domeniul II.
- Responsabil cu controlul calitatii / Specialist CQ
- Responsabil SSM
- Inginer CFDP – sef santier
Inspectii si încercari
SC HM PRODUCT SRL prin personalul prezentat anterior va asigura toate incercarile
elementelor de constructii puse spre testare in programul de control, respectiv in Caietul de sarcini
furnizat de catre proiectantul general.
Inspectiile se vor realiza atat intern cat si extern la cererea si/sau programarea realizata de
catre proiectant in programul de control sau autoritatea contractanta (beneficiar). Soci etatea noastr a
este în relație contractuala cu Laboratoare atestate care vor efectua toate încercările necesare pe
parcur sul execuției.
Păstrarea epruvetelor din beton până la vârsta de încercare. După scoaterea din tipar se păstrează
epruveta până la începerea încercării în apă la temperatura de (20±2)°C sau într -o cameră la
(20±2)°C şi umiditate relativă ≥ 95%.
Determinarea rezistenţelor mecanice. Rezistenţa la compr esiune
Epruvetele sunt încărcate până la cedare la compresiune în maşina de încercare. Se înregistrează
sarcina maximă la care a rezistat epruveta şi se calculează rezistenţa la compresiune a betonului. Se
determină cu Presa de betoane 3000 kN cu sistem au tomat de procesare a datelor.
Determinarea rezistenţelor mecanice. Rezistenţa la întindere prin încovoiere
Epruvetele prismatice sunt supuse unui moment de încovoiere prin aplicarea unei sarcini prin
intermediul rolelor superioare şi inferioare ale cadrului de încovoiere. Sarcina maximă suportată se
înregistrează şi se calculează rezistenţa la încovoiere. Se determină cu Presa de betoane 3000 kN,
cadru pentru teste de încovoiere 150 kN cu sistem automat de procesare a datelor.
Determinarea rezistenţelor mecanice. Rezistenţa la întindere prin despicare
Epruveta de încercat este supusă unei forţe de compresiune aplicate unei zone înguste de a
lungul lungimii sale. Rezultanta forţelor de întindere ortogonale cauzează cedarea la întindere a
epruvetei.
Determinarea densităţii betonului întărit (ca atare, saturat cu apă, uscat în etuvă)
Densitatea betonului întărit se determină ca raport între masa epruvetelor în stare de
umiditate naturală, în stare saturată, în stare uscată şi volumul acestora.
Societatea noastra
NOTA: este în relaț i e contr actuala cu Laboratoare atestate care vor
efectua toate încercările necesare pe parcursul execuției.
DEFINITII / PRESCURTARI
Mijloc de masurare - un dispozitiv destinat sa faca o masurare, singur sau in asociere cu un
echipament suplimentar.
Echipament de masurare - Mijloc de masurare, software, etalon, material de referinta sau aparatura
auxiliara sau combinatii ale acestora necesare pentru a realiza un proces de masurare.
Proces de masurare - ansamblu de operatii avand ca scop determinarea valorii unei marimi.
Verificare Metrologica - actiunea de determinare a incadrarii echipamentului de masurare de lucru
in limitele de precizie admise prin standarde de stat, norme tehnice de metrologie si documentatia
tehnica a aparatului.
RESPONSABILITATI
- Responsabil Metrologie: urmarirea perioadei valabilitatii calibrarilor; raspunde de trimiterea
Echipamentelor de masurare si monitorizare pentru calibrat; verificarea datelor necesare pentru a se
constata daca a fost afectata calitatea produselor si serviciilor din cauza unor echipamente
decalibrate.
Produsele / serviciile găsite neconforme sunt oprite, identificate şi tratate astfel după caz:
- sunt etichetate sau marcate prin orice mijloc de identificare acceptabil;
- se prevăd zone speciale de depozitare sau metode de separare a produselor neconforme pentru a se
împiedica utilizarea lor.
Receptia lucrarilor
Receptia lucrarilor va fi realizata conform cerintelor ISC prin formarea unei comisii de
receptie. Receptia constructiilor constituie certificarea realizarii acestora pe baza examinarii lor
nemijlocite, in conformitate cu documentatia de executie si cu documentele cuprinse in cartea
tehnica a constructiei. Cartea tehnica a constructiei cuprinde documentatia de executie si documente
privitoare la realizarea si exploatarea acesteia. Ea se intocmeste prin grija investitorului si se preda
proprietarului constructiei, care are obligatia sa o pastreze si sa o completeze la zi; prevederile din
cartea tehnica a constructiei referitoare la exploatare sunt obligatorii pentru proprietar si utilizator.
Receptia constructiilor se face de catre investitor – proprietar, in prezenta proiectantului si a
executantului si/sau reprezentantilor de specialitate, legal desemnati de acestia.
”Receptia constituie o componenta a sistemului calitatii in constructii si este actul prin care
investitorul declara ca accepta, preia lucrarea cu sau fara rezerve si ca aceasta poate fi data in
folosinta. Prin actul de receptie se certifica faptul ca executantul si-a indeplinit obligatiile in
conformitate cu prevederile contractului si ale documentatiei de executie. ” (Monitorul Oficial nr.
193 din 07/28/1994, cap.1, art.1)
” Receptia lucrarilor de constructii de orice categorie si instalatii aferente acestora se efectueaza
atit la lucrari noi, cit si la interventiile in timp asupra constructiilor existente (reparatii capitale,
consolidari, modificari, modernizari, extinderi etc.) si se realizeaza in doua etape:
-receptia la terminarea lucrarilor;
-receptia finala la expirarea perioadei de garantie.” (Monitorul Oficial nr. 193 din
07/28/1994, cap.1, art.1)
Receptia lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente este actul prin care beneficiarul
declara ca accepta, preia lucrarea si ca aceasta poate fi data in folosinta. Prin actul de receptie se
certifica faptul ca executantul si-a indeplinit obligatiile contractuale si in conformitate cu
documentatia de executie;
Recepţia se realizează în două etape:
recepţia la terminarea lucrărilor (este obligatorie şi pentru realizarea lucrărilor în
regie proprie)
recepţia finală, la expirarea perioadei de garanţie.
Beneficiarul are obligatia sa inceapa recepţia în maximum 15 zile de la notificarea terminării
lucrărilor de către executant şi să comunice data proiectantului, executantului şi membrilor
comisiei. Receptia se poate face prin acordul partilor sau, in cazul cind partile nu ajung la un acord
pentru rezolvarea neintelegerilor ivite cu ocazia incheierii procesului-verbal de receptie, ele se pot
adresa instantei judecatoresti competente .
RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR se face de către o comisie aleasă de Beneficiar,
din care trebuie să facă parte reprezentantul administraţiei locale pe teritoriul careia este situata
constructia. Proiectantul şi executantul (sau reprezentanţii lor) nu pot face parte din comisia de
recepţie, întrucât au calitatea de invitaţi.
In cazul in care admiterea receptiei se face cu obiectii, in procesul-verbal de receptie se vor indica
in mod expres acele lipsuri care trebuie sa fie remediate. Termenele de remediere se vor conveni cu
executantul, dar ele nu vor depasi, 5 de zile calendaristice de la data receptiei daca, datorita
conditiilor climatice, nu trebuie fixat alt termen.
Dupa executarea remedierilor, executantul va cere in scris investitorului anularea obiectiilor. Daca,
in decurs de 30 de zile calendaristice de la data cererii executantului, investitorul nu anuleaza
obiectiile, se recurge la procedura de arbitraj, daca ea a fost prevazuta in contract si, in cazul
raminerii in dezacord, poate sa-l actioneze la instanta judecatoreasca competenta.
Data receptia este cea a incheierii de catre comisia de receptie a procesuluiverbal de receptie a
lucrarilor, cu sau fara obiectii. După punerea în funcţiune a obiectivului de investiţii, Beneficiarul
are obligaţia să:
regularizeze taxele datorate administraţiei publice locale, precum şi achitarea celorlalte cote
legale
obţina adeverinţa de existenţă a construcţiei (pe bază de cerere, extras de carte funciară în
original valabil 30 zile, plan parcelar întocmit de proiectant autorizat de Oficiul Naţional de
Cadastru, Copie Autorizaţie de Construcţie, proces verbal de recepţie a lucrărilor) pentru
intabulare sau obţinere autorizaţie de funcţionare – înregistrare în Cartea Funciară
declare investiţia în vederea impunerii. Declar aţia în vederea impunerii la organele
financiare teritoriale trebuie făcută la terminarea completă a lucrărilor şi nu mai târziu de 15
zile de la data expirării termenului de valabilitatea a A.C.
RECEPTIA FINALA este convocată de Beneficiar în cel mult 15 zile după expirarea perioadei de
garanţie specificată în contractul cu executantul.
La recepţia finală participă: proiectantul lucrării, executantul, comisia de recepţie şi Beneficiarul.
Comisia se întruneşte la data şi locul fixate şi examinează următoare le: procesele verbale de
recepţie de la terminarea lucrărilor; finalizarea lucrărilor cerute de „recepţia de la terminarea
lucrărilor”; referatul Beneficiarului privind comportarea construcţiilor în exploatare pe perioada de
garanţie, inclusiv viciile aferente şi remedierea lor.
Comisia de receptie poate cere, in cazuri foarte bine justificate si/sau in cazul aparitiei unor vicii,
efectuarea de incercari si expertize.
La terminarea recepţiei, comisia de recepţie finală îşi va consemna observaţiile şi conclu ziile în
procesul verbal de recepţie finală, în termen de 3 zile lucrătoare, impreuna cu recomandarea de
admitere, cu sau fara obiectii, a receptiei, de aminare sau de respingere a ei.
Perioada de garantie si post – garantie
Per ioada de garanti e a lu crar i lor de constructi i -montaj si a in stalatii lor aferente acesteia
propusa de catre subscri sa S.C. H M PRODUCT S.R.L. este 36 luni calendaristice de la
in tocmi r ea Procesul ui ver bal de r eceptie la ter min area lu crar ilor pentr u i ntr eaga lu crar e.