Sunteți pe pagina 1din 40

1

METODE SI TEHNICI DE ASIGURARE A EXIGENTELOR DE CALITATE PENTRU CONSTRUCTII

1. Sistemul calitatii in constructii Generalitati. 2. Conducerea si asigurarea calitatii in constructii. 3. Elemente de continut si metodologice ale conducerii si asigurarii calitatii in constructii. 3.1 Datele de intrare. 3.2 Elemente principale de continut. 3.2.1 3.2.2 3.2.3 3.2.4 3.2.5 3.2.6 3.2.7 3.2.8 3.2.9 Programul de asigurare a calitatii. Reglementarile tehnice in constructii. Certificarea calitatii produselor pentru constructii. Receptia constructiilor. Cartea tehnica a constructiei. Controlul de stat al calitatii in constructii. Stabilirea fazelor determinante pentru rezistenta si stabilitatea constructiilor. Verificarea tehnica de calitate a proiectelor de catre specialisti verificatori de proiecte atestati. Asigurarea calitatii executiei lucrarilor prin responsabili tehnici cu executia atestati .

3.2.10 Diriginti de santier. 3.2.11 Categorii si clase de importanta. 3.3 Documente si inregistrari. 3.4 Planuri ale calitatii. 4. Managementul calitatii in constructii din punct de vedere al familiei de standarde ISO 9001.

5. Auditurile calitatii. 6. Studiu de caz Modul de intocmire a Cartii tehnice a constructiei. 7. Concluzii.

8. Bibliografie.

1. SISTEMUL CALITATII IN CONSTRUCTII GENERALITATI


Metodele i tehnicile folosite n asigurarea calitii sunt urmtoarele: - Metodele i tehnicile de planificare a calitii. - Auditurile calitii ce au ca obiectiv identificarea nvmintelor legate de mbuntirea performanei n cadrul proiectului curent sau n proiecte viitoare. Rezultatul activitilor de asigurare a calitii este mbuntirea calitii. Aceasta include adoptarea de msuri i aciuni pentru creterea eficacitii i eficienei proiectului. Calitatea constructiilor este rezultanta totalitatii performantelor de comportare a acestora in exploatare, in scopul satisfacerii, pe intreaga durata de existenta, a exigentelor utilizatorilor si colectivitatilor. Sistemul calitatii instituit in constructii are rolul de a conduce la realizarea si exploatarea unor constructii de calitate corespunzatoare, in scopul protejarii vietii oamenilor, a bunurilor acestora, a societatii si a mediului inconjurator. Sistemul calitatii in constructii se aplica in mod diferentiat in functie de categoriile de importanta ale constructiilor, conform regulamentelor si procedurilor de aplicare a fiecarei componente a sistemului. Clasificarea in categorii de importanta a constructiilor se face in functie de complexitate, destinatie, mod de utilizare, grad de risc sub aspectul sigurantei, precum si dupa considerente economice. Pentru obtinerea unor constructii de calitate corespunzatoare sunt obligatorii realizarea si mentinerea, pe intreaga durata de existenta a constructiilor, a urmatoarelor cerinte esentiale: a) rezistenta mecanica si stabilitate; b) securitate la incendiu; c) igiena, sanatate si mediu; d) siguranta in exploatare; e) protectie impotriva zgomotului; f) economie de energie si izolare termica Modelele de asigurare a calittii constituie ansambluri selectionate de elemente si conditii corelate ale sistemului calittii, care, combinate n mod adecvat si - aplicate de ctre unittile implicate, le confer acestora aptitudinea functional sau organizatoric necesar pentru a putea rspunde cerintelor de asigurare a calittii, aferente majorittii obiectelor de constructii contractate n conditii avantajoase pentru prtile contractante.

2. CONDUCEREA SI ASIGURAREA CALITATII IN CONSTRUCTII

Conducerea si asigurarea calittii constituie o component principal a sistemului calittii n constructii si reprezint o parte semnificativ a managementului generale de conducere dintr-o unitate. Conducerea si asigurarea calittii n constructii stabilesc si transpun n fapt politica n domeniul calittii, prin activitti prestabilite si sistematice, destinate s previn noncalitatea, s asigure realizarea, atestarea si garantarea calittii cerute prin reglementri tehnice si clauze contractuale, n conditii rationale de cost si termen, si s ofere ncredere n capacitatea agentului economic sau a persoanei juridice respective. Modelele de asigurare a calittii constituie ansambluri selectionate de elemente si conditii corelate ale sistemului calittii, care, combinate n mod adecvat si - aplicate de ctre unittile implicate, le confer acestora aptitudinea functional sau organizatoric necesar pentru a putea rspunde cerintelor de asigurare a calittii, aferente majorittii obiectelor de constructii contractate n conditii avantajoase pentru prtile contractante. Sistemul calitatii in constructii reprezinta ansamblul de structuri organizatorice, responsabilitati, regulamente, proceduri si mijloace, care concura la realizarea calitatii constructiilor in toate etapele de concepere, realizare, exploatare si postutilizare a acestora. Sistemul calitatii in constructii se compune din: a) reglementarile tehnice in constructii - care se stabilesc prin regulamente i proceduri i care au ca obiect concepia, calculul, alctuirea, execuia i exploatarea construciilor; b) calitatea produselor folosite la realizarea constructiilor - se certific de ctre productor. Nu se folosesc produse fr certificarea calitii; c) agrementele tehnice pentru noi produse si procedee care stabilesc aptitudinea de utilizare, condiiile de fabricaie, de transport, de depozitare, de punere n oper i de ntreinere a lor; d) verificarea proiectelor, a executiei lucrarilor si expertizarea proiectelor si a constructiilor; Proiectele se verific obligatoriu de ctre specialiti verificatori de proiecte atestai (alii dect cei ce au elaborat proiectul). Execuia este verificat de investitori prin dirigini de specialitate iar expertizele tehnice ale proiectelor i construciilor se efectueaz numai de ctre experi tehnici autorizai. e) conducerea si asigurarea calitatii in constructii constituie o obligaie ce revine tuturor factorilor ce particip la conceperea, realizarea i exploatarea construciilor i se materializeaz ntr-un sistem propriu fiecrui factor; f) autorizarea si acreditarea laboratoarelor de analize si incercari in activitatea de constructii se fac conform prevederilor legale; g) activitatea metrologica n construcii urmrete asigurarea, etalonarea, verificarea i meninerea n stare de funcionare a mijloacelor de msurare i control necesare; h) receptia constructiilor urmrete certificarea realizrii acestora conform cu documentaia de execuie i cu cartea tehnic a construciei n care se nscriu date referitoare la realizarea i exploatarea construciei. Se ntocmete prin grija investitorului i se pred proprietarului care are sarcina s o completeze la zi;

i) comportarea in exploatare si interventiile in timp se nscriu n cartea tehnic. Interveniile (reconstruire, consolidare, transformare, extindere, reparaii) se fac numai pe baza unui proiect avizat de proiectantul iniial al cldirii sau de un expert tehnic avizat; j) postutilizarea constructiilor se refer la activitile de dezafectare, demontare i demolare a construciilor, de recondiionare i de refolosire a elementelor i produselor recuperabile, precum i de reciclare a deeurilor cu asigurarea proteciei mediului potrivit legii; k) controlul de stat al calitatii in constructii se exercit de ctre Inspectoratul de Stat in Constructii care urmrete aplicarea unitar a prevederilor legale privind calitatea construciilor la nivelul ntregii ri. Dintre componentele sistemului calitii n construcii doar conducerea i asigurarea calitii n construcii cade integral n sarcina constructorului.

3. ELEMENTE DE CONTINUT SI METODOLOGICE ALE CONDUCERII SI ASIGURARII CALITATII IN CONSTRUCTII


Conducerea si asigurarea calittii n constructii comport stabilirea urmtoarelor elemente principale: a. datele de intrare; b. elementele principale de continut; c. documente si inregistrari; d. planuri ale calitatii; e. cartea tehnica a constructiei. 3.1. Datele de intrare Datele de intrare pentru conducerea si asigurarea calittii n constructii sunt concretizate prin: a) documente privind obiectul de activitate, organizarea si resursele agentului economic sau ale persoanei juridice respective; b) documentele privind cerintele de calitate ale clientilor, precum si cele prevzute n reglementrile tehnice aplicabile documente contractuale, documentatia tehnic de proiectare. Detalierea si explicitarea nivelului de calitate privind cerintele mentionate trebuie asigurate n vederea stabilirii datelor de intrare. 3.2. Elementele principale de continut Conducerea si asigurarea calittii n constructii cuprind urmtoarele elemente principale de continut: - programul de asigurare a calittii; - organizarea aferent sistemului;

- conditiile referitoare la sistemul calittii, aplicabile. Aceste elemente se elaboreaz, se aplic si se actualizeaz continuu de ctre organizatii. 3.2.1. Programul de asigurare a calittii stabileste dispozitiile specifice, directoare pentru definirea si obtinerea calittii, preciznd obiectivele, regulile de operare, resursele si secventele activittilor legate de calitate. Acest program poate fi elaborat si aplicat de catre organizatii att cu referire la elementele interne ale conducerii si asigurrii calittii politic, conducere, strategie, organizare , ct si pentru asigurarea extern a calittii, potrivit contractelor ncheiate ntre prti, precum si pentru evaluarea de ctre o secund parte client sau certificarea, printr-o tert parte organism de certificare , a conducerii si asigurrii calittii, aplicate. Programul de asigurare a calittii este concretizat prin urmtoarele documente principale: a) manualul calittii, care poate diferi n ceea ce priveste gradul de detaliere si formatul, pentru a corespunde necesittilor organizatiilor. Acesta poate fi alctuit din mai multe documente si de denumeste generic, manual de management al calittii; b) proceduri, care sunt: - procedurile sistemului, care detaliaz conditiile referitoare la sistemul calittii; - procedurile de proces; - procedurile tehnice de executie; - planurile calitatii; - planurile de control al calittii ( PCCVI ). n anumite cazuri mai deosebite lucrri de investitii-constructii importante, utilizare de produse noi sau procese si procedee de executie speciale beneficiarii investitori pot solicita, prin contract, elaborarea si aplicarea de ctre furnizorii de produse sau de ctre constructorii executanti de lucrri a unor planuri ale calittii, pentru acele cazuri. Planurile calittii se stabilesc n concordant cu programele de asigurare a calittii ale beneficiarilor si n corelare cu manualele si cu procedurile privind calitatea ale furnizorilor sau ale executantilor respectivi. Organizarea aferent conducerii si asigurrii calittii n constructii, integrat n sistemul general de organizare si functionare a organizatiei, trebuie s cuprind: - definirea politicii privind calitatea, a obiectivelor, a metodelor de conducere si a responsabilittilor privind implementarea si functionarea conducerii si asigurrii calittii; - identificarea problemelor reale sau potentiale n materie de calitate, stabilirea de solutii pentru rezolvarea lor si urmrirea aplicrii acestora; - organizarea, nvestirea cu autoritatea si cu competentele necesare si asigurarea independentei compartimentelor si a personalului de asigurare a calittii si de control al calittii; - asigurarea mijloacelor si resurselor adecvate pentru aplicarea politicii calittii si realizarea obiectivelor acesteia; - formarea si instruirea personalului implicat n asigurarea si controlul calittii;

- analizarea periodic, de ctre conducerea unittii, a conducerii si asigurrii calittii sub aspectul eficacittii si satisfacerii cerintelor specificate. 3.2.2. Reglementarile tehnice in constructii Reglementarile tehnice se stabilesc prin regulamente si proceduri si au ca obiect conceptia, calculul si alcatuirea, executia si exploatarea constructiilor. Prin reglementarile tehnice se stabilesc, in principal, conditiile minime de calitate cerute constructiilor, produselor si procedeelor utilizate in constructii, precum si modul de determinare si de verificare a acestora. 3.2.3. Certificarea calitatii produselor pentru constructii Certificarea calitatii produselor folosite in constructii se efectueaza prin grija producatorului, in conformitate cu metodologia si procedurile stabilite pe baza legii. Hotararea de Guvern 622 / 2004 republicata in 2007 stabileste conditiile de introducere pe piata a produselor pentru constructii, denumite in continuare produse, in masura in care cerintele esentiale ale constructiei se refera la acestea. HG 622 / 2004 transpune Directiva 89/106/CEE a Consiliului Comunitatii Europene din 21 decembrie 1988 privind produsele pentru constructii, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatii Europene L 40 din 11 februarie 1989, pag 12, amendata prin Directiva 93/68/EEC a Consiliului Comunitatii Europene din 22 iulie 1993, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatii Europene L 220 din 30 august 1993, pag 1; Activitatile de specialitate ce decurg din aplicarea prevederilor prezentei hotarari se realizeaza de catre CONSILIUL TEHNIC PERMANENT PENTRU CONSTRUCTII. Consiliul preia si atributiile Comisiei Nationale de Agrement Tehnic in Constructii. Se admite introducerea pe piata a produselor destinate utilizarii in constructii numai daca sunt adecvate acelei utilizari preconizate. Aceasta inseamna ca ele au astfel de caracteristici incat constructiile in care urmeaza a fi incorporate, asamblate, aplicate sau instalate, daca sunt corect proiectate si executate, pot sa satisfaca cerintele esentiale ale constructiilor. Marcajul CE semnifica faptul ca: a) produsele sunt conforme cu standardele romane si/sau cu standardele nationale ale statelor membre ale Uniunii Europene care adopta standarde europene armonizate in domeniul produselor pentru constructii, ale caror indicative de referinta au fost publicate in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C ( SR EN ); b) produsele sunt conforme cu un agrement tehnic European ( ETA ); c) produsele sunt conforme, in masura in care nu exista specificatii tehnice armonizate, cu specificatiile tehnice recunoscute ( STR ); Atunci cand un producator sau reprezentantul sau autorizat nu a aplicat specificatiile tehnice armonizate ori specificatiile tehnice recunoscute ( SR EN ; STR ) care prevad pentru atestarea conformitatii produselor sistemele 3, 4, produsele pot fi introduse pe piata dupa ce conformitatea a fost atestata prin procedura aferenta sistemului 3.

Produsele incluse in lista cuprinzand produsele care au un rol minor cu privire la sanatate si securitate revizuita periodic de Uniunea Europeana, pot fi introduse pe piata in baza declaratiei de conformitate cu regulile tehnologiei, intocmita de catre producator. In situatia in care pentru unele produse pentru constructii nu sunt in vigoare specificatii tehnice armonizate ( SR EN ) sau specificatii tehnice recunoscute ( STR ), precum si in perioada de coexistenta a specificatiilor tehnice armonizate in vigoare ( standarde nationale aplicabile, agremente tehnice ), se admite introducerea pe piata romaneasca a produselor respective dupa caz: a) atunci cand exista standarde nationale aplicabile , produsele care sunt realizate in conformitate cu standardele respective pot fi introduse pe piata daca conformitatea cu standardele face face obiectul unei declaratii de conformitate date de producator sau de reprezentantul sau autorizat pe baza unei proceduri de evaluare echivalente sistemului de atestare a conformitatii prevazut pentru produs; b) atunci cand nu exista standarde nationale sau produsele se abat de la prevederile standardelor existente, produsele pot fi introduse pe piata pe baza agrementului tehnic in constructii si cu respectarea prevederilor acestuia; Produsele care fac obiectul unei atestari a conformitatii vor beneficia de prezumtia de conformitate cu specificatiile tehnice armonizate ( SR EN ) sau cu specificatiile tehnice recunoscute ( STR ). Conformitatea va fi stabilita prin incercari sau alte verificari, pe baza specificatiilor tehnice respective; Atestarea conformitatii unui produs presupune ca : - producatorul sa dispuna de un sistem de control al productiei in fabrica apt sa asigure ca productia este conforma cu specificatiile tehnice relevante; - pentru anumite produse precizate in specificatiile tehnice relevante, pe langa sistemul de control al productiei aplicat in fabrica, sa intervina un organism de certificare notificat pentru a evalua si supraveghea controlul productiei sau produsul insusi; Conformitatea produselor pentru constructii este evaluata numai in raport cu specificatiile tehnice armonizate ( SR EN ) sau cu specificatiile tehnice recunoscute ( STR ), utilizandu-se sisteme de atestare a conformitatii alcatuite pe baza unor metode de control si evaluare, specifice acestui domeniu, diferite de modulele si procedurile de evaluare a conformitatii prevazute de Legea nr 608/ 2001, republicata cu modificarile ulterioare; Sistemele de atestare a conformitatii aplicabil unui anumit produs sau unei familii de produse determinate este stabilit, conform prevederilor deciziilor comisiei Europene, printr-un regulament specific elaborate ca document tehnic director, si se prevede in specificatiile tehnice de referinta pentru produsele respective. Produsele fabricate la bucata sau ca unicate fac doar obiectul unei declaratii de conformitate de al treilea tip, conform prevederilor sistemului 4 daca nu sunt prevazute alte dispozitii prin specificatiile tehnice pentru produsele care au implicatii deosebit de importante pentru sanatate si securitate; Procedurile aferente sistemelor de atestare a conformitatii se finalizeaza cu intocmirea unei declaratii de conformitate EC pentru produs data de producator sau reprezentantul autorizat al acestuia potrivit sistemului de atestare dupa caz :

- pe propria si unica sa raspundere in cazul sistemului 4; - pe baza raportului de incercari initiale de tip, elaborate de catre un laborator notificat in cazul sistemului 3 ; - pe baza unui certificate de conformitate EC pentru un system de control si supraveghere a productiei sau pentru produsul insusi, eliberat de catre un organism de certificare notificat, in cazul sistemelor 1+, 1, 2+, 2. Declaratia de conformitate EC da dreptul producatorului sau reprezentantului autorizat al acetuia sa aplice in mod corespunzator marcajul CE; Pentru executarea procedurilor de atestare a conformitatii produselor se desemneaza si se notifica organisme de certificare, organisme de inspectie si laboratoare de incercari; Lista cuprinzand organismele si laboratoarele notificate, impreuna cu numerele lor de identificare, sarcinile si produsele pentru care au fost notificate, este publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

Organele de control pentru supravegherea pietei produselor pentru constructii sunt: a) Inspectoratul de Stat in Constructii pentru toate produsele/ famiile de produse, cu exceptia celor cu rol in satisfacerea cerintei de securitate la incendiu; b) Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, pentru produsele/famiile de produse cu rol in satisfacerea cerintei de securitate la incendiu; Metode pentru controlul conformitatii In cadrul procedurilor de atestare a conformitatii produselor cu specificatiile tehnice, se utilizeaza urmatoarele metode de control al conformitatii : a) incercari initiale de tip ale produsului, efectuate de catre producator sau de un organism notificat; b) incercari pe esantioane prelevate de la locul productiei potrivit unui plan de incercari prestabilit, efectuate de catre producator sau un organism notificat; c) incercari prin sondaj pe esantioane prelevate de la locul productiei, de pe piata sau dintr-un santier, effectuate de catre producator sau un organism notificat; d) incercari pe esantioane prelevate dintr-un lot pregatit pentru livrare sau deja livrat, effectuate de catre producator sau de catre un organism notificat; e) controlul productiei in fabrica; f) inspectia initiala a locului de productie si a controlului productiei in fabrica, efectuata de catre un organism notificat; g) supravegherea, aprecierea si evaluarea continua a controlului productiei in fabrica, efectuata de catre un organism notificat;

Prin control al productiei in fabrica se intelege controlul intern permanent exercitat de catre producator. Acesta trebuie sa contina toate elementele, cerintele si dispozitiile adoptate de catre producator, documentate sub forma unor politici si proceduri scrise. Documentatia scrisa asupra sistemului de control al productiei in fabrica trebuie sa asigure stabilirea corespondentei cu elementele unui system de management al calitatii si sa permita verificarea realizarii caracteristicilor cerute pentru produs si a modului efectiv de operare a sistemului de control a productiei in fabrica. SISTEME DE ATESTARE A CONFORMITATII Sistemele de atestare a conformitatii produselor se definesc in functie de repartizarea sarcinilor intre producator si organismele notificate si se codifica intr-o notatie numerica de la 1 la 4, exprimand nivelul de exigenta in ordine descrescatoare dupa cum urmeaza: SISTEM 1 + CERTIFICAREA CONFORMITATII PRODUSULUI DE CATRE UN ORGANISM DE CERTIFICARE NOTIFICAT PE BAZA DE: Sarcinile producatorului controlul productiei in fabrica; incercari pe esantioane prelevate de lalocul productiei dupa un plan de incercari prestabilit; Sarcinile organismelor notificate incercari initiale de tip ale produsului; inspectia initiala a locului de productie si a controlului productiei in fabrica; supravegherea continua, evaluarea si acceptarea controlului productiei in fabrica; incercari prin sondaj pe esantioane prelevate de la locul productiei, de pe piata sau de pe santiere. SISTEM 1 CERTIFICAREA CONFORMITATII PRODUSULUI DE CATRE UN ORGANISM DE CERTIFICARE NOTIFICAT PE BAZA DE : Sarcinile producatorilor controlul productiei in fabrica; incercari pe esantioane prelevate de la locul productiei dupa un plan de incercari prestabilit; Sarcinile organismelor notificate incercari initiale de tip ale produsului; inspectia initiala a locului productiei si a controlului productiei in fabrica; supravegherea continua, evaluarea si acceptarea controlului productiei in fabrica. SISTEM 2 + DECLARATIA DE CONFORMITATE A PRODUSULUI ( DE PRIMUL TIP ) DATA DE PRODUCATOR, PE BAZA DE : Sarcinile producatorului incercari initiale de tip ale produsului; controlul productiei in fabrica;

10

incercari pe esantioane prelevate de la locul productiei dupa un plan de incercari prestabilit. Sarcinile organismelor notificate certificarea controlului productiei in fabrica, pe baza : inspectiei initiale a locului productiei si a controlului productiei in fabrica; supravegherea continua, evaluarea si acceptarea controlului productiei in fabrica. SISTEM 2: DECLARATIA DE CONFORMITATE A PRODUSULUI ( DE PRIMUL TIP ) DATA DE PRODUCATOR, PE BAZA DE : Sarcinile producatorului incercari initiale de tip ale produsului; controlul productiei in fabrica; incercari pe esantioane prelevate de la locul productiei dupa un plan de incercari prestabilit. Sarcinile organismelor notificate Certificarea controlului productiei in fabrica, pe baza : - inspectiei initiale a locului de productie si a controlului productiei in fabrica; SISTEM 3: DECLARATIA DE CONFORMITATE A PRODUSULUI ( DE AL DOILEA TIP ) DATA DE PRODUCATOR, PE BAZA DE : Sarcinile producatorului Controlul productiei in fabrica; Sarcinile laboratorului notificat incercari initiale de tip ale produsului. SISTEM 4: DECLARATIA DE CONFORMITATE A PRODUSULUI ( DE AL TREILEA TIP ) DATA DE PRODUCATOR, PE BAZA URMATOARELOR SARCINI EFECTUATE DE EL INSUSI : incercari initiale de tip ale produsului; controlul productiei in fabrica. MARCAJUL DE CONFORMITATE CE Marcajul CE trebuie sa respecte elementele de identificare prevazute in anexa 3 la Legea nr. 608 / 2001, republicata cu modificarile ulterioare. Marcajul de conformitate CE consta in initialele CE avand urmatoarea forma :

11

Marcajul CE trebuie sa fie urmat de numarul organismului implicat in faza de control a productiei. Marcajul CE trebuie sa fie insotit de urmatoarele informatii : a) b) c) d) e) numele si marca de identificare a producatorului; ultimile doua cifre ale anului in care a fost aplicat marcajul; numarul Certificatului de Conformitate EC daca este cazul ; indicatii pentru identificarea caracteristicilor produsului pe baza specificatiilor tehnice; indicativele directivelor comunitare aplicate.

Certificatul de conformitate EC trebuie sa contina in special urmatoarele : a) b) c) d) e) f) g) h) numele si adresa organismului de certificare; numele si adresa producatorului sau al reprezentantului autorizat al acestuia; descrierea produsului, precizand tipul, identificarea, utilizarea, etc; specificatiile tehnice cu care este conform produsul; conditiile particulare de utilizare a produsului; numarul certificatului; conditiile si perioada de valabilitate a certificatului, dupa caz; numele si functia persoanei abilitate sa semnezecertificatul;

Declaratia de conformitate EC trebuie sa contina in special urmatoarele: a) numele si adresa producatorului sau ale reprezentantului autorizat al acestuia, stabilit pe teritoriul Uniunii Europene. b) descrierea produsului, precizand tipul, identificarea, utilizarea etc; c) specificatiile tehnice cu care este conform produsul; d) conditiile particulare de utilizare a produsului; e) numele si adresa organismului notificat daca este cazul; f) numele si functia persoanei abilitate sa semneze Declaratia in numele producatorului sau a reprezentantului autorizat al acestuia.

12

Certificatul si Declaratia de Conformitate trebuie prezentat in limba sau limbile oficiale ale statului membru al Uniunii Europene in care produsul urmeaza a fi folosit. 3.2.4. Receptia constructiilor Receptia constructiilor constituie certificarea realizarii acestora pe baza examinarii lor nemijlocite, in conformitate cu documentatia de executie si cu documentele cuprinse in cartea tehnica a constructiei. Receptia constructiilor se face de catre investitor - proprietar, in prezenta proiectantului si a executantului si/sau reprezentantilor de specialitate, legal desemnati de acestia. Receptia lucrrilor de constructii si instalatiilor aferente acestora se efectueaz pentru lucrarile noi, ct si pentru interventiile n timp asupra constructiilor existente (reparatii capitale, consolidri, modificri, modernizri, extinderi etc.). Receptia se realizeaz n dou etape: - receptia la terminarea lucrrilor; - receptia final la expirarea perioadei de garantie. Pentru lucrrile de constructii si instalatii aferente acestora, receptiile se vor organiza de ctre investitori. Receptia se poate face prin acordul prtilor sau, n cazul cnd prtile nu ajung la un acord pentru rezolvarea nentelegerilor ivite cu ocazia ncheierii procesului-verbal de receptie, ele se pot adresa instantei judectoresti competente. Organizarea receptiei lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora Executantul comunica investitorului data terminrii tuturor lucrrilor prevzute n contract, printr-un document scris confirmat de investitor. O copie a comunicrii va fi transmis de executant si reprezentantului investitorului pe santier. Investitorul va organiza nceperea receptiei n maximum 15 zile calendaristice de la notificarea terminrii lucrrilor si va comunica data stabilit catre: - membrilor comisiei de receptie; - executantului; - proiectantului. n cazul n care investitorul nu stabileste, n urma comunicrii primite, o dat pentru receptia lucrrilor n termen de 15 zile de la data notificarii terminarii lucrarilor , sau dac la data fixat nu se prezint la locul receptiei direct sau prin mputernicit, executantul va rennoi cererea pentru fixarea unei noi date de receptie n termen de 15 zile de la data receptiei neefectuate. Dac nici pn la expirarea acestui al doilea termen investitorul nu fixeaz receptia sau dac comisia de receptie nu se prezint la data fixat direct sau prin mputernicit legal, executantul va stabili un termen de receptie n intervalul de 12 zile calendaristic de la expirarea celui de-al doilea termen. Executantul va comunica investitorului n timp util termenul pe care l-a fixat.

13

Dac investitorul, prin comisia de receptie, nu se prezint la termenul fixat si nici nu a convenit cu executantul, nainte de termenul fixat de acesta, asupra unui alt termen pentru receptie, executantul va notifica n scris investitorului ultimul termen de ntrunire a comisiei de receptie. n notificare, executantul va preciza, totodat, c investitorul va rspunde pentru acoperirea tuturor pagubelor produse prin neconvocarea comisiei de receptie. Componenta comisiei de receptie la terminarea lucrarilor Comisia de receptie se va numi de ctre investitor si va fi alctuita din cel putin 5 membri. Dintre acestia, obligatoriu vor face parte un reprezentant al investitorului si un reprezentant al administratiei publice locale pe teritoriul creia este situat constructia, iar ceilalti vor fi specialisti n domeniu. Pentru constructiile de important exceptional, comisia de receptie va fi alctuita din cel putin 7 membri, numrul de specialisti fiind de minimum 5. Comisiile de receptie pentru: - constructii de locuinte parter, parter si un etaj; - constructii cu nltimea la cornis de maximum 8 metri; - constructii cu cel mult 4 apartamente; - constructii cu suprafat desfsurat de maximum 50 mp; - anexele gospodresti , constructiile provizorii; vor fi alctuite din 2 membri: investitorul sau proprietarul si delegatul administratiei publice locale.

Comisia de receptie pentru : - receptia cldirilor cu nltimea de peste 28 m; - receptia cladirilor cu sli aglomerate, cu capacitate pentru mai mult de 150 persoane; -receptia hotelurilor, a spitalelor, cminelor pentru copii si btrni sau a altor cldiri destinate persoanelor ce nu se pot evacua singure, trebuie s includ si o persoan desemnat de Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta . La receptia cldirilor cuprinse n listele de monumente istorice, investitorii sunt obligati ca n comisiile de receptie s includ si o persoan desemnat de ctre comisiile zonale pentru monumente, ansambluri si situri istorice. Reprezentantii executantului si ai proiectantului nu pot face parte din comisia de receptie, acestia avnd calitatea de invitati. Proiectantul, n calitate de autor al proiectului constructiei, va ntocmi si va prezenta n fata comisiei de receptie punctul su de vedere privind executia constructiei.

14

Modul de realizare a receptiei la terminarea lucrarilor Comisia de receptie se ntruneste la data, ora si locul fixat; Comisia de receptie poate functiona numai n prezenta a cel putin 2/3 din membrii numiti ai acesteia. n cazul n care comisia nu se ntruneste n totalitatea ei, presedintele poate fixa, pentru categoriile de lucrri pentru care nu s-a prezentat membrii comisiei, un nou termen n vederea efecturii receptiei, termen ce nu va depsi 4 zile lucrtoare de la data fixat initial. Comisia de receptie examineaz: - respectarea prevederilor din autorizatia de construire, precum si avizele si conditiile de executie impuse de autorittile competente. - aspectul vizual a constructiei; - documentele continute n cartea tehnic a constructiei; - executarea lucrrilor n conformitate cu prevederile contractului, ale documentatiei de executie si ale reglementrilor specifice, cu respectarea exigentelor esentiale, conform legii; - referatul de prezentare ntocmit de proiectant cu privire la modul n care a fost executat lucrarea. - terminarea tuturor lucrrilor prevzute n contractul ncheiat ntre investitor si executant si n documentatia anex la contract.

Admiterea receptiei la terminarea lucrarilor La terminarea examinrii, comisia va consemna observatiile si concluziile n procesul-verbal de receptie, si l va nainta n termen de 3 zile lucrtoare investitorului mpreun cu recomandarea de admitere cu sau fr obiectii a receptiei, amnarea sau respingerea ei. n cazul n care admiterea receptiei se face cu obiectii, n procesul-verbal de receptie se vor indica n mod expres acele lipsuri care trebuie s fie remediate. Termenele de remediere se vor conveni cu executantul, dar ele nu vor depsi, de regul, 90 de zile calendaristice de la data receptiei dac, datorit conditiilor climatice, nu trebuie fixat alt termen. Respingerea receptiei la terminarea lucrarilor Comisia de receptie recomand amnarea receptiei cnd: - se constat lipsa sau neterminarea unor lucrri ce afecteaz siguranta n exploatare a constructiei din punct de vedere al exigentelor esentiale;

15

- constructia prezint vicii a cror remediere este de durat si care, dac nu ar fi fcute, ar diminua considerabil utilitatea lucrrii; - exist n mod justificat dubii cu privire la calitatea lucrrilor si este nevoie de ncercri de orice fel pentru a le clarifica. Comisia de receptie recomand respingerea receptiei dac se constat vicii care nu pot fi nlturate si care prin natura lor mpiedic realizarea uneia sau mai multor exigente esentiale, caz n care se impun expertize, reproiectri, refaceri de lucrri etc. Absenta executantului de la receptie nu constituie motiv pentru amnarea si/sau anularea actului de receptie. n cazul n care executantul nu se prezint la receptie, investitorul poate solicita asistent pentru receptie unui expert tehnic neutru atestat, care s consemneze, separat de procesulverbal, starea de fapt constatat. Executia remedierilor Dac executantul nu-si ndeplineste obligatiile prevzute in anexele la procesul verbal de receptie dup trecerea termenului de remediere convenit, investitorul l va soma n acest sens, iar dac executantul nu d curs somatiei, investitorul este n drept s execute remedierile pe cheltuiala si riscul executantului n culp si s pretind plata prejudiciului produs. Dup executarea remedierilor, executantul va cere n scris investitorului anularea obiectiilor. Dac, n decurs de 30 de zile calendaristice de la data cererii executantului, investitorul nu anuleaz obiectiile, se recurge la procedura de arbitraj, dac ea a fost prevzut n contract si, n cazul rmnerii n dezacord, poate s-l actioneze la instanta judectoreasc competent.

3.2.5. Cartea tehnica a constructiei Cartea tehnica a constructiei cuprinde documentatia de executie si documente privitoare la realizarea si exploatarea acesteia. Ea se intocmeste prin grija investitorului si se preda proprietarului constructiei, care are obligatia sa o pastreze si sa o completeze la zi; prevederile din cartea tehnica a constructiei referitoare la exploatare sunt obligatorii pentru proprietar si utilizator. Cartea tehnica a constructiei se compune din ansamblul de documente referitoare la proiectarea, executia, receptia, exploatarea, intretinerea, repararea si urmarirea in timp a constructiei. Cartea tehnica se definitiveaza inainte de receptia finala. Cartea tehnica, dupa intocmire, se completeaza si se pastreaza pentru fiecare obiect de constructii de catre investitor sau, dupa caz, de catre proprietar. Cartea tehnica a constructiei se intocmeste de catre investitor pentru toate obiectele de constructii definitive, supuse regimului de autorizare a constructiilor, indiferent de natura fondurilor din care sunt finantate sau de natura proprietatii asupra lor. Cartea tehnica a constructiei contine documentatia de baza si centralizatorul cu partile sale componente. Documentatia de baza va cuprinde urmatoarele capitole: - Capitolul A: Documentatia privind proiectarea;

16

- Capitolul B: Documentatia privind executia; - Capitolul C: Documentatia tehnica privind receptia; - Capitolul D: Documentatia privind exploatarea, intretinerea, repararea si urmarirea comportarii in timp. Documentatia privind proiectarea (cap. A) va cuprinde: a) acte referitoare la tema de proiectare, amplasarea constructiei si avize de specialitate care au stat la baza intocmirii proiectului; b) documentatia tehnica care se refera la constructia respectiva (caracteristici, detalii de executie pentru elementele structurii de rezistenta ca si pentru celelalte parti de constructie care asigura functionalitatea si siguranta in exploatare, precum si schemele de instalatii efectiv realizate, cu toate modificarile aduse de proiectant, executant sau proprietar pe parcursul executiei constructiei); c) breviarele de calcul pe specialitati (actiuni, ipoteze de calcul, rezultatele calculelor de dimensionare si verificare etc.); d) indicarea distincta a diferentelor fata de detaliile de executie initiale cu precizarea cauzelor care au condus la aceste diferente; e) caietele de sarcini privind executia lucrarilor. Documentatia tehnica privind executia (cap. B) va cuprinde: a) autorizatia de executare a constructiei; b) procesul-verbal de predare a amplasamentului si reperului de nivelment general; c) inregistrarile de calitate cu caracter permanent efectuate pe parcursul executiei lucrarilor, precum si celelalte documentatii intocmite conform prescriptiilor tehnice, prin care se atesta calitatea lucrarilor (rezultatul incercarilor efectuate, certificatele de calitate, condica de betoane, registrul proceselor-verbale de lucrari ascunse, notele de constatare ale organelor de control, registrul unic de comunicari si dispozitii de santier, procesele-verbale de probe specifice si speciale etc.); d) procesele-verbale de receptie a terenului de fundare, a fundatiilor si structurii de rezistenta, procesele-verbale de admitere a fazelor determinate; e) procesele-verbale privind montarea instalatiilor de masurare prevazute prin proiectul de urmarire speciala a constructiilor, daca este cazul, precum si consemnarea citirilor initiale de la care incep masuratorile; f) expertize tehnice, verificari in teren sau cercetari suplimentare efectuate in afara celor prevazute de prescriptiile tehnice sau caietele de sarcini, rezultate ca necesare, ca urmare a unor accidente tehnice produse in cursul executiei sau ca urmare a unor greseli de executie; g) caietele de atasament, jurnalul principalelor evenimente (inundatii, cutremure, temperaturi excesive etc.). Documentatia tehnica privind receptia (cap. C) va cuprinde:

17

a) procesele-verbale de receptie (la terminarea lucrarilor si cel final), precum si alte acte anexate acestora - pe care comisia de receptie finala le considera necesare a fi pastrate in cartea tehnica a constructiei; b) alte acte incheiate ca urmare a cererii comisiilor de receptie prin care se prevad verificari sau cercetari suplimentare, cu indicarea rezultatelor obtinute si a modului de rezolvare. Documentatia tehnica privind urmarirea comportarii in exploatare si interventii in timp (cap. D) va cuprinde: a) prevederile scrise ale proiectantului privind urmarirea comportarii constructiei, instructiunile de exploatare si intretinere si lista prescriptiilor de baza care trebuie respectate pe timpul exploatarii constructiei, documentatia de interpretare a urmaririi comportarii constructiei in timpul executiei si al exploatarii; b) proiectele in baza carora s-au efectuat, dupa receptia finala a lucrarilor, modificari ale constructiei fata de proiectul initial efectiv realizat; c) actele de constatare a unor deficiente aparute dupa receptia executarii lucrarilor si masurile de interventie luate (procese verbale de remediere a defectelor); d) proiectul de urmarire speciala a constructiei (incercare prin incarcare, urmarire in timp), daca este cazul; e) procesul-verbal de predare-primire a instalatiilor de masurare prevazute prin proiectul de urmarire speciala a constructiei incheiat intre executant si beneficiar, daca este cazul; f) referatul cu concluziile anuale si finale asupra rezultatelor urmaririi speciale, daca este cazul; g) procesele-verbale de predare-primire a constructiei in cazul schimbarii proprietarului; h) jurnalul evenimentelor, intocmit conform modelului de formular cuprins in anexa nr. 1 la prezentele norme. Acolo unde este posibil, documentele cuprinse in cartea tehnica a constructiei vor putea fi inregistrate pe microfilme. Modul de intocmire si de completare a cartii tehnice a constructiei se controleaza in mod obligatoriu de catre: - comisiile de receptie finala a obiectelor de constructii, cu ocazia receptiei; - organele de control imputernicite din cadrul organelor cu atributii in acest domeniu, periodic. Rezultatele controalelor se vor consemna in mod obligatoriu in jurnalul evenimentelor. Cartea tehnica a constructiei se pastreaza pe toata durata de existenta a obiectului de constructie pana la demolarea sa; dupa demolare, investitorul preda exemplarul complet la arhiva unitatilor administrativ-teritoriale, pentru pastrare. Inainte de predarea cartii tehnice a constructiei, ea va fi completata cu modul de desfasurare a actiunii de postutilizare, pe baza instructiunilor elaborate de proiectant. Receptia calitativa a lucrarilor ce devin ascunse

18

Verificarea se face prin: - Constatarea existentei si examinarea continutului documentelor de atestare a conformitatii materialelor utilizate; - Examinarea vizuala si prin masurare a elementelor componente ale lucrarii ascunse, din punct de vedere a pozitiei, formelor, dimensiunilor si a celorlalte conditii de calitate, inclusiv incadrarea in limitele abaterilor admisibile. - Verificarea rezultatelor incercarii probelor de control, prevazute in prescriptiile tehnice; in cazul in care termenul pentru obtinerea rezultatelor nu este scadent, se va verifica numai frecventa prescrisa pentru recolatarea probelor, urmand ca rezultatele sa fie consemnate in termen de 3 zile de la efectuarea incercarilor, luandu-se si masuri in consecinta. Rezultatele verificarilor si receptiilor lucrarilor ascunse se consemneaza in PROCESUL VERBAL DE RECEPTIE CALITATIVA ( cod 9-14-100 ), care va fi semnat in mod obligatoriu de catre dirigintele de santier, proiectant, executant si R.T.E. Inregistrarile, grupate pe obiecte distincte, se face in ordinea cronologica in care au fost efectuate verificarile. In toate cazurile, in care la verificarea unei lucrari ascunse se constata abateri peste limitile admise sau neincadrarea in prevederile proiectelor si prescriptiilor tehnice, urmeaza a se proceda la remedieri, fiind strict interzis a se executa in continuare orice lucrare care ar ascunde, prin acoperire sau inglobare, lucrarea defectuasa in cauza sau care ar impiedica accesul la ea. Remedierile privitoare la abateri peste cele admisibile, care sunt de natura a afecta rezistenta, stabilitatea, durabilitatea sau functionalitatea obiectului sau a unei parti a sa, se vor putea efectua numai cu avizul scris al proiectantului. In aceste cazuri se va intocmi un plan de masuri cu termene pentru repunerea constructiei in situatia prevazuta in proiect: dupa executarea remedierilor se intocmeste un nou proces verbal de receptie calitativa a lucrarilor ce devin ascunse.

3.2.6. Controlul de stat al calitatii n constructii Controlul de stat al calitatii in constructii cuprinde inspectii la investitori, la unitatile de proiectare, de executie, de exploatare si de postutilizare a constructiilor, privind existenta si respectarea sistemului calitatii in constructii. Controlul de stat al calitatii in constructii se exercita de catre Inspectoratul de Stat in Constructii, care raspunde de executarea controlului statului cu privire la aplicarea unitara a prevederilor legale in domeniul calitatii constructiilor. Factorii implicati stabiliti prin lege sunt: investitori, cercetatori, proiectanti, specialisti verificatori de proiecte atestati si experti tehnici atestati, fabricanti si furnizori de produse pentru constructii, executanti si responsabili tehnici cu executia atestati, diriginti de specialitate, proprietari, administratori, utilizatori, autoritati publice, asociatii profesionale de profil etc. Controlul de stat al calitatii n constructii constituie o componenta a sistemului calitatii n acest domeniu, sistem stabilit prin lege, prin care statul exercita controlul n toate componentele acestuia, n scopul prevenirii sau limitarii unor situatii ce pot aparea la constructii si care pot pune n primejdie sau afecta negativ viata, sanatatea, mediul nconjurator sau pot cauza pierderi materiale unor persoane entitati sau societatii, n parte sau n ansamblul ei. Controlul de stat al calitatii n constructii se aplica constructiilor, inclusiv instalatiilor aferente acestora, indiferent de forma de proprietate, destinatie sau sursa de finantare.

19

Acest control se exercita diferentiat, potrivit legii, n toate etapele ciclului de existenta a constructiilor. Controlul se exercita att la lucrarile noi, ct si la lucrarile de interventii n timp _ modernizari, reabilitari, reparatii capitale, consolidari, precum si la alte categorii de lucrari de natura acestora. Controlul de stat al calitatii n constructii urmareste, n principal, urmatoarele obiective: - ndeplinirea, de catre organele de specialitate ale administratiei publice centrale si locale, comisiile tehnice sau agentii economici, a obligatiilor prevazute de lege referitoare la: a) eliberarea certificatelor de urbanism, a autorizatiilor de construire-desfiintare si a avizelor necesare; b) elaborarea reglementarilor tehnice n constructii; c) certificarea calitatii produselor pentru constructii; d) modul de acordare a agrementelor tehnice pentru produse si procedee noi de constructii; e) atestarea specialistilor; f) acreditarea laboratoarelor de ncercari n constructii; g) certificarea sistemelor de conducere si de asigurare a calitatii; h) alte activitati similare prevazute de dispozitiile legale; - respectarea, de catre toti factorii care contribuie sau sunt implicati n conceperea, realizarea, utilizarea si postutilizarea constructiilor, a prevederilor legale privind: a) reglementarile tehnice n constructii; b) certifiarea calitatii produselor folosite la realizarea constructiilor; c) agrementele tehnice pentru produse si procedee noi; d) verificarea proiectelor, a executiei lucrarilor de constructii si expertizarea proiectelor si a constructiilor; e) domeniul urbanismului, amenajarii teritoriului si disciplinei n urbanism; f) aplicarea sistemului propriu de calitate, management si asigurare a calitatii; g) modul de efectuare a verificarilor executiei corecte a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora prin diriginti de specialitate, executanti si proiectanti si prin ncheierea cronologica a documentelor care atesta calitatea acestora conform reglementarilor tehnice n vigoare; h) solutionarea de catre proiectant a neconformitatilor, eventualelor deficiente de proiectare si defectelor de executie; i) organizarea, functionarea si modul de ndeplinire a controalelor interioare (autocontrol, control ierarhic), precum si a celor exterioare (control tehni de calitate) ale productiei; j) functionarea n conditii legale a laboratoarelor de analize si ncercari n activitatea de constructii; k) asigurarea activitatii metrologice n constructii; l) receptia constructiilor la terminarea acestora, precum si la expirarea perioadei de garantie; m) urmarirea comportarii n exploatare a constructiilor si interventiile n timp asupra acestora; n) postutilizarea constructiilor;

20

- respectarea prevederilor autorizatiilor de construire, a avizelor obligatorii si a altor documente referitoare la constructii, emise de organe ale administratiei publice centrale si locale, precum si de alte organe abilitate de lege; - respectarea reglementarilor tehnice privind modul de tratare a accidentelor tehnice produse la constructii, cauzate de fenomene sau calamitati naturale (cutremure de pamnt, inundatii, alunecari de teren, uragane etc.) sau provocate prin actiuni ale omului (incendii, explozii, bombardamente, socuri, deficiente de conceptie si/sau de executie etc.), cu repercusiuni defavorabile asupra starii si sigurantei constructiilor; - mbunatatirea sistemului calitatii n constructii si a regulamentelor aferente componentelor acestuia. Controlul de stat al calitatii constructiilor si lucrarilor publice se exercita de Inspectoratul de Stat in Constructii, precum si de celelalte organisme similare cu atributii specifice stabilite prin dispozitiile legale. Prin faza determinanta, se ntelege stadiul fizic la care o lucrare de constructii, o data ajunsa, nu mai poate continua fara acceptul scris al beneficiarului, proiectantului si executantului. Stabilirea fazelor determinante, modul de realizare si dispunerea continuarii lucrarilor de catre proiectant, executant si investitor sau, dupa caz, autorizarea acestora de catre personalul Inspectoratul de Stat in Constructii, precum si ndeplinirea eventualelor masuri dispuse la efectuarea acestor controale se vor stabili prin proceduri aprobate prin ordin al ministrului lucrarilor publice si amenajarii teritoriului. Controalele n fazele determinante nu nlocuiesc si nu exclud raspunderile factorilor implicati n proiectarea si executia constructiilor. n cazul nerespectarii autorizatiei de construire, a avizelor, a proiectului, a caietelor de sarcini sau a prevederilor unor reglementari tehnice n vigoare, care pot afecta siguranta constructiilor, sanatatea oamenilor sau protectia mediului nconjurator, se dispune investitorului si/sau proprietarului/utilizatorului oprirea executiei lucrarilor n curs pna la nlaturarea deficientelor respective si intrarea n legalitate. In Romania, principala prevedere legala care reglementeaza obligatiile referitoare la calitate in toate activitatile legate de proiectarea, realizarea, utilizarea si postutilizarea constructiilor este Legea 10 din 1995 cu completarile si modificarile ulterioare a calitatii in constructii (numita in continuare Lege), in jurul careia graviteaza o multime de alte prevederei legislative si reglementari tehnice. Nu toate constructiile fac obiectul acestei legi. Legea 10/1995 se aplica constructiilor de orice categorie si instalatiilor aferente acestora indiferent de forma de proprietate sau destinatie precum si lucrarilor de modernizare, modificare, transformare, consolidare si de reparatii ale acestora. Sunt exceptate cladirile pentru locuinte cu parter si parter plus un etaj si anexele gospodaresti situate in mediul rural si in satele ce apartin oraselor, precum si constructiilor provizorii Raspunderea pentru realizarea si mentinerea, pe intreaga durata de existenta, a unor constructii de calitate corespunzatoare, precum si pentru indeplinirea obligatiilor stabilite prin procedurile si regulamentele elaborate potrivit prevederilor acestei legi, revine factorilor care participa la conceperea, realizarea, exploatarea si postutilizarea acestora.

21

In contracte nu se pot inscrie niveluri si cerinte esentiale, referitoare la calitate, inferioare reglementarilor in vigoare, cu privire la cele sase cerinte esentiale. Nerespectarea prevederilor legale privind calitatea in constructii se poate materializa in: - pierderi de timp si bani pentru remedierea greselii, - suportarea cheltuielilor pentru expertize tehnice, determinari de laborator, - pierderea bunului renume, - amenzi contraventionale sau penale, sau mai rau, - pedepse cu privare de libertate. Obligatiile si raspunderile in ceea ce priveste calitatea in constructii in etapele de inceput (proiectare si executie), acestea nu se sting odata cu finalizarea respectivelor etape. Astfel, proiectantul, specialistul verificator de proiecte atestat, fabricantii si furnizorii de materiale si produse pentru constructii, executantul, responsabilul tehnic cu executia atestat, dirigintele de santier, expertul tehnic atestat raspund potrivit obligatiilor ce le revin pentru viciile ascunse ale constructiei, ivite intr-un interval de 10 ani de la receptia lucrarii, precum si dupa implinirea acestui termen, pe toata durata de existenta a constructiei, pentru viciile structurii de rezistenta rezultate din nerespectarea normelor de proiectare si executie in vigoare la data realizarii ei. Constituie infraciune proiectarea, verificarea, expertizarea, realizarea unei construcii ori executarea de modificri a acesteia, fr respectarea reglementrilor tehnice privind stabilitatea i rezistena, dac acestea ar putea produce una sau mai multe dintre urmtoarele consecine: - pierderi de viei omeneti, - vtmare grav a integritii corporale ori a sntii uneia sau mai multor persoane, - distrugerea total sau parial a construciei, - distrugerea ori degradarea unor instalaii sau utilaje importante, ori alte consecine deosebit de grave, se pedepsete cu nchisoare de la 5 la 10 ani i interzicerea unor drepturi. Daca faptele de mai sus au avut drept urmare: - distrugerea total sau parial a construciei, - moartea sau vtmarea grav a integritii corporale ori a sntii uneia sau mai multor persoane, - distrugerea ori degradarea unor instalaii sau utilaje importante, ori alte consecine deosebit de grave, atunci aceste fapte se pedepsesc cu nchisoare de la 10 la 20 de ani i interzicerea unor drepturi. Un accent deosebit este pus in Lege pe disciplina si responsabilitatea factorilor implicati in realizarea constructiilor. In acest sens in Lege mentioneaza tot ca infractiune continuarea lucrrilor de construcii executate necorespunztor i oprite prin dispoziii ale organelor de control, n toate cazurile n care acestea le afecteaz rezistena i stabilitatea. In aceasta situatie pedeapsa este nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau amend penala.

22

Obligatii si raspunderi ale investitorilor a) Stabilirea nivelului calitativ ce trebuie realizat prin proiectare si executie pe baza reglementarilor tehnice, precum si a studiilor si cercetarilor efectuate; b) Obtinerea acordurilor si a avizelor prevazute de lege, precum si a autorizatiei de construire; c) Asigurarea verificarii proiectelor prin specialisti verificatori de proiecte atestati; d) Asigurarea verificarii executiei corecte a lucrarilor de constructii prin diriginti de santier sau agenti economici de consultanta specializati (cu personal atestat ca diriginte de santier pe diverse domenii), pe tot parcursul lucrarilor; e) Actionarea in vederea solutionarii neconformitatilor, a defectelor aparute pe parcursul executiei lucrarilor, precum si a deficientelor proiectelor; f) Asigurarea receptiei lucrarilor de constructii la terminarea lucrarilor si la expirarea perioadei de garantie (receptia finala); Intocmirea cartii tehnice a constructiei si predarea acesteia catre proprietar (in cazul in care acesta nu se identifica cu investitorul); g) Expertizarea constructiilor de catre experti tehnici atestati, in situatiile in care la aceste constructii se executa lucrari de natura celor vizate de lege. Lucrarile de intervenie la construciile existente se refer la lucrri de reconstruire, consolidare, transformare, extindere, desfiinare parial, precum i la lucrri de reparaii, care se fac numai pe baza unui proiect avizat de proiectantul iniial al cldirii sau a unei expertize tehnice ntocmite de un expert tehnic atestat, i se consemneaz obligatoriu n cartea tehnic a construciei. Obligatii si raspunderi ale proiectantilor a) Precizarea prin proiect a categoriei de importanta a constructiei; b) Asigurarea prin proiecte si detalii de executie a nivelului de calitate corespunzator cerintelor, cu respectarea reglementarilor tehnice si a clauzelor contractuale; c) Prezentarea proiectelor elaborate in fata specialistilor verificatori de proiecte atestati, stabiliti de catre investitor, precum si solutionarea neconformitatilor si neconcordantelor semnalate; d) Elaborarea caietelor de sarcini, a instructiunilor tehnice privind executia lucrarilor, exploatarea, intretinerea si reparatiile, precum si, dupa caz, a proiectelor de urmarire privind comportarea in timp a constructiilor. Documentatia privind postutilizarea constructiilor se efectueaza numai la solicitarea proprietarului; e) Stabilirea, prin proiect, a fazelor de executie determinante pentru lucrarile aferente cerintelor si participarea pe santier la verificarile de calitate legate de acestea; f) Stabilirea modului de tratare a defectelor aparute in executie, din vina proiectantului, la constructiile la care trebuie sa asigure nivelul de calitate corespunzator cerintelor, precum si urmarirea aplicarii pe santier a solutiilor adoptate, dupa insusirea acestora de catre specialisti verificatori de proiecte atestati, la cererea investitorului; g) Participarea la intocmirea cartii tehnice a constructiei si la receptia lucrarilor executate.

23

Obligatii si raspunderi ale executantilor a) Sesizarea investitorilor asupra neconformitatilor si neconcordantelor constatate in proiecte, in vederea solutionarii; Inceperea executiei lucrarilor numai la constructii autorizate in conditiile legii si numai pe baza si in conformitate cu proiecte verificate de specialisti atestati; b) Asigurarea nivelului de calitate corespunzator cerintelor printr-un sistem propriu de calitate conceput si realizat prin personal propriu, cu responsabili tehnici cu executia atestati; c) Convocarea factorilor care trebuie sa participe la verificarea lucrarilor ajunse in faze determinante ale executiei si asigurarea conditiilor necesare efectuarii acestora, in scopul obtinerii acordului de continuare a lucrarilor; d) Solutionarea neconformitatilor, a defectelor si a neconcordantelor aparute in fazele de executie, numai pe baza solutiilor stabilite de proiectant cu acordul investitorului; e) Utilizarea in executia lucrarilor numai a produselor si a procedeelor prevazute in proiect, certificate sau pentru care exista agremente tehnice, care conduc la realizarea cerintelor, precum si gestionarea probelor martor; inlocuirea produselor si a procedeelor prevazute in proiect cu altele care indeplinesc conditiile precizate si numai pe baza solutiilor stabilite de proiectanti cu acordul investitorului; f) Respectarea proiectelor si a detaliilor de executie pentru realizarea nivelului de calitate corespunzator cerintelor; g) Sesizarea, in termen de 24 de ore, a I.S.C. in cazul producerii unor accidente tehnice in timpul executarii lucrarilor; h) Supunerea la receptie numai a constructiilor care corespund cerintelor de calitate si pentru care a predat investitorului documentele necesare intocmirii cartii tehnice a constructiei; i) Aducerea la indeplinire, la termenele stabilite, a masurilor dispuse prin actele de control sau prin documentele de receptie a lucrarilor de constructii; j) Remedierea, pe propria cheltuiala, a defectelor calitative aparute din vina sa, atat in perioada de executie, cat si in perioada de garantie stabilita potrivit legii; k) Readucerea terenurilor ocupate temporar la starea lor initiala, la terminarea executiei lucrarilor; l) Stabilirea raspunderilor tuturor participantilor la procesul de productie factori de raspundere, colaboratori, subcontractanti in conformitate cu sistemul propriu de asigurare a calitatii adoptat si cu prevederile legale in vigoare. Obligatii si raspunderi ale specialistilor verificatori de proiecte, ale responsabililor tehnici cu executia si ale expertilor tehnici atestati a) Specialistii verificatori de proiecte atestati raspund in mod solidar cu proiectantul in ceea ce priveste asigurarea nivelului de calitate corespunzator cerintelor proiectului. b) Responsabilii tehnici cu executia atestati raspund, conform atributiilor ce le revin, pentru realizarea nivelului de calitate corespunzator cerintelor, la lucrarile de constructii pentru care sunt angajati. c) Expertii tehnici atestati, angajati pentru expertizarea unor proiecte, lucrari de constructii sau constructii aflate in exploatare, raspund pentru solutiile date.

24

Obligatii si raspunderi ale proprietarilor constructiilor a) Efectuarea la timp a lucrarilor de intretinere si de reparatii care le revin, prevazute conform normelor legale in cartea tehnica a constructiei si rezultate din activitatea de urmarire a comportarii in timp a constructiilor; b) Pastrarea si completarea la zi a cartii tehnice a constructiei si predarea acesteia, la instrainarea constructiei, noului proprietar; c) Asigurarea urmaririi comportarii in timp a constructiilor, conform prevederilor din cartea tehnica si reglementarilor tehnice; d) Efectuarea, dupa caz, de lucrari de reconstruire, consolidare, transformare, extindere, desfiintare partiala, precum si de lucrari de reparatii ale constructiei numai pe baza de proiecte intocmite de catre persoane fizice sau persoane juridice autorizate si verificate potrivit legii; e) Asigurarea realizarii lucrarilor de interventii asupra constructiilor, impuse prin reglementarile legale; f) Asigurarea efectuarii lucrarilor din etapa de postutilizare a constructiilor, cu respectarea prevederilor legale in vigoare. Obligatii si raspunderi ale administratorilor si ale utilizatorilor constructiilor a) Folosirea constructiilor conform instructiunilor de exploatare prevazute in cartea tehnica a constructiei; b) Efectuarea la timp a lucrarilor de intretinere si de reparatii care le revin, conform contractului; c) Efectuarea de lucrari de interventie la constructia existenta (lucrri de reconstruire, consolidare, transformare, extindere, desfiinare parial, precum i la lucrri de reparaii), numai cu acordul proprietarului si cu respectarea prevederilor legale; d) Efectuarea urmaririi comportarii in timpa constructiilor conform cartii tehnice a constructiei si contractului incheiat cu proprietarul; Sesizarea, in termen de 24 de ore, a Inspectoratului de stat in constructii, in cazul unor accidente tehnice la constructiile in exploatare. 3.2.7. Stabilirea fazelor determinante pentru rezistenta si stabilitatea constructiilor Fazele determinante se stabilesc de ctre proiectantul lucrrii, cu acceptul inspectiei de stat in constructii, pentru constructiile din toate categoriile de important si se nscriu n proiectul de executie al lucrrii respective. La cererea Inspectoratului de Stat in Constructii, proiectantul are obligatia s modifice, s diminueze sau s majoreze numrul si tipul de faze determinante stabilit initial. De asemenea, Inspectoratul de Stat in Constructii poate institui din proprie initiativ anumite faze determinante cnd din cazuistica ntlnit se constat necesitatea acestora. Prin faz determinant se ntelege acel stadiu fizic la care o lucrare de constructii odat ajuns, nu mai poate continua fr acceptul scris al beneficiarului, proiectantului si executantului si care se autorizeaz, dup caz, de ctre inspectiile teritoriale.

25

La stabilirea fazelor determinante pentru rezistenta si stabilitatea constructiilor se vor avea n vedere urmtoarele: - detalii de executie si faze a cror realizare reclam o tehnicitate deosebit; - pregtirea terenului, cnd prin proiect se prevd fundatii speciale, pentru a cror realizare este necesar mbunttirea terenului de fundatie; - puncte nodale n structura de rezistent a constructiei n care se concentreaz eforturi mari sau se produc solicitri dinamice importante; - prti ale obiectului a cror realizare conditioneaz n mod nemijlocit functionarea ntregului obiect sau pot avea influente negative asupra vietii si snttii oamenilor, asupra mediului nconjurtor si a activittii agentului economic respectiv; - prtile de constructii care sustin instalatiile tehnologice si de a cror executie depinde siguranta n exploatare a acestora; - fazele pentru care sunt prevzute n caietele de sarcini conditii speciale de executie. Constructiile la care se instituie controlul statului in faze determinante Se instituie obligativitatea controlului statului n fazele de executie determinante pentru rezistenta si stabilitatea constructiilor si autorizarea continurii lucrrilor, de ctre Inspectoratul de stat in constructii n aceste faze, la toate obiectivele de constructii finantate din bugetul statului si la toate lucrrile publice, indiferent de sursa de finantare. Pentru toate celelalte constructii la care se stabilesc faze determinante, dispunerea continurii lucrrilor n urma verificrilor privind calitatea acestora, se face de ctre proiectant, executant si investitor, autorizarea acestora de ctre inspectiile teritoriale fiind fcut dup caz.

Modul de efectuare a controlului in Faze Determinante Inspectoratul de stat in constructii prin organismele sale teritoriale inspecteaz n fazele determinante pentru rezistenta si stabilitatea constructiilor modul n care s-au efectuat de ctre proiectant, executant si investitor toate verificrile privind calitatea lucrrilor. Dac urmare inspectiei se constat c sunt ndeplinite toate conditiile tehnice de calitate n conformitate cu prevederile proiectelor si a reglementrilor tehnice n vigoare, organul de control al inspectiei autorizeaz continuarea executiei, consemnnd rezultatele controlului si decizia adoptat (acordarea sau neacordarea fazei) ntr-un proces verbal ncheiat cu reprezentantii autorizati ai antreprenorului, investitorului si proiectantului. Autorizarea continurii lucrrilor, de ctre inspectiile teritoriale se face pe baza constatrii c s-au efectuat de ctre proiectant, constructor si investitor, toate verificrile directe si prin cercetarea documentelor care atest: - calitatea materialelor puse n oper si n special calitatea acelora care confer rezistent, durabilitate si sigurant n exploatare constructiilor; - calitatea lucrrilor care au devenit ascunse;

26

- calitatea lucrrilor constatate de ctre proiectant cu prilejul controalelor efectuate n conformitate cu obligatiile acestuia, potrivit legii; - remedierea lucrrilor la care au fost constatate deficiente calitative de ctre organele care au drept de control: controlul intern, proiectant, beneficiar, inspectia teritorial etc. Controlul si autorizarea continurii lucrrilor de executie n fazele determinante pentru rezistenta si stabilitatea constructiilor de ctre inspectia teritorial, nu absolv pe proiectant, antreprenor si investitor de obligatiile ce le revin prin lege cu privire la calitatea lucrrilor de constructii si instalatii aferente acestora. 3.2.8. Verificarea tehnic de calitate a proiectelor de ctre specialist verificatori de proiecte, atestati Verificatorul de proiect Verificarea tehnic de calitate a proiectelor se face pentru cerintele stabilite prin lege, diferentiat n functie de categoria de important a constructiei de ctre specialisti verificatori de proiecte, atestati potrivit legii. Verificarea la cerinta Rezistent si stabilitate este obligatorie pentru toate constructiile, cu exceptia prevzut in Legea nr. 10/1995. Sunt supuse verificrii tehnice: - documentatia tehnic de proiectare necesar obtinerii autorizatiei de construire; - documentatiile tehnice si detaliile de executie sub form de planse, breviare de calcul, caiete de sarcini, necesare pentru constatarea respectrii cerintelor impuse de lege. Verificarea tehnic de calitate a proiectelor are ca scop realizarea unor construcii care s corespund calitativ cel puin unor niveluri minime de performan prevzute n Legea nr. 10/1995 privind calitatea n construcii, cu modificrile ulterioare: A - rezisten i stabilitate; B - siguran n exploatare; C - siguran la foc; D - igiena, sntatea oamenilor, refacerea i protecia mediului; E - izolaia termic, hidrofug i economia de energie; F - protecia mpotriva zgomotului. Verificarea tehnic se execut si la proiectele ntocmite n urma unor rapoarte de expertiz tehnic de calitate, dup nsusirea acestora de ctre respectivii experti, n vederea confirmrii c proiectele respect ansamblul cerintelor stabilite de lege. Verificatorul de proiecte atestat are obligatia ca, n cadrul verificrilor pe care le efectueaz, s urmreasc: - datele privitoare la conditiile specifice de amplasament si conditiile de exploatare tehnologic; - modul de respectare a reglementrilor tehnice n vigoare, referitor la cerintele prevzute de

27

lege, n functie de categoria de important a constructiei, pe toat durata de viat a constructiilor, inclusiv n faza de postutilizare. n proiectul de arhitectur nu se supun verificrii: conceptia de arhitectur, principiile de compozitie, partiurile, solutiile volummetrice si estetice stabilite de arhitect n acord cu proiectantul structurii de rezistent. Verificatorul tehnic atestat nu poate stampila (verifica) proiectele ntocmite de el sau la a cror elaborare a participat. Atestarea tehnico-profesional a specialitilor verificatori de proiecte se face n funcie de cerinele eseniale prevzute n lege, pe domenii de construcii i specialiti de instalaii, astfel: Pentru construcii i arhitectur: A1 - Rezisten i stabilitate pentru construcii civile, industriale, agrozootehnice; energetice; telecomunicaii; miniere; edilitare i de gospodrie comunal cu structur din beton, beton armat, zidrie, lemn; A2 - Rezisten i stabilitate pentru construcii civile, industriale, agrozootehnice; energetice; telecomunicaii; miniere; edilitare i de gospodrie comunal cu structur de rezisten din metal, lemn; A4 - Rezisten i stabilitate pentru construcii rutiere, drumuri, piste de aviaie; poduri; tunele; A5 - Rezisten i stabilitate pentru construcii de ci ferate; A6 - Rezisten i stabilitate pentru construcii de porturi i platforme marine; A7 - Rezisten i stabilitate pentru construcii i amenajri hidrotehnice; A9 - Rezisten i stabilitate la construcii pentru mbuntiri funciare; Af - Rezistena i stabilitatea terenului de fundare a construciilor i a masivelor de pmnt; B1 - Sigurana n exploatare pentru construcii civile, industriale, agrozootehnice; energetice; telecomunicaii; miniere; B2 - Sigurana n exploatare pentru construcii rutiere, drumuri, piste de aviaie; poduri; tunele; B3 - Sigurana n exploatare pentru construcii de ci ferate; B4 - Sigurana n exploatare pentru construcii de porturi i platforme marine; B5 - Sigurana n exploatare pentru construcii i amenajri hidrotehnice; B7 - Sigurana n exploatare la construcii pentru mbuntiri funciare; B9 - Sigurana n exploatare la construcii edilitare i de gospodrie comunal; C - Sigurana la foc n construcii pentru toate domeniile; D - Igiena, sntatea oamenilor, refacerea i protecia mediului pentru

28

toate domeniile; E - Izolaie termic, hidrofug i economia de energie n construcii pentru toate domeniile; F - Protecie mpotriva zgomotului n construcii pentru toate domeniile. Expertul tehnic Expertizarea tehnic de calitate este o activitate complex care cuprinde, dup caz, cercetri, experimentri sau ncercri, studii, relevee, analize si evaluri necesare pentru cunoasterea strii tehnice a unei constructii existente sau a modului n care un proiect respect cerintele prevzute de lege, n vederea fundamentrii msurilor de interventie. Aceast activitate se efectueaz de ctre experti tehnici de calitate, atestati, atunci cnd o reglementare legal sau un organism cu atributii de control al statului n domeniul calittii constructiilor prevede acest lucru sau cnd o situatie deosebit o impune pentru: a) rezolvarea unor situatii care intervin la constructiile existente: - n cazul dezastrelor sau accidentelor datorate fenomenelor naturale, actiunilor umane sau activittii tehnologice; - n vederea determinrii, n orice stadiu, a strii tehnice a constructiei pentru evaluarea capacittii ei de satisfacere a cerintelor conform legii; b) rezolvarea litigiilor privind calitatea tehnic a unor proiecte sau a executiei unor lucrri de constructii. Expertul tehnic de calitate, atestat, va analiza, dup caz: - conditiile de amplasament si de exploatare a constructiei; - starea constructiei care se supune expertizei tehnice de calitate; - documentele care au stat la baza realizrii constructiei n fazele de proiectare, executie si exploatare; - prevederile din reglementrile tehnice care au stat la baza realizrii constructiei si cele n vigoare la data - efecturii expertizei tehnice de calitate. Expertul tehnic atestat elaboreaz raportul de expertiz tehnic de calitate cuprinznd solutii si msuri care se impun pentru fundamentarea tehnic si economic a deciziei de interventie ce se nsuseste de ctre proprietarii sau administratorii constructiilor si, dup caz, de ctre investitor. Expertul tehnic de calitate atestat va semnala situatiile n care, n urma interventiei sale, se impune verificarea proiectului si sub aspectul altor cerinte dect cele la care se refer raportul de expertiz tehnic de calitate ntocmit. Atestarea tehnico-profesional a experilor tehnici se face pentru cerinele eseniale A, B, C, D, E, F, pe domenii de construcii i specialiti de instalaii. 3.2.9. Asigurarea calittii executiei lucrrilor prin responsabili tehnici cu executia atestati Asigurarea calittii executiei lucrrilor de constructii se face n mod diferentiat n functie de categoria de important a constructiei, conform Regulamentului de conducere si asigurare a calittii, printr-un sistem propriu de calitate si responsabili tehnici cu executia atestati. Responsabilii tehnici cu executia se atest pentru cerintele stabilite n lege numai pentru partea de constructii. Pentru instalatiile aferente constructiilor, asigurarea calittii executiei se face prin personal autorizat al executantului.

29

Responsabilii tehnici cu executia atestati au urmtoarele obligatii : - s opreasc executia lucrrilor de constructii n cazul n care s-au produs defecte grave de calitate sau abateri de la prevederile proiectului de executie si s permit reluarea lucrrilor numai dup remedierea acestora. Atestarea tehnico-profesional a responsabililor tehnici cu execuia lucrrilor de construcii se face pentru urmtoarele domenii de construcii: - Construcii civile, industriale, agrozootehnice; energetice; telecomunicaii; miniere; - Construcii rutiere, drumuri, piste de aviaie, poduri, tunele; - Construcii de ci ferate; - Construcii de porturi i platforme marine; - Construcii i amenajri hidrotehnice; - Construcii pentru mbuntiri funciare; - Construcii edilitare i de gospodrie comunal; - Lucrri speciale de fundaii. 3.2.10. Diriginti de santier Dirigintele de santier este o persoan fizic autorizata, angajat de ctre investitor sau de ctre operatori economici de consultan specializai, cu obligaii privind asigurarea verificrii execuiei corecte a lucrrilor de construcii, pe tot parcursul lucrrilor. Autorizarea are drept scop evaluarea experientei profesionale si a competentelor persoanelor care solicita obtinerea autorizatiei in vederea desfasurarii activitatii de diriginte de santier. Poate solicita autorizarea in calitate de diriginte de santier titularul unei diplome de inginer in una dintre specializarile mentionale in tabelul de mai jos, daca indeplineste conditia de experienta profesionale in domeniul executiei constructiilor mentionata in acelasi tabel. Domeniile in care se autorizeaza dirigintii de santier, precum si cerintele obligatorii privind specializarea si experienta profesionale in domeniul executiei construciilor sunt cuprinse in tabelul urmator:
Studii Cod domeniu Domeniul/ subdomeniul de autorizare Consolidari constructii Domeniul de studii universitare de licenta Inginerie civila Specializarea Experienta profesionala in domeniul executiei constructiilor 10 ani

1.

2.

Constructii civile, industriale si agricole categoria de importanta D

Inginerie civila

Constructii civile, industriale si agricole, Inginerie civila, Amenajari si constructii hidrotehnice Constructii civile, industriale si agricole, Inginerie civila, Cai ferate, drumuri si poduri; Amenajari si constructii hidrotehnice Inginerie sanitara si protectia mediului Imbunatatiri funciare si

3 ani

30 dezvoltare rurala Constructii civile, industriale si agricole, Inginerie civila, Cai ferate, drumuri si poduri; Amenajari si constructii hidrotehnice Constructii civile, industriale si agricole, Inginerie civila Constructii civile, industriale si agricole Instalatii pentru constructii Amenajari si constructii hidrotehnice, Constructii civile, industriale si agricole, Inginerie civila, Inginerie urbana si dezvoltare regionala, Imbunatatiri funciare si dezvoltare rurala, Inginerie sanitara si protectia mediului Instalatii pentru constructii Instalatii pentru constructii pompieri Specializari in inginerie electrica

3.

Constructii civile, industriale si agricole categoria de importanta C

Inginerie civila

5 ani

4. 5. 6.

Constructii civile, industriale si agricole categoria de importanta B Constructii civile, industriale si agricole categoria de importanta A Constructii edilitare si de gospodarie comunala

Inginerie civila Inginerie civila Ingineria instalatiilor Inginerie civila

5 ani 10 ani

5 ani

7.

Instalatii electrice

Ingineria instalatiilor Inginerie electrica

5 ani

3.2.11. Categorii si clase de importanta Constructiile se incadreaza, dupa importanta lor, in categorii si clase de importanta dupa cum urmeaza: - categorii de importanta avand in vedere criterii de importanta globala, care privesc intreaga constructie, sub toate aspectele; - clase de importanta avand in vedere criterii de importanta specifice, care privesc intreaga constructie sau parti ale acesteia, sub anumite aspecte particulare (ex: seism, foc, etc.). Clasele de importanta se coreleaza cu categoriile de importanta: - de catre proiectant - la constructiile noi, - de catre proiectant/expertul tehnic atestat - la constructiile existente in scopul stabilirii conditiilor de aplicare a componentelor sistemului calitatii. Astfel, cu cat categoria de importanta unei constructii este mai mare (fapt reliefat de factorii care determina acest lucru) cu atat se va induce pentru proiectare (ex. Pentru calculul de rezistenta si stabilitate) necesitatea de a prevedea/incadra constructia in clase de importanta mai ridicate.

31

Categorii de importanta Categoriile de importanta a constructiilor se stabilesc in conformitate cu metodologii aprobate de MLPAT (H.G.R. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea n construcii, Art.1, pct. c) - Stabilirea categoriei de importan a construciilor si Ordinul 31/N din 1995 - Regulament privind stabilirea categoriei de importanta a constructiilor. Metodologie de stabilire a categoriei de importanta a constructiilor). Scopul incadrarii constructiilor in categorii de importanta are in vederere: 1. Obtinerea nivelului de calitate dorit - determinat de respectarea cerintelor/exigentelor; 2. Delimitarea obligatiilor care revin persoanelor juridice si fizice implicate tinand seama de urmatoarele aspecte: a) Gradul de risc sub aspectul sigurantei si al sanatatii care reflecta implicarea vitala si sociala a constructiilor in societate si natura; b) Destinatia si modul de utilizare al constructiei care reflecta implicarea functionala a constructiilor in domeniul socioeconomic, in mediul construit si in natura; c) Complexitatea si considerentele economice - caracteristici proprii ale constructiilor. Tinand cont de aceste aspecte, o constructie se poate incadra in una din urmatoarele categorii de importanta: - constructie de importanta exceptionala (A); - constructie de importanta deosebita (B); - constructie de importanta normala (C); - constructie de importanta redusa (D). Pentru fiecare constructie se stabileste o singura categorie de importanta si aceasta va fi inscrisa in toate documentele tehnice privind constructia: autorizatia de construire, proiectul de executie, cartea tehnica a constructiei, documentele de asigurare. In cadrul unui ansamblu de constructii, categoriile de importanta se stabilesc pentru fiecare obiect de constructie in parte, putand diferi de la o constructie la alta. (Ordinul 31/N/1995, cap. I, pct. 7). Categoria de importanta constituie o identitate sintetica pentru constructia respectiva, avand urmatoarele utilizari: Diferentierea exigentelor de performanta si a altor componente in aplicarea sistemului calitatii, prin: - corelarea cu clasele de importanta: de regula pe baza ponderii criteriilor asociate care au implicatii in domeniul claselor de importanta considerate; - corelarea cu modelele de asigurare a calitatii (management al calitatii) care trebuie aplicate la constructia respectiva; - cerintele esentiale la care se verifica proiectul. - evidentierea unor caracteristici sau aspecte specifice ale constructiei, care trebuie sa faca obiectul unor tratari deosebite (ex. tipul de urmarire a comportarii in timp a constructiei); - punerea in evidenta a unor activitati cu pondere sau importanta mare pentru constructia respective, in oricare din etapele existentei acesteia (ex. componenta comisiei de receptie la terminarea lucrarilor);

32

-diferentierea in stabilirea unor decizii privind constructia: prioritati, aspecte economice. Principii cu privire la stabilirea categoriei de importanta La stabilirea categoriei de importanta a unei constructii trebuie avute in vedere urmatoarele principii: a) Considerarea constructiei in mod global avandu-se in vedere: - constructia in sine: cu functiunea si caracteristicile sale; - activitatile legate de realizarea (conceptie, proiectare, executie) si utilizarea constructiei. b) Reflectarea rolului si locului pe care le are constructia respectiva in contextul social, cultural, economic si ecologic - corespunzator functiunilor si caracteristicilor constructiei; c) Prevenirea riscurilor - prin selectarea unei categorii de importanta adecvate, care ar conduce la impunerea unor nivele de exigente de preformanta si modele de asigurarea calitatii, a caror satisfacere si aplicare va conduce la atingerea performantelor corespunzatoare. Categoriile de importanta se stabilesc atat pentru constructii noi, cat si pentru cele existente, pe baza acelorasi principii. In plus, pentru constructiile existente, analiza criteriilor asociate va avea in vedere urmatoarele aspecte: - componenta cultural-istorica si social-afectiva acolo unde este cazul; - masura in care conditiile de teren si de mediu, avute initial in vedere la proiectare, au actionat defavorabil in decursul timpului asupra constructiei se va avea in vedere aducerea constructiei in satisfacerea cerintelor esentiale; - masura in care conceptiile de alcatuire si calcul avute initial in vedere la proiectere mai raspund exigentelor actuale de proiectare si ale utilizatorului actual se va avea in vedere aducerea constructiei in situatia de a satisface unele exigente noi, potrivit functiunilor utilizatorului actual. 3.3. Documente si nregistrri Elaborarea si aplicarea sistemului calittii n constructii sunt fundamentate si definite prin urmtoarele documente principale, ntocmite, tinute la zi si revizuite periodic: a) documente privind datele de intrare ale sistemului, care cuprind nivelurile de calitate cerute n diferite etape si activitti ale procesului de conceptie-realizare-exploatare; b) documente ale programului de asigurare a calittii; c) documente si nregistrri privind calitatea: - declaratie de conformitate, buletine de ncercri, certificate de conformitate a calittii produselor, procese-verbale de receptie pentru produsele procurate; - procese-verbale de control, rapoarte de verificare si analizare, procese-verbale de avizare pentru lucrri si documentatiile tehnice de proiectare; - procese-verbale de lucrri ascunse, ca si pentru fazele determinante puncte de oprire si de receptii partiale, rapoarte de control si verificare privind calitatea, procese-verbale de receptie pentru lucrri de constructii executate;

33

- rapoarte privind neconformittile si rapoarte de actiuni corective si preventive; - planuri si rapoarte de audit, analizarea si evaluarea sistemului; - rapoarte privind costuri referitoare la asigurarea calittii; - diverse alte documente referitoare la calitate, spre exemplu: rapoarte tehnice, informri, dri de seam periodice. 3.4. Planuri ale calittii Planul calittii este documentul care precizeaz practicile, resursele si succesiunea activittilor specifice referitoare la calitate, relevante pentru o anumit lucrare sau constructie. Planul calittii trebuie s asigure interfetele dintre persoanele juridice si fizice implicate n conceperea, realizarea si, dup caz, n exploatarea constructiei respective. Planul calittii se ntocmeste, pentru obtinerea obiectivelor privind calitatea, n urmtoarele situatii: a) ca parte a sistemului calittii, pentru anumite lucrri sau constructii, n care caz se face referire la manualul calittii si la procedurile documentate ale sistemului, suplimentate, dup caz, cu cele specifice lucrrilor respective; b) ca document de sine stttor, atunci cnd organizatia nu are implementat sistemul calittii aplicat pe baza standardelor SR EN ISO seria 9000, n care caz vor fi elaborate si procedurile necesare aplicrii acestui plan. Planul calittii are n vedere conditiile referitoare la sistemul calittii, forma si nivelul de detaliere fiind adaptate la cerintele privind constructia respectiv, complexitatea lucrrilor si persoanele juridice si fizice implicate.

4. MANAGEMENTUL CALITATII IN CONSTRUCTII DIN PUNCT DE VEDERE AL FAMILIEI DE STANDARDE ISO 9001
Sistemele de management al calitatii pot ajuta organizatiile la cresterea satisfactiei clientului. Clientii solicita produse cu caracteristici care sa le satisfaca necesitatile si asteptarile. Aceste necesitati si asteptari sunt exprimate in specificatiile produsului si sunt mentionate prin termenul generic de cerinte ale clientului. Cerintele clientului pot fi specificate contractual de catre client sau pot fi determinate de organizatia insasi. In oricare din cazuri, clientul decide in ultima instant acceptarea produsului. Deoarece necesitatile si asteptarile clientului se schimba si datorita presiunilor competitiei si progresul tehnic, organizatiile sunt determinate sa-si imbunatateasca continuu produsele si procesele. Abordarea sistemului de management al calitatii incurajeaza organizatiile sa analizeze cerintele clientului, sa defineasca procesele care contribuie la realizarea unui produs acceptabil pentru client si sa tina aceste procese sub control. Un sistem de management al calitatii poate furniza

34

cadrul pentru imbunatatirea continua pentru a mari probabilitatea de crestere a satisfactiei clientului si pentru cresterea satisfactiei altor parti interesate. Un sistem de management al calitatii (SMC) furnizeaza incredere clientilor ca organizatia este capabila sa furnizeze produse care indeplinesc in mod consecvent cerintele. Increderea este determinata prin: - dovedirea faptului ca toti angajatii organizatiei lucreaza dupa proceduri scrise si nu la ochi-dupa ureche . Aceasta dovada este materializata in inregistrarile SMC respective. Inregistrarile sunt realizate prin completarea formularelor stabilite in SMC.Cata vreme nu sunt completate, formularele sunt documente. Prin accentul pus pe scris, managementul face trecerea de la folclor ( oralitate ) la cultura ( literature scrisa ). Din punctul de vedere al documentatiei ( documentatie + inregistrari ) , doua sunt etapele fundamentale ale furnizarii de incredere : a. stabilirea si documentarea documentelor SMC; b. existenta inregistrarilor (dovezilor). - respectarea principiilor managementului calitatii aflate la baza cerintelor si politicii unei organizatii in domeniul calitatii. Respectarea principiilor confera continuitate si consecvecta. Principiile sunt concretizate in cerinte. Cerintele sunt puse in aplicare prin procese. Politicile prin obiective. Procedurile descriu modul in care prin procese realizam implementarea politicii si atingerea obiectivelor.

Principiul de functionare a sistemului de management al calitatii

POLITICA IN DOMENIUL CALITII OBIECTIVELE CALITII

SISTEMUL DE MANAGEMENT AL CALITII

AUDITURI INTERNE ALE CALITII PLANURI DE ACIUNI CORECTIVE I PREVENTIVE CORECII (tratarea neconformitii )

OBIECTIVELE DETALIATE ALE CALITII

ANALIZA EFECTUAT DE MANAGEMENT TABLOUL DE BORD AL CALITAII

35

Managementul calitii executiei unui obiectiv de constructii const din urmtoarele trei procese, care se intercondiioneaz i se suprapun: a. Planificarea calitii identificarea standardelor de calitate relevante pentru obiectivul de constructii i stabilirea modalitilor de a le satisface. b. Asigurarea calitii evaluarea pe baze regulate a performanelor nregistrate n realizarea obiectivului de constructii pentru asigurarea satisfacerii standardelor de calitate considerate relevante. d. Controlul calitii monitorizarea rezultatelor proiectulu pentru a verifica dac acestea corespund standardelor considerate relevante i identificarea modalitilor de a elimina cauzele generatoare de abateri negative. a. Planificarea calitii Planificarea calitii const n identificarea standardelor de calitate relevante pentru proiect i stabilirea modalitilor de a le satisface. Ea trebuie realizat n paralel i corelat cu celelalte componente ale planificrii activitatilor de executie. De exemplu, realizarea calitii dorite poate solicita modificri la nivelul costurilor sau al programului de execuie, sau poate necesita o analiz de risc detaliat a unei anumite probleme care a fost identificat. Pentru planificarea calitii se utilizeaz urmtoarele surse de informaii: - Politica n domeniul calitii. Aceasta const n ansamblul inteniilor unei organizaii referitoare la calitate, aa cum sunt ele exprimate de ctre managementul de vrf al acesteia. n cazul n care organizaia care realizeaz obiectivul de constructii nu are o politic n domeniul calitii sau la realizarea obiectivului de constructii urmeaz s fie implicate mai multe organizaii (subantreprenori), echipa managerial a proiectului trebuie s conceap o politic a calitii pentru obiectivul de constructii respectiv. - Scopul proiectului i descrierea produsului. Acestea sunt incluse in documentaia tehnico-economic (contracte, proiectul, detalii de execuie, specificaiile tehnice, caietul de sarcini etc.). Sunt foarte importante deoarece cuprind rezultatele majore care se ateapt. - Standarde i legislaie aplicabile . Se includ prevederile legislaiei naionale i internaionale referitoare la proiect. Principalele metode i tehnici utilizate n planificarea calitii sunt: Analize cost/beneficiu. Principalul beneficiu al respectrii specificaiilor privind calitatea const n diminuarea volumului i valorii lucrrilor care trebuie refcute, ceea ce nseamn o cretere a productivitii, a satisfaciei clientului i diminuarea costurilor. Principalul cost al respectrii specificaiilor privind calitatea este cel ocazionat de activitile de management al calitii proiectului. Desigur, pentru ca o anumit msur privind calitatea s fie considerat acceptabil trebuie ca beneficiile pe care le genereaz s depeasc costurile. Analize comparative. Se compar practicile curente sau planificate cu cele din alte obiective de constructii similare pentru a se genera idei de perfecionare i pentru a avea un standard fa de care s se evalueze performanele.

36

Diagrame de flux. Se pot utiliza diagrame cauz-efect (numite i diagrama Ishikawa, diagrama oaselor de pete), care ilustreaz modul n care diferite cauze i subcauze se relaioneaz pentru a produce un anumit efect, i diagrame de proces sau de sistem, care arat modul n care se relaioneaz diferitele elemente ale unui sistem. Diagramele de flux pot ajuta echipa de proiect s anticipeze unde i cnd pot aprea probleme referitoare la calitate i pe aceast baz s identifice modaliti de a le preveni sau rezolva. Experimente i simulri. Acestea se pot utiliza pentru a identifica impactul pe care l au anumite variabile asupra proceselor i a obiectivului de constructii. b. Asigurarea calitii Asigurarea calitii const n evaluarea pe baze regulate a performanelor nregistrate n realizarea obiectivului de constructii pentru asigurarea satisfacerii standardelor de calitate considerate relevante. c. Controlul calitii Controlul calitii presupune monitorizarea rezultatelor proiectului pentru a verifica dac acestea corespund standardelor considerate relevante i identificarea modalitilor de a elimina cauzele generatoare de abateri negative. Principalele metode i tehnici utilizate n controlul calitii includ: Inspecia, include activiti de msurare, examinare, testare pentru a stabili dac rezultatele corespund specificaiilor planificate. Inspecii se pot efectua: n faza premergtoare execuiei lucrrilor de construcii (examinarea i verificarea documentaiei tehnico-economice, verificarea calitii materialelor de construcii i a prefabricatelor, verificarea calitii utilajelor, verificarea capabilitii subantreprenorilor), n faza executrii lucrrilor de construcii (verificarea calitii lucrrilor de structur i de finisaj), n faza recepiei, a exploatrii sau postutilizrii obiectelor de construcii.

INSPECIE
-evaluare a conformitaii prin observare i judecare nsoite, dupa caz, de msurare, ncercare sau comparare ADMIS CONFORMITATE (criterii de admitere) CARACTERISTI CI INTRINSECI REALIZATE

INSPECI E NECONFORMITATE (criterii de respingere) RESPINS

CERINE

37

Diagramele de control. Acestea sunt reprezentri grafice ale rezultatelor nregistrate, cu dinamica lor n timp. Sunt utilizate pentru a decide cnd abaterile rezultatelor depesc limitele considerate acceptabile i se impune luarea unor msuri de corecie. Ele pot fi utilizate, spre exemplu, n monitorizarea costurilor i programului de execuie a proiectului sau a erorilor n documentaia proiectului. Diagramele Pareto. Sunt histograme care pun n eviden frecvena de apariie, n ordine descresctoare, a anumitor rezultate n funcie de cauzele care le-au generat. Echipa de proiect ar trebui s acioneze cu prioritate asupra cauzelor care au generat cel mai mare numr de defecte (legea lui Pareto: un numr relativ redus de cauze genereaz cea mai mare parte a problemelor). Diagrame de flux. Sunt utilizate pentru a analiza modul n care au aprut problemele referitoare la calitate. Analiza tendinei. Se utilizeaz pentru monitorizarea performanelor tehnice i a performanelor referitoare la ncadrarea n buget i program (cte activiti ntr-o anumit perioad au fost realizate cu abateri semnificative).

Rezultatele aplicrii controlului calitii sunt: mbuntirea calitii. Decizii de acceptare. n urma controlului anumite lucrri vor fi acceptate, altele vor fi respinse i vor necesita refacerea lor. Refacerea unor lucrri. Anumite lucrri, respinse la efectuarea controlului calitii, trebuie refcute. Aceasta antreneaz depiri de costuri i termene de execuie, deci trebuie evitate sau minimizate. Completarea listelor de control. Listele de control se completeaz pe msura utilizrii lor i este util s fie arhivate mpreun cu celelalte documente ale proiectului. Ajustarea proceselor. Ca urmare a controlului este necesar, n anumite situaii, s se adopte aciuni corective i preventive. Tipuri de documente utilizate in sistemele de management al calitatii Urmatoarele tipuri de documente sunt utilizate in sistemele de management al calitatii:

38

-documente care furnizeaza, atat intern cat si extern, informatii consecvente, referitoare la sistemul de management al calitatii; astfel de documente sunt denumite manual ale calitatii; -documente care descriu cum se aplica sistemul de management al calitatii unui anumit produs, proiect sau contract; astfel de documente sunt denumite planuri ale calitatii; -documente care stabilesc cerinte; astfel de documente sunt denumite specificatii; -documente care stabilesc recomandari sau sugestii; astfel de documente sunt denumite linii directoare; -documente care furnizeaza informatii despre modul in care se realizeaza cu consecventa activitati si procese; astfel de documente pot include proceduri documentate, instructiuni de lucru si desene; -documente care furnizeaza dovezi obiective ale activitatilor efectuate sau ale rezultatelor obtinute; astfel de documente sunt denumite inregistrari. Fiecare organizatie stabileste volumul documentatiei cerute si suportul care va fi utilizat. Aceasta depinde de factori cum ar fi tipul si marimea organizatiei, complexitatea si interactiunile proceselor, complexitatea produselor, cerintele clientului, cerintele reglementarilor aplicabile, abilitatile demonstrate ale personalului, si masura in care este necesar sa se demonstreze indeplinirea cerintelor sistemului de management al calitatii.

4. AUDITURILE CALITATII
Auditurile sunt utilizate pentru a determina masura in c are cerintele sistemului de management al calitatii sunt indeplinite. Constatarile auditului sunt utilizate pentru a evalua eficacitatea sistemului de management al calitatii si pentru a identifica oportunitati de imbunatatire. Auditurile de prima parte ( audituri interne) sunt efectuate pentru scopuri interne, sau in numele organizatiei insasi si pot forma baza pentru declaratia de conformitate data de o organizatie pe propria raspundere. Auditurile de secunda parte ( auditurile la furnizor ) sunt efectuate de clientii organizatiei sau de alte persoane in numele clientului. Auditurile de terta ( audituri de certificare ) sunt efectuate de organizatii externe independente. Asemenea organizatii, de regula acreditate, furnizeaza certificarea sau inregistrarea conformitatii cu cerinte cum ar fi cele ale ISO 9001. Auditul calitatii - proces sistematic, independent si documentat in scopul obtinerii de dovezi de audit si evaluarea lor cu obiectivitate pentru a determina masura in care sunt indeplinite criteriile de audit.

39

Proces sistematic

Independent Documentat

Menit sa determine cu obiectivitate daca activitatile si rezultatele relative la calitate satisfac dispozitiile prestabilite, realizand o evaluare a dovezilor de audit. In conformitate cu criteriile de audit

Realizat prin: -program audit -plan de audit -chestionar de audit Realizat de -organism extern -alt serviciu al intreprinderii Avand la baza: -manualul calitatii -proceduri -instructiuni/specificatii tehnica -planul calitatii Reprezentate prin: -Inregristrari -Declaratii -Alte informatii relevante pentru audit -adecvare si consecventa fata de necesitatile si cerintele de satisfacut

De retinut urmatoarele elemente specifice auditului calitatii: - Auditul calitatii se aplica in mod caracteristic, unui sistem al calitatii sau unor elemente ale acestuia, proceselor, produselor sau serviciilor. Astfel de audituri sunt adesea numite auditul sistemul calitatii, auditul calitatii procesului, auditul calitatii produsului sau auditul calitatii serviciului. - Auditurile calitatii sunt executate de personal care nu are responsabilitati directe in zonele aflate in curs de auditare, dar care, de preferinta, colaboreaza cu personalul din aceste zone. - Unul din scopurile auditului calitatii este acela de a evalua necesitatea de imbunatatire sau de actiuni corective. Un audit nu trebuie confundat cu supravegherea calitatii sau cu inspectia, activitati care sunt efectuate cu scopul de a controla procesul sau de a accepta produsul. - Auditurile calitatii pot fi efectuate in scopuri interne sau externe. Tipuri de audituri ale calitatii: Prin auditurile calitatii pot fi evaluate produse, servicii, procese sau sistemul calitatii unei societati. In functie de obiectul lor, auditurile calitatii sunt de trei tipuri: Auditul calitatii produsului/serviciului; Auditul calitatii procesului; Auditul sistemului calitatii.

Auditul calitii

40

Auditul calitii produsului

Auditul calitii procesului

Auditul sistemului

Auditul calitii

Audituri interne (de prim Audituri de secund parte

Audituri externe

Audituri de tera parte