MANAGEMENTUL CALITATII

CAPITOLUL 2
SPECIFICUL ABORDĂRII CALITĂŢII IN CONSTRUCȚII

2.1 Particularităţile activităţii de construcţie

Printre principalele particularităţi ale activităţii de construcţie se menţionează:

a. Caracterul de unicat al activităţii de construcţie
Realizarea unei lucrări de construcţie are caracter de unicat deoarece are la bază un proiect
tehnic care defineşte numai acea lucrare şi care impune o serie de măsuri legate de amplasament,
proiectarea şi adaptarea unor soluţii tehnologice şi organizatorice specifice de execuţie, evaluarea
şi planificarea costurilor de execuţie.

b. Proces de construcţie în permanentă schimbare

Procesul de construcţie este mobil, în timp ce produsul acestuia –lucrarea de construcţie -
este fix în spaţiu. Acest aspect diferenţiază net activitatea de construcţie de activităţile industriale
unde procesul de producţie este fix, iar produsul este mobil. În plus procesul de construcţie pe
lângă cei trei parametri comuni (obiectele muncii, forţa de muncă, mijloacele de muncă), mai
include şi un alt parametru specific: condiţiile naturale de mediu.

c. Caracterul complex al activităţii de construcţie

Caracterul complex derivă din:
o numărul mare şi divers al mijloacelor folosite, peste 100.000 de sortimente de
materiale, număr mare de muncitori cu specializări diferite (aprox. 100 meserii) precum şi
o gamă largă de utilaje şi echipamente tehnologice;
o diversitatea proceselor de construcţie, marea majoritate fiind procese manuale şi
manual mecanizate, factorul uman intervenind direct în transformările fluxurilor de
materiale, energie şi informaţii;
o modul de desfăşurare a procesului de construcţie - o parte importantă a procesului de
construcţie se desfăşoară în aer liber sub influenţa directă a factorilor atmosferici.

d. Durata mare de execuţie a lucrărilor de construcţie

Dimensiunile mari ale obiectelor de construcţie ce aparţin unei lucrări de construcţie,
numărul mare de procese de construcţie care trebuie realizate în anumite condiţii tehnologice şi
organizatorice, numărul mare de acţiuni cu caracter tehnic, economic, administrativ, variaţia
condiţiilor meteorologice fac ca durata de execuţie a lucrării să fie relativ mare cu implicaţii
majore asupra costului de execuţie şi a prevederilor contractuale (termene, decontări, repartizarea
riscului).

e. Volum şi greutate mare a produselor folosite în execuţie

Folosirea unor materiale şi prefabricate cu volum şi greutate mare în procesul de construire
implică rezolvarea unor probleme suplimentare de transport, depozitare şi manipulare.

1
 f. Multitudinea factorilor implicaţi
Realizarea unei construcţii face apel la numeroase persoane fizice şi/sau juridice, cu roluri foarte
variate (concepţie, execuţie, furnizare de materiale sau servicii, executarea unor anumite sarcini,
consultanţă tehnică, economică, juridică, etc.), de unde apare necesitatea unei foarte bune
coordonări. Trebuie îmbinate pe de o parte, atât aspectul tehnologic şi organizatoric (ordonarea
eficientă a diferitelor acţiuni), cât şi aspectul psihologic (armonizarea relaţiilor între participanţi) ,
pentru a garanta reuşita proiectului.

2.2 Clasificarea construcţiilor

Având în vedere aspectele prezentate mai sus construcţiile se pot clasifica pe baza
următoarelor criterii:

1. În funcţie de destinaţie distingem construcţii pentru:

a. Clădiri civile – clădiri de locuinţe, pentru învăţământ, artă, cultură, clădiri pentru
ocrotirea sănătăţii, clădiri administrative.
b. Clădiri industriale – hale industriale, depozite, garaje, depouri.
c. Construcţii speciale industriale – sonde, construcţii energetice, construcţii miniere,
coşuri de fum, turnuri de răcire.
d. Construcţii hidrotehnice – baraje, canale de navigaţie, construcţii pentru piscicultură
e. Construcţii speciale: agricole (sere), pentru transporturi şi telecomunicaţii (căi
ferate, drumuri, treceri de nivel, poduri, viaducte, tunele), construcţii pentru transportul
energiei electrice (aeriene, subterane ), alimentări cu apă şi canalizare (rezervoare de
apă, rupturi de apă, reţele de distribuţie, de canalizare, construcţii pentru îmbunătăţirea
calităţii apei – staţii de epurare )
f. Construcţii pentru transportul şi distribuţia petrolului, gazelor, lichidelor industriale,
aerului comprimat, termoficare.

2. După importanţă distingem:

a. construcţii de importanţă globală (categorii de importanţă) şi aici avem:construcţii
de importanţă excepţională (A), construcţii de importanţă deosebită (B), construcţii de
importanţă normală (C), construcţii de importanţă redusă (D)
b. construcţii de importanţă specifică (clase de importanţă )- stabilită prin reglementări
tehnice şi criterii specifice.

3. După caracterul lucrărilor distingem:

a. lucrare nouă/construcţie nouă;
b. lucrare de reparaţie – care are ca scop readucerea la starea de funcţionalitate iniţială,
a unor elemente nestructurale din cadrul unei construcţii existente;
c. lucrare de consolidare – are ca scop refacerea sau mărirea capacităţii portante a unor
elemente structurale din cadrul unei construcţii existente;
d. lucrare de reabilitare - are ca scop repunerea unei construcţii existente într-o nouă
stare de funcţionalitate (reabilitare funcţională, structurală, termică)

2
 MANAGEMENTUL CALITATII
2.3 Ciclul de viaţă al unei construcţii

Ciclul de viaţă al unei construcţii reprezintă orizontul de timp vizat de la "conceperea" şi

până la "moartea" acesteia, în care o construcţie satisface cerinţele utilizatorilor. Ciclul de viaţă
este stabilit pe baza unui studiu complex ce implică o serie de aspecte tehnice, economice, de
funcţionalitate şi sociale.
Aceste aspecte generale precum şi conţinutul etapelor principale avute în vedere la
stabilirea ciclului de viaţă sunt prezentate în figura 1.

CONCEPERE VIAŢĂ MOARTE

Reparare

Începerea unui nou ciclu de viaţă

Înlocuire
elemente

DEMOLARE
TEHNIC
Ocupare ECONOMIC
IniŃiere Exploatare EXIGENTE POST-
Fezabilitate Proiectare Execuţie Urmărire SOCIAL/LEGAL UTILIZARE

REABILITARE:
- funcŃională
Aspecte: Modificare - structurală
Adaptare
- tehnice Extindere
- economice Reabilitare
- de funcŃionalitate
- privind calitatea

Figura 1 - CICLUL DE VIAŢĂ AL UNEI CONSTRUCŢII

Viaţa unei clădiri este dificil de prognozat ca urmare a uzurii fizice şi morale ce apare pe
întreaga durată de viaţă a clădirii.

Realizarea unei construcţii presupune un şir de acţiuni care se realizează secvenţial şi prin
care un investitor (client) îşi motivează intenţia de a investi, participă la realizarea investiţiei şi
exploatează investiţia astfel încât efortul său financiar să-i aducă o serie de avantaje care pot fi:
- măsurate în termeni financiari - venituri(profit) sau reducerea unor costuri faţă de o
perioadă de referinţă existentă;
- măsurate în termeni calitativi-estetici (satisfacerea unor exigenţe personale sau sociale).

Astfel ciclul de viaţă al unei construcţii este conturat de patru etape importante şi anume:

I. Etapa studiilor şi a proiectării

II. Etapa de realizare a construcţiei
III. Etapa de funcţionare (exploatare/utilizare/ urmărire)
IV. Etapa de post-utilizare

3
 I. Etapa studiilor şi a proiectării

Este etapa prin care investitorul fundamentează necesitatea şi oportunitatea realizării

construcţiei.
De asemenea este etapa prin care se stabilesc caracteristicile principale ale investiţiei,
indicatorii tehnico-economici urmărindu-se o serie de aspecte cum ar fi:
- aspecte economice - prin care se asigură utilizarea raţională a cheltuielilor de capital şi
a cheltuielilor materiale pentru realizarea construcţiei;
- aspecte tehnice - prin care se alege structura funcţională şi tehnologică, se stabilesc
dimensiunile şi forma elementelor de construcţii şi instalaţii;
- aspecte comerciale - care vizează natura şi calitatea materialelor şi echipamentelor
folosite la realizarea investiţiei;
- aspecte manageriale - care vizează alegerea şi coordonarea factorilor implicaţi în
realizarea investiţiei, structurile organizatorice adoptate, conducerea şi urmărirea
construcţiei, managementul resurselor şi aprovizionării.

II. Etapa de realizare a construcţiei

Această etapă presupune realizarea unui lung şi complex sistem de acţiuni prin care
antreprenorul general (cel căruia i s-a adjudecat realizarea investiţiei în urma licitaţiei)
materializează sistemul gândit, conceput şi proiectat în prima etapă coordonând execuţia
lucrărilor astfel încât să răspundă clauzelor contractuale impuse de investitor.
De asemenea este etapa prin care:
- se execută lucrările la nivelul de calitate specificat în proiectul tehnic;
- se organizează şi gestionează resursele necesare realizării investiţiei;
- se detaliază programul de realizare a lucrărilor;
- investitorul face decontarea lucrărilor realizate;
- se fac probele tehnologice şi încercările astfel încât investiţia să atingă parametrii
proiectaţi.

III. Etapa de funcţionare (exploatare/utilizare/ urmărire)

Este etapa care cuprinde ansamblul de acţiuni necesare pentru evaluarea şi menţinerea
aptitudinii în exploatare a construcţiilor pe toată durata lor de viaţă.
Această etapă începe din momentul recepţiei finale şi se extinde pe toată durata de viaţă
a investiţiei.
IV. Etapa de post-utilizare
Este etapa care conduce la apariţia următoarelor fenomene:
1. construcţia nu mai satisface exigenţele de rezistenţă şi stabilitate conturându-se astfel
două direcţii: demolare fizică sau reabilitare;
2. o serie de elemente de construcţie şi/sau instalaţii nu mai corespund din punct de
vedere tehnic (degradări, deteriorări, etc.);
3. aspiraţiile umane impun stabilirea unei noi stări de funcţionalitate şi confort;

4
 MANAGEMENTUL CALITATII
START
NECESITATE
UTILIZATOR

INIŢIEREA PROIECTULUI
ANALIZA DE FEZABILITATE

DECIZIA DE A NU STOP
REALIZA PROIECTUL NU ESTE
PROIECTUL FEZABIL

DA

PROIECTUL TEHNIC

LICITARE-CONTRACTARE

EXECUŢIA ŞI PUNEREA ÎN
FUNCŢIUNE

OCUPARE
EXPLOATARE/URMĂRIRE

POST-UTILIZARE

SFÎRŞIT
ÎNCHEIEREE
CICLU DE VIAłĂ

FIG. 2 ETAPELE REALIZĂRII UNEI CONSTRUCŢII

Conţinutul etapei studiilor şi a proiectării

1. Iniţierea realizării construcţiei. Analiza de fezabilitate

Este faza în care investitorul reflectă asupra oportunităţii realizării construcţiei, a

amplasamentului, a implicaţiilor şi consecinţelor ce pot să apară ca urmare a realizării acesteia.
De asemenea în această fază se stabilesc caracteristicile principale şi indicatorii tehnico-
economici ai construcţiei oferind investitorului elemente de analiză a soluţiilor ce se vor adopta în
realizarea acestuia.
Prin analiza de fezabilitate se asigură utilizarea raţională şi eficientă a cheltuielilor de capital
şi a cheltuielilor materiale pentru realizarea construcţiei conţinând informaţii şi elemente ce
vizează următoarele aspecte:
• date generale ale construcţiei
5
 • tema cu fundamentarea necesităţii şi oportunităţii realizării construcţiei
• informaţii de natură tehnică:
- date despre amplasament (zonă, facilităţi, situaţia juridică a terenului,
caracteristici geofizice ale terenului)
- date despre structura constructivă-descriere funcţională şi tehnologică,
deschideri, travei, nr.de niveluri, arie construită, arie desfăşurată, volum
construit, instalaţii aferente, reţele de utilităţi(lungimi, diametre, materiale).
• informaţii de natură economică:
- date privind sursele de finanţare
- condiţii financiare de realizare a construcţiei
- date privind costul materialelor, combustibililor, energiei, costul manoperei
- indicatori tehnico-economici: cost global, eşalonarea investiţiei, durata de
realizare, raport cost-beneficii
- cheltuieli generale: taxe, comisioane, impozite, administraţie
- venituri care pot fi măsurate astfel:
- în termeni financiari - câştiguri sau reducerea unor costuri faţă de o variantă
de referinţă existentă ("câştig cheltuind mai puţin în exploatare")
- în termeni calitativ-estetici (confort, igienă, ambianţă, etc.)
• studii în ceea ce priveşte amploarea realizării construcţiei, efectele asupra mediului,
implicaţii şi consecinţe rezultate în urma realizării construcţiei
• avize şi acorduri
- certificat de urbanism
- avize pentru asigurarea utilităţilor (energie electrică, termică, gaz, apă, canal,
telecomunicaţii, etc.)
- avize pentru consumul de combustibil
- avize pentru protecţia mediului
În urma acestei faze se ia decizia de a realiza construcţia ceea ce face obiectul unui
program bine precizat şi etapizat.

2. Proiectul tehnic

Proiectul tehnic este documentaţia scrisă şi desenată prin care se stabilesc dimensiunile,
forma şi structura elementelor de construcţie şi de instalaţii, natura şi calitatea materialelor şi
echipamentelor ce vor fi folosite în realizarea construcţiei.
Proiectul tehnic este piesa principală pe baza căruia se execută lucrarea şi are următorul
conţinut:
- date despre realizarea lucrării - memorii tehnice pe specialităţi, breviare de calcul,
planşe;
- caietele de sarcini care prezintă informaţii, precizări şi prescripţii complementare
planşelor şi care detaliază condiţiile tehnice de execuţie şi montaj a proceselor de
construcţie, calitatea materialelor, toleranţe de execuţie şi montaj;
- listele cu cantităţile de lucrări;
- graficul de realizare a construcţiei.

3. Licitaţia / Contractarea
Licitaţia este un "concurs" organizat de investitor prin care se prezintă oferte în scopul
adjudecării execuţiei construcţiei.
Contractul este actul juridic încheiat între investitor şi ofertantul în favoarea căruia s-a
adjudecat realizarea investiţiei.
Documentaţia de licitare-contractare cuprinde:
6
 MANAGEMENTUL CALITATII
- documentele de licitaţie
- documentele pentru ofertare
- formularele de contract

Conţinutul etapei de realizare a construcţiei (execuţia)

Execuţia este etapa prin care planurile, detaliile de execuţie şi prescripţiile tehnice se
materializează în elemente de construcţie şi în final în lucrarea de construcţie.
Această etapă cuprinde:
• deschiderea şantierului de construcţii - organizarea de şantier. Este etapa prin care:
- se pun la dispoziţie suprafeţele de depozitare
- se asigură căile de acces rutier
- se asigură racordurile pentru utilităţi (apă, gaz, energie, canalizare, etc.) până la
limita amplasamentului şantierului.
- Se asigură baza tehnico-materială necesară executării lucrărilor
• Organizarea şi coordonarea aprovizionării cu materiale şi echipamente;
• Organizarea gestionării şi folosirii resurselor pentru proiect respectiv mâna de lucru,
utilajele şi echipamentele tehnologice, furniturile, resursele financiare;
• Execuţia propriu-zisă a lucrărilor de construcţie la nivelul de calitate şi conform
prescripţiilor precizate în caietele de sarcini; întocmirea documentelor pe parcursul execuţiei şi
controlul calităţii execuţiei lucrărilor;
• Recepţia şi cartea tehnică a construcţiei
Recepţia lucrării certifică finalizarea lucrărilor şi încetarea obligaţiilor executantului cu
excepţia defecţiunilor ulterioare apărute în perioada de garanţie.
Cartea tehnică a construcţiei este documentaţia tehnică care cuprinde toate documentele
referitoare la proiectarea, execuţia, recepţia lucrării precum şi datele şi evidenţele necesare
pentru identificarea şi determinarea stării tehnice a construcţiei şi a evoluţiei acesteia în
timp.

Conţinutul etapei de exploatare şi urmărirea comportării în exploatare

Este etapa în care investiţia "produce", realizând efecte financiare. De asemenea în această
etapă baneficiarul trebuie să-şi recupereze investiţia.
Urmărirea comportării în exploatare reprezintă ansamblul de evenimente şi acţiuni
necesare pentru evaluarea stării tehnice a construcţiilor şi menţinerea aptitudinii de exploatare pe
toată durata de existenţă a acestora.
Urmărirea comportării în exploatare are 2 componente:
⇒ Urmărirea curentă care este o activitate sistematică de urmărire a stării tehnice a
construcţiilor în scopul de a menţine aptitudinea în exploatare a construcţiilor
desfăşurându-se pe toată durata de viaţă a acestora;
⇒ Urmărirea specială cuprinde investigaţii speciale periodice asupra unor parametri ce
caracterizează construcţia sau anumite părţi ale acesteia care prezintă o evoluţie
periculoasă în exploatare în ceea ce priveşte siguranţa.

Intervenţiile în timp asupra construcţiilor reprezintă ansamblul de acţiuni şi activităţi ce au

ca scop menţinerea construcţiei la nivelul exigenţelor utilizatorilor şi asigurarea funcţiunilor
construcţiilor determinate de schimbarea cerinţelor sau îmbunătăţirea stării tehnice a
construcţiilor:
7
 Lucrările de intervenţie sunt:
- lucrări de întreţinere
- lucrări de refacere
- lucrări de modernizare

Conţinutul etapei de post-utilizare a construcţiei

Etapa de post-utilizare reprezintă ansamblul activităţilor de desfiinţare a construcţiei (sau

reabilitare a acesteia).
Etapa de desfiinţare trebuie să se facă în condiţii de siguranţă respectând următoarele faze:
- dezafectarea construcţiei;
- demontarea şi demolarea construcţiei;
- recondiţionarea, reciclarea şi refolosirea produselor şi materialelor rezultate din
demolare şi demontare;
- reintegrarea în natură a deşeurilor nefolosibile şi nereciclabile.

8
 MANAGEMENTUL CALITATII

2.4 LEGEA CALITAŢII ÎN CONSTRUCŢII (LEGEA 10/1995)

Calitatea constructiilor este rezultanta totalitatii performantelor de comportare a acestora in

exploatare in scopul satisfacerii, pe intreaga durata de existenta, a exigentelor utilizatorilor si
colectivitatilor.

I.Cerinte (exigente) esentiale fata de constructii

Legea 10/1995 prevede ca pentru obtinerea unor constructii de calitate corespunzatoare sunt
obligatorii realizarea si mentinerea, pe intreaga durata de existenta a constructiilor, a urmatoarelor
cerinte:
a) rezistenţă mecanică şi stabilitate;
b) securitate la incendiu;
c) igienă, sănătate şi mediu;
d) siguranţă în exploatare;
e) protecţie împotriva zgomotului;
f) economie de energie şi izolare termică
Aceste cerinte stau la baza elaborarii reglementarilor tehnice, concepute pe baza conceptului de
performanta, care le detaliaza si le convertesc in conditii tehnice de performanta, si criterii de
performanta. Obligatiile privind satisfacerea cerintelor privind calitatea constructiilor revin tuturor
factorilor implicati in conceperea, realizarea si exploatarea constructiilor, precum si in postutilizarea lor,
potrivit responsabilitatilor fiecaruia. Acesti factori sunt dupa cum urmeaza:
- investitirii;
- cercetatorii;
- proiectantii;
- verificatorii de proiecte;
- fabricantii si furnizarii de produse pentru constructii;
- executantii;
- proprietarii;
- utilizatorii;
- responsabilii tehnici cu executia;
- expertii tehnici;
- autoritatile publice;
- asociatiile profesionale de profil.

9
 II. Sistemul calitatii in constructii

Legea 10/1995 instituie sistemul calitatii in constructii, menit sa conduca la realizarea si exploatarea
unor constructii de calitate, in scopul protejarii vietii oamenilor, a bunurilor acestora, a societatii si a
mediului inconjurator. Sistemul calitatii in constructii se aplica in mod diferentiat in functie de categoriile
de importanta ale constructiilor.
Calitatea este un concept complex care poate fi definită in conformitate cu SR EN ISO 9000/2001 ca
fiind masura în care un ansamblu de caracteristici intrinseci îndeplineşte cerinţele sau aşteptările
declarate. Exigenţele utilizatorilor construcţiilor (ca persoane sau organizaţii care nu sunt familiarizate cu
activităţile, conceptele si normele specifice construcţiilor) se exprimă iniţial în termeni calitativi suficient
de vagi, care apoi trebuie formulaţi ca cerinţe (exigenţe de performanţă), conform specificului activităţii
de construcţii şi anume : rezistenţă şi stabilitate, siguranţă în exploatare, siguranţă la foc, igiena –
sanatatea oamenilor – protecţia mediului, izolaţie termică – hidrofugă – economie de energie şi protecţie
fonică.
Calitatea unei construcţii este rezultatul acţiunii a mai mulţi factori şi anume : investitori, inspectori de
şantier, cercetători, proiectanţi, experţi, verificatori de proiecte, fabricanţi/furnizori, executanţi,
responsabili tehnici cu execuţia proprietari/utilizatori, autorităţi publice etc. Chiar dacă Legea 10/1995
privind calitatea în construcţii nu prevede explicit şi exigenţele de ordin tehnico – economic (durata de
realizare, cost iniţial, costul ciclului de viaţă) acestea se regăsesc implicit când se precizează că sistemul
calităţii în construcţii se aplică în mod diferit, funcţie de categoriile de importanţă ale construcţiilor.

Conform Legii 10/1995, sistemul calitatii in constructii reprezinta ansamblul de structuri

organizatorice, responsabilitati, regulamente, proceduri si mijloace, care concura la realizarea calitatii
constructiilor in toate etapele de concepere, realizare, exploatare si postutilizare ale acestora. Sistemul
calităţii în construcţii se asigură, conform reglementărilor legale specifice, prin:
a) reglementările tehnice în construcţii
b) certificarea calităţii produselor folosite la realizarea construcţiilor
c) agrementele tehnice în construcţii
d) verificarea proiectelor, verificarea calităţii execuţiei lucrărilor, expertizarea proiectelor, a
construcţiilor şi a lucrarilor de construcţii
e) managementul calităţii în construcţii
f) activitatea de încercări în construcţii
g) asigurarea calităţii privind activitatea metrologică
h) recepţia construcţiilor
i) urmărirea comportării în exploatare şi a intervenţiilor în timp asupra constructiilor
j) postutilizarea construcţiilor
k) controlul de stat al calităţii în construcţii

a) Reglementarile tehnice (HG399/95) se stabilesc prin regulamente si proceduri si au ca obiect

conceptia, calculul si alcatuirea,executia si exploatarea constructiilor. Prin reglementarile tehnice
se stabilesc, in principal, conditiile minime de calitate cerute constructilor, produselor si
procedeelor utilizate in constructii, precum si modul de verificare a acestora. (Art.10-L10/1995).
b) Certificarea calitatii produselor (HG766/97) folosite in constructii se efectueaza prin grija
producatorului, in conformitate cu metodologia si procedurile stabilite pe baza legii. La lucrarile
de constructii se interzice folosirea de produse fara certificarea calitatii lor, care trebuie sa
10
 MANAGEMENTUL CALITATII
asigure nivelul de calitate corespunzator cerintelor. Produsele care sunt introduse pe piaţă cu
precizarea caracteristicilor şi a claselor/nivelurilor de performanţă aferente, în concordanţă cu
prevederile specificaţiilor tehnice armonizate de referinţă pentru atestarea conformităţii
produselor respective prin marcajul european de conformitate CE pot fi folosite, fără alte
verificări, la lucrările care corespund utilizărilor preconizate şi performanţelor declarate, înscrise
în documentele de atestare a conformităţii produselor respective.
Produsele care sunt introduse pe piaţă fără marcajul european de conformitate CE pot fi folosite pe
baza agrementelor tehnice în construcţii şi în concordanţă cu prevederile acestor documente
c) Agrementele tehnice (HG766/97) pentru produse, procedee si echipamente noi in constructii
stabilesc aptitudinea de utilizare, conditiile de fabricatie, de transport, de depozitare, de punere in
opera si de intretinere a acestora. La lucrarile de constructii care trebuie sa asigure nivelul de
calitate conform cerintelor se vor folosi produse, procedee si echipamente traditionale, precum si
altele noi, pentru care exista agremente tehnice corespunzatoare
d) Verificarea proiectelor (HG925/95) pentru executia constructiilor, in ceea ce priveste
respectarea reglementarilor tehnice referitoare la cerinte, se va face numai de catre specialisti
verificatori de proiecte atestati, altii decat specialistii elaboratori ai proiectelor. Se interzice
aplicarea proiectelor si a detaliilor de executie neverificate in conditiile precizate anterior.
Verificarea calitatii executiei constructilor este obligatorie si se efectueaza de catre investitori prin
diriginti de santier sau prin agenti economici de consultanta specializati.
Expertizele tehnice ale proiectelor si constructiilor se efectueaza numai de catre experti tehnici
atestati.
e) Conducerea si asigurarea calitatii (HG766/97) (managementul calitatii) în construcţii constituie
obligaţia tuturor factorilor care participă la conceperea, realizarea, utilizarea şi postutilizarea
construcţiilor implicand un ansamblu structurat de activitati (planificare, organizare, directivare si
control) exercitate in vederea atingerii obiectivelor privind calitatea produsului construit .
Persoanele fizice sau juridice, indiferent de forma de organizare, care intervin pe parcursul
proiectării, execuţiei, utilizării şi postutilizarii unei construcţii, asigură nivelul de calitate corespunzător
exigenţelor esenţiale prin personal calificat de specialitate, autorizat sau atestat, după caz, precum şi
printr-un sistem propriu de management al calităţii adoptat şi implementat sau certificat, dupa caz, pe
baza legislatiei specifice si a standardelor de referinţă în domeniu.
f) Autorizarea si acreditarea laboratoarelor (HG766/97) - Activitatea de încercări în construcţii,
în scopul verificării satisfacerii cerinţelor prestabilite, pe parcursul execuţiei lucrărilor şi/sau la
recepţia acestora, după caz, precum şi în scopul expertizării unor construcţii existente, se
desfăşoară de laboratoare de încercări autorizate şi acreditate, în condiţiile legii, pe domeniile de
încercări aferente activităţilor respective.
g) Asigurarea activitatii metrologice (HG766/97) in constructii se realizeaza conform prevederilor
legale privind etalonarea, verificarea si mentinerea in stare de functionare a mijloacelor de
masurare si control utilizate in acest domeniu.
h) Receptia constructiilor (HG273/94) - Recepţia construcţiilor/lucrarilor de constructii, autorizate
in conditiile Legii 50/1991 republicata in 2004 cu modificarile si completarile ulterioare, constituie
certificarea (printr-o examinare nemijlocita) conformitatii realizarii acestora cu Autorizatia de
construire, documentaţia de execuţie şi cu documentele cuprinse în cartea tehnică a construcţiei.

11
Recepţia construcţiilor se face de către investitor – proprietar, cu participarea reprezentantuli autoritatii
publice locale, în prezenţa proiectantului şi a executantului şi/sau reprezentanţilor de specialitate, legal
desemnaţi de aceştia, conform reglementărilor legale.
Cartea tehnică a construcţiei cuprinde documentaţia de execuţie şi documentele privitoare la
realizarea şi exploatarea acesteia. Ea se întocmeşte prin grija investitorului şi se predă proprietarului
construcţiei, care are obligaţia să o păstreze şi să o completeze la zi; prevederile din cartea tehnică a
construcţiei referitoare la exploatare sunt obligatorii pentru proprietar şi utilizator.
i) Urmarirea comportarii in exploatare (HG766/97) a constructiilor se face pe toata durata de
existenta a acestora si cuprinde ansamblul de activitati privind examinarea directa sau
investigarea cu mijloace de observare si masurare specifice, in scopul mentinerii cerintelor.
Interventiile la constructiile existente se refera la lucrari de reconstruire, consolidare,
transformare, extindere, desfiintare partiala, precum si la lucrari de reparatii, care se fac numai pe baza
unui proiect avizat de proiectantul initial al cladirii sau a unei expertize tehnice intocmite de un expert
tehnic atestat, si se consemneaza obligatoriu in cartea tehnica a constructiei.
j) Postutilizarea constructiilor (HG766/97) cuprinde activitatile de dezafectare, demontare si
demolare a constructiilor, de reconditionare si de refolosire a elementelor si a produselor
recuperabile.
k) Controlul de stat al calitatii in constructii (HG272/94) cuprinde inspectii la investitori, la
unitatile de proiectare, fde executie, de exploatare si de postutilizare a constructiilor, privind
existenta si respectarea sistemului calitatii in constructii. Controlul de stat al calitatii in constructii
se exercita de catre Inspectoratul de Stat in Constructii (I.S.C.)

III.Obligatii si raspunderi

1. Obligatii si raspunderi ale investitorilor

Investitorii sunt persoane fizice sau juridice care finanteaza si realizeaza investitii sau interventii la
constructiile existente si au urmatoarele obligatii principale referitoare la calitatea constructiilor:
a) stabilirea nivelului calitativ ce trebuie realizat prin proiectare si executie pe baza
reglementarilor tehnice, precum si a studiilor si cercetarilor efectuate;
b) obtinerea acordurilor si a avizelor prevazute de lege, precum si a autorizatiei de construire;
c) asigurarea verificarii proiectelor prin specialisti verificatori de proiecte atestati;
d) asigurarea verificarii executiei corecte a lucrarilor de constructii prin inspectori de santier
(diriginti de santier) sau agenti economici de consultanta specializati, pe tot parcursul
lucrarilor;
e) actionarea in vederea solutionarii neconformitatilor, a defectelor aparute pe parcursul
executiei lucrarilor, precum si a deficientelor proiectelor;
f) asigurarea receptiei lucrarilor de constructii la terminarea lucrarilor si la expirarea perioadei
de garantie;
g) intocmirea cartii tehnice a constructiei si predarea acesteia catre proprietar;
h) expertizarea constructiilor de catre experti tehnici atestati, in situatiile in care la aceste
constructii se executa lucrari de natura celor vizate de lege.
2. Obligatii si raspunderi ale proiectantilor
Proiectantii de constructii raspund de indeplinirea urmatoarelor obligatii principale referitoare la
calitatea constructiilor:
a) precizarea prin proiect a categoriei de importanta a constructiei;

12
 MANAGEMENTUL CALITATII
b) asigurarea prin proiecte si detalii de executie a nivelului de calitate corespunzator cerintelor,
cu respectarea reglementarilor tehnice si a clauzelor contractuale;
c) prezentarea proiectelor elaborate in fata specialistilor verificatori de proiecte atestati, stabiliti
de catre investitor, precum si solutionarea neconformitatilor si neconcordantelor semnalate;
d) elaborarea caietelor de sarcini, a instructiunilor tehnice privind executia lucrarilor,
exploatarea, intretinerea si reparatiile, precum si, dupa caz, a proiectelor de urmarire privind
comportarea in timp a constructiilor. Documentatia privind postutilizarea constructiilor se
efectueaza numai la solicitarea proprietarului;
e) stabilirea, prin proiect, a fazelor de executie determinante pentru lucrarile aferente cerintelor
si participarea pe santier la verificarile de calitate legate de acestea;
f) stabilirea modului de tratare a defectelor aparute in executie, din vina proiectantului, la
constructiile la care trebuie sa asigure nivelul de calitate corespunzator cerintelor, precum si
urmarirea aplicarii pe santier a solutiilor adoptate, dupa insusirea acestora de catre specialisti
verificatori de proiecte atestati, la cererea investitorului;
g) participarea la intocmirea cartii tehnice a constructiei si la receptia lucrarilor executate.

3. Obligatii si raspunderi ale executantilor

Executantul lucrarilor de constructii are urmatoarele obligatii principale:
a) sesizarea investitorilor asupra neconformitatilor si neconcordantelor constatate in proiecte, in
vederea solutionarii;
b) inceperea executiei lucrarilor numai la constructii autorizate in conditiile legii si numai pe baza
si in conformitate cu proiecte verificate de specialisti atestati;
c) asigurarea nivelului de calitate corespunzator cerintelor printr-un sistem propriu de calitate
conceput si realizat prin personal propriu, cu responsabili tehnici cu executia atestati;
d) convocarea factorilor care trebuie sa participe la verificarea lucrarilor ajunse in faze
determinante ale executiei si asigurarea conditiilor necesare efectuarii acestora, in scopul
obtinerii acordului de continuare a lucrarilor;
e) solutionarea neconformitatilor, a defectelor si a neconcordantelor aparute in fazele de
executie, numai pe baza solutiilor stabilite de proiectant cu acordul investitorului;
f) utilizarea in executia lucrarilor numai a produselor si a procedeelor prevazute in proiect,
certificate sau pentru care exista agremente tehnice, care conduc la realizarea cerintelor,
precum si gestionarea probelor martor; inlocuirea produselor si a procedeelor prevazute in
proiect cu altele care indeplinesc conditiile precizate si numai pe baza solutiilor stabilite de
proiectanti cu acordul investitorului;
g) respectarea proiectelor si a detaliilor de executie pentru realizarea nivelului de calitate
corespunzator cerintelor;
h) sesizarea, in termen de 24 de ore, a I.S.C. in cazul producerii unor accidente tehnice in timpul
executarii lucrarilor;
i) supunerea la receptie numai a constructiilor care corespund cerintelor de calitate si pentru
care a predat investitorului documentele necesare intocmirii cartii tehnice a constructiei;
j) aducerea la indeplinire, la termenele stabilite, a masurilor dispuse prin actele de control sau
prin documentele de receptie a lucrarilor de constructii;
k) remedierea, pe propria cheltuiala, a defectelor calitative aparute din vina sa, atat in perioada
de executie, cat si in perioada de garantie stabilita potrivit legii;

13
 l) readucerea terenurilor ocupate temporar la starea lor initiala, la terminarea executiei
lucrarilor;
m) stabilirea raspunderilor tuturor participantilor la procesul de productie – factori de raspundere,
colaboratori, subcontractanti – in conformitate cu sistemul propriu de asigurare a calitatii
adoptat si cu prevederile legale in vigoare.
4. Obligatii si raspunderi ale specialistilor verificatori de proiecte, ale responsabililor tehnici
cu executia si ale expertilor tehnici atestati
Specialistii verificatori de proiecte atestati raspund in mod solidar cu proiectantul in ceea ce
priveste asigurarea nivelului de calitate corespunzator cerintelor proiectului.
Responsabilii tehnici cu executia atestati raspund, conform atributiilor ce le revin, pentru
realizarea nivelului de calitate corespunzator cerintelor, la lucrarile de constructii pentru care sunt
angajati.
Expertii tehnici atestati, angajati pentru expertizarea unor proiecte, lucrari de constructii sau
constructii aflate in exploatare, raspund pentru solutiile date.

5. Obligatii si raspunderi ale proprietarilor constructii

Proprietarii constructiilor au urmatoarele obligatii principale:
a) efectuarea la timp a lucrarilor de intretinere si de reparatii care le revin, prevazute conform
normelor legale in cartea tehnica a constructiei si rezultate din activitatea de urmarire a
comportarii in timp a constructiilor;
b) pastrarea si completarea la zi a cartii tehnice a constructiei si predarea acesteia, la
instrainarea constructiei, noului proprietar;
c) asigurarea urmaririi comportarii in timp a constructiilor, conform prevederilor din cartea
tehnica si reglementarilor tehnice;
d) efectuarea, dupa caz, de lucrari de reconstruire, consolidare, transformare, extindere,
desfiintare partiala, precum si de lucrari de reparatii ale constructiei numai pe baza de
proiecte intocmite de catre persoane fizice sau persoane juridice autorizate si verificate
potrivit legii;
e) asigurarea realizarii lucrarilor de interventii asupra constructiilor, impuse prin reglementarile
legale;
f) asigurarea efectuarii lucrarilor din etapa de postutilizare a constructiilor, cu respectarea
prevederilor legale in vigoare.

6. Obligatii si raspunderi ale administratorilor si ale utilizatorilor constructiilor

Administratorii si utilizatorii constructiilor au urmatoarele obligatii principale:
a) folosirea constructiilor conform instructiunilor de exploatare prevazute in cartea tehnica a
constructiei;
b) efectuarea la timp a lucrarilor de intretinere si de reparatii care le revin, conform contractului;
c) efectuarea de lucrari de interventie la constructia existenta in sensul prevederilor art. 18 alin.
2, numai cu acordul proprietarului si cu respectarea prevederilor legale;
d) efectuarea urmaririi comportarii in timpa constructiilor conform cartii tehnice a constructiei si
contractului incheiat cu proprietarul;
e) sesizarea, in termen de 24 de ore, a Inspectoratului de stat in constructii, in cazul unor
accidente tehnice la constructiile in exploatare.

14
 MANAGEMENTUL CALITATII

7. Obligatii si raspunderi in activitatea de cercetare

Unitatile care presteaza activitati de cercetare in constructii au urmatoarele obligatii principale:
a) efectuarea de cercetari teoretice si experimentale preliminare, in vederea fundamentarii
reglementarilor tehnice in constructii;
b) fundamentarea, elaborarea si experimentarea de solutii tehnice, produse si procedee noi
pentru constructii
c) verificarea si controlul noilor produse si procedee la solicitarea producatorilor, in vederea
eliberarii de agremente tehnice , conform dispozitiilor legale.

8. Obligatii si raspunderi comune

Raspunderea pentru realizarea si mentinerea, pe intreaga durata de existenta, a unor constructii de
calitate corespunzatoare, precum si pentru indeplinirea obligatiilor stabilite prin procedurile si
regulamentele elaborate potrivit prevederilor legii revine factorilor care participa la conceperea,
realizarea, exploatarea si postutilizarea acestora. Proiectantul, specialistul verificator de proiecte atestat,
fabricantii si furnizorii de materiale si produse pentru constructii, executantul, responsabilul tehnic cu
executia atestat, dirigintele de santier, expertul tehnic atestat raspund potrivit obligatiilor ce le revin
pentru viciile ascunse ale constructiei, ivite intr-un interval de 10 ani de la receptia lucrarii, precum si
dupa implinirea acestui termen, pe toata durata de existenta a constructiei, pentru viciile structurii de
rezistenta rezultate din nerespectarea normelor de proiectare si executie in vigoare la data realizarii ei.

9. Obligatiile si raspunderile Inspectoratului de stat in constructii (I.S.C.)

Inspectoratul de Stat în Construcţii organizat în subordinea Guvernului, cu structuri în teritoriu,
precum şi celelalte organisme similare cu atribuţii stabilite prin dispoziţii legale, răspund de exercitarea
controlului statului cu privire la aplicarea unitară a prevederilor legale în domeniul calităţii construcţiilor,
în toate etapele şi componentele sistemului calităţii în construcţii, precum şi de constatarea
contravenţiilor, aplicarea sancţiunilor prevăzute de lege şi, după caz, de oprirea lucrărilor realizate
necorespunzător.
Controlul de stat al calităţii în construcţii pentru construcţiile din cadrul obiectivelor cu caracter secret,
stabilite prin ordin al Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului de Interne şi Serviciului Român de
Informaţii, se realizează de către organele proprii abilitate în acest scop.
Organizarea şi funcţionarea, precum şi atribuţiile Inspectoratuluii de Stat în Construcţii se aprobă prin
Decizie a Primului Ministru.

IV.Infractiuni si contraventii
Nerespectarea prevederilir Legii Calitatii in Constructii poate duce la efecte nedorite, uneori deosebit
de grave. Infractiunile si contraventiile prevazute de lege sunt prezentate in Tabelul 1.

15
 MANAGEMENTUL CALITATII
Tabelul 1

- Proiectarea, verificarea, expertizarea, realizarea unei constr. ori modif. acesteea fara resp. prev. tehnice priv. stabilitatea si rezistenta, DACA acestea AR PUTEA I = 5-10 ani +
INFRACT.

produce: pierderi de vieti omenesti, vatamare grava a integr. corporale sau sanatatii persoanelor, distrugeri totale sau part. a construct., inst. , utilaje importante; Interzicere drepturi
- Daca au avut loc cele de mai sus, ori alte consecinte deosebit de grave; I = 10-20ani+
- Continuarea lucr. de const. exec. necoresp. si oprite prin dispozitii ale organelor de control, in toate cazurile in care acestea le afecteaza rezistenta si stabilitatea I = 3luni-2ani/
Sau amenda
a) Executarea de modificari la constructii ori demolarea acestora cu incalcarea prevederilor la autorizarea si executarea acestora;
b) Neexecutarea obligatiilor privind urmarirea comportarii in timp a constructiilor de complexitate si importanta deosebita, referitoare la stabilitate si 15500 – 93000
rezistenta; RON
a) Realizarea de constructii fara proiecte sau pe baza unor proiecte neverificate de specialisti atestati;
b) Neexecutarea obligatiilor privind urmarirea comportarii in timp a constructiilor, a lucrarilor de intretinere, reparatii, consolidari;
15500 – 77000
c) Realiz.de modif., transf., modern., consolidari care pot afecta cerintele, fara proiect verificat de specialisti atestati;
RON
d) Organizarea necorespunzatoare si neaplicarea sistemului de conducere si asigurare a calitatii, inclusive realizarea de constructii fara responsabili tehnici
cu executia atestati, coresp. Art. 14;
a) Elab. de proiecte incompl., cu neconcord. ce pot det. nerealiz. niv. de calit. si insus. acestora de catre verificatori;
b) Incalcarea prevederilor din reglementarile tehnice referitoare la cerintele constructiei;
c) Receptia constructiilor cu incalcarea prevederilor legale;
CONTRAVENTII

d) Necompletarea si nepastrarea cartii tehnice a constructiei conf. prevederilor legale; 7700 – 46500
e) Stabilirea in cadrul expertizei a unor proiecte de executie/solutii ce pot determina nerealizarea cerintelor; RON
f) Neamenajarea terenurilor ocupate temporar pentru aducerea la starea initiala, la terminarea lucrarilor;
g) Neasigurarea verificarii executarii lucr. de constructii prin diriginti de specialitate/firme de consult. (cf. art. 21d);
h) Interzicerea/obstructionarea efectuarii controlului calitatii, neprezentarea documentelor solicitate de inspectori.
a) Neaprecierea in proiect a categoriei de importanta a constructiei si nestabilirea fazelor determinante;
b) Prevederea in proiect/utilizarea unor produse necertificate, fara agrement;
300 – 1250
c) Nerespectarea prin proiecte a niv. de calitate si a celorlalte clauze contractuale ref. la cerinte;
RON
d) Neexecutarea obligatiilor de intretinere si reparatii care revin proprietarilor potrivit legii, care afect. niv. de Q ;
e) Neconvocarea factorilor care trebuie sa participe la fazele determinante.
a) Lipsa nemotivata la verificarea lucr. ascunse la faze determ. (urmare a convoc. facuta de exec.); convoc. nejustif.;
b) Nesolic. de catre investitor sau executant a solut. de remed. a defectelor aparute in dec. exec., ref. la cerinte;
c) Neindepl. oblig. proiectantului de a stabili solutiile pentru remedierea defectelor sesizate E. 150 – 300
d) Neaplicarea de catre executant a solutiilor stabilite de proiectant sau exp. pt. rezolv. neconf./defectelor E RON
e) Nesesizarea IJC la aparitia accidentelor tehnice la constructii in executie sau in exploatare;
f) Neindeplinirea la termen a masurilor stabilite in actele de control.