CONSOLIDARI

CONSOLIDARI
2 Lucrări pregătitoare
Antreprenorul va amenaja în cadrul șantierului ateliere, birouri, locuri de igiena și securitate, platforme
neinundabile pe care se vor construi soproane, magazii și depozite pentru stocare materiale, laboratoare
de încercări (dacă este cazul), precum și racordarea acestora la diferite resurse: apă, canal, telefon,
energie electrică, etc.
Antreprenorul va semnaliza zona de lucru si va solicita organelor competente restricție na rea vitezei de
circulație a autovehiculelor aflate în tranzit.
Antreprenorul va executa drumurile de acces și platformele de lucru pentru utilaje și va materializa prin
țăruși ampriza lucrărilor.
3 Desființarea șantierului
Antreprenorul va lua toate măsurile necesare pentru desființarea șantierului, va face toate amenajările
necesare pentru redarea în folosință inițială a terenului și va înlătura în totalitate efectele și eventualele
surse de poluare a terenului (baze de producție, ateliere de reparații, depozite de combustibili, etc.).
4 Recepția lucrărilor
Recepția constituie o componentă a sistemului calității în construcții și prin actul de recepție se certifică
faptul că antreprenorul și-a îndeplinit obligațiile în conformitate cu prevederile contractului și a
documentației de execuție.
Recepția lucrărilor se va efectua în conformitate cu HG 343/2017 aduce modificări la HG nr.

273/14.06.1994 si HG845/2018 pentru aprobarea Regulamentului privind recepția constructiilordin
domeniul infrastructurii rutiere si feroviare de interes national, privind aprobarea Regulamentului de
recepție a lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora și cu normativele C 56-1985 Normativ
pentru verificarea calității și recepția lucrărilor de construcții și instalații aferente, NE 012/1-2007
Normativ pentru producerea betonului și executarea lucrărilor din beton, beton armat și beton
precomprimat - Partea 1: Producerea betonului, NE 012/2-2010 Normativ pentru producerea betonului și
executarea lucrărilor din beton, beton armat și beton precomprimat - Partea 2: Executarea lucrărilor din
beton, NE 013-2002 Cod de practică pentru execuția elementelor prefabricate din beton, beton armat și
beton precomprimat.
4.1 Recepția pe faze determinante
Recepția pe faze determinanate va examina dacă partea de lucrare ce se recepționează s-a executat
conform proiectului și atestă condițiile impuse de documentația de execuție și a caietelor de sarcini.
în urma verificărilor se încheie proces verbal de recepție pe faze determinante în care se confirmă
posibilitatea trecerii execuției lucrării la faza imediat următoare conform procesului tehnologic.
La recepția pe faze determinante, participă reprezentantul Inspectoratului de Stat în Cnstrucții,

Beneficiarul (Investitorul), Antreprenorul și Proiectantul.
Elaborare Studiu de Fezabilitate si Proiect Tehnic pentru „Drum de Mare Viteza Buzău - Focsani”
Lotul 1 Km 0+000 - Km 4+600
Pagina 19 din 25
Registrul de procese verbale de faze determinante se va pune la dispoziția organelor de control, cât și
comisiei de recepție preliminară sau finală.
4.2 Recepția la terminarea lucrărilor
Recepția terminarea lucrărilor și, respectiv, recepția finală pot fi realizate și pentru părți/obiecte/sectoare
din/de construcție, în condițiile legii și ale Regulamentului privind recepția construcțiilor din 18.05.2017,
dacă acestea sunt distincte/independente din punct de vedere fizic și funcțional.
Procesul verbal de recepție parțială este un act prin care se atestă stadiul fizic de execuție a construcției,
în scopul înscrierii dreptului de proprietate asupra acesteia în cartea funciară identificându-se cu procesul
verbal de constatare privind stadiul realizării construcției.
în cazul în care investitorul decide, motivat, preluarea de la executant a unei părți din construcție într-un
anumit stadiu fizic de execuție, între investitor și executant se încheie un proces verbal de recepție
parțială, în condițiile legii.
Investitorul, în cazul în care a preluat părți de construcție pe stadii fizice de execuție, la recepția la
terminarea lucrărilor trebuie să pună la dispoziția comisiei de recepție procesul verbal de receptiv partial
prevăzut in HG 343/2017.
Comisia examinează executarea lucrărilor în conformitate cu respectarea prevederilor din autorizația de

construire, cu prevederile contractului, ale documentației de execuție, precum și cu avizele eliberate de
autoritățile competente.
Antreprenorul trebuie să comunice beneficiarului data terminării tuturor lucrărilor prevăzute în contract.
Proiectantul, în calitate de autor al proiectului construcției, va întocmi și prezenta în fața comisiei de

recepție punctul său de vedere privind execuția construcției.
La terminarea examinării, comisia formată din beneficiar și comisia numită de acesta, împreună cu
antreprenorul, va consemna observațiile și concluziile în procesul verbal de recepție, inclusiv
recomandarea de admitere cu sau fără obiecții a recepției.
4.3 Recepția finală
Recepția finală este convocată de beneficiar în cel mult 15 zile după expirarea perioadei de garanție
prevăzută în contract.
La recepția finală participă: beneficiarul, comisia de recepție numită de investitor, proiectantul lucrării și
antreprenorul. Proiectantul și Antreprenorul fac parte din comisie numai in calitate de invitați.
Procesul verbal de recepție finală se comunică de către beneficiar, în termen de 5 zile de la data finalizării
recepției, către Autoritățiile Administrației Publice competente ce au emis autorizația de construire,
Executantului, Inspectoratului de Stat în Construcții — I.S.C.
Cartea tehnică se întocmește prin grija investitorului și se predă proprietarului construcției astfel:
documentația privind proiectarea actualizată la data recepției la terminarea lucrărilor și documentația

privind execuția, la recepția la terminarea lucrărilor;
documentația privind recepția, precum și documentația privind urmărirea comportării în exploatare și
intervenții asupra construcției, la recepția finală a lucrărilor de construcții.
5 Protecția mediului
în perioada de execuție principalele surse de poluare vor fi: execuția propriu-zisă a lucrărilor, traficul de
șantier și organizarea de șantier (stațiile de betoane și de mixturi asfaltice, depozitele de materiale și
carburanți, cantina etc). Impactul asupra factorilor naturali și umani se va face resimtiț pe o perioadă
limitată de timp și în cadrul unei arii restrânse.
Tehnologiile de lucru, organizările de șantier, lucrările temporare de deviere a circulației sau pentru
desfășurarea procesului tehnologic vor fi stabilite de către antreprenor care are obligația să obțină toate
avizele și acordurile necesare desfășurării lucrărilor.
Lucrările prevăzute în acest proiect nu emană în mediul ambient substanțe toxice sau reziduale care să
altereze în vreun fel calitatea apei, aerului, solului sau subsolului. Realizarea lucrărilor de drenaje,
consolidări versanți, scurgerea dirijată a apelor meteorice, plantări, etc., contribuie la stabilizarea
versanților afectați de alunecare.
Antreprenorul va ține cont de măsurile prevăzute în Ordonanța de Urgenta nr. 195/2005 privind protecția
mediului.
6 Sanatatea si securitatea in munca
Pe durata executării lucrărilor se vor respecta normele sanatate si securitate in munca, prevăzute de
actele normative în vigoare:
Legea 319/2016 privind sanatatea si securitatea in munca.
Normelor specifice de securitate a muncii pentru prepararea, transportul și turnarea betoanelor și pentru
executarea lucrărilor de beton armat și precomprimat aprobat prin Ordinul Ministerul Muncii și Protecției
Sociale nr. 136/17.04.1995;
Normelor specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin sudarea și tăierea metalelor
aprobate prin Ordinul nr. 8/26.01.1994 si avizate de Ministerul Muncii și Protecției Sociale;
HG 1091/16.08.2006 Cerințe minime de sanatate si securitate la locul de munca.
Instructajul muncitorilor se va face în conformitate cu prevederile cuprinse în ordinele precizate mai sus.
Antreprenorul va nominaliza și va instrui personalul responsabil pentru semnalizarea și avertizarea

punctelor periculoase
TEREN DE FUNDARE, UMPLUTURI:
STRATURI EXECUTATE DIN PĂMÂNTURI LOCALE, COEZIVE,

IMBUNATATITE CU LIANȚI HIDRAULICI SPECIALI
Prezentul Caiet de Sarcini se refera la execuția terenului de fundare si umpluturilor din straturi din
pământuri locale, coezive, imbunatatite cu lianți hidraulici speciali.
De asemenea acest Caiet de Sarcini cuprinde si stabilește condițiile tehnice generale de calitate pe care
trebuie sa le indeplineasca straturile executate din pământuri locale, coezive, imbunatatite prin
amestecare cu lianți hidraulici speciali pentru realizarea paturilor de fundare si a umpluturilor din
alcătuirea terasamentelor pentru următoarele categorii de lucrări de drumuri si aeroporturi:
autostrăzi;
drumuri noi de clasa tehnica l-V;
lărgirea si reabilitarea drumurilor existente de clasa tehnica l-V; platforme pentru parcari;
piste de decolare si aterizare;
cai de rulare;
platforme de staționare;
zone de siguranța la capat de pista si benzile laterale pistei
2. Materiale
Materialele din care se executa straturile rutiere din pământuri coezive, imbunatatite, trebuie sa
îndeplinească condițiile de calitate in conformitate cu prevederile standardelor si Agrementelor Tehnice
valabile.
2.1. Pamant local
Caracteristicile fizico-mecanice ale pământurilor coezive vor fi determinate conform standardelor

prezentate la pct. 3.2 iar clasificarea materialului in funcție de calitatea acestuia pentru executarea
lucrărilor de terasamente se va face conform STAS 2914-84.
Natura pământului local si clasificarea acestora (argile, prafuri, nisipuri, pietrișuri, etc.) se va face in
conformitate cu SR EN ISO 14688-1:2018.
In cazul pământurilor a căror calitate, conform STAS 2914-84 este considerata mediocra, se va analiza
comportarea lor la inghet-dezghet precum si influenta condițiilor hidrologice, prevazandu-se după caz,
masurile indicate de STAS 1709/2-90.
In ramblee nu se pot folosi pământuri cu consistenta scăzută (maluri, nămoluri, etc.).
Este interzisa folosirea pământurilor turboase cu conținut de săruri solubile in apa mai mare de 5%,
bulgari de pamant cu substanțe putrescibile (crengi, radacini, etc.).
La realizarea terasamentelor in rambleu in care se utilizează pământuri rele (simbol 4e) sau foarte rele
(simbol 4f) este necesar ca alegerea soluției de punere in opera si masurile de stabilizare sa fie
fundamentate pe considerații tehnico-economice.
In cazul terasamentelor in debleu, nivel teren fundare, stratul suport din pământuri locale, coezive
argiloase, a căror calitate conform STAS 2914-84 este rea (simbol 4e) sau foarte rea (simbol 4f), va fi
imbunatatit cu materiale granulare (nisipuri, balasturi, pietrișuri) si lianți hidraulici speciali pe o grosime
de min. 20cm (un strat) in cazul pământurilor rele si min. 50cm (doua straturi) in cazul pământurilor
foarte rele.
Imbunatatirea acestor pământuri coezive cu materiale granulare si lianți hidraulici speciali se va face pe
toata latimea platformei, grosimea considerata fiind sub nivelul terenului de fundare al drumului.
2.1.1. Apa
Apa utilizata pentru obținerea umidității optime de compactare la preparearea amestecului de pământuri
locale cu lianții hidraulici speciali, poate sa provină din rețeaua publica sau din alta sursa, dar in acest caz
trebuie sa îndeplinească condițiile prevăzute in SR EN 1008:2003.
Când apa nu provine din rețeaua publica se va face verificarea acesteia de către un laborator de
specialitate la începutul lucrărilor.
In timpul utilizării pe șantier se va evita ca apa sa se polueze cu detergenti, materii organice, uleiuri,
argile, etc.
2.2. Lianți hidraulici
Lianții hidraulici speciali sunt combinații complexe obținute din compuși latent hidraulici, clincher de
ciment Portland si var calcic, in conformitate cu standardele tehnice in vigoare (SR EN 197-1:2011, SR EN
459-1:2015).
Lianții hidraulici speciali respecta condițiile tehnice de calitate prevăzute in Agrementele Tehnice in
vigoare.
Lianții hidraulici speciali sunt materiale pulverulente cu proprietăți hidraulice care corespund necesității
de îmbunătățire a caracteristicilor fizico-mecanice a diverselor categorii de pământuri coezive.
Astfel, se realizează imbunatatirea terenurilor cu rezistente mecanice reduse (pământuri sensibile la

umezire, compresibile, mlăștinoase, etc.) pentru a asigura portanta, durabilitatea si stabilitatea necesara.
Caracteristicile tehnice principale ale lianților hidraulici speciali si lianților hidraulici rutieri Caracteristicile
tehnice principale ale lianților hidraulici speciali
Caracteristica încercarea de referința Valori

Nr. crt.
1 Apa libera (%) SR EN 459/2-2011 max. 2
2 Finețe (trecere pe 0,09 mm) SREN 459/2-2011 max. 15
3 CaO + MgO (%) SREN 459/2-2011 min. 30
4 SO3 (%) SREN 196/2-2013 max. 5
Livrare si transport lianți hidraulici speciali
Produsele se livrează vrac si sunt transportate in vehicule rutiere cu recipiente speciale, insotite de
documentele de certificare a calitatii.
Produsele vor fi protejate de umezeala si impurități in timpul transportului si depozitarii.
Depozitarea
Depozitarea in șantier a produsului in vrac se va face in celule tip siloz, fixe sau mobile, in care nu au fost
depozitate anterior alte materiale, marcate prin înscriere vizibila a tipului de produs. Pe întreaga perioada
de exploatare a silozurilor se va tine evidenta loturilor de produs depozitate pe fiecare siloz prin
înregistrarea zilnica a primirilor si a livrărilor.
Nu se va depăși termenul de valabilitate prescris de producător pentru tipul de produs utilizat.
Produsul ramas in siloz peste termenul de valabilitate sau in condiții improprii de depozitare va putea fi
intrebuintat la stabilizarea pământurilor locale numai după verificarea caracteristicilor fizico-chimice ale
produselor.
Termen de valabilitate
Pentru fiecare produs termenul de valabilitate este de 60 zile de la data livrării produsului in condițiile
respectării pct. 2.3.2 si 2.3.3.
Dozaj de liant hidraulic special
Conform bunelor practici, Antreprenorul va lua in considerare la definitivarea soluției, tipul si dozajul de
liant hidraulic special in conformitate cu Fisa Tehnica si Agrementul Tehnic al produsului.
Fiecare tip de liant special este recomandat pentru anumite categorii de pământuri conform specificațiilor
producătorului in limitele tabelului nr.2. Antreprenorul va lua in considerare la execuție si umiditatea
naturala a pământului in comparație cu umiditatea optima de compactare.
Dozajul de liant hidraulic special utilizat pentru imbunatatirea pământurilor coezive locale din terenul de
fundare sau din terasamente este de 2%...8% raportat la masa pământului uscat.
Dozajul de lianți hidraulici speciali poate fi mărit in cazul tratării unor pământuri coezive cu umiditate
naturala mai mare decât umiditatea optima de compactare Wopt+10%...15% contandu-se pe o reducere
a umidității de cca. 2%...3% pentru fiecare procent suplimentar de liant.
Dozajul in % din masa, raportat la masa

Natura pământului Umiditate in teren
uscata a pământului
de la Wopt+10% pana la
2%...6%
Pământuri foarte coezive (argile Wopt+20%
plastice - argila si argila grasa)
de la Wopt pana la 2%...5%
Wopt+10%
Pământuri coezive (argila prafoasa, de la Wopt+10% pana la 2%...6%

Wopt+20%
argila nisipoasa, argila prafoasa
de la WoPt pana la Wopt+10%
nisipoasa) 2%...5%
Pământuri slab coezive (praf argilos, de la Wopt+10% pana la 2%...5%
praf nisipos, praf nisipos argilos, nisip Wopt+20%

de la Wopt pana la 2%...4%
argilos, nisip prafos) Wopt+10%
3%...8%
Pământuri foarte slab coezive de la Wopt+5% pana la WOpt+10%
(nisipuri cu % redus de praf si argila) de la Wopt pana la
Wopt+5% 2%...6%
Dozajele optime de liant hidraulic special pentru imbunatatirea terasamentelor se vor stabili de către un
laborator de specialitate , prin încercări conform STAS 10473/2-86 in urma executării de tronsoane
experimentale in funcție de valorile obținute la efectuarea testelor privind determinarea capacitatii
portantesi se vor transmite spre aprobare către Inginer si Proiectant.
La imbunatatirea cu lianți hidraulici speciali a pământurilor coezive se va observa o îmbunătățire

considerabila a caracteristicilor fizice (umflare libera si plasticitatea sunt reduse)
3. Execuția lucrărilor
3.1. Cercetarea terenului
Terenul de fundație si pământurile cu care se executa terasamentele se studiază si se cercetează din

punct de vedere geologic, geotehnic si hidrologic in conformitate cu STAS 1242/2- 83, STAS 1242/3-87,
STAS 1242/4-85, SR EN 1997-2:2007, STAS 1242/9-76 STAS 1242/7-84 si STAS 1709/1-90.
3.2. Studii de laborator
3.2.1.Studiul compoziției amestecului de pământuri locale, lianți hidraulici specialisi apa se va face de
către un laborator de specialitate prin efectuarea unor incercari preliminare, avand ca scop de a
determina
Compozitia/curba granulometrica a pământurilor locale
Natura si clasificarea pământului. In cazul pământurilor coezive se determina: limite de plasticitate

conform STAS 1913/4-86;
umflare libera conform STAS 1913/12-88;
conținutul in săruri solubile conform STAS 7107/3-74; cantitatea de materii organice conform STAS
7107/1-76;
condiții generale de calitate. Terasamente STAS 2914-84.
Dozaje de liant hidraulic special
Conținutul de apa de referința
Densitatea in stare uscata de referința, respectiv caracteristicile de compactare.
De asemenea, din studiul preliminar trebuie sa rezulte variațiile admisibile ale compoziției, care sa
permită adaptarea ei, in condițiile șantierului, pastrand caracteristicile amestecului preparat in ceea ce
privește lucrabilitatea, omogenitatea si caracteristicile solicitate anterior.
Dozajul de liant pentru imbunatatirea pământurilor coezive se va raporta la masa pământului uscat.
Alegerea dozajului de liant se efectuează in funcție de umiditatea pământului in comparație cu
umiditatea optima de compactare Wopt determinata prin încercarea Proctor Normal conform STAS
1913/13-83, corespunzătoare domeniului umed.
Pentru lucrări speciale (umpluturi) se vor realiza si următoarele determinări: sensibilitate la inghet-
dezghet conform STAS 1709-90;
unghiul de frecare interiora (|) si coeziunea c, conform STAS 8942/2-82, in cazul terasamentelor care
necesita verificarea stabilitatii;
unghiul taluzului natural al materialului in stare uscata si la umiditatea in stare naturala; modulul de
deformatie liniara si gradul de compresibilitate al terenului de fundație conform STAS 8942/3-90 si STAS
8942/1-89.
3.2.2.Stabilirea caracteristicilor de compactare
pentru pământurile naturale imbunatatite (amestecul de pamant cu liant hidraulic special) din terenul de
fundație sau din stratul de umplutura in rambleu, se determina prin încercarea Proctor Normal in
conformitate cu STAS 1913/13-83.
3.3. Lucrări pregătitoare
înainte de începerea lucrărilor propriu-zise, antreprenorul va executa lucrările pregătitoare: semnalizarea

zonei de lucru;
verificarea existentei si a poziției eventualelor utilitati in ampriza sau in vecinătatea acesteia si se vor lua
toate masurile pentru executarea lucrărilor in siguranța;
trasarea lucrărilor;
asigurarea scurgerii apei de pe amplasament;
inlaturarea tuturor obstacolelor din amplasament (copaci, tufișuri etc.); realizarea tronsonului
experimental.
3.4. Utilaje
Utilajele necesare realizării pernei din pamant local sunt:
dozatorul de lianți hidraulici speciali (repartizator); utilajul de amestec al pământului cu liantul hidraulic
special (reciclator); compactor picior de oaie min 18 to, compactor lis min 16 to;
autogreder si/sau buldozer;
autocisterne pentru apa la locul de punere in opera.
Aceste utilaje vor fi stabilite de Antreprenor astfel incat sa asigure realizarea straturilor in condițiile
prezentului caiet de sarcini.
3.5. Realizarea tronsonului experimental

înainte de începerea lucrărilor, Antreprenorul este obligat sa execute tronsoane experimentale pentru
teren fundare si umpluturi, urmarindu-se îndeplinirea cerințelor de calitate, compactare si capacitate
portanta corespunzătoare.
Lungimea tronsonului de proba va fi de cel puțin 50ml si pe intreaga lățime proiectata a drumului sau
platformei ce urmeaza a fi executata. Experimentarea are drept scop de a verifica pe șantier, in condiții de
execuție curenta, realizarea caracteristicilor calitative ale amestecului pus in opera in conformitate cu
prezentul caiet de sarcini (ex.: verificarea cantitatii optime de liant hidraulic special ), reglarea utilajelor si
dispozitivelor de punere in opera (ex.: tipul de utilaj de compactare si numărul de treceri), stabilirea
parametrilor compactării (ex.: grosimea de asternere a amestecului, condiții de compactare). De
asemenea, se determina si adancimea de frezare/stabilizare astfel incat in urma operațiunii de
compactare sa se obțină grosimea stratului stabilizat conform detaliilor din proiect. Toate datele vor fi
supuse aprobării Inginerului.
Pe coaste, când panta terenului depășește 1:5 se vor executa trepte de înfrățire cu lățime de min. 1,00m
si cu înclinarea de 2% spre aval.
3.6. Excavarea materialului necorespunzator
După îndepărtarea stratului de pamant vegetal si/sau a celui necorespunzator, se executa excavatia
pământului la cotele si adâncimile prevăzute in piesele desenate atașate prezentului proiect (profile
transversale).
3.7. Compactarea terenului de la baza excavatiei
Terenul de fundare, aflat la baza excavatiei va avea un grad de compactare conform tabel nr 2 , pct 3.1.2
STAS 2914-84.Proctor Normal pe minim 30cm. Toate operațiunile de nivelare si compactare se vor face
respectând întocmai cele precizate in Caietul de Sarcini.
3.8. Prescripții generale de execuție ce trebuie avute in vedere la executarea lucrărilor de

terasamente
3.8.1. Lucrările de terasamente
se vor executa astfel incat fazele procesului tehnologic sa se succeada fara decalaje intre diferitele faze de
lucru, care ar putea conduce la înmuierea pământului din corpul terasamentelor de către apele
meteorice.
3.8.2. Executarea acestora pe timp friguros sub +5°C
Pe timp friguros nu se admite ca lucrările de terasamente sa fie intrerupte in faze intermediare ale
procesului tehnologic si executarea terasamentelor cu pamant inghetat. Executarea acestora pe timp
friguros sub +5°C, se poate face numai cu luarea unor masuri speciale prevăzute in reglementările in
vigoare.
3.8.3.Straturile de pamant coeziv
Straturile de pamant coeziv imbibate cu ape meteorice in timpul execuției nu se vor acoperi cu un alt
strat, fara luarea unor masuri pentru reducerea umidității si asigurarea posibilității de compactare
corespunzătoare
3.8.4. In ramblee,
In ramblee, pamantul se așterne in straturi uniforme paralele cu linia roșie a proiectului, pe intreaga
lățime a rambleului. Suprafața fiecărui strat intermediar va fi plana, cu inclinari de 3%...5% spre exterior
iar suprafața patului la drumurile de clasa tehnica III...V va avea aceeași înclinare transversala ca si
imbracamintea drumului. Pentru clasele tehnice I si II înclinarea transversala a patului drumului va fi de
3,5%...4%. Pentru platforma de parcare trebuie sa se asigure o înclinare transversala a terenului de
fundare de 3%...5%.
3.8.5. Grosimea straturilor
Grosimea straturilor in ramblee se alege in funcție de utilajul de amestec si de structura trenului de

compactare utilizat, astfel incat sa se asigure gradul de compactare prescris pe toata grosimea stratului.
3.8.6. Pământurile locale
Pământurile locale, coezive se vor pune in opera, pe cat posibil la umiditatea optima de compactare
wopt, corespunzătoare domeniului umed al curbei Proctor Normal . In cazul in care umiditatea
pământului pus in opera diferă de cea optima, se vor lua masuri corespunzătoare (fie de udare fie de
uscare), astfel in cat la momentul execuției stratului sa se asigure obținerea gradului de compactare
prescris.
3.8.7. In cazul debleelor
In cazul debleelor, lucrările de terasamente se vor executa in prima faza pana la nivelul acostamentelor cu
asigurarea evacuării apelor meteorice de pe platforma creata.
Săpăturile pentru realizarea patului drumului se vor executa pe tronsoane limitate, imediat înainte de
execuția fundației, luandu-se masuri pentru a se evita acumularea apei pe suprafața patului.
3.8.8. Protejarea taluzurilor
Protejarea taluzurilor terasamentelor se va face in conformitate cu prevederile STAS 2916-87.
3.8.9. Gropile de împrumut si depozitele de pamant
Gropile de împrumut si depozitele de pamant se vor stabili cu respectarea reglementarilor legale in

vigoare.
3.8.10. Gropile de împrumut
Gropile de împrumut se vor amplasa cat mai aproape de porțiunile de drum unde sunt necesare
terasamente in rambleu iar depozitele de pamant se vor amplasa cat mai aproape de porțiunile de drum
de unde provine excesul de săpături.
3.8.11. La stabilirea gropilor de împrumut
La stabilirea gropilor de împrumut in regiuni de deal si munte se va tine seama de necesitatea asigurării
stabilitatii versantilor respectivi.
3.8.12. Fundul gropilor de împrumut

Fundul gropilor de imprumut va avea o panta transversala de 1%...3% spre exterior si o panta
longitudinala care sa asigure scurgerea si evacuarea apelor.
3.8.13. Taluzurile gropilor de imprumut
Taluzurile gropilor de imprumut amplasate in lungul drumului se vor executa cu înclinarea de 1:1,5... 1:3
astfel incat sa se asigure stabilitatea taluzelor.
3.8.14. Depozitele de pamant
Depozitele de pamant rezultate din debleuri se amplaseaza astfel incat stabilitatea taluzurilor drumurilor
sau versantilor sa nu fie afectate.
3.8.15. Terenul natural
Daca terenul natural pe care urmeaza sa se depoziteze excesul de săpături are înclinare transversala mai
mare decât 1:5, depozitele se vor amplasa numai in aval, amplasarea lor in amonte fiind condiționată de
studii speciale de stabilitate.
3.8.16. Amplasarea depozitelor
La amplasarea depozitelor se va urmări ca prin execuția lor sa nu se provoace inzapezirea drumului.
3.8.17. Pentru a se asigura stabilitatea terasamentelor se va avea in vedere:
gradul de compactare;
inclinarile diferite ale taluzelor (in funcție de inaltimea terasamentelor, natura materialelor utilizate),
conform STAS 2914-84;
masuri de asanare si protejare conform STAS 10796/1-77 si STAS 10796/2-79, STAS 10796/3-88 precum si
a altor reglementari in vigoare;
capacitatea portanta corespunzătoare si stabilitatea terenului de fundație.
3.8.18. Se va avea in vedere realizarea șanțurilor si rigolelor pentru scurgerea apelor conform STAS 2914-
84.
3.9. Condiții prealabile
3.9.1. Asigurarea pe șantier
Asigurarea pe șantier a documentației de execuție precum si a prezentului Caiet de Sarcini.
3.9.2. Personalul care participa la realizarea lucrărilor
Personalul care participa la realizarea lucrărilor de îmbunătățire cu lianți hidraulici speciali trebuie sa
cunoască si sa isi insuseasca Proiectul de Execuție, Specificațiile Tehnice, Standardele, Normativele,
Agrementele tehnice pentru produsele si tehnologiile utilizate si acest Caiet de Sarcini.
3.9.3. Existenta studiului de reteta
Existenta studiului de reteta pentru amestec (pamant local coeziv si liant hidraulic special), emis de un
laborator autorizat.
3.9.4. Existenta procesului verbal de recepție calitativa referitor la stratul realizat anterior.
3.9.5. Existenta drumurilor de acces
Existenta drumurilor de acces corespunzătoare, a panourilor și indicatoarelor de semnalizare pentru

circulație conform planului de management al traficului.
3.9.6. Existenta utilajelor necesare
Existenta utilajelor necesare pentru execuția acestui tip de lucrări si a celorlalte facilitați necesare.
Efectuarea reglajelor/calibrarii utilajelor si echipamentelor de dozare si măsură astfel incit sa fie
respectate cantitatile de materiale indicate in prezentul Caiet de Sarcini, in analizele si studiile de
laborator, si alte standarde aplicabile care completează prezentul Caiet de Sarcini.
3.9.7. Asigurarea forței de munca (echipe de muncitori), a formației topo si supravegherii tehnice.
3.9.8. Dotarea echipelor de lucru cu unelte specifice
Dotarea echipelor de lucru cu unelte specifice (lopeti, tarnacoape) si cu mijloace de măsură necesare
(metru, ruleta, teuri) si cu echipamente de protecție specifice (salopeta, casca, cizme de cauciuc),
conform situației data de responsabilul cu sanatatea si securitatea muncii.
POS TRANSPORT
3.9.9. Instruirea efectuata de responsabilul cu sanatatea si securitatea muncii
Instruirea efectuata de responsabilul cu sanatatea si securitatea muncii privind respectarea normelor de

sanatate si securitate a muncii, PSI si a normelor pentru execuția lucrărilor sub circulație.
3.10. Execuția straturilor din pamant local coeziv imbunatatit compactat
3.10.1. Executarea straturilor de pamant coeziv
Executarea straturilor de pamant coeziv imbunatatit compactat prin cilindrare comporta următoarele
operații:
Tehnologia de execuție a straturilor din pamant local coeziv imbunatatit se va aplica in funcție de
inaltimea de rambleu ce urmeaza a se executa si rezultatele de deflectometrie (deflexiunea medie,
abatarea medie patratica, coeficient de variație) obținute după îndepărtarea pământului vegetal in
conformitate cu piesele desenate din proiect.
Determinarea umidității reale a pământului din strat si aducerea acestuia la umiditatea optima de
compactare fie prin scarificare si uscare, fie prin stropire cu apa in reprize succesive. Daca este necesar
terenul se scarifica si se uda succesiv, astfel incat umiditatea sa creasca pe toata grosimea stratului ce
urmeaza a fi compactat;
Asternerea pământului se face cu mijloace mecanice in funcție de dimensiunile in plan ale straturilor.
Grosimea stratului compactat se va realiza in conformitate cu caracteristicile optime de compactare ale
utilajului folosit;
Cilindrarea fiecărui strat elementar, cu numărul de treceri stabilit pe baza tronsonului experimental la
gradul de compactare in conformitate cu tabelul 2 , pct 3.1.2 STAS 2914-84
Verificarea capacitatii portante la partea superioara a stratului din material local cu parghia Benkelman
conform CD 31/ 2002 sau cu placa statica conform STAS 2914/4-89.
3.10.2. Etapele tehnologice
Etapele tehnologice pentru realizarea straturilor din pamant local coeziv imbunatatite cu lianți hidraulici
speciali in funcție de grosimea acestora sunt:
compactare teren de fundare pe minim 30cm la grad de compactare de minim 95%;
realizarea stratului de de pamant local coeziv imbunatatit in grosime de minim 20cm compactat la grad
de compactare precizat in tabel nr 2 pct 3.1.2 STAS 2914-84 sau la grosimea precizata in piesele desenate
din proiect;
Este interzisa executarea straturilor de pamant pe timp ploios sau de inghet (sub 0°).
3.11. Punerea in opera a liantului hidrauliuc (asternerea, amestecarea, nivelarea si compactarea)
Tehnologia de punere in opera a liantului hidraulic special (asternerea, amestecarea, nivelarea,

compactarea) este similara pentru toate straturile din pamant coeziv local care se executa, fie ca e vorba
de teren fundare sau umpluturi. Pentru fiecare categorie de lucrări in parte trebuie luate in considerare
cerințele de calitate care trebuiesc indeplinite, rezultatele analizelor si testelor de laborator, precum si
cerințele prezentului Caiet de Sarcini si alte standarde aplicabile.
Imbunatatirea pământurilor prin tehnologia de imbunatatire “in situ” cu lianți hidraulici speciali se
realizează, după pregătirea terenului precizata la capitolele anterioare, respectând etapele de mai jos
(asternere, amestecare, nivelare, compactare).
In cazul in care se vine cu aport de pamant din groapa de împrumut, după ce acesta este pus in opera
intr-un strat omogen cu o grosime de max. 30cm, se va realiza o pre-compactare a pământului înaintea
asternerii liantului hidraulic special.
3.11.1. Asternerea / dozarea liantului hidraulic
Asternerea / dozarea liantului hidraulic special se realizează cu mijloace mecanice (repartizator) pe

suprafața stratului de pamant in procentul stabilit in reteta cadru. Viteza de inaintare a repartizatorului si
treapta de viteza sunt alese astfel incat sa se obțină cantitatea de liant/mp stabilita prin reteta cadru.
3.11.2. Amestecarea si omogenizarea materialelor
Amestecarea si omogenizarea materialelor (pamant coeziv local, liant hidraulic special si apa), cu ajutorul
unui reciclator, pana la obținerea unui grad de faramitare de min. 60-70%, prin trecerea amestecului prin
ciururi cu ochiuri patrate de 8mm. Amestecarea si omogenizarea se realizează pe loc, iar pamantul este
faramitat pe toata grosimea stabilita a stratului + gradul de afanare, astfel incat in urma compactării sa se
obțină minim grosimea stratului compactat, proiectata.
Daca este necesar, se vor realiza mai multe treceri cu utilajul de amestecare al solului pana când se va
obține gradul optim de faramitare.
Cantitatea de apa necesara pentru asigurarea umidității optime de compactare se stabilește de către
laborator, ținând seama de umiditatea pământului, aceasta adaugandu-se in timpul amestecării prin
racordarea cisternei la reciclator, in acest fel, stropirea realizandu-se uniform, evitandu-se supra-
umezirea locala.
3.11.3. Nivelarea
Nivelarea se face cu respectarea pantei si a lățimii prevăzute in proiect utilizandu-se echipamente

speciale, tip autogreder.
3.11.4. Compactarea
Compactarea se realizează prin efectuarea unui număr de treceri fara vibrare si cu vibrare cu cilindri
compactori lis si/sau picior de oaie si/sau pneu, urmarindu-se viteza si tehnologia de compactare.
Numărul de treceri poate varia in funcție de condițiile din teren (nu trebuie sa se continue trecerea cu
ruloul compactor daca se observa ca pe suprafața stratului realizat apar fisuri datorate compactării in
exces).
Grosimea straturilor așternute in rambleu se va stabili in funcție de tipul utilajului folosit la compactare
dar nu va depăși 30cm.
Execuția terasamentelor din pământuri coezive locale tratate cu lianți hidraulici speciali , nu se efectuează
in perioade cu precipitații si cu temperaturi atmosferice negative.
In cazul unor ploi accidentale sau de lunga durata, precum si in caz de vânt puternic execuția stratului
Imbunatatit cu lianți hidraulici speciali se întrerupe.
Stratul necompactat trebuie protejat împotriva pătrunderii apei prin acoperire cu folii de polietilena sau
prin compactarea stratului la suprafața. Pentru eventualele supra-umeziri ale pământului tratat se
impune adoptarea de masuri pentru reducerea umidității si asigurarea compactării.
3.11.5. Protecția straturilor
Protecția straturilor din pământuri coezive tratate cu lianți hidraulici speciali , se poate realiza prin:
menținerea suprafeței stratului in stare umeda - udare cu apa pentru a împiedica evaporarea prematura a
apei necesare hidratării liantului;
prin asternerea stratului imediat următor.
4. Supraveghere si monitorizare
înaintea inceperii execuției lucrărilor Antreprenorul va efectua următoarele operațiuni de reglaj:

etalonarea cântarelor;
verificarea dozatoarelor de liant;
functionarea eficace a diverselor dispozitive de obturare (deschidere-inchidere) la imprastierea

pământului local, a liantului hidraulic special si a apei in malaxorul utilajului de mixare in - situ;
uzura paletilor malaxoarelor.
Toate aceste verificări se vor face inainte de prepararea amestecului.

Responsabilul cu execuția lucrărilor trebuie sa fie o persoana cu calificare corespunzătoare si
experimentata in acest tip de lucrări.
Caietele de Sarcini si Proiectul de Execuție; tinerea la zi a înregistrărilor;
informarea Proiectantului asupra eventualelor neconformitati.
Responsabilul cu execuția lucrărilor are obligația de a încheia in timpul execuției lucrărilor următoarele
documente:
Proces verbal de trasare a lucrărilor;
Proces verbal de verificare a cotei de excavatie ;
Raport de încercare emis de laboratorul șantierului privind verificarea naturii terenului pe care se aseaza
straturile de pamant local imbunatatit;
Proces verbal de recepție pentru verificarea calitatii lucrărilor.
5. Controlul execuției Lucrărilor
5.1. Verificarea calitatii materialelor
Pământurile locale se identifica conform SR EN 14688-1:2018 si se clasifica din punct de vedere al calitatii
lor pentru lucrări de terasamente conform STAS 2914/84.
NP 074-2014 ORDIN nr. 1330 din 17 iulie 2014 pentru aprobarea reglementării tehnice "Normativ privind
documentațiile geotehnice pentru construcții", indicativ NP 074-2014
Pentru liantul hidraulic special se vor verifica documentele de calitate: Agrement Tehnic, Declarație de
Conformitate precum si informațiile referitoare la tipul de material din avizele de expediție.
5.2. Verificarea calitatii lucrărilor
Pe timpul execuției lucrărilor, la nivel de terasamente, umpluturi se va verifica:
Trasarea axului si amprizei lucrării, in conformitate cu Proiectul de Execuție.
Respectarea proceselor tehnologice prevăzute in prezentul Caiet de Sarcini.
Umiditatea pământului local din terenul natural si/sau groapa de împrumut si stabilirea cantitatii de apa
necesara asigurării umidității optime de compactare - zilnic sau ori de cate ori este necesar, conform STAS
1913/1-82
Cantitatea de liant/mp - zilnic la începerea lucrărilor de imbunatatire.
Umiditatea amestecului in strat, înaintea compactării - zilnic si ori de cate ori se observa ca este necesar,
conform STAS 1913/1-82.
Gradul de faramitare a pământurilor stabilizate, zilnic sau ori de cate ori este nevoie, conform STAS
10473/2-86.
Gradul de compactare al stratului executat, conform STAS 12288-85 sau STAS 1913/15-75 (Proctor
Normal).
Verificările privind gradul de compactare realizat se vor face in special acolo unde se vad denivelări ale
straturilor, ca urmare a trecerii autovehiculelor in timpul execuției.
Determinările privind grosimea stratului si gradul de compactare realizat, se vor face pentru fiecare strat
in parte in cel puțin 3 puncte repartizate uniform la fiecare 2000mp de strat.
Verificarea compactării patului de fundare se va face prin recoltarea de min. 3 probe din sondaje cu
adancimea de 30cm, repartizate stanga, ax si dreapta pentru fiecare sector de 250m lungime strat.
Straturile care realizează terasamentele vor fi compactate, asiguranduli-se un grad de compactare (D)
Proctor Modificat, conform tabelului nr. 3.
Pământuri coezive
Zonele din terasament la care se prescrie gradul de Imbracaminti Imbracaminti
compactare permanente semipermanente
Gradul de compactare %
a) Primii 30 cm ai terenului natural de sub un rambleu cu
inaltimea h de:
h < 2,00 m 97 93
h > 2,00 m 92 90
b) In corpul rambleelor la adancimea (h) sub patul drumului:
h < 0,5 m
0,5 < h < 2,00 m 100 100
h > 2,00 m 97 94
92 90
c) In deblee pe adancimea de 30 cm, sub patul drumului
100 100
Abaterile limita la gradul de compactare vor fi de 3% sub imbracamintile din beton de ciment si de 4% sub
celelalte imbracaminti, se accepta in max. 10% din nr. punctelor de verificare.
Calitatea compactării este apreciata prin gradele de compactare minime realizate, care trebuie sa
corespunda valorilor menționate mai sus.
In cazurile in care gradul de compactare prevăzut nu poate fi obtinut, Antreprenorul va trebui sa realizeze
o noua încercare după modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare folosit.
Aceste încercări au drept scop stabilirea parametrilor compactării si anume: grosimea de mixare înainte
de compactare, astfel ca după compactare sa se realizeze grosimea stratului si gradul de compactare
cerut prin Caietul de Sarcini;
condițiile de compactare (verificarea eficacității utilajului propus).
Obținerea densității ridicate impune o compactare care sa fie terminata inainte de a incepe priza.
Capacitatea portanta cu parghia Benkelman la nivelul patului de fundare si a umpluturilor se verifica
conform CD 31-2002 (AND 530/2012) sau determinarea modulului de deformatie liniara prin incercari cu
placa Lukas, conform STAS 2914/4-89.
La nivelul patului de fundare si umpluturilor capacitatea portanta se considera satisfacatoare daca

deformatia elastica corespunzătoare vehiculului etalon de 115kN înregistrează valorile din tabelul 4 in cel
puțin 90% din punctele măsurate.
Uniformitatea execuției se considera satisfacatoare daca valoarea coeficientului de variație este sub 40%.
Denumirea pământului stabilizat Deformatia elastica 1/100 mm
Argila prafoasa, argila nisipoasa, argila prafoasa nisipoasa 450

Praf, praf argilos, praf argilos nisipos 400
Praf nisipos, niisp prafos, nisip argilos 350
Valorile modulului de deformatie liniara - Evi, Ev2 si al modulului de deformatie liniara echivalent - Evi
echiv., EV2 echiv obținute cu placa statica se compara cu valorile stabilite de proiectant in conformitate
cu prescripțiile tehnice specifice (referitoare la teren de fundare si umpluturi).
Valoarea modulului de deformatie liniara trebuie sa fie EV2^45MN/mp iar raportul EV2/EV1<2.0.
Profilul longitudinal si transversal realizat fata de prevederile proiectului de execuție
5.3. Defecțiuni si mod de remediere
Cele mai frecvente defecțiuni ce pot apare pe parcursul execuției si modul lor de remediere, sunt:
grosimea materialului in stare afanata așternuta intr-un strat elementar, sa nu depaseasca cu mai mult de
10% valoarea stabilita pe tronsonul experimental, caz in care surplusul de material se indeparteaza
inainte de începerea cilindrarii stratului respectiv;
umiditatea reala a materialului fiecărui strat elementar așternut (w) depășește cu mai mult de ±3%
umiditatea optima de compactare (wopt);
daca este mai mare, se amana compactarea pana ce se obține umiditatea optima de compactare, wopt,
prin evaporare;
daca este mai mica se introduce adaos de apa prin stropire in reprize succesive, pe măsură infiltrării pe
grosimea întregului strat ce urmeaza a fi compactat. De regula compactarea poate fi începută după
trecerea catorva ore de la infiltrarea apei in teren;
daca gradul de compactare este sub limita prescrisa, se continua operația de compactare pana la
atingerea valorii impusa in proiect.
5.4. Tolerante
Abaterile limita se admit in puncte izolate care nu sunt situate in același profil transversal sau in profiluri
consecutive.
la latimea amprizei:
± 0,05 m, fata de axa;
± 0,10 m, fata de latimea întreaga;
la cotele proiectului:
± 0,05 m, fata de cotele de nivel ale proiectului.
Suprafața straturilor executate se verifica in profil transversal si longitudinal pentru a corespunde datelor
din Proiectul de Execuție si abaterilor limita prevăzute in prezentul Caiet de Sarcini.
Latimea straturilor executate se verifica daca corespund datelor din Proiectul de Execuție si abaterilor
limita prevăzute in prezentul Caiet de Sarcini. Se verifica la distante de max. 100m de platforma.
Grosimile straturilor executate trebuie sa corespunda datelor din Proiectul de Execuție. Verificarea
grosimii straturilor se face prin sondaje cel puțin unul la 2000mp de platforma.
Cotele profilului longitudinal se verifica in axa drumului cu aparate de nivel si trebuie sa corespunda celor
din proiect.
Rezultatele tuturor măsurătorilor, determinărilor si verificărilor specificate in prezentul Caiet de Sarcini

vor fi tinute la zi in Documentația de Execuție a șantierului, ce va constitui documentația de control in
vederea recepției lucrărilor.
5.5. Nominalizarea planșelor care guvernează lucrarea
Plan de situație;
Profil longitudinal;
Profile transversale curente;
Profil transversal tip.
STRAT ANTICAPILAR DIN MATERIAL GRANULAR
Materiale
2.1 Agregate naturale (balast)
Pentru lucrare se va folosi ca material de umplutură balast 0/63mm, cu respectarea condițiilor specificate
în tabelul nr. 1 si nu trebuie sa conțină corpuri străine vizibile (bulgari de pamant, cărbune, lemn, resturi
vegetale) sau elemente alterate.
Verificarea calității se va face prin prelevarea de probe (o proba la 1000m3), pentru care se determină
granulozitatea.
Gradul de compactare Proctor normal sau modificat trebuie să fie: 95% P.N. la terenul de bază;
98% P.M. la stratul de balast din saltea.

Balastul se va pune în operă la umiditatea efectivă care să nu difere cu mai mult de 4% de umiditatea
optimă de compactare.
Agregatele naturale menționate mai sus trebuie sa provină din roci stabile, adica nealterabile la aer, apa
sau inghet. Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.
Caracteristica (Balast) Condiții de admisibilitate

Sort mm 0+63
Conținut de fracțiuni % maxim
sub 0,02mm 3
0+8mm 35
0+63mm 100
Conținut de materii organice nu se admit
Conținut de particule cu durabilitate scăzută (sisturi, etc.) nu se admit
Granulozitate continua
Coeficient de neuniformitate (Un) minim 15
Coeficient de permeabilitate (k) minim 3.5 x 10’3 cm/s
Agregatele se vor aproviziona din timp in depozit pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii
acestora. Aprovizionarea la locul punerii in opera se va face numai după ce analizele de laborator au
aratat ca au calitatea corespunzătoare.
In timpul transportului de la furnizor la șantier si al depozitarii, agregatele trebuie ferite de impurificari.

Depozitarea se va face pe platforme amenajate, separat pe sorturi si pastrate in condiții care sa le
ferească de imprastiere, impurificare sau amestecare.
Controlul calitatii agregatelor de către antreprenor se va face in conformitate cu prevederile legale.
Laboratorul șantierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel: intr-un dosar vor fi cuprinse
certificatele de calitate emise de furnizor; intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele
determinărilor efectuate de laboratorul șantierului.
Toate investigațiile, testele, chiriile si taxele legate de exploatarea agregatelor vor fi suportate de
Antreprenor. Antreprenorul este responsabil de orice pericole fata de persoane si orice daune aduse
proprietății publice sau private, ca urmare a exploatării, transportului sau depozitarii agregatelor.
2.2. Materiale geosintetîce Materialele geosintetice adoptate în lucrare trebuie să fie în conformitate
cu:
NP 075/2002 Normativ pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcții aprobat de

M.L.P.T.L cu ordinul nr. 1228/03.09.2002;
Producătorul trebuie sa posede Certificatul de calitate ISO 9001, certificatul CE pentru controlul de
producție in fabrica și sa elibereze pentru produsele livrate declarația de performanta CE (sau Agrement
tehnic).
2.3. Geotextil
Deoarece geotextilele prezintă rezistență la rupere și un fluaj mai mare decât deformarea admisibilă a
terasamentelor de drum, dimensionarea lor s-a făcut luând în considerare acest criteriu.
Au fost alese geotextile capabile să preia un efort constant pe perioada de garanție și exploatare, care vor
avea o deformație maximă de 90%. Geotextilele trebuie să corespundă standardului SR EN 13251:2016
Geotextile și produse înrudite. Caracteristici impuse pentru utilizarea in lucrările de terasamente, fundații
si structuri de susținere, SR EN 13249:2016 Geotextile și produse înrudite. Caracteristici impuse pentru
utilizarea in construcția de drumuri si alte zone de circulație (cu excepția cailor ferate si a straturilor de
uzura).
Geotextilele vor fi de tip netesut, din PP (polipropilena), cu material la prima întrebuințare, pentru
structura din materiale granulare trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:
Geotextil notat cu Tk>20kN/m
Materialul geotextil va fi de tipul nețesut din material PP și va trebui să aibe următoarele caracteristici:

masa geotextil > 250 g/m2; Tk
rezistenta la intindere a geotextilului pe direcția principală rezistenta > 20 kN/m;
la intindere a geotextilului pe direcția secundara alungirea la rupere Tk > 20 kN/m;
(deformatie maxima) pe direcția principală alungirea la rupere Ef = max. 90%;
(deformatie maxima) pe direcția secundara rezistenta la Ef = max. 90%
poansoanare statica CBR (străpungere) > 3000N;
permeabilitatea perpendicular pe planul geotextilului > 0.5 x 10-1
m/s
deschiderea porilor 090
< 120 pm
NOTĂ:
Fiecare pachet de geosintetice trebuie să fie protejat prin ambalaj împotriva influențelor termice și de
transport și poate fi identificat prin eticheta pe care o poartă. Pachetele trebuie așezate pe o suprafață
plană și curată. Pachetele pot fi așezate unele peste altele în rânduri paralele, dar nu se permite așezarea
altor suprasarcini;
La aprovizionare se vor verifica etichetele de identificare ce însoțesc fiecare sul, constatând dacă tipul de
geosintetic corespunde celui prevăzut în proiect;
Atât la ofertare cât și la aprovizionare, materialele trebuie să facă dovada atestării de către un laborator
independent.
3.1.1. înainte de începerea lucrărilor propriu-zise se vor executa toate lucrările pregătitoare:
semnalizarea zonei de lucru;
verificarea existenței și poziției eventualelor utilități în ampriză sau în vecinătatea acesteia; se vor lua
toate măsurile pentru executarea lucrărilor în siguranță;
inlaturarea tuturor obstacolelor din amplasament (copaci, tufișuri etc.)
decaparea pământului vegetal;
excavarea pământului până la cota stabilită în proiect; compactarea amprizei;
asigurarea scurgerii apei de pe amplasament.
Pentru prevenirea efectelor negative produse de precipitații abundente asupra patului saltelei din
material granular, se vor executa șanțuri de evacuare. Platforma va fi realizată cu pante transversale de
0.5-1.0% de la ax către marginea amprizei
Compactarea amprizei se realizează cu mijloace mecanice corespunzătoare, pe o adâncime de 40+50cm,

la un grad de compactare Proctor modificat de minim 98%.
înainte de inceperea lucrărilor, Antreprenorul este obligat sa execute cate un tronson experimental
pentru saltaua ranforsata cu geosintetice, urmarindu-se îndeplinirea cerințelor de calitate, compactare si
capacitate portanta corespunzătoare.
Lungimea tronsonului de proba va fi de cel puțin 50ml si pe intreaga lățime proiectata a drumului sau
execuție curenta, realizarea caracteristicilor calitative ale saltelei ranforsate in conformitate cu prezentul
caiet de sarcini, reglarea utilajelor si dispozitivelor de punere in opera (ex.: tipul de utilaj de compactare si
numărul de treceri), stabilirea parametrilor compactării (ex.: grosimea de asternere a straturilor de
agregate, condiții de compactare, etc.). Toate datele vor fi supuse aprobării Inginerului (Consultantului).
Se urmărește stabilirea corecta a numărului de treceri a utilajului de cilindrare pe tipuri de compactoare si

faze de lucru pentru obținerea gradului de compactare prescris. Cilindrarea in acest caz se considera
terminata daca rotile utilajului de compactare nu mai lașa nici un fel de urme pe suprafața materialului
granular iar alte agregate de aceeași mărime puse in fata utilajului de compactare nu mai pătrund in
stratul de fundație si sunt sfaramate. Pregătirea, executarea lucrărilor si măsurătorile efectuate pe
sectorul de proba vor fi efectuate in prezenta Inginerului si Antreprenorului.
Partea din tronsonul experimental executat cu cele mai bune rezultate va servi ca sector de referința
pentru restul lucrărilor. Caracteristicile obținute pe acest sector se vor consemna in scris pentru a servi la
urmărirea calitatii lucrărilor viitoare.
3.2.1. Stabilirea caracteristicilor de compactare pentru realizarea stratului anticapilar
Caracteristicile optime de compactare
Caracteristicile optime de compactare ale balastului se stabilesc de către un laborator de specialitate

inainte de inceperea lucrărilor de execuție.
Prin incercarea Proctor modificat, conform STAS 1913/13-83 se stabilește: pdmax P.M. = greutatea
volumica in stare uscata, maxima exprimata in g/cm3 wOpt P.M. = umiditatea optima de compactare,
exprimata in % Caracteristicile efective de compactare
Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul șantierului pe probe prelevate din

lucrare si anume: duef = greutatea volumica, in stare uscata, efectiva, exprimata in g/cm3;
Wef.= umiditatea efectiva de compactare, exprimata in %
Formula de calcul a gradului de compactare D este:
xlOO
Pt.J’WW
La execuția stratului de material granular se va urmări realizarea gradului de compactare corespunzător.
Execuția stratului anticapilar
Execuția stratului anicapilar granular constă din: pozarea și fixarea geotextilului la baza;
realizarea umpluturii, în straturi, așa cum a fost definitivată în urma executării sectorului de probă;
întoarcerea, întinderea și fixarea geotextilului pe treapta executată, conform proiectului;
continuitatea geotextilului în sens transversal se va asigura prin suprapunerea acestora pe min. 20cm.
Corpul saltelei va fi realizat din straturi succesive de maxim 30cm după compactare.
După ce se atinge cota stabilita in proiect, se vor efectua testele solicitate in proiect, urmând apoi a se
completa cu următoarele straturi conform cerințelor din proiect.
4. Supraveghere și monitorizare
Responsabilul cu execuția lucrărilor trebuie să fie o persoană cu calificare corespunzătoare și

experimentată în acest tip de lucrări.
Aceasta trebuie să răspundă de:
conformitatea lucrării cu precizările din caietele de sarcini și detaliile de execuție; ținerea la zi a

înregistrărilor;
informarea asupra eventualelor neconformități.
Responsabilul cu execuția lucrărilor are obligația de a încheia în timpul execuției lucrărilor următoarele
documente:
Proces verbal de verificare a cotei de excavație;
Raport de încercare emis de laboratorul șantierului privind verificarea naturii terenului pe care se așează
salteaua din material granular, dacă e conform specificațiilor geotehnice din proiect;
Proces verbal de recepție pentru verificarea calității lucrărilor.

5. Controlul execuției lucrărilor
5.1. Verificarea calității materialelor
Controlul calitatii produselor se face de către laboratorul antreprenorului pe baza programului propriu de
control la aprovizionare, asupra caracteristicilor prevăzute in certificate de conformitate a calitatii
agregatelor emise la livrare de către furnizor, conform condițiilor de calitate prevăzute de reglementările
tehnice in vigoare si ori de cate ori considera necesar pentru a realiza lucrări de calitate.
Antreprenorul nu trebuie sa utilizeze produse fara certificate de conformitate a calitatii.
La contractarea produselor de către antreprenorul constructor, furnizorul trebuie sa prezinte certificarea

de conformitate a calitatii produselor livrate, iar constructorul este obligat sa le verifice prin propriile
incercari. Fiecare lot de livrare trebuie insotit de documentul de certificare a calitatii si de rapoartele de
incercari întocmite in conformitate cu dispozițiile legale in vigoare.
Acțiunea, procedeul de verificare Frecventa minima

sau caracteristicile care se La locul de punere Metoda de determinare conform
verifica La aprovizionare
in opera
Examinarea datelor inscrise in
certificatul de calitate sau La fiecare lot aprovizionat - -
certificatul de garanție
Granulozitatea balastului.
O proba la fiecare lot
SR EN 933-1:2012
aprovizionat, de 1000mc,
-
pentru fiecare sursa
SR EN 933-8+A1:2015
(daca este cazul pentru
Echivalentul de nisip.
fiecare sort)
O proba pe schimb
(si sursa) inainte
Umiditate de inceperea STAS 1913/1-82
lucrărilor si ori de
cate ori se observa
o schimbare
cauzata de condiții
meteorologice
încercări pentru determinarea
caracteristicilor mecanice și
O proba la fiecare lot
fizice ale agregatelor. Partea 2:
aprovizionat, pentru
Metode pentru determinarea SR EN 1097-2:2020
fiecare sursa la fiecare
rezistenței la sfărâmare
5000mc
Proiectarea geotehnică. Partea

SR EN 1997-
1: Reguli generale. Anexă
1:2004/NB:2016 Eurocod 7
națională
Caracteristici de compactare O proba la fiecare sursa
Proctor modificat STAS 1913/13-83
2.1. Verificarea calității lucrărilor
Pe parcursul execuției lucrărilor, se vor face următoarele verificări conform tabelului 3:

Faza Verificare
- calitatea materialului;
- grad de compactare minim 95% Proctor normal - o proba la fiecare 250m
de drum, conf. STAS 1913/13-83;;
Stratul de baza
- planeitate;
- capacitatea portanta a stratului imbunatatit prin prisma modulului de
deformatie liniar Evi si raportul EV2/EV1.
- așternere,
Așternerea geosinteticelor - petrecere de minim 20cm;
- planeitate.
- umiditatea reala și umiditatea optimă de compactare - o proba pe schimb
(si sursa) înainte de începerea lucrărilor si ori de cate ori se observa o
schimbare cauzata de condiții meteorologice, conf. STAS 4606-80;
Realizarea stratului din material - grosimea stratului elementar în stare afânată a materialului granular să
granular nu depășească cu mai mult de 10% grosimea stratului de compactare
rezultat pe baza tronsonului experimental;
- grad de compactare 98% Proctor modificat - o proba la fiecare 250m de
drum, conf. STAS 1913/13-83;
- capacitatea portanta a umpluturii prin prisma modulului de
deformatie liniar Evi, EV2, raportul EV2/EV1.__________________________
NOTA:
Stratul din balast trebuie compactat pana la realizarea inclestarii maxime a agregatelor si care se
probează prin faptul ca ruloul compresor nu mai lașa urme, iar mai multe pietre de aceasi mărime si
natura cu piatra folosita la realizarea fundației nu mai pătrund in fundație si sunt sfaramate de rulourile
compresorului.
3. Defecțiuni și mod de remediere
Cele mai frecvente defecțiuni ce pot apare pe parcursul execuției și modul lor de remediere, sunt:
Grosimea materialului în stare afânată așternută într-un strat elementar, să depășească cu mai mult de
10% valoarea stabilită pe tronsonul experimental, caz în care surplusul de material se îndepărtează
înainte de începerea cilindrării stratului respectiv;
Umiditatea reală a materialului fiecărui strat elementar așternut (w) depășește cu mai mult de ±3%
umiditatea optimă de compactare (wopt). Dacă este mai mare se amână compactarea până ce se obține
wopt prin evaporare. Dacă este mai mică, se introduce adaos de apă prin stropire în reprize succesive, pe
măsură Infiltrării pe grosimea întregului strat ce urmează a fi compactat. De regulă, compactarea poate fi
începută după trecerea câtorva ore de la Infiltrarea apei în teren;
Gradul de compactare este sub limita prescrisă. în această situație se continuă operația de compactare
până la atingerea gradului de compactare prescris in proiect.
4. Toleranțe
ampriza+/-10cm;
grosimea saltelei =/- 5cm.
5. Nominalizarea planșelor care guvernează lucrarea
Profil transversal tip: Strat anticapilar din balast
RANFORSARE RAMBLEE ÎNALTE CU GEOGRILE
3. Materiale
Agregate
Pentru saltea se va folosi ca material de umplutura balast 0/63, cu respectarea conditiilor specificate în
tabelul nr.1 si nu trebuie sa conțină corpuri străine vizibile (bulgari de pamant, cărbune, lemn, resturi
vegetale) sau elemente alterate.
Verificarea calității se va face prin prelevarea de probe (o proba la 1000m3), pentru care se determină
granulozitatea.
Gradul de compactare Proctor normal sau modificat trebuie să fie:
95% P.N. la terenul de bază;
98% P.M. la stratul de balast din saltea.
Balastul se va pune în operă la umiditatea efectivă care să nu difere cu mai mult de 4% de umiditatea
optimă de compactare.
Agregatele naturale menționate mai sus trebuie sa provină din roci stabile, adica nealterabile la aer, apa
sau inghet. Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.
Caracteristica (Balast) Condiții de admisibilitate
Sort mm 0+63
Conținut de fracțiuni sub 0,02mm % maxim
0+8mm 3
0+63mm 35
100
Conținut de materii organice nu se admit
Conținut de particule cu durabilitate scăzută (sisturi, etc.) nu se admit
Granulozitate continua
Coeficient de neuniformitate (Un) minim 15
Coeficient de permeabilitate (k) minim 3.5 x 10'3 cm/s
Agregatele se vor aproviziona din timp in depozit pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii
acestora. Aprovizionarea la locul punerii in opera se va face numai după ce analizele de laborator au
aratat ca au calitatea corespunzătoare.
In timpul transportului de la furnizor la șantier si al depozitarii, agregatele trebuie ferite de impurificari.

Depozitarea se va face pe platforme amenajate, separat pe sorturi si pastrate in condiții care sa le
ferească de imprastiere, impurificare sau amestecare.
Controlul calitatii agregatelor de către antreprenor se va face in conformitate cu prevederile legale.
Laboratorul șantierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel: intr-un dosar vor fi cuprinse
certificatele de calitate emise de furnizor; intr-un registru (registru pentru încercări agregate) rezultatele
determinărilor efectuate de laboratorul șantierului.
Toate investigațiile, testele, chiriile si taxele legate de exploatarea agregatelor vor fi suportate de
Antreprenor. Antreprenorul este responsabil de orice pericole fata de persoane si orice daune aduse
proprietății publice sau private, ca urmare a exploatării, transportului sau depozitarii agregatelor.
2.2. Materiale geosintetice
Materialele geosintetice adoptate în lucrare trebuie să fie în conformitate cu: NP 075/2002 Normativ
pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcții aprobat de M.L.P.T.L cu ordinul nr.
1228/03.09.2002;
Producătorul trebuie sa posede Certificatul de calitate ISO 9001, certificatul CE pentru controlul de
producție in fabrica și sa elibereze pentru produsele livrate declarația de performanta CE (sau Agrement
tehnic).
2.2.3. Geogrile
Deoarece geogrilele prezintă rezistență la rupere și un fluaj mai mare decât deformarea admisibilă a
Au fost alese geogrile capabile să preia un efort constant pe o perioadă de garanție și exploatare
(aproximativ 120 de ani), care vor avea o deformație maximă de 10.0%. Geogrilele trebuie să corespundă
standardului SR EN 13251/2016 Geotextile și produse înrudite. Caracteristici impuse pentru utilizarea in
lucrările de terasamente, fundații si structuri de susținere.
Criteriile de alegere a geogrilelor: rezistență UV;

rezistență la substanțe chimice de bază, în special la acidul humic din teren, precum și o bună comportare
la variațiile de temperatură care pot fi între -20° si +30°C conform diagramei rezistență-deformație a
degradării termice.
Geogrilele vor fi de tip monoaxial, din PET (protejat PE) cu material la prima întrebuințare, pentru
Geogrila notată cu Tk>80 / 100 / 130 / 160 / 300 kN/m

- Rezistența la rupere maximă pe direcția principală Tk > 80 / 100 / 130 / 160 / 300 kN/m;
- Rezistența la rupere maximă pe direcția secundară Tk > - kN/m;
- Alungire la forța nominală pe direcția principală Ef< 10.0%;
- Alungire la forța nominală pe direcția secundară Ef < -%.
2.2.4. Geotextil
Deoarece geotextilele prezintă rezistență la rupere și un fluaj mai mare decat deformarea admisibila a
Au fost alese geotextile capabile să preia un efort constant pe o perioadă de garanție și exploatare, care
vor avea o deformație maximă de 90%. Geotextilele trebuie să corespundă standardului SR EN ISO
13431:2004 Geotextile și produse înrudite. Determinarea comportării la fluaj din tracțiune și rupere din
fluaj.
Geotextilele vor fi de tip netesut, din PP (polipropilena), cu material la prima întrebuințare, pentru
Geotextil notată cu Tk>20kN/m
Materialul geotextil va fi de tipul nețesut din material PP și va trebui să aibe următoarele caracteristici:
masa geotextile > 250 g/m2;
- rezistenta la intindere a geotextilului pe direcția principal Tk > 20 kN/m;
rezistenta la intindere a geotextilului pe direcția secundara Tk > 20 kN/m;
- alungirea la rupere (deformație maxima) pe direcția principal Ef = max. 90%;
- alungirea la rupere (deformație maxima) pe direcția secundara Ef = max. 90%
- rezistenta la poansoanare statica CBR (străpungere) > 3000N;
permeabilitatea perpendicular pe planul geotextilului > 0. 10'1 m/s
- deschiderea porilor O9o < 120 pm
NOTĂ:
Fiecare pachet de geosintetice trebuie să fie protejat prin ambalaj împotriva influențelor termice și de
transport și poate fi identificat prin eticheta pe care o poartă. Pachetele trebuie așezate pe o suprafață
plană și curată. Pachetele pot fi așezate unele peste altele în rânduri paralele, dar nu se permite așezarea
altor suprasarcini; La aprovizionare se vor verifica etichetele de identificare ce însoțesc fiecare sul,
constatând dacă tipul de geosintetic corespunde celui prevăzut în proiect;
independent.
înainte de începerea lucrărilor propriu-zise se vor executa toate lucrările pregătitoare: semnalizarea zonei
de lucru;
inlaturarea tuturor obstacolelor din amplasament (copaci, tufișuri etc.) decaparea pământului vegetal;
excavarea pământului până la cota stabilită în proiect; compactarea amprizei;
asigurarea scurgerii apei de pe amplasament.
Pentru prevenirea efectelor negative produse de precipitații abundente asupra patului saltelei din
material granular, se vor executa șanțuri de evacuare. Platforma va fi realizată cu pante transversale de
0.5- 1.0% de la ax către marginea amprizei
Compactarea amprizei se realizează cu mijloace mecanice corespunzătoare, pe o adâncime de 40+50cm,

la un grad de compactare Proctor modificat de minim 98%.
Suprafața amprizei trebuie să depășească dimensiunile terenului consolidat L1 x L2 cu o bandă egală cu

1.00m sau minim h (grosimea saltelei din material granular).
înainte de începerea lucrărilor, Antreprenorul este obligat sa execute cate un tronson experimental
pentru saltaua ranforsata cu geosintetice, urmarindu-se îndeplinirea cerințelor de calitate, compactare si
capacitate portanta corespunzătoare.
Lungimea tronsonului de proba va fi de cel puțin 50ml si pe întreaga lățime proiectata a drumului sau
execuție curenta, realizarea caracteristicilor calitative ale saltelei ranforsate in conformitate cu prezentul
caiet de sarcini, reglarea utilajelor si dispozitivelor de punere in opera (ex.: tipul de utilaj de compactare si
numărul de treceri), stabilirea parametrilor compactării (ex.: grosimea de asternere a straturilor de
agregate, condiții de compactare, etc.). Toate datele vor fi supuse aprobării Inginerului (Consultantului).
In cazul saltelei ranforsate cu geosintetice, se urmărește stabilirea corecta a numărului de treceri a

utilajului de cilindrare pe tipuri de compactoare si faze de lucru pentru obținerea gradului de compactare
prescris. Cilindrarea in acest caz se considera terminata daca rotile utilajului de compactare nu mai lașa
nici un fel de urme pe suprafața materialului granular iar alte agregate de aceeași mărime puse in fata
utilajului de compactare nu mai pătrund in stratul de fundație si sunt sfaramate. Pregătirea, executarea
lucrărilor si măsurătorile efectuate pe sectorul de proba vor fi efectuate in prezenta Inginerului si
Antreprenorului.
Partea din tronsonul experimental executat cu cele mai bune rezultate va servi ca sector de referința
pentru restul lucrărilor. Caracteristicile obținute pe acest sector se vor consemna in scris pentru a servi la
urmărirea calitatii lucrărilor viitoare.
4. Stabilirea caracteristicilor de compactare pentru realizarea saltelei
4.1. Caracteristicile optime de compactare
Caracteristicile optime de compactare ale balastului se stabilesc de către un laborator de specialitate

inainte de inceperea lucrărilor de execuție.
Prin incercarea Proctor modificat, conform STAS 1913/13-83 se stabilește: pdmax P.M. = greutatea
volumica in stare uscata, maxima exprimata in g/cm3 wOpt P.M. = umiditatea optima de compactare,
exprimata in %
Formula de calcul a gradului de compactare D este:
La execuția stratului de material granular se va urmări realizarea gradului de compactare corespunzător.
5. Execuția ranforsarii cu geogrile
Execuția ranforsarii materialului granular cu geogrile constă din:
pozarea și fixarea geotextilului si a geogrilei, fibra cea mai puternică fiind dispusă perpendicular pe axul
drumului;
realizarea umpluturii, în straturi, așa cum a fost definitivată în urma executării sectorului de probă;
întoarcerea, întinderea și fixarea geotextilului pe treapta executată, conform proiectului;
continuitatea geotextilului în sens transversal se va asigura prin suprapunerea acestora pe min. 20cm.
Corpul saltelei va fi realizat din straturi succesive de maxim 30cm după compactare.
După ce se atinge cota stabilita in proiect, se vor efectua testele solicitate in proiect, urmând apoi a se
completa cu următoarele straturi conform cerințelor din proiect
6. Supraveghere și monitorizare


înregistrărilor;
informarea asupra eventualelor neconformități.

documente:
Proces verbal de verificare cote si elemente geometrice;
Raport de încercare emis de laboratorul șantierului privind verificarea naturii terenului pe care se așează
salteaua din material granular, dacă e conform specificațiilor geotehnice din proiect;
7. Controlul execuției lucrărilor
Controlul calitatii produselor se face de către laboratorul antreprenorului pe baza programului propriu de
control la aprovizionare, asupra caracteristicilor prevăzute in certificate de conformitate a calitatii
agregatelor emise la livrare de către furnizor, conform condițiilor de calitate prevăzute de reglementările
tehnice in vigoare si ori de cate ori considera necesar pentru a realiza lucrări de calitate.

de conformitate a calitatii produselor livrate, iar constructorul este obligat sa le verifice prin propriile
incercari. Fiecare lot de livrare trebuie insotit de documentul de certificare a calitatii si de rapoartele de
incercari întocmite in conformitate cu dispozițiile legale in vigoare.
Tabel 2.
Acțiunea, procedeul de Metoda de determinare

La locul de
verificare sau Frecventa La aprovizionare conform
punere in
caracteristicile care se
opera
verifica
Examinarea datelor La fiecare lot aprovizionat
înscrise in certificatul de
-
calitate sau certificatul de
garanție
Granulozitatea balastului. O proba la fiecare lot aprovizionat,
de 1000mc, pentru fiecare sursa SR EN 933-1:2012
(daca este cazul pentru fiecare sort)
Echivalentul de nisip. SR EN 933-8+A1:2015

Umiditate O proba pe
schimb (si
sursa) inainte de
începerea
lucrărilor si ori
de cate ori se STAS 1913/1-82
observa o
schimbare
cauzata de
condiții
meteorologice
Rezistente la uzura cu O proba la fiecare lot aprovizionat,
mașina tip Los Angeles (LA) - pentru fiecare sursa la fiecare
SR EN 1097-2:2010
numai la produsele de 5000mc
balastiera
Caracteristici de O proba la fiecare sursa
compactare Proctor
modificat
STAS 1913/13-83
Faza Verificare
- grad de compactare minim 95% Proctor normal - o proba la fiecare 250m
de drum, conf. STAS 1913/13-83;;
Stratul de baza
- planeitate;
- capacitatea portanta a stratului imbunatatit prin prisma modulului de
deformatie liniar Evi si raportul EV2/EV1.
- așternere,
Aștemerea geosinteticelor - petrecere de minim 20cm;
- planeitate.
- umiditatea reala și umiditatea optimă de compactare - o proba pe schimb
(si sursa) inainte de inceperea lucrărilor si ori de cate ori se observa o
schimbare cauzata de condiții meteorologice, conf. STAS 4606-80;
Realizarea saltelei din material - grosimea stratului elementar în stare afânată a materialului granular să
granular nu depășească cu mai mult de 10% grosimea stratului de compactare
rezultat pe baza tronsonului experimental;
- grad de compactare 98% Proctor modificat - o proba la fiecare 250m de
drum, conf. STAS 1913/13-83;
- capacitatea portanta a umpluturii prin prisma modulului de deformatie
liniar Evi, EV2, raportul EV2/EVI ________________
NOTA:
Stratul din balast trebuie compactat pana la realizarea inclestarii maxime a agregatelor si care se
probează prin faptul ca ruloul compresor nu mai lașa urme, iar mai multe pietre de aceasi mărime si
natura cu piatra folosita la realizarea fundației nu mai pătrund in fundație si sunt sfaramate de rulourile
compresorului.
7.3. Defecțiuni și mod de remediere
Grosimea materialului în stare afânată așternută într-un strat elementar, să depășească cu mai mult de
10% valoarea stabilită pe tronsonul experimental, caz în care surplusul de material se îndepărtează
înainte de începerea cilindrării stratului respectiv;
Umiditatea reală a materialului fiecărui strat elementar așternut (w) depășește cu mai mult de ±3%
umiditatea optimă de compactare (wopt). Dacă este mai mare se amână compactarea până ce se obține
wopt prin evaporare. Dacă este mai mică, se introduce adaos de apă prin stropire în reprize succesive, pe
măsură infiltrării pe grosimea întregului strat ce urmează a fi compactat. De regulă, compactarea poate fi
începută după trecerea câtorva ore de la infiltrarea apei în teren;
Gradul de compactare este sub limita prescrisă. în această situație se continuă operația de compactare
până la atingerea gradului de compactare prescris in proiect.
7.4. Toleranțe
ampriza +/- 10cm;
grosimea saltelei =/- 5cm.
PROTECTIE TALUZURI CU GEOSINTETICE
2 Materiale
2.1. Materiale geosintetice
Materialele geosintetice adoptate în lucrare trebuie să fie in conformitate cu NP 075/2002 Normativ

pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrarile de constructii aprobat de M.L.P.T.L cu ordinul nr.
1228/03.09.2002;
Producătorul trebuie sa posede certificatul de calitate ISO 9001, certificatul CE pentru controlul de
producție in fabrica si sa elibereze pentru produsele livrate declarația de performanta CE (sau Agrement
tehnic).
2.1.1 Georetele
Georetelele trebuie să corespundă normativului NP 075/2002 Normativ pentru utilizarea materialelor
geosintetice la lucrările de construcții.
Criteriile de alegere a georetelelor:
rezistență UV;
rezistență la substanțe chimice de bază, în special la acidul humic din teren.
Georetelele cu funcție antierozionala, cu structura biconica (tridimensionala), din PP, cu material la prima
întrebuințare, pentru protecția taluzurilor trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:
Rezistența la rupere maximă pe direcția principal Tk > 0.90 kN/m;
Rezistența la rupere maximă pe direcția secundară Tk > 0.30 kN/m;
Masa pe unitatea de suprafață pak^ 200 g/mp;
Grosimea la sarcina de 2kPa tk^ 6 mm;
Indice de goluri > 90 %.
2.1.2 Geocelule
Geocelulele trebuie să corespundă normativului NP 075/2002 Normativ pentru utilizarea materialelor

geosintetice la lucrările de construcții.
Criteriile de alegere a geocelulelor:
rezistență UV;
rezistență la substanțe chimice de bază, în special la acidul humic din teren.
Geocelulele cu funcție antierozionala, cu structura tridimensionala (celulara), din PE-HD, cu material la

prima intrebuintare, pereții celulei neperforati, pentru protecția taluzurilor trebuie să îndeplinească
următoarele cerințe:
150 mm;
min. 10
Inaltimea celulelor
Numărul de celule pe unitatea de suprafața celule/mp; > 1.30 mm;
Grosimea benzii Tk> 18 kN/m;
Rezistența la rupere maximă (perete neperforat) Alungire la forța nominală £f<35%
(perete neperforat) Rezistența la rupere maxima in zona de îmbinare
(continuitate) dintre celulele inferioare si cele superioare Tk> 18 kN/m.
NOTĂ:
Fiecare pachet de geosintetice trebuie să fie protejat prin ambalaj împotriva razelor UV cat si improtriva
deteriorării la manipulare si transport. Fiecare pachet va fi identificat prin eticheta pe care o poartă.
Pachetele trebuie așezate pe o suprafață plană și curată. Pachetele pot fi așezate unele peste altele în
rânduri paralele, dar nu se permite așezarea altor suprasarcini;
La aprovizionare se vor verifica etichetele de identificare ce însoțesc fiecare pachet (rola), constatând
dacă tipul de geosintetic corespunde celui prevăzut în proiect;
independent.
2.1.3 Ancore
Ancorele pentru fixarea panourilor de geosintetice sunt confecționate din otel beton PC52 de diametru
0=min. 10mm,in forma de J cu lungime minima de 70cm in cazul geocelulelor si in forma de U cu lungime
de 2x30cm+10cm in cazul georetelelor.
2.1.4 Capse metalice, tendoane, conectori
Accesoriile pentru imbinarea fâșiilor de geocelule vor fi utilizate cele recomandate de producătorul
(distribuitorul) de materiale geosintetice, specifice tipului de lucrare din amplasament. In cazul
georetelelor imbinarea fâșiilor se va realiza prin suprapunere de minim 10cm.
2.1.5 Pamant vegetal
Pentru protecția taluzurilor cu pamant vegetal va fi utilizat materialul rezultat din decaparea solului
vegetal din ampriza drumului sau se aduce din depozit. Se va urmări ca pamantul sa nu conțină bulgari
mai mari de 5cm sau intruziuni metalice, lemnoase, pietre, etc. La punerea in opera pământului vegetal
va avea o umiditate adecvata pentru a întruni criterile de compactare.
Semințele pentru inierbare se iau de la distribuitori specializați in acest domeniu si trebuie sa fie specifice
zonei in care se folosesc si funcție de natura terenului.
2.1.6 Apa
Apa poate sa provină din rețeaua publica sau dintr-o alta sursa, dar in acest caz trebuie sa îndeplinească
condițiile din SR EN 1008: 2003. In cazul in care apa provine din alta sursa, verificarea se va face de către
un laborator de specialitate in conformitate cu precizările din respectivul standard.
In timpul utilizării pe șantier, se va evita ca apa sa se polueze cu detergenti, materii organice, uleiuri
vegetale, argile etc.
3 Execuția lucrărilor
înainte de începerea lucrărilor propriu-zise se vor executa toate lucrările pregătitoare: semnalizarea zonei
de lucru;
trasarea lucrărilor.
3.2. Finisarea suprafețelor
Pregătirea suprafețelor conform cu profilul longitudinal si cele transversale presupune următoarele:

denivelările accentuate ale suprafeței taluzului, eventuale ravene, daca se vor evidenția, trebuie umplute
cu material corespunzător, compactat manual, inainte de instalarea geosinteticelor;
pietrele mari, crengile sau alte resturi se vor indeparta inainte de instalarea geosinteticelor; asigurarea
unei suprafețe plane;
3.3. Asternerea geosinteticelor
Pozarea geosinteticelor pe suprafața finisată se face manual prin întinderea acestora pe suprafețele
prescrise de proiectant de la creasta taluzului la baza lui. în căzui protecției cu geocelule pe suprafața
finisată se fixează, daca este prevăzut, în prealabil un geotextil (in cazul pământurilor necoezive) peste
care se așterne un strat de pământ vegetal însămânțat care va produce înierbarea geocelulelor.
Fiecare fâșie de material geosintetic se fixează cu ajutorul unor ancore confecționate din oțel beton.
De asemenea, fâșiile se vor suprapune pe minim 10cm (sau conform prevederilor producătorului) in cazul
georetelelor.
Fixarea geosinteticelor se face cu ancore mai dese în zona de îmbinare și la schimbările de pante în profil
transversal pentru ca acestea să se muleze pe suprafața pregătită.
La creastă și la piciorul taluzului, geosinteticele se ancorează prin încastrare într-o tranșee conform
detaliilor din piesele desenate (sau conform prevederilor producătorului).
Umplerea geosinteticelor cu pământ vegetal se face manual sau mecanizat, de la creasta taluzului spre
baza acestuia astfel incat sa se asigure dimensiunile stabilite in piesele desenate.
înainte de tasarea finala a pământului vegetal se va efectua o insamantare si ulterior tasarii stropirea cu
apa in mai multe reprize.
4 Supraveghere și monitorizare


înregistrărilor;
informarea proiectantului asupra eventualelor neconformități.
documente:
5 Controlul execuției lucrărilor

Controlul calitatii produselor se face in baza programului propriu de control la aprovizionare al

antreprenorului, asupra caracteristicilor prevăzute in certificate de conformitate a calitatii agregatelor
emise la livrare de către furnizor, conform condițiilor de calitate prevăzute de reglementările tehnice in
vigoare si ori de cate ori considera necesar pentru a realiza lucrări de calitate.

de conformitate a calitatii produselor livrate. Fiecare lot de livrare trebuie insotit de documentul de
certificare a calitatii si de rapoartele de incercari intocmite in conformitate cu dispozițiile legale in
vigoare.
Frecventa minima Metoda de

Acțiunea, procedeul de verificare
determinare
sau caracteristicile care se verifica La locul de punere
La aprovizionare conform
in opera
Examinarea datelor inscrise in certificatul
de calitate sau certificatul La fiecare lot aprovizionat - ISO 9001
I de garanție a geosinteticelor_________
Pe parcursul execuției lucrărilor, se vor face următoarele verificări conform tabelului 2:
Faza Verificare
- suprafața de protejat nu trebuie sa prezinte denivelări
Execuția stratului suport
mai mari de 5cm.
- așternere, ancorarea inițiala a geosinteticelor pe

pamant;
- petrecere de minim 10cm in cazul georetelelor (sau
Așternerea geosinteticelor conform prevederilor producătorului) si imbinarea
unitatiilor de geocelule;
- fixare si prinderi;
- planeitate.
- acoperirea uniforma a intregii suprafețe stabilita la
Realizarea umplerii geosinteticelor si a insamantarii
trasare;
suprafețelor
- realizarea unei inierbari cu densitate mare.
1.1. Defecțiuni și mod de remediere

Denivelările mari a stratului suport se vor finisa prin taierea dâmburilor si se va completa cu pamant local
compactat;
Zonele neinierbate se vor suprainsamanta pentru obținerea unei inierbari uniforme.
1.2. Toleranțe
poziția in plan +/- 10cm;
cota la coronament +/- 5cm.
INSTRUMENTARE INCLINOMETRICĂ
1 Introducere
Sistemele inclinometrice sunt utilizate pentru determinarea și monitorizarea deplasărilor laterale în

versanți afectați de fenomene de instabilitate, lucrări de terasamente - ramblee, lucrări de susținere,
piloți supuși la încercări de probă etc.. Inclinometrele orizontale sunt utilizate la monitorizarea
deplasărilor verticale, tasări sau fenomene de ’’uplift” în corpul rambleelor sau sub fundații.
Utilizarea monitorizării inclinometrice:
Investigarea terenului de fundare - Investigațiile geotehnice au scopul de a stabili caracteristicile de

rezistență și stabilitate ale terenului din amplasamentul investigat. Monitorizarea deplasărilor prin
intermediul sistemelor inclinometrice este o măsură directă de monitorizare a stabilității, ele fiind
utilizate în faza de investigare a terenului.
Validarea premiselor din faza de proiectare - Sistemele inclinometrice sunt utilizate pentru a valida
deplasările estimate în faza de proiectare cu cele măsurate direct în amplasament.
Stabilirea necesității pentru măsuri corective sau de intervenție - Informațiile obținute din rezultatele
monitorizării inclinometrice (direcție de deplasare, sens, viteză de evoluție, adâncime de inițiere
deplasare) poate stabili necesitatea și prioritatea de a implementa măsuri corective sau de intervenție.
Monitorizarea performanțelor pe termen lung - Sistemele inclinometrice sunt instalate și utilizate pentru
monitorizarea comportării de lungă durată, în faza de exploatare a structurii și uneori pentru faza de
garanție a lucrării - ca o măsură a calității și bunei execuții.
Monitorizarea de siguranță - Sistemele inclinometrice monitorizate automat sau manual, cu o frecevență

adecvată, pot oferi informații în timp util, din faza incipientă, asupra producerii fenomenelor de cedare.
2 Considerente generale
Instrumentarea tubulaturii inclinometrice se va realiza astfel încât după instalare aceasta să poată deservi
optim scopului instalării și să permită obținerea de măsurători pe perioada prevăzută pentru acțiunea de
monitorizare, cu excepția situațiilor când aceasta este afectată de fenemenele de instabilitate aflate în
evoluție.
Rambleu/taluz natural instrumentat inclinometric Sectiunea transversal-Profil mixt de drum
instrumentat inclinometric
Instrumentarea tubulaturii inclinometrice se recomandă a fi realizată pe timp uscat, fără ploaie sau
burniță sau în mediu
protejat pentru a asigura etanșarea îmbinărilor pentru instalarea în structuri sau terenuri care urmează a
fi betonate sau
injectate. Pentru instalarea în teren / versanți se va avea în vedere intenția utilizării tubulaturii ca și
piezometru cu nivel
liber sau sigilarea îmbinărilor pentru a preveni infiltrarea suspensiei de cimentare sau a apei provenind
din acvifer și care
poate să conțină fracție fină (datorită existenței unui gradient hidraulic) și provoca colmatarea în timp.
îmbinarea tubulaturii se face pe o suprafață plană pentru a asigura planeitatea dintre tronsoane și
evitarea tensionării
îmbinărilor în momentul instalării în structură / teren. Nu se vor îmbina și solidariza mai mult de 6.Om de
tubulatură pe
platforma adiacentă forajului de instrumentat.
3Specificații tehnice tubulatură inclinometrică și elemente instalare
3.1.Dimensiuni si materiale utilizate
Tubulatura inclinometrică este special creată pentru monitorizarea inclinometrică și este prevăzută cu
patru caneluri
ortogonalee (în unele cazuri opt caneluri). Materialul din care este realizată tubulatura inclinometrică
este ABS
(Acrylonitrile Butadiene Styrene), fibră de sticlă sau aluminiu.
Pentru instrumentarea sistemelor inclinometrice în teren se recomnadă utilizarea tubulaturilor din ABS
sau fibră de sticlă
datorită durabilității acestora în timp și rezistenței la factorii de mediu corozivi. Dacă se va utiliza
tubulatura din aluminiu
se va acorda atenție sporită astfel încât să nu fie deteriorat stratul protector de pe suprafața acesteia.
Fenomenele de tasare ale terenului în care este instalată tubulatura inclinometrică afectează tubulatura
și măsurătorile. Tubulatura din Aluminiu poate prelua tasări de ~2% din lungime sau mai mari dacă tasarea se
produce în timp. Pentru zone unde sunt preconizate tasări substanțiale se recomandă utilizarea de îmbinări
telecopice.
Tasările terenului produc comprimarea și implicit scurtarea tubulaturii inclinometrice, ceea ce conduce la
apariția de erori în măsurători. Erorile de măsurătoare pot fi corectate determinând valoarea tasărilor. în acest
sens la momentul instalării tubulaturii inclinometrice se recomandă instalarea de senzori de monitorizare a
tasărilor în exteriorul tubulaturii. Ulterior începerii măsurătorilor inclinometrice se vor realiza și măsurători ale
tasării la fiecare etapă de măsurătoare inclinometrică.
Diametrul exterior al tubulaturii inclinometrice va fi de 54-85mm. Diametrul interior se recomandă a fi de
50+75mm pentru a putea prelua deformațiile din teren. Diametrele mai mari ale tubulaturii inclinometrice permit
preluare de deformații mai mari în condiții optime pentru sonda/senzorii inclinometrici. Canelurile vor fi suficient
de adânci astfel încât sonda inclinometrică să nu întâmpine probleme la parcurgerea lungimii tubulaturii și să
părăsească canelura.
Diametrul găurii de foraj în care va fi instalată tubulatura va fi de 75+150mm în funcție de diametrul
tubulaturii inclinometrice utilizate astfel încât să fie asigurat spațiul necesar realizării cimentări / burări cu
material granular pe întreaga adâncime a forajului.
1.1. Orientare tubulatură

Forajul pentru sistemul inclinometric va fi realizat cu o deviație cât mai mică față de verticală. Instalarea
tubulaturii inclinometrice se va realiza astfel încât una dintre caneluri să fie orientată în direcția în care se
preconizează a fi înregistrate deplasările. Orientarea tubulaturii va fi menținută pe toată durata instalării,
corecțiile în orientare realizate după ajungerea la cotă a tubulaturii inclinometrice pot produce torsiuni
semnificative ale acesteia.
Deviația orientării tubulaturii față direcția preconizată de producere a deplasării se recomandă să fie mai
mică de 10° pentru a putea înregistra mai mult de 95% din deplasare pe direcția A0-A180, direcția principală de
monitorizare a deplasărilor.
Capătul superior al tubulaturii inclinometrice va fi

protejat print-un sistem de securizare care va avea
diametrul interior suficient pentru a permite utilizarea
scriperetului pe capătul superior al tubulaturii. Sistemul
de securizare va permite accesul la tubulatura
inclinometrică și în cazul apariției tasărilor.
Sistemul de securizare va fi ales funcție de

amplasarea sistemului inlcinometric, de durata de
exploatare a cestuia și de posibili factorii antropici
perturbatori (trafic, vandalism, deșeuri etc.) astfel încât
acesta să fie durabil.
1.2. îmbinarea tronsoanelor de tubulatură
Tubulatura inclinometrică poate fi sigilată prin garnituri de tip ”O-ring” sau prin dispunerea de bandă
adezivă specială care asigură etanșarea durabilă a manșoanele de îmbinare.
Tronsoanele de tubulatură vor fi îmbinate pe măsura lansării tubulaturii în foraj; nu se vor îmbina mai
mult de 6.0ml de tubulatură înainte de fi introduse în foraj. La instalarea tronsoanelor de tubulatură în foraj se
vor folosi dispozitive de tip ’’cheie cu lanț”, sau similare, care să permită realizarea unei instrumentări conforme
cu cerințele de verticalitate a canelurilor și torsiune a tubulaturii.
Din considerente tehnologice se recomandă:

- utilizarea tronsoanelor de tubulatură de 3,00m pentru a avea cât mai puține zone de îmbinare, (se pot
utiliza și tronsoane de 1,50m,
2,Om),
prevederea lungimilor mai mici de tubulatură la partea superioară (pentru modularea lungimii tubului
inclinometric la lungimea prevăzută
în proiectul de monitorizare),
utilizarea manșoanelor de îmbinare cu lungimea de 0,20m, 0,30m sau 0,40m,
-securizarea îmbinărilor prin nituri care să asigure continuitatea și planeitatea tubulaturii (nitul trebuie
să perforeze și solidarizeze peretele
manșoanelor și al tronsonului curent).
3.3.1. Suspensia de cimentare / Material de buraj
Suspensia de cimentare va fi realizată după o rețetă care să asigure după întărire o rezistență
apropiată de cea a terenului în care a fost dispusă.
Densitatea suspensie de cimentare generează apariția fenomenului de flotabilitate a tubulaturii, fiind
nenesară leastarea acesteia prin umplerea cu apă a tubulaturii inclinometrice și/sau introducerea unei țevi
metalice care să reazeme pe capacul inferior al tubulaturii (capacul inferior va fi fixat prin nituri și sigilat). O
greutate poziționată exterior poate fi atașată de capătul inferior al tubulaturii și susținută printr-un cablu care să
impiedice ca acțiunea greutății să desprindă noile tronsoane în curs de îmbinare.
Nu se va lesta tubulatura inclinometrică prin poziționarea unei greutăți la partea superioară a acesteia,
care să echilibreze efectul de flotabilitate, deoarece se poate produce torsiunea / flambare acesteia în
adâncime. Datorită lestării la partea superioară și a efectului flotabilitate (forța de ’’uplift”) compresiunea la care
este supusă tubulatura produce distorsiuni iremediabile asupra acesteia. Fenomenul de ’’uplift” este mai dificil
de echilibrat în forajele adânci sau forajele cu diametru mare.
Se va asigura sigilarea îmbinărilor petru a preveni intrarea suspensiei de cimentare în tubulatura
inclinometrică instalată. După întărirea suspensiei de cimentare, aceasta va fi completată până la umplerea
totală a forajului, înainte de instalarea sistemului de securizare.
Pentru forajele adânci se va realiza cimentarea în etape astfel încât să fie rezolvată problema
flotabilității tubulaturii.
Se recomandă utilizarea suspensiei de cimentare față de utilizarea materialului de buraj deoarece
aceasta este stabilă geometric și nu permite migrarea apei între straturi și zone.
în cazul utilizării materialului de buraj acesta va fi pietriș mărgăritar (granulație uniformă) și va fi dispus
doar pentru situațiile în care se poate asigura burarea pe întreaga adâncime forată și instrumentată.
3.4. Rețete suspensii de cimentare
Suspensia de cimentare va fi compusă din ciment, bentonită și apă. Prima etapă de realizare a
suspensiei de cimentare presupune amestecare cimentului cu apa și apoi adăugarea cantității de bentonită
pentru a se asigura controlul raportului apă/ciment.
Conținutul de bentonită se ajustează pentru a obține consistența dorită a suspensiei. O consisnteță
prea redusă va produce separearea elementelor componente, în timp ce o consistență prea ridicată va
împiedica pomparea și va afecta lucrabilitatea.
Rețete recomandate:
Suspensie cimentare pentru terenuri având consistență plastic vâstoasă la tare

Material Greutate Raport procentual din masă
Ciment Portland 43 kg 1
Apă 113 I 0.25
Bentonită 11.5 kg (după nevoie) 0.3
Suspensie cimentare pentru terenuri având consistență plastic consistent la moale
Apă 284 I 0.66
Bentonită 18 kg (după nevoie) 0.4
4. Proceduri de instalare
4.5.1. Cimentare foraj cu valvă de cimentare
Etape de parcurs:
1. Se curăță forajul și se atașează valva de cimentare la capătul inferior al tubulaturii
inclinometrice.
2. Se instalează tubulatura inclinometrică în foraj prin îmbinarea de tronsoane de tubulatură
până la atingerea adâncimii maxime de dispunere. Se umple tubulatura inclinometrică cu apă pentru a echilibra
efectul de flotabilitate care apare pe parcursul cimentării. Se va menține nivelul apei în tubulatură la
aproximativ acelaș nivel cu suspensia de cimentare pentru a nu se induce eforturi suplimentare în îmbinări.
3. Se coboară tubulatura de cimentare în interiorul tubulaturii inclinometrice și se conectează la
valva de cimentare. Se începe procedura de cimentare. Nivelul apei în foraj se va ridica dacă tubulatura de
cimentare a fost atașată corespunzător.
4. Se va opri cimentarea când suspensia de cimentare va umple integral forajul. Se va fixa
tubulatura inclinometrică și se va decupla tubulatura de cimentare. Se va spăla cu apă limpede tubulatura
inclinometrică. Se va introduce în tubulatura inclinometrică o tubulatură metalică până în capătul inferior al
tubului inclinometrice și se va menține în poziție tubulatura inclinometrică pe perioada de întărire a suspensiei
de cimentare, echilibrând efectul de plutire. Se dispune sistemul de securizare al capătului superior.
4.1. Pre-cimentare foraj
Etape de parcurs:
1. Se curăță forajul. Se dispune tubulatura de cimentare până la cota inferioară a forajului și se
realizează cimentarea prin retragerea tubulaturii.
2. Se instalează capacul pe capătul inferior al tubulaturii inclinometrice. Se realizează instalarea
tubulaturii inclinometrice în foraj prin îmbinarea de noi tronsoane la partea superioară.
3. Se introduce apă în tubulatură inclinometrică pentru a echilibra efectul de plutire în suspensia
de cimentare. Se atașează tronsoane de tubulatură până la atingerea adâncimii maxime de instalare.
4. Se va introduce în tubulatura inclinometrică o tubulatură metalică și se va menține în poziție
tubulatura inclinometrică pe perioada de întărire a suspensiei de cimentare pentru a echilibra tendința de plutire
a acesteia. Se completează suspensia de cimentare dacă este necesar și apoi se dispune sistemul de
securizare al capătului superior.
4.2. Cimentare foraj cu tubulatură de cimentare
Etape de parcurs:
1. Se curăță forajul. Se instalează tubulatura inclinometrică prin dispunerea și etanșarea
capacului inferior.
POS TRANSPORT
2. Se instalează tubulatura inclinometrică în foraj prin îmbinarea de tronsoane de tubulatură
până la atingerea adâncimii maxime de dispunere. în forajele care au apă din infiltrații sau stratul freatic se va
umple tubulatura inclinometrică cu apă pentru a echilibra efectul de plutire al acesteia. în forajele uscate
tubulatură va fi umplută cu apă doar în momentul dispunerii suspensiei de cimentare. Nivelul apei în tubulatură
va fi menținut la același nivel cu cel al suspensiei de cimentare pentru a nu se induce eforturi suplimentare în
îmbinare.
3. Se coboară tubulatura de cimentare în foraj. Se va introduce în tubulatura inclinometrică o
tubulatură metalică până în capătul inferior al tubului inclinometrice și se va menține în poziție tubulatura
inclinometrică pe perioada de cimentare și întărire a suspensiei de cimentare, echilibrând efectul de plutire al
acesteia. Se începe procedura de cimentare.
4. După întărirea suspensiei de cimentare se completează suspensia și se dispune sistemul de
securizare al capătului superior.
5. Condiții de calitate și recepție
5.1. Specificații tehnice tubulatură
Specificațiile tehnice vor fi comparate cu informațiile din fișa tehnică a echipamentelor.
Caracteristică Valoare maximă

Presiunea minimă admisibilă 12 bar
Greutate minimă suportată >400kg
Torsiune maximă tubulatură <0.6°/3m
Temperatura de exploatare -25°... +80°C
5.2. Condiții de recepție

Tubulatura inclinometrică trebuie să fie însoțită de fișa tehnică a producătorului și documente care
atestă proveniența și calitatea acesteia.
Caracteristicile tubulaturii trebuie sa fie conform fișei tehnice care însoțește tubulatura și care certifică
caracteristicile geometrice, de rezistență și durabilitate.
Recepția lucrărilor de instrumentare a tubulaturii se realizează în baza procesului verbal de predare
primire și a Raportului de Instrumentare care probează prin măsurătoarea de inițializare calitatea lucrării
executate. Conținutul Raportului de instrumentare este detaliat în Memoriul Tehnic anexat.
Sistemele de monitorizare vor fi protejate la partea superioară prin dispunerea unei tubulaturi / sistem
de securizare și închiderea acestoara cu lacăt sau alt sistem de restricționare a accesului. Sistemul de
securizare va fi introdus în teren pe o adâncime de cel puțin 0.4m și va fi încastrat la nivelul terenului într - o
dală de beton cu dimensiunile de 1.0m x 1.0m x 0.2m. înălțimea sistemului de monitorizare și a celui de
protecție va fi de aproximativ 0.5m peste nivelul terenului.
6. Perioada activitatii de monitorizare

Se va stabili poziția exactă a echipamentelor în amplasament de către Inginerul Specialist în
implementarea Proiectului de Monitorizare (Executant) și Consultantul de Specialitate al Beneficiarului.
Cu referire la valorile pragurile de avertizare, atenționare și avarie pentru structuri se precizează faptul
că acestea trebuie preluate din Notele de Calcul de Proiectare ale fiecărei structuri în parte. Ca urmare a
acestui fapt, aceste date vor fi preluate în faza de implementare a proiectului de monitorizare și introduse în
Rapoartele de Urmărire Specială ca și valori de referință în evaluarea înregistrărilor din teren.
Pentru Monitorizarea Structurală se recomandă utilizarea următoarelor referințe:
I. Referință SR EN 1992-2:2006/NA:2009- Structura
Deformația orizontala 5 (deplasarea) este deplasarea pe orizontala a lucrării de susținere. în situația

suprastructurilor în analiză, pot fi considerate drept nivele de referință următoarele: „avertizare” „atenționare’
25% din (6)

50% din (5)
75% din (5)
.1. Data de începere si Graficul de execuție

Termenul pentru începerea îndeplinirii serviciilor de monitorizare lucrări va fi corelat cu data semnării
contractului de servicii
Denumire
12 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Perioada de derulare a
serviciilor de monitorizare
Frecventa activitatii de
monitorizare
6.2. Rapoarte de monitorizare
Documentele conținând datele obținute din monitorizarea structurilor și a vecinătăților acestora se
predau Beneficiarului construcției și se vor păstra în Cartea Tehnică a Construcției, conform prevederilor Legii
nr. 10 privind Calitatea în Construcții.
Rezultatele acțiunii de monitorizare se vor prezenta sub forma de:
- Fotografii de detaliu;
- Fișier sursa de măsurători (în format txt, xls, sau pdf);
Raport monitorizare.
Rapoartele de monitorizare vor fi prezentate Beneficiarului și Proiectantului în termen 48 citirea de la

începerea Serviciilor. Acestea vor conține măsurătorile realizate pe fircare Structură în parte, echipamentele
folosite, prezentarea rezultatelor și interpretarea acestora.
Recepția serviciilor de monitorizare se va face prin Rapoartele de Monitorizare emise de către
Prestator.
Toate documentele elaborate în scopul serviciilor, în orice formă, sunt și vor rămâne în propietatea
Beneficiarului C.N.A.I.R. Romania - în timpul și după finalizarea execuției serviciilorsi se vor include în Cartea
Tehnica a Construcției și vor fi predate Beneficiarului C.N.A.I.R. în 2 exemplare originale.
7. Cadrul legislativ și principii de bază privind urmărirea comportării în timp a construcțiilor
Principiile generela ale urmăririi comportării în timp a constructor sunt stipulate de normativul P130-
1999 care răspunde prevederilor Legii nr. 10/1995 privind calitatea construcțiilor și ale regulamentului privind
urmărirea comportării în exploatare, intervențiile in timp și post-utilizarea construcțiilor, aprobat prin HGR nr.
766/1997, anexa nr.4 publicat in Monitorul Oficial nr352/10.12.1997. Efectuarea urmăririi comportării în timp a
construcțiilor este prevăzută și de Eurocodul 7-1:2004/NB:2016, adoptat ca SR EN 1997-1:2004/NB:2016 (a se
vedea capitolele: 2.7 Metoda Observațională, 2.8 Raportul de proiectare geotehnică, 4.5 Monitorizarea, 11.7
Monitorizarea, 12.7 Supraveghere și monitorizare și Anexa J Listă de control pentru supravegherea execuției și
monitorizarea comportării construcțiilor.).
Norma europeană menționată prevede în mod suplimentar pentru cazul construcțiilor importante
realizate în condiții geotehnice și hidrogeologice complexe, încadrarea în „categoria geotehnică 3” și
efectuarea unor lucrări de urmărire complexe (a se vedea Lista de control - Anexa J din SR EN 1997-1:2004) și
a unor calcule pentru verificarea concordanței cu ipotezele din proiectare.
Urmărirea comportării în timp a unei construcții se desfășoară pe toată perioada de viață a construcției
începând cu execuția ei și este o activitate sistematică de culegere și valorificare (prin următoarele modalități:
interpretare, avertizare sau alarmare, prevenirea avariilor, etc.) a rezultatelor înregistrate din observare și
măsurători asupra unor fenomene și mărimi ce caracterizează proprietățile construcției.
Scopul urmăririi comportării în timp a construcției este de a obține informațiiîn vederea asigurării
aptitudinii construcției pentru o exploatare normală, evaluarea condițiilor pentru prevenirea incidentelor,
accidentelor și avariilor, respectiv diminuarea pagubelor materiale, de pierderi de vieți omenești și de
degradare a mediului. Efectuarea acțiunilor de urmărirea comportării în timp a construcției se execută în
vederea satisfacerii prevederilor privind menținerea cerințelor de rezistență, stabilitate și durabilitate ale
construcției care se va realiza, precum și pentru menținera rezistenței și stabilității construcțiilor învecinate.
INSTRUMENTARE PIEZOMETRICĂ
1. Introducere
Piezometrele sunt utilizate pentru a măsura și monitoriza presiunea apei din pori și nivelul apei
subterane din amplasamentul care urmează să fie analizat.
Utilizarea piezometrelor:
Investigarea terenului de fundare - Investigațiile geotehnice au scopul de a stabili caracteristicile de
rezistență și stabilitate ale terenului din amplasamentul investigat. Măsurarea presiunii apei din pori și a apei
subterane este o măsură directă de monitorizare a stabilității, ele putând fi utilizate în faza de investigare a
terenului.
Validarea premiselor din faza de proiectare - Echipamentele piezometrice sunt utilizate pentru a valida
presiunea apei în pori sau nivelul apei estimat în faza de proiectare cu cel măsurată direct în amplasament.
Stabilirea necesității pentru măsuri corective sau de intervenție - Informațiile obținute din rezultatele
monitorizării piezometrice (nivelul apei subterane, presiunea apei în pori) poate stabili necesitatea și prioritatea
de a implementa măsuri corective sau de intervenție.
Monitorizarea performanțelor pe termen lung - Echipamentele piezometrice sunt instalate și utilizate
pentru monitorizarea comportării de lungă durată, în faza de exploatare a structurii și uneori pentru faza de
garanție a lucrării - ca o măsură a calității și bunei execuții.
Monitorizarea de siguranță - Echipamentele piezometrice monitorizate automat sau manual, cu o
frecevență adecvată, pot oferi informații în timp util, din faza incipientă, asupra producerii fenomenelor de
cedare.
2. Considerente generale
Instrumentarea piezometrelor se va realiza astfel încât după instalare aceastea să poată deservi optim
scopului instalării și să permită obținerea de măsurători pe perioada prevăzută pentru acțiunea de monitorizare,
cu excepția situațiilor când aceasta este afectată de fenomenele de instabilitate aflate în evoluție.
1 - Masoara presiunea apei din pori pentru a evalua planul de forfecare al pământului;
2 - Măsoară nivelul apei subterane în vederea evaluării greutății masivului de pământ;
Echipamentele piezometrice se recomandă să fie depozitate într-un loc ferit de intemperii.

Pe parcursul montării se impune să fie manevrate cu atenție sporită pentru a nu apărea fisuri pe
tuburile piezometrice, noduri obstrucționale ale cablurilor electrice și alte disfuncționalitați ale acestora care pot
duce la rezultate eronate.
3 Specificații tehnice pentru piezometre
Tipuri de piezometre
Piezometrele sunt folosite pentru a monitoriza presiunea apei din pori și a măsura nivelul apei
subterane. în geotehnică piezometrele sunt folosite de personalul autorizat pentru a determina stabilitatea
versanțiilor și pantelor, împingerea pământului, presiunea de "uplift", stabilitatea la plutire și pentru a monitoriza
infiltrațiile din amplasament.
Prezentul caiet de sarcini va avea în vedere instrumentarea cu următoare două tipuri de piezometre:
- Piezometru cu nivel liber;
- Piezometru Casagrande;
3.1. Piezometrul cu nivel liber

Este folosit pentru a identifica și moitoriza nivelul apei subterane. Echipamentele folosite sunt unitatea
filtrantă (filtru poros) și tubul piezometric (coloana vericală) Filtrul poros situat la baza forajului comunică cu
exteriorul prin coloana verticală din PVC (ABS) de lungimi standardizate de 1.00 m, 1.50 m, 2.00 m sau 3.00
m. Echipamentele piezometrice sunt instalate într-un foraj, care se burează cu nisip sau pietriș macrogranular
pentru a permite apei subterane să pătrundă în tubul piezometric prin filtru. La baza forajului se formează
presiune, iar apa aflată în tubul piezometric crește sau scade, în funcție de fluctuațiile presiunii. Nivelul apei
este măsurat cu indicatorul de nivel echipat cu un senzor acustic introdus în tubul piezometric sau cu un
traductor de presiune conectat la filtru
3.2. Piezometrul Casagrande

Este folosit pentru a identifica, măsura și monitoriza presiunea apei din pământurile permeabile și roci,
la adâncimea la care este instalat vârful filtrant. în imediata apropiere a părții superioare a filtrului instalat în
foraj este dispus un dop de bentonită care are rol de sigilare. Filtrul comunică cu exteriorul printr-un tub sau un
tub dublu, pentru realizarea spălării filtrului. Citirea rezultatelor se face ca și în cazul piezometrului cu nivel
liber.
Tubul piezometric este fabricat din PVC (ABS), cu diametrul exterior între 21*89 mm și diametrul
interior între 15*79 mm, lungimea unui tronson este de 1, 1.5, 2, 3 m. Filtrul din vârful tubului este fabricat din
ploietilenă hidrofilă cu lungimi între 0.30 * 0.61 m și cu dimensiunile fantelor de 60*70 pm. Diametrul exterior al
filtrului are dimensiuni de: 60 * 80 mm.
4. Depozitare și manipulare
4.1. Aparatura
Piezometrele trebuie manipulate cu atenție, acestea fiind instrumente de măsurat de precizie. Se
recomandă să fie ferite de șocuri mecanice. Filtrul umplut cu apă și piezometrul saturat se feresc de îngheț
4.2. Tubulatura si cablurile de semnal
f
Tubulatura și cablurile se depozitează într-un loc ferit de umezeală, de rozătoare sau alte pericole de
deteriorare. Cablurile se depozitează în role cu rază suficientă.
Tubulatura se marchează cu atenție pentru a putea fi identificată ulterior. Se utilizează un sistem de
coduri potrivit, și marcarea se realizează la intervale dese, nu doar la capete.
Instalarea în foraj: verificarea adâncimii forajului se face utilizând un fir cu plumb gradat. Cota terenului
se marchează pe tubulatură sau pe cablu cu bandă adezivă colorată. Astfel, se observă dacă piezometrul a
ajuns la adâncimea necesară. Se dispune un marcaj cu bandă colorată pentru a indica nivelul unde este
capacul de la sistemul de securizare.
5. Instalarea
5.1. Operațiuni premergătoare instalării
înaintea instalării se îndepărtează dopul pentru protecția la praf de la vârful piezometrului.

Uneori piezometrele sunt dispuse în saci de pânză umpluți cu nisip. Sacul centrează piezometrul în
gaura de foraj și acționează ca un filtru de nisip. Se burează nisip în jurul sacului și ulterior se introduce dopul
de bentonite
5.1.1. Realizarea găurii de foraj
Gaura de foraj se recomandă sa aibă diametrul cuprins între 80-M50 mm, dar acesta se alege în
funcție de tipul și geometria echipamentelor de instrumentat
5.1.2 Saturarea
Saturarea se realizează conform fișei tehnice a producătorului.
Saturarea filtrului ”Low Air”: Se introduce filtrul în apă curată aproximativ 15 minute. Se bate ușor filtrul
pentru a elimina bulele de aer. Dacă piezometrul este echipat cu un filtru înglobat, nedetașabil, se introduce
întreg aparatul în apă și se realizează aceeași procedură.
Saturarea filtrului High Air:
- Metoda de saturare prin imersare în apă:
- Se pregătește apa deaerată. Se prevăd dopuri la capetele filtrului, astfel încât apa să
acționeze doar pe suprafața laterală a acestuia. Se lasă aerul sa circule prin dopul de la partea
superioară.Filtrul se lasă în apă minim 24 de ore.
Metoda cu vid:
- Este metoda cea mai eficientă de saturare. Filtrul se pune într-un recipient, care este apoi
vidat. Recipientul este apoi inundat încet cu apă deaerată. Pe măsură ce crește nivelul apei, aerul iese afară
din filtru. Odată saturat, filtrul trebuie atașat piezometrului sub apă, și piezometrul trebuie depozitat în apa
deaerată pentru a se menține saturat până la instalare.
- Prepararea apei deaerate: apa poate fi deaerată prin fierbere sau prin vidare la temperatura
camerei
5.1.3 Prepararea suspensiei de cimentare
- Suspensia de cimentare trebuie astfel aleasă încât caracteristicile ei de rezistență și
compresibilitate să fie apropiate de cele ale terenului.
- La suspensia de cimentare cu bentonită, se amestecă apa cu bentonita și ulterior se adaugă
cimentul.
- Compoziția chimică a apei influențează proprietățile suspensiei.de aceea se recomandă să se
folosească apa din aceeași sursă.
Retete recomandate:
Suspensie cimentare pentru terenuri având
consistență plastic vâstoasă la tare
Material Raport procentual din masă
Ciment Portland 1
Apă 2.5
Bentonită 0.3
Suspensie cimentare pentru terenuri având
consistență plastic consistent la moale
Material Raport procentual din masă
Ciment Portland 1
Apă 6.6
Bentonită 0.4
5.1.4.Specificații privind burarea

- Se recomandă două metode de burare:
- Materialul granular, saturat în prealabil, se introduce în gaura de foraj și se compactează în
straturi de maxim 0.6m. Pentru compactare se recomandă să utilizarea unui mai, care poate utiliza și pentru
deobturare și pentru măsurarea adâncimii.
- teavă de PVC cu diametrul interior de minim 25 mm cu îmbinări filetate se introduce în foraj și i se
atașeazăo bifurcație în formă de Y. O sursă de apă se conectează la țeavă la una dintre ramuri și se introduce
apă în foraj până la umplerea completă a acestuia. Se introduce nisipul prin cealaltă ramură și este transportat
de apă până la fundul găurii de foraj. Țeava se ridică din foraj pe măsură ce se realizează umplerea acestuia.
5.2. Umplerea forajului

Un dop de bentonită trebuie poziționat deasupra vârfului piezometrului. Astfel, dopul izolează
presiunea apei din pori la vârful piezometrului si previne dislocarea nisipului de către suspensia de cimentare,
care ar bloca intrarea apei în filtru.
Se recomandă să se acorde o atenție specială cantității de apă și timpului necesar pentru hidratarea
bentonitei. Aceste informații vorfi preluate din instrucțiunile livrate de către producătorul bentonitei.
Restul găurii de foraj trebuie umplută cu bentonită sau suspensie de ciment cu bentonită pentru a
elimina posibilitățile migrării apei prin gaura de foraj. Caracteristicile de rezistență si compresibilitate ale
spuspensiei întărite trebuie să fie cât mai apropiate de cele ale terenului înconjurător.
în cazul în care este folosit tubaj pentru a menține gaura de foraj, acesta trebuie ridicat încet pe
măsură ce este burat nisipul în jurul piezometrului.
Instalarea se finalizează prin realizarea citirilor de inițializare. Se va realiza un set de măsurători pe o
perioadă îndelungată de timp (1-5-7 zile) pentru a se putea stabili revenirea pământului la starea inițială,
întrucât presiunea apei din pori a fost perturbată de lucrările de instalare.
5.3. Etapele de instalare
5.3.1 Instalarea piezometrului Casagrande
Etape de parcurs:
1. Se curăță forajul și se atașează vârful filtrant la capătul tubulaturii. Se instalează tubulatura în

foraj prin îmbinarea de tronsoane de tubulatură până la atingerea adâncimii maxime de dispunere.
2. Se introduce nisip saturat printr-o pâlnie în jurul vârfului filtrant.
3. Se introduce dopul de bentonită. Granulele de bentonită se introduc cu atenție pentru a evita
obturarea găurii de foraj; din aceste motive se recomandă să se introducă prin intermediul unui furtun. Se
adaugă apă pentru hidratarea bentonitei și se lasă o perioadă de timp.
4. Se umple restul forajului cu bentonită sau suspensie de cimentare cu bentonită.
5. Se taie ultimul tronson de tubulatură la lungimea dorită; se umple integral forajul cu suspensie
de cimentare și se dispune sistemul de securizare la capătul superior.
5.3.2 Instalare piezometru cu tensiometru și piezometru cu coardă vibrantă
Etape de parcurs:
1. Se curăță forajul. Se saturează filtrul și piezometrul. Se verifică funcționarea corectă a
piezometrului și se notează cu ”0” citirea pe piezometru. Se introduce acesta la adâncimea de dispunere.
2. Se adaugă nisip saturat în jurul vârfului utilizând o pâlnie. Se verifică funcționarea corectă a
piezometrului.
3. Se introduce dopul de bentonită. Granulele de bentonită se introduc cu atenție pentru a evita
obturarea găurii de foraj. Se adaugă apă pentru hidratarea bentonitei și se lasă o perioadă de timp.
4. Se umple restul forajului cu bentonită sau suspensie de cimentare cu bentonită.
5. Se umple integral forajul cu suspensie de ciment și se dispune sistemul de securizare la
capătul superior. Se realizează citirea de inițializare.
5.3.3 Instalare piezometre “push-in”(cu tensiometru sau cu coardă vibrantă)
Etape de parcurs:
1. Se curăță forajul. Se saturează filtrul și piezometrul. Se verifică funcționarea corectă a
piezometrului și obținerea citirii ”0”. Aparatului i se atașează prăjina pentru introducerea în pământ. Se
introduce în gaura de foraj până la extremitatea inferioară, adăugându-se segmente la prăjină dacă este
necesar.
2. Se introduce piezometrul în pământ prin intermediul prăjinei la extremitatea inferioară a
forajului. Se citește continuu valoarea indicată a presiunii în timpul introducerii în pământ, având grijă ca
aceasta să nu depășească valoarea maximă pe care o poate citi instrumentul. Se retrage prăjina.
3. Se verifică funcționarea funcționarea piezometrului, apoi se introduce dopul de bentonită.
Granulele de bentonită se introduc cu atenție pentru a evita obturarea găurii de foraj. Se adaugă apă pentru
hidratarea bentonitei și se așteaptă o perioadă de timp.
4. Se umple restul forajului cu bentonită sau suspensie de cimentare cu bentonite
5. Se umple integral forajul cu suspensie de ciment și se dispune sistemul de securizare la

capătul superior. Se realizează citirea de inițializare.
6. Condiții de calitate și recepție
Aparatura piezometrică trebuie să fie însoțită de fișa tehnică a producătorului și documente care atestă
proveniența și calitatea acesteia.
Caracteristicile aparaturii trebuie sa fie conform fișei tehnice care însoțește aparatura și care certifică
proveniența, caracteristicile fizice, mecanice și de durabilitate.
Recepția lucrărilor de instrumentare a aparaturii se realizează în baza procesului verbal de predare
executate.
de securizare si închiderea acestoara cu lacăt sau alt sistem de restricționare a accesului. Sistemul de
securizare va fi introdus în teren pe o adâncime de cel puțin 0.4m și va fi încastrat la nivelul terenului într - o
dală de beton cu dimensiunile de 1.0m x 1.0m x 0.2m. înălțimea sistemului de monitorizare și a celui de
protecție va fi de aproximativ 0.5m peste nivelul terenului.
7. Perioada activitatii de monitorizare
Termenul pentru începerea îndeplinirii serviciilor de monitorizare lucrări va fi corelat cu data semnării
contractului de servicii.
7.1. Graficul de Monitorizare in timpul Execuției
Frecvența activității de monitorizare
7.2. Rapoarte de monitorizare
Documentele conținând datele obținute din monitorizarea structurilor si a vecinătăților acestora se

predau Beneficiarului construcției și se vor păstra în Cartea Tehnică a Construcției, conform prevederilor Legii
nr. 10 privind Calitatea în Construcții.
Rezultatele acțiunii de monitorizare se vor prezenta sub forma de:
- Fotografii de detaliu;
- Fișier sursa de măsurători (în format txt, xls, sau pdf);
- Raport monitorizare.
Rapoartele de monitorizare a lucrări vor fi prezentate Beneficiarului în termen de 48 ore de la

începerea Serviciilor. Acesta conține măsurătorile realizate pe fircare obiect în parte, echipamentul folosit,
prezentarea rezultatelor și interpretarea acestora. Recepția serviciilor de monitorizare se va face prin Raportul
de Monitorizare emis de către Prestator.
Toate documentele elaborate în scopul serviciilor, în orice formă, sunt și vor rămâne în propietatea
Beneficiarului CNAIR SA în timpul și după finalizarea execuției serviciilor.
Rapoartelor de monitorizare se vor include în Cartea Tehnica a Construcției și vor fi predate
Beneficiarului C.N.A.I.R.- în 3 exemplare originale.
8. Cadrul legislativ si principii de baza privind urmărirea comportării in timp a construcțiilor
Principiile generale ale urmăririi comportării în timp a construcțiilor sunt stipulate de normativul P130
1999 care răspunde prevederilor Legii nr. 10/1995 privind calitatea construcțiilor și ale regulamentului privind
urmărirea comportării în exploatare, intervențiile in timp și post-utilizarea construcțiilor, aprobat prin HGR nr.
766/1997, anexa nr.4 publicat in Monitorul Oficial nr352/10.12.1997. Efectuarea urmăririi comportării în timp a
construcțiilor este prevăzută și de Eurocodul 7-1:2004, adoptat ca SR EN 1997-1:2004 (a se vedea capitolele:
2.7 Metoda Observațională, 2.8 Raportul de proiectare geotehnică, 4.5 Monitorizarea, 11.7 Monitorizarea, 12.7
Supraveghere și monitorizare și Anexa J Listă de control pentru supravegherea execuției și monitorizarea
comportării construcțiilor).
Norma europeană menționată prevede în mod suplimentar pentru cazul construcțiilor importante
realizate în condiții geotehnice și hidrogeologice complexe, încadrarea în „categoria geotehnică 3” și
efectuarea unor lucrări de urmărire complexe (a se vedea Lista de control - Anexa J din SR EN 1997-1:2004) și
a unor calcule pentru verificarea concordanței cu ipotezele din proiectare.
Urmărirea comportării în timp a unei construcții se desfășoară pe toată perioada de viață a construcției
începând cu execuția ei și este o activitate sistematică de culegere și valorificare (prin următoarele modalități:
interpretare, avertizare sau alarmare, prevenirea avariilor, etc.) a rezultatelor înregistrate din observare și
măsurători asupra unor fenomene și mărimi ce caracterizează proprietățile construcției.
Scopul urmăririi comportării în timp a construcției este de a obține informațiiîn vederea asigurării
aptitudinii construcției pentru o exploatare normală, evaluarea condițiilor pentru prevenirea incidentelor,
accidentelor și avariilor, respectiv diminuarea pagubelor materiale, de pierderi de vieți omenești și de
degradare a mediului. Efectuarea acțiunilor de urmărirea comportării în timp a construcției se execută în
vederea satisfacerii prevederilor privind menținerea cerințelor de rezistență, stabilitate și durabilitate ale
construcției care se va realiza, precum și pentru menținera rezistenței și stabilității construcțiilor învecinate.
INSTRUMENTARE TASOMETRICA
1. Introducere
Sistemele tasometrice sunt utilizate pentru determinarea și
monitorizarea deplasărilor verticale pe adâncime în versanți afectați
de fenomene de instabilitate, în lucrări de terasamente - ramblee, în
spatele lucrărilor de susținere etc.
Domeniu de aplicare
Prezentul caiet de sarcini se aplică la executarea lucrărilor de
instrumentare tasometrică și taso-inclinometrică instalate în ramblee
si in versanți naturali. Documentul cuprinde condițiile tehnice
comune ce trebuie să fie îndeplinite la instalarea sistemelor
tasometrice, controlul calității si condițiile de recepție.
Utilizarea monitorizării tasometrice:
Investigarea terenului de fundare - Investigațiile geotehnice au
scopul de a stabili caracteristicile de rezistență și stabilitate ale
terenului din amplasamentul investigat. Monitorizarea deplasărilor
prin intermediul sistemelor tasometrice este o măsură directă de
monitorizare a compresibilității și stabilității, ele putând fi utilizate în
faza de investigare a terenului.
Validarea premiselor din faza de proiectare - Sistemele
tasometrice sunt utilizate pentru a valida deplasările verticale, efectul
de consolidare estimate în faza de proiectare cu cele măsurate direct
în amplasament.
Stabilirea necesității pentru măsuri corective sau de intervenție -
Informațiile obținute din rezultatele monitorizării tasometrice (valoare
totală deplasare verticală, adâncime de producere a deplasării,
compresibilitate straturi) poate stabili necesitatea și prioritatea de a
implementa măsuri corective sau de intervenție.
Monitorizarea performanțelor pe termen lung - Sistemele
tasometrice sunt instalate și utilizate pentru monitorizarea
comportării de lungă durată, în faza de exploatare a structurii și
uneori pentru faza de garanție a lucrării - ca o măsură a calității și
bunei execuții.
Monitorizarea de siguranță - Sistemele tasometrice, monitorizate
automat sau manual, cu o frecevență adecvată, pot oferi informații în
timp util, din faza incipientă, asupra producerii fenomenelor de
cedare.
2. Considerente generale
Instrumentarea tasometrelor se va realiza astfel încât după
instalare, acestea să poată deservi optim scopului instalării și să
permită obținerea de măsurători pe perioada prevăzută pentru
acțiunea de monitorizare, cu excepția situațiilor când aceasta este
afectată de fenomenele de instabilitate aflate în evoluție și care o scot
din utilizare.
Rambleu/ taluz natural instrumentat cu tasometre

Inclinometrie orizontala - Determinare tasare prin masarearea deformatiei terenului de fundare ca
urmare a realizării terasamentului si exploatării acetuia (citire continua pe intreaga amprenta a terasamentului)
I I Celule de presiune: determina evoluția stării de efort in terasament / teren de fundare
Sectiune transversal – Profil mixt de drum instrumentat inclinometric si tasometric
Instrumentarea tubulaturii tasometrice se recomandă a fi realizată pe timp uscat, fără ploaie sau
burniță sau în mediu protejat pentru a asigura etanșarea îmbinărilor. Pentru instalarea în teren / versanți se va
avea în vedere intenția utilizării tubulaturii ca și piezometru cu nivel liber sau sigilarea îmbinărilor pentru a
preveni infiltrarea suspensiei de cimentare sau a apei provenind din acvifer și care poate să conțină fracție fină
(datorită existenței unui gradient hidraulic) și provoca colmatarea în timp.
îmbinarea tubulaturii se recomandă a se realiza pe o plană pentru a asigura planeitatea dintre
tronsoane și evitarea tensionării îmbinărilor în momentul instalării în teren. Nu se vor îmbina și solidariza mai
mult de 6.Om de tubulatură pe platforma adiacentă forajului de instrumentat.
3. Specificații tehnice tubulatură și elemente instalare
3.1. Dimensiuni si materiale utilizate
Tubulatura tasometrică utilizată poate fi tubulatura inclinometrică sau de alt tip, funcție de tipul de
tasometru ales. Materialul din care este realizată tubulatura tasometrică va fi stabil în timp sub influența
factorilor agresivi din teren.
Pentru instrumentarea sistemelor tasometrice se recomnadă utilizarea tubulaturilor din ABS sau fibră
de sticlă datorită durabilității acestora în timp și rezistenței la factorii de mediu corozivi.
Tubulatura din ABS poate prelua tasări de ~2% din lungime sau mai mari dacă tasarea se produce în
timp. Pentru zone unde sunt preconizate tasări substanțiale se recomandă utilizarea de îmbinări telescopice
care să poată prelua tasările.
Tubulatura tasometrică va fi instrumentată cu senzorii de citire a deplasărilor verticale în timp ce se
realizează instalarea tubulaturii la cotă.
Diametrul interior al tubulaturii va fi ales astfel încât să poată fi realizată trecerea senzorului de
măsurare. Diametrul găurii de foraj în care va fi instalată tubulatura va fi de 140+200mm în funcție de diametrul
tubulaturii tasometrice utilizate astfel încât să fie asigurat spațiul necesar realizării cimentări pe întreaga
adâncime a forajului.
Tronsoanele de tubulatură vor fi îmbinate pe măsura lansării tubulaturii în foraj; nu se vor îmbina mai
mult de 6.0ml de tubulatură înainte de fi introduse în foraj. La instalarea tronsoanelor de tubulatură în foraj se
vor folosi dispozitive de tip ’’cheie cu lanț”, sau similare, care să permită realizarea unei instrumentări conforme
cu cerințele de verticalitate și torsiune a tubulaturii.
Din considerente tehnologice se recomandă:
- utilizarea tronsoanelor de tubulatură de 3.Om pentru a avea cât mai puține zone de îmbinare, (se pot
utiliza și tronsoane de 1.0, 1.50m, 2.Om),
3.2. Suspensia de cimentare / Material de buraj
Suspensia de cimentare va fi realizată după o rețetă care să asigure după întărire o rezistență
apropiată de cea a terenului în care a fost dispusă.
Densitatea suspensiei de cimentare generează apariția fenomenului de flotabilitate a tubulaturii, fiind
necesară lestarea acesteia prin umplerea cu apă a tubulaturii tasometrice și/sau introducerea unei țevi metalice
care să reazeme pe capacul inferior al tubulaturii (capacul inferior va fi fixat prin nituri și sigilat). O greutate
poziționată exterior poate fi atașată de capătul inferior al tubulaturii și susținută printr-un cablu care să
impiedice ca acțiunea greutății să desprindă noile tronsoane în curs de îmbinare.
Nu se va lesta tubulatura tasometrică prin poziționarea unei greutăți la partea superioară a acesteia,
care să echilibreze efectul de flotabilitate, deoarece se poate produce torsiunea / flambare acesteia în
adâncime. Datorită lestării la partea superioară și a efectului flotabilitate (forța de ’’uplift”) compresiunea la care
este supusă tubulatura produce distorsiuni iremediabile asupra acesteia. Fenomenul de ’’uplift” este mai dificil
de echilibrat în forajele adânci sau forajele cu diametru mare.
Se va asigura sigilarea îmbinărilor petru a preveni intrarea suspensiei de cimentare în tubulatura
tasometrică instalată. După întărirea suspensiei de cimentare, aceasta va fi completată până la umplerea totală
a forajului, înainte de instalarea sistemului de securizare.
Pentru forajele adânci se va realiza cimentarea în etape astfel încât să fie eliminată problema
flotabilității tubulaturii.
3.3. Rețete suspensii de cimentare
Suspensia de cimentare va fi compusă din ciment, bentonită și apă. Prima etapă de realizare a
suspensiei de cimentare presupune amestecarea cimentului cu apa și apoi adăugarea cantității de bentonită
pentru a se asigura controlul raportului apă/ciment.
Conținutul de bentonită se ajustează pentru a obține consistența dorită a suspensiei. O consisnteță
prea redusă va produce separarea elementelor componente, în timp ce o consistență prea ridicată va
împiedica pomparea și va afecta lucrabilitatea.
Rețete recomandate:
Suspensie cimentare pentru terenuri având consistență plastic vâstoasă la tare
Apă 1131 0.25
Bentonită 11.5 kg (după nevoie) 0.3
Suspensie cimentare pentru terenuri având consistență plastic consistent la moale
Apă 284 I 0.66
Bentonită 18 kg (după nevoie) 0.4
1.1. Sisteme de securizare si accesorii instalare
>
Sistem securizare
monolitizat
2. Proceduri de instalare și tipuri de echipamente
2.1. Tipuri de echipamente tasometrice

în figura următoare sunt prezentate cele mai uzuale modele de echipamente de monitorizare
tasometrică. Tipul de tasometru care va fi implementat va fi ales în funcție de criteriile minimale solicitate prin
caracteristicile Proiectului Tehnic, rezoluția echipamentului și complexitatea informaței care poate fi obținută.
4.2. Proceduri de instalare
Instalarea tubulaturii tasometrice va fi adaptată în funcție de specificațiile producătorului

echipamentului și va fi utilizat manualul de instalare propus de producător. în cazul utilizării sistemelor
inclinometrice pentru instalarea senzorilor tasometrici, instalarea tubulaturii se va realiza ținânduse cont de
specificațiile din Caietul de Sarcini de instrumentare tubulatură inclinometrică.
Instalarea sistemului tasometric trebuie realizată astfel încât acesta să funcționeze în condiții optime,
martorii de tasare de adâncime să fie în directă relație cu terenul adiacent și să conlucreze pentru preluarea
deplasărilor înregistrate de acesta.
Litologia interceptată în foraj poate conduce la ajustarea numărului de martori dispuși prin
suplimentarea /diminuarea acestora funcție de succesiune litologică. Proiectantul de specialitate,
Consultantul și Executantul pot stabili de comun acord modificarea numărului de senzori și a adâncimii de
amplasare a acestora. Dacă sistemul tasometric va fi de tipul celui riflat cu inele metalice, acestea vor fi
dispuse la interdistanțe de maximum 1.0+1.5m.
în cazul instalării în lucrări de terasamente, în timpul execuției acestora, se va realiza inițial forajul de
la cota terenului (platformei) și se vor dispune martorii de tasare în foraj. După cimentarea găurii de foraj se
va trece la executarea lucrărilor de terasament din amplasament. Tubulatura va fi prelungită prin corpul
terasamentului și martori de tasare vor fi instalați la cotele prevăzute în proiect.
Condiții de calitate și recepție
5.1 Specificații tehnice tubulatură
Specificatiile tehnice vor fi comparate cu informatiile din fisa tehnica a echipamentelor

Caracteristică Valoare maximă
Presiunea minimă
12 bar
admisibilă
Greutate minimă suportată >400kg
Torsiune maximă tubulatură <0.673m
Temperatura de exploatare -25°... +80°C
5.2 Condiții de recepție
Tubulatura tasometrică trebuie să fie însoțită de fișa tehnică a producătorului și documente care
atestă proveniența și calitatea acesteia.
Caracteristicile tubulaturii trebuie sa fie conform fișei tehnice care însoțește tubulatura și care
certifică caracteristicile geometrice, de rezistență și durabilitate.
Recepția lucrărilor de instrumentare a tubulaturii se realizează în baza procesului verbal de predare

executate.
de securizare și închiderea acestoara cu lacăt sau alt sistem de restricționare a accesului. Sistemul de
securizare va fi introdus în teren pe o adâncime de cel puțin 0.4m și va fi încastrat la nivelul terenului într-o
dală de beton cu dimensiunile de 1.0m x 1.0m x 0.2m.
înălțimea sistemului de monitorizare și a celui de protecție va fi de aproximativ 0.5m peste nivelul

terenului in cazul instalării in versanti natural sau unde condițiile de amplasament permit. In banda mediana a
autostrăzii căpătui superior al sistemului inclinometric va fi la nivelul cotei finale a structurii rutiere sau la o
cota convenita de Proiectantul de specialitate al infrastructurii si Constructor.

CONSOLIDARI

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CONSOLIDARI

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CONSOLIDARI

Recepția lucrărilor se va efectua în conformitate cu HG 343/2017 aduce modificări la HG nr.

4.1 Recepția pe faze determinante

La recepția pe faze determinante, participă reprezentantul Inspectoratului de Stat în Cnstrucții,

4.2 Recepția la terminarea lucrărilor

Comisia examinează executarea lucrărilor în conformitate cu respectarea prevederilor din autorizația de

Proiectantul, în calitate de autor al proiectului construcției, va întocmi și prezenta în fața comisiei de

4.3 Recepția finală

documentația privind proiectarea actualizată la data recepției la terminarea lucrărilor și documentația

6 Sanatatea si securitatea in munca

Legea 319/2016 privind sanatatea si securitatea in munca.

HG 1091/16.08.2006 Cerințe minime de sanatate si securitate la locul de munca.

Antreprenorul va nominaliza și va instrui personalul responsabil pentru semnalizarea și avertizarea

TEREN DE FUNDARE, UMPLUTURI:

STRATURI EXECUTATE DIN PĂMÂNTURI LOCALE, COEZIVE,

drumuri noi de clasa tehnica l-V;

piste de decolare si aterizare;

zone de siguranța la capat de pista si benzile laterale pistei

2.1. Pamant local

Caracteristicile fizico-mecanice ale pământurilor coezive vor fi determinate conform standardelor

In ramblee nu se pot folosi pământuri cu consistenta scăzută (maluri, nămoluri, etc.).

2.2. Lianți hidraulici

Astfel, se realizează imbunatatirea terenurilor cu rezistente mecanice reduse (pământuri sensibile la

Caracteristica încercarea de referința Valori

Nu se va depăși termenul de valabilitate prescris de producător pentru tipul de produs utilizat.

Dozaj de liant hidraulic special

Dozajul in % din masa, raportat la masa

Pământuri coezive (argila prafoasa, de la Wopt+10% pana la 2%...6%

Pământuri slab coezive (praf argilos, de la Wopt+10% pana la 2%...5%

praf nisipos, praf nisipos argilos, nisip Wopt+20%

La imbunatatirea cu lianți hidraulici speciali a pământurilor coezive se va observa o îmbunătățire

3.1. Cercetarea terenului

Terenul de fundație si pământurile cu care se executa terasamentele se studiază si se cercetează din

3.2. Studii de laborator

Compozitia/curba granulometrica a pământurilor locale

Natura si clasificarea pământului. In cazul pământurilor coezive se determina: limite de plasticitate

umflare libera conform STAS 1913/12-88;

condiții generale de calitate. Terasamente STAS 2914-84.

Dozaje de liant hidraulic special

Conținutul de apa de referința

Densitatea in stare uscata de referința, respectiv caracteristicile de compactare.

3.2.2.Stabilirea caracteristicilor de compactare

3.3. Lucrări pregătitoare

înainte de începerea lucrărilor propriu-zise, antreprenorul va executa lucrările pregătitoare: semnalizarea

asigurarea scurgerii apei de pe amplasament;

Utilajele necesare realizării pernei din pamant local sunt:

autogreder si/sau buldozer;

autocisterne pentru apa la locul de punere in opera.

3.5. Realizarea tronsonului experimental

3.6. Excavarea materialului necorespunzator

3.7. Compactarea terenului de la baza excavatiei

3.8. Prescripții generale de execuție ce trebuie avute in vedere la executarea lucrărilor de

3.8.1. Lucrările de terasamente

3.8.2. Executarea acestora pe timp friguros sub +5°C

3.8.3.Straturile de pamant coeziv

3.8.5. Grosimea straturilor

Grosimea straturilor in ramblee se alege in funcție de utilajul de amestec si de structura trenului de

3.8.6. Pământurile locale

3.8.7. In cazul debleelor

3.8.8. Protejarea taluzurilor

Protejarea taluzurilor terasamentelor se va face in conformitate cu prevederile STAS 2916-87.

3.8.9. Gropile de împrumut si depozitele de pamant

Gropile de împrumut si depozitele de pamant se vor stabili cu respectarea reglementarilor legale in