LUCRARI DE PEISAGISTICA

CRITERIILE DE ALEGERE A SPECIILOR VEGETALE LEMNOASE SAU IERBACEE

In conformitate cu cerintele descrise in Memoriul Proiectului Tehnic, speciile de arbori si arbusti

necesare pentru plantare au fost alese in functie de :

1. Caracteristicile bio-morfologice ale acestora reprezentate prin :

Caracteristicile de adaptare la resursele edafice limitative existente.

Rezistenta la perioadele de seceta prelungite aferente sezonului estival sau autumnal.

Capacitatea de adaptare la perioadele cu temperaturi extreme, inghet si arsita.

Rezistenta la noxele specifice microclimatului unei autostrazi (CO2, suspensii de hidrocarburi si uleiuri,
azbest etc.)

Capacitatea de retentie a prafului, de stopare a vantului si viscolului.

Specificul invaziv al sistemului de inradacinare (lastarire sau drajonare).

Rapiditatea de crestere si dezvoltare a coronamentului.

Rezistenta la rupere in cazuri meteorologice extreme (furtuni, vânturi, chiciura, grindina etc.) Cantitatea
de masa foliara degajata in sezonul autumnal.

2. Potentialul estetico-decorativ al acestora :

Forma ,inaltimea, culoarea si densitatea coronamentului.

Elemente ornamentale specifice : flori, fructe .

Aspecte estetice distincte (siluete, trunchiuri contorsionate, culori sezoniere etc.)

Capacitati de asociere cu alte specii in grupari decorative armonioase.

Capacitatea de a forma aliniamente sau garduri vii.

Posibilitatea de a fi modelate prin tundere.

3. Minimalizarea costurilor de intretinere si anume :

Fara necesitatea tunderii regulate

Perioada de viata lunga fara modificari morfologice (tulpini cu scorburi, uscari etc.)

Rezistenta la boli si daunatori

Capacitate invaziva redusa (ex. drajonarea la salcam)

Fara cerinte de fertilizanti sau amelioratori.

4. Provenienta materialului vegetal

Sursa optima de aprovizionare cu material vegetal este cea din pepinierele sau fermele interne (locale)
care asigura plante adaptate la conditiile climatice nationale.

In situatia in care se opteaza pentru aprovizionare din surse externe (import) este obligatorie luarea in
calcul a perioadei de aclimatizare si adaptare a materialului vegetal.

Aceasta presupune stocarea sau depozitarea in conditii de activitate vegetativa (cu frunze)

pentru o perioada care variaza in functie de specie si de forma de ambalare a radacinei.

Aceasta perioada poate sa ajunga chiar si pana la un an in cazul speciilor crescute fortat in pepiniere cu
climat mai bland pentru adaptare la conditiile locale.

In general acesta faza se executa pentru materialul vegetal de talie mare din specii deosebit de
ornamentale importate din regiuni cu climat mai cald.

LUCRĂRI PRELIMINARE NECESARE PLANTARII

Lucrările preliminare sunt următoarele:

- pregătirea zonei si a solului fertil ;

- alegerea speciilor care urmeaza sa fie plantate ;

- marcarea gropilor de plantare ;

- saparea gropilor ;

- asigurarea materialului pentru plantare;

- ambalarea si transportul materialului pentru plantare;

- furnizarea de tutori de sprijin;

- pregatirea materialului vegetal pentru plantare;

- taierea pentru conturarea coronamentului.

- asigurarea necesarului de scule, unelte, echipamente si utilaje.

PREGATIREA ZONEI SI A SOLULUI FERTIL

Solul vegetal rezultat din decopertarea terasamentului va fi stocat in depozite al caror amplasament este
stabilit de Proiectantul general.

Operatiune consta în îndepartarea solului vegetal ( 30-50 cm) prin excavarea sau razuire cu utilaje
specifice (buldozer, excavator, screper) si depozitarea acestuia în gramezi sau mormane. Acestea se vor
incarca în mijloacele de transport si se vor transporta in depozite. Locatia acestor depozite va fi stabilita
prin proiect in functie de cantitatea rezultata de pe sectoarele de autostrada si de locatiile disponibile.

Depozitele de sol vegetal vor avea inaltimea maxima de 2-3 m rezultata din basculare succesiva fara a fi
compactate sau calcate de utilajele de transport.

Pe depozitele de sol vegetal nu se vor depozita niciun fel de alte materiale sau utilaje.
Depozitele se vor proteja de surse de poluare sau amestecare cu alte agregate.

Daca exista pericolul de spalare sau eroziune a acestor depozite se vor lua masuri specifice de
stabilizare.

Solul vegetal se va refolosi numai dupa finalizarea completa a infrastructurii de autostrada (tersamente,
santuri, rigole, canale, drumuri de intretinere).

Solul vegetal se va extrage si transporta din depozite si se va imprastia uniform pe taluzele

terasamentelor si pe spatiile libere ale perimetrului afectat de constructia autostrazii.

Se vor acoperi cu strat vegetal toate spatiile dintre terasamente si șanțurile colectoare, dintre șanțuri si
drumuri de intratinere, dintre drumurile de intretinere si imprejmuiri , dintre spatiile nefolosite ale
buclele de trafic si ale centrelor tehnice sau parcarilor.

Grosimea de acoperire va fi de minim 25 cm sol afanat , in asa fel incat dupa compactare sa rezulte un
strat de sol compactat de minim 20 cm.

La nivelarea solului se vor extrage materialele straine gasite (bolovani, crengi, altele). Nivelarea se va
face manual sau mecanic in asa fel incat suprafetele rezultate sa fie uniforme ,fara denivelari ,movile sau
gropi.

Solul se va compacta moderat cu rulouri compactoare usoare.

Pe taluzurile cu inclinatii mari, daca este cazul stabilitatea solului vegetal se va asigura prin metode
specifice lucrarilor de imbunatatiri funciare tip membrane geotextile, geocelule, saltele biodegradabile,
rogojini etc.

ALEGEREA SPECIILOR PENTRU CARE URMEAZA A FI PLANTATE

Selectia speciilor si caracteristicilor acestora se va face având în vedere listele de cantitati cu material
vegetal anexate Proiectului Tehnic.

MARCAREA GROPILOR DE PLANTARE

Marcarea gaurilor se face cu respectarea Planului de amenajare peisagistica si consta în masurarea

distantelor fata reperele existente in teren (drumuri, imprejmuiri etc.), stabilirea distantelor dintre
exemplare si pichetarea viitorului amplasament al acestora cu tarusi sau gauri mici vizibile sapate cu
cazmaua).

Pentru simplificarea operatiunii de plantare tarusii sau gaurile se vor marca cu culori diferite sau coduri
numerice asociate speciilor care urmeaza a fi plantate.

Marcarea se va face de un personal instruit si calificat, care are capacitatea de a citi si respecta datele si
cotele din planuri si documentatia aferenta.

SAPAREA GROPILOR PENTRU PLANTARE

Dupa ce amplasamentul vegetației lemnoase a fost stabilita, gropile pot fi sapate.

Gropile trebuie sa fie sapate în asa fel încât în centrul fiecarei gropi sa corespunda cu pichetarea finala.
Gropile pot fi sapate mecanic (burghie atasat unui utilaj) sau manual.

Dimensiunile gropilor sunt urmatoarele:

La sapare mecanica (cu sectiune rotunda):

- pentru arbori, diametrul este de la 0.50 - 1.00 m si adincimea de la 0.40 - 0.80 m;

- pentru arbusti, diametrul este de la 0.30 - 0.40 m, adancimea de la 0.30 m;

La saparea manuala (cu sectiune patrata) :

- pentru arbori laturile de la 0.50 - 1.00 m. adancimea de la 0.40 - 0.80 m

- pentru arbusti laturile de 0.30 -0.40 m. si adancimea de 0.30 m.

Peretii gropilor trebuie sa fie netezi si drepti.

Atunci când se sapa groapa, se separa solul rezultat din treimea superioara a gropii de solul rezultat din
restul de excavare. Acesta se aseaza pe partile laterale ale gropii.

Solul excavat din partea superioara a gropii care în general este solul fertil se va pune la partea de jos a
gropii în jurul radacinii ,la plantare.

In timpul sapaturii gropilor ,toate pietrele, radacinile, si iarba se îndeparteaza.

Executantul se asigura, de asemenea, ca larvele de viermi, mai ales cele de gândaci si cosasi nu sunt
prezente.

Gropile trebuie sa fie protejate în mod adecvat, pâna când are loc plantarea.

ASIGURAREA MATERIALULUI PENTRU PLANTARE

Materialul vegetal poate proveni din : pepiniere sau magazine specializate, extrageri din regenerari
forestiere, transplantari, etc.

La alegerea si achizitionarea materialului trebuiesc respectate urmatoarele conditii :

Dimensionare conforma cu datele din tabele.

Calitatea estetica a materialului vegetal conforma cu specificatiile din anexe;

Starea de sanatate si absenta daunatorilor sau bolilor;

Forma de livrare acceptata (container, balot, mănunchi, etc.)

Lipsa leziunilor sau cicatricelor;

Limitarea perioadei de transport sau depozitare;

Prezentarea de catre producator sau furnizor a certificatelor de calitate, sanatate si provenienta.

PASTRAREA TEMPORARA A MATERIALULUI PENTRU PLANTARE

Puietii trebuie sa fie depozitati temporar pe santier în santuri anterior excavate si pregatite. Perioada de
depozitare nu trebuie sa depaseasca 20 de zile de când acestia au fost extrasi de la pepiniera sau de la
stratificare.

Puietii se grupeaza în mănunchiuri de 5 - 50 de bucati, în funcție de grosimea lor. Cele care au rădăcini
mari trebuie sa fie ambalați individual.

Rasadurile (puietii) vor fi plasate pe partea de jos a șanțului (cca. 45 cm) într-o poziție verticala sau
înclinata, în timp ce radacinile vor fi acoperite cu sol maruntit 10 - 15 cm grosime; solul trebuie sa fie
marunt pâna mai sus de radacini, astfel încât solul sa umple decalajele între radacini, iar daca acesta
este uscat trebuie sa fie umezita cu apa.

Rasadurile (puietii) din speciile sensibile se vor pastra în depozite, departe de lumina soarelui, de vânt si
precipitatii, în scopul de a evita deshidratarea, uscarea, congelarea, putregaiul uscat sau distrugerea de
catre animale.

ASIGURAREA DE TARUSI DE SPRIJIN

Tarusii de sprijin sunt furnizati în acelasi timp ca si materialul de plantare.

Tarusii de sprijin trebuie sa fie realizati din lemn de salcâm, stejar, brad, plastic sau metal si trebuie sa
aiba un diametru de 4-8 cm.

Lungimea tarusilor se stabileste in functie de adancimea de ingropare si anume 20 cm in pamant si 80

cm deasupra solului.

Pentru a preveni putrezirea tarusilor din lemn acestia se vor vopsi cu var sau se vor fierbe timp de o ora.
Pot fi deasemenea imersati in ulei ars sau bitum diluat cu motorina.

PREPAREA MATERIALULUI PENTRU PLANTARE

Pregatirea materialului de plantare se face prin verificarea rasadurilor de la depozite si înlaturarea

butasilor uscati si congelati, sau a celor cu radacini deteriorate.

Radacinile rasadurilor sanatoase se curata si fasoneaza prin taiere si scurtarea celor care depasesc
marimea gropii.

Radacinile se înnoroiaza cu un amestec de sol fertil, gunoi de grajd în stare proaspata de vaca si apa,
care trebuie sa fie suficienta, astfel încât sa acopere radacinile.

TAIEREA SI CONTURAREA COROANEI

Coronamentul arborilor sau arbustilor de dimensiuni mari va fi ajustat dupa plantare.

Taierea coronamentului se face conform detaliului de taiere de mai jos :

- Se aleg 3 - 5 ramuri ale coroanei asezate simetric în jurul axei si la intervale egale. Aceste ramuri vor fi
taiate la o lungime de 50 -70 cm de la punctul de inserare, astfel încât taierea sa fie facuta deasupra unui
mugure. Lungimile nu sunt limitative, acestea pot varia in functie de geometria coroanei. Principiul de
fasonare consta in pregatirea prealabila pentru formarea unei coroane simetrice ,echilibrate.

Celelalte ramuri trebuie taiate la punctul de inserare de pe trunchi.

- în cazul în care coroana este mare si are crengi mai lungi decât 0.80 m, crengile trebuie sa fie
taiate la o lungime de 0.60 - 0.80 m;

- prelungirea axei trunchiului trebuie sa fie taiata proportional cu lungimile ramurilor, in asa fel
incat sa asigure la maturitate un volum echilibrat si proportional.

Coroana nu trebuie conturata în cazul arborilor mici mici si a butasilor.

La arbustii foiosi se reduce astfel încât sa asigure un echilibru între capacitatea de absorbtie a radacinii si
cea de alimentare asigurata de catre coronament.

Corona arbustilor rasinosi nu se fasoneaza decat daca exista uscaturi sau ruperi accidentale.

ASIGURAREA NECESARULUI DE SCULE, UNELTE, ECHIPAMENTE, UTILAJE ȘI MIJLOACE DE TRANSPORT

1. Pentru pregătirea solului:

Utilaje :

- tractor cu echipamente pentru pregatirea solului: plug, disc, freza, grapa;

- motocultivator;

- cilindru compactor mecanic sau manual;

2. Pentru transport, plantare și întreținere:

Utilaje :

- autoutilitara pentru transport minim 3,5 to cu prelată si remorca, cisterna, tractor cu

echipament de pregatirea solului: plug, disc, freza, grapa, motocultivator, cilindru compactor mecanic
sau manual;

- incarcator sau buldoexcavator cu furca pentru transpaleti sau ghera de prindere;

Scule si unelte:

- roaba, cazma, lopata, grebla, furca, sapa, târnacop, ciocan, cleste, topor, foarfece de vie pentru
toaletat puieți, ferastrau;

Echipamente electromecanice:

- atomizor, pulverizator, generator curent, motoferastrau, motocoasa, semanatoare;

- membrane geotextile, sârma ghimpata, plasa rabits, cuie, sârma

Materiale :

- consumabile: paie, rogojini trestie, moale, sfoara cânepa, tarusi etc.

- materiale de ambalare si transport : coșuri de nuiele de răchită, ladite, saci, folie, galeti;

NORME TEHNICE DE PLANTARE

TRASAREA: pe teren a proiectului este precedată de:

înlăturarea tuturor elementelor care nu intră în viitoarea amenajare: tăierea vegetației lemnoase
necorespunzătoare, recuperarea prin transplantare a arbuștilor și arborilor care suportă această lucrare;
curățirea terenului de moloz, cioate, pietre și alte deșeuri, înlăturarea buruienilor care acoperă solul.

Protejarea în cadrul șantierului a elementelor de vegetație care se mențin și se integrează în noua

amenajare, daca este cazul.

Acest aspect se are în vedere încă de la instalarea șantierului, prin măsuri speciale ca: marcarea vizibilă,
protejarea arborilor cu rogojini si grilaje din șipci, etc.

RAPORTAREA PROIECTULUI PE TEREN:

Trasarea proiectului se realizează prin pichetarea planimetrică și altimetrică, prin care se transpun pe
teren atât desenul din plan al proiectului cât și cotele viitoarei amenajări.

Ca primă etapă, se marchează pe teren limitele zonelor care vor fi afectate de lucrări și se instalează
pichetii de nivelment conform proiectului.

Pe suprafețe întinse, pichetarea traseelor se face prin metode topografice, cu ajutorul instrumentelor
uzuale. Pe suprafețe mici se utilizează metoda caroiajului.

Pentru trasarea sectoarelor regulate (partere, ronduri, rabate și alte elemente geometrice) se folosesc
mijloace simple de ridicare a perpendicularelor, raportare a unghiurilor, trasare a curbelor centrale etc.

EȘALONAREA LUCRĂRILOR DE EXECUȚIE

Realizarea lucrarilor de peisagistica comportă o serie de faze care se derulează succesiv sau simultan (în
zone diferite ale aceleiași amenajări) si care sunt urmatoarele:

-realizarea terasamentelor (sapaturi si umpluturi, nivelari,tasari);

-executarea plantațiilor;

-realizarea cotelor definitive ale terasamentelor prin împrăștierea pământului vegetal;

-plantarea și gazonarea.

Lucrările de terasamente se execută în scopul aducerii cotelor terenului la cotele proiectului.

Intervențiile pentru sistematizarea verticală a terenului sunt precedate de recuperarea pământului de
pe suprafețele respective (atunci cănd pământul este fertil), printr-un decapaj de 30-40 cm adâncime.

Pământul rezultat se depozitează în vederea refolosirii lui ca strat acoperitor pe zonele supuse debleului
sau rambleului.

Pe terasamentele principale se realizează modelarea de ansamblu a reliefului, urmând ca prin

terasamentele secundare să se realizeze cotele definitive (așternerea de pământ vegetal, modelarea de
detaliu).

Lucrările de terasament se execută cu mijloace mecanice speciale (buldozere, excavatoare,

buldoexcavatoare etc.), utilizând reperele de nivelment implantate în sol.
Se respectă principiul echilibrului debleelor și rambleelor, astfel încât să se limiteze la maximum
evacuarea sau aducerea de pământ din exterior. Pe suprafețe mici, cu deblee și ramblee de mici
proporții, terasamentele se fac manual.

Pe terenurile inapte pentru vegetație (ramblee eterogene, marne, nisipuri etc.) sunt necesare săpături
pentru așternerea de pământ vegetal în grosime de 0,20-0,30 metri pentru gazon, 0,40 metri pentru
decorațiile florale, 0,50 metri pentru trandafiri și plantele perene, 0,60 metri pentru masivele de arbuști.
Pentru arborii și pentru arbuștii plantați solitar sau în grupuri, nu se prevăd săpături în spații largi pentru
încastrarea solului fertil, ci acesta se va adăuga în gropile de plantare.

Lucrările de terasamente se vor executa conform normativelor privind "Executarea lucrărilor de

terasamente, pentru realizarea fundațiilor construcțiilor civile și industriale” - indicativ C 169-88.

PLANTAREA MATERIALULUI VEGETAL

Buna dezvoltarea si reusita plantatiei depinde de respectarea intocmai a normele de plantare.

Pentru speciile care au nevoie de tarusi de sprijin; acestia vor fi ingropati în groapa de plantare la o
adâncime de cel putin 20 cm, iar restul de 80 cm ramane afara.

Groapa se umple initial la 1/3 adâncime, în functie de lungimea radacinilor ,iar solul din jurul tarusului va
fi bine compactat.

Radacinile puietului se plaseaza în pozitia lor normala si apoi se acopera cu pamânt, care va fi compactat
cu piciorul asigurându-se umplerea golurilor.

In jurul puietului se va construi o concavitate circulara cu pamantul extras din groapa de aproximativ 50
cm în diametru si 8-10 cm adâncime care va asigura scurgerea apei pe tulpina spre radacini.

Plantările se vor face primavara sau toamna ,in perioada de repaos vegetativ cu condiția ca solul sa nu
fie înghetat.

Plantatiile de primavara si toamna facute în sol uscat impun udarea imediata cu 10 - 20 de litri de apa
pentru fiecare exemplar.

Trunchiul rasadului va fi legat de tarusul de sprijin la capatul de sus acestuia, care ar trebui sa
depaseasca nivelul coroanei.

Legarea se face in forma de ‘8’ folosindu-se sfoara de canepa sau relon. Legaturile nu se fac deosebit de
strans, pentru a nu strangula in timp tulpina puietului. Se recomanda folosirea unor mansoane de
cauciuc sau impletituri de canepa pentru protejarea tulpinii unor specii valoroase precum platanul,
msteacanul, etc., specii ornamentale prin tulpina.

Plantajele tinere situate aproape de câmpuri , liziere sau din apropierea drumurilor trebuie sa fie
protejate împotriva animalelor salbatice, cu bariere protectoare de maracini sau sârma ghimpata legate
în jurul trunchiului. Sprijinul acestor bariere se face prin trei pari dispusi in triunghi echilateral în jurul
trunchiului si fixati intre ei cu randuri de sipci ,un rand la partea superioara si un altul la mijloc.

Pentru a asigura o buna conservare a puietilor si tarusilor de sprijin acestia vor fi varuiti pâna la 1.20 m,
imediat dupa plantare.
Orice material de plantat care nu a fost folosit pâna la sfârsitul zilei de lucu trebuie sa fie depozitat în
mod corespunzator, pâna la reluarea lucrarilor de plantare.

Controlul de calitate a materialului de plantare se efectueaza înainte de plantare astfel :

- verificarea etichetei si certificatului fito-sanitar ale materialului de plantare;

- verificarea calitatii rasadului prin sondaje aleatorii in loturile cu maximum 1000 de butasi de
acelasi tip, soi si categorie .Va fi verificata vârsta, dimensiunea si aspectul de dezvoltare, starea sanitara
si autenticitatea speciei, conform STAS 5971 - 2004;

- esantionele verificate vor acoperi intreaga cantitate a unei legaturi daca rasadurile sunt aranjate
în legaturi.

INSAMANTAREA CU IARBA

Obiectivul principal al insamantarilor cu iarba este protectia împotriva eroziunii, urmat de ameliorarea
aspectului suprafetelor adiacente ale unei autostrazi.

In alegerea combinatiei de seminte se va tine cont de conditiile stationale ale tronsonului. Astfel vor fi
selectate acele specii care prezinta :

- toleranta la condițiile de sol;

- instalare rapida si putere de acoperire mare;

- înaltime scazuta la maturitate pentru reducerea costurilor de cosire;

- nevoi nutritionale si hidrice scazute;

- comportament favorabil în timpul verii si a iernii;

- productia de seminte crescuta;

- capacitati de asociere în timp cu vegetatia autohtona;

Insamântarile se fac de preferinta in lunile august-septembrie, dar se pot face si primavara si vara, cand
temperatura solului este de minim 12 grade Celsius.

Vara, semintele germineaza cu dificultate în conditii de seceta si va fi necesara irigarea suprafetelor

insamantate.

Pentru suprafete mari insamantarea se realizeaza mecanic cu semanatoarea sau hidro cu hidro-
semanatoarea.

Pentru acoperirea corecta a suprafetelor, la insamantarea cu semanatoarea se vor parcurge doua trasee
din directii perpendiculare.

Insamantarea cu hidro-semanatoarea presupune realizarea unui amestec de de apa (4 l/mp), seminte

(25-30 gr/mp), îngrasaminte (20-30 gr/mp), turf (40 gr/mp) si celuloza (10 gr/mp) si adjutanti (10-30
gr/mp) care va fi omogenizat si proiectat prin pomparea cu utilaje specifice (tun orientabil) spre
suprafetele de inierbat. Se va acorda mare importanta acoperirii uniforme a intregii suprafete.
Pentru suprafetele mici sau taluzuri, insamantarea se poate face manual prin imprastiere pe doua
directii perpendiculare.

Dupa semanarea uscata (semanatoare sau manuala), semintele se vor ingloba superficial in sol prin
greblare, apoi se vor stabiliza prin compactare usoara cu tavalugul.

Udarea se va face cu jet dispersat si se va repeta regulat astfel incat solul sa ramana in permanenta
umed pana la germinare respectiv 5-8 zile atunci cand temperatura nocturna depaseste 10 grade
Celsius.

Pentru reusita semanturilor pe pante mari (taluzuri), inainte de udare suprafetele se vor acoperi cu
membrane geotextile sau rogojini de culoare deschisa (albe, gri, bej) care se vor fixa cu agrafe metalice
de taluze. La 3-5 zile de la rasarire membranele se vor indeparta.

Acolo unde este cazul, taluzurile se vor stabiliza cu saltele biodegradabile insamantate.

Prima tundere a ierbii se face cand aceasta a ajuns la o inaltime de 10-15 cm.

Prima tundere nu trebuie sa taie mai mult de o treime din lungimea firului de iarba.

Norma de semanare este de 30 g/mp pentru suprafete orizontale, de 40 g/mp pentru suprafete usor
inclinate sau langa carosabil si de 50 g/mp pentru taluze.

Pentru spatiile cu destinatie speciala suprafetele inierbate se trateaza in mod similar dar cu pregatirea
prealabila a terenului pentru asigurarea unei nivelari corespunzatoare calitativ si asigurarea unui
amestec de seminte specific terenurilor de agrement sau sport. Compozitia acestui amestec se regaseste
in partea scrisa din Proiectul tehnic.

NORME TEHNICE DE AMENAJARE A ALEILOR

CU DALE DIN PIATRA NEFASONATA

In cadrul spatiilor cu destinatie speciala, respectiv a parcarilor in zona destinata pentru agrement sunt
prevăzute alei de circulație pietonala din pavaj de piatra nefasonata in stilul ‘pasului japonez'.

Pentru realizare se utilizeaza dale din piatra naturala nefasonata cu dimensiuni variabile si grosime de 3-
4 cm.

Amenajarea acestor alei se face in faza prealabila asternerii ultimului strat de pamant vegetal inainte de
gazonare.

Se picheteaza traseul aleilor conform cu detaliile din planuri.

Latimea aleilor poate varia intre 60 si 100 cm. Pe traseul aleii se creaza un pat de nisip sau pamant
maruntit, nivelat si tasat.

Se aseaza dalele prin aranjare optima dupa forma asa incat sa se creeze spatii de maxim 4-6 cm intre ele.

Se taseaza usor pentru asigurarea stabilitatii si se umplu rosturile cu pamant maruntit fin in aceasi faza
cu asternerea stratului final de pamant.

Semanarea gazonului se face si pe traseul aleilor astfel incat sa se asigure o rasarire a ierbii si intre dale.
INTRETINEREA PLANTATIEI SI A GAZONULUI

Pentru asigurarea instalarii depline a vegetatiei in primul an si in perioada de garantie oferita, plantatiile
se intretin prin lucrari de specialitate.

Astfel se definesc lucrari de intretinere curenta precum: udarea ,dezburuienarea si cositul suprafetelor
inierbate, lucrari de completare a exemplarelor compromise , lucrari de intretinere pentru ameliorarea
calitatii plantajelor ca fertilizarea, ierbicidarea , defungizarea.

Frecventa udarilor depinde în mare parte de cantitatea de apa de ploaie cazuta si de gradul de
evaporare a apei din sol. Udarea se face astfel încât apa sa penetreze pâna la 10 cm în stratul superior
de sol. Nu se uda iarna!

Tehnica întreținerii gazonului după însămânțare constă în:

- plivirea gazonului de buruieni cu ajutorul unor săpăligi sau prin smulgere, având în vedere faptul
că în primul an buruienile cresc foarte repede;

- cosirea buruienilor înainte de înflorire, dacă acestea s-au dezvoltat puternic;

- cosirea gazonului dacă a atins înălțimea de 15 cm, după operația de plivire a buruienilor;

- pentru înierbările de toamnă se aplică o singură cosire;

- operația de cosire a gazonului se va face cu 4-5 săptămâni înainte de apariția înghețului, astfel
ca iarba să crească 10 cm până la căderea primei zăpezi.

Este indicat ca după fiecare cosit să se tăvălugească peluza de iarbă și ca anual de preferință primăvara
după topirea zăpezii, să se administreze îngrășăminte complexe sau azotate în cantitate de 200 - 250
kg /ha.

In cazul infestării drastice cu buruieni dicotiledonate se pot face ierbicidari cu ierbicide selective.
Ierbicidarea se repeta dupa 2-3 saptamani.

Se va evita traficul pe gazon pe zapada din timpul iernii.

Cosirea va fi realizata de oricate ori este nevoie.

Fâsiile cosite vor fi cele apropiate axului de circulatie.

Zonele mai restrânse vor fi colonizate în timp de vegetatia autohtona.

La arbori si arbusti udarea se va face în primele luni pentru asigurarea prinderii. Nu se uda iarna.

In perioadele de vara udarea se va face dimineata sau seara.

Vara este interzisa udarea în timpul zilei, mai ales udarea pe frunze.

Când este necesar tunderile si fasonarile arbustilor se vor face dupa înflorire, în perioada vegetativa.

Toamna, înainte de iernare se poate efectua o tundere de curatire si formare.

In perioadele calde si umede (lunile mai, iunie) se vor face stropiri cu fungicide cu spectru larg pentru
mentinerea starii de sanatate. Preventiv aceste stropiri se pot face si in noiembrie-decembrie.
RECEPȚIA LUCRĂRILOR SI GARANȚIA

RECEPȚIA PE ETAPE

Acceptarea fiecarei etape se face atunci când toate lucrarile prevazute în documentatia sunt încheiate,
precum si toate verificarile au fost efectutate conform prevederilor de control din Proiectul tehnic.

Comisia de receptie examineaza lucrarile pentru a verifica daca acestea respecta conditiile de executie,
conditiile de calitate impuse de specificatiile tehnice precum si observatiile înregistrate în timpul
executiei facute de catre comisiile de control autorizate.

In urma acestui accept se elaboreaza un ‘Raport de acceptare pe etape' în care se specifica reparatiile
necesare, data la care acestea trebuie sa fie încheiate, precum si recomandari cu privire la modul în care
trebuiesc tinute sub observatie sectoarele drumului cu caracter special.

O plantatie se considera reusita dupa parcurgerea integrala a unui sezon de vegetatie adica primavara,
vara, toamna.

Instalarea definitiva a materialului vegetal se constata in primavara anului urmator.