Sunteți pe pagina 1din 8

CORINA LAPADUS, IEA, I

19 IANUARIE 2019

TEHNOLOGIA DE CULTURĂ COACĂZULUI NEGRU SI ROȘU

1. Alegerea locului pentru înfiinţarea culturii.

Se aleg terenuri la o distanţă de 500 m de DN şi de 15-20 km de poluanţii


industriali. Solul pe care se amplasează cultura nu trebuie să conţină
compuşi de metale grele, poluanţi petrolieri, nitriţi, nitraţi peste limitele
admise, resturi de pesticide, etc.

Se recomandă un sol cu o textură mijlocie ( luto-nisipoasă), bogat în


humus şi cu un pH cuprins între 5,5 şi 7,5. Se vor evita solurile scheletice,
sărăturoase, cele cu exces de umiditate.

Panta terenului nu trebuie să depăşească 10-15 %, pe versanţi uniformi şi


fără pericol de alunecare.

2. Pregătirea terenului înainte de plantare –lucrări premergătoare plantării.

2.1. Eliberarea terenului de plantele premergătoare. În cazul în care


terenul a fost cultivat anterior se recomandă ca planta premergătoare să
fie o leguminoasă ( mazăre, fasole, trifoi, lucernă) care lasă în sol o
cantitate importantă de azot. Mazărea, măzărichea, ghizdeiul, lupinul se
pot folosi ca îngrăşământ verde cu un an înainte de înfiinţarea culturii de
coacăz. În acest caz , în momentul când s-au format păstăile la mazăre,
aceasta se toacă, după care se face o arătură pentru încorporarea în sol a
masei vegetative respective.

Pregatirea patului germinativ se face cu ajutorul unui agregat format din


freza pentru prășit MASCHIO A 22 – 44 kW, cu o lățime de lucru de 145
cm reglata la o adâncime de lucru de maxim 20 cm, care se leagă la
tractorul cu putere mică.

2.2. Fertilizarea de bază cu îngrăşământ organic. Cu 1-2 luni înainte de


plantare se distribuie pe teren gunoi de grajd fermentat în cantitate de 5-6
kg/mp. Se pot folosi fertilizanţi organici de la crescătoriile de ovine,
bovine, păsări, porcine, cabaline, precum şi composturile cu nămolurile
(fără compuşi nocivi pentru plante) de la staţiile de epurare ale oraşelor.

Fertilizarea cu îngrășământ organic solid se poate face cu ajutorul unui


agregat format din mașina pentru transportat și împrăștiat îngrășăminte
organice, care se leagă la tractorul cu putere mica.

Îngrășămintele mai pot fi aplicate cu ajutorul unei masini multi-


compartimentat, care variaza continuu cantitatea de diferite tipuri de
CORINA LAPADUS, IEA, I
19 IANUARIE 2019

ingrasaminte, ce se aplica confor recomandarilor facute si aflate in


aparatura de la bordul masini si pe GPS pentru a localiza fiecare hectar de
teren unde se aplica ingrasamintele. Tehnologia de aplicare variabila tine
cont de tipul de cultura, doza de aplicare, tipul de sol, gradul de fertilitate,
randamentele de productie preconizate si irigarea culturilor,

2.3. Arătura adâncă 30-32 cm se efectuează imediat după distribuirea


îngrăşământului organic, în scopul încorporării în sol a acestuia cât mai
uniform.

Pentru lucrarea de arătură se va utiliza plugul reversibil PR(XM)-3 care se


leaga la un tractor cu putere medie 80 – 100 CP care poate avea lățimea
de lucru 0,84 – 1,2 m.

2.4. Discuirea arăturii în două sensuri. Se efectuează la 2-3 săptămâni de


la arătură pentru a realiza o mărunţire şi o nivelare cât mai bună a solului.

Se poate realiza cu grapa cu cuțite rotative BOMFORD Turbotiller 4, cu 4


axe si lățime de lucru 2540 mm, care se poate lega la tractorul cu putere
mică.

2.5. Pichetarea ternului constă în fixarea pe teren, prin picheţi, a locului
fiecărei plante la distanţa de 3 m între rânduri şi 1 m între plante pe rând (
3333 plante / ha). După trasarea liniei de bază se ridică perpendiculara la
distanţa specificată între rânduri, se închide careul, iar de-a lungul
sârmelor de plantare se fixează picheţii la distanţa de 1 m între plante pe
rând. În cazul terenului în pantă plantarea rândurilor se face paralel cu
curbele de nivel.

2.6. Săpatul gropilor pentru plantare.

Se efectuează manual cu cazmaua, săpând groapa lângă pichet fără a-l


disloca, la adâncimea de 40 cm şi lăţimea de 40 cm.

2.7. Aprovizionarea cu material săditor.

Acesta constă din butaşi înrădăcinaţi din soiurile Abanos, Deea şi Ronix,
adaptate la condiţiile de sol din ţara noastră.

3. Plantarea.

Lucrarea se efectuează toamna la finele lunii octombrie-prima decadă a


lunii noiembrie. Chiar dacă s-a efectuat fertilizarea de bază, este indicat ca
la fiecare groapă de plantare să se distribuie câte 8-10 kg de mraniţă.
Acest fertilizant se amestecă în mod uniform ( în raport de 1/1) cu
CORINA LAPADUS, IEA, I
19 IANUARIE 2019

pământul rezultat din săparea gropii, cu care se realizează plantatul.


Butaşii se plantează astfel încât în groapa de plantare să intre rădăcinile şi
4-6 cm din tulpină. Solul se tasează bine în jurul plantei , iar în final se
toarnă câte 5-6 l apă pentru a se realiza un contact cât mai bun al
rădăcinilor cu solul. După udare se face un muşuroi în jurul plantei care să
depăşească marginile gropii cu 10-15 cm şi să acopere baza tulpinii pe o
înălţime de 8-10 cm. După plantare sau primăvara anului următor tulpina
butaşului se scurtează la 10-12 cm ( 1-2 muguri deasupra muşuroiului).

4. Agrotehnica plantaţiilor de coacăz.


Coacăzul negru prin sortimentul său are un potenţial bioproductiv superior
altor specii de arbuşti fructiferi care, poate fi pus în valoare prin lucrări
agrofitotehnice specifice, încât plantele să se găsească într-o stare de
echilibru fiziologic şi dinamic, în concordanţă cu vârsta plantelor.

4.1. Lucrările solului.

Pentru o cultură ecologică solul se menţine curat de buruieni de-a lungul


rândului prin praşile şi mulcire, iar între rânduri , începând cu anul al 3-lea,
prin înierbare cu ierburi perene, într-o structură şi proporţie în funcţie de
zonă şi tipul de sol. Poate fi adoptată o singură specie perenă-trifoiul alb
care, nu intră în concurenţă pentru apă şi hrană cu plantele de coacăz.
Iarba dintre rânduri se coseşte de 3-4 ori pe sezon, iar fânul rezultat se
foloseşte ca mulci de- a lungul rândurilor. Până în anul al 3-lea după
plantare solul dintre rânduri poate fi cultivat cu leguminoase cu talie mică
( fasole pitică) sau rădăcinoase (morcovi, ceapă, cartofi) lăsând de-a
lungul rândului o bandăncu lăţimea de 100-120 cm curată de buruieni şi
necultivată.

4.2. Fertilizarea.

Din 2 în 2 ani se aplică un fertilizant organic ( gunoi de grajd) pe rigole de-
a lungul rândului în doză de 3-4 kg/ mp şi şi 30-40 grame îngrăşăminte
chimice complexe (NPK)/planta. Perioada de aplicare este fie în noiembrie,
fie la sfârşitul lunii februarie, folosindu-se gunoi semidescompus sau bine
fermentat.

Fertilizarea cu îngrășământ organic solid se poate face cu ajutorul unui


agregat format din mașina pentru transportat și împrăștiat îngrășăminte
organice, care se leaga la tractorul cu putere mica.

Anual se fac 2 fertilizări cu azotat de amoniu 20g/planta (prin fertirigare) .

4.3. Irigarea.
CORINA LAPADUS, IEA, I
19 IANUARIE 2019

În perioadele secetoase se efectuează udări cu norme de 350-400 mc


apă /ha, prin aspersiune sau prin brazde. Dacă se aplică udarea prin
picurare consumul de apă se reduce cu 20- 30%, însă vor fi udate numai
plantele de coacăz, intervalul dintre rânduri rămânând în afara ariei de
udare. În general se aplică 4-6 udări pe sezon în funcţie de zona de cultură
şi de precipitaţiile căzute în timpul vegetaţiei.

Se va aplica irigarea prin picurare deoarece avantajele sunt net superioare


celorlate metode:

- consum mic de apă; apa intră prin infiltrație în sol care prin redistribuire
conform forței de sucție se creează în zona rădăcinilor un perimetru umed
care satisface consumul plantelor.

- recoltarea se face mai ușor, deoarece deplasare se face pe sol uscat;

- nu s-a observat ridicarea nivelului freatic ca în cazul irigării prin scurgere


sau aspersiune;

- volum redus de muncă;

- număr redus de buruieni, deoarece intervalul dintre rânduri este


menținut uscat

- se pot aplica fertilizanți prin instalație (fertirigare sau chimiirigare:


studiile au demonstrat că reducerea cu 50% a dozei fertilizantului aplicat
în stare solidă păstrează aceeași productivitatem iar în apa freatică nu se
înregistrează azotați aduși prin levigare)

Distanța dintre picurătoare – studiile arată că pentru executarea unei udări


de nivel înalt trebuie avut în vedere că zona umedă din jurul plantei
variază între 30 – 60 cm, pentru culturile de talie mică.

Numărul de duze si debitul lor – în funcție de desimea plantelor.

4.4. Dirijarea creşterii şi fructificării plantelor.

În fiecare an se fac tăieri ale tufelor care au ca scop în primii ani după
plantare să formeze în scurt timp o tufă viguroasă capabilă să dea rod din
anul al 3-lea, prin asigurarea şi păstrarea unui număr corespunzător de
tulpini care să asigure an de an producţii mari şi constante de fructe prin
realizarea echilibrului între partea vegetativă şi cea generativă a plantelor.
La aplicarea tăierilor trebuie avut în vedere faptul că această plantă –
coacăzul negru-emite în fiecare an lăstari din zona coletului, iar cele mai
multe şi mai mari fructe se obţin pe tulpini tinere de 2 şi 3 ani. De aceea,
CORINA LAPADUS, IEA, I
19 IANUARIE 2019

toate tulpinile care au vârsta de 4 ani se elimină de la nivelul solului ,


lăsând un număr egal de tulpini noi de 1 an , în locul acestora. Formarea
tufei are loc etapizat: în anul doi o plantă are în medie 3-4 tulpini primare
şi pe fiecare cel puţin 2 ramuri secundare, în total 5-6 tulpini de ordinul II,
care se scurtează la 3-4 muguri. Celelalte creşteri în plus se taie de la
punctul de inserţie.

În primăvara anului al 3-lea pe cele 5-6 ramuri de ordinul II se vor găsi cel
puţin 12 creşteri de ordinul III şi chiar mai multe dacă se adaugă şi lăstarii
apăruţi din zona coletului. Ramurile de prelungire şi cele laterale se
scurtează cu 1/5 . La fel se procedează şi cu creşterile apărute de la baza
tulpinii. Până în toamnă tufa este complet formată, iar prin tăierile din anul
4 se aleg 18-20 tulpini de diferite vârste, cele de prisos se elimină de la
nivelul solului.

După anul 4 se efectuează tăieri de fructificare care constau în eliminarea


creşterilor mici, slabe, debile şi înlocuirea lor cu tulpini de un an pornite de
la baza tulpinii ce trebuie înlocuită. Se elimină toate ramurile rupte,
bolnave şi cele bătrâne de 4 ani, precum şi cele care îndesesc centrul tufei
şi cele care împiedică efectuarea lucrărilor de întreţinere a plantaţiei.

Pentru a prelungi capacitatea de producţie a coacăzului negru se


efectuează tăieri de reaîntinerire a tufelor prin îndepărtarea tuturor
tulpinilor cu vârsta mai mare de 1 an. În anul următor se reţin în tufă 12-
16 tulpini care se scurtează cu 1/3 din lungimea lor, pentru a provoca
ramificarea. Începând din anul al 3-lea plantele reintră în procesul de
fructificare, iar tăierile de fructificare se execută în continuare conform
celor prezentate mai înainte. Reântinerirea se face după 8-9 ani de
fructificare, astfel încât planta să producă economic timp de 14-16 ani,
după care plantaţia se defrişează şi se poate înlocui cu o altă specie de
arbuşti fructiferi, cum sunt zmeur, mur, cătină, afin, scoruş negru, etc.

4.5. Protecţia plantelor contra dăunătorilor şi patogenilor.

Pentru cultura ecologică combaterea se face cu produse admise pentru


cultura organică, ca de exemplu produse pe bază de cupru: soluţie
albastră de Sulfat de cupru în doză de 3% aplicată toamna în noiembrie şi
la începutul lunii martie înainte de dezmugurit, Champion sau Super
Champ în doză de 0,3% aplicate începând de la dezmugurire şi până la
finele lunii iunie ( ultima stropire cu 12 zile înainte de cules, produse pe
bază de sulf ( Microthiol special, Thiovit Jet, Kumulus, etc.) în doză de
0,3%, aplicate înainte de înflorit şi după legarea fructelor.
CORINA LAPADUS, IEA, I
19 IANUARIE 2019

Pentru combaterea insectelor dăunătoare se aplică biopesticide ca de


exemplu NemAzal sau Bionid în doză de 5% în timpul vegetaţiei, începând
de la creşterea lăstarilor, la intervale de 15-20 zile până în iunie (ultima
stropire cu 12 zile înainte de cules).

După cules se mai aplică un tratament cu unul din cele două produse.

În timpul repausului vegetativ, la sfârşitul lunii februarie şi începutul lunii
martie, înainte de dezmugurit se aplică o stropire cu un produs pe bază de
ulei mineral ( parafină) sau vegetal (rapiţă, denumit Toil în doză de 1,5%).
Pelicula de ulei aşezată pe plantă are rolul de a distruge prin asfixiere
formele de rezistenţă ale dăunătorilor care iernează sub formă de ou,
nimfă, larvă învelită în cocon sau carapace.

Stropirile se vor face utilizând mașini de stropit cu pulverizare hidraulică și


jet purtat

În concluzie se aplică câte 6-7 stropiri în timpul vegetaţiei la intervale de
15-20 zile şi câte 2-3 stropiri în perioada de repaus vegetativ.

Combaterea ecologică a sfredelitorului tulpinilor se realizează şi prin


utilizarea capcanelor cu feromoni sexuali în doză, mărită de tip AtraTyp L,
în număr de 10 capcane pentru suprafaţa de 1 ha , fie prin tratamente
cheie, la sfârşitul lunii mai şi imediat după recoltarea fructelor, fie cu
insecticidul ecologic Bionid în concentraţie de 5 % în 1000 l soluţie /ha.
Amplasarea capcanelor feromonale se face la sfârşitul lunii mai.
Combaterea dăunătorului se complexează cu intervenţii fitotehnice, cum
sunt tăierea şi arderea tulpinilor debilitate şi atacate .

Igiena culturală în plantaţia ecologică este una din măsurile care previne
apariţia şi dezvoltarea dăunătorilor şi patogenilor. Aceasta constă în
tăierea, strângerea şi arderea ramurilor şi lăstarilor uscaţi şi bolnavi, iar
frunzele căzute pe sol toamna se încorporează în sol odată cu prăşitul şi
mulcitul.

5. Recoltarea fructelor.

Recoltarea coacăzelor se declanşează în momentul când ultimele fructe


din vârful ciorchinilor se colorează din verde în roşcat. În general culesul
începe din a 3-a decadă a lunii iunie şi durează până la mijlocul lunii iulie,
în funcţie de zonă. Declanşarea culesului se face şi în funcţie de modul de
valorificare a fructelor. De exemplu pentru fabricarea gemului recoltarea
se face când bacele din vârful ciorchinilor virează în culoarea roşie, iar
pentru sucuri sau congelare când acestea sunt complet negricioase. În
mod obişnuit coacăzele negre se culeg în ciorchine, pe timp răcoros şi
CORINA LAPADUS, IEA, I
19 IANUARIE 2019

uscat, în ambalaje care merg direct la beneficiar. În aceste condiţii şi la
temperatura de 3-5 C fructele suportă un transport de 6-8 ore în ambalaje
mari de 5-6 kg şi până la 12 ore în ambalaje mici, de 1,0-1,5 kg. Se
recomandă ca fructele pe măsură ce sunt recoltate să fie răcite la
temperatura mijlocului de transport (maşini izoterme).

Când coacăzele se recoltează prin scuturare prin vibrare, manuală sau


mecanică, ele se separă de rahis în momentul recoltării. În acest caz
fructele se pun în ambalaje în strat mai subţire , maxim 12 cm pentru a
evita presarea şi zemuirea acestora.

Coacăzele culese în timpul maturării se pot păstra în încăperi răcoroase
timp de 8-10 zile, iar în depozite frigorifice cu temperatura de 0-1 C şi 90
% umiditate relativă, până la 30-35 zile. De la coacăzul negru se mai pot
valorifica mugurii şi frunzele pentru diferite preparate în industria
farmaceutică şi cosmetică.

Recoltarea fructelor mecanizat se face cu ajutorul unui agregat - mașina


de recoltare Korvan, care se leaga la tractorul cu putere mica, sunt
suficienți 30 CP, 540 rot/min, acționarea organelor active având loc prin
intermediul transmisiei hidraulice. Mașina este construită sub forma unui
tunel (2 m înălțime, 1,4 m lățime), prevăzut cu tobe de pieptănare care au
rol în desprindea fructelor. Pieptenii de recoltare se rotesc liber, sub
acțiunea contactului cu arbuștii la înaintarea agregatului, astfel se elimină
ruperile și se protejează creșterea din anul următor. La partea inferioară a
valțurilor cu piepteni se află transportoare care au rolul de a prelua
fructele recoltate și de a le conduce spre platforma de unde mai departe
sunt condiționate în ambalaje.
CORINA LAPADUS, IEA, I
19 IANUARIE 2019

Bibliografie:

1. Livia Naghiu, Masini si Instalatii horticole, vol. 1 si vol.2 , 2009


2. Mitre Viorel, Pomicultură specială, 2002
3. https://www.gazetadeagricultura.info/masini-si-utilaje-
agricole/16169-masini-de-fertilizare-cu-aplicare-variabila-a-cantitati-
de-ingrasamant.html
4. http://www.maschio.com/catalog/product/a/ro_RO
5. https://agrointel.ro/65516/infiintarea-unei-culturi-profitabile-cum-
plantam-coacazul-negru-si-rosu/
6. https://www.icdp.ro/laboratoare/arbusti/images/3.7.Tehnologie
%20coacaz%20negru%20si%20rosu/Tehnologie%20%20coacaz
%20negru%20si%20rosu.pdf

S-ar putea să vă placă și