Utilaje pentru recuperarea si reciclarea materialelor de constructii --Foarfece pentru demolari-

Cuprins
1.Introducere 1.1 Tehnologia de realizare a demolarilor si reabilitare a terenului 1.2 Gestionarea deseurilor generate 1. !eseul "alorificat - molozul 1.3.1 Colectare si depozitare moloz 1.3.2Valorificare moloz 2. Foarfeca #ammer #! 1$ Principalele parti componente Conditii de utilizare Conditii speciale de utilizare

Depozitare Puncte de gresare Ulei hidraulic Dimensiuni . %ibliografie

1. Introducere
Deseurile municipale cuprind deseuri menajere si alte deseuri, care, prin natura sau compozitie, sunt similare cu deseurile menajere si cuprind : deseuri menajere si asimila ile, deseuri din ser!icii municipale si deseuri din constructii si demolari. Dintre deseurile municipale, !oi trata in acest proiect deseurile din constructii si demolari. Deseurile din constructii si demolari sunt acele deseuri pro!enite din demolarea sau construirea o iecti!elor industriale sau ci!ile. Ca urmare a restructurarilor din economie, multe dintre fostele intreprinderi de stat, actualmente societati comerciale, detin acti!e imo ilizate nerenta ile "cladiri si hale din structuri de eton armat sau metalice, turnuri, pasarele, rezer!oare, constructii ci!ile, utilaje si instalatii aferente "termotehnice, hidrotehnice si electrice#, care nu mai pot fi redate circuitului economic. $olutia pentru acestea este dezafectarea lor. Demolarea constructiilor se face in aza unui proiect ce !a a!ea in !edere conceptia generala ce sta la aza demolarii in urma analizei factorilor legati de pretul de cost, asigurarea protectiei cladirilor in!ecinate, timp redus de lucru si realizarea unei fragmentari impuse. %etoda aleasa tre uie sa fie compati ila cu:

252e47c

252e47c

amplasamentul cladirii& natura solului& forma e'terioara si interioara a cladirii& capacitatea portanta& materialele e'plozi!e ce se folosesc.

252e47c

252e47c

252e47c

252e47c

252e47c

252e47c

252e47c

252e47c

%etodele de demolare cunoscute sunt: responsa il

252e47c 252e47c 252e47c 252e47c 252e47c 252e47c 252e47c 252e47c

tehnologii de demolare manuale& tehnologii de demolare mecanizate& tehnologie de demolare cu jet de apa su presiune& tehnologie de demolare mecanica prin e'plozii controlate& apro at si acceptat de catre tehnicianul

Proiectul

tre uie

cu e'ecutia, pentru e!itarea accidentelor de munca si pentru

protejarea !ecinatatilor. (rdinea lucrarilor: ) ) ) ) se intrerup utilitatile: gazul, apa, energia electrica& se scot usile si ferestrele& se decoperteaza acoperisul& se demoleaza peretii conform unui plan care !a arata care pereti se accidente de

darama primii si pana la ce inaltime pentru ca sa nu apara munca ori sa fie degradate !ecinatatile. *n prezent demolarile se e'ecuta cu: ) ) mijloace manuale si cu utilaje nespecifice&

cu utilaje specifice demolarii ca de e'emplu: cleste hidraulic,

macara) ila, schele mo ile hidraulice, etc.

) )

demolari cu jet de apa& demolari mecanice prin implozii sau e'plozii controlate&

%etoda aleasa tre uie sa fie compati ila cu amplasamentul cladirii, natura solului, forma e'terioara si interioara a cladirii, capacitatea portanta. Dupa e'ecutarea lucrarilor de demolare se impune amenajarea sitului, operatie care include: 252e47c 252e47c

refacerea si

amenajarea unui cadru geomorfologic functional prin conditiilor pedologice "edafice# pentru dez!oltarea

asigurarea

iodi!ersitatii. +lternati!ele posi ile pentru dezafectarea cladirii si metodele de demolare sunt prezentate comparati! in urmatorul ta el: Tabelul nr 1. &etode de demolare

Tehnologia de demolare manuala traditionala consta in: montarea , demontarea si mutarea jghea urilor de e!acuare a deseurilor si a schelelor simple de in!entar, e'ecutarea lucrarilor propriu zise de demolare si desfacere cu unelte specifice, manipularea materialelor rezultate, sortarea si sti!uirea acestora. Tehnologia de demolare mecanizata implica utilizarea utilajelor specifice si a tehnologiilor specifice "cleste hidraulic, macara) ila, schele mo ile, hidraulice, etc., demolari cu pompe de apa de -nalta tensiune#. *n figura 1 este reprezentata foarfeca hidraulica, unul din utilajele cu care se realizeaza demolarea mecanizata.

Figura 1. Foarfeca hidraulica Tehnologia de demolare cu jet de apa sub presiune se azeaza pe un sistem de pul!erizare a apei, regla il, functie de necesitatea lucrarii, la o presiune cuprinsa intre 1.. si 2/.. ar. +ceasta tehnologie prezinta urmatoarele a!antaje: ) ) ) ) ) ) foloseste o gama di!ersificata de unelte si accesorii& !i ratii si sunete minime& indepartarea impuritatilor si a depunerilor intr)un mod foarte sensi il, fara a dauna materialelor de aza& nu influenteaza proprietatile mecanice si structurale ale suprafetelor supuse curatorii& se e!ita folosirea de aditi!i chimici sau a razi!i& curatarea si decontaminarea sunt de una calitate.

0chipamentele si uneltele de curatare cu jet de apa de inalta presiune sunt folosite cu succes in toate acti!itatile din domeniul constructiei: pregatirea solului si a fundatiei, proiecte de reconstructii, demolare si reciclare. !emolarea mecanica prin e'plozii controlate ) este mai sigura decat demolarea clasica, mecanica, mai ales atunci cand e !or a despre constructii industriale. %etoda demolarii cladirilor prin e'plozie controlata este foarte des folosita, datorita a!antajelor e!idente pe care le prezinta. Dintre a!antajele majore ale demolarii cladirilor cu ajutorul e'plozi!ilor amintim: ) ) ) ) consumul redus de timp si forta de munca& cheltuieli reduse "apro'imati! /1 din costul demolarii prin metode !alorificarea mai una a materialelor rezultate din demolare& grad ridicat de securitate.

clasice#&

$unt consacrate doua metode de demolare a cladirilor prin e'plozie controlata:

metoda blocurilor mari - presupune distrugerea capacitatii

portante a cladirii, fara a face o impartire in trepte a acesteia.

metoda blocurilor mici - presupune folosirea unor trepte de

intarziere. 2a demolarea unei cladiri se folosesc materiale de protectie moderne, o ligatorii in astfel de operatiuni: plase de sarma sau din materiale sintetice, foarte elastice, cu ochiuri mici, co!oare de cauciuc, plase antipraf, care nu permit ca fragmente din cladire sa fie imprastiate. !emolarea constructiilor prin e'plozii controlate este un proces comple' ce cuprinde mai multe etape:

) analiza situatiei actuale a constructiei& ) rele!ee ale constructiei pentru e!identierea elementelor de rezistenta ale structurii& ) ela orarea proiectului de demolare& ) e'ecutarea lucrarilor de perforare& ) demolarea controlata prin e'plozii dirijate& ) e'ecutarea lucrarilor de maruntire cu ajutorul mijloacelor mecanice sau prin impuscari secundare& ) e!acuarea materialului rezultat din demolare. *n aminti: ) ) ) ) gradul ridicat de securitate& consumul redus de timp si forta de munca& cheltuieli scazute& !alorificarea mai una a materialelor rezultate in urma demolarii. Dezavantajele sunt legate de afectarea factorilor de mediu si a iodi!ersitatii, in majoritatea cazurilor daunele aduse ecosistemelor fiind ire!ersi ile. Dupa e'ecutarea lucrarilor de demolare se impune refacerea si amenajarea sitului , operatie care include:
252e47c 252e47c

concluzie,

utilizarea

e'plozi!ilor

pentru

demolarea

cladirilor

prin

e'plozie controlata prezinta a!antaje si deza!antaje. Dintre avantaje putem

amenajarea unui cadru geomorfologic functional prin :

252e47c

252e47c

racordul cu relieful natural si cu o iecti!ele ce amenajarea formelor de relief proiectate in

urmeaza a se amenaja&
252e47c 252e47c

cadrul reliefului antropic ce se amenajeaza "modelarea si organizarea teritoriului# &

252e47c 252e47c

lucrari cu aspecte de hidrologie "canale,

de useuri, com aterea eroziunii solului )C.0.$.#.

252e47c 252e47c

asigurarea conditiilor pedologice "edafice# pentru asternerea solului fertil &

dez!oltarea iodi!ersitatii ce se poate realiza prin : 252e47c 252e47c

252e47c

252e47c

fara sol fertil fertilizare

"fertilizare organica# &

252e47c 252e47c

ameliorati!e "de aza#.

1.1. Tehnologia de realizare a demolarilor si reabilitare a terenului

$tarea cladirilor, ce urmeaza a fi dezafectate este urmatoarea: sunt realizate din cadre de eton armat, plansee de eton armat, inchideri din zidarii de caramida si de eton, acoperisuri terasa din 3inisajele si placajele prezinta degradari. (rdinea lucrarilor ce urmeaza a fi efectuate sunt enumerate dupa cum urmeaza si prezentate si in figura urmatoare: ) ) ) ) se intrerup utilitatile: gazul, apa, energia electrica& se scot usile si ferestrele& se decoperteaza acoperisul& se demoleaza peretii conform unui plan care !a arata care pereti se accidente de eton, hidroizolate ituminos.

darama primii si pana la ce inaltime pentru ca sa nu apara munca ori sa fie degradate !ecinatatile.

Figura 2. Tehnologia de realizare a demolarilor si reabilitare a amplasamentului

Transport

Transport

Transport

Transport

Transport

Transport

Transport

Transport

2ucrarile de dezafectare sunt precedate de : ) intreruperea tuturor legaturilor cu sursele e'terioare de alimentare cu apa, gaze, energie electrica, termificare, telefon , canalizare, !entilatie , climatizare& ) interzicerea ) asigurarea accesului persoanelor neautorizate sau neinstruite in iluminatului artificial corespunzator cu semnalarea

zona lucrarilor prin imprejmuirea acestora& zonelor de pericol de accidentare& ) sta ilirea tehnologiilor de e'ecutie a demolarii adec!ate.

2ucrarile

de

demontari

conducte

sunt

precedate

de

identificarea

te!ilor, armaturilor si flanselor, marcarea lor pe culori standardizate, sta ilirea liniilor care se demonteaza total, partial sau care raman in functiune& se face o estimare cantitati!a a greutatii tuturor utilajelor propuse spre demontare& se face o estimare a partilor de instalatii ce se !or refolosi odata cu numerotarea lor& 2ucrarile de demontari conducte !or consta in : ) desfacerea de izolatii, desfaceri de asam lari, in urma carora !or rezulta materiale ce nu pot fi folosite& ) operatii din care rezulta elemente de conducte care se pot reutiliza "in urma !erificarilor#. 2ucrarile de dezmem rari rezer!oare !or consta in: ) se !or analiza materialele componente din constructia utilajelor "te!i, suporturi, armaturi#, greutatea, dimensiunile, forma si calitatea acestora in !ederea trierii lor, transportului, depozitarii si asigurarii pazei& se !or desface flansele de legatura dintre rezer!or si conductele e'istente si se !erifica daca sunt acumulari de gaze sau no'e& se e'ecuta spalarea si4sau damfuirea interiorului& se !or demonta armaturile de pe rezer!or, izolatia termica e'terioara si constructia metalica de acces& se !a incepe taierea ta lelor capacului, mantalei si fundului la dimensiuni transporta ile si a constructiei metalice ce !or fi transportate la locul sta ilit& Principalele sortarea rezultate. %aterii si materiale preconizate a fi folosite in acti!itatile de dezafectare: o'igen, car ura de calciu. %asini si utilaje ce !or fi folosite: motocompresor aer, ciocan pneumatic, troliu electric, tu ulare macara pe pneuri, de incarcator sudura, frontal, schele pentru metalice transportul e'terne, con!ertizor mijloace etape in cadrul procesului de demolare !or fi: pregatirea acti!itatii, dezechiparea constructiei, demolarea propriu ) zisa, materialelor rezultate, !alorificarea resurselor, receptia lucrarilor

materialelor si altele "tra!erse, corniere aripi, ca lu du lu normal, ta la constructii metalice, dulapi fag, placi P32, cuie#. (cti"itatea de refacere a amplasamentului
o

+mplasamentele instalatiilor la care se demoleaza cladirile !or fi Cladirile $e !or instalatiilor indeparta la de care pe se dezmem reaza utilajele si

curatate pana la ni!elul solului de catre firma contractanta a dezafectarii&

o

traseele, fara demolare, !or fi curatate de firma contractanta a dezafectarii&

o

amplasament

toate materialele

rezultate din dezafectarea si demolarea instalatiilor si cladirilor, acestea fiind ane'ate la prezenta documentatie&
o

$e !or colecta si separa pe categorii de materiale, dupa care, in

functie de caracteristici, se !or !alorifica4 elimina de pe amplasament in corelatie cu legislatia in !igoare&

o

+mplasamentul se !a reda in conditii de siguranta si se !or

indeparta pentru recuperare, !alorificare, eliminare, instalatiile, echipamentele, deseurile, materialele sau su stantele pe acestea le contin si care pot genera poluarea mediului&
o

$e !a reproiecta zona in functie de utilizarea !iitoare a

amplasamentului.
*n figura 3 sunt prezentate masinile si utilajele folosite la demolarea cladiriisi pentru reciclarea meterialelor

a#

# c# d# e#

c#

f#

g#

h#

Figura 3. Masini si utilaje pentru demolare si reabilitare amplasament: a)gama de utilaje pentru recuperare si reciclare; b) basculanta; c) ciocan pneumatic; d) schela metalica tubulara ; e)incarcator frontal; f) troliu electric; g) macara cu pneuri; h) cilindru compactor

1.2. Gestionarea deseurilor generate *n urma procesul de demolare a cladirii au rezultat urmatoarele deseuri :

Aluminiu, tigla, lemn, sticla, caramizi

Desfacere invelitori, tamplarii, aticuri, elemente de finisaj

0'ecutare umpluturi cu pamant Compactare si ni!elare umpluturi

*mprastiere si ni!elare pamant !egetal

$emanare gazon Figura . !chema deseurilor generate *n urma procesului de demolare a cladirii au rezultat urmatoarele deseuri:
252e47c 252e47c

%oloz& 2emn& 5eton& Pamant& 3ier& +z est& $ticla& Caramida& %ase plastice& Ca luri.

252e47c

252e47c

252e47c

252e47c

252e47c

252e47c

252e47c

252e47c

252e47c

252e47c

252e47c

252e47c

252e47c

252e47c

252e47c

252e47c

252e47c

252e47c

Molozul" material de constructie "caramida, mortar, tencuiala#, pro!enit din demolarea cladirii. +cesta este de doua tipuri:
252e47c 252e47c

moloz mineral neincarcat

252e47c

252e47c

moloz incarcat

!ticla pro!enita de la operatia de demolare este colectata in containere depozit, acestea sunt golite in !ehiculele de colectare, iar sticla este direct predata industriei prelucratoare. Fierul pro!enit si el din urma demontarilor de conducte este colectat in containere si transportat catre otelarii. #emnul, rezultat de la desfacerea tamplariilor si a elementelor de finisaj, este depozitat si !alorificat termic sau material. $amantul" rezultat din desfacerea drumurilor si a aleilor este depozitat la groapa de gunoi. %aramida rezultata este colectata de e'ca!atoare, sortata manual si depozitata in depozite, urmand a fi data spre folosinta in rea ilitarea constructiilor ci!ile. Deseurile din azbest, considerate deseuri periculoase, !or fi consolidate mecanic su jet de apa fara presiune, dupa caz, apoi am alate in saci rezistenti din plastic si introduse in utoaie de deseuri compati ile ce !or fi amplasate temporar pentru deseuri periculoase. Transportul deseurilor pro!enite din constructii si demolari se face in urmatorul mod:
252e47c 252e47c

$e utilizeaza numai mijloace de transport adec!ate

naturii deseurilor transportate, care sa nu permita imprastierea deseurilor si emanatii de no'e in timpul transportului, astfel incat sa fie respectate normele pri!ind sanatate populatiei si a mediului inconjurator&

252e47c

252e47c

$a asigure instruirea personalului pentru incarcarea ,

transportul si descarcarea deseurilor in conditii de siguranta si pentru inter!entie in cazul unor defectiuni sau accidente&
252e47c 252e47c

$a detina toate documentele necesare de insotire a

deseurilor transportate, din care sa rezulte detinatorul, destinatarul, tipurile de deseuri, locul de incarcare, locul de destinatie si, dupa caz, cantitatea de deseuri transportata si codificarea acestora conform legii&
252e47c 252e47c

$a nu a andoneze deseurile pe traseu& $a respecte pentru transportul deseurilor periculoase

252e47c

252e47c

reglementarile specifice transportului de marfuri periculoase cu aceleasi caracteristici&

252e47c 252e47c

$a foloseasca traseele cele mai scurte si4sau cu cel mai

redus risc pentru sanatatea populatiei si a mediului si care au fost apro ate de autoritatile competente.

1. . !eseul "alorificat - molozul

&olozul este materialul de constructie, "caramizi, mortar, tencuiala# pro!enit din demolarea cladirii si este clasificat astfel:
252e47c 252e47c 252e47c 252e47c 252e47c 252e47c

Moloz mineral neincarcat poate fi si ca

supus, dupa o maruntire corespunzatoare si respectandu)se cerintele minimale pri!ind granulatia, unei !alorificari in constructia de drumuri, ca depozitarea in zone speciale de la deponiile de materiale inerte& material de umplere. Pentru materialul care nu se cauta, se recomanda

252e47c

252e47c

252e47c

252e47c

252e47c

252e47c

Molozul incarcat contine

su stante care pot polua solul si apa freatica. +mintim aici di!erse elemente de echipamente si instalatii, zidarie de la cosurile de fum, materiale izolante, de !opsit, de lipit "de e'. ucati de lemn# cu impuritati organice si anorganice. Pana cand !or fi create in 6omania posi ilitatile corespunzatoare de tratare si prelucrare, in pri!inta depozitarii acestui moloz sunt !ala ile aceleasi cerinte ca si pentru pamantul incarcat. *n pri!inta tipului de incarcare, ar tre ui sa se realizez o separare in functie de tipul de incarcare. 1. .1. Colectarea si depozitarea molozului Colectarea molozului se face mecanizat cu ajutorul e'ca!atoarelor urmata de o 7sortare simpla8, dupa care se depoziteaza materialele !alorifica ile in gramezi in spatii speciale ale deponiilor. Prelucrarea molozului este oferita de o 7sortare simpla8 , parcurgand urmatoarele etape:

culegerea manuala a impuritatilor mai mari "de e'. lemn, pietre, metale, materiale plastice, sticla#, & afanarea materialului prin enzi transportoare cu !iteze diferite& culegerea manuala a impuritatilor mai mici de pe anda transportoare & separarea pamantului respecti! a materialului fin de moloz printr)o sita, care, la ne!oie, poate fi continuata de alte cerneri in !ederea clasificarii pe granulatii diferite &

depozitare intermediara a materialelor !alorifica ile in gramezi in spatii speciale ale deponiilor& predarea4 !anzarea materialelor de constructii celor interesati& utilizarea materialelor in scopuri proprii& depozitarea finala a resturilor ne!anda ile. 1. .2. )alorificarea molozului

*n colectarii este noi

urma si in de

depozitarii, molozul !alorificat materiale

constructii: trecerea prin concasor# care se utilizeaza in constructiile ci!ile si de drumuri. Figura &. %oncasor conic pe senile

pietris,

nisip," o tinute din molozului

%olozul poate fi reutilizat si direct de la locul producerii demolarii, in rea ilitari, reno!ari, constructia depozitelor, depozitare in su teran. *n figura / este prezentat un concasor care are rolul de a sfarama molozul in scopul o tinerii de pietris si nisip. *n figura 9 se prezinta principalele moduri de gestionare a molozului rezultat de la demolari.

Figura '. !chema principalelor moduri de (alorificare a molozului din demolari

2. Foarfeca #ammer #! 1$
3oarfeca pentru demolari este operata hidraulic. Poate fi folosita pe orice tip de e'ca!ator care detine instalatia hidraulica si mecanica necesara. *rincipalele parti componente+

Figura ,. *rincipalele parti componente ale foarfecii + , placuta montaj& 5 , falca& C , coroana de rotire& D , dintele din fata "pentru sfaramarea etonului#& 0 , dintele din spate& 3 , lama& : , cilindru& ; , motor hidraulic 3oarfecele contri uie la reciclarea materialelor si ajuta utilizatorii sa isi atinga o iecti!ele de mediu. *n timpul fa ricarii sunt luate toate masurile necesare de protectie a mediului. 3oarfeca este creata pentru spargearea etonului si taierea otel, la demoalarea cladirilor. arelor de

+proape toate e'ca!atoarele intalnesc conditiile mecanice si hidraulice pentru montarea foarfecelor. +tasamentul se monteaza pe e'ca!ator intr)un mod similar u montarea cupei sau a celorlalte atasamente. 3oarfeca este conectata la circuitul hidraulic al e'ca!atorului cu un <it de instalare. ( tional foarfeca poate fi echipata cu un sistem cu jet de apa "figura =#. +cest principiu cu jet de apa este foflosit pentru a reduce praful care se produce in timpul operatiunii de spargere. 3olosirea acestui sistem este recomandata in special pentru aplicatiile demolarilor.

Figura -. .istem cu jet de apa 3alcile si dintii foarfecii sunt confectionati din otel special cu duritate mare. 3alcile sunt operate de cilindrul hidraulic, ele se inchid si se deschid simultan. $pargerea etonului se face folosind dintii din fata ai foarfecii care si ei sunt confectionati dintr)un otel special. 0i sunt montati cu olturi si pot fi inlociti. 2amele pentru taierea otelului pot fi si ele inlocite la ne!oie. Conditii de utilizare+

Pentru utilizarea zilnica tre uie sa se tina cont de urmatoarele: ) 3oarfeca nu tre uie operata cu oameni in jur. ) 3oarfeca nu tre uie utilizata su apa.

- Ca lurile de otel cand sunt taiate daca patrund intre cutite pot produce defectiuni foarfecii

) Pentru demolare se pozitioneaza o iectul intre falcile foarfecii, acestea se stang si sfarama etonul.

>re uie sa se e!ite taierea etonului cu lamele.

- 5locurile de eton pot fi usor demolate daca sunt prinse mai intai intr)un punct pana se produc fisuri, apoi se strange intr)un al doilea punct pro!ocandu) se multiple fisuri. Demolarea finala se face apoi prinzand locul intre cele doua puncte, se lochaza falcile foarfecii si se smulge"figura de mai jos#.

- Pentru protectia operatorului este recomandat sa se foloseasca un grilaj pentru protejarea par rizului de ucatile din demolare. 0ste recomandat ca geamurile si sile ca inei sa fie inchise in timpul lucrului.

- 3oarfeca nu tre uie folosita pentru a lo!i o iecte. 2ateralele ei nu tr uiesc folosite pentru mutarea locurilor de eton sau a diferitelor o iete. +ceste operatii pot produce daune atasamentului.

) 3oarfeca nu tre uie folosita pentru ridicarea di!erdelor o iecte.

- 2a mutarea e'ca!atorului nu tre uie sa se foloseasca forfeca ca in figura de mai jos:

) *n timpul utilizarii operatorul tre uie sa ai a grija sa nu lo!easca foarfeca de ratul e'ca!atorului sau de furtunele hidraulice.

) Cand falcile foarfecii sunt inchise cilindrul este e'pus. (peratorul tre uie sa ai a grija sa nu il lo!easca de eton sau de arele metalice. 2o!irea ii poate pro!oca caune sau scurgeri de ulei.

) Patrunderea ucatilor de metal intre falcile foarfecii sau la cilindru pot pro!oca daune foarfecii.

- %ecanismul de rotire tre uie sa fie ine gresat .

/a demontarea de pe e'ca"ator+ 0chipamentul tre uie asigurat sa nu cada cand este deconectat de pe e'ca!ator. Uleiul hidraulic fier inte poate cauza rani se!ere. $e pozitioneaza atasamentul orizontal pe podea. $e opreste motorul e'ca!atorului.

$e deconecteaza cuplele rapide. $e deconecteaza furtunele, a!and grija la scurgerile de ulei.

Dupa ce se scot si olturile e'ca!atorul poate fi indepartat. *nainte de remonatre aerul rezidual tre ie intotdeauna e!acuat. Pozitiile pentru transport si depozitare sunt aratate in figura de mai jos:

Conditii speciale de utilizare+ 0chipamentul poate cere modificari sau mentenanta deose ita daca este folosit in conditii speciale ca: !epozitarea Pentru depozitarea pe termen lung este !ital ca piesele atasamentului sa fie protejate de rugina. ?ona de depozitare tre uie sa fie uscata si foarfeca tre uie gresata. Pentru a nu se crea daune cilindrului foarfeca tre uie lasata cu falcile deschise la ma'im. $u foarfeca tre uiesc intoduse locuri de lemn.
252e47c 252e47c

temperaturi foarte scazutesau foarte ridicate& folsirea de lichide hidraulice speciale& folosirea pe e'ca!atoare speciale.

252e47c

252e47c

252e47c

252e47c

Daca este depozitata afara foarfeca tre uie acoperita.

*uncte de gresare Punctele de gresare ale forfecii sunt aratate in figura de mai jos:

*ntotdeauna foarfeca tre uie gresata inainte de a incepe lucrul si dupa opt ore de lucru. :resarea insuficienta sau cu produse nepotri!ite poate cauza daune pieselor. Uleiul hidraulic *n general se poate folosi uleiul e'ca!atorului, dar deoarece lucrul cu acest produs incalzeste uleiul mai mult decat la lucrarile norale de e'ca!are temperatura tre uie monitorizata. Daca tempetatura depaseste @=.oC este ne!oie de un cooler suplimentar. Vascozoitatea uleiului tre uie sa fie intre 1...)2.c$t cand atasamentul este folosit. Cand produsul este folosit continuu, temperatura uleiului hidraulic se normalizeaza la un anumit ni!el depinzand de conditii si de e'ca!ator. >emperatura rezer!orului nu tre uie sa depaseasca temperatura ma'ima admisa. +tasamentul nu tre uie pornit daca temperatura de inghet sau uleiul este foarte gros. %asina tre uie mutata pentru a aduce uleiul la temparatura de peste .oC inainte de a incepe lucrul.

>a elul de mai jos sunt aratate uleiurile recomandate pentru echipment. Cel mai potri!it ulei este selectat in asa fel incat temperatura uleiului hidrauic in continua folosire este in zona ideala a graficului.

Daca uleiul este prea gros pornirea se face mai greu. Daca uleiul este prea su tire pot a!ea loc scurgeri interne. !imensiuni

. %ibliografie 1. 000.fibr'.ro 2. 000.tntdemolari.ro . 000.e'plozia.ro 1. 000.underground-construct.ro2 3. &anual de utilizare foarfeca #ammer #! 1$ 4. !ocumentatie tehnica 5C%

Document Info Accesari: 535 Apreciat: Comenteaza documentul:

A fost util? Daca documentul a fost util si crezi ca merita sa adaugi un link catre el la tine in site opiaza codul in pagina !e" a site-ului tau#

$u esti inregistrat %re"uie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta reaza cont nou