TEMA: ORGANIZAREA PROIECTĂRII LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢIE

 Forme, proiecte de organizare a constructiei, LCM

Realizarea corectă a proceselor de constructii, necesită organizarea, dirijarea eficientă şi ritmică a constructiei. În funcţie de dimensiunile şi
complexitatea construcţiei, ea poate fi realizată prin una, din cele două metode de organzare a LCM:
Metoda antrepriză-constă în utilizarea serviciilor unei intreprinderi de construcţii-montaj specializată in domeniul respectiv. Metoda recomandă
executarea lucrarilor de constructii-montaj de echipe sau brigăzi de antreprenori, de muncitori calificaţi-constructori montori pe bază de contract,
incheiat cu benefeciarul. In calitate de beneficiar fac parte: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, primarii, intreprinderi, directii de
constructii, caror le sunt date limitele de investiţii capitale pentru construcţii. In contract se indică drepturile şi obligatiile ambelor parti, la executarea
lucrarilor de constructie şi indestularea construcţiei cu resurse tehnico-materiale.
Beneficiarul întocmeşte titlul şantierului de construcţie, î-l aprovizionează cu documentaţia de proiect, resurse materiale, utilaj, resurse energetice,
forţe de muncă şi hotărăşte intrebarile, pentru a pune în discuţie locul de construcţie, executarea cercetarilor inginereşti al terenului şi relizarea
finanţării viitoarei construcţii. Totodată, beneficiarul incheie contract de antrepriză cu intreprinderea de construcţie, care va executa viitoarea
construcţiă şi joacă rolul de antreprenor principal. La rîndul său, antreprenorului principal execută o parte din lucrarile de construcţie-montaj cu
forăţele sale proprii, iar pentru executarea lucrărilor speciale de construcţii (reţele de: canalizare,ventilare, apa, etc.), incheie contract cu
întreprinderile specializate, ele jucînd rolul de organizaţii subantreprenoare şi poartă raspundere la fel ca şi antreprenorul principal de îndeplinirea în
termeni stabilişi, şi calitativ a lucrărilor, pina la darea în exploatare a construcţiei finite.
Metoda în regie-cănstă în aceia, că organizatiile beneficiarului, paralel cu organizaţiile antreprenorului principal execută lucrarile de construcţie-
montaj cu forţele proprii.
Specializarea-este o metodă efectivă de organizare a lucrarilor de construcţie, bazată pe repartizarea unor tipuri de lucrări, celei organizaţii,
conform specializării de construcţie şi a muncitorilor. Organizaţiile specializate execută lucrarile de construcţie-montaj calitativ, utilizînd maşini de
construcţii, maşini unelte şi utilaj tehnologic industial performant.
Exemplu 1
Contract de Antrepriză
“___” ___________ 20_____
mun. Chişinău________________, numită în continuare „Client ", în persoana __________________________________ activînd în baza(statutului,
procurii …), pe de o parte, şi_____________________, numită în continuare „Antreprenor", în persoana _________________________ activînd în
baza
(statutului, procurii ...), pe de altă parte, numite în continuare „Părţi" au încheiat prezentul acord despre următoarele:
1. Obiectul contractului
1.1. Clientul încredinţează, iar Antreprenorul se obligă să efectueze din cont propriu, în conformitate cu condiţiile prezentului contract, o lucrare, iar
Clientul se obligă să recepţioneze lucrarea şi să o achite.
2. Caracterul lucrărilor îndeplinite de către Antreprenor _________________________________________________________________________.
(tipul şi caracterul lucrării)
3. Cerinţele Clientului faţă de obiectul de antrepriză
3.1 Obiectul de antrepriză (rezultatul lucrărilor îndeplinite conform prezentului contract) constituie:
3.2 Caracteristicile cantitative a obiectului antreprizei: __________________________________________________________________________.
1
3.3 Calitatea obiectului de antrepriză trebuie să corespundă următoarelor condiţii:_____________________________________________________.
3.4 Antreprenorul este obligat să respecte cerinţele Clientului în vederea realizării lucrării.
3.5. Antreprenorul este obligat să-l informeze imediat pe Client în cazul în care îndeplinirea cerinţelor Clientului ameninţă utilitatea lucrării.
4. Utilajul, materialele şi condiţiile realizării lucrărilor
4.1 Lucrările se execută din materialele Clientului, cu excepţia celor materiale care, conform condiţiilor prezentului contract, au fost oferite de către
Antreprenor.
4.2 Lucrarea se execută din următoarele materiale ale Antreprenorului:
4.2.1._________________________________________________ (cantitatea şi preţul)
4.2.2. _________________________________________________ (cantitatea şi preţul)
4.3 Calitatea materialelor Antreprenorului trebuie să corespundă ________________ (sau) să permită realizarea cerinţelor Clientului la capitolul
calitate.
4.4 Riscul pierderii sau deteriorării fortuite a materialelor Antreprenorului din momentul transmiterii îl suportă Clientul/Antreprenorul.
4.5. Antreprenorul se asigură din cont propriu cu utilaj necesar pentru realizarea obiectului antreprizei.
4.6. În termen de _________ din momentul semnării prezentului contract, Clientul îi prezintă Antreprenorului documentele-proiect necesare: desene
tehnice, modele, precum şi alte documente necesare îndeplinirii lucrărilor.
5. Costul lucrărilor
5.1 Costul şi cheltuielile în vederea îndeplinirii lucrărilor se stabilesc conform devizului estimativ (Anexa nr.1 la prezentul contract) care se acoperă
din contul Clientului.
5.2 În cazul necesităţii majorării devizului estimativ Antreprenorul este obligat să-l informeze în scris despre aceasta pe Client în termen de
___________ zile. La înştiinţare trebuie să fie anexate documentele ce confirmă majorarea devizului.
5.3. Clientul este obligat în termen de ________ zile după primirea înştiinţării, să-i acorde Antreprenorului răspunsul cuvenit despre acceptarea
comenzii sau despre refuzarea contractului.
5.4 Costul lucrărilor la prezentul contract se indică fără TVA (inclusiv TVA).
6. Remuneraţia Antreprenorului
6.1. pentru realizarea antreprizei Antreprenorul primeşte de la Client o remuneraţie în sumă de _____________________________________.
6.2. Pentru îndeplinirea lucrărilor, cu _________ zile înainte, Clientul achită Antreprenorului o plată suplimentară în mărime de___________.
7. Modul şi termenele de achitare
7.1. Termenele de achitare:
7.1.1 în termen de _________ din momentul semnării prezentului contract un avans în mărime de _____________ ;
7.1.2 în termen de _____________ din momentul semnării actului de primire-predare a lucrărilor asigură achitarea deplină.
7.2. Modul de plată: în numerar/prin transfer/mixt.
7.3. Forma achitării: (dispoziţie de plată, cec, acreditiv etc)
7.4. Clientul este obligat să-l înştiinţeze pe Antreprenor despre efectuarea plăţii, în termen de _______ din momentul ______ prin_____ email/fax/etc
7.5. Plata suplimentară, conform p.6.2 al prezentului contract, se achită în condiţiile 7.1-7.4
8. Termenele de executare lucrărilor
8.1. Antreprenorul se obligă să înceapă executarea lucrărilor în termen de___________ din momentul acordării materialelor, documentelor necesare.
2
8.2. Antreprenorul se obligă să execute lucrările în termen de __________ cu dreptul executării anticipate.
8.3. Termene intermediare:
_____________________________________________________________________________________________________.
8.4. La finisarea executării lucrărilor antreprenorul este obligat să-l înştiinţeze în scris pe Client despre pregătirea obiectului spre recepţionare în
termen de ____.
9. Controlul de către Client a procesului îndeplinirii lucrărilor
9.1 Antreprenorul se obligă în termen de __________ să informeze despre procesul îndeplinirii lucrărilor.
9.2 Clientul are dreptul de acces liber la lucrările Antreprenorului pentru a controla mersul şi calitatea lucrărilor efectuate.
10. Ordinea predării-primirii obiectului antreprizei
10.1. Predarea-primirea lucrărilor îndeplinite se efectuează de către părţi în baza unui act, în termen de ________ din momentul înştiinţării Clientului
despre pregătirea obiectului antreprizei spre recepţionare.
10.2 Locul predării-primirii: _______________________________________________________________________________________________.
10.3 Obiectul antreprizei trebuie să fie prezentat Clientului sub formă de ___________________________________________________________.
10.4 Furnizarea obiectului antreprizei se efectuează de Client (Antreprenor) din contul _____în ordinea următoare _____ în termen de __________
după semnarea actului de predare-primire.
10.5 Antreprenorul este obligat să-i prezinte Clientului materialele restante, darea de seamă cu privire la utilizarea materialelor, precum şi să transmită
ultimului toată documentaţia şi desenele tehnice, acordate conform p.4.6. al prezentului contract, precum şi alte documente pertinente obiectului de
antrepriză ci semnate pe parcursul sau în legătură cu executarea acesteia.
11. Termenele de garanţie
11.1 Termenul de garanţie conform prezentului contract constituie ________________ din momentul transmiterii obiectului antreprizei.
12. Termenul de valabilitate al prezentului contract
12.1 Prezentul contract intră în vigoare din momentul semnării lui de către părţi şi este valabil pînă la momentul executării lui depline pînă la „___”
_______20__.
12.2 Prezentul contract poate fi prelungit cu consimţărnîntul expres al părţilor.
13. Responsabilităţile Părţilor
13.1 Pentru încălcarea condiţiilor prezentului contract Partea vinovată recuperează prejudiciul adus astfel, inclusiv venitul ratat, în ordinea prevăzută
de prezentul contract.
13.2 Conform prezentului contract, Antreprenorul este responsabil de: _______________________________________________________________.
13.3 Conform prezentului contract, Clientul este responsabil de: ____________________________________________________________________.
13.4 Pentru refuzul neîntemeiat unilateral de la executarea obligaţiilor sale în perioada de valabilitate a prezentului contract, partea vinovata va achita
o penalitate în mărime de _______________________ _____________________________ (cu cifre şi litere).
13.5 Pentru încălcarea altor condiţii a prezentului contract partea vinovată ____________________________________________________________.
14. Asigurarea (garantarea) obligaţiilor prezentului contract: gaj/ipoteca/asigurare/cauţiune etc.
15. Modul de soluţionare a eventualelor litigii
15.1. Toate litigiile dintre Părţi, la care nu s-a ajuns la un compromis, se soluţionează în conformitate cu legislaţia în vigoare a Republicii Moldova
judecătoria economică (judecătoria arbitrară, cu indicarea concretă a instanţei sau ordinea formării componenţei ei).
3
15.2. Părţile stabilesc că toate pretenţiile (reclamaţiile) posibile la prezentul contract trebuie să fie soluţionate de către părţi în termen de
_____________ zile din momentul primirii pretenţiilor (reclamaţiilor).
16. Modificarea condiţiilor (clauzelor) prezentului contract
16.1 Condiţiile prezentului contract au aceeaşi putere obligatorie pentru părţi şi pot fi modificate cu acordul reciproc cu întocmirea obligatorie a
înscrisului.
16.2 Nici una dintre părţi nu este în drept să transmită drepturile sale la prezentul contract unei persoane terţe fără acordul în scris al celeilalte Părţi.
16.3 Prezentul contract este întocmit în două exemplare originale, fiind distribuite cîte unul fiecărei părţi. După semnarea prezentului contract toate
negocierile prealabile, scrisorile, acordurile prealabile şi procese-verbale cu privire referitoare mai mult sau mai puţin la prezentul contract, îşi pierd
puterea juridică.
16.4 Toate modificările textului prezentului contract au putere juridică numai în cazul autentificării reciproce a lor de către reprezentanţii părţilor în
fiecare caz aparte.
17. Anexe la prezentul contract
17.1. La prezentul contract se anexează - Anexa nr.1 „Devizul estimativ" pe __________ pagini.
17.2 Anexele la prezentul contract constituie părţi integrante a lui.

Exemplu 2

Contract de Antrepriză
Art. 1. Părţile
Prezentul contract se încheie între: S.C. ................................. S.R.L., cu sediul în ..........., str. .............., nr. ....................., sector .........., înmatriculată la
Registrul Comerţului sub nr. ...................., reprezentată prin .............., în calitate de antreprenor, numită în continuare ANTREPRENOR;
S.C. ................................. S.R.L., cu sediul în ............., str. ............... nr. ..............., sector, înmatriculată la Registrul Comerţului sub nr. ...................,
reprezentată prin ............., numită în continuare BENEFICIAR
Art. 2. Obiectul contractului
ANTREPRENORUL va construi BENEFICIARULUI un imobil ce se va realiza pe terenul situat în ..............., str. ............. nr. ............., conform
proiectului anexat prezentului contract, proiect aprobat de beneficiar.
Art. 3. Preţul antreprizei
Preţul antreprizei plătit de beneficiar este de ......... şi va fi achitat în rate, după cum urmează:
- .....% din sumă la data semnării contractului;
- .....% din sumă la data finalizării construcţiei;
- .....% din sumă la data încheierii finisării construcţiei;
- .....% din sumă la data semnării procesului-verbal de predare-primire;
- .....% din sumă în 5 zile de la semnarea procesului-verbal de predate-primire;
Preţul include TVA şi se va efectua prin ordin de plată în termen de 5 zile de la emiterea facturii de către antreprenor.
Art. 4. Termenul
Termenul de realizare a construcţiei este de .......... luni de la data semnării prezentului contract.
4
Neexecutarea în termen atrage pentru antreprenor plata de penalităţi de ....% pe zi de întârziere, până la predarea finală a lucrării.
Art. 5. Obligaţiile antreprenorului
Antreprenorul va procura materialele necesare realizării construcţiei şi va executa lucrarea conform proiectului aprobat de beneficiar, cuprins în
Anexa I a prezentului contract.
Antreprenorul va preda beneficiarului la cheie construcţia la împlinirea termenului prevăzut la art. 4 din prezentul contract.
Antreprenorul este obligat să obţină toate autorizaţiile necesare pentru executarea contractului.
Art. 6. Drepturile şi obligaţiile beneficiarului
Beneficiarul va recepţiona şi va lua în primire lucrarea după terminarea ei la cheie, pe baza procesului-verbal de recepţie.
Beneficiarul poate transmite unui terţ drepturile şi obligaţiile provenite din prezentul contract.
Art. 7. Garanţii
Antreprenorul răspunde pentru viciile ascunse ale materialelor procurate de el şi pentru viciile ascunse ale construcţiei, în conformitate cu dispoziţiile
Legii Nr. 721 din 02.02.1996 privind calitatea în construcţii.
Antreprenorul nu garantează pentru viciile aparente în momentul recepţiei fără rezerve de către beneficiar. Părţile înţeleg prin vicii aparente, viciile pe
care un beneficiar vigilent le-ar fi remarcat sau ar fi trebuit să le observe, în cadrul procedurii de recepţie.
Antreprenorul răspunde şi garantează calitatea lucrărilor şi construcţiilor timp de 18 luni de la data recepţiei finale a lucrării, obligându-se să
remedieze în acest interval toate defectele de calitate apărute, cu excepţia celor datorate culpei beneficiarului în cazul viciilor ascunse, antreprenorul
răspunde şi garantează dacă s-au ivit într-un interval de zece ani de la recepţia finală a lucrării, precum şi după împlinirea acestui termen, pe toată
durata existenţei construcţiei, pentru vicii ale structurii de rezistenţă.
Art. 8. Proiectele
Proiectele de construcţie, împreună cu planul de situaţie şi tabelul de finisaje, precum şi fişa procesului-verbal de recepţie vor fi vizate de beneficiar şi
se vor afla în Anexa la prezentul contract, făcând parte integrantă din acesta.
Orice detaliere a daunelor prezentului contract, cuprinsă în aceste anexe, obligă întocmai părţile. În caz de divergenţă între prevederile unei clauze din
contract şi o dispoziţie din anexă, prevalează dispoziţia din anexele indicate în alineatul precedent.
Art. 9. Modificări ale proiectului
În cazul în care din dorinţa beneficiarului rezultă necesitatea unor lucrări suplimentare, acestea se vor menţiona într-un act adiţional semnat de părţi
prin care se va stipula şi valoarea lucrărilor ce se vor efectua suplimentar, ca şi timpul necesar pentru efectuarea lor, timp care va prelungi
corespunzător termenul de executare şi predare.
Sumele suplimentare vor fi achitate de beneficiar prin ordin de plată în termen de 15 zile de la semnarea actului adiţional, în cazul în care este vorba
de modificări ale proiectului iniţial şi în condiţiile de plată stipulate la art. 3 în cazul unor construcţii auxiliare tot pe terenul aferent clădirii.
Art. 10. Penalităţi de întârziere
În caz de întârziere în execuţie din culpa sa, antreprenorul va plăti penalizări de ......% pe zi de întârziere din valoarea aferentă părţii de construcţie
nerealizate din culpa sa.
Art. 11. Temperatura
Lucrările de construcţii se sistează la temperaturi de ....... grade C.
Temperaturile se constată la locul şantierului şi se comunică beneficiarului de îndată de către antreprenor.
Perioada în care lucrările se sistează în condiţiile enunţate la alin. 1. va prelungi termenul prevăzut în art. 4 din prezentul contract.
5
Art. 12. Dirigintele
Beneficiarul îşi va putea numi un diriginte de şantier care va supraveghea derularea antreprizei conform contractului şi anexelor sale.
Neexercitarea de către beneficiar a dreptului de mai sus nu poate opri derularea antreprizei.
Art. 13. Recepţia lucrării
La finalizarea lucrărilor de execuţie, recepţia se va face de către beneficiar pe baza unui proces-verbal de recepţie semnat de beneficiar sau
împuternicitul acestuia şi de reprezentantul antreprenorului, în ziua stabilită de comun acord de părţi. Termenul maxim acordat pentru recepţie este de
3 zile de la comunicare.
Din momentul semnării procesului-verbal de recepţie finală, riscurile lucrului şi ale contractului (calamitate, distrugeri, accidente) trec asupra
beneficiarului.
Art. 14. Forţa majoră
Riscul contractului este suportat de către antreprenor până la data recepţiei finale a lucrării de către beneficiar.
Antreprenorul va fi exonerat de răspundere pentru distrugerea lucrului sau pentru neexecutarea obligaţiilor contractuale în caz de forţă majoră, aşa
cum este ea reglementată.
Părţile convin ca fiind forţă majoră şi intervenţia normativă contrarie.
Forţă majoră în care se află antreprenorul va fi notificată beneficiarului în termen de şapte zile de la apariţia sa.
Art. 15. Litigii
În cazul apariţiei unor litigii în legătură cu executarea prezentului contract, se va încerca soluţionarea amiabilă a acestora.
Dacă nu va fi posibilă concilierea, inclusiv prin refuzul unei părţi de a concilia, se va supune litigiul spre soluţionare Curţii de Arbitraj de pe lângă
Camera de Comerţ şi Industrie a României din Bucureşti.
Se consideră refuz de conciliere inclusiv sesizarea directă a Curţii de Arbitraj de către una din părţile contractului.
Art. 16. Dreptul aplicabil
Părţile aleg ca lex causae pentru încheierea, interpretarea, executarea şi încetarea prezentului contract, inclusiv pentru litigiile ce ar interveni între ele,
dreptul român.
Art. 17. Terenul
Cota indiviză de teren aferentă construcţiei care face obiectul prezentului contract va trece în proprietatea beneficiarului în momentul semnării de
către acesta a procesului-verbal de predare-primire al construcţiei respective.
Art. 18. Dispoziţii finale
Prezentul contract include şi anexele care fac parte integrantă din acesta.
Prezentul contract s-a încheiat la ..............., astăzi, ........, în trei exemplare originale.
Antreprenor:
Beneficiar:

6
 Organizarea şi componenţa lucrarilor precedente constructiei
Organizarea construcţiei de produce pina la executarea lucrarilor de construcţie, direct de pe teritoriul şantierului, care include un complex de
operaţii ce precedează construcţia.
-Pregatirea preliminară a proiectului in procesul de construcţie. Despre proiectarea şi repartizarea terenului noului şantier hotaraşte Ministerul şi
primariile, in baza proiectelor şi schemelor de dezvoltare a ramurii civile, industriale şi agricole, în baza schemelor planului general de construcţie, ce
prevede executarea construcţiei noi pe acest teren.
-Planurile in perspectivă. Constă în verificarea calităţii construcţiei pe termeni indelungaţi pe toată ţara, in dependenţă de dezvoltarea infrastructurii,
in conformitate cu planul general, ce prevade executarea noilor construcţii.
-Pregatirea preliminara a construcţiei inainte de proiectare. In legatură cu hotaririle diferitor organe de construcţie şi proiectare, in conformitate cu
planurile in perspectivă. Beneficiarul îşi determină şi apreciază timpul şi locul inceperii noii construcţii. Toate aceste hotariiri le raportează catre
Minister. Decizia Ministerului de a permite inceputul noii construcţii, pentru beneficiar este momentul inceperii lucrarilor de cercetare pentru
executarea lucrarilor inginereşti, dă aviz catre primara a cui îi apartine terenul dat, entru a repartiza e şi executa lucrarile de întocmire a
documentaţiei necesare.
-Repartizarea pămîntului. Repartizarea pămîntului pentru viitoarea construcţie se execută de către Minister şi primăria a cui aparţine terenul.
Alegerea terenului pentru construcţie se realizează de către o comisie, în componenţa căreia se includ repretentanţi a beneficiarului, antreprenorului
general, organizaţii agricole a cui aparţine terenul, organizaţiile locale de inspecţii sanitare şi antiincendiare. Terenul viitoarei construcţii trebuie să
satisfacă cerinţele igienice, necesită ca în apropierea şantierului să fie vre-o localitate, majistrală, autostradă sau cale ferată, reţelele inginereşti, ş.a.
dimensiunile viitorului şantier trebuie să satisfacă condiţiilor normativelor de proiectare. În rezultatul lucrului comisiei pentru evidenţierea terenului,
se închee un proces-verbal de repartizare a terenului viitoarei construcţii. Procesul-verbal aprobat pentru repartizarea terenului se realizează timp de o
lună, după ce beneficiarul a înaintat hotărîrea de repartizare. Contractul aprobat serveşte ca bază pentru beneficiar, începerea lucrărilor de cercetare
iginerească a terenului şi proiectării viitoarei construcţii.
-Cercetările inginereşti a terenului-se execută prin:
-Cercetările economice-alcătuieşte un complex de lucrări de studiere a datelor despre amplasarea, distribuirea în zona din apropierea şantierului a
magistralelor de transport, resurselor materiale, energetice, forţelor de muncă, posibilitatea utilizării muncitorilor şi organizaţiilor de construcţie din
zona dată.
-Cercetările tehnice-includ un complex de lucrări de cercetare a terenului, în domeniul:
-Cercetările geodezice prevăd executarea fotografierii de deasupra a terenului, în baza cărora se realizează harta tipografică cu determinarea tuturor
nivelurilor, în conformitate cu nivelul marii, care serveşte pentru elaborarea planului general de construcţie a terenului dat.
-Cercetarile geologice şi hidrogeologice-determină asezarea stratului de pamint, proprietaţile fizico-mecanice a solului, nivelul apelor
subterane.Toate aceste date sunt necesare pentru determinarea tipului fundaţiei, metodele de executare a lor şi sarcinile ce vor acţiona asupra
terenului.
-Lucrarile de cercetare climaterică-determină temperatura aerului exterior in toate anotimpurile anului din zona şantierului, precipitatiile, directia
vintului.
-Lucrari sanitaro-igienice-cuprind un complex de lucrări pentru aprecierea starii apelor freatice, potabile, poluării aerului cu diferite gaze sau
impuritaţi, existenţa edificilor de purificare a apelor sau aerului, determinarea zonelor cu impurităţi.
Organizarea cercetarilor inginereşti, se executa in 3 etape: -pregatitoare; -de teren, -de laborator.
7
 -Cercetări pregatitoare- constau in conoaşterea cu literatura şi documentatia despre cercetarile inginereşti efectuată pină la cele de bază, prin
(executarea), verificarea şi compararea datelor primite.
-Cercetări de teren-se petrec direct la faţa, locului prin executarea diferitor sonde şi luarea probelor de pamint din ele.
-Cercetări de laborator-se execută cu scopul prelucrării datelor căpătate după cele trei tipuri de cercetări: pregatitoare, de teren şi laborator, prin
întocmirea diverselor: schiţe, scheme, harţi şi altor documente necesare pentru viitoarea construcţie, precum şi perioada de exploatare a viitoarei
construcţii. Materialele cu cercetarilor inginereşti se execută cu permisiunea organelor de conducere. Documentaţia despre efectuarea lucrarilor
inginereşti o primeste beneficiarul.

 Organizarea proiectarii obiectului

Executarea construcţiei nu-i posibilă fară proiect, in care sunt realizate planele construcţiior, devize de cheltuieli, necesitatea in resurse materiale,
maşini şi metodele de organizare a lucrarilor. Calitatea viitoarei constructii depinde de calitatea proiectului şi realizarea lui pe tern.
In timpul elaborarii proiectului se determină varianta cea mai obtimală, cu utilizarea materialelor şi tehnologiilor performante în domeniul
construcţiilor, precum şi organizarea corectă a proceselor. Elaborarea proiectului se produce in conformitate cu normativele în vigoare. Proiectul
reprezintă un document, alcatuit din planul general de constructie, desenele de constrctie şi arhitectură, proiectele tipice, devizele de cheltuieli prin
metoda de resurse, memoriu explicativ şi indicii tehnico-economici. Proiectele necesită să fie executate in coordonare cu antreprenorul principal şi
verificată de verificatori de proiecte, prin avizarea lui.
Documentaţia de lucru constă din desene comune a diferitor imbinari, detalieri a planului general cu indicarea reţelelor inginereşti, comunicaţiile
subterane şi terestre, scheme despre amenajarea terenului cu reţele de aprovizionare cu apă, resurse materiale, canalizare, incalzire, telecomunicaţii
s.a.Toate aceste documente plus devizul de cheltuieli, sint bază pentru planificarea şi finanţarea noii construcţii, comandarea şi procurarea utilaj
tehnologic performant necesar.
-Înscrierea obiectului in planul de construcţii. Construcţia fiecărui obiect se poate de intărit, numai după înscrierea lui in planul de construcţii de
bază. Bineficiarul trebuie să introducă viitoarea construcţie in planurile anuale de executare a construcţiei, deasemenea împreună cu antreprenorul
principal elaborează listele construcţiilor auxiliare, care după aceea se transmit bancilor, servind ca bază pentru executarea finanţarii.
-Inchierea contractului, dupa introducerea viitorului proiect in planul de construcţie, bineficiarul incheie un contract cu antreprenorul, unde se
determină obligatiunile ambelor parţi, relaţiile financiare, termenii directive de dare in exploatare a constructiei.

 Principii generale de elaborare a organizarii de proiect

Elaborarea documentaţiei de proiect de construcţie de orice gen şi categorie se realizează in baza unui studiu de fezobilitate şi a actelor normative
in vigoare NCM. A 07.02.2012 ,,Procedura de elaborare, avizare, aprobare şi conţinutul-cadru al documentaţiei de proiect pentru construcţii”.
Fazele de fezabilitate constituie evaluarea posibilitaţilor tehnice, oportunitaţii comerciale şi economice a investiţilor in construcţie, această fază
intreprinse de beneficiar.
De regulă documentaţia de proiect se elaborează in urmatoarele faze:
1. Caiet de sarcini,
2. Proiect tehnic,
3. Detalii, desene de executie,
4. Proiect de execuţie.
8
 Fazele de proiectare se stabilesc de beneficiar şi proiectant, in bază certificatului de urbanizm, expertizei generale şi economice a documentaţiei de
proiect.

 Procedura de elaborare a documentaţiei de proiect

Elaborarea documentaţiei de proiect se efectuiază in baza studiului de fezabilitate NCM A 07.02.2012 a certificatului de urbanism la teme de
proiectare şi a lucrărilor de prospecţiuni (ansamblul cercetărilor efectuate pe teren şi în laborator, pentru a descoperi şi localiza zăcămintele de roci
utile dintr-o regiune, determinîndu-le întinderea, forma şi importanţa, geologie, topografie).
Tema de proiect se intocmeşte de beneficiar şi proiectant. Conţinutul temei de proiect este prezentat in NCM A 07.02.2012.
Documentaţia de proiect pentru construcţie trebuie să asigure criteriile şi exigenţile de calitate obligatorie:
A - rezistenţă şi stabilitate;
B - siguranţă în exploatare;
C - siguranţă la foc;
D - igienă, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului înconjurător;
E - izolaţie termică, hidrofugă şi economie de energie;
F - protecţie împotriva zgomotului.
Partea integrantă a documentaţiei de proiect este cartea tehnică a construcţiei pentru fiecare obiect. Această carte se elaboreaza conform normelor şi
modului de intocmire, complectare şi postare a carţii tehnice in construcţii.
Cartea tehnică are patru capitole:
1.Complectată de proiectant (INCERCOM),
2.Mersul construcţiei, complectată de antriprenor, executant,
3.Recepţia şi darea in exploatare, complectată de Responsabil tehnic,
4.Postutilizarea şi demolarea.

 Destinaţia şi conţinutul proiectului de organizare a construcţiei POC

POC-este destinat pentru asigurarea organizării execuţiei proiectului tehnic in termeni stabiliţi intre beneficiar şi antreprenor.
Componenţa conţinutul şi modul de elaborare a POC sunt stabiliţi in CHиП 3.01.01-85 şi CP A.08.06:2014,,Metodologia de elaborare a proiectelor
de organizare a şantierului”.
Date iniţiale pentru elaborarea POC sunt:
-documentaţia tehnico-economică,
-prospecţiunile inginereşti,
-deciziile cu privire la utilizarea materialelor şi elementelor de construcţie şi a mecanizmelor,
-condiţiile de furnizare şi trasportare a materialelor şi echipamentului,
-informaţii despre sursele de alimentare a construcţiei cu (energie electrică in apă),
-durata de executie a contractului cu antreprenorul.
POC trebuie să conţină:
-planul calendaristic de executare a construcţiei,
9
 -graficul de execuţie a LCM,
-borderoul volumelor de lucrări,
-scheme tehnologice de execuţie,
-plane generale de construcţie la diferite etape (infrastructură şi suprastructură),
-planul de situaţie în raionul de construcţie,
-graficul necesităţii în materiale şi mecanizme,
-graficul mişcarii forţei de muncă,
-memoriul explicativ.
ME trebuie să conţină:
-caracteristica conditilor de construcţie,
-descrierea metodelor de execuţie a lucrărilor,
-calcule necesare pentru indicatori tehnicii-econimiei.
POC se eliberează in mod obligatoriu de proiectant.

 Proiectele de organizare a construcţiilor,componenţa şi conţinutul proiectelor de organizare a construcţiilor, modul de elaborare, acordare şi
aprobare.
POC este inclus în componenţa proiectului tehnic şi se elaborează de către proiectantul general sau la comanda lui de către organizaţia de
proiectare, care execută partea constructivă a proiectului. POC se aprobă în acelaşi timp cu proiectul tehnic, în ordinea stabilită de NCM A.07.02-99
„Instrucţiuni cu privire la procedura de elaborare, avizare, aprobare şi conţinutul cadru al documentaţiei de proiect pentru construcţii”.
Date iniţiale pentru elaborarea POC.
1. Studiul de fezabilitate (rezultatele evaluării tehnico-economice).
2. Caietele de sarcini.
3. Materialele cercetărilor terenului de fundaţie.
4. Decizii privind aprovizionarea construcţiei cu utilităţi: energie, apă, reţele inginereşti temporare.
5. Hotărârea beneficiarului cu privire la utilizarea resurselor materiale şi prefabricate, mijloacelor de mecanizare a lucrărilor,
6. Informaţia despre condiţiile furnizării şi transportării articolelor, materialelor, detaliilor şi utilajului.
7. Informaţia cu privire la particularităţile execuţiei lucrărilor la obiectele reconstruite.
8. Termenele directive de construcţie.
Conţinutul POC: în ordinea stabilită de СНиП 3.01.01-85* „Oрганизация строительного производства”.
1.Planul calendaristic detaliat al executării construcţiilor de bază şi al perioadei pregătitoare.
2.Planul general de construcţie pentruperioada pregătitoare şi pentru perioadele de bază.
3.Planul de situaţie al construcţiei privind deciziile tehnico-organizatorice exterioare de amplasare a întreprinderilor furnizoare de materiale, locul
de conectare la reţele de utilităţi, ş.a.
4.Schemele tehnologic-organizatorice raţionale a consecutivităţii ridicării obiectelor.
5. Lista volumelor LCM,
10
 6. Lista necesităţii în materiale, detalii prefabricate şi utilaj,
7. Graficul necesităţii în maşini de consrucţie şi mijloacelor de transport,
8. Graficul necesităţii în forţe de muncă,
9. Memoriu explicativ, care conţine:
- caracteristicele condiţiilor de construcţie,
- măsurile privind protecţia muncii şi ocrotirea mediului ambiant,
- argumentarea necesităţii în resurse tehnico-materiale,
- lista organizaţiilor de construcţii montaj şi capacităţile lor de producere,
- calculul dimensiunilor depozitelor,
- lista edificiilor şi instalaţiilor specifice, desenele de lucru a cărora trebuie să fie elaborate de către organizaţiile de proiectare,
- condiţiile care trebuie luate în consideraţie în desenele tehnice de lucru în legătură cu metodele LCM primite în POC,
- argumentarea necesităţii în cadre de muncă asigurări în condiţii sociale a constructorilor,
- indicii tehnico-economici : durata totală a construcţiei ; numarul maximal de muncitori , cheltuieli de muncă LCM în total şi pe unitate de
măsură şi altele.
Pentru obiectele complicate suplimentar în componenţa POC trebuie să fie incluse şi:
10. Graficul reţea complex-mărit.
11. Indicaţiile despre consecutivitatea şi termenele de executare a cercetărilor de încercare şi observaţii de regim pentru asigurarea calităţii a LCM
şi abilităţii construcţiilor.
12. Indicaţiile despre particularităţile de construire a reţelei de repere.
13. Particularităţile de organizare a comunicaţiilor pentru conducerea operativă de dispecerat.

 Proiectul organizarii lucrarilor POL

Componenta, continutul si succesivitatea de proictare a organizarii tehnologice a lucrarilor este oglindita in normativul III 01.85 ,,Organizarea
lucrarilor in constructie”.La executarea noilor constructii se intocmeste proiectul de organizare a constructiilor elaborate de catre organizatiile
specializate de constructie.
POL este un document obligatoriu pentru beneficiar, antreprenor si organizatiile ce furnizeaza si finiseaza constructia.
Pentru elaborarea POL sunt urmatoarele date initiale:
-calculul tehnico-economic,
-cercetarea terenului de fundatie,
-hotarirea beneficiarului privind folosirea tipurilor materialelor de constructie si mijloace tehnologice,
-conditiile de aprovizionare cu materiale de construcţie şi utilaj,
-date despre resursele de aprovizionare cu energie şi apă,
-alte dorinte ale beneficiarului sau antreprenorului,
-termenii directivi de executare a constructiei.

11
 Determinarea volumului de lucru, necesitatea in resurse materiale,enargetice sunt efectuate printr-o metoda folosind:
1.Proiecte asemanatoare a diferitor santiere,
2.Normativul normelor marite de deviz si cheltuieli de resurse materiale,
3. Devizele normative marite pentru constructie,
4.Indicii tehnici de deviz si cheltuielile resurselor materiale si a altor normative.
Calculul necesitatii santierului in masini de constructie, transport, energie si altor resurse este efectuat dupa normativele pentru o suma determinata
de resurse banesti, de lucrari de constructie montaj.Numarul necesar de muncitori se determina in conformitate cu volumele de lucru efectuate de un
singur muncitor timp de un an.
Proiectul organizarii lucrarilor de constructie trebuie să conţină:
-Planul general de constructie pentru perioada pregătitoare şi pentru perioada de bază.
-Planul calendaristic detaliat al fiecarei lucrari al perioadei de bază în întregime şi a perioadei pregatitoare aparte.
În baza planului calendaristic sunt elaborate urmatoarele documente tehnice:
1.Planul calendaristic a diferitor obiecte.
2.Schemele organizitional tehnologice ale executării diferitor obiecte, cu indicarea succesiviţatii executării lucrarilor.
3.Volumele de lucru de pe şantier de baza şi auxiliare.
4.Necesitatea în resurse materiale, construcţii, semifabricate şi utilaj.
5.Graficul utilizarii maşinilor de construcţie şi a mijloacelor de transport.
6.Memorii explicativ ce conţine documentaţia în conditii concrete despre şantier şi descrierea efectuării lucrarilor de bază. Calculele necesare pentru
fiecare proces şi indicii tehnico-economici.

 Proiectul executarii lucrarilor PEL

Este un document de regulă se elaborează de antreprenor sau la cerinţa lui, de catre organizatiile speciale de proiectare tehnologică. Plata pentru
PEL se efectuează din contul sumelor prevazute pentru aparatul administrativ.
La elaborarea PEL sunt necesare urmatoarele date initiale:
-proiectul de constructie in prealabil aprobat şi POC elaborat,
-devizele despre aprovizionarea cu utilaj tehnologic energetic şi a.,
-date despre aprovizionarea cu maşini de construcţii şi transport a organizaţiilor de construcţie şi posibilitatea sporirii numarului lor,
-documente, normative in vigoare (CP A.08.05:2014,, Metodologia de elaborare a proiectelor de execuţie a lucrărilor de construcţii-montaj”,
PEL consta din urmatoarele carti componente:
1.Planul calendaristic,
2.Planul general de constructii,
3.Fisele tehnologice la executarea proceselor.
In dependentă de complicitatea obiectelor ce se construiesc, partile componente ale PEL pot fi: mai putin sau mai mult detaliate.
Volumul de lucru in PEL sunt determinate dupa schemele tehnice şi calculul devizului de cheltuieli prin metoda de resurse conform
CP L.01.01-2012 ,,Instrucţiuni privind întocmirea devizelor pentru lucrările de construcţii-montaj prin metoda de resurse”, calculul tuturor
nacesitatilor in resurse se execută după normativele de protectie.
12
 In componenta PEL pentru executarea şantierului se includ urmatoarele documente:
1.Planul general de constructie,
2.Planul calendaristic al şantierului,
3.Graficul aprovizionarii santierului cu resurse materiale constructii şi semifabricate,
4.Fişe tehnologice,
5.Scheme geodezice,
6.Masuri privind organizarea in flux a lucrarilor pe şantier,
7.Hotarirea privind executarea reţelelor de aprovizionare cu apa, caldură, energie şi canalizare a şantuerului,
8.Nomenclatura utilajului tehnologic industrial, dispozitiveler de agatare cu schemele de prindere a constructiilor,
9.Memoriul explicativ cu justificarea hotaririlor primite, utilizarea metodelor de lucru, calculul resurselor şi indicilor tehnico-economici.
PEL pentru perioada pregatitoare se elabarează ca şi pentru perioada de bază a construcţiei, dar intr-o componenţă mai restrinsă, ceia ce ţine de
şantierele tehnologice simple, el conţine: planul calendaristic, planul general de construcţie şi memoriu explicativ.
Pentru şantierele ce sunt construite după proiectele tipice, în componenta PEL se includ cerinţele de bază de executare a LCM.
Participanţii la un obiect de lucru:
-Beneficiar (investitor),
-Proectantul (studii de Fezabilitate),
-Executantul (contract de antrepizat si regie),
-Antreprenorul;
-Furnizorul de materiale (Supraten, … etc.).

 Destinaţia şi conţinutul proiectului de execuţie a lucrarilor PEL

PEL-este principalul document tehnic în baza căruia se asigură succesiunea tehnologica de execuţie a proceselor de executie, calitatea acestora şi
masurile de SSM .
PEL-se elaborează de antreprenorul general sau de o instituţie de proiectare specializată, în baza unui contract pentru servicii.
Materiale necesare pentru elaborarea PEL:
-proiect de execuţie a lucrărilor aprobat şi avizat (inclusiv POC),
-devizul de cheltuieli (deviz general pe obiecte),
-informaţii privind furnizarea utilajelor tehnologice şi energetice,
-furnizarea materialelor de construcţie şi maşini şi mecanisme,
-acte normative in vigoare.
PEL trebuie sa contină:
-plan calendaristic de execuţie a LCM,
-plan general de construcţie,
-graficul de aprovizionare cu elemente de construcţie, materiale şi echipamente,
-decizii privind executarea lucrărilor topografice,
-graficul forţei de muncă,
13
-graficul de aprovizionare cu maşini şi mecanisme,
-fişe tehnologice pentru lucrări tehnologice,
-nomenclatorul pentru echipamente şi inventar,
-decizii privind amplasarea reţelilor ingineresti,
-criterii privind SSM,
-memoriu explicativ.

 Proiect de execuţie a lucrărilor de construcţie-montaj (PEL)

PEL se elaborează pe baza proiectului de execuţie (PE) de către antreprenorul general sau la comanda lui în baza contractului de către organizaţiile
care efectuiază proiectarea tehnologică.
PEL este principalul document tehnologic destinat pentru asigurarea succesiunii tehnologice de execuţie a proceselor de construcţie, verificarea
calităţii, măsurilor de tehnica securităţii şi securitatea şi sanatatea în muncă .
Cheltuielile pentru elaborarea PEL sunt din contul cheltuielilor indirecte cu excepţia obiectelor foarte complicate, cînd plata se efectuiază din
mijloacele financiare, pentru lucrări de cercetare şi proiectare.
PEL se aprobă de către inginerul şef al organizaţiei antreprenorului general.
Datele iniţiale pentruelaborarea PEL:
-proiectul tehnic (PT) aprobat inclusiv proiectul de organizare a construcţiei (POC),
-proiectul de execuţie (PE) şi devizul de cheltuieli.
-documente normative de execuţie în vigoare(IND, ЕНиР, NCM, СНиП).
-informaţii privind furnizarea materialelor, articolelor,detaliilor,prefabricatelor, utilajului tehnologic
-informaţii despre întreprinderile de construcţii privind componenţa parcului de maşini de construcţii
-informaţii privind asigurarea cu forţe de muncă.
Conţinutul PEL:
- planul calendaristic de execuţie a lucrărilor sau graficul reţea în complex,
- planul general de construcţie,
- graficul de aprovizionare cu elemente de construcţie, articole, materiale şi echipamente,
- graficul mişcării forţelor de muncă pe obiect şi graficul necesităţii maşinelor de construcţie,
- fişe tehnologice,
- decizii privind executarea lucrărilor topografice,
- decizii privind măsurile de tehnica securităţii, securitatea şi sănătatea în muncă,
- deciziile privind amplasarea reţelelor inginereşti temporare (apă, căldură, energie electrică, canalizări şi iluminarea şantierului),
- nomenclatura inventarului tehnologic şi echipamentului de montaj,
- memoriu explicativ.
ME cu următorul conţinut:
- argumentarea soluţiilor de producere a LCM, inclusiv cele care se îndeplinesc în perioada de iarnă,
- necesitatea de resurse energetice şi soluţiile pentruasigurarea lor,
14
 - calculul necesitaţii de edificii şi instalaţii temporare, descrierea condiţiilor de reperare a lor în plan,
- masurile pentrupăstrarea bunurilor materiale,
- măsurile pentruprotecţia clădirilor existente şi mediul ambiant,
- indicii tehnico-economici de bază adoptaţi pentrumăsurarea productivităţii muncii şi eficienţii producerii.
PEL pentru u unele lucrări aparte (tehnico-sanitare, lucrări de finisare etc), poate fi elaborat în componenţă prescurtată:
-planul calendaristic,
-planul general de construcţie,
-fişa tehnologică,
-memoriu explicativ pe scurt.

 Pregătirea pentru realizarea proceselor de construcţie, intreprinderi de construcţie ca sistem

Noţiuni generale:
În vederea pregătirii realizării procesului de construcţie, este necesar ca documentaţia de proiect să fie intocmită şi verificată astfel incit:
-proiectul sa fie complet şi explicit, depistinduse eventualele omiteri,
-să se inlăture neclaritaţile şi inezacticităţile din piesele desenate sau cele scrise ale proiectului,
-încadrările (lucrările din deviz) să fie corecte şi sa corespundă de pe realitate de pe şantier.
Practica utilizată de catre unele unităţi de a preda proiecte incomplete, care se completează pe parcursul executiei, aduc prejudirii importante
efectuării lucrărilor şi calităţii acestora de multe ori mărind costul LCM.

 Participanţii la executare a lucrărilor de construcţie, reparaţii capitale, reparatii curente şi reconstrucţii

La realizarea obiectelor de construcţii participă următorii agenţi economici:
-beneficiarul (investitatorul),
-proiectantul,
-antreprenorul general (constructor, executat),
-furnizorul de materiale şi utilaje,
Pentru buna desfăşurare a lucrărilor, agenţii economici trebuie să colaboreze intre ei şi să-şi indeplinească sarcinile de cum urmează:
Beneficiarul-intocmeşte contractul de proiectări, nota de comandă, asigură finanţarea lucrărilor (proiectare+execuţie), aprobă documente de proiect,
urmareşte predarea in termen a proiectului şi detaliilor de execuţie antreprenorului general, participă la rezolvarea oricărei probleme legate de
proiectare sau execuţia lucrărilor prin responsabilul tehnic atestat.
Proiectantul-evaluează proiectul de execuţie, pregateste detaliile de execuţie la solicitarea beneficiatorului.
-asigură supravegherea de autor a proiectului pe tot parcursul executării acestuia,
-rezolvă toate problemele legate de proiectare,care apar după predarea şantierului antreprinzatorului general,
-participă la recepţii finde şi parţiale.
Executantul:
-realizează materializarea pe teren a obiectului proiectat, numind o persoană ca diriginte de şantier atestat,
-respectă prevederile proiectului şi conlucrarea cu responsabiulul tehnic,
15
 -completează cartea tehnică şi intocmeste la timp procesele verbale a lucrărilor ascunse şi la faze determinate:
Faze determinate:
I Fază - Groapa de fundare,
II Fază- Fundaţia,
III Fază-Structura de rezistenţă (pe etaje),
IV Fază-Învelitoarea,
V Fază –Faţada şi coloristica,
VI Fază-Amenajarea teritoriului.

TEMA: BAZELE ORGANIZĂRII PROCESELOR DE CONSTRUCŢIE IN FLUX

 Scopul şi modalitaţile de organizare a execuţiei proceselor de construcţie
Scopul final al organizării executiei procesului de construcţie este realizarea unui obiect sau proiect de costrucţie.
Realizarea acestui scop este posibilă prin mai multe căi,care decurg din:
-diferite soluţii de structurare a proiectului in procesul de construcţie,
-diferite soluţii de concentrare a resurselor sau elementelor procesului de construcţie,
-diferite soluţii de a dispune inceperea executiei proceselor.
Alegerea modului optim de a ajunge la acest scop trebuie făcută pe baza unei comparaţii care să constituie principii de bază a organizării ,,LCM”.
 Principii de bază la organizarea proceselor de constructie montaj:
-continuitatea,
-uniformitatea,
-ritmicitatea,
-proporţionalitatea,
-sincronizarea.
Continuitatea- prevede ca procesele de bază să se desfăşoare continuu, fără întreruperi, aşteptării pentru forţele de muncă, mijloacele de producere şi
utilajele necesare.
Uniformitatea-solicită o utilizare uniformă a forţelor de executie a LCM şi pune condiţia, ca organizarea execuţiei proceselor să permită realizarea în
mod constant pe unitate de timp a producţiei.
Ritmicitatea-obiectul de construcţie, trebuie să fie divizat în sectoare cu volum de lucru egal, pentru fiecare sector.
Proporţionalitatea-prevede ca realizările fiecarei echipe de muncitori să fie de calitate, precum cantitatea şi sortimentul corespunzător specialităţii şi
categoriei muncitorului.
Sincronizarea-constă in îmbinarea şi alegerea raţională a principalelor elemente ale procesului de producţie, astfel să se asigure desfăşurarea mai
multor procese pe acelaş sector.

16
 Esenta si particularitaţile fluxului
Numai indeplinirea indelungată a unei si aceeasi operatiei de catre executor duce la ridicarea maximala a productivitatii muncii. Aceasta se
datoreste faptului ca muncitorii folosind instrumente speciale, capata anumite indeletniciri de munca la efectuarea unei si aceiasi operatii. Micsorarea
numarului de transportari la un loc de lucru la altul duce la micsorarea pierdelor de timp ce se comit.Aceasta legatura sint puse la baza specializarii ce
presupune divizionarea maximala a crearii lucrarii pe operatii tehnologice separate, care sunt indeplinite de diferiti executori. O mare importanta la
ridicarea productivitatii muncii o au factorii organizatorici şi succesiunea in care acestea se pot desfăşura ţinind cont de:
1.Condiţionările tehnice şi organizatorice favorabile,
2.Indestularea uniforma cu resurse materiale a frontului de lucru,
3.Distribuirea permanenta a materialelor de constructie pe sectoare de lucru,
4.Punerea la dispoziţie a echipelor de muncitori calificatii, dotarea cu mecanizme şi utilaje la timpul cuvenit pe sectoarele de muncă,
5.Durata de execuţie a LCM,
6.Amplasarea constanta elementelor.
Respectarea acestor condiţii, impune divizarea construcţiei în sectoare de lucru, cu volume egale sau neegale. Pentru ca, execuţia proceselor să se
desfăşoare în cele mai confortabile condiţii, înainte de organizarea lucrarilor se selectează: metodelor ethnic de realizarea LCM, tipul mecanizmelor şi
utilajelor, formaţiile de muncă (echipa). Desfaşurarea în flux a lucrarilor pe şantier, asigură efectuarea planificată şi ritmică a construcţiei pe baza
muncii continuă şi uniforme a colectivelor de munca, cu un contigent neschimbat, ce sunt asiguraţi în permanentă cu toate resursele tehnico-materiale
necesare. Pentru a determina particularitaţile desfaşurarii în flux a lucrarilor, să examinam trei variante de executare a lucrarilor.
Varianta I:- metoda consecutiva, succesivă de executare a lucrarilor in flux. Toate lucrarile de executare a constructiei prevad constructia a ,,N”
cladiri de acelaşi tip, se execută consecutiv una dupa alta.
Schema desfasurarii in flux a ,,N” cladiri de acest tip, prin metoda: consecutiva, succesivă

Numărul Perioade de timp

frontului
de lucru 1 2 3 4 5 6
N

N-1

...

17
 1

t t t t t t
Ttot.= t · N
Graficul consumului de resurse materiale.

r=R/Ttot.

Această metodă presupune desfăşurarea lucrărilor in timp şi spaţiu astfel incit la şantier la un moment dat, se execută un singur proces pe un sector
bine determinat.
Organizarea succesivă, este una din formele specifice de imbinare raţională a resurselor materiale cu resursele umane. Transmiterea sectorului
precedent şi inceperea proceselor pe sectorul următor are loc numai după ce a fost finisate lucrările pe sectorul precedent.
Metoda succesivă presupune exemplul proceselor unul după altul are o durată de execuţie maximă, insă nivelul de utilizare a resurselor este minim.
Fiecare tip de resursă va participa la construcţie pe o perioadă de timp redusă. In acest caz-durata totală de timp pentru executarea a ,,N,, cladiri este
egală cu durata unuei cladiri ,,t,, va fi Ttot.= t · N.
Necesitatea in resurse tehnico-materiale se determina in conformitate cu graficul de mai sus, după relaţia de calcul: r=R/Ttot.
R-necesitatea in resurse tehnico-materiale pentru toată perioada de construcţie a tuturor cladirilor, Ttot.- durata de lucru.
Avantajele:
-aplicarea unui număr redus de muncitori in procesul de lucru ceea ce determină reducerea la minim a construcţiei de organizare pe şantier cu caracter
social (cazane,vestiar,depozite),
-intensitatea consumului de resurse este redusă ceea ce determină reducerea la minim a mijloacelor de transportare şi a suprafaţelor pentru depozitarea
materialelor,
-procesele sunt uşor de organizat , administrat , urmărit,
-sectoarele se finisează rapid şi la intervale egale de timp.
Dezavantaje:
-durata de execuţie foarte mare a lucrărilor,
-nu se asigură principiul fundamental in organizarea proceselor ce constructie (pricipiul contiunitaţii), deoarece sunt intreruperi cauzate de transferul
formativ de lucru de la sector, la altul. Acest dezavantaj este atit de mare incit acestă metodă se utilizează foarte rar( in localitaţi rurale la case de
locuit).
Metoda consecutiva de organizare in flux a lucrarilor necesită dificultati-repausuri neplanificate la aprovizionarea santierului cu resurse materiale,
constructii si brate de munca.

Varianta II:- metoda paralelă de executare a lucrarilor in flux.

18
 Caracteristica acestei metode este faptul, că prevede o asemănare, dispune şi desfăşurarea lucrărilor in timp şi spaţiu, astfel incit numarul formaţilor
de lucru este egală cu numărul sectoarelor, pe care se execută procesul de construcţie.
Metoda in paralel presupune că execuţia lucrărilor incepe şi se termină in acelaşi timp pe toate sectoarele de lucru. Durata de execuţie va fi minimă,
iar consumul de resurse tehnico-materiale va fi maximă pe toată durata de execuţie a LCM, deci va fi de ,,n” ori.
Din diagamă rezultă că pe şantier va fi prezent un număr sporit de muncitori, ceia ce necesită aprovizionarea cu un număr maximal de materiale şi
utilaje, etc.
Schema desfasurarii in flux a ,,N” cladiri de acest tip, prin metoda: paralelă

Numărul Perioade de timp

frontului
de lucru 1 2 3 4 5 6
N

N-1

...

t
Ttot.= t
Graficul consumului de resurse materiale.

r
r
R=r ·N

r
r
r
r
Durata totala de executare a lucrarilor unei constructii este egală cu durata de executare a tuturor constructiilor. Necesitatea în utilaje,
intrebuintarea resurselor materiale sau forţe de muncă, este maximală.
19
Avantajele:
-reducerea maximă a duratei de execuţie,
- durata de costrucţie scurtă.
Dezavantaje:
-necesită zona considerabilă de lucru,
-necesită concentrări mari de muncitori, utilaje şi mecanisme,
-cheltuieli considerabile pentru construcţii provizorii social-administrative şi depozite,
-organizarea, coordonarea şi conducerea lucrărilor este foarte dificilă.

Varianta III:- metoda in flux (lanţ, combinată, mixtă) de executare a lucrarilor:

Conform acestei metode, fiecare cladire din cele ,,N” se devizează in procese tehnologice şi la inalţarea complexului de clădiri, fiecare proces de
acelaşi tip, se execută de aceeaşi executori, prin metoda consecutiva, iar procesele diferite se execută paralel fata de precedentele. In acest caz de
executare a lucrarilor in flux, perioada de executare, va fi mai mare decit in cea paralelă, insa mai mică decit în cea consecutivă. Nivelul de utilizare a
resurselor tehnico- materiale folosite la această metodă este mediu, luind in consideraţie metodele precedente.
Metoda de efect in flux a lucrarilor este caracterizată de urmatoarele particularităţi:
-devizarea lucarilor dupa procese tehnologice din care sunt constructiile, in corespundere cu calificatia şi specialitatile executorilor,
-devizarea volumul de lucrari pe sectoare de lucru egale, cu scopul crearii conditiilor optimale pentru executori,
-suprapunerea maximă a proceselor de consructie in timp.
Schema desfasurarii in flux a ,,N” cladiri de acest tip, prin metoda: flux
Numărul Perioade de timp
frontului 1 2 3 4 5 6 8 9
de 7
lucru
N

N-1

...

20
 ts ts ts ts ts ts ts ts ts

Graficul consumului de resurse materiale.

Ttot.= ts (N+n-1)
Durata totala de executare a lucrarilor de constructie se determina:
Ttot.= ts. (N+n-1)
ts -timpul de lucru pe un sector, ,,N”- numarul de cladiri, ,,n”- numarul de sectoare.
Combină avantajele şi elimină dezavantajele metodei succesive şi metodei in paralel.
Metoda în flux constă in desfăşurarea proceselor in timp şi spaţiu, incit formaţiile specializate de muncitori pot fi transferate de pe un sector pe ultul
in mod sucesiv. În aşa mod formaţia(echipa) executind un proces pe un sector, creează un volum de lucru pentru echipă, care va executa procesul
urmator.
Folosind această metodă construcţia se divizează in ,,sectoare”, la care procesele omogene, se execută succesiv şi cele neomogene paralel. Durata
totală de execuţie va fi mai lungă decit la metoda paralelă şi mai scurtă decit la metoda succesivă.
Metoda in lanţ se caracterizează prin urmatoarele aspecte:
-divizarea lucrărilor în procese simple, ţinind cont de:
-speciaitate,
-calificarea muncitorului,
-divizarea frontului de lucru în sectoare proporţionale,
-suprapunerea maximă a proceselor în timp.
Metoda in lanţ, flux a LCM asigură un consum uniform de resurse şi ritmicitate de execuţie a proceselor, face posibilă intrebuintarea uniformă şi
ritmică a tuturor resurselor tehnico-materiale necesare, deasemenea se formeză conditii optimale pentru organizaţiile ce furnizează construcţia,
precum şi crează condiţii favorabile de lucru pentru:
-furnizorul de materiale,
-întreprinderi de transport şi altor factori implicaţi in procesul de construcţie.
Avantaje: specializarea brigazilor care dau productivitatea muncii sporită.

 Metoda in flux de executie a proceselor de constructie

Examnind cele doua metode (succesiva si paralela) se constata ca ele se situiaza pe pozitii diametral opuse. Acest studiu ne conduce la ideia ca situatia
optima se gaseste la mijloc, adica metoda in flux combina avantajele si elimina pe cit posibil dezavantajele acestor doua metode. In principiu metoda

21
 in flux consta in conceperea unei dispuneri si desfasurarii proceselor in timp si in spatiu. Astfel: incit formatiile de muncitori specializate trec succesiv
de pe un sector pe altul, fiecare formatie executind un proces pe un sector, creaza fond de lucru pentru formatia care executa procesul urmator:
Perioade de timp
t l =const N-muncitorii, resurse
N
N-1

4
3
2
1
tl tl tl tl tl tl tl tl tl
T=tl(N+n-i)
Fig.1 Metoda in flux

Perioade de timp
N
N-1

4 max
3
2
1 T
tl
Fig.2 Resurse

Folosind acesta metodă, construcţia se divizează în procese, liniile de pe prima figură sunt procesele, la care procesele omogene se execută succesiv,
iar cele neomogene –în paralel. Metoda de flux se caracterizează prin urmatoarele aspecte:
1) Divizarea lucrarilor în procese componente in concordanta cu specialitatea şi calificarea executanţilor.
2) Divizarea frontului de lucru în sectoare, partii precum şi crearea condiţiilor de lucru executantilor;
3) Suprapunerea maximă în timp a proceselor.
Metoda in flux de execuţie a proceselor asigură un consum uniform de resurse şi ritmicitate productiei de constructie.

 Principii de baza pentru organizarea productie in flux

Aplicarea metodei in flux pentru executia proceselor de constructie, bazată pe urmatoarele principii generale:
-depistarea obiectelor asemanatoare dupa volum, solutii constructive, tehnologie de executie s.a.
-divizarea obiectului de constructie in lucrari separate egale sau multiple dupa volumul de munca.
-stabilirea succesivitatii tehnologice si comasarea lucrurilor inter-conditionate (care depind tehnologic unul fata de altul).
-repartizarea anumitor lucrari după formaţiunile de munca, stabilirea succesivitaţii de executie şi mişcarii brigăzilor.
-calcularea parametrilor principali al fluxului (ai lantului).
-calcularea succesivitatii de trecere al masinelor cheie si a brigazilor de la un obiect la altul.
Scopul de baza a calcularii productiei în flux este determinarea reducerii posibile adunate totale de execuţie, care evident duce la majorarea
productivitatii muncii.
Pe fiecare grupă de cladiri se stabileşte consecutivitatea tehnologică şi marimea ratională a sectoarelor de lucru.
Sectorul de lucru este o parte a cladirii pe care volumul lucrarilor se execută de o formaţie de muncă cu numarul de membri constant, cu un ritm
determinat şi asigura desfaţurarea lucrarilor pe obiect în flux.

22
 Impartirea obiectului pe sectoare se stabileşte reieşind din solutiile spatiale şi constructive ale cladirii. Este de dorit şi necesar ca graniţile
sectoarelor să coincidă cu rosturile antiseismice, de temperatura şi tasare, ceia ce permite terminarea si inceperea lucrarilor fară încălcarea condiţiilor
tehnice de execuţei.

 Organizarea constructiei in flux

Sunt 3 metode:
1) Consecutiv;
2) Paralel;
3) Flux;

Consecutiv

Lucr. de terasament
Paralel Suprastructura
Finisare

Flux

12
8
4
T

Avantajele: necesitatea minimala de resurse, durata de costructie scurta, specializarea brigazilor care dă productivitatea muncii sporită.
Dezavantaje: neuniformitatea minimală de resurse, durata mare de constructie, necesitate mare în resurse.
Clasificarea fluxurilor dupa ritmicitatea lor:
Fluxurile
Ritmice Neritmice
cu ritmuri cu schimbarea ritmurilor
Perfecte Multiple Diferite Omogen Neomogen

Ritmul se numeste timpul in care echipa lucreaza pe un sector.

Exemplu:
Date initiale pentru fluxurile ritmice perfecte:
t1=2 zile; t2=2 zile; t3=2 zile; t4=2 zile; m=4 (numar de sectoare); Dtot –durata totala; τdesf—perioada defasurarii Tpg—timpul

23
 1 2 3 4
IV
III
II
I
2 4 6 8 Tpg
desf
Dtot
τdesf=n*tritm=4*2=8
Tpg=(m-1)* tritm=(4-1)*2=6
Fluxurile ritmice cu ritmuri multiple
t1=2/2=1 zile; t2=4/2=2 zile; doua brigazi
t3=6/2=3 zile; t4=2/2=1 zile; m=4 (numar de sectoare); Dtot –durata totala; nbr—numarul de brigazi;
Dtot =(m+nbr-1)* tpas=20
nbr=ti/ tpas; tpas=K multiplicitatii
1 2 3 4
3
IV 2,1
1
3,2
3
III 2,3
1
3,1 8
6=4
16

=24 1
II 1x24 3x
8=

2,2 3,2
2x

I 2,1
1
3,1
3

1 5 10 15 Tpg 20
desf
Dtot

Nmed=4.8

Kn=Nmax/Nmed=8/4.8=1.4 ≈>2
Fluxurile ritmice cu ritmuri diferite
t1=3x4=12x8=96 ; t2=3x4=12x4=48 ; t3=5x4=20x3=60 ; t4=2x4=8x6=48; m=4 ;
Dtot =∑t+∑Porg+tn(m -1)=12+12+6*3=42
Porg 1-2=(ti-1-ti)(m-1)=(3-2)3=3
24
Porg 3-4=(ti-1-ti)(m-1)=(5-2)3=9
1 2 2 3 4
IV
III
II 80m 40m 30m 60m
I
0 5 10 15 20 25 30
15
60om/zi
12
60om/zi
9
8 54om/zi
24om/zi 7
21om/zi 6
3 12om/zi
21om/zi

Fluxurile ritmice cu schimbarea ritmurilor omogene

Dtot =∑ti+∑Porg+tmax(n-1)=32
1 2 3 4
I 3 3 3 3
II 4 4 4 4
III 2 2 2 2
IV 5 5 5 5
V 3 3 3 3
1 2 3 4
V
IV
III
II
I
0 5 10 15 20 25 30
4
3
2
1

Fluxurile ritmice cu schimbarea ritmurilor neomogene

0 38 1 11 14 19
IV 5 5 210 315 221
5 10 14 21
III 49 414 519 425
9 14 19 25
II 514 418 524 227
14 18 24 27
I 317 220 327 431
17 12 16 12
Dtot= τdesf+ Tpg==21+10=31 zile

25
 1 2 3 4
IV
III
II
I
0 5 10 15 20 25 30
desf Tpg
Dtot
9
8
7
6
5
4
3
2
1

 Principiile de organizare a efectuarii în flux a lucrarilor

Metoda de efectuare în flux a lucrarilor prevede urmatoarele cerinţe:
1.Evidenţierea şantierului ce au scheme constructive şi tehnologice asemănătoare.
2.Devizarea proceselor de executare a lucrarilor pe şectoare de lucru, de dorit ca devizarea sectoarelor să fie executată cu volume de lucru egale.
3.Determinarea necesitaţii şi consecutivitaţii efectuării lucrărilor.
4.Întărirea după brigăzi, echipe sau muncitori a anumitor tipuri de lucrări.
5.Determinarea parametrilor de bază a fluxului, ţinind cont de suprapunerea indeplinirii unor lucruri în paralel.
6.Determinarea consecutivitaţii introducerii in lucru prin metoda in flux a diferitor echipe de pe santier.
7. Determinarea succesivitaţii trecerii maşinelor şi brigazilor de la un santier la altul, respectind ritmul planificat a lucrarilor.
Pe fiecare şantier de tip asemanator, se determină consecutivitatea tehnologică a lucrarilor de construcţie, raţionale pe sectoare de muncă ce depind
în mare măsură de schema constructivă a cladirilor, de utilajul necesar şi de caracterul fluxurilor.
Sectorul de lucru este o parte, portiune a clădirii, volumul lucrărilor caruia este indeplinit de o brigadă cu o componenţă constantă de muncitori cu
ritm (pas) determinat, ce face posibilă îndeplinirea în flux a tuturor lucrarilor de pe şantier.
Devizarea cladirii pe sectoare de lucru, este efectuată ţinind cont de urmatoarele cerinte:
-dimensiunele sectoarelor sunt determinate din schema constructivă şi direcţia dezvoltării procesului de construcţie,
-de regulă: in calitate de sectoare de lucru sunt luate deschiderile ce se repetă, celule, nivele, scari, volumele constructive dintre un grup de axe s.a.,
-indestularea condiţiilor de stabilitate a cladirilor în procesul executarii lor.

26
 Clasificarea fluxurilor.
In dependenta de structura, volumele si durata lucrarilor fluxurilor se clasifica:
Dupa structura:
a) Flux particular, unitar -este un flux elimentar ce consta dintr-un proces ce se indeplineşte de un colectiv de muncitori pe diferite sectoare. Ca
productie finală a fluxului particular pot fi : fundatiile, scheletul cladirii, acoperişul, lucrări de tencuială.
b)Flux specializat-este un flux, care consta din citeva fluxuri particulare ce sunt unite intr-o singura sistema de parametri şi cu schema a fluxului.
Fluxurile specializate reprezinta elemente structurale de baza a fluxului. Ca productie finală poate fi: elemente sau parti a cladirii(pereţi , scheletul
clădirii).
Fluxurile particulare si specializate pot avea urmatoarele directii de dezvoltare,executare:
-orizontala ( la executarea halelor parter).
-verticala (la executarea cladirilor etajate)
c) Fluxul de santier- este un ansamblu de fluxuri specializate ce asigura indeplinirea tuturor lucrarilor de constructie de pe santier. Ca productie
finala este executarea constructiei intregime sau a unui grup de constructii sau edificii.
d)Flux complex-reprezinta un grup de fluxuri de santier ce sunt concomitent ocupate la constructia citorva santiere ce (sunt) intra in componenta
unor intreptinderi sau a unui cartier de locuit.
Dupa caracterul de dezvoltare a fluxurilor in timp:
a)Flux cu ritm egal-toate fluxurile au aceeasi durată.
b)Flux cu pas multiplu-durata fluxului este diferita dar ritmul multiplu.
c)Cu ritm diferit- durata si pasul fluxului este diferită.
Dupa durata de executare:
a)De timp scurt-organizate la executarea citorva cladiri avind acelas caracter direct.
b)De timp indelungat –calculat pe perioade de timp indelungată.
c)Flux neintrerupt-se calculează pe timp indelungat şi cuprinde toate etapele constructiei.
d)Flux strabatut- cuprinde toate etapele de executare a constructiei, transportarea elemenrului şi montarea lui.
Dupa directie:
a)Fluxurile orizontale-se folosesc la executarea lucrarilor ciclului zero, montarea
constructiilor.

Schema fluxului orizontal

Deschidere

b)Fluxurile verticale-se utilizeaza la montarea cladirilor etajate, constructiilor ingineresti sau lucrarile de finisare a cladirii. Ele pot fi:de sus in jos sau
de jos in sus.

27
 Schema fluxului vertical

IV IV

E
a

e
III III

j
II II
I I
1 2 3 1 2 3
Sectii Sectii

 Parametri de baza a fluxului

Din parametri de baza a fluxului fac parte:
-Ritmul fluxului-este durata de executare a unui ciclu de lucrari pe un singur front de lucru în schimb sau ora.
-Intensitatea fluxului-este cantitatea de producţie efectuată pe ciclu intr-un interval de timp.
-Perioada de desfăşurare a fluxului-este intervalul de timp în care fluxurile consecutiv îşi introduc parţile componente, lucrarile parţiale exprimate in
schimb sau ore.
-Pasul fluxului-este intervalul de timp intre două fluxuri, care depinde de frontul de lucru al unui sector de incepere a lucrării noi, sau fluxul al unei
noi echipe.
Metoda grafică de executare în flux a lucrarilor de constructie se exprimă in formă grafică.

Graficele fluxurilor de construcţii

Liniara-pe grafic, executarea proceselor se trasează cu linii orizontale
Numărul
echipelor 1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 2 3 4 5 6
I
1 2 3 4 5 6
II
1 2 3 4 5 6
III
1 2 3 4 5 6
IV
tp tp tp tp tp tp tp tp tp

28
 td r4 ts tr
r3
r2 Rmax=Σri
r1

Ciclograma-se executa in forma grafica unde lucrarile se indica cu linii inclinate

Numărul
echipelor 1 2 3 4 5 6 7 8 9
6
5
4
3
2
1 II III IV
I
tp tp tp t t t t t t
τ Tep
Tin=T1
T0

unde:
T0-durata totala a lucrarilor pe flux,
T1-durata sumară a efectuarii tuturor lucrarilor pe un sector,
tp-pasul fluxului,
τ-perioada de desfăşurare a fluxului,
T-perioada de desfasurare a lucrarilor,
t-ritmul de lucru a brigăzii,
Tep-perioada de eşire a producţiei gata,
Tin-ciclul industrial.
29
 Formilele de baza a fluxului ritmic, se capată din urmatoarele considerente:
1.Lucrul pe fiecare sector se incheie cu intervalul egal cu pasul fluxului pe sector,
2.Pe un sector poate lucra una sau citeva brigazi cu ritmuri egale,
3. Dimensiunile fiecărui sector rămîn neschimbat pentru toate tipurile de lucrări,
4. După efectuarea complexului total de lucrări pe un sector de lucru, lucrările la sectoarele următoare se termină nu mai tîrziu decît un interval, egal
cu pasul fluxului.
Folosind datele de baza a parametrilor fluxului, determinăm durata totala a lucrarilor:
T0=Tin +(N-1); T0= τ +Tep=τ + N *tp; T0=(N+n-1).
,,n”-numărul de procese, ,,N”-numărul de sectoare.
La determinarea duratei de munca în flux se tine cont şi de repausurile aparute in timpul executarii lucrarilor.
-Repausul organizatoric torg.-se intoarce cu scopul lichidarii repausurilor brigazilor din conditia duratelor egale a proceselor sau din conditiile
respectarii tehnicii securitatii.
-Repausul tehnologic tteh.-include repausul brigazii de pe un sector cind este necesar ca constructia sa-si capete rezistenta necesara.
In conformitate cu aceste repausuri timpul desfasurarii fluxurilor se determină dupa formula:
T=(N+n-1)tp +εΣtteh+εΣtorg.
,,n”- numarul de operatii in care a fost devizat procesul.
Numarul fronturilor de lucru se determină:
N=T0 /(tp+1-n)
Intesitatea fluxului se determina prin raportul volumului lucrarilor catre perioada ieşirii productiei gata:
I+Q/Tep
Legatura tehnologică a lucrului echipei în fluxuri ritmice cu ritmuri egale, se execută prin incadrarea fiecarei echipe a fluxului intreg in lucru,
imediat după eliberarea primului sector.
Fiecare echipă ocupă intervale de timp egale pe fiecare sector, ce se primeste, că nici un sector nu stă în asteptarea echipei urmatoare.
Desfasurarea fluxului in limetele santierului sau a complexului se poate evidentia in 3 perioade:
Perioada de desfasurare a fluxului tdes-cind in flux in care intervalul de desfasurare este egal cu ritmul; in lucru se includ consecutiv echipe de
muncitori şi maşini necesare.
Perioada permanenta a fluxului tperm.-este perioada fluxului ce i se referă o cantitate de resurse materiale permanentă maximală.
Perioada restringerii fluxului trest.-este fluxul cu interval egal cu ritml permanent, se eliberează echipe complexe de masini utilizate în constructie.
Timpul desfasurarii lucrarilor se determina:
tdes=tp(n-1)
La fluxurile cu ritmuri egale perioada desfasurarii şi a restringerii sunt egale:
tres=tdes=tp(n-1)
Cu cit perioada de desfasurare şi restringere a fluxului sunt mai mici şi cu cit este mai lungă, perioada permanentă, cu atit este mai efectiv fluxul.
Un parametru de baza a fluxului este stabilitatea fluxului, care se determină prin α-alfa şi este egal: a= tstub./T0
30
 Uniformitatea desfasurarii fluxului β-beta.
β=R/Rmax.
R-volumul mediu de lucru sau muncitori in timpul functionarii fluxului.
Rmax-volumul de lucru sau muncitori maxim la functionarea fluxului
Stabilitatea şi uniformitatea fluxului sunt aproximativ ~1. Daca se primeste mai mare >1, rezultă că pe teritoriul şantierului sunt multe sectoare de
lucru.

 Particularitatile organizarii fluxurilor de santier şi complex

Flux de santier-reprezintă un complex specializat de fluxuri producţia carora este executarea cladirii sau edificiului. Fluxul de santier consta din 3
fluxuri specializate:
1.Executarea lucrarilor ciclului zero,
2.Executarea lucrarilor de suprastructură,
3.Executarea lucrarilor de finisare.
Fluxurile de santier pot fi:-ritmice
-neritmice de trei feluri:
1.Cu schimbarea ritmelor egale-rational de organizat in cazurile dacă sectorul diferă numai după dimensiuni, structura lucrarilor este proportională
dimensiunilor sectorului.
2.Cu ritmuri multiple dar ritmul de scurtă durată-rational de organizat cind structura lucrarilor pe sectoare este egală, dar dimensiunele sectoarelor
diferite,
devizindu-se la numar intreg.
3.Cu ritmuri diferite-rational de organizat in cazurile cind durata executarii lucrarilor echipei pe sectoare este diferită şi volumul tot diferit.

Flux complex-se foloseştela executarea construcţiei microraioanelor şi întreprinderilor. Problema proiectării complexelor este formarea structurii
fluxului, calculul paremerilor şi executarea ciclogramei, producţia finită a fluxului este executarea complexelor de locuinţe, clădiri în industria
agricolă. În componenţa fluxurilor complexe se includ urmatoarele tipuri de fluxuri de şantier:
-construcţiile de bază,
-construcţii auxilire,
-lucrări de organizare a proceselor.

Fluxurile complexe se execută în următoarea ordine:

-se determină condiţiile construcţiei,
-se determină succesivitatea executării construcţiei,
-se execută graficile anuale de executare a construcţiei,
-se exeucută graficile necesitaţii în resurse material,
-se determină termenii directive de aprovizionare cu resurse materiale,
-se determină indicii tehnico –economici.
31
 Indicii tehnico-economici a fluxurilor.
Elaborarea proiectării organizării construcţiei prin metoda in flux a lucrărilor dă posibilitatea de a determina durata construcţiei şi uniformitatea
lucrărilor pîna la realizarea construcţiei de bază. Principalii parametric ITE sunt:
Puterea fluxului-este cantitatea totala in m2 de darea in exploatare a caselor timp de un an.
Ritmul de dare in exploatare a santirului, se caracterizeză prin uniformitatea de darea in exploatare a obiectelor in timp, pe un trimestru sau lunar.
Determinarea parametrilor se efectuează in resurse banesti sau m2. Acest ritm se caracterizează cu coeficientul ritmicitatii:
Kritm=(B-Q)/B
B-volumul executarii lucrarilor pe toata perioada.
Q-suma devierilor executării lucrarilor fată de plan.
Kritm=0÷1.
Manoparea-se determina in om-zi pe fiecare flux aparte specializat, iar pe complex-prin suma tuturor manoperilor.
Productivitatea muncii-se determină in resurse baneşti, in conformitate cu manopera unui muncitor ocupat la lucrarile de constructie-montaj. Ea se
determina pe tot complexul executat de catre antreprenorul principal, beneficiar şi subantreprenori.
Productivitatea macaralelor- se determina in m2 de suprafata montană de o macara timp de un an.

 Pregatirea tehnico-organizatorică generală a constructiei

Sfirşitul construcţei este etapa de dare în exploatare a obiectelor calitative şi in termenul stabilit, care cuprinde un complex de operaţii strins legate
de activitaţile tehnice, executate în corespundere cu normativul CHиП 3.01.01,,Conducerea sistemului de pregatire a procesului tehnologic”-
organizarea construcţiei se infaptuieşte prin:
-pregatirea tehnico-organizatorică a construcţiei,
-pregatirea organizatiilor de construcţie,
-pregatirea de construcţie a şantierului,
-pregatirea de construcţie a lucrarilor de construcţie-montaj.
Pregatirea tehnico-organizatorică a construcţei se efectuează in conformitate cu cerinţele contractului de antrepriză a construcţiei capitale şi include:
-devizele de construcţie,
-evedenţierea terenului pentru construcţie,
-oformarea finanţării,
-încheerea contractului dintre antreprenor şi subabantreprenori,
-oformarea permiselor la executarea lucrarilor.
Pregatirea organizatiilor de constructie-constă în utilizarea resurselor tehnico-materiale, folosirea energiei, apei, maşinilor şi mecanismelor de
construcţii şi organizaţiilor subantreprenoare pentru executarea lucrarilor special, din zona şantierului.
Pina la inceputul perioadei pregatitoare şi de bază a lucrarilor de construcţie-montaj se rezolvă, hotărăsc intrebarile de organizare a bazei
tehnologice de construcţie . Funcţia de aprovizionare a şantierului cu resurse materiale se efectuează de catre organizaţiile de complectare tehnică.
Organizarea parcului de masini de constructie se executa in 3 forme:
1.Maşinile de construcţie şi mijloacele de mecanizare, inclusiv şi maşinele manuale, se află în organizaţiile mecanizate sau se supun organizatiilor de
construcţii.
32
 2.Maşinile de construcţie şi maşinele manuale se află in balanţa organizatiilor mecanizate, intrind in componenţa lucrarilor de constructie-montaj.
3.Maşinele de construcţie şi mijloacele mici mecanizate inclusiv şi maşini manuale se află la balanţa organizaţiilor de constructie montaj.
Organizatiile de construcţie-montaj trebuie să incheie contract cu organizaţia mecanizată, pentru a executa lucrarile sau le arendează.
In construcţii, transportarea resurselor materiale se relizează cu diferite tipuri de mijloace de transport: auto, feroviar, fluvial, maritim, special, combinat.
Transportul după formele de organizare se imparte in:transport propriu, transport departamental.
Organizarea furnizării şantierului cu resurse materiale, se execută pe baza contractului dintre antreprenorul principal şi organizaţia de transport, sau
cu mijloacele proprii, dacă dispune de ele.

 Funcţiile antreprenorului şi subantreprenorului, relaţiile între ei de executare a LCM

Beneficiarul avind permesiunea de la organele de dirijare a construcţiei poate să-şi aprecieze antreprenorul principal, pentru a-şi executa lucrarile
de construcţie-montaj.
Beneficiarul determinindu-şi antreprenorul principal încheie cu el contract.
Antreprenorul principal după incheerea contractului, îşi ea urmatoarele obligatii:
-organizarea şi executarea construcţiei în conformitate cu proiectul de deviz şi graficul procesului de lucru,
-respectarea cerinţelor de protecţie a mediului înconjurător şi ambiant,
-petrecerea încercărilor construcţiilor, reţelelor inginereşti şi utilajului tehnologic industrial,
-organizarea măsurilor de control al calităţii LCM,
-darea în exploatare a şantierului de construcţii, în termeni stabiliţi-beneficiarului.
După încheierea contractului de antrepriză, antreprenorul principal are şi el drepturile sale:
-de a hotărî cu beneficiarul cerinţele tehnice la proiectare şi la documentaţia de deviz,
-insistarea de la beneficiar privitor aprovizionării şantierului cu proiecte tehnologice, inclusiv cu POL, resurse energetice, resurse materiale, forţe de
muncă, spaţiu locativ şi deschiderii la timp a finanţării.
În caz de nerespectare a condiţiilor de contract, antreprenorul principal are dreptul să întreprindă măsuri de pedeapsă faţă de beneficiar.
După încheierea contractlui, antreprenorul principal începe pregătirea sa, către viitoarea construcţie, ce includ următoarele măsuri:
-pregătirea organizaţiilor proprii de construcţie,
-aprecierea organizaţiilor antreprenoare şi subantreprenoare de construcţie,
-pregătirea inginerească a şantierului de construcţii,
-pregătirea proceselor de construcţie-montaj.
Pregătirea organizaţiilor antreprenoare principale de construcţie, constă în îndeplinirea următoarelor cerinţe:
-selectarea inginerilor, diriginţilor de şantier atestaţi, forţelor de mincă calificate,
-aprovizionarea şi îndestularea cu noi maşini de construcţii, maşini manuale şi utilaj performant, etc.
Toate aceste cerinte se executa pentru un interval de timp de un de un an sau cincinal.
Planificarea constructiei pe cincinal prevede etapele şi ordinea de dare in exploatare a obiectelor finisate:
-determinarea volumelor lucrarilor de constructie-montaj (LCM) pe obiecte şi devizarea lor pe planuri anuale şi pe antreprenori aparte.
-elaborarea planurilor de dezvoltare a bazei de productie, care include masuri de utilizare a tehnologiilor performante.
Planurile anuale prevad:
33
 -determinarea volumelor de lucru a LCM pe obiecte şi firme, SRL aparte,
-determinarea resurselor materiale necesare pentru obiecte şi firme,
-determinarea aprovizionarii cu resurse materiale pe întreprindere,
-determinarea termenului de aprovizionare de catre beneficiar cu utilaj, confectii şi materiale,
-planificarea LCM pentru organizaţiile subantreprenoare,
-aprovizionarea cu maşini şi mecanizme noi, dispozitive, utilaj,
In baza planului anul se intocmeşte planul calendaristic a LCM pe organizaţie, firmă, etc., de a aproviziona şantierul cu resurse materiale,
construcţii, semifabricate, maţini, mecanizme, devizarea fluxurilor complexe de construcţie precum şi mişcarea forţelor de muncă.
După inchierea contractelor cu organizaţiile subantreprenare, antreprenorul principal, incepe pregatirea organizaţiei proprii de construcţie.

 Pregatirea de construcţie a şantierului şi lucrarilor de constructie-montaj

Pină la inceperea construcţiei trebuie de studiat documentaţia proiectului de deviz pe obiect, oferită de catre baneficiar, antreprenorului principal şi
se elaborează documentaţia tehnică necesară.
Documentaţia tehnică necesară cuprinde urmatoarele documente:
-Planurile de perspectivă,
-Planurile anuale a lucrarilor de construcţie-montare pe firmă sau organizaţie.
-Desenele de lucru si devizele obiectelor ce se construiesc,
-Proiectul executarii lucrarilor,
-Necesitatea in resurse materiale,
-Necesitatea masinelor de constructie,
-Necesitatea in forţe de muncă.
Pentru executarea lucrarilor pregatitoare se evidenţiază un termen de construcţie de la o lună pină la un an, în dependentă de timpul construcţiei.
Pregatirea inginereasca a terenului se execută prin curaţirea viitorului şantier de murdărie, planţatii, deseuri de construcţie de la cladirele demolate,
taierea copacilor, scoaterea ciotcilor, mişcarea nivelului de apă, planificari verticale a terenului, executarea autodrumurilor pe teritoriul şantierului şi
în afara lui, cladirilor provizorii, amenajarea şantierului pentru depozitarea construcţiilor şi asamblarea în blocuri mari a elementelor prefabricate,
executarea reţelelor temporale de alimentare cu apa,energie, caldură, telefon, internet prin respectarea cerinţelor tehnicii securitatii, antiincendiare şi
protecţiei mediului, in timpul executarii lucrarilor pregatitoare. Aceste datele se referă la şantierul ce se execută în condiţii concrete.
La executarea lucrarilor pregatitoare o importanta deosebită o are organizarea lucrarilor. Lucrarile trebuie organizate corect, în termeni stabiliţi şi
scurţi.
Succesivitatea executarii lucrarilor pregatitoare cuprinde urmatoarele operatii:
-executarea autodrumurilor temporale, spre şantiere şi complexe de clădiri,
-executarea constructiilor admministrative si tehnologice,
-desfăşurarea lucrarilor pregătirii inginereşti a şantierului catre executarea viitoarei construcţii,
-asamblarea pe teritoriul şantierului a construcţiilor şi elementelor gospodaresti trebuie produsă pe acele suprafeţe, încit să nu necesite schimbarea
permanentă dintr-un loc in altul, stopînd mersul LCM.

34
 Pregatirea de construcţie a lucrarilor de constructie-montaj, cuprinde urmatoarele măsuri:
-elaborarea PEL,
-primirea dezaxarii construcţiilor în intregime sau parţială,
-determinarea mişcarii muncitorilor şi echipelor,
-planificarea şi organizarea lucrărilor,
-elaborarea fişierelor tehnologice a unor procese de construcţii,
-întocmirea graficului, aprovizionării şi consumului de resurse materiale,
-calculul necesitaţii în maşini şi utilaje,
-determinarea echipamentelor de lucru a muncitorilor,
-montarea pe teritoriul şantierului a macaralelor şi altor mecanizme,
-amenajarea şantierului cu standuri privitor metodelor de depozitare a prefabricatelor şi resurselor materiale, asamblării construcţiilor in blocuri mari.
Pina la inceperea lucrarilor de construcţie-montaj de pe şantier, este necesară executarea rezervelor de materiale şi construcţii, pregatirea fronturilor
de lucru, crearea condiţiilor normale de trai pentru forţele de mincă şi cerinţele de securitate, şi sănătate în muncă.

TEMA: PLANURILE CALENDARISTICE DE CONSTRUCŢIE

 Destinatia planului calendaristic
PC pentru executarea construcţiei unui obiect intră in componenta POC si PEL, elaborindu-se in conformitate cu desenele tehnice şi cu normativul
CHuП 3 01.01.85. PC determină durata executarii constructiei obiectului, succesivitatea indeplinirii anumitor procese de constructie-montaj. PC
elaborat corect serveste ca baza pentru dirijarea zilnică şi controlul asupra efectuării lucrarilor. PC deasemenea este folosit la planificarea operativă a
LCM. În procesul de elaborare a P.C, este necesar de a ţine cont că termenul de construcţie a obiectului să nu depaşeascăa termenul normativ. In PC
se indică termenul necesar la îndeplinirea tuturor lucrarilor, de la verificarea termenului de construcţiei pina la lucrarile de amenajare şi de dare în
exploatare a ei. La elaborarea P.C. este necesar de a prevedea executarea lucrărilor, utilizind maşini, utilaj tehnologic modern, economiea maximă a
resurselor materiale, mecanizarea complexă a proceselor.
Metodele elaborate trebuie să contribuie la efectuarea calitativă a lucrarilor şi succesivitatea muncii. Anumite tipuri de lucrari de construcţie-montaj
pot fi suprapuse in timp, în asa masură, in care o face posibila tehnologia construcţiilor şi condiţiile de securitate a muncii. Masivele de construcţie
alese trebuie să corespundă cerinţelor lucrarilor ce se execută şi montarii elementelor. In primul rind, trebuie indeplinite lucrarile care necesită un
termen indelungat de execuţie.

 Planul calendaristic recuperabil de constructie

PCR se elaborează in conformitate cu CHuП 3.01.01.85, în componenţa POC cu scopul de a determina durata executării construcţiei, lucrarilor
pregatitoare, consecutivitatea executarii obiectelor a complexului de construcţii, precum şi termenul de dare in exploatare a obiectului.
In conformitate cu planul calendaristic recuberabil de construcţie se determina:
-necesitatea investiţiilor capitale,
-limitile lucrarilor de construcţie-montare,
-necesitatea în forte de muncă,

35
 -necesitatea în maşini de construcţie,
-necesitatea în mijloace de transport,
-necesitatea în resurse materiale construcţii şi semifabricate,
-necesitatea în resurse energetice, etc.
Date iniţiale pentru elaborarea planului calendaristic recuperabil (p.c.r.) de constructie servesc urmatoarele:
-normativele duratei de construcţie,
-termenul de dare in exploatare a obiectelor şi complexelor în succesivitatea lor,
-materiale tehnice şi economice despre lucrarile raionului şi santierului,
-planul general de construcţii a reţelelor inginereşti şi comunicaţiilor,
-proiectele tipice a cladirii şi edificiilor,
-devizul de cheltuieli recuperabil,
-proiectele tipice POC şi PEL a edificiilor şi construcţiilor,
-fisele tehnologice tipice la unele procese.
P.C. recuperabil a complexelor de obiecte se elaborează in urmatoarea succesivitate:
-in baza cercetarilor şi analizei datelor initiale de construcţii a intregului complex se produce divizarea obiectelor după ordinea de dare in
exploatare a lor,
-determinarea duratei de dare în exploatare şi consecutivitatea executării construcţiilor complexului,
-în baza cercetării se determină cea mai optimală variantă de executare a lucrarilor,
-determinarea metodelor optimale de executare a lucrarilor şi a maşinelor de construcţii necesare,
-elaborarea p.c. a perioadei pregatitoare,
-calculul volumelor de lucru pe complex şi obiect,
-calculul volumelor de lucru pe complex şi obiecte a perioadei pregatitoare,
-determinarea necesitaţii in forţe de munca mecanisme, mijloace de transport, materiale construcţii, cu aprecierea termenului furnizarii in
corespundere cu planul recuperabil a santierului. La elaborarea PCR o atentie deosebită se atrage la organizarea lucrarilor în flux, cu folosirea forţelor
de munca, resurselor materiale şi maşinelor de construcţii, celor mai raţionale, precum şi darea în exploatare a construcţiilor în termeni stabiliţi.
In componenta p.c.r.se determina:
-nomenclatura fluxurilor:
-complexe,
-de santier,
-specializate, puterea şi componenţa lor,
-costul de deviz de executare a obiectelor,
-durata totală a fluxurilor în concordantă cu termenii executarii fluxurilor de şantier şi specializate.

La executarea constructiei, complexurilor mari de obiecte, se divizeaza in:

-ansambluri tehnologici-sunt o parte a complexului industrial, ce constă din obiecte sau parţi ale obiectelor. Divizarea complexelor de obiecte se
execută în legatură cu termenii de dare în exploatare.
36
 -ansamblul de obiecte-sunt cladiri ale complexului pe care se determină documentaţia de proiect aparte. La etapa de elaborare a p.c.n. se determină
durată ratională de organizare a construcţiilor.
Cele mai rationale metode sint:
-metodele in flux,
-metoda de montare in blocuri mari,
-metoda de montare a elementelor aparte,
-metoda de montare cosecutivă.
Executarea lucrarilor calitative şi la timp a perioadei de bază în componenta PCR se elaborează:
PCR a perioadei pregatitoare - unde se includ lucrările de dezvoltare a bazei de construcţii şi a lucrarilor pregatitoare inginereşti a şantirului, ce se
pretec pină la executarea lucrarilor de bază.
Etapa urmatoare de elaborare a PCR este:
-calcularea volumului de lucru a LCM pe obiecte,
-perioadele de dare in exploatare a obiectelor pe complexe.
In baza PCR in care sint determinate duratele de construcţie, succesivitatea executarea construcţiilor, se elaboreaza PCR a LCM a perioadei de bază.
PCR cu volumele de lucru serveşte ca bază, pentru calculul necesitaţii in organizaţii de construcţii, mijloace de transport şi elaborarea PC a
necesitaţii in resurse materiale necesare de bază.

 Planificarea calendaristică
Planificarea calendaristică in construcţie- constă in elaborarea planurilor calendaristice care pe baza volumelor de lucrări de construcţie
instalatiilor va determina consectivitatea şi durata proceselor de construcţieşi tot odată necesarul de resurse (umane, materiale, maşini, mecanizme).
Planificarea calendaristică reprezintă un element final in planificarea obiectului de construcţie, el se anexează la contactul incheiat de beneficiar şi
antreprenor.
Structura şi gradul de detaliere a planului calendaristic depinde de destinaţia lui care poate fi pentru perioada pregătitoare sau de execuţie a lucrarilor.
În planul calendaristic trebuie incluse toate procesele de punere in operă conform poziţiei din deviz:
Perioada de activitate pe orice şantier este:
1.perioada premăngătoare (de pregătire),
2. perioada de execuţie a lucrărilor,
3. perioada de recepţie.
Perioada premăngătoare- include:
-examinarea documentaţiei de proiect,
-compararea lui cu situaţia reală de pe şantier,
-primirea, predarea, transmiterea terenului de la beneficiar la antreprenor,
-efectuarea lucrărilor topogeodezice,
-lucrarile de organizare a şantierului (ingrădirea şantierului, (gardul)),
-conectarea şantierului la reţelele de (apă, canalizare, energie).
Perioada de execuţie a lucrărilor-include efectuarea LMC propriu-zise, incepind cu ucrările de terasament şi pină la finisarea construcţiei.
37
 Perioada de recepţie-presupune darea in exploatare a cladirei care are o perioadă de timp din numărul zilelor de execuţie sau maximul de zile
calendaristice.
Conţinutul şi elaborarea planului calendaristic liniar:
Termeni de execuţie a lucrărilor de constructie se stabilesc in rezultatul suprapunerii raţionale a lucrărilor in timp.
De asemenea se iau in consideraţie condiţiile specifice şantierului.
Datele initiale pentru planul calendaristic sunt urmatoarele:
-proiectul de organizare a construcţiei,
-durata de execuţie,
-contractul de antrepriză a lucrărilor,
-fişele tehnologice de execuţie,
-documentaţia de proiect inclusiv devizul decheltuieli,
-informaţia şi caracteristica intreprinderii ce va executa lucrările.
Consectivitatea:
-se determină nomenclatura şi consectivitatea tehnică a lucrului,
-se determina volumul de muncă,
-se selectează (maşinile, mecanizmele, utilajele),
-se determină termenii de execuţie şi suprapunerea in timp a lucrărilor,
-se analizează şi se compară durata de execuţie a lucrului LMC, calculată cu cea din contractul din antepriză(dacă este cazul se fac corectarile necesare),
-pe baza graficului calendaristic se intocmesc graficile de aprovizionare cu resurse umane şi resurse tehnico-materiale.

 Principiile şi succesiunea elaborarii planului calendaristic in componenta POC şi PEL

 Planul calindaristic in componenta PEL:
Date iniţiale se prevede planul schematic şi crochiurile secţiunilor caracteristice ale reţelei de gaz sau căldură,schema alometrică şi sistemului
anterior,planul şi secţiunea clădirii în care se montează sistema de încălzire sau alta se indică mărimile necesare (planul suprastructurilor fixe şi mobile,
dimensiunile căminelor de vizitare şi alţi parametri) se descriu caracteristicele precise ale obiectului. În afară de aceasta trebuie de oglindit şi deosebirile
executării unor procese aparte din complexul de lucrări tehnico-sanitare
Schema desfăşurării procesului de construcţie în spaţiu.Pe planurile schematice şi secţiunile obiectului trebuie să fie evidenţiate hotarele secţiunilor
enumerate cu o săgeată ce indică direcţia desfăşurării proceselor de construcţie.Sectoarele pe plan schematic reprezintă porţiuni aparte ale
obiectului.E de dorit ca volumul lucrărilor pe aşa sectoare să fie egal cu un ordin de multiplicare,împărţirea şantierului trebuie să corespundă
cerinţelor securităţilor muncii.La determinarea mărimilor sectoarelor e necesar de considerat că durata oricărui proces de pe un sector trebuie să nu
fie mai mică de o zi. Pentru amplasarea reţelelor în sate, oraşe se pot recomanda mărimi de sectoare,de gaz 120...250, de căldură fără canal
- 100...200m, de căldură în canal - 50...100m.
 Planul calendaristic în componenţa POC:
-noţiunile de bază,
-ordinea elaborării.

38
 Baza normativă de elaborare a planului calendaristic: CP A.08.05:2014 ,, Metodologia de elaborare a proiectelor de execuție a lucrărilor de
construcţii-montaj.
Noţiuni de bază: PC- este un document în care sunt stabilite ordine, intensitatea termenilor de producere a lucrărilor, necesitatea resurselor.
PC în componenţa POC se întocmeşte pentru două etape de construcţie:
-la perioada pregătitoare,
-la perioada principală de execuţie a lucrărilor de construcţie, montaj cu împărţirea lunară a volumelor LCM.
Elaborarea PC include:
-studierea datelor existente şi pregătirea datelor necesare,
-determinarea parametrilor de timp a realizării proiectului, complexului întreg şi obiectelor aparte,
-alcătuirea fluxurilor,
-elaborarea graficelor de consum a resurselor în timp.
Date iniţiale pentru elaborarea PC în componenţa POC:
-materialele proiectului (plan general părţilor de construcţie şi de deviz),
-durata construcţie normativă sau programată,
-condiţiile de efectuare a construcţiei,
-lista edificiilor de bază şi secundare,
-volumele şi rostul lucrărilor, necesitatea în resurse,
-datele despre baza industrială de construcţie,
-datele despre condiţiile de furnizare a materialelor, pieselor, prefabricatelor,
-datele despre cadrele de constructor,
-datele despre metodele alese de organizare a construcţiei şi de îndeplinire a lucrărilor de construcţii montaj,
-proiecte analogic şi datele despre realizarea lor,
-datele despre posibilităţile de producere a antreprenorului şi subantreprenorului,
-literatura metodică normativă şi informativă.
Ordinea de elaborare P.C. în componenţa P.O.C.
-se stabileşte nomenclatura şi ordinea tehnologică a fluxurilor specializate,
-pentru fiecare obiect se determină manopera şi durata de execuţie a lucrărilor,
-se elaborează variantele posibile ordinii de includere a sectoarelor în flux,
-pentru fiecare variantă se determină necesitatea de resurse, se aleje varianta optimală după criteriul de bază,
-se stabileşte suprapunerea fluxurilor de obiecte, luînd în vedere minimizarea duratei globale a construcţiei complexului,
-se determină indicii necesari ai planului calendaristic.

 Planul calendaristic
Planul calendaristic (PC) pentru executarea unui obiect intră în coponenţa PEL, elaborînduse în conformitate cu desenele tehnice şi CНиП
3.01.01.85 „Organizaţia stroitelinogo proizvodstva”, determinănd durata de executare a construcţiei şi succesivitatea îndeplinirii LCM. PC elaborat
39
corect serveşte ca bază pentru dirijarea zilnică şi controlul despre efectuarea lucrărilor, precum şi la planificarea operativă a LCM. În timpul elaborării
PC este necesar de a ţine cont, ca termenul de construcţie a obiectului să nu depăşească termenul normativ de executare. PC indică durata necesară de
îndeplinire a lucrărilor, începînd cu verificarea terenului, pînă la lucrările de amenajare a terenului şi dare în exploatare a construcţiei finisate. La
elaborarea PC este necesar de a planifica executarea LCM cu utilizarea maşinilor, mecanismelor şi utilajului modern, întroducerii noilor tehnologii,
economia maximă a resurselor materiale şi mecanizarea complexă a proceselor.
În procesul de elaborare a PC trebuie de contribuit la efectuarea calitativă a lucrărilor cu ridicarea productivităţi muncii, totodată este necesar de
luat în vedere ca: unele procese de construcţie să fie suprapuse în timp, în aşa măsură încît o face posibilă tehnologia construcţiior şi cerinţele de
securitate a muncii, deasemenea de ţinut cont: ca în primul rînd să fie îndeplinite lucrările a căror durată de executare este maximală.
Date iniţiale la elaborarea PC a şantierului sunt:
-PC centralizat de construcţii.
-Normele duratei de lucru a şantierului.
-Documentaţia de lucru a şantierului.
-Datele cercetărilor inginereşti a terenului.
-Necesitatea în maşini, mecanisme şi utilaj.
-Date despre aprovizionarea cu resurse tehnico-materiale şi forţe de muncă.
-PC a şantierului se analizaeză şi se elaborează în următoarea succesivitate:
-Analiza proiectelor tipice, cu scopul determinării metodei raţionale de executare a LCM.
-Stabilirea nomenclaturii LCM.
-Determinarea metodelor de executare a lucrărilor şi complexele de maşini, mecanisme şi utilaj.
-Calculul volumelor de lucru la executarea LCM.
-Calculul consumului de manoperă a muncitorilor şi cheltuielilor de timp a mecanismelor, cu scopul determinării duratei de executare a LCM.
-Determinarea duratei de îndeplinire a proceselor şi suprapunerea lor în timp cu altele, în scopul micsorării duratei de executare a constructiei.
În baza PC elaborat corect se oformează următoarele grafice:
-Graficul mişcării forţelor de muncă.
-Graficul aprovizionării şi consumului de resurse materiale.
-Graficul mişcării maşinelor şi mecanismelor.
Elaborarea graficelor se realizează în conformitate cu normativele în vigoare, respectînd cerinţele de securitate a muncii. Înainte de a începe
elaborarea PC a şantierului de construcţii. se analizează documentaţia de proiect, se ia în vedere configuraţia în plan şi dimensiunile clădirii, datele
despre elementele prefabricate şi cerinţele constructive ale clădirii, se devizează clădirea în sectoare sau celule de lucru, se analizează cercetările
geologice şi hidrogeologice a şantierului de construcţii.
La elaborarea PC a şantierului este necesar de stabilit nomenclatura LCM, care cuprinde următoarele etape de executare a lucrărilor: infrastructurii,
suprastructurii, de finisare şi speciale a clădirii.
Până la elaborarea PC se determină volumele de lucru a LCM, care se calculează în conformitate cu desenele de arhitectură şi construcţii şi
normativele în vigoare. Volumele de lucru se determină pentru fiecare tip de proces aparte, în formă de tabelă.
În procesul de elaborare a PC este necesar de calculat necesitatea în resurse materiale, construcţii şi semifabricate, care se produce în baza datelor
din tabela: „Calculul volumelor de lucru”, în conformitate cu Indicatoarele de Norme de Deviz şi CHuП IV-2-82 ,,Расход материалов”.
40
În timpul elaborării PC a şantierului este necesar de stabilit metoda de executare a LCM, deci în condiţii moderne de organizare a lucrărilor, cea mai
efectivă metodă se consideră în flux, dînd posibilitatea combinării maxime a lucrărilor, micşorării duratei de executare a lucrărilor, utilizării
maşinelor, mecanismelor şi utilajului modernizat, întroducerii tehnologiilor performante, precum şi automatizarea maximă a proceselor.
Nomenclatura lucrărilor de construcţii montaj
Etapa iniţială de stabilire a nomenclaturii LCM, constă în studierea profundă a părţii arhitecturale şi de costrucţii a proiectului, determinării metodelor
optimale de organizare şi executare a lucrărilor, gradului de detaliere a proceselor, tipurilor de lucrări îndeplinite mecanisat sau manual, stabilirea
succesivităţii lucrărilor: infrastructurii, suprastructurii, de finisare şi speciale a clădirii.
Calculul volumelor de lucru la executarea LCM
Determinarea volumelor de lucru la executarea LCM constituie etapa de bază la elaborarea planului calendaristic, care se produce în conformitate cu
desenele de arhitectură şi construcţii, respectând succesivitatea lucrărilor, conform nomenclaturii şi unitatăţii de măsură a fiecărei operaţii stabilite în
baza‫ ׃‬Indicatoarelor de Norme de Deviz.
Calculul volumelor de lucru la elaborarea PC se îndeplineşte pentru fiecare tip de proces aparte, în formă de tabelă.

Tabela:,,Calculul volumelor de lucru la executarea LCM”.

Unitatea Metode şi
Denumirea Volumul
№ de formule
lucrărilor de lucru
măsură de calcul
1 2 3 4 5

Metodele de executare a LCM

În procesul elaborării planului calendaristic este necesar de stabilit metodele de executare a LCM, tipurile de maşini şi mecanisme moderne,
precum şi norma complet necesară.În scopul ridicării productivităţii muncii se recomandă: automatizarea maximă a proceselor cu utilizarea maşinelor,
mecanismelor şi utilajelor moderne, forţelor de muncă calificate, introducerii resurselor materiale şi tehnologiilor performante.Toate acestea vor fi
luate în vedre de către elevi la determinarea consumului de manopereă a muncitorilor şi cheltuielilor de timp a mecanismelor.

Tabela ,,Metodele de executare a LCM”.

Tipul şi marca maşinii,
Denumirea Metodele de
Nr. mecanismului sau normei
lucrărilor executare
complect
1 2 3 4

Calculul consumului de manoperă a muncitorilor şi cheltuielilor de timp a mecanismelor

Determinarea consumului de manoperă a muncitorilor W(h-om) şi cheltuielilor de timp a mecanismelor W(h-ut) la executarea LCM se produce cu
scopul elaborării planului calendaristic, în baza tabelei 1:„Calculul volumelor de lucru la executarea LCM”, în conformitate cu IND în vigoare, ţinînd
cont de unitatea de măsură a fiecărui tip de proces.
41
Manopera: Wmun.=Vl. • Nt.(h-om).
Cheltuieli de timp a mecanismelor: Wmec.= Vl. • Nt.(h-ut), unde:
Vl-volumul de lucru (m³,m²,t,etc).
Nt.-normativ de timp din IND(h-om, h-ut).
Determinarea consumului de manoperă a muncitorilor şi cheltuielilor de timp a mecanismelor la executarea LCM. se redă în formă de tabelă.
Tabela,,Calculul consumului de manoperă a muncitorilor şi cheltuielilor de timp a mecanismelor la executarea LCM”
Normativ de Manopera Componenţa
Cheltuieli de timp
Denumirea Volumul Simbol timp muncitorilor echipei
Nr. U/m a mecanismelor
lucrărilor de lucru după IND muncitori mecanisme (h-om)/ (om)
(h-ut)/(zi-ut)
(h-om) (h-ut) (zi-om)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Calculul necesităţii şantierului în resurse materiale, construcţii şi semifabricate

Determinarea necesităţii şantierului în resurse materiale, construcţii şi semifabricate se execută în baza tabelei 1:,,Calculul volumelor de lucru la
executarea LCM”, ţinînd cont de procesele tehnologice care se îndeplinesc utilizînd resurse materiale necesare conform IND sau
CHuП IV-2-82 ,,Rashod materialov”, prin produsul dintre cantitate, coloana 4 la consumul pentru o unitate, coloana 6, în tabela10.

Tabela:,,Calculul necesităţii şantierului în resurse materiale, construcţii şi semifabricate Forma F29”

Denumirea resurselor Consumul de materiale(t, m3, m2,
Unitatea Simbol după
Nr. materiale, construcţiilor Cantitatea kg,etc.)
de măsură IND
şi semifabricatelor unitate total
1 2 3 4 5 6 7

Avînd la dispoziţie tabela:,,Calculul necesităţii şantierului în resurse materiale, construcţii şi semifabricate” elaborăm tabela totalizatoare de calcul,
capătată prin însumarea resurselor materiale, construcţiilor şi semifabricatelor de acelaş tip, ţinînd cont de unitatea sa de măsură.

Tabela:,,Calculul totalizator a consumului de resurse materiale, construcţii şi semifabricate”

Denumirea resurselor
Unitatea
Nr. matriale, construcţiilor şi Cantitatea Marca.
de măsură
semifabricatelor
1 2 3 4 5

Elaborarea planului calendaristic. Avînd la dispoziţie toate datele iniţiale la elaborarea planului calendaristic a şantierului îndeplinim completarea
tabelei şi trasarea graficului.
PC este compus din partea stîngă şi partea dreaptă:
42
 Partea stîngă: a graficului indică nomenclatura lucrărilor în succesivitatea lor tehnologică, unitatea de măsură şi volumul de lucru, manopera şi
cheltuielile de timp a mecanismelor, denumirea mecanismelor,componenţa echipei, numărul de muncitori în echipă, numărul de schimburi şi durata
lucrărilor.
Partea dreaptă: a graficului indică anul, lunile şi zilele de executare a lucrărilor, se trasează vectori indicînd îndeplinirea fiecărui proces şi durata lui,
numarul de muncitori ocupaţi la acest proces şi numarul de schimburi.
Durata fiecărui proces care se îndeplineşte într-un schimb, se trasează pe grafic cu o linie continue, în drept cu el conform termenului de
îndeplinire, dar dacă procesul se îndeplineşte în două schimburi, atunci se trasează a doua linie paralel cu precedenta, însă întreruptă. Deasupra liniei
trasate se scrie o cifră, indicînd numărul de muncitori ocupaţi la îndeplinirea procesului dat. În timpul trasării vectorilor este necesar de aplicat una din
metodele: consecutivă, paralelă sau flux.
Lucrările speciale se organizeză respectînd raportul:70 % din durata totală se execută pînă la lucrările de finisare, restul 30 % după terminarea lor.

Plan calendaristic
Numărul de Anul
№ Denumirea Unitatea Volumul deMano-pera Cheltuieli Denumirea Componenţa muncitori în
Numărul de Durata
de timp echipei schimburi lucrărilor Lunile
lucrărilor de lucru (zi-om) mecaniselor echipă
(zi-ut) (om) (schimburi) (zile) Zilele
măsură (om)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 1 2 3 4
5 70 10 15 15 15 20 25 10 10 10 1÷10
Elaborarea graficului mişcării forţelor de muncă
Graficul mişcării forţelor de muncă se elaborează în baza planului calendaristic elaborat corect. Pe grafic se indică cifre deasupra fiecărui proces,
determinînd numărul de muncitori ocupaţi la executarea lucrătorilor în fiecare zi.
În timpul proiectării şi elaborării graficului pot apărea pe el salturi sau coborîri, ele apar în cazul organizării incorecte a lucrărilor în planul
calendaristic.
Organizarea lucrărilor de construcţii în PC, se recomandă de produs în aşa mod, încît pe graficul forţelor de muncă să nu apară salturi sau coborîri,
respectînd condiţia: ca numărul muncitorilor pe toată durata de lucru să fie mediu, cu acest scop este necesar de produs unele modificări în PC,
schimbînd organizarea proceselor şi iarăşi de corectat graficul.
Cu folosirea forţelor de muncă egale pe toată perioada de îndeplinire a LCM, graficul mişcării forţelor de muncă se caracterezează cu coeficientul
neritmicităţii forţelor de muncă, care se determină după relaţia:
Kn.f.m.=(Nmax./Nmed.) ≤ 2,5, unde :
Nmax.-numărul maximal de muncitori din GMFM (om). Nmed.-numărul mediu de muncitori din GMFM (om).
Nmed.=W/T(om), unde:
W-consumul de manoperă a muncitorilor, în zi-om, se capată prin însumarea coloanei 5 din planul calendaristic .
T-durata lucrărilor în zile, din planul calendaristic.
În procesul de elaborare a GMFM se capătă trei perioade de executare a LCM:
I–perioada de desfăşurare a fluxului. II–perioada stabilă a fluxului. III–perioada de restrîngere a fluxului.

43
 Graficul mişcării forţelor de muncă

N II

I N max III
N med
Numărul
muncitoril Nm. Nm. Nm. Nm.
or
Durata
lucrărilor Dl. Dl. Dl. Dl.
Elaborarea graficului de aprovizionare şi consum de resurse materiale
Graficul de aprovizionare şi consum de resurse materiale se elaborează în baza planului calendaristic, cu scopul determinării timpului de
aprovizionare şi consum a resurselor materiale, construcţii şi semifabricate.
Graficul se compune din două părţi: stîngă şi dreaptă.
Partea stîngă: indică numărul de rînd, nomenclatura resurselor materiale, construcţiilor şi semifabricatelor, unitatea de măsură, cantitatea şi marca.
Partea dreaptă: reprezintă vectori orizontali cu linii continui sau întrerupte. Liniile continui pe grafic determină vectorul ce corespunde procesul
tehnologic de pe PC, indicînd consumul de resurse materiale, iar cu linii întrerupte mai jos se trasează vectorul ce indică numărul de zile de păstrare la
depozit a resurselor materiale.
Graficului de aprovizionare şi consum de resurse materiale
Anul
Unitatea Lunile
Denumirea resurselor materiale, Marca
№ de Cantitatea Zilele
construcţiilor şi semifabricatelor
măsură 1 2 3 4
1 2 3 4 5
5 70 10 15 20
Elaborarea graficului mişcării maşinelor şi mecanismelor
Graficul mişcării maşinelor şi mecanismelor se elaborează cu scopul determinării timpului şi duratei de funcţionare a maşinelor şi mecanismelor pe şantier la
executarea proceselor îndeplinite mecanizat.
Graficul este compus din două părţi: stîngă şi dreaptă.
Partea stîngă: indică numărul de rînd, denumirea maşinei sau mecanismului, unitatea de măsură, cantitatea şi marca.
Partea dreaptă: reprezintă vectori cu linii continue, ce corespund procesului tehnologic de pe PC, indicînd timpul şi durata de funcţionare a maşinei sau
mecanismului pe şantier.

44
 Graficul mişcării maşinelor şi mecanismelor
Anul
Denumirea maşinii Unitatea Lunile
Cantitatea Marc
№ sau mecanismului de măsură Zilele
1 2 3 4
1 2 3 4 5
5 70 10 15 20
Calculul indicilor tehnico-economici a PC
În procesul de elaborare a PC a şantierului, este necesar de realizat cîteva variante de executare a LCM şi de ales varianta optimală, care permite
execuatrea construcţiei în termeni normativi, cu o economie maximă de resurse materiale şi un consum minim de manoperă şi cheltuieli de timp a
mecanismelor. Cu scopul comparării variantelor realizate se calculă următorii ITE a PC:
Durata lucrărilor după CHuП 1.04.03-85, în luni.
Durata lucrărilor după PC, în luni.
Volumul constructiv a construcţiei, din ITE a parţii arhitecturale, în m³.
Manopera muncitorilor, în zi-om, se capătă prin însumarea coloanei 5 din PC.
Cheltuieli de timp a mecanismelor, în zi-ut, se capătă prin însumarea coloanei 6 din PC.
Cheltuieli de manoperă la un m³ de construcţie, se capătă prin raportul manoperei muncitorilor W zi-om la volumul construcţiei m³, în zi-om /m³.
Numărul maximal de muncitori, în om, din GMFM.
Numărul mediu de muncitori, în om, din GMFM.
Coeficientul neritmicităţii forţelor de muncă.
Mărimea ITE se redau în tabela de pe coală.
Tabela„Indicii tehnico-economici”.
Nr. Denumirea indicilor Unitatea demăsură Mărimea indicilor
1 2 3 4
1. Durata lucrărilor după CHиП luni
2. Durata lucrărilor după PC luni
3. Volumul constructiv a construcţiei m3
4. Cheltuieli de manopera a muncitorilor zi-om
5. Cheltuieli de timp a mecanismelor zi-ut
6. Cheltuieli de manopera la 1m de construcţie
3
zi–om/m3
7. Numărul maximal de muncitori om
8. Numărul mediu de muncitori om
9. Coeficientul neritmicităţii forţelor de muncă
5 5 70 15 20

45
 TEMA: ORGANIZAREA PLANIFICĂRII ŞI DIRIJĂRII CONSTRUCŢIEI ÎN BAZA GRAFICULUI REŢEA

 Destinaţia graficului reţea

Graficul reţea serveşte pentru primirea de planificare a executării construcţiei care cuprinde lucrările de la cele pregătitoare pînă la darea în
exploatare a construcţiei. G.R. reprezintă o schemă pe care se arată toate procesele tehnologice tehnologice în succesivitatea lor. G.R. permite prin
calcule să determine termenul de începere şi sfîrşire a construcţiei, determinarea duratei lucrărilor.
Avantajele:
Posibilitatea examinării tuturor lucrărilor de executare a şantierului, gradul de detalieri, concordarea între lucrări şi consecutivitatea lor tehnologică,
legarea lucrărilor tuturor antreprenorilor, care iau parte la executarea construcţiei şi determinarea resurselor materiale optimale.
Modelele G.R. de executare a lucrărilor permit de a modela principalele etape a lucrărilor la executarea obiectului, lucrărilor de proiectare, care includ
hotîrări la elaborarea şi întărirea proiectului de diviz, elaborarea P.O.L. şi P.E.L., îndestularea şantierului cu resurse materiale, construcţii şi
semifabricate, aprovizionarea şi montarea utilajului tehnologic industrial.
Folosirea G.R. la planificarea şi dirijarea contrucţiei permite rezolvarea unui şir de probleme de executare a lucrărilor de construcţii principale.
Prognozarea mersului construcţiei în spaţiu şi timp, organizarea muncitorilor ocupaţi la şantier în direcţia corespunzătoare, elaborarea hotărîrilor
conducerii şantierului, de elaborat planurile complexe optimale de executare a complexelor de construcţii mari. Mărimea conducerii în întregime de
scos din sistema de conducere principală a devierii construcţiei şi devierea lor. G.R. pentru planificarea şi dirijarea construcţiei este cel mai efectiv de
utilizat la executarea complexelor mari de construcţii. Avînd răspîndire la creşterea volumului şantierului şi mărirea numărului forţelor de muncă.

 Principiile de executare a graficului reţea

a) Elementele principale a G.R. Executarea graficului reţea se bazează pe două elemente de bază: lucru şi evenimentul.
Lucrul-este procesul tehnologic care necesită cheltuieli de timp şi resurse materiale. Indicarea lucrului pe G.R. se execută cu o săgeată neîntreruptă
mărginită de două evenimente. Se cunosc următoarele tipuri de lucrări:
Reale (înfăptuite)- sunt acele lucrări ce necesită cheltuieli de timp şi resurse materiale.
Efective(întărziate)-sunt acele lucrări ce nu necesită resurse de timp sau resurse materiale.
La executarea lucrărilor reale în graficul reţea se înseamnă în felul următor:

46
 1
2

4
4 (8-4) 1 6
1 243 14 48 60
2
5

8
Cifrele indică:
1- durata lucrărilor
2- numărul muncitorilor în schimbul l
3- numărul muncitorilor în schimbul 2
4- sectorul de lucru
5- manopera
6- cheltuieli de divizare
7- volumul construcţiei
8- organizaţia întreprinderea.
Pe G.R. se arată lucrările fictive.
Aceste lucrări posedă repausuri tehnologice sau aşteptarea, terminarea unei alte lucrări până la începutul următoarei.
Repausul tehnologic-se înseamnă cu o săgeată neîntreruptă, ce indică durata şi denumirea lucrărilor.
Lucrările fictive se înseamnă:

I lucrare fictivă
5
II dependenţa lucrării 5 faţă de lucrarea 6

3 4 6 7
47
 Dependena se indică cu linie întreruptă, ea uneşte două procese dependente una faţă de alta, determină consecutivitatea lucrărilor dar nu posedă
cheltuieli de timp şi de resurse materiale.
Evenimentul-este rezultatul final al unei sau cîtorva lucrări precedente care determină necesitatea şi posibilitatea începerii lucrării următoare.
Evenimentele se determină după consecutivităţile organizatorice pe graficul reţea, cu cerinţele: în interiorul cărora se înscrie codul evenimentului dat.
Evenimentele de la începutul lucrărilor se numesc evenimente-iniţiale, cele de sfîrşit-finale.
În conţinutul G.R. deosebim evenimente iniţiale care nu dispun de evenimente precedente faţă de ele însăşi, dar se întîlnesc şi evenimente finale
care n-au lucrări următoare.
Paralel cu evenimentele de bază ale graficului reţea se indică evenimentele de control, care determină termenii executării unor procese tehnologice
sau complexelor de lucrări de fiecare antreprenor.
Pentru caracterizarea parametrilor de bază a graficului reţea în schema lui se introduce noţiunea de cale.
Calea - este consecutivitatea lucrărilor neîntrerupte în graficul reţea, între evenimentele iniţiale şi finale a graficului. Există cîteva căi de executare a
lucrărilor:
Schema graficului reţea
3 5 7
5 6 7 13
6 6
12 1
1 4 7
8 7 1
2

2
6
3
8
9 12 1
0
Acest grafic reţea are cîteva căi de executare a lucrărilor de la lucrarea iniţială pînă la cea finală:
Calea I 1;5;6;7;11; 3+5+7+13=28
Calea II 1;4;6;7;11; 6+5+7+13=31
Calea III 1;4;8;11; 6+7+12=25
Calea IV 1;2;3;8;11; 2+6+8+12=28
Calea V 1;2;3;9;10;11; 2+6+8+12+7=35 calea critică.
După determinarea căilor de executare a lucrărilor primim că calea nr.V are durata cea mai mare, numită calea critică de executare a lucrărilor.
Calea critică se indică pe graficul reţea cu linie mai întărită. În practică este necesar de micşorat durata căii critice, ducînd la micşorarea duratei
construcţiei.

48
 Calea, duratei cărora este puţin mai mică decît durata căii critice se numeşte calea subcritică. Totalitatea căilor critice şi subcritice alcătuiesc zona
critică a graficului reţea.
Principiile de proiectare a graficului reţea.
La elaborarea G.R. se recomandă de luat în vedere regulile G.R. trebuie să cuprindă lucrările. Fiecare proces şi aibă codul său, săgeţile trebuie
îndreptate de la stînga la dreapta, forma G.R.trebuie să fie cît mai simplă fără încruciţări. Un mare număr de lucrări de bază trebuie arătate cu linii
orizontale. L.C.M. trebuie de legat cu lucrările de aprovizionare a confecţiilor.

 Bazele proiectării graficului reţea

Elaborarea graficului reţia. Iniţial este posibil, având la dispoziţie datele iniţiale a construcţiei:
Documentaţia tehnică: - schiţele de lucru, devizele, PEL, FT, date despre tehnologia şi organizarea aprovizionării cu resurse materiale, construcţii şi
semifabricate asemănătoare, date despre componenţa brigăzilor, tipurile de maşini şi utilaj, alte necesităţi la executarea acestui obiect, CHиП, IND,
CP, NCM, indicaţii la petrecerea controlului calităţii şi dării în exploatare a obiectelor sau a unor lucrări apărute, date destre controlul volumului şi a
manoperei, salariului, date destre productivitatea echipelor la executarea lucrărilor.
În componenţă POC şi PEL deosebim cîteva tipuri de grafice reţia:
- Graficul reţea cu un singur nod final- sunt acelea grafice, ce au un singur eveniment final.
- Graficul reţea cu mai multe noduri finale -sînt acelea grafice, ce au mai mult evenimente finale.
Graficul de reţea se clasifică după gragul de cuprindere a programei:
1.Graficul reţea local, se elaborează pentru efectuarea lucrărilor de construcţie aparte, pentru executori, ele au un singur eveniment final.
2.Graficul reţea compex, se elaborează la executarea construcţilor, obiectelor aparte sau a unor părţi a construcţilor, cu scopul determinării
succesivităţi dării în exploatare. Ele se elaborează în componenţa PEL de către antreprenorul principal sau la cerinţa lui de către organizaţiile de
priectare.
3. Graficul reţea compex mărit, se întocmeşte pentru obiecte sau complexe mari de către organizaţiile de priectare, fiind parte a POC. El determină
durata proiectării, executării construcţiei şi dării în exploatare şi serveşte ca bază pentru planificarea aprovizionării cu resurse materiale şi finanţarea
cu resurse materiare şi băneşti. GRCM elaborat se hotărăşte cu beneficiarul, antreprenorul şi organizaţiile de aprovizionare cu utilaje.
4.Graficul reţea recuperabil, se elaborează pe un termen anumit de către organizaţiile de proiectare cu scopul determinării programei organizaţiei de
construcţii, pentru executarea construcţilor, complexelor mari anologice.

 Parametrii de timp şi calcularea lor în graficul reţea

Cu scopul descrierii amănunţite şi a posibilităţii de calcul a parametrilor de bază a G.R. se introduc parametrii de timp, care sunt durata lucrărilor şi
a căilor de executare a lucrărilor, termenii de apariţie a evenimentului şi executării lucrărilor, rezervele de timp. Durata lucrărilor şi a căilor G.R. se
determină în schimb, zile sau săptămâni, cea mai efectivă fiind în zile. În baza duratei executării lucrărilor alcătuind calea totală începând de la
evenimentul iniţial până la cel final, determinăm durata căii totale calculându-se ca suma duratei lucrărilor aflate pe ea.
În dependenţă de durata căii critice se calculă termenii şi parametrii de timp a graficului reţea:
-Termenul de vreme de înfăptuire a evenimentului, cea mai devreme dată posibilă pentru înfăptuirea lucrărilor, în rezultatul executării tuturor
lucrărilor precedente.
49
-Termenul întârziat de înfăptuire a lucrărilor, cea mai târzie dată posibilă pentru înfăptuirea lucrărilor, în care termenul directiv sau începerii
devreme a evenimentului final nu se schimbă.
-Termenul devreme începeri a lucrărilor, cel mai devreme termen de începere a lucrărilor, este distanţa maximă de la evenimentul iniţial până la
momentul începerii a acestei lucrări.
-Termenul terminării devreme a lucrărilor, este termenul cel mai devreme din cei posibili de înfăptuire a lucrărilor.
-Termenul întârziat de terminare a lucrărilor, cel mai târziu moment permis pentru terminarea lucrării, ce nu schimbă durata căii critice.
-Termenul întârziat de începerii a lucrărilor, cel mai târziu termen la care durata căii critice nu se schimbă.
-Rezerva de timp parţială -2-valoarea maximă- de timp în care este posibilă micşorarea termenului de începere a lucrării sau mărirea duratei lucrării
sale, neschimbând termenul începerii devreme a lucrărilor următoare.
-Rezerva de timp totală- în care este posibilă micşorarea termenului de executare a lucrărilor sau a lucrărilor cu termen directiv total de construcţie sau
termenul începerii devreme a lucrării înfăptuite.
GR trebuie să fie cît mai simple, fără încrucişări. Un mare număr de lucrări de bază trebuie arătate cu linii orizontale. LCM trebuie de legat cu
lucrările de aprovizionare a confecţiilor. Introducerea noilor forţe de muncă şi a resurselor materiale permite numai după eliberarea muncitorilor şi
mecanismelor, ce efectuează lucrările precedente. Dacă este necesar de început lucrările precedente după executarea parţială a lucrărilor prealabile,
atunci această lucrare se divizează pe părţi ,fiecare fiind lucrare aparte. În timpul elaborării G.R. trebuie să apară linie moartă.
Linia moartă – este evenimentu din care nu este nici un proces tehnologic, în afară de cel final. Dacă în caz că apare la construirea G.R apare coadă
-eveniment în care nu înră nici o lucrare. În cazurile de apare coadă sau linie moartă rezultă că datele iniţiale este greşală ce necesită corectată.
Schema G.R cu coadă şi linie moartă.
5

1 4 linie moartă7
3

2 6
coadă

La proiectarea GR o mare importanţă o are codificarea.

Codifocarea elementelor reţelei grafice se execută prin metoda orizontală sau verticală în conformitate cu succesivitatea executării lucrărilor.
Codificarea pe orizontală a elementelor reţelei se produce de la stînga la dreapta cu linie directă pînă la intersecţia celorlalte lucrări.
Codificarea verificală se execută de sus în jos ţinînd cont că următoarele evenimente primesc codul după precedentul schemelor codificării.

50
 Metode de codificare a GR

Orizontală Verticală

2 3 2 6

1 7 8 9 1 5 8 9

4 5 6 3 4 7

G.R. directiv – se elaborează pentru complexe mari la nivelul ministerului de construcţie. În baza lui se determină termenii de dare în exploatare
beneficiarului construcţiei în întregime sau părţi în construcţie în baza G.R. directiv şi documentaţiei de proiect în componenţa P.E.L. se elaborează
G.R. complexe pe fiecare obiect aparte, care apoi se concordează cu organizaţiile de construcţie.
Calculul graficului reţea
G.R. se calculă prin 2 metode: tabelară şi grafică.

Metoda tabelară de calcul a G.R.

3 7 6
5 5 6

3 2 5 4 7
1 2
1
6 3
4

Calculul G.R. prin metoda tabelară se începe cu codificarea elementelor în poziţie de creştere

51
 Tabela de calcul a parametrilor GR
N Codul Durata Termenii executării lucrărilor Rezervele de timp Sistemul căii
lucrărilor lucrărilor Devreme Întîrziate Totale Parţiale critice
Începera Terminarea Începera lucrărilor Terminarea (6-4:7-5) (4-5)
lucrărilor lucrărilor lucrărilor
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 1-2 3 0 3 0 3 0 0 Calea critică
2 2-3 5 3 8 3 8 0 0 CCR
3 2-4 6 3 9 10 16 7 6
4 2-5 2 3 5 15 17 12 2
5 3-5 0 8 8 17 17 9 0 CCR
6 3-6 7 8 15 8 15 0 0 CCR
7 4-5 1 9 10 10 17 7 1
8 4-7 3 9 12 18 21 9 3
9 5-7 4 5 9 17 21 12 4
10 6-7 6 15 21 15 21 0 0 CCR

7
3
5 6

3 6
1 2 5

7
4 3 4
6

În calculul în coloniţa 6-7 se înscrie termenul parametrilor întârziaţi. Calculul se execută de jos în sus. Dacă din evenimentul ese numai o lucrare,
termenul de finiş a lucrărilor este egal cu începutul întârziat al procesului prevăzut. Începutul întîrziat este diferenţa dintre sfârşitul întârziat şi durata.
Dacă din eveniment este câteva lucrări atunci sfârşitul întârziat a lucrărilor precedente este egal cu începutul lucrării minime.
Rezerva de timp egală = 6-4 totală.

52
Rezerva parţială =4-5, dacă rezerva totală =0, atunci rezultă, că rezerva parţială =0 şi în punctele acesteia este calea critică de calcul.

Metoda grafica de calcul G-R.

Aceasta metoda de calcul este mai simpla ca precedenta toate datele initiale se inscriu pe modelul G-R.

Metodele de inscriere a calcului pe G-R.

2
I II I 2 II
1 4
3
I-lucrarea A.
II-lucrarea B.
-termenul inceperii devreme a lucrarii B.
-numărul evenimentului.
-termenul intirziat de terminare a lucrarilor A.
-numarul evenimentului precedent, prin care trece calea maximă a acestui eveniment.

Regulile de calcul GR
-evenimentul se numeroteaza de la inceput pina la sfirsit:
-la lucrarile initiale sub ratie se inscrie (0) zero,
-pentru fiecare eveniment urmator la numitor se inscrie un numar egal cu inceputul evenimentului mai devreme prin suma dintre termenul devreme de
infaptuire a evenimentului precedent si durata lucrarilor,
-daca in eveniment intra două sau mai multe lucrari atunci valoarea inceperii devreme, se ia cea mai mare (la numitor) la numarator se scria valorile
termenului intirziat,
-calculele se executa de la sfirsit pina la inceput.Daca din eveniment iese citeva lucrari, calculind termenii intirziati se scriu minim,
-după calcularea inceperii devreme si terminanri intirziate a tuturor lucrarilor se determina calea critica,
Calea trece prin evenimentele la care valuarea începerii devreme şi terminării întîrziate coincid.
Rezerva de timp totală şi parţială este egală cu zero.

53
 Schema graficului reţea
7 14
7 14
3 7 6

5 9
0 2 12 17 27
0 2 7
3 17 27

2 3 5 7
1 2 5 7 1
0
6 6
8 4
4 8 9
2 17 21
8 17 21

Corectarea GR
După executarea calculelor GR am căpătat durata căii critice egală cu durata directivă. Corectarea GR duce la îmbunătăţirea parametriilor, folosind
resursele economice.
Corectarea G.R se execută prin urătoarele două metode:
Corectarea G.R după timp.
Scopul corectării GR prevede micşorarea duratei totale de construcţie, ducînd la micşorarea căii critice şi altor căi faţă de durata căilor normative.
Corectarea GR după timp include următore etapele:
- reîmpărţirea forţelor de muncă ocupate la executarea căilor necritice, spre cele critice, în rezultatul cărea durata celor necritice se măreşte, şi celor
critice se micşorează.
- revederea succesivităţii tehnologiei lucrărilor în timp, prin schimbarea unor procese de executare a lucrărilor.
- ridicarea calităţii prefabricării construcţiilor.

Corectarea G.R după resrsele materiale.

Scopul conectării GR după resurse materiale şi distribuirea lor, prevede îndestularea planului necesar, în cazul cînd organizaţiile de construcţii
dispun de surpluse de resurse materiale. În problema de bază a corectării GR după resurse materiale se include păstrarea numărului constant a
echipelor de bază şi a executării procesului fără împrejurări. Cu scopul acesta se produce corectarea GR după forţe de muncă, care include un număr
constant de muncitori pe toată durata construcţiei.

54
  Planificarea şi dirijarea construcţilor în baza GR
G.R. se elaborează conform СНиП şi serveşte ca baza pentru planificarea şi dirijarea construcţilor. Avînd rezultatele tuturor lucrărilor efectuate se
poate de căpătat datele destre volamele de muncă a LCM.
Resursele materiale – necesare pentru oformarea planificării operative în decurs de trimestru, lună, săptămînă, sau zii.
Planificarea în bază G.R se poate forma pe tot complexul pe şantier sau front de lucru incluzând antreprenorii sau organizaţiile, brigăzi sau echipe
aparte. Hotărârile plănuite în baza graficului reţea diferă de cele obişnuite prin stabilitatea sau siguranţa de folosire a lor.
Dirijarea construcţiei după G.R se bazează pe controlul permanent a efectuări lucrării în termen grafic. În dependenţă de structura organizatorică a
conducerii de construcţii în bază G.R prevede următoarele sisteme:
- monofuncţionare - destinate pentru conducerea complexelor mari
- bifuncţionare - destinate pentru conducerea construcţiilor obiectelor tipice.
- cu o singură reţea grafică.
- cu mai multe reţele grafice.
Problemele de dirijare se realizează în baza G.R fiind partea a POC şi PEL.G.R se elaborează în componenţă PEL destinat planificării operative,
dirijării şi controlului executării lucrărilor de muncitori. Aceste G.R permit determinarea şi controlul determinării unei lucrări şi controlul dării în
exploatare a obiectelor G.R serveşte că baza pentru formarea şi dirijarea fluxurilor specialiste, calculul I.T.E a organizaţiei în decurs de un an. Cea
mai valoroasă problemă de dirijare folosind G.R. este posibilă prin introducerea sistemelor automatizate de conducere:
- controlul executării problemelor în bază grafice săptămânale sau schimb,
- organizarea serviciului dispeceratului,
- elaborarea planurilor operative cu nomenculatura lucrărilor, volumele de lucru a lor, costul de deviz, manopera, necesitatea mecanismelor şi utilajul,
aprecierea termenului iniţial a fiecărui proces în parte,
Organizaţiile operative de dirijare a construcţiilor în bază G.R prevăd: organizarea diferitor secţii operative în componenţa cărora sunt reprezentaţii
de la toate organizaţiile antreprenoare care hotărăsc următoarele probleme:
- adunarea informaţiei timp de o săptămână despre executarea lucrărilor şi transmiterea în sala de calcul.
- prelucrarea datelor şi determinarea noilor căi critice despre rezerve.
- elaborarea unor criterii pentru mişcarea duratei căii critice şi unei lucrării critice.
Executarea controlului despre executarea construcţiilor pe GR. Se recomandă de indicat starea reală de îndeplinire a lucrărilor în termenul dat, prin
acumularea informaţiei şi calculul ei.
Efectul economic la planificarea şi dirijarea GR, se determină în conformitate cu normativele în vigoare, el se calculă pe obiect în întregime sau pe un
termen anual.

 Dispeceratul şi controlul operativ despre mersul construcţiei

Ridicarea ritmului construcţiei necesită reglarea mecanismului controlului executării lucrărilor tehnologice. Aceste recomandări necesită prin
întocmirea unei secţii de dispecerat.
Rolul dispeceratului în:
- executarea controlului funcţionării construcţiilor,
- mişcarea numărului de muncitori, confecţiilor,- se execută de personalul dispeceratului.
55
 Secţia de dispecerat se întocmeşte în baza ordinului de către conducerea organizaţiei de construcţii, firmei.
Personalul dispeceratului trebuie să cunoască tehnologia şi organizarea construcţiei, planificarea operativă a GR, resursele tehnologice de folosire şi a
comunicaţiilor.
Principalele probleme a secţiei de dispecerat:
- elaborarea graficului LCM în decurs de o săptămână de lucru,
- executarea graficelor furnizării cu resurse materiale de construcţii,
- executarea graficelor de funcţionare a meşinelor, mecanismelor şi transportului,
- controlul executării graficelor săptămânale sau zilnice la toate organizaţiile antreprenoare,
- reglarea operativă a mersului contracţiei prin coordonare a lucrărilor,
- petrecerea volantelor zilnice despre mersul construcţiei,
- prezentarea rapoartelor zilnice conducerii despre executarea construcţiei,
- controlul secţiilor de dispecerat interioră.
Organizaţia operativă de dispecerat a firmei sau a altor organizaţii operative de dispecerat se efectuează de către dispeceratul principal în persoana
inginerului şef de dispecerat, dispecerate a organizaţiilor şi dispecerate informative. Dispeceratul principal conduce cu lucru secţiei de dispecerat,
petrece controlul operativ privitor executării în termeni stabiliţi a LCM, staţionarea maşinelor şi mecanismelor, primeşte hotărâri în scopul lichidări
neajunsurilor de resurse tehnico-materiale. Dispeceratul principal se supune inginerului şef a organizaţiei, firmri. Dispeceratul organizaţiilor de
construcţii efectuează controlul despre mersul LCM, adună informaţie privind necesităţii de resurse materiale, maşini de construcţie, forţe de muncă
etc. Datele acumulate le raportează dispeceratului principal, iar unele întrebări le rezolvă singur.
Legăturile secţiei disperat se efectuează prin intermediul telefonului şi computatorului, ce duce la ridicarea eficacităţii lucrărilor de disperat. Efectul
economic al secţiei de dispecerat este, controlul operativ despre necesitatea şantierului în resurse materiale, forţe de muncă, etc.

TEMA: PLANUL GENERAL DE CONSTRUCŢII

 Principii generale, destinaţia şi tipurile planurilor de organizare
Legea care reglementează principiul urbanismului este Legea Nr.835 din 17.05.96 ,,Privind principiile urbanismului şi amenajarii teritoriului”.
Conform acestei legi, administraţiile publice locale emit şi elaborează certificat de urbanizare pentru inceperea unei investiţii de construcţii montaj.
Intravilan-este teritoriul ocupat de terenuri, amenajări şi construcţii ce constituie localitatea inclusiv de terenuri, prevăzute pentru extinderea
acestuia, limita intravilanului este stabilită de planul urbanistic general.
Extrovilan-este teritoriul din afara intravilanului localităţii, cuprins in limita teritoriului administrativ care inglobează activităţi depedente sau nu de
funcţiile localităţii conform planurilor urbanistice şi planurile de amenajare a teritoriului.
Conform Legii 835, planurile generale de amenajare a teritoriului sunt urmatoarele:
1. Planul de amenajere a teritoriului naţional,
2. Planuri raţionale de amenajare a teritoriului(plan de amenajare a teritoriului zonal:plan a municipilor, plan a raioanelor),
3. Planuri locale de amenajare a teritoriului(plan intern orăşenesc,plan intern sătesc),
Certificatele de urbanism se elaborează conform planelor de amenajare a teritoriilor nomenalizate mai sus.

56
 Destinatia, clasificarea si componenta P.G.C
P.G.C este planul şantierului de constructie pe care se arata distribuirea cladirilor ce se construiesc şi cele existente, masini şi mecanisme de
construcţii obiectelor gospodaresti, de construcţii destinate pentru pentru deservirea proceselor casnice.
Din obiectele gospodareşti de construcţii necesare pentru perioada de construcţii fac parte:
1.instalatii tehnologice sectii de preparare si transportare a amesticurilor de bentos mortar,
2. depozitele materialelor de construcţii,
3.cladiri, provizorii de destinaţie administrativă , igieno-sanitare şi culturale,
4.drumurile auto şi feroviare,
5.retelele energetice, alimentare cu apa, canalizare, comunicatie s.a.
P.G.C. este parte componenta a POL şi PGC se numeste PGC a intregului teren, iar in componenta PEL se numeste PGC a obiectului.
Diferenţa dintre ele este gradul de detalieri.
a)PGC a intregului teren.
Se elaboreaza de organizaţiile de construcţii in componenta POC, reprezentînd un plan a şantierului de construcţii cu teritoriul alaturat destinat pentru
construcţia complexului şi asamblarea pe el a cladirilor provizoriu, instalatiilor şi comunicatiilor destinate pentru deservirea teritoriului.
b)PGC a obiectului.
Se elaboreaza de catre organizatiile de constructie in compon.PEL, alăturindu-se lui: teritoriul unui şantier pe PGC, unde se reda amanuntit tot
santierul, instalatiile temporare, autodrumurile, depozitele temporare, retelele temporare de alimentare cu apa, electricitate şi a altor retele inginereşti,
suprafeţele de asamblare a construcţilor în blocuri, suprafeţele de primire a materialelor, constructiilor, amestecurilor de morzare şi betoane, locul
distribuţiei, iluminari temporare, hidrantii antiincendiari, ingrădirea temporară a şantierului, cu indicarea intrarii şi ieşirii.
Principiile de baza a proiectului PGC sint:
-hotaririle primite de PGC, trebuie executate in conformitate cu POC,
-proiectarea PGC in corespubdere cu CHиП,
-PGC trebuie să prevadă organizarea raţională a fluxurilor,
-cladirile provizorii şi instalaţiile temporare se recomandă de distribuit pe suprafaţa santierului nedestinată construcţiei,
-durata executării construcţiilor temporare trebuie să fie minimă,
-cladirile provizorii se recomandă de executat de tipul demontabile şi nedemontabile.
În timpul proiectării pe PGC a instalaţiilor de preparare a amestecului de betone şi mortare, se selectează acel santier, a cărui necesitaţi sunt maxime.

 Planul General de organizare a şantierului- se numără planul pe care este efectuat amplasamentul mecanismelor principale, clădirilor provizorii,
edificiilor şi altor construcţii care se utilizează, şi se execută pe parcursul desfăşurării lucrărilor de construcţii-montaj.
PGOŞ-are drept scop de a soluţiona problemele abordate în ceea ce se foloseşte valoarea cit mai raţională a teritoriului destinat lucrarilor de
construcţii-montaj, a unităţilor provizorii şi crearea condiţiilor de muncă şi a măsurilor de securitate a muncii. PGOŞ constituie o parte importantă a
proiectului de execuţie şi este actul de bază ce reglementează organizarea şantierului de construcţii, precum şi volumul provizoriu de lucrări.
Se deosebesc 2 tipuri de plane de organizare a PG:
1. Plan general de organizare a şantierului,
2. Plan general a obiectului de constructie,
57
 P.G. de organizare a şantierului de construcţie-sistematizează pricipiile generale ale gospodăriei integrale a şantierului de construcţie şi se
eliberează de proiectant (instituţie de proiectare).
P.G. de organizare a obiectului de construcţie-reflectă nemijlocita gospodărie sau administrarea terenului din imediata apropiere a construcţiei, se
eliberează de antreprenorul general sau de o instituţie de proiectare la solicitarea acestuia.
1. Principii Generale de proiectare a planurilor generale de organizare.
Soluţiile PGOŞ trebuie să corespundă normelor in construcţii şi anume: CHиП 3.01.01-85 şi NCM A.08 .02 -2014.
1.Normativ se referă la organizarea construcţiilor clădirilor şi edificiilor şi instalaţiilor provizorii ce se instalează pe terenuri.
2.Normativ se referă la mărirea tehnicii sănătăţii
PGOŞ trebuie să asigure personalului muncitor condiţii sanitare de muncă şi o amplasare cit mai eficientă a unităţilor provizorii şi a drumelor,
costurile de realizare a construcţiilor provizorii trebuie reduse la minim.
2. Planul General de organizare a şantierului de construcţie.
PGOŞ construcţiei, se realizează pentru execuţia unui complex de obiecte datele iniţiale care stau la baza proiectării planului general de organizare
a construcţiei:
- Plan general de încadrare in zonă,
- Exploatările geologice şi hidrologice,
- Situaţiile şi investigaţiile tehnico-inginereşti, economice,
- Devizul general,
- Planul calendaristic de realizare a construcţiei,
- Planul arhitectural de realizare a construcţiei,
- Calculul unităţii provizorii şi altor materiale din proiectul de executare a lucrărilor.
Planul de incadrare in zonă- reflectă relieful, cotele clădirilor existente şi a celor proiectate, plantaţiile,zonele verzi, reţelele şi drumurile de
comunicaţie.
Rezultatele exploatărilor geologice şi hidrogeologice se folosesc, pentru amplasarea simplă a obiectelor gospodăreşti.
Investigaţile tehnico-economice şi inginereşti permit depistarea soluţiilor optimale de amplasare a reţelelor de transport a materialelor de carieră şi
furnizorii. Planul GO a şantierului se avizează de către instituţia de proiectare, beneficiar, antreprenorul general, in afară de partea grafică a planului
general există memorium tehnico-explicativ.
PGOŞ se realizează la scara 1:100;1:200;1:500.
La proiectarea PG de organizare mai intîi se efectuează racordarea mecanismelor de montare a depozitelor de obiect, al autodrumurilor prvizorii şi
mai apoi celor componente.

 Plan General a obiectelor de construcţie

PG de construcţii se proiectează separat pentru fiecare obiect ce intră in componenţa P.G.organizare a şantierului, pentru obiecte complexe, acesta
se elaborează pe etape cum ar fi:
- Planul general de organiyare a şantierului de construcţie,
- Proiectul de realizare a construcţiei,
- Fişele tehnologice,
58
- Calculul necesar de resurse,
- Schiţe de proiect,
Partea grafică se elaborează la scara 1:500;1:200;1:100;1:50, în componenţă suplimentară a PG. Este lista utilajului de montare cu capacitatea
energetică a sa. PG a obiectului trebuie să conţină toate datele necesare pentru realizarea proiectului.
Memoriul tehnico-explicativ conţine:
- Calculul necesarului de resurse tehnico-materiale,
- Clădiri provizorii,
- Soluţii tehnice de selectare a instalaţiilor, comunicaţiilor, edificiilor, drumurilor, reţelelor de iluminare, apă şi căldură.

 Planul general de construcţii

PGC este planul şantierului de construcţii pe care se indică: distribuirea clădirii sau clădirilor ce se construiesc, clădirile existente, maşinele şi
mecanismele de construcţii, obiectele gospodăreşti: instalaţiile tehnologice, depozitele de şantier, clădirile provizorii, autodrumurile, reţelele
inginereşti, zonele periculoase, etc.
-PGC a şantierului se elaborează de către organizaţiile de construcţii, în componenţa PEL,
-principiile de bază la protectarea PGC sunt,
-proiectarea în confirmitate cu CHиП,
-PGC trebuie să prevadă organizarea raţională a fluxurilor,
-amplasarea clădirilor provizorii şi instalaţiilor temporare: de distribuit pe suprafaţa şantierului nedestinată construcţiei, respectând cerinţele de
securitate a muncii şi antiincendiare,
-durata executării construcţiilor temporare să fie minimă,
-clădirile provizorii să fie de tip: montabile-demontabile sau mobile,
-depozitele de materiale, de amplasat în zona: maximă de consum, zona macaralelor şi autodrumurilor,
-amplasarea mecanismelor pe teritoriul şantierului, trebue să satisfacă cerinţele tehnologice de executare a LCM,
-lungimea reţelelor temporare inginereşti să fie minimă,
Date iniţiale la proiectarea PGC a şantierului servesc:
-planul general al clădirii,
-PC şi FT a şantierului,
-calculul necesităţii în resurse materiale, maşini, mecanisme şi forţe de muncă,
-necesitatea în schiţe a proceselor de lucru,
-normativele de proiectare, etc,
PGC se elaborează pentru fiecare perioadă a: lucrărilor infrastructurii, suprastructurii şi de finisare a clădirii.
În proiectul de curs, PGC este elaborat la etapa lucrărilor de: (terasamente, montare, finisare, etc).

59
 Elaborarea PGC
În procesul de elaborare a PGC este necesar de respectat următoarele cerinţe:
La trasarea autodrumurilor temporare se recomandă de respectat distanţa între: autodrumuri şi suprafaţa depozitelor, care trebuie să fie de 0,5-1m;
autodrum şi calea de rulare a MAB 6,5÷12,5m; autodrum şi axa căii de rulare a macaralei turn 3,75m; autodrum şi îngrădire ≥1,5m, lăţimea
autodrumurilor într-un sens 3,5÷5,5m, în două sensuri 5,5÷8m; raza curburii autodrumului R=12÷30m. În cazul proiectării autodrumului într-un sens
este necesar de amplasat fîşii cu lăţimea de 3m, pentru trecerea autocamionului la descărcare; de organizat autodrumurile în formă de inel, în cazul
liniei moarte, se recomandă de prevăzut o suprafaţă de manevrare cu dimensiunile mai mari de 12×12m.
La proiectarea maşinelor şi mecanismelor se recomandă de respectat ca: locul de amplasare sau calea de rulare a MAB trebuie să satisfacă fişele
tehnologice elaborate; la amplasarea căii de rulare a macaralei turn este necesar de indicat suporturile de sprigin a căii de rulare; conectarea macaralei
la reţeaua temporară de alimentare cu energie; cuplarea cu pămîntul şi îngrădirea zonei periculoase; lungimea căii de rulare a macaralei turn trebuie să
fie mai mică decăt lungimea construcţiei cu valoarea deschiderii braţului; lăţimea căii de rulare a MAB se determină în baza gabaritelor şi razei de
rotire a platformei rolative; pe axa căii de rulare a MAB se indică cu o săgeată direcţa de mişcare; în cazul MAB este necesar de prevăzut suprafeţe de
rezervă pentru fiecare permutare a macaralei pe tot perimetrul clădirii; dimensiunile acestor suprafeţe trebuie să satisfacă gabaritele utilajului de
primire a amestecurilor de mortare sau betoane; deasemenea prevăzute treceri a autobasculantelor spre suprafeţele de primire a acestor amestecuri,
precum şi suprafeţe de manevrare.
La amplasarea depozitelor de şantier se respectă următoarele cerinţe ca:
-calea de parcurgere a resurselor materiale pe şantier să fie minimă;
-amplasarea depozitelor deschise de produs pe toată lungimea frontul de lucru, paralel cu axa de deplasare a macaralei;
-între depozite de amplasat treceri;
-dimensiunile depozitelor să satisfacă amplasarea prefabricatelor pe ele;
-hotarele depozitelor deschise trebuie să treacă de la marginea drumului la o distanţă≥0,5m;
-primirea amestecurilor de mortare sau betoane, trebuie prevăzut pe una sau două suprafeţe speciale, amplasate în zona de lucru a macaralei, etc.
La distribuirea clădirilor provizorii se respectă următoarele cerinţe ca:
-distanţa de la frontul de lucru pînă la clădirile provizorii să fie≤500m, pînă la vicee≤100m, amplasarea lor în zona periculoasă a macaralei este
interzisă;
-amplasarea de produs prin respectarea cerinţelor de securitate a muncii şi măsurile antiincendiare.
La trasarea reţelelor inginereşti se recomandă de respectat următoarele:
-amplasarea reţelelor temporare de apă, canalizare şi energie de produs pe suprafeţele libere a şantierului;
-de indicat locurile de racordare a conductelor, lungimea reţelelor trebuie să fie minimă;
-racordarea reţelei temporare de alimentare cu energie la cea permanentă de produs prin transformator;
-reţeua temporară de alimentare cu energie de trasat pe stîlpi din lemn distribuiţi la distanţa de 20÷40m unul de la altul amplasaţi pe tot perimetrul
şantierului, locurile de muncă de iluminat utilizînd turnuri mobile de iluminare;
-amplasarea iluminatoarelor de produs la colţurile şantierului în scopul formării vizibilităţii maxime;
-hidranţii antiincendiari de amplasat peste 300 de metri unul de la altul, racordîndu-se la reţeaua permanentă de alimentare cu apă, distanţa hidranţilor
de la autodrum să fie 2m;
-amplasarea havuzurilor în apropierea zonei fronturilor de lucru, racordarea lor de produs la reţeua temporară de apă;
60
 -îngrădirea şantierului de produs pe tot perimetrul la o distanţă de 2m de la marginea: autodrumurilor, clădirilor provizorii sau depozitelor de şantier;
-îngrădirea să fie dotată cu poartă cu inscripţia: „Intrare” sau „Ieşire”;
-îngrădirea zonelor periculoase de pe teritoriul şantierului;
-hotarele zonelor periculoase depind de înălţimea la care se execută lucrările, la macarale orientativ se primeşte cu 5m mai mare decît deschiderea
braţului;
-se indică trotuarele de circulaţe a muncitorilor;
-reţeua de energie se trasează de culoare roşie, apa cu albastru, iar canalizarea de culoare neagră.

 Amplasarea pe şantier a maşinilor şi mecanismelor

Amplasarea şi racordarea maşinilor şi mecanismelor de montare pe şantierul de construcţie, este necesară pentru a putea determina posibilităţile
de montare cu mecanismele selectate şi crearea condiţiilor de muncă conform cerinţelor privind tehnica securităţii.
Racordarea macaralelor se efectuiază:
-se determină capacităţile necesare şi parametrii necesari pentru efectuarea LMC şi după aceea se selectează tipul şi marca macaralei,
-se efectuează racordările macaralei,
-se determina zonele şi condiţiile de lucru a macaralei.
Racordarea macaralei
Racordarea pe axa transversală a macaralelor turn, constă în determinarea distanţei de la axa macaralei, pină la obictul de construcţie.
B=Rrot.+Lsig.(m)
B-distanţa minimă de la axa căilor de rulare a macaralei pină la exteriorul clădirii.
Rrot.- baza de rotire a barei macaralei.
Lsig.-distanţa minimă tolerată de la baza macaralei pină la construcţie sau depozite de materiale(0,7m-h=2m),(0,4m-h<2m)
Racordarea transversală a macaralelor turn precum şi a altor tipuri de macarale in apropierea gropilor de fundaţie la care nu sa efectuat lucrări speciale
a taluzurilor se efectuiază reeşind din adincimea gropii de fundaţie şi caracteristicile hidrotehnice ale solului.
Determinarea zonelor de lucru ale macaralelor
La amplasarea mecanizmelor de construcţie se cere de stabilit zonele periculoase pentru activitatea oamenilor.
Normele in vigoare prevăd următoarele zone periculoase de activitate a macaralei:
1. Zona de montare-este spaţiul unde este posibil desprinderea şi căderea demunitului fixat in dispozitivul de montare in timul fixării lui ea se determină
după conţinutul exterior al construcţiei la care se adaugă 7m (pentru 20m).
2. Zona de lucru a macaralei-este spaţiul ce se află in limitile curbei desprinse, cirligul macaralei cu raza macaralei cu acţiune maximă pe planul general
şi reprezentat cu o linie continuă groasă.
3. Zona de manipulare a incercăturii- este spaţiul unde este posibilă desprinderea şi căderea incărcăturii (+7m (h=20m).
4. Zona periculoasă a macaralei- reprezintă spaţiul, unde este posibilă căderea incărcăturii şi manipularea ei.
Rp.=Rmax.+0,5lmax.+Lsing.(m).
Rp.-zona periculoasă a macaralei. Rmax.-raza maximă la care o descrie cirligul macaralei.
0,5lmax.- o jumătate din lungimea incărcăturii. Lsing.-distanţa de siguranţă suplimentară(m).

61
 Amplasarea masinilor de construcţie, prevede:
-aprecierea tipului maracalei sau ascensorului de şantier.
-dezaxarea orizontală şi verticală a mecanizmelor.
-calculul zonelor de lucru, luînd in consideraţie, gabaritele sale.
Amplasarea axelor căii de rulare a maracalelor se execută în dependentă de clădirea ce se construieşte, determinindu-se dupa relaţia:
L =R+r (m), unde:
L- distanţa minimă de la axa căii de rulare pîna la marginea clădirii.
R-raza de rotire a platformei rotative a maracalei, din CHиП(m).
r-distanţa minimă admisibilă neprimejdioasă de la cea mai indepartată parte a macaralei, pina la constructie, nu mai mica de 0,7 m, daca înalţimea
construcţiei este ≥2m şi 0,4m ≤ cu 2m.
Amplasarea maracalelor in apropierea gropilor de fundare se efectuează în dependenţă de adincimea lor şi categoria solului, dupa relaţia:
L=l1+l2+l3+l4+l5(m), unde : Fig. XVIII.3 paj.722. Danilov.
L- distanţa de la axa caii de rulare a macaralei pina la baza taluzului gropii;
l1-distanţa de la baza taluzului pînă extremitatea panta taluzului l1=hgrop.*msol.(m) ; hgropii -adincimea gropii, msol.-caracteristicile solului;
l2=0,4(m) ;
l3-distanţa de la baza taluzului balastului pînă la axa şinei, l3=(hb.+0,05)mb.+0,2(m), unde: hbalastului -inaltimea balastului,
mbalastului –caracteristicele materialului de balast.
l4=1/2 din lungimea traversei;
l5=1/2 din lungimea bazei maracalei.
In timpul proiectarii maracalelor şi executarea dezaxării transversale a căii de rulare, lungimea căii se determină după relaţia :
Lc.r.=lm.+ls.m.+2lc.f.+2ll.c.ş. unde:
lm.-baza maracalei, se determină după NRC; ls.m.-distanţa dintre staţionarile marginale; lc.f.-lungimea caii de frinare (1,5m); ll.c.ş.-distanţa de la
capatul şinei pină la margine, egală cu 0,5(m).
In procesul dezaxării maracalelor se determină urmatoarele zone ale maracalelor:
Fig XVIII.4 paj. 722. Danilov.
Zona de montare-spaţiul în limitele caruia este posibilă caderea materialului sau construcţiei, în timpul asamblării sau montării.
Dimensiunele zonei in plan se determină in dependentă de inalţimea construcţiei, daca înălţimea (H) clădirii este pina la 20m, atunci dimensiunele
zonei se maresc cu 7m, iar daca H>20(m), atunci dimensiunele zonei este egal cu 10(m). Depozitarea materialelor in limitele zonei de montare se
interzice.
Zona deservită de macara sau zona de lucru a macaralei-este spaţiul aflat în limitele linei descrise de cirligul macaralei, hotarele zonei se determină
prin raza deschiderei maximale a braţului.

 Drumurile provizorii pe şantier

Drumurile şi platformele de pe şantier se clasifică după criterii:
1.După amplasament.
-interioare,
62
-exterioare.
2.După intesitatea de circulaţie.
-cu o intesitate de 1200 vehicule timp de 24 ore,
-cu o intesitate de 30÷1200 vehicule timp de 24 ore,
-cu o intesitate sub 300 vehicule timp de 24 ore.
Drumuri speciale-drum pe care circulă vehicule cu greutate mai mare de 25tone.
3.După sistemul rutier drumul poate fi:.
-drum rigid-dacă la alcătuirea lor este nevoie un strat de beton,
- drum nerigid-drumuri din piatră spartă sau argilă compactă.
Proiectarea drumurilor provizorii
In calitate de drumuri temporare pe teritoriul santierului se recomanda de executat:
1.autodrumuri,
2.cale ferată.
Transportul feroviar se utilizează în cazurile executarii construcţiei complexelor mari. Executarea construcţiei caii ferate se produce de catre
organizatii speciale. In republică, cel mai des, in calitate de drumuri temporare pe teritoriul santierului servesc autodrumurile. Executarea constructiei
se produce de antreprenor. Problemele de baza in timpul proiectarii a autodrumurilor temporare sint :
-elaborarea schemelor de mişcare a transportului cu distribuirea lor in plan,
-determinarea parametrilor drumurilor,
-determinarea zonelor periculoase a ADT pe PGC,
-determinara conditiilor suplimentare de executare a miscarii transportului fară accidente,
-determinarea elementelor, straturilor ADT
La proiectarea drumurilor pe şantier trebuie luate in consideraţie următoarele aspecte:
-un traseu cit mai scurt,
-un cost redus al materialelor utilizate,
-un cost minim de intreţinere a drumului, o evacuare rapidă şi eficientă a apelor provenite de la precipitaţiile atmosferice.
-siguranţa transporturilor,
-o deplasare cit mai mică a pamăntului provenit din lucrările de terasament.
Lăţimea drumurilor provizorii de şantier proiectată intr-o singură direcţie este de. 3,5-5,5m, in două direcţii >5,5m.
La folosirea camioanelor grele de peste 5,5. Curbele drumurilor provizorii 12m. Raza mai >12m.
Se interzice amplasarea drumurilor provizorii peste comunicaţiile subterane sau în imediata apropiere a lor.
Criteriile de alegere a imbrăcămintei drumurilor provizorii.
La selectarea imbrăcămintei drumurilor provizorii trebuie să se ţină cont de:
-date geotehnice,
-date hidrologice,
-sursele de materiale locale sau secundare,

63
 Principalele tipuri de imbrăcăminte recomandate pentru drumurile provizorii sunt:
-drumuri din pămint stabilizat-este recomandat pentru drumuri de scurtă durată în perioadă de vară,
-drumuri din balast- primăvară, vară,
-drumuri din piatră spartă-pentru perioade mari,
-drumuri din beton monolit- se recomandă pentru oraşe definitive, pentru aceste tip de drumuri se permite circulaţia doar a automobilelor pe drum,
circulaţia automobilelor pe sens unic este permisă, doar in cazuri excepţionale,în aşa cazuri automobilele trebuie să se deplaseze pe un strat protector
din materiale granule sau dulapi de lemn.
-îmbracaminte din elemente de beton prefabricat-se recomandată pentru drumuri demontabile, betonul utilizat la fabricarea acestui tip de planşeu,
trebuie să atingă cel puţin clasa de beton rutier proiectată: de la BcR 3.5 la BcR 5.

 Calculul suprafeţei depozitelor de şantier

Rolul depozitelor pe şantier. Organizarea depozitelor de şantier.
Rolul depozitelor de şantier este de a asigura aprovizionarea continuă cu materiale prefabricate utilaje etc. La o deplasare pe şantier trebuie să se ţină
cont de următoarele reguli:
-modul de depozitare-trebuie de selectat raţional cu investiţii minim,
-fiecare depozit trebuie investat cu căi de acces cit mai directe,
-e necesar de prevăzut utilaje pentru incărcarea,descărcarea materialelor,
-terenurile de depozitare trebuie să aibă o formă cit mai regulată, să nu prezinte pericol de inundare şi să fie uşor de supravegheat,
-materialele trebuie să fie grupate pe categorii,
-trebuie de prevăzut instalaţii de combatere a incendiului şi instrumente de iluminare nocturnă.

Clasificarea depozitelor:
-depozite interioare amplasate in incinta şantierului,
-depozite exterioare amplasate in afara şantierului (la baza de producere).
După destinaţia funcţională depozitele pot fi:
-deposit de transit (de transportare)-se amenajează in staţiile de cale ferată, situate cit mai aproape de şantier, materialele vin neuniforme şi in calităţi
mari,
-tranportarea la şantier se face pe cale rutieră,
-depozite central (de bază)-servesc pentru depozitarea materialelor şi utilajelor,
-depozite de lot- servesc pentru păstrarea materialelor mărunte, care se folosesc la mai multe obiecte (vopsele, unelte, instalaţii),
-depozit de obiect-sunt concepute pentru material care se consumă curent (prefabricate, BCA, cărămizi), ele se amplasează in imediata apropiere a
locului de lucru.

După modul de depozitare pot fi :

-depozite deschise/inchise,
-şoproane,
64
-depozite speciale (pentru combustibele),
În procesul de elaborare a PGC, este necesar de proiectat depozitele de şantier.
În practica de construcţie, cea mai raţională metodă de organizare a LCM este cea din mijloacele de transport sau montarea în blocuri mari, ţinînd
cont de faptul că cantitatea de depozitare a resurselor materiale la depozitele de şantier este minimă, însă aceste metode nu au o largă răspândire,
deacea este necesar ca unele resurse materiale să fie depozitate.
În dependenţă de proprietăţile fizico-mecanice a resurselor materiale, utilizate la executarea LCM, se cunosc următoarele tipuri de depozite de
şantier: deschise sau închise.
În procesul proiectării pe PGC a depozitelor de şantier, se recomandă de respectat următoarele cerinţe:
-determinarea tipurilor de resurse materiale ce trebue depozitate,
-stabilirea metodei de depozitare şi duratei de păstrare la depozit a resurselor materiale,
-calculul suprafeţelor depozitelor de şantier,
-stabilirea cantităţii şi dimensiunile depozitelor,
-locul de amplasare şi poziţionare a depozitelor pe teritoriul şantierului.
Stabilirea tipurilor de resurse materiale ce trebue depozitate, se execută conform tabela:„Calculul totalizator a consumului de resurse materiale,
construcţii şi semifabricate”, iar metoda de depozitare a resurselor materiale se execută conform tipului de resurse materiale care trebuie depozitate, în
dependenţă de CHиП: „Norma de depozitare la 1m2 de suprafaţă”.
Durata de păstrare la depozit a resurselor materiale se stabileşte: pentru depozite deschise 3÷5 zile, închise 10÷15 zile.
Calculul suprafeţelor depozitate pe şantier depinde de rezerva de materiale ce trebuie depozitate, care se calculă conform relaţiei:
Qrez.=(Qtot.  T)••n•k(m2, m3, t, etc.), unde :
Qtot.–cantitatea totală de resurse materiale, construcţii şi semifabricate necesare pentru executarea LCM (m², t, m³, etc.).
T–durata de executare a lucrarilor, conform PC (zile).
-coeficientul aprovizionării neritmice cu resurse materiale la depozit, primit 1,1.
n–durata de păstrare a resurselor materiale la depozit, ţinând cont de metoda depozitării (zile).
k-coeficientul consumului neritmic de resurse materiale, primit 1,3.
Cunoscând rezerva de materiale la depozit, aflăm suprafaţa utilă a depozitelor de şantier după relaţia:
Au.=Qrez.q(m2), unde:
q–norma de depozitare la 1m² de suprafaţă, se determină conform tabelei 13.
Aflăm suprafeţele reale a depozitelor de materiale de pe şantier, ţinând cont de treceri, după relaţia:
Ar.=Au.( m²), unde:
-coeficient ce ţine cont de utilizarea suprafeţei depozitului, şi trecerile între depozite, primit 0,6÷0,7.
Calculul suprafeţelor depozitelor de şantier se execută în tabelă.

65
 Tabela:,,Calculul suprafeţelor depozitelor”.

aprovizionării neritmice

1m² de suprafaţă q (m2,

Coeficient de utilizare a
consumului neritmic de

Norma de depozitare la
materiale construcţiilor

suprafeţei depozitului
Denumirea resurselor

depozitului. Ar.(m²)
depozitului Au.(m²)
cu materiale =1,1.

Rezerva la depozit,
Norma consumului

Metoda depozitării
şi semifabricatelor

Durata asamblării.

Durata de păstrare
Necesitatea totală.

Suprafaţa reală a
Suprafaţa utilă a
materiale, k=1,3

Qrez.(m², m³, t)
Qtot.(t, m³,m²)

Coeficientul

Coeficientul
Unitatea de

la depozit.
în schimb
T (zile)
măsură

Qtot/T

n(zile)

=0.6
m3, t)
№

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
Având calculată tabela determinăm:
Determinăm suprafaţa totală a depozitelor: închise: DÎ m2 şi deschise: DD m2, prin sumarea coloanei 14.
Stabilim: numărul de depozite şi dimensiunile: N... DÎ m..; N DD m., în conformitate cu suprafaţa reală a fiecarui tip de depozit.

 Calculul suprafeţelor clădirilor provizorii.

Unităţile provizorii- se numesc obiectele auxiliare şi de deservire care sunt strict necesare pentru asigurarea procesului de construcţie şi producţie.
Ele se execută şi se utilizează numai pe perioada de execuţie ACM şantier.
Pentru necesităţile provizorii se folosesc clădirile existente,planificate a fi desemnate după destinaţie unităţile provizorii se pot clasifica:
-unităţile provizorii de producţie,
-unităţile provizorii social-sanitar,
-unităţile provizorii administrative,
-unităţile provizorii locative,
-unităţile provizorii sociale,
Depozite, în califiare de depozite provizorii de producere servesc: ateliere, depozite de instrumente, cazangerii.
-Instalaţii de preparare a betoanelor şi mortarelor.
În calitate de unităţi provizorii administrative sunt: oficiul maiestrului, ofinciul dirigintelui de şantier, inginerului şef.
În calitate de unităţi provizorii social-administrative sunt: vestiarele, duşurile, uscătorii pentru haine.
În calitate de unităţile provizorii locative şi sociale: servesc căminele, cantinele, bufet.
În calitate de depozite: pentru păstrarea materialelor.

Clădirile provizorii se clasifică după destinaţie în:

-clădiri de serviciu: oficii, încăperea dirigintelui de şantier, post de trecere, etc.
-clădiri de locuit şi obşteşti: cămine, magazine, etc.
-clădiri sanitaro-igienice: vestiare, lavuare, duş, etc.
-clădiri tehnologice: ateliere, obiecte tehnologice, etc.
66
 După soluţia constructivă de alcătuire şi deplasare unitătile provizorii pot fi:
-de inventar- ce se folosesc de mai multe ori,
-neinventare-ce se folosesc de o singură dată.
Execuţia obiectelor provizorii care nu fac parte din inventar se proiectează numai in cazuri excepţionale deoarece aceste obiecte sunt costisitoare.
Încăperile sociale, la proiectarea unităţilor temporare pe şantierul de construcţie, se amplasează lingă intrări pentru ca muncitorii să poată intra in
garderobă in afara zonei de lucru.
Ele trebuie să fie indepărtate de obiectele care elimină praf, gaz (50m)
Băile, duşurile, incăperile pentru uscarea hainelor la fel trebuie să se afle la o distanţă minimă de 50m, de la locul de muncă.
Dimensionarea unităţilor provizorii se stabileste in următoarele succesiune:
-se stabileşte lista unităţilor provizorii(conform clasificării de mai sus)
-se determină numărul de muncitori specialişti, slujbaşii.
Reieşind din aceasta, se efectuează calculul unităţii provizorii, in faza de proiectare, după planul calendaristic de execuţie a lucrărilor, fiind luat ca reper
numărul maxim de muncitori pe şantier.
Celelalte categorii se calculează in dependenţă de ponderea lor.
Tabela: „Raportul procentual a personalului şantierului de construcţii pe categorii”

№ Tipul Muncitori Maiştri, ingineri tehnici, Slujbaşi Paznici

construcţiei diriginţi de şantier
1. Industrială 83,9 11,0 3,6 1,5
2. Civilă 85,0 8,0 5,0 2,0
3. Agricolă 83,0 13,0 3,0 1,0
4. Inginerească 83,3 9,1 6,2 1,4
În procesul de elaborare a PGC este necesar de stabilit: nomenclatura şi dimensiunile clădirilor provizorii, care se ia în dependenţă de raionul
construcţiei şi durata de executare a LCM.
Edificiile temporare de pe teritoriul şantierului de construcţii sunt: autodrumurile, trecerile către zonele mecanismelor, trotuarele, reţelele
inginereşti, suprafeţele de ansamblare în blocuri mari a construcţiilor şi îngrădirea cu indicarea punctelor de „intrare” şi „ieşire”.
În depedenţă de cerinţele constructive, clădirile provizorii pot fi:
-inventare: de tip montabile-demontabile, mobile sau container.
-neinventare: de o singură folosire.
Executarea LCM pe teritoriul şantierului se îndeplineşte de către muncitori calificaţi, dirijaţi de: maiştri, ingineri tehnici, diriginţi de şantier,
deservirea şantierului se înfăptueşte de slujbaşi,m iar paza bunurilor materiale de către serviciu de pază.

67
 Determinarea numărului de: maiştri, ingineri tehnici, diriginţi de şantier, slujbaşi şi paznici a şantierului de construcţii se stabileşte în baza
raportului procentual, în conformitate cu numărul maximal de muncitori, din GMFM, în raport cu tabela „Raportul procentual a personalului
şantierului de construcţii pe categorii”.

După stabilirea nomenclaturii clădirilor provizorii, raportului procentual a personalului şantierului de construcţii pe categorii, aflăm suprafeţele
clădirilor provizorii, conform numărului maximal de muncitori care lucrează pe şantier luat din GMFM şi suprafeţele normative pentru un om, după
relaţia:
Ntot.=(Nmun.+Ni.t.+Nsl.+Np.)•k(om), unde:
Ntot.–numărul total de muncitori ce lucrează pe şantier (om).
Ni.t.–numărul maiştrilor, inginerilor tehnici, diriginţi de şantier (om).
Nsl.–numărul slujbaşilor (om).
Np.–numărul paznicilor (om).
K–coeficientul ce ţine de concedii sau îmbolnăviri, primit 1,05÷1,06.
În baza PC de executare a clădirii: civile, industriale, agricole sau inginereşti, numărul maximal Nmax de muncitori din GMFM constituie:...de
oameni.
În aşa caz, numărul de muncitori N constitue :
N=(Nmax./...%)•100% (om), unde:
Nmax.–numărul maximal de muncitori, om, din GMFM.
... % –procentajul muncitorilor, din tabelă 15.
Atunci rezultă că: 1% din numărul muncitorilor N constituie: 0, ...om, deci:

Ni.t.= ... i.t.• 0,... = ...(om).

Nsl.= ... sl. • 0, ... = ...(om).
Np.= ... p. • 0, ... = ... (om).

În baza calculelor efectuate determinăm numărul total de muncitori ocupaţi pe şantier, după relaţia:
Ntot.=(Nmun.+Ni.t.+Nsl.+Np.)• k(om).
Cunoscînd numărul total de muncitori ce lucrează pe şantier, determinăm suprafeţe clădirilor provizorii în tabelă.
Tabela:„Calculul suprafeţelor clădirilor provizorii”.
muncitorilor ce

provizorii (m)
se folosesc de

Dimensiunile
muncitorilor

încăpere, %
Denumirea

Suprafaţa (m2)
provizorii

provizorii
clădirilor

clădirilor

clădirilor
Numărul

Numărul

Tipul
Nr.

unitate total

68
1 2 3 4 5 6 7 8
A. Încăperi de sereviciu:
Încăperea dirigintelui
1 Ni.t. 100 4,0 Vagon mobil
de şantier
2 Încăperea de odihnă Ntot. 100 0,75 Vagon mobil
3 Dispecerat 1 100 7,0 7,0 4,0×2,7×2,9 Vagon mobil
4 Post de trecere 100 6÷9 6÷9 4,0×2,7×2,9 Container
B. Încăperi industriale:
5 Vestiar Ntot. 70 0,7 Vagon mobil
6 Lavuar cu duş Ntot. 50÷80 0,54 Vagon mobil
Încăpere de încălzire şi
7 Ntot. 40 0,2 Vagon mobil
uscare a hainelor
Încăpere de primire a
8 Ntot. 80÷100 1,0 Vagon mobil
hranei
9 Punct medical 1 100 7,0 4,0×2,7×2,9 Vagon mobil
10 Viceu Ntot. 100 0,1 Container
C.Încăperi industriale:
11 Staţie de tencuit 4,5×2,5
12 Staţie de zugrăvit 8×2,8
Completarea tabelei:
Coloana 6: se primeşte prin produsul dintre numărul muncitorilor coloana 3, la suprafaţa pentru o unitate, coloana 5.
Coloana7: se determină conform următoarelor tipuri de clădiri provizorii:
Vagon mobil: 4×2,7×2,9m; 6×2,7×2,9m; 7,8×2,6×3,9m; 8,5×3,1×3,9m; 9×2,7×3,9m; 11,1×3×3,9m.
Container: 3,0×2,0×2,9m; 3,0×3,0×2,9m; 6,0×3,0×2,9m.
În procesul de proiectare a clădirilor provizorii pe PGC este necesar de respectat următoarele cerinţe:
Distanţa pînă la construcţiile ce elimină gaze toxice sau praf trebuie să fie ≥50m.
Distanţa de la locurile de muncă pînă la robinete sau havuze de apă trebuie să fie≤75m, vicee≤200m.
Poziţionarea pe plan a resurselor materiale şi racordarea reţelelor temporare de produs în zonele nepericuloase.
Reprezentarea pe plan conform СHиП.

 Calculul necesităţii şantierului în apă potabilă

În procesul de proiectare a PGC este necesar de calculat şi amplasat pe el reţeaua temporară de alimentare cu apă potabilă, cu acest scop este
necesar de calculat şi stabilit următoarele cerinţe:
Consumul de apă pentru deservirea proceselor.
Consumul de apă pentru necesitatea social-sanitară.

69
 Consumul de apă pentru alimentarea duşului.
Consumul de apă în caz de incendiu.
Organizaţia ce alimentează şantierul cu apă potabilă.
Locurile de racordare a reţelei temporare la cea permanentă.
Concretizarea schemelor de amplasare pe PGC a reţelei temporare de apă.
Traseul reţelei temporare de alimentare cu apă să fie minim.
Diametrul conductei reţelei temporare.
Determinarea necesităţii şantierului în apă potabilă, la proiectarea pe PGC a reţelei temporare de alimentare cu apă, se recomandă de efectuat în
conformitate cu PC, ţinînd cont de perioada, cu consumul de apă maximal, precum şi necesităţile în apă pentru cerinţele social-sanitare, duş şi
incendiu. Calculul consumului total de apă pentru alimentarea şantierului se determină după relaţia:
Qtot. =0,5• (Qn.i.+Qc.s.s.+Qn.d.)+Qn.a.(l/s), unde:
Qn.i.;Qc.s.s.;Qn.d.; Qn.a.–respectiv: consumul de apă pentru următoarele necesităţi: industrială, cerinţe social-sanitare, duş şi antiincendiară (l/s).
Determinarea consumului de apă pentru necesitatea industrială se produce în conformitate cu normele de consum pentru o unitate.
În scopul determinării consumului maximal de apă, pentru necesitatea industrială, se elaborează un grafic.
Tabela:„Graficul consumului de apă pentru necesitatea industrială”
Nr. Consumul de apă (l) Anul
Consumatorii de apă Unitatea Cantitatea
de măsură în schimb unitate total Lunile

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
1 Alimentarea şi spălarea buldozerului buc. 1 100÷300
2 Alimentarea şi spălarea excavatorului buc. 1 80÷120
3 Întreţinerea betonului m3 65÷135
4 Stropirea cărămizilor şi prepararea
mii buc. 65÷135
mortarului
5 Tencuirea şi gletuirea suprafeţelor m2 7÷8
6 Zugrăvirea suprafeţelor m2 0,5÷1
7 Compactarea solului m3 150
8 Compactarea pietrişului m3 4÷10
9 Alimentarea compresorului m3 4÷10
Total: Qmax...(l/sch).
Completarea graficului:
Coloana 2, se înscriu din PC: procesele şi mecanismele care necesită apă în timpul lucrului.
Coloana 4, se înscriu din PC cantitatea în schimb, în: m2 ,m3, buc., etc.: căpătată prin raportul dintre volumul de lucru a procesului la durată; numărul
mecanismelor(buc.).
Coloana 5, se înscrie norma de consum pentru o unitate.
70
Coloana 6, se primeşte prin produsul dintre cantitate la norma pentru o unitate.
Coloanele 7;8, etc, consumul de apă, coloana 6 se repartizează în luna, în care se realizează procesul, conform planului calendaristic.
Consumul de apă total: Qmax, în l/sch., se capătă prin însumarea consumului în fiecare lună.
În baza graficului elaborat se stabileşte luna, în care consuml de apă la executarea proceselor este maximal Qmax, servind ca bază la detreminarea
consumului de apă, pentru cerinţele industriale, după relaţia:
Qn.i.=Qmax•K1 (t1•3600)(l/s), unde:
∑Qmax–consumul maximal de apă la executarea proceselor de construcţii (l/sch).
K1–coeficientul neritmicităţii consumului de apă, primit 1,5.
t1–durata de consum a apei, 8 ore.
Consumul de apă pentru cerinţele social–sanitare se determină în baza PGC proiectat, numărului maximal de muncitori ce se folosesc de serviciile
comunale şi norma de consum, tabelă.
Tabela:„Norma de consum pentru cerinţele social-sanitare”.

Nr. Consumatorii de apă Unitate Norma de Coeficientul Durata de

de consum neritmicităţii consum
măsură „K” (l) consumului (h)
de apă
1 2 3 4 5 6
1 Cerinţe social-sanitare 1mun. 10÷15 3 8
2 Cerinţe social-sanitare şi cu 1mun. 20÷25 2 8
canalizare
3 Duş 1mun. 30÷40 1 0,75

Determinăm consumul maximal de apă în schimb pentru cerinţele social-sanitare, după relaţia:
Qmax = Ntot.• K(l/sch.), unde :
Ntot.–numărul total de muncitori ocupaţi pe şantier din tabelă.
K–norma de consum pentru cerinţele social-sanitare, din tabelă.
Determinăm consumul de apă în secundă, pentru cerinţele social–sanitare, după relaţia:
Qc.s.s.=Qmax•K2 (t2•3600)(l/s), unde:
K2–coeficientul neritmicităţii consumului de apă în schimb pentru cerinţele social-sanitare, din tabela 19.
t2–durata schimbului, primit 8 h.
Determinăm consumul maximal de apă în schimb pentru alimentarea duşului, după relaţia :
Qmax=(70÷80 %)Ntot.•K(l/sch.), unde:
K–norma de consum pentru necesitatea în duş, din tabela 19.
Determinăm consumul de apă în secundă, pentru alimentarea duşului, după relaţia:
71
 Qn.d.=Qmax•K3 (t3•3600)(l/s), unde:
K3–coeficientul neritmicităţii consumului de apă, din tabelă.
t3–durata funcţionării duşului, primit 45min=0,75 ore.
Cu scopul combaterii incendiilor care pot apărea pe teritoriul şantierului, se recomandă de amplasat: la o distanţă de 2m de la autodrumuri doi hidranţi
antiincediari cu diametrul 100mm, care se racordează la reţeaua permanentă de alimentare cu apă, cu debitul unui hidrant de 5 l/s, ceea ce rezultă ca
necesitatea totală în apă pentru stingerea incendiului este de 10 l/s.
Determinăm consumul total de apă, după relaţia:
Qtot.=0,5(Qn.i.+Qc.s.s.+Qn.d.)+Qn.a.(l/s),
Calculăm diametrul conductei reţelei temporare de alimentare cu apă, după relaţia:
D=35,69 √(Qtot./V)(mm), unde:
V–viteza apei în conducte, primită 0,7÷1,5 m/s.
Luînd în consideraţie că industria metalurgică produce hidranţi antiincendiari cu diametrul 100mm, rezultă că şi diametrul conductei temporare de apă
va fi egală cu 100mm, ceea ce nu-i econom, deaceea hidranţii antiincediari se racordează la reţeaua permanentă de alimentare cu apă potabilă, iar
diametrul conductei temporare se calculă, după relaţia:
Btot.=Qn.i.+Qcs.s.+Qn.d.(l/s).
Cunoscînd consumul total de apă, determinăm diametrul conductei reţelei temporare de alimentare cu apă potabilă.
D=35,69 √(Qtot./V)(mm).
În baza calculului efectuat a diametrului conductei temporare, stabilim diametrul standard de: 6;8;10;15;20;25;32;40;50;70;80;90;100mm

Calculul necesităţii şantierului în energie electrică

Proiectarea reţelei temporare de alimentare cu energie pe PGC se execută în procesul de organizare a LCM, hotărînd următoarele cerinţe:
Determinarea necesităţii şantierului în energie electrică pentru cerinţele industriale.
Determinarea necesităţii şantierului în energie electrică pentru iluminarea exterioară.
Determinarea necesităţii şantierului în energie electrică pentru iluminarea interioară.
Calculul puterii şi determinarea mărcii transformatorului.
Traseul reţeli temporare de alimentare cu energie, trebuie amplasat raţional, avînd o lungime minimă.
Stabilim organizaţia ce furnizează energia electrică.
Locurile de racordare a reţelei temporare de energie la cea permanentă.
Stabilirea consumatorilor de enegie de pe şantier.
Luînd în vedre toate necesităţile şantierului în energie electrică, se detrmină puterea transformatorului, după relaţia:
Wtr.=(Wil.ind.+Wil.ext.+Wil.int.)•K(kw), unde:
Wil.ind.–puterea reţelei pentru cerinţele industriale (kw).
Wil.ext.–puterea reţelei la iluminarea exterioară (kw).
Wil.int.–puterea reţelei la iluminarea interioară (kw).
K–coeficient ce ţine cont de tipul transformatorului, primit 1,1.

72
 În scopul determinării puterii reţelei pentru cerinţele industriale se elaborează un grafic:
Tabela:„Graficul puterii reţelei pentru cerinţele industriale”
Consumul de energie (kw) Anul
Unitatea de Cantitatea Lunile
Nr. Consumatorii de energie
măsură (buc) unitate total

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
1 Agregat de sudat buc 25
2 Perforator buc 0,6
3 Agregat de tencuit buc 5,25
4 Agregat de gletuit buc 1,5
5 Macara cu lbr.=2,2 m buc 3,3
6 Compresor buc 4,0
7 Vibrator de adîncime buc 0,8
8 Riglă vibratoare buc 0,6
9 Agregat de vopsit buc 0,27
10 Agregat de şlifuit parchet buc 2,2
Total: ∑Pil.ind.(k w).
Completarea graficului:
Coloana 2, se înscriu maşinile şi mecanismele utilizate la executarea LCM, a căror echipament de forţă este electric.
Coloana 4, se stabileşte cantitatea consumatorilor, în bucăţi.
Coloana 5, se înscrie norma de consum, în kw, vezi tabela:,,Puterea motoarelor electrice a maşinilor de construcţii”.
Coloana 6, se primeşte prin produsul dintre cantitate la norma pentru o unitate.
Coloanele 7;8;9,etc. Consumul de energie, coloana 6, se repartizează în luna, în care se consumă, conform PC.
Consumul total: ∑Pn.ind., în kw, se capătă prin sumarea consumului de energie în fiecare lună.
În baza graficului elaborat se stabileşte luna în care puterea reţelei la executarea proceselor este maximală ∑ Pn.ind., servind ca bază la determinarea
consumului de energie pentru cerinţele industriale, după relaţia:
Wil.ind.=(∑Pil.ind.•Kc)/cosφ, unde:
∑Pn.ind.–puterea reţelei electrice petru cerinţele industriale (kw).
Kc–coeficient ce ţine cont de puterea instalaţiei, vezi tabela. Valorile coeficienţilor Kc şi cos φ”.
Cos φ–coeficient ce ţine cont de puterea instalaţiei, vezi tabela Valorile coeficienţilor Kc şi cos φ”..
Calculul puterii reţelei temporare la iluminarea exterioară se compune din următoarele necesităţi:
Iluminarea suprafeţelor reale a frontierilor de lucru la executarea LCM.
Determinarea puterii de iluminare pentr-o unitate, din tabela: „Puterea reţelei la iluminarea fronturilor de lucru”.
Iluminarea suprafeţelor depozitelor deschise, se determină în conformitate cu punctul tipul iluminătoarelor.

73
Iluminarea autodrumurilor, se determină în km, în baza lungimii reale a autodrumului măsurată pe axă, pe PGC.
Iluminarea de pază, se determină în km, în baza lungimii reale a îngrădirii şantierului, măsurată pe PGC.
Calculul numărului de iluminatoare se produce în baza relaţiei:
N=En.•K•A(Ef.•U•Z•)(ilm.), unde :
En.–norma de iluminare la o unitate de suprafaţă, în Lc/m², pentru pază primim 0,5.
A–aria şantierului de construcţii (m²).
K–coeficient de rezervă, primit 1,25÷1,5.
Ef.–fluxul de iluminare a lămpii în Lc, pentru suporturile cu: H=4÷6m Ef =4350Lc; H=8÷15m Ef = 8100Lc.
U–coeficient de utilizare a iluminarelor, primit 0,7÷0,9. Z–coeficient de iluminare neritmică, primit 0,75. –randamentul, primit 0,8.
În baza calculului efectuat primim: unu, două, trei, etc, iluminatoare de marca: ПЗ–35; ПЗ-45; ПФС-45-1.
Rezultatele primite le înregistrăm în tabelă:
Tabela: „Puterea reţelei temporare electrice la iluminarea exterioară”.
Unitatea Puterea
Nr. Consumatorii de de Cantitatea Norma de (kw)
energie măsură iluminare
(kw)
1 2 3 4 5 6
1 Executarea proceselor de 1000m² 2,4
construcţii:...
2 Depozite deschise 1000m² 0,8÷1,2
3 Autodrumuri temporare km 2,0÷2,5
4 Iluminarea de pază km 1,0÷1,5
5 Iluminatoare buc 0,5
Total: ∑Pil.ex.=... (kw).

Determinăm puterea reţelei pentru iluminarea exterioară, după relaţia:

Wi.ext.= Kc•∑Pil.ext.(kw), unde :
Kc–coeficient ce ţine cont de iluminarea exterioară, primit 1,0.
În scopul determinării puterii reţelei la iluminarea spaţiului interior se elaborează tabelă.

Tabela:„Puterea reţelei la iluminarea spaţiului interior”.

Nr. Consumatorii de energie Unitatea Cantitatea Norma Puterea
de măsură de iluminare (kw) (kw)
1 2 3 4 5 6

74
 1. Încăperea dirigintelui de şantier
2. Încăperea de odihnă
3. Dispecerat
4. Post de trecere
5. Vestiar
6. Lavuar cu duş 0,8÷1,2
100m²
7. Încăpere de încălzire şi uscare a
hainelor
8. Încăpere de primire a hranei
9. Punct medical
10. Depozit închis
Total : Pil.int.=... (kw).
Completarea tabelei:
Coloana 2;3 şi 4 se completează în baza tabelei 15 şi ariei suprafeţelor depozitelor închise DÎ.
Coloana 5 se completează în baza normelor.
Coloana 6, se primeşte prin produsul dintre cantitate la norma de iluminare.
Calculăm consumul de energie a reţelei temporare pentru iluminarea interioară, după relaţia:
Wil.int.=Kc•∑Pil.int.(kw), unde:
Kc–coeficient ce ţine cont de iluminarea interioară, primit 0,8.
∑Pi.int.–puterea reţelei pentru iluminarea interioară (kw).
Determinăm consumul total după relaţia:
Wtot.=Wil.ind.+Wil.ext.+Wil.int.(kw).
Determinăm puterea transformatorului după relaţia:
Wtrans.=k •Wtot.(kw), unde:
k–coeficient ce ţine cont de tipul transformatorului, primit 1,1.
În baza calcului efectuat şi tabelei 26, primim: transformatorul de marca: TM ... ; cu puterea: ... kw.
Tabela: ,,Caracteristica transformatoarelor”.
Nr. Marca Puterea Masa
transformatorului transformatorului (kw) transformatorului (kg)
1 TM 20/6 20 385
2 TM 30/6 30 465
3 TM 50/6 50 580
4 TM 100/6 100 830
5 TM 180/6 180 1250
6 TM 320/6 320 1750

75
Indicii tehnico-economici a PGC.
În procesul elaborării PGC este necesar de realizat cîteva variante de proiectare, cu scopul alegerii variantei optimale. Compararea variantelor de
proiectare a PGC se îndeplineşte prin calculul ITE principali: Suprafaţa şantierului, în m², se calculă prin determinarea ariei suprafeţei reale a PGC.
Suprafaţa construcţiei, în m², din ITE a părţii arhitecturale. Suprafaţa clădirilor provizorii, în m², se calculă din tabelă. Suprafaţa depozitelor de
şantier, în m², se calculă prin sumarea suprafeţelor depozitelor: deschise DD şi închise DÎ. Lungimea reţelelor temporare de alimentare cu energie,
apă şi canalizare, în m, se determină prin măsurarea releţei pe PGC, ţinînd cont de scara aleasă. Lungimea autodrumurilor temporare, în m, se
determină prin măsurarea lungimii autodrumului pe axă, pe PGC ţinînd cont de scara aleasă. Lungimea îngrădirii temporare, în m, se determină prin
măsurarea lungimii îngrădirii direct pe plan, ţinînd cont de scara aleasă. Coeficientul compacticităţii PGC, în %, se calculă după relaţia:
K =(Acon. Aşan.)•100 %, unde: Acon.-aria construcţiei, în m². Aşan.–aria şantierului, în m². ITE se redau în tabelă.
„Indicii tehnico-economici a PGC”.
Nr. Denumirea indicilor Unitatea de măsură Mărimea indicilor
1 2 3 4
1 Suprafaţa şantierului m 2

2 Suprafaţa constructivă m2
3 Supafaţa depozitelor m2
4 Suprafaţa clădirilor provizorii m2
5 Lungimea reţelei temporare de‫׃‬
-autodrumuri ml
-energie ml
-canalizare ml
-apă ml
-îngrădire ml
6 Coeficientul compacticităţii PGC %
7 70 10 15

TEMA: SISTEMUL CALITĂŢII IN CONSTRUCŢII

Conform Legii Nr. 721 din 02.02.1996 ,,privind calitatea în construcţii”,
Sistemul calităţii în construcţii reprezintă ansamblul de structuri organizatorice, răspunderi, regulamente, proceduri şi mijloace, care concură la
realizarea calităţii construcţiilor în toate etapele de concepere, proiectare, realizare, exploatare şi postutilizare a acestora şi este compus din:
a) documentele normative în construcţii;
b) certificarea produselor folosite în construcţii;
c) agrementele tehnice pentru produse,procedee şi echipamente noi în construcţii;
d) verificarea şi expertizarea proiectelor şi construcţiilor;
e) licenţierea societăţilor comerciale;
76
 f) atestarea specialiştilor cu activitate în construcţii;
g) conducerea şi asigurarea calităţii în construcţii;
h) autorizarea şi acreditarea laboratoarelor de analize şi încercări în construcţii;
i) asigurarea activităţii metrologice în construcţii;
j) recepţia construcţiilor;
k) urmărirea comportării în exploatare şi intervenţiile în timp la construcţii;
l) postutilizarea construcţiilor;
m) controlul de stat al calităţii în construcţii.
Documentele normative în construcţii, elaborate de Organul naţional de dirijare în construcţii, au ca obiect concepţia calculul, proiectarea, execuţia şi
exploatarea construcţiilor. Prin documentele normative se stabilesc, în principal, condiţiile minime de calitate cerute construcţiilor, produselor şi procedeelor
utilizate în construcţii, precum şi modul de determinare şi verificare a acestora.
Produsele destinate lucrărilor de construcţii pot fi livrate şi utilizate, dacă au astfel de caracteristici, încît să asigure nivelul de calitate corespunzător
exigenţelor esenţiale..
Certificarea produselor folosite în construcţii se efectuează prin grija producătorului sau a furnizorului, în conformitate cu metodologia şi cu procedurile
stabilite conform legislaţiei. La lucrările de construcţii care trebuie să asigure nivelul de calitate corespunzător exigenţelor esenţiale se interzice folosirea
produselor fără certificarea acestora. La lucrările de construcţii care trebuie să asigure nivelul de calitate conform exigenţelor esenţiale se vor folosi produse
procedee şi echipamente tradiţionale, precum şi altele noi pentru care există agremente tehnice corespunzătoare.
Agrementele tehnice pentru produse, procedee şi echipamente noi în construcţii stabilesc, în condiţiile prezentei legi, aptitudinea de utilizare,condiţiile de
fabricaţie, transport, depozitare, de punere în operă şi de întreţinere a acestora, HG Nr. 461 din 06.07.1995 ,,cu privire la aprobarea Regulamentului privind
agrementul tehnic pentru produse, procedee şi echipamente noi în construcţii”.
Lucrările de construcţii, precum şi de modernizare, modificare, transformare, consolidare şi de reparaţii se execută numai pe bază de proiect elaborat de
către persoane fizice sau juridice licenţiate în acest domeniu şi verificat de către verificatorii de proiecte atestaţi din cadrul instituţiilor autorizate în
verificarea proiectelor. Elaborarea proiectelor se efectuează în modul stabilit cu respectarea documentelor normative în vigoare, regimului arhitectural-
urbanistic şi regimului tehnic, indicate în certificatul de urbanism eliberat de autoritatea administraţiei publice locale.
Verificarea şi expertizarea proiectelor în privința respectării documentelor normative referitoare la exigenţele esenţiale se efectuează de către verificatorii
de proiecte atestaţi din cadrul instituţiilor autorizate în verificarea proiectelor. Se interzice aplicarea proiectelor şi detaliilor de execuţie neverificate.
Verificarea calităţii execuţiei construcţiilor este obligatorie şi se efectuează de către investitori prin responsabili tehnici atestaţi sau agenţi economici de
consultanţă specializaţi.
Activitatea de proiectare pentru toate categoriile de construcţii, pentru urbanism şi/sau inginerie, reconstrucţii, restaurări şi de construcţii de clădiri şi/sau
de construcţii inginereşti şi de reţele tehnico-edilitare, reconstrucţiile, consolidările, restaurările se efectuează de către persoane fizice sau juridice licenţiate
în domeniul respectiv.
Conducerea şi asigurarea calităţii în construcţii constituie obligaţia tuturor factorilor care participă la conceperea, proiectarea, execuţia şi exploatarea
construcţiilor şi implică o strategie adecvată şi măsuri specifice pentru garantarea calităţii acestora.
Agenţii economici care execută lucrări de proiectare şi construcţii sau produc materiale şi articole pentru construcţii asigură nivelul de calitate
corespunzător exigenţelor esenţiale, dispunînd de o bază normativă şi de producţie, de un sistem propriu de dirijare şi asigurare a calităţii, precum şi de
specialişti atestaţi în proiectare şi executare a construcţiilor. Agenţii economici cu activităţi în domeniul construcţiilor obţin licenţele respective în
77
conformitate cu legea. Pentru obţinerea licenţei, agenţii economici trebuie să dispună de baza de producţie corespunzătoare genului de activitate practicat şi
de un sistem intern de dirijare şi asigurare a calităţii, conform actelor tehnico-normative şi regulilor în construcţii.
Autorizarea şi acreditarea laboratoarelor de analize şi încercări în construcţii se fac în conformitate cu prevederile stabilite prin lege. Asigurarea
activităţii metrologice în construcţii se realizează conform prevederilor legislaţiei privind etalonarea, verificarea şi menţinerea în stare de funcţionare a
mijloacelor de măsurare şi control utilizate în acest domeniu.
Recepţia construcţiilor este obligatorie şi constituie certificarea realizării acestora pe baza examinării lor nemijlocite, în conformitate cu documentaţia de
proiect şi execuţie şi cu alte documente cuprinse în cartea tehnică a construcţiei.
Cartea tehnică a construcţiei se întocmeşte prin grija investitorului şi se predă proprietarului construcţiei, care are obligaţia să o păstreze şi să o
completeze la zi. Prevederile din cartea tehnică a construcţiei referitoare la exploatare sînt obligatorii pentru proprietar şi utilizator.
Recepţia construcţiilor se face de către investitor în prezenţa proiectantului şi a executantului şi (sau) reprezentanţilor de specialitate desemnaţi de aceştia
în conformitate cu legislaţia.
Urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor se face pe toată durata de existenţă a acestora şi cuprinde ansamblul de activităţi privind examinarea
directă sau investigarea cu mijloace de observare şi măsurare specifice, în scopul menţinerii exigenţelor esenţiale.
Intervenţiile la construcţiile existente se referă la lucrări de reconstruire, consolidare, transformare, extindere, desfiinţare parţială,precum şi la lucrări de
reparaţii care se fac numai pe baza unui proiect special, elaborat în modul stabilit şi avizat de proiectantul iniţial al construcţiei, sau a unei expertize tehnice
întocmite de un expert tehnic în construcţii şi se consemnează obligatoriu în cartea tehnică a construcţiei.
Postutilizarea construcţiilor cuprinde activităţile de dezafectare, demontare şi demolare a construcţiilor, de recondiţionare şi de refolosire a elementelor şi
produselor recuperabile, precum şi de reciclare a deşeurilor nefolosibile, cu asigurarea protecţiei mediului înconjurător potrivit legii.
Controlul de stat al calităţii în construcţii cuprinde inspecţii la factorii implicaţi în proiectarea, execuţia, exploatarea şi postutilizarea
construcţiilor, producerea materialelor şi articolelor pentru construcţii, privind existenţa şi respectarea sistemului calităţii. Controlul de stat al calităţii în
construcţii se exercită de către Inspecţia de Stat în Construcţii. Controlul de stat al persoanelor care practică activitate de întreprinzător se planifică, se
efectuează şi se înregistrează în conformitate cu prevederile Legii nr. 131 din 8 iunie 2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător.
Persoanele cu o activitate in domeniul construcţiei care trebuie să fie implicate în SCC, conform Legii Nr. 721 din 02.02.1996, sunt:
-Proiectanţii atestaţi,
-Verificatorii de proiect atestaţi,
-Diriginţii de şantier atestaţi,
-Responsabilii tehnici atestaţi,
-Experţii tehnici atestaţi,
-Specalişti atestaţi din laboratoarele de analize şi încercării în construcţii al Institutului de Cercetări Ştiinţifice în Construcţii “INCERCOM” Î.S..

Obligaţiile executanţilor
Executanţii lucrărilor de construcţii sînt persoane fizice sau juridice licenţiate în acest domeniu şi răspund de îndeplinirea următoarelor obligaţii
principale referitoare la calitatea construcţiilor:
a) executarea lucrărilor de construcţii numai pe baza autorizaţiei obţinute pentru fiecare obiect separat;
b) sesizarea investitorilor asupra neconformităţilor şi neconcordanţelor constatate în proiecte, în vederea soluţionării;

78
 c) începerea execuţiei lucrărilor numai la construcţii autorizate în condiţiile legii şi numai pe baza şi în conformitate cu proiecte verificate de
specialişti verificatorii de proiecte atestaţi din cadrul instituţiilor autorizate în verificarea proiectelor;
d) asigurarea nivelului de calitate corespunzător exigenţelor esenţiale printr-un sistem propriu de calitate conceput şi realizat prin personal propriu, cu
diriginţi de şantier atestaţi;
e) convocarea factorilor care trebuie să participe la verificarea şi recepţia lucrărilor ajunse în faze determinante ale execuţiei şi asigurarea condiţiilor
necesare efectuării acestora,în scopul obţinerii acordului de continuare a lucrărilor;
f) soluţionarea neconformităţilor, defectelor şi neconcordanţelor apărute în fazele de execuţie, numai pe baza soluţiilor stabilite de proiectant cu
acordul investitorului;
g) utilizarea în execuţia lucrărilor numai a produselor şi procedeelor prevăzute în proiect, certificate sau pentru care există agremente tehnice, care
conduc la realizarea exigenţelor esenţiale, precum şi gestionarea probelor-martor; în locuirea produselor şi procedeelor prevăzute în proiect cu altele care
îndeplinesc condiţiile precizate numai pe baza soluţiilor stabilite de proiectanţi cu acordul investitorului;
h) respectarea proiectelor şi detaliilor de execuţie pentru realizarea nivelului de calitate corespunzător exigenţelor esenţiale;
i) sesizarea în termen de 24 de ore a Inspecţiei de Stat în Construcţii în cazul producerii unor accidente tehnice în timpul execuţiei lucrărilor;
j) supunerea la recepţie numai a construcţiilor care corespund cerinţelor de calitate şi pentru care au predat investitorului documentele necesare
întocmirii cărţii tehnice a construcţiei;
k) aducerea la îndeplinire, la termenele stabilite, a măsurilor dispuse prin actele de control sau prin documentele de recepţie a lucrărilor de construcţii;
l) remedierea pe proprie cheltuială a defectelor calitative apărute din vina lor atît în perioada de execuţie, cît şi în perioada de garanţie stabilită
conform legislaţiei;
m) readucerea terenurilor ocupate temporar la starea lor iniţială la terminarea execuţiei lucrărilor;
n) stabilirea răspunderilor tuturor participanţilor la procesul de producţie (factori de răspundere, colaboratori, subcontractanţi) în conformitate cu
sistemul propriu de asigurare a calităţii adoptat şi cu prevederile legale în vigoare.
Responsabilii tehnici atestaţi şi diriginţii de şantier atestaţi răspund,conform atribuţiilor ce le revin, pentru realizarea nivelului de calitate corespunzător
exigenţelor esenţiale, la lucrările de construcţii pentru care sînt angajaţi.
Experţii tehnici atestaţi, angajaţi pentru expertizarea unor proiecte, lucrări de construcţii sau construcţii aflate în exploatare, răspund pentru soluţiile
date.

 OBLIGAŢIUNILE DIRIGINTELUI DE ŞANTIER ATESTAT, conform HG Nr. 361 din 25.06.1996 ,,cu privire la asigurarea calităţii construcţiilor“
Obligaţiuni generale:
a) să accepte execuţia lucrărilor de construcţie numai pe bază de proiecte şi detalii de execuţie, verificate şi ştampilate de specialiştii verificatori de
proiecte, conform prevederilor prezentului Regulament;
b) să avizeze şi să respecte prevederile:
proiectelor tehnologice privind execuţia lucrărilor de construcţie;
procedurilor tehnice de execuţie a lucrărilor;
programelor de verificare a execuţiei;
proiectelor de organizare a execuţiei (organizare de şantier);
79
graficelor de execuţie referitoare la lucrările aferente exigenţelor esenţiale;
c) să întocmească şi să ţină la zi documentaţia tehnică privind execuţia lucrărilor de construcţie (în conformitate cu cartea tehnică a construcţiei, conform
CP A.08.01-96 ,, Instrucţiuni de verificare a calităţii şi de recepţie a lucrărilor ascunse şi/sau în faze determinante la construcţii şi instalaţii aferente”,
Formular Cod C-2-001;
d) să realizeze execuţia lucrărilor conform proiectului şi documentelor normative în vigoare;
e) să efectueze recepţia calitativă a materialelor şi a elementelor de construcţie (prefabricate, articole de tîmplărie etc.);
f) să controleze calitatea elementelor de construcţie ce se realizează în atelierele proprii;
g) să oprească execuţia lucrărilor de construcţie în cazul în care s-au produs defecte grave de calitate sau abateri de la prevederile proiectului de execuţie;
h) să efectueze corectarea sau refacerea lucrărilor, constatate ca fiind necorespunzătoare;
i) să pună la dispoziţia organelor de control toate documentele necesare pentru verificarea modului de realizare a prevederilor prezentului Regulament.

În perioada premergătoare inceperii construcţiei:

-să verifice dacă beneficiarul dispune de autorizaţie de construire şi dacă lucrările ce urmează să se execute corespundă cele menţionate in autorizaţie,
-să preia amplasamentul lucrărilor de bază şi a celor de organizare de şantier,
Solicită responsabilului tehnic să indice:
-dacă pe amplasament sunt reţele sau lucrări subterane şi ce se intimplă cu ele,
-să indice mărimile care să le ia ca să nu aducă prejudicii vecinătăţilor,
-să indice depozitul de pămint (cariera pentru racordările, pentru utilităţile pe şantier (apă,energie elecrică, canalizare),
-să cunoscă bine prevederile studiului geotermic,
-să fie asigurat cu instrumente de măsurare şi control, certificate,
-să intocmească lista lucrărilor ascunse
-Verifică existenţa autorizaţiei de construire, precum şi îndeplinirea condiţiilor legale cu privire la încadrarea în termenul de valabilitate;
-Verifică concordanţa dintre prevederile autorizaţiei de construire, certificatului de urbanism, avizelor, acordurilor şi ale proiectului;
-Studiază proiectul, caietele de sarcini, tehnologiile şi procedurile prevăzute pentru realizarea construcţiilor;
-Verifică existenţa tuturor pieselor scrise şi desenate din proiect, inclusiv existenţa studiilor solicitate prin certificatul de urbanism sau prin avize şi
concordanţa dintre prevederile acestora;
-Verifică existenţa expertizei tehnice în cazul lucrărilor de intervenţii asupra construcţiilor;
-Verifică respectarea reglementărilor cu privire la verificarea proiectelor de către verificatori de proiecte atestaţi şi însuşirea acestora de către
expertul tehnic atestat, intervenind acolo unde este cazul;
-Verifică dacă este precizată în proiect categoria de importanţă a construcţiei;
-Verifică existenţa în proiect a programelor la faze determinante şi le depune împreună cu proiectanţii de specialitate la ISC, în vederea vizării;
-Verifică existenţa proiectului sau a procedurilor de urmărire specială a comportării în exploatare a construcţiilor, dacă aceasta va fi instituită;
-Preiau amplasamentul şi reperele de nivelment şi le predau executantului, libere de orice sarcină;
-Participă, împreună cu proiectantul şi cu executantul, la trasarea generală a construcţiei şi la stabilirea bornelor de reper;
-Predau către executant terenul rezervat pentru organizarea de şantier;
-Verifică existenţa „Sistemului Calităţii” şi a procedurilor/instrucţiunilor tehnice pentru lucrarea respectivă;
80
-Verifică existenţa anunţului de începere a lucrărilor la emitentul autorizaţiei de construire şi la ISC;
-Verifică existenţa panoului de identificare a investiţiei, dacă acesta corespunde prevederilor legale şi dacă este amplasat la loc vizibil.

În perioada de execuţie a LCM

-urmăreşte in mod continuu execuţia lucrărilor şi calitatea sa la terminarea lucrărilor de săpare a fundaţiilor intocmeşte impreună cu specialistul
geotehnician un proces verbal prin care se constă că terenul de fundare corespunde cu cel indicat in proiect şi se poate lucra la execuţia fundaţiilor,
-intocmeşte impreună cu responsabilul tenic procese verbale a lucrărilor ce devin ascunse,
-urmăreşte ca toate materialele introduse in opera sa să fie insoţite de certificate de calitate,
-la cererea responsabilului tehnic, in caz de necorespundere a prevederilor de proiect este obligat să intrerupă lucrările şi să refacă remedierile
contului, său intocmeşte şi semnează cantitaţile de lucrări executate şi documentele neatestate spre plată (procese verbale),
-intocmeşte şi ţine la zi documente tehnice de execuţie(cartea tehnică cap. B),
-să indeplinească în termen stabilit măsurile stimulate în actele de constatare.
1. Urmăresc realizarea construcţiei în conformitate cu prevederile autorizaţiei de construire, ale proiectelor, caietelor de sarcini şi ale reglementărilor
tehnice în vigoare;
2. Verifică existenţa documentelor de certificare a calităţii produselor pentru construcţii, respectiv corespondenţa calităţii acestora cu prevederile
cuprinse în proiecte;
3. Interzic utilizarea produselor pentru construcţii fără certificate de conformitate, declaraţii de conformitate sau agrement tehnic;
4. Interzic utilizarea de procedee şi echipamente noi, neagrementate tehnic sau cu agremente tehnice la care avizul tehnic a expirat;
5. Verifică respectarea tehnologiilor de execuţie, aplicarea corectă a acestora în vederea asigurării nivelului calitativ prevăzut în documentaţia tehnică
şi în reglementările tehnice;
6. Verifică respectarea „Planului Calităţii”, a procedurilor şi instrucţiunilor tehnice pentru lucrarea respectivă;
7. Interzic executarea de lucrări de către personal necalificat;
8. Participă la verificarea lucrărilor ajunse în faze determinante;
9. Efectuează verificările prevăzute în reglementările tehnice, semnează şi ştampilează documentele întocmite ca urmare a verificărilor, respectiv
procese verbale în faze determinante, procese verbale de recepţie calitativă a lucrărilor ce devin ascunse, etc.;
10.Asistă la prelevarea de probe de la locul de punere în operă;
11.Transmit către proiectant, prin intermediul investitorului, sesizările proprii sau ale participanţilor la realizarea construcţiei privind neconformităţile
constatate pe parcursul execuţiei;
12.Informează operativ investitorul privind deficienţele calitative constatate, în vederea dispunerii de măsuri şi, după caz, propun oprirea lucrărilor;
13.Urmăresc respectarea de către executant a dispoziţiilor şi/sau a măsurilor dispuse de proiectant/organele abilitate;
14.Verifică, în calitate de reprezentant al beneficiarului, respectarea prevederilor legale în cazul schimbării soluţiilor tehnice pe parcursul execuţiei
lucrărilor;
15.Anunţă ISC privind oprirea/sistarea executării lucrărilor de către investitor/beneficiar pentru o perioadă mai mare de timp, exceptând perioada de
timp friguros, şi verifică punerea în siguranţă a construcţiei, conform proiectului;
16.Anunţă ISC privind reluarea lucrărilor la investiţiile la care a fost oprită/sistată executarea lucrărilor de către investitor/beneficiar pentru o perioadă
mai mare de timp, exceptând perioada de timp friguros;
81
 17.Preiau documentele de la constructor şi proiectant şi completează Cartea tehnică a construcţiei cu toate documentele prevăzute de reglementările
legale;
18.Urmăresc dezafectarea lucrărilor de organizare de şantier şi predau terenul deţinătorului acestuia.

În perioada de execuţie a remedierilor stabilite la recepţia lucrărilor

-să execute in termenii stabiliţi remedierile şi completările curente de comisia de recepţie.

În perioada de recepţie a lucrărilor

1.Asigură secretariatul Comisiei de Recepţie la terminarea lucrărilor şi întocmesc actele de recepţie;
2.Urmăresc soluţionarea obiecţiilor cuprinse în anexele la procesul verbal de Recepţie la terminarea lucrărilor şi îndeplinirea recomandărilor Comisiei
de Recepţie;
3.Predau către investitor actele de recepţie şi Cartea tehnică a construcţiei, după efectuarea Recepţiei finale.

 OBLIGAŢIUNILE RESPONSABILULUI TEHNIC ATESTAT, conform HG Nr. 361 din 25.06.1996

Obligaţiuni generale:
a) să accepte execuţia lucrărilor de construcţie numai pe bază de proiecte şi detalii de execuţie, verificate şi ştampilate de specialişti verificatori de
proiecte, conform prevederilor prezentului Regulament;
b) să verifice şi să avizeze:
proiectele tehnologice privind execuţia lucrărilor de construcţie;
procedurile tehnice de execuţie a lucrărilor;
programele de verificare a execuţiei;
proiectele de organizare a execuţiei (organizare de şantier);
graficele de execuţie a lucrărilor aferente exigenţelor esenţiale;
procesele-verbale privind lucrările ascunse, conform CP A.08.01-96, Formular Cod C-2-002;
c) să exercite controlul execuţiei lucrărilor conform programului de verificare;
d) să controleze modul în care se efectuează recepţia calitativă a materialelor şi a elementelor de construcţie (prefabricate, articole de tîmplărie etc.);
e) să controleze calitatea elementelor de construcţie ce se realizează în atelierele proprii;
f) să oprească execuţia lucrărilor de construcţie în cazul în care s-au produs defecte grave de calitate sau abateri de la prevederile proiectului de execuţie;
g) să ia măsuri de corectare sau refacere a lucrărilor, constatate ca fiind necorespunzătoare;
h) să solicite avizul proiectantului pentru lichidarea deficienţelor care afectează exigenţele esenţiale la lucrările de construcţie sau a abaterilor de la
proiect;
i) să informeze operativ conducerea organizaţiei de construcţie despre lichidarea deficienţelor constatate şi măsurile întreprinse pentru a exclude
repetarea lor;
j) să întocmească şi să ţină la zi registrul de evidenţă a lucrărilor de construcţie verificate.

82
CC se imparte in perioade:
1. Respectă legislaţia şi reglementările tehnice specifice activităţii domeniului pentru care a fost autorizat;
2. Implementează şi menţine sistemul de asigurare a calităţii în domeniul de autorizare;
3. Exercită în numele conducerii agentului economic un control sistematic şi exigent asupra calităţii lucrărilor de construcţii;
4. Informează operativ conducătorul agentului economic privind deficienţele de ordin calitativ constatate, în vederea dispunerii de măsuri;
5. Exercită controlul calităţii lucrărilor pe faze de execuţie stabilite prin reglementările tehnice şi „Planul Calităţii” adoptat prin sistemul propriu de
conducere şi asigurare a calităţii;
6. Elaborează şi supune spre aprobare programul de control în corelare cu prevederile „Planului Calităţii” adoptat;
7. Participă la verificarea calităţii lucrărilor la principalele faze de execuţie stabilite prin normele, reglementările şi normativele tehnice şi semnează
procesele verbale de atestare a calităţii;
8. Informează agentul economic asupra aspectelor privind respectarea tehnologiilor sau necesităţii întreprinderii de acţiuni preventive sau corective;
9. Verifică respectarea utilizării în execuţie numai a produselor de construcţii cu certificate de conformitate, declaraţii de conformitate sau
agrementate tehnic;
10.Răspunde de măsurile propuse pentru înlăturarea neconformităţilor;
11.Verifică calitatea remedierilor executate;
12.Răspunde de îndeplinirea prevederilor „Planului Calităţii” adoptat de agentul economic prin sistemul propriu de conducere şi asigurare a calităţii;
13.Nu participă la soluţionarea, supravegherea şi conducerea lucrărilor de remediere a neconformităţilor sau de realizare a acţiunilor corective.
Perioadele: 1.pina la inceperea executia lucrarilor,
2.în perioada de excuţie a lucrărilor,
3.la recepţia lucrării terminate în perioada de activitate a comisiei de recepţie,
4.de recepţie definitivă a obiectului.

În perioada premergătoare inceperii construcţiei

-Verificarea autoritaţilor de construcţie şi corespunderea lucrărilor ce urmează să se exucute cu cele stimulate în autorităţi de construcţii,
-Recpţia de la beneficiar a terenului pentru construcţii, predarea acestuia de catre antreprenor(executat) cu indicarea reţelelor inginereţi,
-Studierea proiectului,a graficului,a lucrărilor şi a conţinutului studiului geotehnic,
-Elaborarea planului propriu de control al calitaţii lucrărilor executate.

În perioada de execuţie a LCM

-Controlul privind corespunderea LCM a materialelor, a echipamentelor cu cerinţele PEL, a standartelor documentelor normative,
-Verificrea existenţei certificatelor de calitate a materialelor,
-Controlul privin lucrările geodezice,
-Verificarea privind completarea la zi a Cărţii tehnice de construcţie.
În perioada de execuţie a remedierilor stabilite la recepţia lucrărilor
-Verifică realizarea lucrărilor impreuna cu antreprenorul proiectul, analizind din punct de vedere calitativ corespunzător proiectului de execuţie.
83
 În perioada de recepţie a lucrărilor
-Stabileşte impreună cu membrii comisiei deficienţele ce urmează a fi executate şi verifică neajunsurile in termeni stabiliţi (proces verbal).
În perioada de dare în exploatarea
-Adună toate actele şi avizele necesare pentru darea in exploatare a obiectului.
-Verifică şi completează Cartea tehnică in vigoare (legislaţiei).
-Obţine autoritatea de punere in exploatare a obiectului şi luarea lui la evidenţă la stat.
-Transmite către investitor(beneficiar)documentaţia de execuţie şi cartea tehnică a construcţiei capitolul B,C.

Obligaţiile şi răspunderile Inspecţiei de Stat în Construcţii

Inspecţia de Stat în Construcţii, instituită de către Guvern în subordinea Organului naţional de dirijare în construcţii, precum şi celelalte organisme
similare cu atribuţii stabilite prin dispoziţii legale, răspund de exercitarea controlului de stat asupra aplicării unitare a prevederilor legislaţiei în domeniul
calităţii construcţiilor, în toate etapele şi componentele sistemului calităţii în construcţii, precum şi de constatarea contravenţiilor şi de oprirea lucrărilor
executate necorespunzător. Persoanele cu funcţii de răspundere şi control, care îşi îndeplinesc inadecvat obligaţiile de serviciu sau comit abuz în serviciu
poartă răspundere disciplinară, administrativă, materială şi penală în modul stabilit de legislaţie.
Acţiunile ilicite ale funcţionarilor Inspecţiei de Stat în Construcţii pot fi reclamate şefului inspecţiei, Organului naţional de dirijare în construcţii sau
atacate în justiţie. Controlul de stat al calităţii în construcţii pentru construcţiile din cadrul obiectivelor cu caracter secret,stabilite prin ordine ale
Ministerului Apărării, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova se efectuează de organele proprii
abilitate în acest scop. Organizarea, funcţionarea şi salarizarea Inspecţiei de Stat în Construcţii se stabilesc de Guvern.

Răspunderea penală. Proiectarea, verificarea, expertizarea, realizarea unei construcţii ori executarea de modificări ale acesteia, de către persoanele
responsabile, fără respectarea documentelor normative privind rezistenţa şi stabilitatea, precum şi continuarea lucrărilor executate necorespunzător şi
oprite prin acte de control, în cazul în care acestea pot afecta rezistenţa şi stabilitatea construcţiilor, se pedepsesc conform prevederilor Codului penal.
Sesizarea organelor de urmărire penală se face de către investitor, proprietar, organele administraţiei publice locale sau de către Inspecţia de Stat
în Construcţii.
Răspunderea administrativă. Cetăţenii şi persoanele cu funcţii de răspundere care au săvîrşit fapte care potrivit legii constituie contravenţii se
sancţionează conform Codului contravenţional al Republicii Moldova.
Răspunderea patrimonială. Agenţii economici-persoane fizice sau juridice, vinovaţi de executarea cu abateri de la documentele normative în vigoare a
lucrărilor de construcţii, modificare, transformare, modernizare, consolidare şi reparaţii:
a) remediază, pe propria cheltuială, defectele calitative apărute din vina lor atît pe perioada de execuţie,cît şi în perioada de garanţie stabilită conform
legii şi contractului;
b) suportă pierderile prevăzute în atare cazuri de contract.

 CARTEA TEHNICA A CONSTRUCTIEI

Cartea tehnica a constructiei este obligatorie pentru orice tip de cladire. Reprezint[ ansamblul documentelor tehnice referitoare la proiectarea,
executia, receptia, exploatarea si urmarirea comportarii in exploatarea constructiei si instalatiilor aferente.

84
 Ea cuprinde toate datele, documentele si evidentele necesare pentru identificarea si determinarea starii tehnice a constructiei respective si a evolutiei
acesteia in timp si se definitiveaza inainte de receptia finala.
Cartea tehnica se intocmeste prin grija investitorului/dezvoltatorului si se preda proprietarului constructiei, care are obligatia sa o pastreze si sa o
completeze la zi.
Noi facem verificarile pentru tine! Ne asiguram de existenta si corecta elaborare a cartii tehnice!
Cartea tehnica a constructiei cuprinde urmatoarele:
 capitolul A – documentatia privind proiectarea;
 capitolul B – documentatia privind execuţia;
 capitolul C – documentatia privind recepţia;
 capitolul D – documentatia privind exploatarea, intretinerea, repararea si urmarirea comportării in timp.

 Cap. A Documentaţia privind proiectarea conţine următoarele capitole, paragrafe:

· Acte referitoare la tema de proiectare, amplasarea construcţiei si avize şi acorduri care au stat la baza intocmirii proiectului;
· Documentaţia tehnica care se refera la constructia respectiva;
· Breviar de calcul pe specialităţi (lucrare în care sunt expuse sumar noțiuni, date etc. dintr-un anumit domeniu);
· Dispoziţii de şaniter;
· Caiete de sarcini privind execuţia lucrarilor.

Cap. B Documentatia tehnica privind execuţia conţine următoarele capitole, paragrafe:

· Autorizatia de construiere a lucrarilor;
· Procesul verbal de predare al amplasamentului si al reperului de nivelment general;
· Inregistrarile de calitate cu caracter general efectuate pe parcursul executarii lucrarilor, Jurnal de santier;
· Procesele verbale de receptie a terenului de fundare , a fundatiei si a suprastructurii , procese verbale de admitere a fazelor determinante;
· Expertize tehnice, verificari de teren, cercetari suplimentare aparute din diverse motive;.
· Declaratii de conformitate si agremente tehncie ale materialelor folosite;
·Fişa de date sintetice(date generale),
·Jurnalul lucrărilor geodezice,
·Condica (colecție de cerinţe) de betonare,
·Jurnalul evenimentelor de execuţie,
·Registrul lucrărilor de subantrepriză,
·Condica lucrărilor de sudură,
·Registrul de supraveghere a lucrărilor de construcţie din partea autorului de proiect,
·Registrul de supraveghere tehnică din partea beneficiarului,
·Registrul controlului calităţii organelor de stat (inspectorii),
·Registrul proceselor verbale a lucrărilor de construcţie ce devin ascunse sau in faze determinate,
·Registrul privind execuţia piloţilor foraţi,
85
·Jurnalul proceselor verbale pentru diferite tipuri de incercări efectuate de către (subantrenori).

Cap. C Documentatia tehnica privind receptia:

· Procesele verbale de receptie;
· Alte acte incheiate ca urmare a intrunirii receptiei.

Cap. D Documentatia tehnica privind urmarirea comportarii in exploatare si interventii in timp:

·Prevederile scrise ale proiectantului privind urmarirea comportarii constructiei, instructiunile de exploatare si intretinere si lista prescriptiilor de baza
care trebuie respectate pe timpul exploatarii constructiei, documentaţia de interpretare a urmaririi comportarii constructiei in timpul executiei si al
exploatarii;
·Proiectele de baza carora s-au efectuat, dupa receptia finala a lucrarilor, modificari ale constructiei fată de proiectul iniţial efectiv realizat;
·Actele de constatare a unor deficienţe aparute dupa receptiea executarii lucrarilor şi masurile de interventie luate (proces-verbal de remediere a
defectelor);
·Proiectul de urmarire speciala a constructiei (incercare prin incarcare, urmarire in timp), daca este cazul;
·Procesul-verbal de predare-primire a instalatiilor de masurare prevazute prin proiectul de urmarire speciala a constructiei incheiat intre executant şi
beneficiar, daca este cazul;
·Referatul cu concluziile anuale şi finale asupra rezultatelor urmaririi speciale, dacă este cazul;
·Procesele-verbale de predare-primire a construcţiei în cazul schimbarii proprietarului;
·Jurnalul evenimentelor.
Pentru obiectele de construcţii de cladiri de locuit pina la două niveluri şi anexe gospodaresti, cit şi pentru cele de mică importanţă cum ar fi:
garduri, cabine poarta etc., cartea tehnica a constructiei se rezumă la autorizatia de construire, procesele verbale de receptie la terminarea lucrarilor şi
procesul-verbal de receptie finală la expirarea perioadei de garnaţie, precum şi alte evenimente deosebite în viaţa construcţiei.
Actele ce formează documentatia de bază a Cartii tehnice a constructiei, vor fi îndosariate pe capitolele respective, in ordinea enumerarii din
prezentele norme, în dosare cu file numerotate, prevazute cu borderou şi parafate pe masura incheierii lor. Fiecare dosar va purta un indicativ format
din litera corespunzatoare capitolului (A, B, C, D) şi din numarul de ordine, in cifre arabe, al dosarului. Centralizatorul Cartii tehnice a construcţiei va
cuprinde fişa statistică pe obiect, borderoul general al dosarelor documentatiei de baza şi copiile borderourilor cu cuprinsul fiecarui dosar in parte.
Cartea tehnica a constructiei se pastrează pe toată durata de existenţă a obiectului de construcţie pîna la demolarea sa. Dupa demolare, investitorul
predă exemplarul complet la arhiva unitatilor administrativ-teritoriale, pentru pastrare. Inainte de predarea Cartii tehnice a construcţiei, ea va fi
completată cu modul de desfasurare a acţiunii de postutilizare, pe baza instrucţiunilor elaborate de proiectant.
La schimbarea proprietarului, Cartea tehnică a construcţiei, va fi predată noului proprietar, care va avea obligaţia pastrării şi completării acesteia,
consemnind faptul în procesul-verbal de predare-primire şi în jurnalul evenimentelor.
Definitii:
Receptia lucrarilor de constructii şi instalatii aferente acestora-actul prin care investitorul certifică (atesta) realizarea lucrarilor de construcţii şi
instalatii aferente acestora, în conformitate cu prevederile contractuale (documentaţii tehnice de execuţie, caiete de sarcini, specificaţii tehnice etc.) şi
cu cerintele documentelor oficiale (autorizatia de construire, avize ale organelor autorizate, reglementari tehnice aplicabile, cartea tehnica a
construcţiei etc.) şi declară ca accepta să preia lucrarile executate şi că acestea pot fi date in folosinţă.
86
 Recepţia la terminarea lucrarilor-recepţia efectuată la terminarea completă a lucrarilor unui obiect sau unei parţi din construcţie, independentă, care
poate fi utilizată separat.
Recepţia finală – recepţia efectuată după expirarea perioadei de garanţie.
Perioada de garanţie- perioada de timp cuprinsă între data recepţiei şi terminarea lucrarilor, a carei durată se stabileşte prin contract şi în cadrul
careia antreprenorul are obligaţia înlaturarii, pe cheltuiala sa, a tuturor deficientelor aparute datorită nerespectarii clauzelor şi specificaţiilor
contractulale sau a prevederilor reglementărilor tehnice aplicabile.
Cartea tehnică a construcţiei- ansamblul documentelor tehnice referitoare la proiectarea, execuţia, recepţia, exploatarea şi urmarirea comportării în
exploatare a construcţiei şi instalaţiilor aferente acesteia, cuprinzind toate datele, documentele şi evidentele necesare pentru identificarea şi
determinarea stării tehnice (fizice) a construcţiei respective şi a evolutiei acesteia în timp.
Proprietar- după incheierea procesului-verbal de recepţie de la terminarea lucrarilor, investitorul poartă denumirea generica de proprietar.

TEMA: RECEPŢIA LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢIE

 Se efectuează in conformitate HG 285 şi HG 318.

Hotărîre de Guvern Nr. 285 din 23.05.1996

cu privire la aprobarea Regulamentului de recepţie a
construcţiilor şi instalaţiilor aferente
În scopul reglementării stricte a recepţiei lucrărilor de construcţie şi instalaţiilor aferente acestora, precum şi pentru sporirea responsabilităţii
investitorilor, executanţilor şi altor persoane fizice şi juridice cu activitate în domeniu, Guvernul Republicii Moldova HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă Regulamentul de recepţie a construcţiilor şi instalaţiilor aferente conform anexei nr. 1.
2. Ministerele, departamentele, organele administraţiei publice centrale şi locale vor aduce în conformitate cu prezenta hotărîre actele normative şi
dispoziţiile emanate de la ele, referitoare la recepţia lucrărilor de construcţie şi ins talaţiilor aferente.
3. Se abrogă hotărîrile şi dispoziţiile guvernamentale conform listei din anexa nr. 2.
PRIM-MINISTRU
AL REPUBLICII MOLDOVA Andrei SANGHELI
Chişinău, 23 mai 1996.
Nr. 285.

Anexa nr. 1
la Hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova nr. 285
din 23 mai 1996

REGULAMENT
de recepţie a construcţiilor şi instalaţiilor aferente
I. Prevederi generale
87
 1. Recepţia constituie o componentă a sistemului calităţii în construcţii şi este actul prin care comisia de recepţie declară că acceptă şi preia lucrarea
definitivată de construcţie şi instalaţiile aferente acesteia, cu sau fără rezerve, şi că aceasta poate fi dată în folosinţă.
Prin actul de recepţie se certifică faptul că executantul şi-a îndeplinit obligaţiile în conformitate cu prevederile contractului şi ale documentaţiei de
execuţie, asumîndu-şi, totodată, pentru lucrările executate răspunderea prevăzută de lege.
2. În sensul prezentului Regulament, investitorul este persoana fizică sau juridică ce a încheiat contractul de executare a unor lucrări de construcţie,
supraveghează mersul îndeplinirii lui şi preia lucrarea.
Executantul este partea contractantă care realizează lucrarea sau reprezentantul legal al acestuia, dacă lucrarea este realizată printr-o asociere.
3. Recepţia lucrărilor de construcţie şi a instalaţiilor aferente acestora se efectuează atît la lucrări noi, cît şi la intervenţiile în timp asupra
construcţiilor existente (reparaţii capitale, consolidări, reconstrucţii, modificări, mod ernizări, extinderi etc.) şi se realizează în două etape:
1) recepţia la terminarea lucrărilor;
2) recepţia finală la expirarea perioadei de garanţie.
4. Pentru lucrările de construcţie şi instalaţiile aferente acestora, indiferent de sursa de finanţare, tipul de proprietate sau de destinaţie, recepţiile se
vor organiza de către ordonatorii de credite sau proprietari, care, în sensul pr ezentului Regulament, au calitatea de investitori.
5. Recepţia încăperilor încorporate în sau anexate la casele de locuit, izolate sau cu mai multe blocuri, se efectuează separat, conform documentaţiei
de execuţie.
6. Recepţia se efectuează prin acordul părţilor. În cazul cînd părţile nu ajung la un asemenea acord pentru rezolvarea divergenţelor ivite cu ocazia
încheierii procesului-verbal de recepţie, ele se pot adresa instanţei judecătoreşti compe tente.
II. Recepţia la terminarea lucrărilor
7. Executantul este dator să notifice investitorului data terminării tuturor lucrărilor prevăzute în contract, printr-un document scris, confirmat de
reprezentantul investitorului pe şantier.
8. Comisiile de recepţie a construcţiilor şi a instalaţiilor aferente acestora vor fi desemnate de către investitor într-o componenţă de cel puţin 5
persoane. În componenţa lor vor fi incluşi reprezentantul investitorului, reprezentantul administraţiei publice locale în teritoriul căreia este situată
construcţia, specialişti notorii din domeniul vizat.
Preşedinte al comisiei de recepţie a lucrărilor de construcţie la obiectele social-culturale şi blocurile locative, finanţate din surse bugetare sau
extrabugetare, va fi desemnat reprezentantul organelor administraţiei publice locale. Pre şedinte al comisiei de recepţie a construcţiilor situate pe
teritoriul municipiului Chişinău, indiferent de sursa lor de finanţare, va fi reprezentantul administraţiei publice locale.
9. Comisiile pentru recepţia locuinţelor cu un nivel şi anexele gospodăreşti ale acestora, pentru una sau două familii, precum şi construcţiile
provizorii cu suprafeţe mai mici de 150 m.p. vor fi alcătuite din proprietar şi reprezentantul administraţiei publice locale (modelul procesului-verbal
de recepţie pentru ele va fi cel reprezentat în anexa nr. 3 la prezentul Regulament).
La lucrările comisiei va fi prezent, în calitate de executant al lucrărilor de construcţie, reprezentantul executantului (al organizaţiei respective de
antrepriză).
10. Investitorul va fixa data începerii recepţiei în maximum 15 zile calendaristice de la notificarea terminării lucrărilor şi o va comunica:
1) membrilor comisiei de recepţie;
2) executantului;
3) proiectantului.
Reprezentanţii executantului şi ai proiectantului nu fac parte din comisia de recepţie, ei au calitatea de invitaţi.
88
 11. Pentru construcţiile din cadrul obiectivelor cu caracter secret, stabilite prin ordine ale Ministerului Apărării, Ministerului Afacerilor Interne,
Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova, comisia de recepţie este desemnată de către organ ele proprii ale acestora. 12.
Proiectantul, în calitate de autor al proiectului construcţiei, va întocmi şi va prezenta în faţa comisiei de recepţie punctul său de vedere privind
execuţia de facto a construcţiei.
13. Investitorul prezintă comisiei de recepţie avizele serviciilor de pompieri, sanitare, al Departamentului Protecţiei Mediului Înconjurător şi ale
altor organe de control cu punctul de vedere privind execuţia de facto a construcţiei.
14. La recepţia clădirilor cu înălţimea de peste 28 m, cu săli aglomerate, avînd capacitatea de peste 150 persoane, a hotelurilor, spitalelor, căminelor
pentru copii orfani şi invalizi, căminelor pentru bătrîni sau a altor clădiri destina te persoanelor ce nu se pot evacua singure în condiţii de forţă majoră,
investitorii sînt obligaţi să includă în comisiile de recepţie şi o persoană desemnată de serviciul de pompieri, solicitată în scris din timp de către
investitor.
Numele persoanei desemnate de serviciul de pompieri va fi comunicat în scris investitorului în intervalul de timp de la primirea solicitării pînă la
data întrunirii comisiei de recepţie.
Procesul-verbal de recepţie va consemna realizarea măsurilor prevăzute în documentaţia de execuţie din punct de vedere al prevenirii şi al stingerii
incendiilor, fără de care recepţia nu este acceptată.
15. La recepţia clădirilor cuprinse în listele de monumente istorice, investitorii sînt obligaţi să includă în comisiile de recepţie şi o persoană
desemnată de Ministerul Culturii.
16. În cazul în care investitorul nu stabileşte, după primirea notificării, data pentru recepţia lucrărilor în termenul prevăzut la pct. 10, sau dacă la
data fixată nu se prezintă la locul recepţiei direct sau prin împuternicit, executant ul va stabili de sine stătător un nou termen de recepţie în intervalul
de 15 zile calendaristice de la expirarea termenului iniţial.
Executantul va comunica investitorului în timp util termenul pe care l-a fixat pentru începerea lucrului comisiei. Dacă investitorul, prin comisia de
recepţie, nu se prezintă la termenul fixat şi nici nu a convenit cu executantul (înainte de termenul fixat de acesta) asupra unui alt termen pentru
recepţie, executantul va notifica în scris investitorului ultimul termen de întrunire a comisiei de recepţie.
În notificare executantul va preciza, totodată, că investitorul va răspunde pentru acoperirea tuturor pagubelor ce i s-au cauzat prin neconvocarea
comisiei de recepţie.
17. Comisia de recepţie poate funcţiona în componenţă deplină sau fiecare membru al comisiei va lucra separat în cadrul termenului stabilit de
preşedintele acesteia care este numit de investitor. La întrunirea de totalizare, hotărîrea com isiei se va adopta cu semnarea procesului-verbal de
recepţie de către toţi membrii comisiei. În vederea desfăşurării în bune condiţii a recepţiei, comisiei i se va pune la dispoziţie documentaţia de
execuţie, concluziile organelor de control, precum şi alte documente şi explicaţii care îi vor fi necesare.
18. Comisia de recepţie verifică:
1) respectarea prevederilor din autorizaţia de construire, precum şi avizele şi condiţiile de execuţie, impuse de autorităţile competente.
Examinarea se va face prin:
- cercetarea vizuală a construcţiei;
- analiza documentelor conţinute în Cartea tehnică a construcţiei;
2) executarea lucrărilor în conformitate cu prevederile contractului de antrepriză, ale documentaţiei de execuţie şi ale reglementărilor specifice, cu
respectarea exigenţelor esenţiale în construcţii, conform legii;
3) avizul, întocmit de proiectant, cu privire la modul în care a fost executată lucrarea (investitorul va urmări ca această activitate să fie cuprinsă în
89
contractul de proiectare);
4) termenele şi calitatea definitivării tuturor lucrărilor prevăzute în contractul încheiat între investitor şi executant, precum şi în documentaţia
anexată la contract.
În cazurile în care există dubii asupra înscrisurilor din documentele Cărţii tehnice a construcţiei, comisia poate cere să i se prezinte alte documente
necesare, efectuarea de expertize, încercări suplimentare, probe şi alte teste.
19. La terminarea examinării, comisia îşi va consemna obiecţiile şi concluziile în procesul-verbal de recepţie, care se va întocmi după modelul
prezentat în anexa nr. 1 la prezentul Regulament şi îl va înainta investitorului în termen de 3 zile lucrătoare împreună cu recomandarea de admitere cu
sau fără obiecţii a recepţiei, amînarea sau respingerea ei.
20. Comisia de recepţie recomandă admiterea recepţiei în cazul în care nu există obiecţii sau în situaţiile cînd cele care s-au consemnat nu sînt de
natură să afecteze utilizarea lucrării conform destinaţiei sale.
21. Comisia de recepţie recomandă amînarea recepţiei în cazul cînd:
1) se constată lipsa sau neterminarea unor lucrări de construcţie-montaj prevăzute de proiect;
2) lipseşte Cartea tehnică a construcţiei sau este incompletă;
3) lipsesc avizele organelor respective de control;
4) construcţia prezintă vicii a căror remediere este de durată şi care, dacă nu ar fi făcută, ar diminua considerabil utilitatea lucrării;
5) există în mod justificat dubii cu privire la calitatea lucrărilor şi este nevoie de încercări suplimentare şi expertize pentru a le clarifica;
6) obiectul a fost construit cu abateri de la documentaţia de execuţie;
7) obiectul a fost construit nelegitim (fără certificatul de urbanism, fără proiect, fără autorizaţie de construire).
22. Comisia de recepţie recomandă respingerea recepţiei dacă constată vicii care nu pot fi înlăturate şi care, prin natura lor, împiedică realizarea
uneia sau a mai multor exigenţe esenţiale, caz în care se impun expertize, reproiectări, refaceri de lucrări etc.
23. Absenţa executantului de la recepţie nu constituie motiv pentru amînarea şi/sau anularea actului de recepţie. În cazul în care executantul nu se
prezintă la recepţie, investitorul poate solicita asistenţa pentru recepţie unui expert t ehnic independent atestat care va consemna, separat de procesul-
verbal, starea de fapt constatată.
24. Situaţiile de absenţă a unor persoane sau delegaţi convcaţi vor fi consemnate în procesul-verbal de recepţie.
25. Preşedintele comisiei de recepţie va prezenta investitorului procesul-verbal de recepţie cu observaţiile sau obiecţiile participanţilor şi cu
recomandarea comisieicusut, numerotat şi sigilat cu sigiliul autorităţii publice locale.
Investitorul hotărăşte admiterea, amînarea sau respingerea recepţiei şi notifică executantului hotărîrea sa în interval de 3 zile lucrătoare, anexînd la
ea un exemplar al procesului-verbal. Procesele-verbale întocmite de comisia de recepţ ie a lucrărilor de construcţie social-culturale, comunale şi a
blocurilor locative, finanţate din surse bugetare sau extrabugetare, se aprobă prin decizia organelor publice locale în termen de 3 zile.
26. În cazul cînd admiterea recepţiei se face cu obiecţii, în procesul-verbal de recepţie se vor indica în mod expres acele lipsuri care trebuie să fie
remediate. Termenele de remediere se vor conveni cu executantul, dar ele nu vor depăşi 90 zile calendaristice de la data recepţiei, cu excepţia
cazurilor cînd, datorită condiţiilor climatice, trebuie fixat alt termen.
27. Dacă executantul nu-şi îndeplineşte obligaţiile prevăzute în pct. 26, la expirarea termenului de remediere convenit investitorul îl va soma în
acest sens, iar dacă executantul nu dă curs somaţiei, investitorul este în drept să execute remedierile pe cheltuiala şi riscul executantului în culpă şi să
pretindă recuperarea prejudiciului ce i s-a produs.
28. Refuzul executantului de a semna procesul-verbal de recepţie se consemnează în cadrul acestuia.
90
 29. După executarea tuturor remedierilor, executantul va cere în scris investitorului anularea obiecţiilor. Dacă în decurs de 30 zile calendaristice din
data cererii executantului, investitorul nu anulează obiecţiile, executantul poate re curge la Inspecţia de Stat în Construcţii iar în cazul rămînerii în
dezacord - poate să-l acţioneze în instanţa judecătorească competentă.
30. Data recepţiei este data semnării de comisia de recepţie a procesului-verbal, cu sau fără obiecţii.
31. Executantul are la dispoziţie 20 zile calendaristice de la data primirii procesului-verbal de recepţie, amînare sau de respingere a recepţiei pentru
a contesta obiecţiile sau respingerea. Litigiul se rezolvă prin instanţele superioare ale Inspecţiei de Stat în Construcţii, dacă această formă de
conciliere a fost prevăzută în contract sau printr-o acţiune înaintată unei instanţe judecătoreşti competente.
32. Investitorul preia lucrarea la data prevăzută în pct. 30, cu excepţia cazului în care recepţia este amînată sau respinsă.
33. În cazul depăşirii de către investitor a termenului de 30 zile prevăzut în pct. 29, fără a cădea de acord cu executantul asupra prelungirii acestui
termen, se apelează la Inspecţia de Stat în Construcţii, iar pe urmă - în instanţa jud ecătorească competentă.
34. După ce investitorul a acceptat recepţia cu sau fără obiecţii, el nu mai poate solicita alte remedieri de lucrări, penalizări, diminuări de valori şi
altele decît cele consemnate în procesul-verbal de recepţie. Fac excepţie de la aces t punct numai viciile ascunse, descoperite în termenul stabilit
conform legii.
35. În cazul în care investitorul solicită preluarea unei părţi din lucrare înainte de termenul prevăzut în contract, el va încheia cu executantul un
proces-verbal de predare-primire în care se va consemna starea părţii de lucrare în cauză,măsurile de conservare,precum şi ce-ş le de protecţie
reciprocă a desfăşurării activităţii la cele două părţi. În atare situaţii, toate riscurile şi pericolele pentru partea preluată trec temporar asupra
investitorului, cu excepţia viciilor ascunse şi a celor ce decurg din nerespectarea cerinţelor documentaţiei de execuţie.
Procesul-verbal de predare-primire întocmit în aceste condiţii nu este un proces-verbal de recepţie pentru partea de lucrare în cauză, dar investitorul
poate cere înscrierea în procesul-verbal de recepţie, întocmit la terminarea lucrării în întregime, a viciilor şi obiecţiilor pe care le-a constatat cu ocazia
predării-primirii şi le-a consemnat în procesul-verbal respectiv. Pentru partea de lucrare, preluată astfel de investitor, perioada de garanţie pentru
viciile, care nu ţin de sig uranţa construcţiei, începe din data terminării remedierii deficienţelor.
III. Recepţia finală
36. Recepţia finală este convocată de investitor în cel mult 15 zile după expirarea perioadei de garanţie. Perioada de garanţie este cea prevăzută în
contract.
37. La recepţia finală participă:
1) investitorul;
2) comisia de recepţie desemnată de investitor;
3) proiectantul lucrării;
4) executantul.
38. Comisia de recepţie finală se întruneşte la data, ora şi locul fixate şi examinează următoarele:
1) procesele-verbale de recepţie la terminarea lucrărilor;
2) lichidarea viciilor depistate în cadrul recepţiei după terminarea lucrărilor;
3) concluzia investitorului privind comportarea construcţiilor şi instalaţiilor aferente acestora în exploatare în perioada de garanţie, incluzînd viciile
depistate şi remedierea lor.
39. Comisia de recepţie poate cere, în cazuri foarte bine justificate şi/sau în cazul apariţiei unor vicii, executarea de încercări şi expertize.
40. La terminarea recepţiei, comisia de recepţie îşi va consemna observaţiile şi concluziile în procesul-verbal de recepţie finală, întocmit conform
91
modelului prevăzut în anexa nr.2 la prezentul Regulament, pe care îl va înainta investit orului în termen de 3 zile lucrătoare împreună cu
recomandarea de admitere cu sau fără obiecţii a recepţiei, de amînare sau de respingere a ei.
41. În cazul în care comisia de recepţie finală recomandă admiterea recepţiei cu obiecţii, amînarea sau respingerea ei, ea va trebui să propună
măsuri pentru înlăturarea neregulilor semnalate.
Comisia de recepţie finală recomandă respingerea recepţiei finale în cazul în care nu au fost respectate una sau mai multe din exigenţele esenţiale.
42. Lucrarea, a cărei recepţie finală a fost respinsă, va fi pusă în stare de conservare prin grija şi pe cheltuiala investitorului, iar utilizarea ei va fi
interzisă. În atare situaţii, investitorul este în drept să pretindă recuperarea pagubelor factorilor implicaţi în executarea construcţiei, vinovaţi de viciile
constatate cu ocazia recepţiei, cît şi a prejudiciului decurgînd din nefuncţionarea construcţiilor şi/sau a instalaţiilor aferente acestora.
Investitorul hotărăşte admiterea recepţiei pe baza recomandării comisiei de recepţie finală şi notifică executantului hotărîrea sa în termen de 3 zile
de la primirea procesului-verbal de recepţie finală.
43. Data recepţiei finale este data notificării de către investitor a hotărîrii sale.
IV. Dispoziţii finale
44.Cheltuielile de orice natură, necesitate de activitatea comisiei de recepţie, cad în sarcina investitorului. Membrii comisiei de recepţie vor fi
angajaţi prin contract de colaborare de către investitor, dacă este cazul.
Cheltuielile ocazionate de încercări, altele decît cele ce decurg din prevederile contractuale, se plătesc de către partea care a avut iniţiativa efectuării
lor. În situaţiile în care, în urma rezultatelor nefavorabile ale încercărilor, s e stabileşte o culpă, cheltuielile respective se suportă de către partea în
culpă. Cheltuielile de expertiză sau cele ocazionate de asistenţa unui expert se plătesc de partea care a avut iniţiativa convocării expertului şi se
suportă de partea în culpă.
45. Dacă părţile nu ajung la încheierea unui proces-verbal de recepţie pe cale amiabilă, ele se pot adresa unei instanţe judecătoreşti competente.
46. Părţile în litigiu pot conveni asupra unei proceduri de arbitraj, potrivit legii.
47. Procesele-verbale de recepţie la terminarea lucrărilor se difuzează prin grija investitorului:
1) executantului;
2) proiectantului;
3) organului administraţiei publice locale;
4) Inspecţiei de Stat în Construcţii;
5) organelor financiare locale.
48. Procesele-verbale de recepţie finală se difuzează prin grija investitorului:
1) executantului;
2) organului administraţiei publice locale;
3) organului local al statisticii de stat.
49. Cartea tehnică a construcţiei, potrivit modelului prezentat în anexa nr. 6 la prezentul Regulament, se păstrează de investitor pe toată durata
existenţei construcţiei.
50. În toate situaţiile investitorul este depozitarul arhivei privind lucrarea în cauză.
51. Prevederile prezentului Regulament nu izează obiectele cu destinaţie specială construite de Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne,
Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova. 52. Investitorul, executantul, preşedintele comisiei de recepţie şi membrii ei, precum şi
toate persoanele participante la recepţia construcţiei poartă răspunderea prevăzută de lege, în cazul încălcării prevederilor prezentului Regulament.
92
 [Anexa nr.1 modificată prin HG622 din 20.08.12, MO177-180/24.08.12 art.679]
[Anexa nr.2 modificată prin HG622 din 20.08.12, MO177-180/24.08.12 art.679]
[Anexa nr.3 modificată prin HG622 din 20.08.12, MO177-180/24.08.12 art.679]
[Anexa nr.4 modificată prin HG622 din 20.08.12, MO177-180/24.08.12 art.679]
[Anexa nr.6 modificată prin HG622 din 20.08.12, MO177-180/24.08.12 art.679]

Anexa nr. 2
la Hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova nr. 285
din 23 mai 1996
Lista hotărîrilor şi dispoziţiilor guvernamentale care se abrogă
1. Hotărîrea Sovietului Miniştrilor al R.S.S. Moldoveneşti nr.108 din 5 martie 1981 "Cu privire la recepţia obiectelor a căror construcţie este
terminată".
2. Hotărîrea Sovietului Miniştrilor al R.S.S. Moldoveneşti nr.274 din 10 august 1984 "Cu privire la modificarea unor dispoziţii ale Guvernului
R.S.S. Moldoveneşti în legătură cu trecerea la noile norme de deviz şi preţuri în construcţii (Veştile R.S.S. Moldoveneşti, 1984, nr. 8, art. 79).
3. Hotărîrea Sovietului Miniştrilor al R.S.S. Moldoveneşti nr. 99 din 14 martie 1985 "Cu privire la evidenţa de stat a fondului de locuinţe din R.S.S.
Moldovenească" (Veştile R.S.S. Moldoveneşti, 1985, nr. 5, art. 59).
4. Hotărîrea Sovietului Miniştrilor al R.S.S. Moldoveneşti nr.154 din 30 aprilie 1985 "Cu privire la măsurile pentru dezvoltarea serviciilor de
reparare şi construire a locuinţelor, garajelor şi altor clădiri la comenzile populaţiei în a nii 1986-1990 şi pînă în anul 2000" (Veştile R.S.S.
Moldoveneşti, 1985, nr. 6, art. 68).
5. Hotărîrea Sovietului Miniştrilor al R.S.S.Moldoveneşti nr.261 din 13 august 1985 "Cu privire la concretizarea ordinii de recepţie a
întreprinderilor construite în baza utilajului tehnologic complicat, fabricat în ţară".
6. Hotărîrea Sovietului Miniştrilor al R.S.S. Moldoveneşti nr. 32 din 12 februarie 1988 "Cu privire la dezvoltarea în continuare a arhitecturii şi
urbanismului în R.S.S. Moldovenească" (Veştile R.S.S. Moldoveneşti, 1988, nr. 3, art. 27).
7. Dispoziţia Sovietului Miniştrilor al R.S.S. Moldoveneşti nr. 276 din 26 octombrie 1987.

Hotărîre de Guvern Nr. 622 din 20.08.2012

cu privire la modificarea şi completarea Regulamentului de recepţie a construcţiilor şi instalaţiilor aferente
Guvernul HOTĂRĂŞTE:
Regulamentul de recepţie a construcţiilor şi instalaţiilor aferente, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 285 din 23 mai 1996 (Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, 1996, nr. 42-44, art. 349), cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1) la punctul 25, prima propoziţie se completează în final cu următoarele cuvinte: „cusut, numerotat şi sigilat cu sigiliul autorităţii publice locale.”;
2) anexele nr. 1, nr. 2, nr.3 şi nr.4 la Regulament se completează, respectiv, cu punctele 71, 61, 51 şi 51 cu următorul cuprins:
„Descrierea obiectului recomandat spre recepţie:
93
 Obiectul cu numărul cadastral_______, adresa poştală ____, destinaţia ______, compus din următoarele construcţii ___, suprafaţa la sol__, suprafaţa
totală, __________, numărul de etaje__________, conform certificatului despre rezultatele inspectării bunului imobil, anexat la prezentul proces-verbal.”;
3) la anexa nr. 6 capitolul „Norme privind cuprinsul şi modul de întocmire, completare şi păstrare a cărţii tehnice a construcţiei” punctul 9, litera g) va
avea următorul cuprins:
„g) certificatul despre rezultatele inspectării bunului imobil de model stabilit de Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru;”.
PRIM-MINISTRU Vladimir FILAT
Contrasemnează: Ministrul dezvoltării regionale şi construcţiilor Marcel Răducan

Hotărîre de Guvern Nr. 318 din 23.05.2017

cu privire la aprobarea modificărilor şi completărilor
ce se operează în unele hotărîri ale Guvernului
În vederea realizării prevederilor Legii nr. 163 din 9 iulie 2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie (Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, 2010, nr.155-158, art. 549), cu modificările şi completările ulterioare,
Guvernul HOTĂRĂŞTE:
Se aprobă modificările şi completările ce se operează în unele hotărîri ale Guvernului (se anexează).
PRIM-MINISTRU Pavel FILIP
Contrasemnează: Viceprim-ministru, ministrul economiei Octavian Calmîc
Ministrul dezvoltării regionale şi construcţiilor Vasile Bîtca
Nr. 318. Chişinău, 23 mai 2017.

Aprobate
prin Hotărîrea Guvernului nr.318
din 23 mai 2017
Modificările şi completările ce se operează în unele hotărîri ale Guvernului
1. Regulamentul de recepţie a construcţiilor şi instalaţiilor aferente, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.285 din 23 mai 1996 (Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, 1996, nr.42-44, art.349), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1) în Regulament:
a) punctul 1 se completează la început cu următorul alineat:
„Prezentul Regulament se aplică construcţiilor şi instalaţiilor aferente finanţate din bugetul de stat sau bugetele locale, cu excepţia prevederilor
capitolului III1.”;
b) la punctul 2, cuvintele „fizică sau” se exclud;
c) la punctul 4, cuvintele „ , indiferent de sursa de finanţare, tipul de proprietate sau de destinaţie,” şi cuvintele „sau proprietari” se exclud;
d) punctele 8, 13, 14 şi 15 vor avea următorul cuprins:
„8. Comisiile de recepţie a construcţiilor şi a instalaţiilor aferente acestora vor fi desemnate de către investitor într-o componenţă de cel puţin 5
persoane. În componenţa lor vor fi incluşi reprezentantul investitorului, reprezentantul administraţiei publice locale pe teritoriul căreia este situată
construcţia, specialişti cu activităţi în construcţie atestaţi în conformitate cu Regulamentul cu privire la atestarea tehnico-profesională a specialiştilor
cu activităţi în construcţii, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.329 din 23 aprilie 2009.
94
 Preşedinte al comisiei de recepţie a lucrărilor de construcţie la obiectele social-culturale şi blocurile locative va fi desemnat reprezentantul
organelor administraţiei publice locale.”
„13. Investitorul prezintă comisiei de recepţie avizele Direcţiei serviciului de salvatori şi pompieri, Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătăţii
Publice şi Inspectoratului Ecologic de Stat privind execuţia de facto a construcţiei.
14. La recepţia clădirilor cu înălţimea de peste 28 m, cu săli aglomerate, avînd capacitatea de peste 150 de persoane, a hotelurilor, a spitalelor, a
căminelor pentru copii orfani şi invalizi, a căminelor pentru bătrîni sau a altor clădiri destinate persoanelor ce nu se pot evacua singure în condiţii de
forţă majoră, investitorii sînt obligaţi să includă în comisiile de recepţie şi o persoană desemnată de Direcţia serviciului de salvatori şi pompieri,
solicitată în scris de către investitor cu cel puţin 20 de zile înainte de ziua stabilită pentru recepţie.
Numele persoanei desemnate de Direcţia serviciului de salvatori şi pompieri va fi comunicat în scris investitorului în intervalul de timp de la
primirea solicitării pînă la data întrunirii comisiei de recepţie.
În procesul-verbal de recepţie se va consemna realizarea măsurilor prevăzute în documentaţia de execuţie pentru prevenirea şi stingerea incendiilor,
fără de care recepţia nu este acceptată.
15. La recepţia clădirilor cuprinse în listele de monumente istorice, investitorii sînt obligaţi să includă în comisiile de recepţie şi o persoană
desemnată de Ministerul Culturii.”;
e) la punctul 25, cuvintele „ , finanţate din surse bugetare sau extrabugetare,” se exclud;
f) se completează cu capitolul III1 cu următorul cuprins:
„III1. Modul de recepţie a construcţiilor şi instalaţiilor aferente finanţate din mijloace financiare proprietate privată
43 . Recepţia lucrărilor de construcţie şi a instalaţiilor aferente acestora, atît la lucrările noi, cît şi la intervenţiile în timp asupra construcţiilor
1

existente (reparaţii capitale, consolidări, reconstrucţii, modificări, modernizări, extinderi), finanţate din mijloace financiare proprietate privată se
efectuează de către investitor (persoană fizică sau juridică) şi executant, prin crearea unei comisii de recepţie în baza unui contract civil.
432. La recepţie sînt obligaţi să participe proiectantul, dirigintele de şantier şi responsabilul tehnic, fiecare dintre ei va primi cîte un exemplar al
actului de recepţie. Investitorul poate invita la lucrările de recepţie alte persoane.
433. Prevederile pct.49 din prezentul Regulament şi alte prevederi privind Cartea tehnică se aplică corespunzător modului de recepţie prevăzut de
prezentul capitol.
434. Litigiile sînt soluţionate de instanţa de judecată.
435. La recepţia blocurilor locative ce depăşesc 5 niveluri, investitorii sînt obligaţi să includă în comisiile de recepţie un reprezentant al Inspecţiei
de Stat în Construcţii solicitat în scris cu cel puţin 20 de zile înainte de ziua stabilită pentru recepţie.”;
2) anexa nr.1 la Regulament se completează cu punctul 9 cu următorul cuprins:
„9. Concluzia Inspecţiei de Stat în Construcţii:”;
3) anexa nr.2 la Regulament se completează cu punctul 8 cu următorul cuprins:
„8. Concluzia Inspecţiei de Stat în Construcţii:”.
2. Regulamentul privind modul de exercitare a controlului de stat al calităţii în construcţii, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 360 din 25 iunie
1996 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1996, nr.49-50, art.415), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează
după cum urmează:
1) în Regulament:
a) la punctul 1, noţiunea „control la faza determinantă” va avea următorul cuprins:
95
 „control la faza determinantă – control al calităţii lucrărilor de construcţii şi al elementelor constructive care au atins faza fizică stabilită de proiect
şi care nu pot fi continuate fără acceptul în scris al investitorului, executantului şi al proiectantului”;
b) la punctul 20, litera c) se completează cu următorul text: „ ; în declaraţia de începere a lucrărilor autorizate de construcţie solicitantul
(beneficiarul) va notifica termenele de încheiere a fazelor determinante şi de recepţie a construcţiei. Inspecţia de Stat în Construcţii, în baza analizei
criteriilor de risc, poate efectua controlul calităţii în construcţii la diferite etape menţionate în notificare (solicitare). Rezultatele controlului nu se
consemnează în actele de recepţie la fazele determinante şi la recepţia construcţiei”;
2) la punctul 10 litera s) din anexa nr.2, cuvintele „ , recepţia construcţiilor etc.” se exclud.
3. La punctul 10, secţiunea „În domeniul exercitării controlului ecologic de stat” din Regulamentul Inspectoratului Ecologic de Stat, aprobat prin
Hotărîrea Guvernului nr.77 din 30 ianuarie 2004 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr.26-29, art.215), cu modificările şi completările
ulterioare, alineatul al optulea se exclude.
4. Compartimentul „Departamentul Situaţii Excepţionale” din Nomenclatorul autorizaţiilor, permisiunilor şi certificatelor eliberate de către
autorităţile administrative centrale şi organele subordonate acestora persoanelor juridice şi fizice pentru practicarea activităţii antreprenoriale, aprobat
prin Hotărîrea Guvernului nr. 920 din 30 august 2005 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr.126-128, art.1047), cu modificările şi
completările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1) la poziţia 6, coloana a doua va avea următorul cuprins: „Aviz pentru recepţia finală a construcţiei finanţată din bugetul de stat sau local”;
2) poziţia 8 se abrogă.
5. La punctul 6 subpunctul 11) litera a) din Regulamentul Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice, aprobat prin Hotărîrea
Guvernului nr.384 din 12 mai 2010 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr.78-80, art.455), cu modificările şi completările ulterioare,
cuvintele „construcţii şi” şi cuvintele „şi de recepţie finală a obiectivelor” se exclud.
6. Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale Arheologice, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.230 din 12 aprilie
2012 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.76-80, art.265) se modifică după cum urmează:
1) la punctul 7, litera m) se abrogă;
2) la punctul 8, litera h) va avea următorul cuprins:
„h) să efectueze controale, în vederea stabilirii existenţei patrimoniului arheologic, la persoanele fizice şi juridice, beneficiari, instituţii de
proiectare care, prin acţiunile lor, pot afecta, direct sau indirect, siturile arheologice sau zonele cu potenţial arheologic şi să verifice orice tip de
proiect ce preconizează intervenţii asupra solului şi subsolului, în scopul de a evita deteriorarea sau distrugerea patrimoniului arheologic”.

96
 Certificatul se întocmeşte în 6 exemplare:
1BTI-2exemplare: unu la pămînt 01 şi imobil 02.
2.Beneficiar.
3.Primăria.
4.Statistică.
5.Proiectant.
6. ISC.

Anexa nr. 1
la Regulamentul de recepţie
a construcţiilor şi instalaţiilor
aferente
PROCES-VERBAL
DE RECEPŢIE LA TERMINAREA LUCRĂRILOR
Nr. _______ din ____

privind lucrarea _______________________________________ executată la obiectul ____________________________în

cadrul contractului nr. ________ din __________________________încheiat între______________________________pentru
lucrările de ___________________________________________________________________________
1. Lucrările au fost executate în baza autorizaţiei nr._________, eliberată de
___________________________________________la____________________________________,
cu valabilitate pînă la _______________________________________________________________.
2. Comisia de recepţie şi-a desfăşurat activitatea în intervalul _______________________, fiind formată din:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
(numele, prenumele)
3. Au mai participat la recepţie:
______________________________ _____________________
(numele, prenumele) (calitatea)
4. Constatările comisiei de recepţie:
1) din documentaţia scrisă şi desenată, care trebuia prezentată, au lipsit sau sînt incomplete piesele cuprinse în lista-anexă nr. 1;
2) lucrările cuprinse în lista-anexă nr. 2 nu au fost executate;
3) în lucrările, cuprinse în lista-anexă nr.3, nu s-au respectat prevederile proiectului.
5. Comisia de recepţie, în urma constatărilor făcute, propune:_____________________________________________________
5.1 Conform HG 622 din 2012_____________________________________________________________________________
6. Comisia de recepţie motivează propunerea făcută prin:________________________________________________________
6.1 Conform HG 622 din 2012_____________________________________________________________________________
7.Comisia de recepţie recomandă următoarele:________________________________________________________________
71. Descrierea obiectului recomandat spre recepţie:_____________________________________________________________
Obiectul cu numărul cadastral______________________, adresa poştală _______, destinaţia _____________________, compus
din următoarele construcţii _______________________, suprafaţa la sol__________, suprafaţa totală, __________, numărul de
etaje__________, conform certificatului despre rezultatele inspectării bunului imobil, anexat la prezentul proces-verbal.
8. Prezentul proces-verbal, conţinînd ________ file şi __________ anexe numerotate, cu un total de ________ file, a fost
încheiat astăzi _______ la ______ în ______ exemplare.

9. Concluzia Inspecţiei de Stat în Construcţii:

Comisia de recepţie: Specialişti:
Preşedinte:_______________________ ___________________
Membri:_________________________ ___________________
(numele, prenumele, semnătura)

L.Ş. ____________________ ____________________________

(semnătura) (funcţia, numele, prenumele)

10. Lucrarea ____________________________ este.

TRANSMISĂ: PRIMITĂ:
EXECUTANTUL: INVESTITORUL:
"_____"__________20__ "____"____________20___
L.Ş._______________ L.Ş._________________
(semnătura) (semnătura)

97
 Certificatul se întocmeşte în 6 exemplare:
1BTI-2exemplare: unu la pămînt 01 şi imobil 02.
2.Beneficiar.
3.Primăria.
4.Statistică.
5.Proiectant.
6. ISC.

Anexa nr.2
la Regulamentul de recepţie
a construcţiilor şi instalaţiilor
aferente

INVESTITOR

PROCES-VERBAL DE RECEPŢIE FINALĂ

Nr. _______ din_________

Obiectul _____________________________________este executat în cadrul contractului nr._____ din "__" _________20__.

Lucrările au fost executate în baza autorizaţiei nr. ________din __________ valabilă pînă la ___________, de către
________________________________________
1. Comisia de recepţie finală şi-a desfăşurat activitatea în intervalul ____________, fiind formată din:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
(numele, prenumele)
2. Au mai participat la recepţie:
________________________________ ________________________________________
(numele, prenumele) (calitatea)
3. Comisia de recepţie finală, în urma examinării şi analizei lucrărilor efectuate şi a documentelor cuprinse în Cartea tehnică a
construcţiei, a constatat următoarele:
1) lucrările pe specialităţi au fost executate şi recepţionate conform listei-anexă nr. 1;
2) lucrările au fost complet terminate la data de ________ 199_;
3) observaţiile comisiei de recepţie finală sînt prezentate în lista-anexă nr. 2;
4) Cartea tehnică a construcţiei şi fişa sintetică a obiectului au fost (nu au fost) completate;
5) instrucţiunile de exploatare şi urmărire a comportării în timp a obiectului (nu) sînt în posesia utilizatorului;
6) construcţia s-a comportat (nu s-a comportat) corespunzător în perioada de la terminarea
ei la data de _________ pînă în prezent, respectiv pe o durată de _________ luni, constatările comisiei fiind enumerate în
anexa nr. 3;
7) valoarea obiectului este de _____ lei, conform listei-anexă nr. 1.
4. În baza constatărilor făcute, comisia de recepţie finală propune:______________________
______________________________________________________________________________
5. Comisia de recepţie finală motivează propunerea făcută prin:
______________________________________________________________
_______________________________________________________________
______________________________________________________________
6. Comisia de recepţie finală recomandă următoarele:
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
61. Descrierea obiectului recomandat spre recepţie:
Obiectul cu numărul cadastral______________________, adresa poştală _______, destinaţia _____________________, compus
din următoarele construcţii _______________________, suprafaţa la sol__________, suprafaţa totală, __________, numărul de
etaje__________, conform certificatului despre rezultatele inspectării bunului imobil, anexat la prezentul proces-verbal.
7. Prezentul proces-verbal, conţinînd __________ file şi _______________anexe numerotate, cu un total de________file, a fost
încheiat astăzi____________la în _________exemplare.

8. Concluzia Inspecţiei de Stat în Construcţii:

Comisia de recepţie finală: Specialişti:
Preşedinte:_________________ __________________________

98
Membri:_____________________ __________________________
_____________________ __________________________
(numele, prenumele, semnătura)

"____"__________20_____

L.Ş. _____________ __________________

Anexa nr. 3
la Regulamentul de recepţie a
construcţiilor şi instalaţiilor
aferente
INVESTITOR
PROCES-VERBAL
DE RECEPŢIE LA TERMINAREA LUCRĂRILOR
(pentru construcţii de locuinţe cu un nivel)
Nr. ___________ din ___________
privind lucrarea __________________________________________________ executată în cadrul contractului nr.
_______________________ din ___________________________________, încheiat
între___________________________________şi între _____________________________________pentru lucrările de ______.
1. Lucrările au fost executate în baza autorizaţiei nr. ________, eliberată de
__________________________________la_______, cu valabilitate pînă la _____________________.
2. Comisia de recepţie şi-a desfăşurat activitatea în intervalul _____, fiind formată din:
________________________________________________________
(numele, prenumele)
3. Au mai participat la recepţie:
____________________________________ _____________
(numele, prenumele) (calitatea)
4. Comisia de recepţie, în urma constatărilor făcute, propune:
____________________________________________________
5. Comisia de recepţie recomandă următoarele:
____________________________________________________
51. Descrierea obiectului recomandat spre recepţie:
Obiectul cu numărul cadastral______________________, adresa poştală _______, destinaţia _____________________, compus
din următoarele construcţii _______________________, suprafaţa la sol__________, suprafaţa totală, __________, numărul de
etaje__________, conform certificatului despre rezultatele inspectării bunului imobil, anexat la prezentul proces-verbal.
6. Prezentul proces-verbal, conţinînd _____ file şi _____________anexe numerotate, cu un total de ________ file, a fost
încheiat astăzi___________________ la _______________ în _________ exemplare.
Comisia de recepţie:
Investitor (proprietar): ____________________________
(numele, prenumele, semnătura)
Anexa nr. 4
la Regulamentul de recepţie a
construcţiilor şi instalaţiilor
aferente
INVESTITOR
PROCES-VERBAL DE RECEPŢIE FINALĂ
(pentru construcţii de locuinţe cu un nivel)
Nr. _________ din __________
privind lucrarea ______________________________________________executată în baza autorizaţiei nr. _______________
din ___________cu valabilitate pînă la ____________________, de
către_______________________________________________________
1. Comisia de recepţie finală şi-a desfăşurat activitatea în intervalul _________, fiind formată din:
_______________________________________
(numele, prenumele)
2. Au mai participat la recepţie:
_____________________________________ ________________
(numele, prenumele) (calitatea)
3. Comisia de recepţie finală, în urma examinării lucrării şi a documentelor, a constatat următoarele:
________________________________________________________________________
4. Valoarea obiectului este de _______________________ lei, conform listei-anexă nr. 1.
5. În baza constatărilor făcute, comisia de recepţie finală propune: ___________________
51. Descrierea obiectului recomandat spre recepţie:
99
Obiectul cu numărul cadastral______________________, adresa poştală _______, destinaţia _____________________, compus
din următoarele construcţii _______________________, suprafaţa la sol__________, suprafaţa totală, __________, numărul de
etaje__________, conform certificatului despre rezultatele inspectării bunului imobil, anexat la prezentul proces-verbal.
6. Prezentul proces-verbal, conţinînd ___________file şi ________anexe numerotate, cu un total de _________file, a fost
încheiat astăzi____________ la ____________în ____________ exemplare.

Comisia de recepţie finală:

Investitor (proprietar): _____________________________________
(numele, prenumele, semnătura)

Anexa nr. 5
la Regulamentul de recepţie a
construcţiilor şi instalaţiilor
aferente

DEFINIŢII
PRIVIND TERMENII UTILIZAŢI
1. Recepţia construcţiilor (lucrărilor de construcţie) şi instalaţiilor aferente acestora - actul prin
care investitorul certifică (atestă) realizarea lucrărilor de construcţie şi instalaţii aferente
acestora, în conformitate cu prevederi le contractuale (documentaţii tehnice de execuţie, caiete de
sarcini, specificaţii tehnice etc.) şi cu cerinţele documentelor oficiale (autorizaţia de
construire, avize ale organelor autorizate, reglementări tehnice aplicabile, Cartea tehnică a constr ucţiei
etc.), şi declară că acceptă, preia construcţiile/lucrările executate şi că acestea pot fi date în folosinţă.
2. Recepţia la terminarea lucrărilor - recepţia efectuată la terminarea completă a lucrărilor unui
obiect sau a unei părţi din construcţie, independentă, care poate fi utilizată separat.
3. Recepţia finală - recepţia efectuată după expirarea perioadei de garanţie.
4. Perioada de garanţie - perioada de timp cuprinsă între data recepţiei şi terminarea lucrărilor, a cărei
durată se stabileşte prin contract şi în cadrul căreia executantul are obligaţia înlăturării, pe cheltuiala sa, a
tuturor defectel or şi nefinisărilor apărute datorită nerespectării clauzelor şi specificaţiilor contractuale
sau a prevederilor documentelor tehnice aplicabile.
5. Cartea tehnică a construcţiei - ansamblul documentelor tehnice
referitoare la proiectarea, execuţia, recepţia, exploatarea şi urmărirea comportării în exploatare
a construcţiei şi instalaţiilor aferente acesteia, cuprinzînd toate datele, necesare pentru identificarea şi
determinarea stării tehnice (fizice) a construcţiei respective şi a evoluţiei acesteia în timp.
6. Proprietar - după încheierea procesului-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor, investitorul
poartă denumirea generică de proprietar.
7. Documentaţia de execuţie - documentaţia cuprinsă în Cartea tehnică a construcţiei, capitolele A, B, C.

Anexa nr. 6
la Regulamentul de recepţie a
construcţiilor şi instalaţiilor
aferente

CARTEA TEHNICĂ A CONSTRUCŢIEI

CENTRALIZATORUL
pieselor cuprinse în Cartea tehnică a construcţiei
1) Fişa de date sintetice;
2) Capitolul A*): documentaţia privind proiectarea;
3) Capitolul B*): documentaţia privind execuţia;
4) Capitolul C*): documentaţia privind recepţia;
5) Capitolul D*): documentaţia privind exploatarea, repararea, întreţinerea şi urmărirea comportării în timp;
6) Jurnalul evenimentelor.
Capitolul A*): documentaţia privind proiectarea
_________________________________________________________
________________________________________________________
100
Capitolul B*): documentaţia privind execuţia
_________________________________________________________
_________________________________________________________
Capitolul C*): documentaţia privind recepţia
_________________________________________________________
_________________________________________________________

Capitolul D*): documentaţia privind exploatarea, repararea,între-

ţinerea şi urmărirea comportării în timp
_________________________________________________________
_________________________________________________________
* Se vor include pe capitole borderourile generale ale dosarelor documentaţiei de bază şi copiile
borderourilor cu cuprinsul fiecărui dosar în parte.
FIŞA DE DATE SINTETICE
1. Obiectul de construcţie (denumire, localizare) ____________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
2. Investitorul (denumirea şi sediul unităţii) __________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
3. Reprezentanţii investitorului cu sarcini de verificare a calităţii construcţiei (numele,
prenumele, funcţia, atribuţia)
_____________________________________________________________________
______________________________________________________________________
4. Proiectantul lucrării:
a) denumirea şi sediul sau adresa unităţii-proiectant general şi a unităţilor subproiectante
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
b) numele şi prenumele şefului de proiect ______________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
c) numele şi prenumele proiectantului de specialitate, denumirea şi sediul unităţilor de care aparţin
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
5. Verificatorul (sau verificatorul de proiecte atestat), (numele, prenumele, nr. certificatului de atestare)
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
6. Executantul construcţiei:
a) denumirea şi sediul sau adresa unităţii executante (antreprenor general) şi, dacă este cazul, a unităţilor
executante pentru instalaţiile aferente construcţiilor
_______________________________________________________________________
b) numele şi prenumele dirigintelui de şantier atestat
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
c) numele şi prenumele conducătorului direct al lucrărilor (şeful punctului de lucru al
obiectivului)__________________________________________________________________
7. Modificări intervenite în datele de la pct.1-6 (data modificării şi modificarea)
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
8. Experţii tehnici atestaţi care au verificat calitatea şi comportarea construcţiei
(numele, prenumele, nr. certificatului de testare) _______________________________
_______________________________________________________________________
9. Comisia de recepţie la terminarea lucrărilor (numele şi prenumele membrilor ei,
unitatea în care muncesc)
101
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
10. Comisia de recepţie finală (numele şi prenumele membrilor ei şi unitatea fiecăruia de muncă)
_______________________________________________________________________
11. Data începerii execuţiei _________________________________________________
_______________________________________________________________________
12. Data aprobării recepţiei la terminarea lucrărilor ______________________________
_______________________________________________________________________
13. Data aprobării recepţiei finale ____________________________________________
_______________________________________________________________________
14. Gradul de seismicitate luat în calcul la proiectarea construcţiei
_______________________________________________________________________
15. Alte date ____________________________________________________________
_______________________________________________________________________

JURNALUL EVENIMENTELOR
_____________________________________
(denumirea obiectului)

Denumirea
Semnătura
Reprezentarea Nr. unităţii, numele
responsabi-
Codul evenimentului şi procesului- prenumele,
Nr. Data lului de
eveni- a efectelor sale verbal, funcţia
d/o evenimentului Cartea
mentului asupra nr. persoanei care
tehnică a
obiectului dosarului înscrie
construcţiei
evenimentul
1 2 3 4 5 6 7

Instrucţiuni de completare:
Rubrica 1 - numărul de ordine a înscrierilor;
Rubrica 2 - data (ziua, luna, anul);
Rubrica 3 - codul evenimentului.
Evenimentele care se înscriu în Jurnal se codifică cu următoarele litere:
Codul Denumirea evenimentului
_____ ______________________________
UC Rezultatul verificărilor periodice din cadrul urmăririi curente;
US Rezultatul verificărilor din cadrul urmăririi speciale, în cazul în care implică luarea anumitor măsuri;
M Constatarea unor deficienţe (reparaţii, consolidări etc.) şi măsurile de intervenţie;
E Evenimente excepţionale (cutremur, incendii, inundaţii, alunecări de teren, căderi masive de zăpadă, etc.);
A Rezultatul verificărilor organelor de control;
C Rezultatul controlului privind modul de întocmire şi păstrare a Cărţii tehnice a construcţiei.
Rubrica 4 - prezentarea evenimentului;
Rubrica 5 - numărul procesului-verbal al evenimentului constatat şi numărul dosarului unde este îndosariat
procesul-verbal;
Rubrica 6 - denumirea unităţii, numele, funcţia persoanei care înscrie evenimentul;
Rubrica 7 - semnătura responsabilului de întocmire şi păstrarea Cărţii tehnice a construcţiei.
N O R M E PRIVIND CUPRINSUL ŞI MODUL DE ÎNTOCMIRE, COMPLETARE
ŞI PĂSTRARE A CĂRŢII TEHNICE A CONSTRUCŢIEI
I. Dispoziţii generale
1. Cartea tehnică construcţiei (C.T.C.) cuprinde toată documentaţia tehnică privind realizarea construcţiei
începînd cu etapa de proiectare şi pînă la punerea în funcţiune a obiectului, oglindind, totodată, şi
exploatarea ulterioară a o biectului, inclusiv toate modificările ce se vor opera în procesul exploatării lui.

102
2. Cartea tehnică a construcţiei are ca scop reflectarea documentară a mersului execuţiei construcţiei. Ea
oferă posibilitatea de a urmări şi cunoaşte calitatea lucrărilor de construcţie, principalele caracteristici
şi parametri ai obiect ului, precum şi evoluţia lor după predarea lui în exploatare şi, nemijlocit, în timpul
exploatării lui.
3. Cartea tehnică a construcţiei se întocmeşte pentru toate obiectele de construcţie, indiferent de natura
proprietăţii lor.
4. Cartea tehnică a construcţiei se elaborează pentru fiecare obiect de construcţie şi este eliberată
împreună cu documentaţia de proiect şi de deviz ca parte integrantă a proiectului.
2. Cuprinsul cărţii tehnice a construcţiei
5. Cartea tehnică a construcţiei este alcătuită din 4 capitole:
A, B, C şi D, care cuprind următoarea documentaţie tehnică:
Capitolul A: Documentaţia tehnică privind proiectarea construcţiei,
Capitolul B: Documentaţia tehnică privind execuţia construcţiei,
Capitolul C: Documentaţia tehnică privind recepţia construcţiei,
Capitolul D: Documentaţia tehnică privind exploatarea, repararea, întreţinerea şi urmărirea comportării în
timp a obiectului construit.
6. Fiecare capitol va cuprinde borderoul documentaţiei unde se va consemna
denumirea documentului, numărul mapei sau a dosarului, numărul de file şi cuprinsul fiecărei mape.
7. Documentaţia tehnică privind proiectarea construcţiei din capitolul A va cuprinde:
a) actele privind atribuirea terenului pentru construcţie;
b) studii şi avize geotehnice, hidrologice, hidrogeologice, climatologice şi ecologice, documente
privind gradul de intensitate seismică şi de altă natură care au stat la baza proiectării obiectului;
c) lista obiectelor ce urmează a fi date în exploatare, etapele acesteia cu indicarea datelor esenţiale;
d) lista şi seturile desenelor de execuţie, de deviz şi altă documentaţie de proiect;
e) procesele-verbale de coordonare, aprobare şi de transmitere a documentaţiei de proiect;
f) documentaţia privind argumentarea modificărilor şi executarea lor, dacă acestea au avut loc în proiect;
g) rezultatele calculelor parametrilor de bază şi ale sarcinilor;
h) caietele de sarcini privind executarea lucrărilor (acolo unde este cazul);
i) alte documente vizînd opbiectul în cauză.
8. Documentaţia tehnică privind executarea construcţiei din capitolul B va cuprinde:
a) autorizaţia de executare a lucrărilor de construcţie-montaj;
b) autorizaţia privind dreptul de folosinţă specială a apei (cînd este cazul);
c) acte privind trasarea geodezică a amplasamentului şi a lucrărilor geodezice efectuate pe parcursul
executării construcţiei;
d) procesele-verbale de examinare a lucrărilor ascunse şi de recepţie intermediară a construcţiilor
responsabile;
e) jurnalele de execuţie a lucrărilor;
f) jurnalul de supraveghere a construcţiei ţinut de autorul proiectului;
g) jurnalele de execuţie a lucrărilor pe specialitate;
h) actele şi procesele-verbale privind controlul şi verificarea calităţii lucrărilor de construcţie-montaj,
efectuate de organele de control;
i) lista schemelor de execuţie privind montarea construcţiilor şi comunicaţiilor;
k) procesul-verbal de încercare a elementelor de construcţii;
l) procesul-verbal de recepţie a utilajului în urma încercării individuale;
m) procesele-verbale de încercare a conductelor tehnologice, sistemelor, comunicaţiilor;
n) alte documente.
9. Documentaţia tehnică privind recepţia construcţiei, specificată la capitolul C, va cuprinde:
a) procesul-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor;
b) procesul-verbal de recepţie finală;
c) procesul-verbal de recepţie a utilajului în urma încercării în ansamblu;
d) procesele-verbale privind efectuarea diverselor încercări ale instalaţiilor, sistemelor, utilajului;
e) adeverinţele şi lista adeverinţelor privind preluarea spre deservire de către unităţile orăşeneşti
a reţelelor inginereşti exterioare care vor asigura exploatarea normală a obiectului;
f) evidenţa defectelor şi nefinisărilor scoase la iveală pe parcursul lucrului comisiei de recepţie;
103
g) certificatul despre rezultatele inspectării bunului imobil de model stabilit de Agenţia Relaţii Funciare şi
Cadastru;
h) lista materialelor, utilajelor, construcţiilor însoţite de certificate sau fişe tehnice care oglindesc
calitatea lor;
i) fişa tehnică a obiectului;
k) adeverinţa privind efectuarea lucrărilor de amenajare;
l) adeverinţa privind corespunderea în natură a construcţiilor şi faţadelor clădirii cu soluţia din proiect;
m) procesul-verbal al adunării consiliului cooperativei de construcţie locativă (pentru atare cooperative)
privind hotărîrea de recepţie a clădirii;
n) documentele centralizate ale comisiei de recepţie la terminarea lucrărilor;
o) documentele centralizate ale comisiei de recepţie finală.
10. Documentaţia tehnică privind exploatarea, repararea, întreţinerea şi urmărirea comportării în
timp, specificată la capitolul D, va cuprinde:
a) indicaţiile scrise ale proiectantului privind urmărirea comportării obiectului în timpul exploatării
lui, instrucţiunile de exploatare şi întreţinere, lista prescripţiilor de bază care trebuie respectate în timpul
exploatării obiectului;
b) documentaţia privind urmărirea comportării obiectului în timpul exploatării (acolo
unde este cazul); proiectul de urmărire specială a obiectului (urmărire în timp);
c) proiectele conform cărora au fost efectuate modificările în execuţia construcţiei după recepţia
obiectului în exploatare;
d) procesele-verbale de constatare a deficienţelor în execuţia proiectului şi/sau în execuţia construcţiei
după recepţia obiectului şi în timpul exploatării, măsurile de intervenţie pentru remedierea lor;
e) procesele-verbale de constatare a consecinţelor apărute în timpul exploatării (inclusiv proiectele şi
lucrările de remediere);
f) procesele-verbale de predare-primire a obiectului în cazul schimbării unităţii de exploatare;
g) jurnalul evenimentelor din perioada urmăririi comportării obiectului în timpul exploatării lui;
h) alte documente.
11. Pentru obiectele de construcţie proprietate personală şi
anexele gospodăreşti, ca şi pentru obiectele de construcţie proprietate de stat de
mică importanţă (garduri, şoproane etc.),Cartea tehnică a construcţiei va cuprinde actele
pri vind atribuirea terenului pentru construcţie, autorizaţia de executare a construcţiei şi documentaţia
tehnică necesară la darea obiectului în exploatare.
12. Actele ce formează documentaţia de bază a Cărţii tehnice a construcţiei vor
fi îndosariate pe capitolele respective. Fiecare dosar va fi marcat cu litera corespunzătoare capitolului:
A, B, C, D, iar numărul de ordine al dosarului - cu cifre arabe.
3. Completarea, folosirea şi păstrarea cărţii tehnice a construcţiei
13. Cartea tehnică a construcţiei se întocmeşte pentru obiectele
noi de către investitor împreună cu unităţile de proiectare, executantul şi unitatea de exploatare.
14. Proiectantul obiectului de construcţie întocmeşte şi predă investitorului, pe măsura elaborării,
însă cel tîrziu cu 3 zile înainte de data admiterii recepţiei la terminarea lucrărilor, documentaţia
prevăzută în capitolul A, pct. 7.
15. Executantul întocmeşte documentaţia prevăzută la capitolul B, pct. 8 şi documentaţia prevăzută în
capitolul C în pct. 9 a, b, c, d, f, g, h, i, l, m, n, o.
16. Investitorul completează documentaţia prevăzută la capitolul
C, pct. 9 e, m, o şi, pe parcursul executării construcţiei, completează documentaţia prevăzută în
capitolele A, B, C cu actele ce cad în sarcina sa, le îndosariază în confor mitate cu prevederile din pct.12 şi
întocmeşte borderoul documentaţiei pe capitole. Această
documentaţie investitorul o prezintă la efectuarea recepţiei la terminarea lucrărilor şi recepţiei finale.
17. Cartea tehnică a construcţiei se prezintă comisiilor de recepţie la terminarea lucrărilor după
efectuarea recepţiei finale a obiectului de construcţie, apoi se predă pentru păstrare investitorului (în
cazul cînd investitorul este în a celaşi timp şi unitatea de exploatare) sau unităţii de exploatare.
18. După recepţia finală a obiectului, Cartea tehnică a construcţiei se păstrează la investitor
(în cazul cînd investitorul este în acelaşi timp şi unitatea de exploatare) sau la unitatea de exploatare,

104
care pe parcursul exploatării obiec tului completează capitolul respectiv al Cărţii tehnice a construcţiei
(capitolul D).
19. Conducătorul unităţii investitorului sau conducătorul unităţii de exploatare (preşedintele
consiliului cooperativei locative) este persoana responsabilă de Cartea tehnică a construcţiei, de
efectuarea urmăririi comportării obiectului în timpul exploatării lui în conformitate cu prezentele Norme.
20. În cazul schimbării investitorului sau a unităţii de exploatare, se va preda şi Cartea tehnică
a construcţiei, consemnînd acest fapt în procesul-verbal de predare-primire, efectuînd, totodată, înscrierea
respectivă şi anexînd procesul-verbal la capitolul D.
21. Rezultatele urmăririi comportării obiectului şi starea lui în timpul exploatării se vor consemna în
Jurnalul evenimentelor o dată în semestru, dacă proiectul nu prevede alt termen.
În cazul cînd au loc evenimente excepţionale (cutremure, incendii, inundaţii, alunecări de teren
etc.), se efectuează examinarea obiectului. Rezultatele examinării se vor consemna în
Jurnalul evenimentelor la capitolul D. Urmărirea compor tării obiectului în acest caz se efectuează în
măsura necesităţii.
22. Respectarea prezentelor Norme se controlează de către:
- comisiile de recepţie cu ocazia recepţiilor la terminarea lucrărilor şi recepţia finală a obiectului;
- reprezentanţii organelor de supraveghere, sub controlul cărora se află obiectul;
- conducătorul autorităţii ierarhice a investitorului sau a unităţii de exploatare;
- reprezentanţii puterii publice locale în teritoriul căreia este situat obiectul.
Rezultatele controalelor se vor consemna în mod obligatoriu în Jurnalul evenimentelor.
23. Mijloacele financiare necesare pentru întocmirea, completarea şi
păstrarea Cărţii tehnice a construcţiei vor fi acoperite de unitatea responsabilă de păstrarea Cărţii
tehnice a construcţiei.
24. Este categoric interzisă înstrăinarea parţială sau total a Cărţii tehnice a construcţiei.
25. Cartea tehnică a construcţiei se păstrează pe toată durata existenţei
construcţiei, pînă la demolarea ei. Hotărîrea privind demolarea construcţiei se va consemna
în Jurnalul evenimentelor, la capitolul D. În acest caz, Cartea tehnică a construcţiei se va preda
Serviciului de Stat de Arhivă.
26. Vinovaţii de nerespectarea prezentelor Norme poartă răspundere în
conformitate cu legislaţia în vigoare a Republicii Moldova.
Literatura:
1.N.Danilov ,,Tehnologia i organizaţia stroitelinovo proizvodstva” Moscova 1988.
2.A.Gaevoi ,,Cursovoe i diplomnoe proectirovanie” Leningrad 1987.
3.I.Barci ,,Stroitelinîe cranî” Kiev 1974.
4.V.Bauman ,,Stroitelinîe maşinî” tom I Moscova 1976.
5.СНиП IV-2-82 ,,Roshod materialov” Moscova 1982.
6.M.Cuşnarev ,,Montaj sbornîh jelezobetonîh construcţii promîşlenîh zdanii” Kiev 1975.
7.N.Pruteanu,,Tehnologia efectuării construcţiilor” Chişinău partea II 1997.
8.N.Zaharia ,,Protecţia muncii” Bucureşti 1992.
9.E.Olaru ,,Tehnica securităţii în construcţii” Chişinău 1998.
10.Stanciuc,,Dicţionar de construcţii rus-român” Chişinău 1991.
11.Indicatore de norme de deviz: Ts:Vol.I, II; C: Vol.I, II, III; Iz.
12.Belu ,,Organizarea conducerea economic şi legislatia constructiilor”.
13. NCM. A 07.02.2012 ,, Procedura de elaborare, avizare, aprobare şi conţinutul-cadru al
documentaţiei de proiect pentru construcţii”
14.CP A.08.06:2014,,Metodologia de elaborare a proiectelor de organizare a şantierului”.
15.CP A.08.05:2014,, Metodologia de elaborare a proiectelor de execuţie a lucrărilor de construcţii-
montaj”.
16. NCM A.08 .02 -2014 ,,Securitatea şi sănătatea muncii în construcţii”.
17. HG 285 şi HG 318.
18. CP A.08.01-96 ,, Instrucţiuni de verificare a calităţii şi de recepţie a lucrărilor ascunse şi/sau în
faze determinante la construcţii şi instalaţii aferente”.

105