Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ANEXA B
2. STANDARDE
STAS 10101/0A-77 Acţiuni în construcţii. Clasificarea şi gruparea acţiunilor pentru
construcţii civile şi industriale.
STAS 10101/2-75 Acţiuni în construcţii. Încărcări datorate
procesului de exploatare.
STAS 10101/2A1-87 Acţiuni în construcţii. Încărcări tehnologice din exploatare pentru
construcţii civile, industriale şi agrozootehnice.
STAS 10101/23-75 Acţiuni în construcţii. Încărcări date de temperatura exterioară.
STAS 10101/23A-78 Acţiuni în construcţii. Încărcări date de temperatura exterioară în
construcţii civile şi industriale.
STAS 10100/0-75 Principii generale de verificare a siguranţei construcţiilor.
STAS 10107/0-90 Construcţii civile şi industriale. Calculul şi alcătuirea elementelor
structurale din beton, beton armat şi beton precomprimat.
STAS 10108/0-78 Construcţii civile, industriale şi agricole. Construcţii din oţel
STAS 10108/2-83 Construcţii în zidărie. Prevederi fundamentale pentru calculul
elementelor structurale.
STAS 8600-79 Construcţii civile, industriale şi agrozootehnice. Sisteme de
toleranţă.
SR EN 10080:2005 Oţeluri pentru armarea betonului. Oţeluri sudabile pentru beton
armat. Generalităţi
ANEXA B
CAIET DE SARCINI
PRIVIND EXECUTIA LUCRARILOR STRUCTURII
DE REZISTENTA
-REZISTENTA CONSTRUCTII-
CUPRINS
Nota de prezentare
CAIET DE SARCINI – demolari structura de rezistenta
CAIET DE SARCINI – consolidari structura de rezistenta
CAIET DE SARCINI – pentru executia pilotilor pentru fundatie
CAIET DE SARCINI – pentru executia lucrarilor injectare de clacaj
CAIET DE SARCINI - pentru realizarea lucrarilor de terasamente si fundatii directe
CAIET DE SARCINI – pentru executia lucrarilor injectare cu mortar de ciment
CAIET DE SARCINI - cofraje
CAIET DE SARCINI - betoane
CAIET DE SARCINI – armaturi
PROTECTIA MUNCII
NOTA DE PREZENTARE
Prezentele instructiuni contin principalele elemente care vor fi urmarite de constructor în procesul
de executie a lucrarilor de constructii. Ele reprezinta extrase din acte normative sintetizate si prelucrate în
scopul realizarii unui ghid minim de date tehnologice pentru executie.
Instructiunile se refera la lucrari de connstructii – rezistenta utilizand tehnologii implementate în
executia lucrarilor de constructii civile, industriale si agrozootehnice în ultimile decenii în special dupa
seismul din anul 1977, pentru structurile de rezistenta.
Existenta acestor instructiuni la punctul de executie este obligatorie. Ele nu înlocuiesc celelalte acte
normative de executie care vor trebui sa fie cunoscute si respectate în procesul de realizare a lucrarilor de
executie.
CUPRINS
Cap. 1. Obiect
1. OBIECT
Prezentul caiet de sarcini se refera la lucrarile de demolare partiala a unor elemente componente
ale structurii cladirii conform studiului de fezabilitate elaborat anterior si a solutiilor enuntate in cadrul
expertizei tehnice, cu scopul de reabilita si moderniza Colegiului National Alexandru Lahovari
1.2.Obiectul prezentului caiet de sarcini îl constituie principiile si regulile generale privind demolarea
partiala sau totala a unor obiecte de constructii prin care se asigura:
-recuperarea, reconditionarea, prelucrarea si gestionarea în conditiile stabilite de lege, resurselor materiale
refolosibile rezultate prin desfacerea lucrarilor de constructii;
-securitatea maxima a personalului de executare a lucrarilor de demolare, mijloacelor tehnice utilizate în
acest scop.
1.2 Executarea demolarilor se va face cu respectarea prevederilor legale în vigoare
2.6. În fisa tehnica de executie a lucrarilor de demolare vor fi prevazute numai acele mijloace care
asigura evitarea degradarii materialelor si elementelor de constructii care se pot recupera.
2.7. În vederea respectarii prevederilor de la pct. 2.2, daca este necesar, de la caz la caz, se
adopta:
-solutii tehnice de asigurare provizorie (temporara) cu elemente ajutatoare a elementelor plane si
de suprafata sensibile la manipulare, transport sau depozitare;
-solutiile tehnice pentru organizarea depozitarii la obiect sau în depozite centralizate, tinand seama
de dimensiunile elementelor si de mijloacele de transport si manipulare utilizate;
-masuri specifice privind protectia si securitatea muncii, decurgand din natura operatiunilor de
demolare- recuperare cuprinse în documentatia tehnica de executie a demolarilor.
3.13. La terminarea demolarii se vor întocmi note de materiale, cuprinzand cantitatile de materiale
recuperate.
3.14. Demolarea constructiilor se va face în doua etape succesive:
-dezechiparea constructiei;
-demolarea propriu-zisa a elementelor
a.Dezechiparea constructiei
3.15. Dupa asigurarea conditiilor prevazute la pct. 3.2-3.9 ale prezentului caiet de sarcini si de
pregatire a mijloacelor tehnice de evacuare a materialelor rezultate din demolari în afara zonelor
periculoase din imediata apropiere a constructiei respective se procedeaza la dezechiparea constructiei în
ordinea urmatoare:
-se demonteaza elementele instalatiilor din interiorul constructiilor tinand seama de recomandarile
din caietele de sarcini pe categorii de lucrari anexate.
-se demonteaza cu grija toate elementele de finisaj, interior si exterior, cu luarea tuturor masurilor
necesare pentru sortare, pachetizare si de manipulare în vederea transportului si depozitarii.
3.16. Demolarea propriu-zisa a fiecarei constructii se va începe numai dupa dezechiparile integrale,
în conformitate cu documentatia tehnica. Partile de constructie care prezinta un pericol iminent de prabusire
vor fi asigurate corespunzator.
3.17. Demolarea propriu-zisa a constructiilor se va face “ bucata cu bucata” (element cu element)
de sus în jos, fiind interzisa începerea demolarii de la baza constructiei.
3.18. Demolarea propriu-zisa a constructiilor se va face în conformitate cu prevederile specifice de
la capitolul 4.
3.19. Pentru operatiile de demolari se vor folosi utilaje si scule specifice.
3.20. La desfiintarea constructiilor se vor respecta indicatiile din “Regulamentul privind protectia si
igiena muncii în constructii”, aprobat cu HG nr. 795/1992 si Decretul nr. 223/1992.
Se vor respecta cu precadere indicatiile din paragraful nr. 30 (Demontari si demolari) si indicatiile
din celelalte paragrafe (1-40).
4.1.1 Prezentul caiet de sarcini cuprinde principii si reguli tehnice generale si de detaliu privind
executia lucrarilor de demolare a cladirilor de locuinte, social culturale, industriale si agrozootehnice avand
structura de rezistenta din zidarie si beton.
4.2. Principii si reguli generale
4.2.1 In vederea recuperarii unei cantitati cat mai mari de materiale si elemente de constructii, la
demolarea cladirilor se vor aplica tehnologii de demolare “ bucata cu bucata ”
4.2.2 In vederea usurarii sortarii materialelor ce urmeaza a fi recuperate, pentru utilizarea ca atare
sau dupa reciclare, demolarea se va face in etape succesive ; in fiecare etapa urmeaza a fi desfacute
elemente de constructii cuprinzand acelasi tip de materiale, care se vor evacua din zona de lucru inainte de
inceperea etapei urmatoare.
4.2.3 Elementele din beton armat nerecuperate ca atare se vor fragmenta la dimensiunile de
gabarit corespunzatore mijloacelor de ridicare si transport disponibile.
4.2.4 Caramizile ceramice si celelalte corpuri de zidarie se vor curata de mortar, de regula pe loc,
se vor scoate si pachetiza in vederea simplificarii operatiilor de transport, manipulare si depozitare.
4.2.5. Se recomanda ca transportul materialelor si elementelor rezultate din demolari la
depozitele/obiectivele stabilite prin documentatia tehnica sa se faca in mod uniform pe toata durata
demolarii.
4.3. Reguli de demolare specifice
5. MIJLOACE TEHNICE
La executia lucrarilor constructorul are obligatia de a lua toate masurile necesare de protectie
pentru evitare accidentelor.
Se vor respecta "Regulamentul privind protectia si igiena muncii în constructii "-1993 precum si
"Normele specifice de securitate a muncii pentru transport intern"-1995 elaborate în cadrul Ministerului
muncii si Protectiei Sociale, care cuprind masuri specifice de protectie a muncii în activitati în sau legate de
constructii.
Pe tot parcursul executiei lucrarilor de demolare se vor respecta aceste norme de tehnica securitatii
muncii prinvind asigurarea stabilitatii elementelor de constructii prin sustineri si sprijiniri pana la înlaturarea
lor, balustrade de protectie, plase de protectie pentru evitarea accidentelor care ar putea surveni prin lucrari
pregatitoare demolarii si a demolarii propriu-zise.
În efectuarea instructajului privind masurile de tehnica securitatii muncii se va tine cont de
principalele capitole din " Regulamentul prind protectia si igiena muncii în constructii"-1993 si anume:
cap. 1,2,3,4,5,6,7,8,9,10,11,14,15,16,17
cap. 27,30
cap. 31,32
cap. 38,39,40
Pe toata durata lucrarilor se va respecta " Normativul de prevenire si stingere a incendiilor"
C300/1994 elaborat de Institutul de proiectari, cercetare si inginerie tehnologica pentru constructii, precum
si " Reguli si masuri de prevenire si stingere a incendiilor, specifice organizarilor de santier si pe timpul
executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente":
AUTORI Nr.C.S. REVIZIA DATA PAG
INGEDIA ROMANIA SRL 97238B Cod SMIS: 6543 0 1 2 3 4 septembrie 09 19
REABILITARE SI MODERNIZARE CLADIRE COLEGIUL NATIONAL ALEXANDRU LAHOVARI
CUPRINS
Prezentul caiet de sarcini se refera la lucrarile de realizare a consolidarii structurii cladirii conform
studiului de fezabilitate elaborat anterior si a solutiilor enuntate in cadrul expertizei tehnice, cu scopul de
reabilita si moderniza Colegiului National Alexandru Lahovari
Realizarea camasuielilor se va executa conform planurilor R13-R18.
STAS 10107/0-90 Constructii civile si industriale. Calculul si alcatuirea elementelor structurale din
beton, beton armat si beton precomprimat
STAS 438/1-89 Produse din otel pentru armarea betonului. Otel laminat la cald. Marci si conditii tehnice
de calitate.
SR EN 10080:2005 Oţeluri pentru armarea betonului. Oţeluri sudabile pentru beton armat. Generalităţi
ST 009-05 Specificatie tehnica privind produse de otel utilizate ca armaturi : cerinte si criterii de
performanta
C167-77 Normativ privind cuprinsul si modul de intocmire, completare si pastrare a cartii tehnice a
constructiilor
C56-02 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente
C150-99 Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si
agricole
Constructorul va numi responsabilul tehnic atestat conform legii care raspunde conform atributiilor care ii
revin de realizat nivelului de calitate corespunzator exigentelor de preformanta esentiale ale constructiei.
Dupa primirea documentatiei tehnice de executie, constructorul va asigura cunoasterea proiectului de catre
toti factorii care concura la realizarea lucrarii.
Se va stabili programul caracteristic pentru verificarea si receptia fazelor determinante, de la care executia
nu mai poate continua fara receptia fazei. Stabilirea fazelor determinante se face de catre proiectant in
functie de specificul si amploarea lucrarilor de consolidare precum si a tipului de structura care face obiectul
lucrarilor de consolidare precum si a tipului de structura care face obiectul lucrarii.
Dat fiind specificul acestor lucrari se vor studia in proiect si pe santiere eventualele lucrari care prezinta
pericol, aplicandu-se masuri de asigurarare prevazute in proiect (sprijiniri provizorii, demolari de portiuni
din constructii sau elemente care prezinta pericol, restrictii de circulatie, etc) sau stabilirea acestora pe loc
inainte de inceperea lucrarilor.
Prin grija investitorului se completeaza sau se intocmeste (daca nu exista) cartea tehnica a constructiei
care cuprinde documentele privitoare la conceperea, realizarea, interventiile asupra constructiei,
exploatarea si postutilizarea acesteia si care se preda propietarului constructiei care are obligatia de a o
completa la zi.
La punctul de lucru se vor gasi in mod obligatoriu : documentatia completa in executie, registru de procese
verbale de lucrari ascunse, registru de comunicari de santier, principalele norme care guverneaza
tehnologia de exceutie.
Beneficiarul va asigura urmarirea , realizarea lucrarilor din punct de vedere tehnic cu personal propriu numit
special sau prin colaborarea cu firme specializate
Executantul va aisgura verificarea calitatii materialelor puse in opera astfel ca ele sa corespunda strict
cerintelor din proiect prin laboratoare proprii sau colaborare cu firme specializate atestate in acest scop.
Inainte de inceperea lucrarilor pentru executatrea elementelor de consolidare la fundatii trebuie sa fie
terminate lucrarile pregatitoare si anume :
Succesiunea operatiilor
Vibrarea se va face cu vibrator lance sau de cofraj, iar decofrarea se va face in conditiile realizarii
unui min. de 25 daN/cmp rezistenta de beton.
Se va indeparta eventual betonul turnat in exces imediat dupa decofrare. O atentie deosebita
trebuie acordata protejarii camasuielilor impotriva contractiei, prin masurile aratate la pctr. 1 si mai jos.
Conditiile in care se face intarirea betonului are o influenta hotaratoare asupra calitatii camasuielii.
In aceasta perioada contractia poate produce fisurarea betonului.
AUTORI Nr.C.S. REVIZIA DATA PAG
INGEDIA ROMANIA SRL 97238B Cod SMIS: 6543 0 1 2 3 4 septembrie 09 24
REABILITARE SI MODERNIZARE CLADIRE COLEGIUL NATIONAL ALEXANDRU LAHOVARI
Masurile recomandate in aceasta perioada sunt : mentinerea lor in stare umeda prin stropirea cu
apa, timp de 15 zile.
SE VA ACORDA O MARE ATENTIE OPERATIUNII DE UDARE/UMEZIRE, ASTFEL INCAT SA
NU APA SA NU AJUNGA LA NIVELURILE INFERIOARE SAU IN INCAPERILE DE LA ACELASI NIVEL
CAIET DE SARCINI
PENTRU EXECUTIA PILOTILOR PENTRU FUNDATIE
CUPRINS
Prezentul caiet de sarcini se refera la lucrarile de realizare a minipilotilor care constituie, alaturi de
grinzi, fundatia elementelor de consolidare a structurii cladirii conform studiului de fezabilitate elaborat
anterior si a solutiilor enuntate in cadrul expertizei tehnice, cu scopul de reabilita si moderniza Colegiului
National Alexandru Lahovari
Realizarea pilotilor se va executa conform planurilor R1 si R19
Prezentul caiet de sarcini stabileste conditiile tehnice de executie, verificarile si receptia lucrarilor de
executie a minipilotilor de fundatie pentru realizarea consolidarilor constructiei ce face obiectul prezentului
proiect, în conformitate cu Legea 10/1995, privind calitatea în constructii.
Categoria lucrarilor de executie specifice prezentului caiet de sarcini nu necesita masuri deosebite sau
suplimentare fata de cele indicate în standardele sau normativele în vigoare ce sunt obligatorii executiei.
Beneficiarul si executantul lucrarii sunt obligati sa se conformeze tuturor prevederilor acestui caiet de
sarcini pe parcursul executiei, precum si la verificarea lucrarilor specifice.
Consolidarea fundatiilor existente reprezinta un aspect deosebit de important în activitatea de salvare a
cladirii. Inainte de executia pilotilor pentru fundarea consolidarilor se procedeaza, înaintea executiei
acestora, la injectarea prin clacare a corpului propriu-zis al fundatiei cladirii.
Armarea se poate realiza, în functie de tehnologie, înainte sau dupa betonare, cand armatura se
introduce în materialul proaspat turnat, înainte ca acesta sa înceapa sa se întareasca. În aceasta situatie
se folosesc aditivi întarzietori de priza.
1.1.3. Betonarea minipilotilor poate fi realizata cu beton fluid cu agregate mici si continut mare de
ciment, prin betonare cu pompa de beton.
Betonarea gaurii forate se realizeaza prin intermediul unei coloane metalice de betonare dusa pana
la talpa forajului, utilizandu-se pompa de beton care asigura o betonare continua si de buna calitate.
1.2. Amplasarea minipilotilor în teren.
Minipilotii se amplaseaza în teren conform planului de fundatii.
Partea superioara a minipilotilor se înglobeaza într-o grinda cu dimensiunea 50x80 cm.
4.1. Materialele din care se confectioneaza minipilotii din beton armat (agregate, ciment, adaosuri
hidraulice, otel beton, etc.), trebuie sa îndeplineasca conditiile tehnice prevazute în standardele în vigoare,
precum si prescriptiile tehnice referitoare la lucrarile de beton, beton armat si beton precomprimat.
Controlul calitatii betoanelor si a materialelor componente se va efectua - ca obiectiv si frecventa -
conform NE 012-99, iar interpretarea rezultatelor se face conform SR EN 12390-6:2002 si SR EN 12350-
4:2002
4.2. Pentru pilotii situati în terenuri cu ape agresive la alcatuirea retetei de betoane se va tine
seama de prevederile SR 3011:1996.
Betonul trebuie sa fie de consistenta fluida (tasarea conului 15...18 cm) si sa fie clasa C 20/25.
Compozitia betonului se stabileste prin încercari preliminare conform normativului NE 012-99.
Se recomanda urmatoarea reteta (pentru 1 m 3 beton):
- ciment: 500-600 kg
- agregate: 0/7: 1660-1760 kg
- apa: 240 L
- raport în greutate apa/ciment: 0,4...0,6.
- întarzietori de priza si plastifianti: 2 kg.
4.3. Armaturile pilotilor se realizeaza din otel tip OB 37 sau PC 52 STAS 438/1-89.
Armarea minipilotilor se facec u carcase de armatura cilindrice formate din bare longitudinale si freta.
Carcasa trebuie sa fie executata corect si suficient de rigida pentru a nu se deforma în momentul lansarii.
4.4. Clasa betonului, dozaje, agregate si armarea sunt specificate în proiect, iar compozitia
betonului se stabileste prin încercari preliminare conform normativului NE 012-99.
A) Lucrari pregatitoare
5.1. Lucrarile pe santier încep prin amenajarea platformei de lucru pe amplasamentul lucrarii, la
cotele si dimensiunile din proiect, eventual si degajarea amplasamentului de obstacole
La executarea sapaturii si amenajarea platformei de lucru se va lua în consideratie, asigurarea unei
bune deplasari a utilajelor în timpul lucrului.
5.2. În cazul în care este necesara, se va face si o degajare aeriana a amplasamentului lucrarii de
liniile eletrice de curent, telefon etc., precum si o degajare subterana de conductele de apa, canalizare,
gaze electrice, etc., inclusiv orice alte constructii si instalatii subterane. În aceasta situatie se va tine seama
si de normele de tehnica securitatii respective.
5.3. Pe amplasamentul lucrarii se rezerva o suprafata de teren pentru depozitarea carcaselor de
armatura necesare realizarii minipilotilor.
5.4. Se traseaza si materializeaza pe teren axele de lucru pentru instalatia de foraj.Se picheteaza
cu tarusi de lemn axul fiecarui minipilot (foraj).
5.5. Se pozitioneaza instalatia de foraj pe primul tarus, conform prevederilor din proiect.Se
controleaza functionarea utilajului de foraj.Se controleaza pozitia sapei de foraj pe tarus, se îndeparteaza
acesta si se începe forajul.
5.6. Incercarea în teren a minipilotilor de proba.
Detaliile de executie ale lucrarilor realizate din minipiloti se definitiveaza numai pe baza rezultatelor
încercarilor de proba asupra unor minipiloti executati pe amplasament cu aceeasi tehnologie si aceleasi
utilaje avute în vedere în proiect. Detaliile de executie se vor definitiva pe baza rezultatelor încarcarilor de
proba.
Numarul minipilotilor de proba s-a stabilit în functie de numarul total al minipilotilor de pe
amplasament, de complexitatea conditiilor geotehnice, de amplasamente învecinate, de tipul si importanta
constructiilor . Acest numar nu va fi mai mic de 1% din numarul total al minipilotilor, in cazul lucrarii de fata
fiind 10 bucati.
Programul minimal de încarcari de proba pe un amplasament consta din încercarea unui minipilot
la compresiune si smulgere. Se recomanda ca minipilotul de proba sa fie amplasat între alti cel putin 4
minipiloti, astfel încat ameliorarea caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului sa se reflecte în
comportarea minipilotului.
5.7. Lucrarile realizate din minipiloti forati se executa numai pe baza de documentatie întocmita de
o unitate de proiectare, care trebuie sa contina toate detaliile necesare executiei inclusiv pentru lucrarile
pregatitoare si de organizare a santierului.
Executia minipilotilor trebuie efectuata numai de unitatile specializate, cu personal cu pregatire
corespunzatoare pentru aceste lucrari si pentru buna exploatare a utilajelor si instalatiilor respective.
5.8. Esalonarea lucrarilor realizare din minipiloti trebuie sa se faca în flux continuu dupa tehnologia
de executie si a specificatiilor lucrarii si în baza prezentului îndrumator completat cu caiet de sarcini, care
sa cuprinda conditiile tehnice speciale corespunzatoare lucrarii respective.
5.9. Organizatia de constructii trebuie sa asigure realizarea întocmai a proiectului, tinand evidenta
zilnica - dupa un grafic de lucru dinainte stabilit a tuturor lucrarilor, care vor fi trecute în fisele de lucrari.
5.10. Organizatia de constructii este obligata sa înfiinteze un laborator pe santier pentru controlul
permanent al calitatii lucrarilor (încercari asupra noroiului bentonitic daca este folosit la forare, si a probelor
de beton ce se introduce în gaura forata).
5.11. Beneficiarul lucrarii va delega un cadru tehnic care sa urmareasca permanent lucrarile pe
santier si respectarea proiectului si a îndrumatorului, împuternicit a lua masurile corespunzatoare în caz de
nerespectare a acestora.
5.12. La executarea minipilotilor trebui respectate normele de tehnica securitatii muncii existente în
constructii si cele specifice acestui gen de lucrari, conform prezentelor recomandari.
orizontal (luvoaiere) cu ajutorul instalatiei hidraulice. În momentul cand coloana nu mai patrunde în teren,
începe saparea si evacuarea pamantului, care se face continuu, pana la nivelul cutitului de la baza
coloanei, la pamanturi coezive.
6.5. Nu se permite excavarea pamanturilor necoezive (nisipuri fine prafoase îmbibate cu apa) decat
pana la 30...50 cm deasupra nivelului cutitului coloanei metalice, pentru a se evita surparea si afanarea
pamantului în jurul gaurii.
În timpul forarii sub apa, nu este permisa scaderea nivelului apei din coloana cu mai putin de 1 m
deasupra nivelului hidrostatic natural din terenul înconjurator, pentru a se evita efuierea.La evacuarea
pamantului, sapa va fi ridicata încet, iar înainte de descarcare va fi tinuta suspendata la gura coloanei
metalice, pentru a da posibilitatea sa se scurga bine apa în tub, dupa cum se va începe manevrarea de
descarcare.
6.6. Sub nivelul apei subterane se va lucra totdeauna cu contrapresiune de coloana de apa. La
forarea în prafuri si nisipuri fine, înaltimea coloanei de apa va fi cel putin un metru deasupra nivelului
hidrostatic, masurat atunci cand unealta de forare este scoasa din coloana.
6.7. În cazul panzelor freatice ascensionale înaltimea coloanei de apa în tub, la pamanturile
nisipoase va fi suficient de mare, astfel încat sa se anihileze sub presiunea apei din strat; iar la nevoie se
va introduce în coloana noroi bentonitic cu densitatea corespunzatoare (1,15-1,20 g/cm 3). Mentinerea unui
nivel de apa ridicat în coloana se face prin alimentare continua cu apa din afara (prin pompare). În cazul
acestor pamanturi, pentru a se evita scaderea nivelului apei din coloana nu se admite forarea rapida si nici
pomparea apei din coloana, în vederea turnarii betonului.
Executarea sapaturii pe ultimul tronson de foraj de 1,0...1,5 m se efectueaza dupa înfigerea
coloanei pana la cota varfului pilotului, mentinandu-se în acelasi timp si nivelul apei în coloana, asa cum s-a
aratat mai sus.
6.8. Înainte de începerea betonarii, se executa în mod obligatoriu curatarea gaurii de foraj pentru
înlaturarea detritusului depus pe talpa. Aceasta operatie se executa dupa trecerea unui timp de 1...2 ore de
la terminarea forarii, timp în care se sedimenteaza majoritatea particulelor pe talpa forajului.
Curatarea talpii forajului trebuie facuta cu deosebita grija, prin sapare cu viteza redusa;
introducerea si scoaterea sapei se face cu miscari încete, controlandu-se permanent sa nu se ajunga sub
nvelul cutitului coloanei. Dupa efectuarea acestei operatiuni, forajul este gata pregatit pentru betonare.
6.9. Pentru a se preîntampina formarea unei noi depuneri pe talpa forajului, turnarea betonului
trebuie sa înceapa într-un timp cat mai scurt de la terminarea curatirii talpii (15...30 minute). În cazul în care
se produc întarzieri la începerea turnarii betonului, mai mari de 30 minute, trebuie repetata operatia de
curatare a talpii forajului.
6.10. În santier va functiona un laborator de betoane, care va preleva probe de beton.
6.11. Minipilotii forati sunt în general armati cu carcase metalice, confectionate în atelierele
santierului, la dimensiunile prevazute în proiect.Carcasa metalica este alcauita din armaturi longitudinale si
transversale.
6.12. Barele longitudinale au fost alese în asa fel încat sa asigure rigiditatea carcaselor pe timpul
manevrarii ei pentru a nu se deforma.Carcasa va fi prevazuta la partea superioara cu bare de agatare
rigide si suficient de rezistente pentru a sustine întreaga carcasa la manevrare si introducerea ei în foraj.
6.13. Transportul carcaselor metalice de la atelierul de confectii metalice la punctul de lucru se face
cu ajutorul unui trailar sau camion sa.
6.14. Carcasa de armatura se introduce în foraj cu ajutorul unei macarale, cu sageata si putere la
carlig corespunzatoare, pentru o manevrare usoara.Pentru a se putea introduce carcasa, in conditiile in
care inaltimea este limitata de existenta planseului de peste parter, aceasta se confectioneaza din
tronsoane care se îmbina între ele prin sudura electrica, la gura forajului. În timpul sudarii se va da o atentie
deosebita centrarii tronsoanelor spre a evita devierea de la verticala a carcasei la introducerea în gaura de
foraj. Diametrul interior al carcasei este limitat de diametrul burlanului de betonare (15...25 cm), care se
introduce în interiorul carcasei, cu un spatiu de siguranta de minimum 5 cm necesar pentru manevrare si
pentru o ascensiune usoara a betonului în coloana (în timpul betonarii).
6.15. Înainte de introducerea carcasei de armatura în foraj se vor face urmatoarele verificari si
operatii:
- verificarea adancimii forajului, care trebuie sa corespunda cu cea din proiect;
C/ Betonarea pilotilor
6.17. Pentru executia minipilotilor se recomanda betoane fluide de marca superioara, utilizand
agregate mici cuprinse între 0 si 7 mm si un dozaj de ciment de cel putin 500 kg/m 3.
6.18. Tipurile de cimenturi utilizate la confectionarea betoanelor si mortarelor se vor stabili în functie
de conditiile mediului de fundare..
6.19. La stabilirea compozitiei betonului, se va tine seama de urmatoarele recomandari:
- lucrabilitatea betonului va fi de minimum 6 ore, timpul de lucrabilitate se va stabili pentru fiecare caz în
parte în functie de volumul de beton pus în opera pentru un minipilot, de tehnologia de betonare si de
durata transportului de la statia de betoane la punctul de lucru din santier.
Transportul betonului de la statia de prepare la locul de punere în opera se va efectua în mod
obligatoriu cu autobetoniere.
6.20. Pe timp de iarna se vor lua masurile necesare la preparare si transport, pentru timp friguros,
astfel încat betonul sa nu aiba scaderi mari de temperatura în timpul transportului (la punerea în opera
temperatura minima va fi +5oC).
6.21. Din motive economice vor fi pregatiti pentru turnare un numar de n minipiloti, al caror volum
total corespunde volumului de beton adus de autobetoniera utilizata.
6.22. Indiferent de modul de executie a forajului, betonarea se face cu ajutorul unei coloane
metalice (tub) d3 betonare 100 mm coborata pana la talpa forajului si racordata la pompa de beton, cu
ajutorul unui dispozitiv de prindere rapida.
6.23. Turnarea betonului se face ascendent ridicand coloana de betonare 3-4 cm de la talpa
forajului.Betonarea cu pompa de beton asigura o betonare continua si de buna calitate si confera totodata
posibilitatea unei usoare compactari a peretilor si talpii forajului, avand ca efect o crestere a frecarii laterale
si o sporire a portantei minipilotului realizat.
6.24. În cazul turnarii betonului sub apa , operatia se executa cu ajutorul unui burlan înnecat,
format din tronsoane si prevazut cu capac metalic si garnituri de cauciuc asezat la partea inferioara a
palniei. Betonarea sub apa se mai poate face si cu o cupa cu capac mobil la partea de jos.
Burlanul de betonare este prevazut la partea superioara cu o palnie de 0,6...1,00 m 3 capacitate,
care are la partea inferioara un capac metalic cu garnitura de cauciuc, pentru retinerea betonului în timpul
turnarii primei sarje. Capacul metalic, în general de forma conica, este asezat la baza palniei, fiind prevazut
la partea inferioara cu bare metalice pentru ghidarea lui pe burlan în timpul coborarii.
Betonarea fiecarui pilot nu se admite a se începe înainte de a se fi luat si verificat toate masurile
organizatorice care sa asigure terminarea lui fara întreruperi mai mari de 1/2 ora.
Odata cu turnarea primei sarje de beton, capacul metalic coboara prin burlan în adancime, sub
actiunea greutatii betonului, împingand în acelasi timp în afara si apa din burlan; astfel, capacul ajunge sa
reazeme pe fundul forajului, burlanul si palnia fiind pline cu beton fluid.
Prin ridicarea, cu ajutorul troliului, cu 20...30 cm a burlanului si palniei umplute cu beton, capacul
metalic iese din burlan sub actiunea betonului; betonul din burlan este expulzat între burlanul de betonare si
peretii coloanei , iar apa din coloana este împinsa în sus si deverseaza peste gura forajului, pe masura
umplerii cu beton a coloanei sau gaurii de foraj.
9.7. Este obligatoriu efectuarea lunara a instructajului pentru protectia muncii a personalului
angajat, precum si a personalului nou angajat, care nu va începe lucru decat dupa ce si-a însusit
instructajul, consemnandu-se în fisele de instructaj.
9.8. În procesul de executie se vor respecta de asemenea urmatoarele prevederi în vigoare:
- Legea 319/2006 privind securitatea si protectia muncii, si normele de aplicare aprobate cu HG
1425/2006
- Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii, elaborat de IPC în baza Ord. MLPAT nr.
9/N/15.03.1993 (B.C. nr.5-8/93)
- Norme specifice de protecţia muncii pentru lucrări de cofraje , schele, cintre şi eşafodaje în construcţii-
IM 007-1996 -ord. MLPAT 74/N/15.10.96
8.1. Depozitele de combustibili si lubrifianti pentru instalatiile folosite pe santier vor fi izolate,
îngradite si permanent curate, fara scurgeri din rezervoare împrastiate pe santier, care sa polueze apele de
suprafata sau panza freatica. Parcul de utilaje va fi de asemenea curat.
8.2. Resturile menajere, bidoane metalice sau de plastic si orice fel de gunoaie vor fi depozitate
într-un loc special amenajat si evacuate periodic din santier.
8.3. Drumurile de acces pe santier ale utilajelor vor fi bine întretinute, prevazute cu pante de
scurgere si santuri de evacuare a apelor.
CUPRINS
2. Etape de realizare
3. Injectia de clacaj
4. Conditii de realizare
2. ETAPE DE REALIZARE
Etapele sunt:
- Executarea forajelor; distanta dintre foraje este de 3-5 m pentru pietris
- Amplasarea tuburilor cu mansete, cu D=50 mm, cu cate 2-3 goluri de 10 cm la fiecare de 0,3-0,5
m. Mansetele sunt membrane de cauciuc, care actioneaza ca o clapeta anti-retur, permitand doar
circulatia materialului de injectie catre teren. In general, pentru adancimi mici, tuburile sunt din
PVC, dar trebuie acordata atentie sensibilitatii acestora la cresterea temperaturii in cadrul
procesului de clacare
Tubul este coborat avand capatul obturat. La partea superioara a acestuia se gaseste un tub lis, avand
lungimea egala cu cea a zonei in care nu se face injectarea (~3,00 M)
- Umplerea spatiului exterior tubului cu o suspensie de ciment, preliminara, care permite tubului sa
se fixeze in teren; aceasta se poate face inainte sau dupa introducerea tubului
- Interval necesar pentru ca sa materialul de injectie preliminara sa faca priza si sa se intareasca
(cateva zile); totusi intervalul de timp scurs nu trebuie sa fie atat de mare incat sa permita cresterea
rezistentei materialului intarit
- Injectia de clacaj propriu-zisa
- O data injectarea terminata, se scoate obturatorul si conducta flexibila, apoi se spala energic
forajulcu apa, prin intermediul unui alt tub flexibil caborat la fundul tubului cu mansete (pentru a
indeparta tot produsul injectat ramas in tub si care ar putea impiedica o alta injectare)
3. INJECTIA DE CLACAJ
In tubul cu mansete se insereaza o conducta flexibila dotata la capat cu un dublu obturator, care
permite etansarea totala a tubului, de o parte si de alta a mansetei prin care se efectueaza injectarea,
ceea ce permite o injectare selectiva. Se trece la faza denumita clacaj, care consta in ruperea
materialului de injectie perimetrala, ceea ce creaza calea catre teren pentru materialul de injectie.
Presiunea necesara pentru ruperea materialului intarit este cel putin egala cu rezistenta la tractiune
a acestuia.
Injectarea se face in sens ascendent
Materialul de injectie este pasta de ciment in amestec stabil cu bentonita, cu viscozitate medie, cu
cantitate mare de elemente solide si stabile
Injectarea repetitiva.
In functie de scopul care trebuie atins, injectarea se va face folosind fiecare fereastra de injectare o
data sau de mai multe ori.
4. CONDITII DE REALIZARE
Criteriile care trebuie respectate sunt :cantitatea materialului de injectie, presiunea maxima de
injectare, timpul intre doua injectari succesive
In cazul de fata, pentru reabilitarea fundatiilor din pietris stabilizat se vor folosi presiuni mici de
injectare
Injectarea cu manseta se face respectand criteriile presiunii minaimale, a debitului si cantitatii
maxime de pasta de ciment, cat si criteriul presiunii maximale dupa injectarea unui volum minimal stabilit.
Cantitatea injectata intr-o faza conditioneaza avansarea materialului de injectie. In zone cu rezistenta mica,
acesta scapa si presiunea scade. Ca urmare a experientei, cantitatea maximala ce poate fi aleasa este,
pentru o faza, 50-100% din volumul tubului cuprins intre 2 mansete, iar cea minimala este 20% din cea
maximala. Daca presiunea creste semnificativ, injectarea se opreste fara a se atinge cantitatea maximala.
In terenurile putin permeabile fata de materialul de injectie,presiunea de injectie trebuie sa fie
superioara rezistentei la tractiune la nivelul considerat a masivului; in terenuri permeabile, un debit de
injectie superior capacitatii de absorbtie a terenului va permite fisurarea.
Mansetele trebuie sa fie la o adancime suficienta sub sol, astfel incat materialul sa nu iasa la
suprafata.
SE ATRAGE ATENTIA ASUPRA FAPTULUI CA EXECUTANTUL TREBUIE SA FIE SPECIALIZAT
IN DOMENIU SI SA AIBA EXPERIENTA IN LUCRARI DE ACEST GEN.
AUTORI Nr.C.S. REVIZIA DATA PAG
INGEDIA ROMANIA SRL 97238B Cod SMIS: 6543 0 1 2 3 4 septembrie 09 36
REABILITARE SI MODERNIZARE CLADIRE COLEGIUL NATIONAL ALEXANDRU LAHOVARI
Reteta pentru injectii si distanta intre foraje se vor stabili dupa cateva injectii de proba, de catre
executant, in functie de caracteristicile terenului si ale fundatiilor.
Posibile explicatii:
Terenul este neinjectabil sau nu poate absorbi materialul de injectie sau materialul de umplutura nu
este sufucient de rezistent si creaza un drum de-a lungul tubului
Masuri care trebuie aplicate:
Trebuie incercata colmatarea si apoi procesul sa se desfasoare pana la presiunea limita, sau
trebuie reluat procesul de la etapa de umplere in jurul tubului sause opreste injecatrea si se reia
ulterior
Posibile explicatii:
Tubul vecin este spart sau o manseta a acestuia s-a deplasat
Masuri care trebuie aplicate:
Tubul trebuie spalat cu presiune mare, sau refacut forajul
Posibile explicatii:
Injectarea este eficace,insa tubul vecin prezinta un defect
Masuri care trebuie aplicate:
Dupa disparitia apei si reaparitia materialului de injectie se astupa tubul
Posibile explicatii:
Conducta de injectie este obturata sau terenul este saturat
Masuri care trebuie aplicate:
Se verifica acest lucru scotand eventual obturatorul. Se continua procesul, observand foarte atent
eventualele ridicari ale terenului.
CAIET DE SARCINI
PENTRU REALIZAREA LUCRARILOR DE TERASAMENTE SI FUNDATII DIRECTE
CUPRINS
Cap.2.Trasare si terasamente
Cap.3.Fundatii directe
La executie se vor respecta indicatiile studiului geotehnic ce face parte integranta din prezentul
caiet de sarcini.
2. TRASARE SI TERASAMENTE
Gradul de compactare ce se va asigura este de 95% abaterea admisa medie fiind de –5%, iar cea
minima de –8%.
Nu se accepta umpluturi executate cu :
pamanturi cu umflaturi si contractii mari;
maluri si argile moi;
materiale cu continut de teren vegetal sau substante organice;
materiale eterogene rezultate din demolari, cu resturi de lemn;
materiale cu bulgari etc.
Umpluturile pentru constructiile civile si industriale se vor executa in conformitate cu prevederile C 169-
88 – cap. 5 – paragrafele 5.1. – 5.17 “Normativ privind executarea lucrarilor de terasamente, pentru
realizarea fundatiilor constructiilor civile si industriale (Buletinul Constructiilor nr. 5/1988).
Gradul de compactare al umpluturilor va fi conform prevederilor C 56-02 – caietul II – cap. 1 – paragrafele
1.1 – 1.7, inclusiv prevederile proiectului.
Antreprenorul este obligat sa organizeze pe santier un laborator, echipat si incadrat cu personal instruit,
cu atestare de calificare, pentru a indeplini toate testele necesare, pentru controlul dupa instructiunile
actelor normative in vigoare si ale consultantului, emitand buletine de analize pe tot parcursul executarii
umpluturilor.
Copiile buletinelor, certificate de laborator, vor fi remise Consultantului.
Umpluturile care nu indeplinesc gradul de compactare cerut vor fi inlocuite sau recompactate.
Pentru orice testare a umpluturii, constructorul este responsabil si va excava in consecinta lungimea tasata
pana la adancimea determinata de proiectant si va reface umplutura in straturi conform cerintelor actelor
normative.
Toate stricaciunile cauzate cablurilor, retelelor de cabluri, tevi etc. sau note de plata care ar putea fi
adresate pentru pierderi de electricitate, apa etc. din cauza oricaror tasari ale umpluturilor, vor cadea in
seama Antreprenorului si el va plati toate cheltuielile sau notele de plata in legatura cu aceste pagube.
3. FUNDATII DIRECTE
Lucrarile de fundatii vor fi începute numai dupa verificarea si receptia ca ,,faza de lucru” a naturii
terenului de fundare a sapaturilor si dupa retrasarea generala a axelor fundatiilor si a tuturor elementelor
geometrice ale fundatiilor. Dupa atingerea cotei de fundare se va trece imediat la turnarea betonului simplu
pentru evitarea umezirii terenului.
Abaterile privind precizia amplasamentului si a cotelor de nivel sunt:
- pozitia în plan orizontal a axelor fundatiilor ±10 mm,
- pozitia în plan vertical a cotelor de nivel ±10 mm.
Abaterile dimensionale ale cofrajului elementelor de fundare se vor încadra în cadrul abaterilor limita,
indicate de normativul C 56-02- anexa IV.1.1
Lucrarile aferente fundatiilor se vor realiza conform planurilor, respectandu-se cu strictete indicatiile si
conditiile tehnice de executie, specificate în aceste planuri.
Fazele proceselor de executie a elementelor fundatiilor din beton si beton armat, constituie în
majoritate lucrari care devin ascunse, astfel încat verificarea calitatii acestora trebuie, în mod obligatoriu, sa
fie consemnata în procese verbale de lucrari ascunse. Nu se admite trecerea la o noua faza de executie
înainte de întocmirea proceselor verbale de receptie pentru faza precedenta (executata), daca aceasta
urmeaza sa fie ascunsa. Procesele verbale de receptie calitativa (locale) se vor întocmi, în general, între
CUPRINS
1. Generalităţi
3. Condiţii de montaj
4. Condiţii de exploatare
5. Abateri şi toleranţe
7.Masuratori si decontari
1. Generalităţi
1.1. Prezentul caiet de sarcini se refera la lucrarile de realizare a cofrajelor pentu elementele de
consolidare a structurii cladirii conform studiului de fezabilitate elaborat anterior si a solutiilor enuntate in
cadrul expertizei tehnice, cu scopul de reabilita si moderniza Colegiului National Alexandru Lahovari
Cofrajele se vor realiza astfel incat forma si dimensiunile elementelor de beton sa respecte
planurile de detalii.
1.2. Cofrajele se vor confecţiona din lemn, produse pe baza de lemn sau metal. Materialul utilizat la
confecţionarea cofrajului şi grosimea acestuia trebuie să asigure realizarea unei suprafeţe de beton plane şi
de calitatea cerută.
1.3. Cofrajele şi susţinerile lor vor fi astfel alcătuite încât să îndeplinească următoarele condiţii :
- să asigure obţinerea unor elemente cu forma şi dimensiunile prevăzute în proiect;
- sub acţiunea presiunii betonului proaspăt şi a încărcărilor care apar în procesul de execuţie să nu
permită deformări care să depăşească abaterile admise pentru elementele care se toarnă.
2.1. Standarde :
- STAS 7009 - 79 Construcţii civile, industriale şi agrozootehnice.
Toleranţe şi asamblari în construcţii. Terminologie
- STAS 8600 - 79 Construcţii civile, industriale şi agrozootehnice.
Toleranţe şi asamblări în construcţii. Sistem de
tolerante.
- STAS 10265 - 75 Toleranţe în construcţii. Calitatea suprafeţelor finisate.
Termeni şi noţiuni de bază.
- STAS 12400/1 - 85 Construcţii civile şi industriale. Performante în construcţii.
Noţiuni şi principii generale.
- STAS 10107/0 - 90 Construcţii civile şi industriale. Calculul şi alcătuirea elementelor din beton,
beton armat şi beton precomprimat.
2.2. Normative
- NE 012-99 Cod de practică pentru executarea lucrărilor de beton şi beton
armat.
3. Condiţii de montaj
3.1. Înainte de montarea cofrajelor pentru fundaţii stâlpi şi pereţi se va proceda la:
- verificarea şi recepţionarea armăturilor montate;
- pregătirea rostului de betonare, respectiv a suprafeţei de beton vechi care urmează să vină în
contact cu betonul nou, prin spriţuire şi suflare cu aer comprimat, sau spălare cu jet de apa.
3.2. Închiderea cofrajelor pentru stâlpi se va face cu cel mult 24 ore înainte de betonare şi după
acceptarea de către dirigintele de şantier a modului de pregătire a rostului de turnare.
3.3. La montarea cofrajelor se vor respecta următoarele condiţii :
- pozitionarea în plan conform proiectului;
- asigurarea respectării dimensiunilor secţiunilor care se betonează;
- asigurarea grosimii prevăzute în proiect pentru stratul de acoperire a armăturilor;
- poziţionarea conform proiectului a golurilor şi pieselor înglobate.
4. Condiţii de exploatare
5. Abateri şi toleranţe
Abaterile admisibile sunt cele precizate prin anexa II.1. din normativul NE 012-99.
7. Măsurători şi decontări
CUPRINS
1. Generalităţi
AUTORI Nr.C.S. REVIZIA DATA PAG
INGEDIA ROMANIA SRL 97238B Cod SMIS: 6543 0 1 2 3 4 septembrie 09 45
REABILITARE SI MODERNIZARE CLADIRE COLEGIUL NATIONAL ALEXANDRU LAHOVARI
4. Condiţii tehnice
5. Compoziţia betonului
6. Prepararea betonului
7. Transportul betonului
9. Turnarea betonului
12. Decofrarea
15..Masuratori si decontari
1. Generalităţi
Prezentul caiet de sarcini se refera la lucrarile de betonare a elementelor consolidarii structurii
cladirii executate in conformitate studiului de fezabilitate elaborat anterior si a solutiilor enuntate in cadrul
expertizei tehnice, cu scopul de reabilita si moderniza Colegiului National Alexandru Lahovari
Elementele de beton se vor executa conform planurilor R1 –R17 si R 19- R22.
. Forma si dimensiunile elementelor de beton vor respecta planurile de detalii.
Betoanele folosite în realizarea construcţiilor care fac obiectul prezentului proiect sunt de clase
curent folosite la noi în ţară.
Cerinţele de calitate impuse de legislaţia tehnică în vigoare, stabilesc anumite exigente privind
calitatea materialelor ce intra în componenţa betonului realizat, modul de punere în opera şi urmărirea
lucrărilor de execuţie.
2.1. Standarde
1.2. Normative
3.1. Cimentul
3.1.1. Cimenturile folosite la prepararea betoanelor vor fi cimenturi portland şi portland cu adaosuri
ale căror condiţii tehnice de recepţie şi livrare sunt reglementate prin prevederile normativului NE 012-99.
3.1.2. Depozitarea cimentului la staţia de betoane se va face în silozuri. Se va ţine obligatoriu
evidenţa silozurilor în care a fost depozitat fiecare transport de ciment.
3.1.3. Durata depozitării în silozurile staţiei de betoane nu va depăşi 30 de zile de la data expedierii
de la furnizor. Dacă în mod excepţional se depăşeste această durată de depozitare, cimentul în cauză va
putea fi utilizat numai cu acordul proiectantului şi beneficiarului şi în funcţie de rezistenţele mecanice
obţinute conform normativului NE 012-99 , la vârsta de 2 zile, pe probe prelevate (la evacuarea din siloz)
cu cel mult 5 zile înainte de acceptarea utilizării.
3.1.4. Verificarea calităţii cimentului aprovizionat se va face conform prevederilor din normativ NE
012-99. Darea în consum a fiecărui transport de ciment se va face numai cu avizul laboratorului şi în baza
rezultatelor încercărilor privind priza, constanta de volum şi rezistenţele mecanice la vârsta de 2 zile.
3.2. Agregate
3.2.1. Sorturile de agregate trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice prevăzute în normativul NE
012-99. Se vor utiliza sorturile : 0 - 3; 3 - 7; 7 - 20; 20 - 31, cu specificaţiile respective pentru diferite clase
de beton.
3.2.2. Adoptarea altor surse sau sorturi de agregate este admisă numai cu acordul prealabil al
proiectantului şi beneficiarului.
3.2.3. Din punct de vedere al granulozităţii, sorturile de agregate trebuie să respecte următoarele
condiţii :
- rest pe ciurul inferior care delimitează sortul maxim 10 %
- trecere prin ciurul superior care delimitează sortul minim 90 %
- pentru sortul 0 - 3 mm trecerea prin site de 1 mm trebuie să fie cuprinsă între
35-75 %.
În cazurile în care se constată că sorturile aprovizionate nu respectă condiţiile menţionate,
laboratorul va reanaliza proporţia dintre diferitele sorturi astfel încât agregatul total să se înscrie în limitele
acceptate prin prezentul caiet de sarcini. În asemenea situaţii laboratorul va urmări menţinerea constantă a
conţinutului de agregate mai mari de 3 mm. determinarea se va face prin cernerea pe ciurul de 3 mm sub
jet de apă a unei cantitaţi de 10 kg beton proaspăt şi cântărirea în stare umedă a agregatelor rămase pe
ciur. Dacă între două determinări succesive efectuate la intervalul de 3 - 4 ore diferenţă este mai mare de
10 % se va corecta proporţia între sorturi.
3.2.4. Sorturile de agregate trebuie să îndeplinească următoarele condiţii, în ceea ce priveşte
conţinutul de impurităti :
AUTORI Nr.C.S. REVIZIA DATA PAG
INGEDIA ROMANIA SRL 97238B Cod SMIS: 6543 0 1 2 3 4 septembrie 09 47
REABILITARE SI MODERNIZARE CLADIRE COLEGIUL NATIONAL ALEXANDRU LAHOVARI
4. Condiţii tehnice
4.1. Tipurile de betoane care se vor utiliza sunt arătate în tabelul de mai jos :
5. Compoziţia betonului
5.1. Stabilirea compoziţiei betoanelor se va face pe baza încercărilor preliminare de laborator.
Pentru fiecare clasă de beton se va întocmi un program de încercări care va lua în consideraţie următoarele
:
- asigurarea lucrabilităţii impuse prin normativul NE 012-99 şi stabilirea cantităţilor necesare de apă
de amestecare;
- încadrarea granulozităţii agregatului în limitele prevederilor normativului
NE 012-99;
- adoptarea dozajului optim de ciment;
- adoptarea procentului optim de aditiv (dacă se utilizează);
- urmărirea rezistenţelor în primele 7 zile de la turnare;
- obţinerea unei rezistenţe medii la vârsta de 28 de zile care să depăşească marca cu 10 - 15 %.
5.2. După stabilirea reţetelor, acestea se vor transmite staţiei de betoane, fiind considerate
compoziţii de baza. Adaptarea reţetelor se va face conform precizărilor din anexa II.
5.3. Compozitia Mortar - Betonului Grosier (MBG)
1 parte ciment Portland ;
2.5 părţi nisip grăunţos (ca zahărul) - max. 3 mm ;
max. 1,5 mărgăritar de min. 5- max. 10mm ;
0,1 părţi var de fluidificare ;
APĂ suficientă pentru a obţine un amestec cu aspectul de “supă de mazăre”,
6. Prepararea betonului
6.1. Staţia de betoane trebuie să fie atestată conform normativului NE 012-99, executantului
revenindu-i obligaţia de a nu introduce în operă decât betoane preparate la o staţie atestata.
6.2. Dozarea materialelor componente ale betoanelor se va face gravimetric, admiţându-se
următoarele abateri :
- ciment - 1 %
- agregate dozate individual - 2 %
- agregate dozate cumulat - 1 %
- apă - 1 %
- aditiv (dacă se foloseşte - 0,1 litru/litru).
6.3. Se va verifica săptămânal şi ori de câte ori se consideră necesar, funcţionarea corectă a
mijloacelor de dozare, folosindu-se greutăţi etalonate cel puţin până la 200 kg (de exemplu 8 greutăţi a 25
kg fiecare). Este interzisă prepararea betonului în instalaţii care nu asigură respectarea abaterilor
prevăzute la punctul 1.4.6.2. În acest sens se va avea în vedere respectarea prevederilor regulamentului
privind asigurarea activitatii metrologice în construcţii, aprobat prin HGR nr. 766/1997.
6.4. Dozarea aditivului se va face cu dozatoare corespunzătoare care să permită o măsurare cât
mai exactă a cantităţilor.
6.5. Ordinea de introducere a materialelor componente în betonieră se va face conform cărţii
tehnice a utilajului respectiv. În cazul folosirii aditivului ADCOM se introduc initial componente solide şi circa
jumătate din cantitatea de apă, doar după o malaxare de circa 30 sec. se introduce restul de apă îîn care
se include şi cantitatea corespunzătoare de aditiv. Se continua malaxarea minim 90 de secunde. Durata de
malaxare făra aditiv va fi de minim 60 secunde.
6.6. În perioada de timp friguros executantul trebuie să ia toate măsurile, astfel încât temperatura
betonului proaspăt să nu fie mai mică de + 7 0 C.
Aceste măsuri vor include :
- îndepărtarea gheţii şi a bulgărilor de agregate îngheţate;
- acoperirea cu prelate şi încălzirea lor cu abur sau cu aer circulant prin registre de ţevi;
- utilizarea apei calde, etc.
Agregatele nu se vor încălzi la temperaturi mai mari de + 30 0 C.
Dacă la prepararea betoanelor se utilizează apa caldă cu temperatură mai mare de + 40 0 C, se va
evita contactul direct al apei cu cimentul. În acest caz se va amestecă mai întâi apa cu agregatele şi numai
după ce temperatura amestecului a coborât sub +40 0 C se va adăuga şi cimentul.
6.7. În perioada de timp călduros (temperaturi mai mari de + 25 0 C) dacă se execută elemente cu
grosimi mai mari de 1,00 m, executantul va lua toate măsurile necesare producerii betonului sub
temepratura de + 250 C. Aceste măsuri vor cuprinde stropirea depozitului de agregate cu apă rece,
folosirea apei reci la prepararea betoanelor, sau betonarea în perioade cu temperaturi mai scăzute.
7. Transportul betonului
7.1. Transportul betonului de la staţia de betoane la locul de punere în opera se va face cu
autoagitatoare. Transportul local al betonului se va face cu pompe, bene, akipuri, tomberoane şi alte
mijloace.
7.2. Fiecare transport de beton, va fi insoţit de un bon (fişă) de transport (livrare) în care vor fi
menţionate :
- numărul bonului şi data întocmirii;
- staţia la care s-a preparat betonul;
- tipul de beton şi volumul;
- destinaţia betonului, obiectul;
- ora plecării din staţie;
- ora începerii şi terminării descărcării la şantier.
Datele referitoare la staţia de betoane vor fi completate de şeful staţiei, iar datele din şantier vor fi
completate de maistrul lucrării.
Bonul de transport se va întocmi în dublu exemplar, un exemplar va rămâne la şantier, iar celălalt
se va introduce la staţie.
7.3. Durata de transport, care se consideră din momentul plecării de la staţie, până la sosirea la
şantier, nu va depăşi 45 minute.
V MBG ~C8/10 ~9
Această condiţie este echivalentă cu condiţia I din anexa X.6. din normativul NE 012-99.
Clasa betonului nu se consideră realizată dacă nu sunt satisfăcute toate condiţiile din respectiva
anexa.
9. Turnarea betonului
9.1. Pentru fiecare categorie de elemente, fundaţii, stâlpi, planşee, etc., se va elabora de către
executant fişa tehnologică de betonare care va fi în prealabil prezentată beneficiarului spre acceptare.
Fişa tehnologică va cuprinde :
- ordinea şi ritmul de betonare;
- utilaje de transport şi punere în operă a betonului şi corelarea capacităţii acestora cu ritmul de
betonare stabilit;
- măsurile preconizate pentru asigurarea calităţii lucrărilor.
9.2. Înainte de turnarea betonului în cofraje se va face controlul şi recepţia lucrărilor de cofraje
conform punct 1.5.6. şi a armăturilor conform pct. 1.6.1.4.
9.3. Betonarea va fi supravegheată permanent de un inginer numit de conducerea unităţii
executate. Acesta va întocmi o fişă de betonare în care se va consemna :
- data şi ora începerii şi terminarea betonării;
- volumul de beton pus în lucrare;
- indicativele seriilor de probe prelevate;
- masurile adoptate în cazul unor dificultăţi apărute în cursul betonării (intemperii, întreruperi de
betonare, defecţiuni ale cofrajelor, etc.).
9.4. Reguli generale de betonare
9.4.1. Punerea în operă a betonului se va face în maxim 1, 1/2 ore din momentul plecării betonului
din staţie.
9.4.2. Înălţimea de cădere liberă a betonului să nu fie mai mare de 1,50 m.
9.4.3. Betonul trebuie să fie răspândit uniform în lungul elementului.
9.4.4. Turnarea noului strat se va face înainte de începerea prizei betonului din stratul turnat
anterior.
9.4.5. Turnarea se va face continuu până la rosturile tehnologice de lucru.
9.4.6. Durata maximă a întreruperilor de betoane, pentru care nu este necesară luarea de măsuri
speciale la reluarea turnării nu trebuie să depăşească timpul de începere a prizei betonului.
9.4.7. Pentru alte reguli generale se vor respecta prevederile cuprinse în normativul NE 012-99.
9.7.1. În condiţiile în care temperatura aerului este mai mică sau egala cu +5 0 C sau există
posibilitatea ca în intervalul de 24 ore să scadă sub limita amintita, se recomandă ca temperatura betonului
proaspăt să fie 150 - 200-C.
9.7.2. La turnarea betonului pe timp friguros se vor lua măsurile necesare pentru curăţirea
suprafeţei de betonare de zăpadă şi gheaţă. Este interzisă folosirea clorurii de calciu ca agent de
dezgheţare.
9.7.3. Dacă temperatura suprafeţei care urmează să fie acoperită cu beton este mai mică de + 5 0 C
betonarea nu va începe.
9.7.4. Pentru alte reglementări privind turnarea betonului pe timp friguros, a se vedea normativul
NE 012-99.
11.4. Pentru alte reguli privind tratarea rosturilor de turnare se vor respecta cele prevăzute în
normativul NE 012-99.
12. Decofrarea
12.1. Dacă prin proiect nu se fac alte precizări termenele minime pentru decofrare vor fi cele
prevăzute în tabelul de mai jos :
14.6.3. Înainte de începerea lucrărilor de betonare se va verifica dacă sunt pregatite în mod
corespunzător suprafeţele de beton turnate anterior şi care urmează să vină în contact cu betonul nou şi în
mod deosebit dacă :
- s-a îndepărtat stratul de lapte de ciment;
s-au îndepărtat zonele de beton necompactat;
- suprafetele de contact prezintă rugozitatea necesară asigurării unei bune aderenţe între betonul
nou şi cel vechi.
14.7. Calitatea betonului livrat se va verifica trimestrial prin prelucrarea statistică a rezultatelor
încercărilor efectuate pe probele prelevate la staţia de betoane.
14.8. Calitatea betonului pus în lucrare pentru fiecare element de structură, se precizează ţinând
seama de :
- constatările examinării vizuale a elementelor de construcţie;
- analizarea rezultatelor încercărilor efectuate pe epruvete confecţionate la şantier.
14.9. Calitatea betonului pus în lucrare se consideră corespunzătoare dacă :
- nu se constată defecte de turnare sau compactare (goluri, segregări, discontinuităţi, etc.);
- rezultatele încercărilor efectuate pe cuburile de probă să îndeplinească condiţiile impuse de
normativ.
14.10. Pentru alte exigenţe se vor respecta prevederile normativului NE 012-99.
14.11. În cazurile în care rezultă o calitate necorespunzătoare a betonului pus în lucrare,
proiectantul va analiza şi stabili măsurile care se impun.
CUPRINS
1. Generalităţi
3. Materiale folosite
4. Aprovizionare şi livrare
5. Depozitare
AUTORI Nr.C.S. REVIZIA DATA PAG
INGEDIA ROMANIA SRL 97238B Cod SMIS: 6543 0 1 2 3 4 septembrie 09 54
REABILITARE SI MODERNIZARE CLADIRE COLEGIUL NATIONAL ALEXANDRU LAHOVARI
7. Fasonarea barelor
8. Montarea armăturilor
9. Toleranţe şi abateri
15..Masuratori si decontari
1. Generalităţi
Prezentul caiet de sarcini se refera la lucrarile de armare necesare pentru executia elementelor de
consolidare a structurii cladirii conform studiului de fezabilitate elaborat anterior si a solutiilor enuntate in
cadrul expertizei tehnice, cu scopul de reabilita si moderniza Colegiului National Alexandru Lahovari
Armarea elementelor de beton se va executa conform planurilor R6 –R12 si R 13- R22.
Armaturile se vor fasona si monta conform planurilor de detalii.
Tipurile de armături folosite, conform proiectului, pentru realizarea structurii de rezistentă din beton
armat, sunt curent folosite la noi în ţară.
În prezentul caiet de sarcini sunt incluse unele prevederi legate de aprovizionarea, fasonarea şi
montarea armăturilor, în vederea realizării unei calităţi a lucrărilor de construcţii - montaj corespunzătoare
exigentelor normelor tehnice în vigoare pentru zone seismice.
2.3.Normative
-NE 012-99 Cod de practică pentru executarea lucrarilor de beton şi beton armat.
3. Materiale folosite
4. Aprovizionare şi livrare
4.1. Fiecare lot aprovizionat trebuie să fie însoţit de certificatul de calitate eliberat anterior.
4.2. La aprovizionare se va proceda la :
- constatarea existenţei certificatului de calitate;
- verificarea prin îndoirea la rece;
- verificarea prin încercarea la tracţiune. Cel puţin o probă la 50 t.
5. Depozitare
Pentru depozitare se vor respecta prevederile cuprinse în normativul NE 012-99.
7. Fasonarea barelor
7.1. Fasonarea barelor se va face în strictă conformitate cu prevederile cuprinse în detaliile de
execuţie.
7.2. Barele tăiate şi fasonate vor fi depozitate în pachete etichetate în aşa fel încât să se evite
confundarea lor şi să se asigure păstrarea formei şi curăţeniei lor până în momentul montării.
7.3. Etrierii se vor confecţiona cu ciocuri la 450 (1350), lungimea acestora pe porţiunea dreaptă fiind
de minim 10 cm sau 10 diametre.
7.4. Pentru alte cerinţe se vor respecta cele prezentate în normativul NE 012-99.
8. Montarea armăturilor
8.1. Montarea va începe după recepţia calitativă a cofrajelor.
8.2. Armăturile vor fi montate în poziţia prevăzută în proiect şi In detaliile de armare. Menţinerea la
poziţie trebuie asigurată în tot timpul turnării betonului.
8.3. Pentru asigurarea stratului de acoperire cu beton a armaturilor, se vor utiliza
distanţieri confecţionaţi din mase plastice sau prisme din mortar de ciment prevăzute cu o sârmă pentru a fi
legate de armături. Se interzice folosirea cupoanelor din oţel beton.
8.4. Dacă prin proiect nu se specifică altfel, legarea armăturilor se va face cu două fire de sârmă
neagră de 1,5 mm diametru, la fiecare încrucişare de bare.
8.5. Executantul va lua toate măsurile necesare amplasării tuturor pieselor înglobate în
conformitate cu detaliile din proiectul de execuţie.
La montarea pieselor înglobate, se vor lua măsurile necesare pentru fixarea lor, astfel încât să se
asigure menţinerea poziţiei corecte a acestora în tot timpul turnării betonului. La montarea pieselor
înglobate se vor respecta toleranţele prevăzute în proiect.
8.6. Pentru alte cerinţe se vor aplica cele prevăzute în normativul NE 012-99.
8.7. La rosturile (întreruperile) de turnare ale fundaţiilor se va asigura un spor de armare
longitudinală, astfel încât procentul de armare în secţiunea transversală în care se face întreruperea să fie
de aproximativ 0,5 %. Locul şi modul de dispunere a armăturilor suplimentare se stabilesc la propunerea
executantului şi cu acordul proiectantului.
9. Toleranţe şi abateri
Abaterile limită admise la fasonarea şi montarea armăturilor sunt cele indicate prin anexa II. din
normativul NE 012-99.
Prevederile constructive care trebuie respectate la armarea elementelor de beton armat sunt cele
indicate în anexa II. din normatovul NE 012-99.
CUPRINS
Prezentul caiet de sarcini se refera la lucrarile de realizare a injectarii fisurilor din peretii cladirii
conform studiului de fezabilitate elaborat anterior si a solutiilor enuntate in cadrul expertizei tehnice, cu
scopul de reabilita si moderniza Colegiului National Alexandru Lahovari
C167-77 Normativ privind cuprinsul si modul de intocmire, completare si pastrare a cartii tehnice a
constructiilor
C56-02 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente
Constructorul va numi responsabilul tehnic atestat conform legii care raspunde conform atributiilor care ii
revin de realizat nivelului de calitate corespunzator exigentelor de preformanta esentiale ale constructiei.
Dupa primirea documentatiei tehnice de executie, constructorul va asigura cunoasterea proiectului de catre
toti factorii care concura la realizarea lucrarii.
La punctul de lucru se vor gasi in mod obligatoriu : documentatia completa in executie, registru de procese
verbale de lucrari ascunse, registru de comunicari de santier, principalele norme care guverneaza
tehnologia de exceutie.
Beneficiarul va asigura urmarirea , realizarea lucrarilor din punct de vedere tehnic cu personal propriu numit
special sau prin colaborarea cu firme specializate
Pentru realizarea unor lucrari care prezinta tehnologii specializate deosebite ca: remedierea unor defectiuni
cu rasini epoxidice, consolidarea prin aplicarea de beton sau mortar prin torcretare, remedierea zidurilor de
caramida prin injectare, etc. se va apela la firme specializate in cazul cand executantul nu dispune de
asemenea specialisti.
Executantul va aisgura verificarea calitatii materialelor puse in opera astfel ca ele sa corespunda strict
cerintelor din proiect prin laboratoare proprii sau colaborare cu firme specializate atestate in acest scop.
Lucrarile pragatitoare pentru injectare sunt:
1. Se indeparteaza tencuiala pe ambele fete ale elementului.
2. Daca exista zone cu dislocari sau expulzari de caramizi sau piatra, ele se remediaza prin scoaterea
si rezidirea lor (dupa scoaterea caramizilor, peretii golului se curata de mortar, se perie cu peria de
sarma, se spala bine cu apa si, dupa ce suprafata se zvanta, se incepe rezidirea, avand grija ca
rosturile sa fie bine matate cu mortar M50 Z).
3. Cu ajutorul unei scoabe metalice sau a unui spit si a unui ciocan, se deschid rosturile dintre
caramizi, prin indepartarea mortarului din ele pe o adancime de 10-15 mm.
4. Se curata suprafetele zidariei cu peria de sarma, de sus in jos.
Prezenta solutie se aplica pentru consolidarea elementelor din zidarie de caramida, care prezinta o
retea de fisuri. Aceasta tehnologie de consolidare se poate combina si cu alte tehnologii precum refacerea
totala a zidariei avariate. In cazul in care zidaria prezinta dislocari sau expulzari, aceasta tehnologie nu se
aplica decat daca este posibila refacerea in prealabil a zonelor degradate (prin rezidire).
Lucrarile de reparare se fac in scopul de a restabili nivelul initial al capacitatii de rezistenta si al
deformabilitatii elementelor structurale si functiile celor nestructurale.
stutul urmator si se reiau operatiile pana cand apa refuleaza prin ultimul stut. Se scot toate dopurile
de lemn si se evacueaza apa din fisura. Daca la un moment dat apa nu refuleaza in stutul urmator,
inseamna ca fisura este obturata. Se mareste presiunea apei (la maxim 3 bari) si, daca nici atunci
apa nu refuleaza, se monteaza un stut suplimentar intre cele doua si se reiau operatiile. Aceasta
operatie de verificare are rolul si de umezire a zidariei adiacente fisurii.
8. Dupa cca 15 minute de la evacuarea apei din fisura (pentru a se realiza zvantarea suprafetei
zidariei), se trece la injectarea fisurii cu mortar de ciment fluid marca M 300. In anumite situatii
speciale se recomanda folosirea cimenturilor expansive la prepararea mortarului. Injectarea se
realizeaza fie cu o seringa manuala, fie cu o pompa, ambele prevazute cu manometru. Se
cupleaza seringa sau pompa la stutul de la capatul inferior al fisurii si se mareste presiunea pana la
maximum 3 bari. Apoi se asteapta scaderea presiunii (semn ca mortarul patrunde prin fisura) pana
cand mortarul refuleaza prin stutul urmator. In acest moment se depresurizeaza seringa sau pompa
pana la atingerea valorii zero pe manometru, se decupleaza seringa sau pompa si stutul se astupa
cu un dop de lemn. Se cupleaza seringa sau pompa la stutul prin care a refulat mortarul si se reiau
operatiile de injectare pana cand mortarul refuleaza prin ultimul stut (cel amplasat la capatul
superior al fisurii).
9. Dupa cca 24 de ore se indeparteaza mortarul de fixare a stuturilor si acestea se taie la nivelul
suprafetei tencuielii.
10. In cazul fisurilor cu deschidere mai mica de 10mm pentru injectare se va folosi pasta de ciment.
PROTECTIA MUNCII
A. Generalitati
Avand în vedere sarcinile ce decurg din Legea nr.90/1996 a Ministerului Muncii si Protectiei
Sociale precum si Regulamentul privind protectia si igiena muncii în constructii - 1993 - elaborat de
M.L.P.A.T., în scopul executarii lucrarilor în deplina siguranta de securitate a muncii si prevenirii incendiilor,
se impun masuri de protectie pe santierul de executie a lucrarilor de constructii-montaj.
In vederea asigurarii conditiilor de protectie a muncii si pentru prevenirea accidentelor de munca
executantul are urmatoarele obligatii:
- sa solicite Inspectoratului de Stat Teritorial Pentru Protectia Muncii, autorizarea functionarii din
punct de vedere al protectiei muncii, sa mentina conditiile de lucru pentru care s-a obtinut autorizatia;
- sa stabileasca masurile tehnice, sanitare si organizatorice de protectie a muncii, corespunzatoare
conditiilor de munca si factorilor de mediu;
- sa stabileasca pentru salariati atributiile si raspunderile ce le revin în domeniul protectiei muncii,
corespunzator functiilor exercitate;
- sa adopte echipamente tehnice la elaborarea tehnologiilor de fabricatie; sa adopte solutii
conform normelor de protectia muncii, prin a caror aplicare sa fie eliminate riscurile de accidentare si de
îmbolnavire profesionala a salariatilor;
- sa elaboreze reguli proprii pentru aplicarea normelor de protectie a muncii, corespunzator
conditiilor în care se desfasoara activitatea la locul de munca;
- sa asigure informarea fiecarei persoane, asupra riscurilor la care aceasta este expusa la locul de
munca, precum si asupra masurilor de prevenire necesare;
- sa tina evidenta locurilor de munca cu conditii deosebite;
- sa prezinte documentele si sa dea relatiile solicitate de inspectorii de protectia muncii în timpul
controlului;
- sa utilizeze echipamentul individual de protectie din dotare, corespunzator scopului pentru care
a fost acordat ;
- sa imprejmuiasca toate zonele de lucru cu plasa de protectie .
Toate echipamentele si utilajele tehnice utilizate în timpul proceselor de constructii montaj, trebuie
sa satisfaca cerintele esentiale de securitate si sanatate, transpuse total în standardele si normele de
protectia muncii.