01 Managementul Proiectului 12 Curs

MANAGEMENTUL PROIECTELOR
PROIECT DE CONSTRUCŢIE. DEFINIŢIE. CLASIFICARE.

ETAPE DE REALIZARE
Proiectul de construcţie se poate defini ca un ansamblu de etape concretizate în

acţiuni întreprinse într-o succesiune logică şi care sunt destinate realizării unui obiectiv
unic şi măsurabil.
Un obiectiv este unic dacă a fost atins o singură dată şi definitiv fiind bine
delimitat spaţial, în cazul nostru obiectivul fiind realizarea unei construcţii (obiect de
construcţie) sau a unui ansamblu de construcţii (obiecte de construcţie).
Un proiect de construcţie are caracter de unicat prin următoarele aspecte:
- este proprietatea intelectuală a unei persoane, grup de persoane sau a unei firme;
- are la bază o singură documentaţie tehnică pentru execuţia acestuia;
- implicarea vitală în societate şi natură (prezentând grad de risc sub aspectul
siguranţei şi al sănătăţii oamenilor);
- caracteristici proprii cum ar fi funcţionalitate (destinaţie, mod de utilizare),
complexitate şi considerente tehnice, economice , organizatorice specifice.
Clasificarea proiectelor de construcţie

Având în vedere aspectele prezentate mai sus proiectele de construcţie se clasifică pe
baza următoarelor criterii:
1. În funcţie de destinaţie distingem proiecte pentru:
a. Clădiri civile – clădiri de locuinţe, pentru învăţământ, artă, cultură, clădiri
pentru ocrotirea sănătăţii, clădiri administrative.
b. Clădiri industriale – hale industriale, depozite, garaje, depouri.
c. Construcţii speciale industriale – sonde, construcţii energetice, construcţii
miniere, coşuri de fum, turnuri de răcire.
d. Construcţii hidrotehnice – baraje, canale de navigaţie, construcţii pentru
piscicultură
1
e. Construcţii speciale:
- agricole (sere)
- pentru transporturi şi telecomunicaţii (căi ferate, drumuri, treceri de
nivel, poduri, viaducte, tunele), construcţii pentru transportul energiei
electrice (aeriene, subterane )
- alimentări cu apă şi canalizare (rezervoare de apă, rupturi de apă, reţele
de distribuţie, de canalizare, construcţii pentru îmbunătăţirea calităţii
apei – staţii de epurare )
f. Construcţii pentru transportul şi distribuţia petrolului, gazelor, lichidelor
industriale, aerului comprimat, termoficare.
2. După importanţă distingem:

a. proiecte de construcţie de importanţă globală (categorii de importanţă) şi
aici avem:
- construcţii de importanţă excepţională (A)
- construcţii de importanţă deosebită (B)
- construcţii de importanţă normală (C)
- construcţii de importanţă redusă (D)
b. proiecte de importanţă specifică (clase de importanţă )- stabilită prin
reglementări tehnice şi criterii specifice.
3. După caracterul lucrărilor distingem proiecte pentru:

a. lucrare nouă;
b. lucrare de reparaţie – care are ca scop readucerea la starea de funcţionalitate
iniţială, a unor elemente nestructurale din cadrul unei construcţii existente;
c. lucrare de consolidare – are ca scop refacerea sau mărirea capacităţii
portante a unor elemente structurale din cadrul unei construcţii existente;
d. lucrare de reabilitare - are ca scop repunerea unei construcţii existente într-
o nouă stare de funcţionalitate (reabilitare funcţională, structurală, termică )
2
Etapele în realizarea unui proiect de construcţie

Realizarea unui proiect de construcţie are două componente principale şi anume:
I. FUNDAMENTARE ŞI PROIECTARE
II. EXECUŢIE
Cele două componente ale realizării unui proiect de construcţie pot fi
concretizate prin următoarele etape:
1. Iniţierea proiectului. Analiza de fezabilitate – este etapa prin care beneficiarul
reflectă asupra oportunităţii realizării proiectului de construcţie precum şi asupra
implicaţiilor şi consecinţelor ce pot să apară ca urmare a realizării acestui
proiect. Prin această etapă se vizează următoarele aspecte:
- informaţii de natură tehnică (structură constructivă, funcţională şi
tehnologică, număr niveluri, arie construită, etc.)
- informaţii de natură economică (costuri de realizare, cantităţi de resurse,
cheltuieli generale, etc.)
- informaţii de natură managerială (durată de realizare, structuri
organizatorice adoptate, planificarea resurselor şi aprovizionării)
2. Elaborarea proiectului tehnic – este etapa prin care se stabilesc dimensiunile,
forma şi structura elementelor de construcţie şi de instalaţii, natura şi calitatea
materialelor şi echipamentelor folosite. În această etapă se conturează
următoarele elemente: date despre realizarea lucrării – memorii tehnice pe
specialităţi, breviare de calcul, planuri, etc., caietele de sarcini, listele cu
cantităţile de lucrări, graficul general de realizare a proiectului, detalii de
execuţie
3. Licitaţia / Contractarea – este un „concurs” prin care se prezintă ofertele în
scopul adjudecării execuţiei proiectului. Această etapă presupune întocmirea
unei documentaţii care cuprinde o serie de informaţii de natură tehnică,
comercială, financiară şi juridică referitoare la procedura de licitare, ofertare,
contractare.
4. Execuţia proiectului – este etapa prin care planurile, detaliile de execuţie şi
specificaţiile tehnice se materializează în elemente de construcţie. Această etapă
se caracterizează printr-un complex de acţiuni (procese de construcţie, acţiuni cu
3
caracter tehnic, economic, organizatoric, administrativ, etc.) care concură la

edificarea lucrării de construcţie.
5. Finalizarea proiectului - este etapa prin care se certifică finalizarea lucrărilor şi
încetarea obligaţiilor executantului. Această etapă cuprinde aspecte legate de:
perioada de garanţie a lucrării
cartea tehnică a construcţiei care cuprinde date referitoare la proiectarea,
execuţia şi recepţia lucrărilor precum şi cadrul informaţional pentru
identificarea şi determinarea stării tehnice a construcţiei şi evoluţia
acesteia în timp.
În figura 1 se prezintă cele cinci etape de realizare ale unui proiect de construcţie
I. FUNDAMENTARE ŞI CONCEPŢIE
INIŢIEREA PROIECTULUI
ANALIZA DE FEZABILITATE
DECIZIA DE A NU STOP
REALIZA PROIECTUL NU ESTE
PROIECTUL FEZABIL
DA
ELABORAREA
PROIECTUL TEHNIC
ETAPA DE SELECTAREA
LICITARE-OFERTARE EXECUTANTULUI
CONTRACTARE
II. EXECUŢIE
ETAPA DE
EXECUTIE A PROIECTULUI
ETAPA DE FINALIZARE A
PROIECTULUI
Fig. 1 Etapele componente în realizarea unui proiect de construcţie
4
MANAGEMENT
1. MANAGEMENT
1.1 Introducere
Fiecare dintre noi, conştient sau nu, suntem sub incidenţa unui fenomen complex al vieţii
socio-profesionale, numit management.
Într-un cadru organizat ori în viaţa personală facem planuri, ni se dau instrucţiuni, respectăm
anumite reguli, comunicăm, luăm decizii, etc. Toate acestea sunt de fapt secvenţe de
management.
Managementul este aproape la fel de vechi ca şi civilizaţia umană, dar abordarea sa coerentă,
pe premise ştiinţifice este relativ recentă. Cel care este considerat părintele managementului
ştiinţific a fost Frederick Taylor (1856-1915).
Dacă la început managementul a fost asociat întreprinderilor productive, astăzi managementul
se referă la funcţionarea oricărei organizaţii, indiferent de natura ei.
O organizaţie este o structură formală, alcătuită din două sau mai multe persoane, care
acţionează împreună pentru atingerea unor obiective comune. Orice organizaţie se caracterizează
prin relaţii de autoritate şi diverse nivele de diviziune a muncii.
Managementul este un proces complex şi structurat de tehnici şi aptitudini exercitate în
vederea atingerii scopurilor unei organizaţii într-un mod cât mai eficient, prin îndeplinirea
coordonată a mai multor funcţii: planificare, organizare, personal, directivare şi control.
Persoana care prin natura funcţiei îndeplineşte cele cinci funcţii de bază ale managementului
este numită manager. Managerii pot fi întâlniţi sub diverse nume, în funcţie de tipul organizaţiei
şi nivelul ierarhic pe care se află în organizaţie.
1.2 Caracterul bivalent al managementului: artă şi ştiinţă

Managementul ca artă constă în manifestarea unor aptitudini şi a imaginaţiei creative în
aplicarea unor principii şi reguli cunoscute pentru soluţionarea oricărei probleme legate de
funcţionarea unei organizaţii. Ca pricepere sau talent de a lucra cu oamenii şi de a-i conduce,
managementul ca artă a precedat managementul ca ştiinţă.
Managementul ca artă este subiectiv, nestatistic, bazat mai mult pe intuiţie, experienţă şi
sentimente decât pe raţiune.
Cu timpul, regulile şi principiile generate de experienţă în ceea ce priveşte conducerea
diverselor tipuri de organizaţii s-au acumulat şi s-au structurat în mod coerent, punându-se bazele
managementului ca ştiinţă.
1
Managementul ca ştiinţă poate fi definit ca utilizarea de cunoştinţe, principii şi tehnici specifice
diverselor funcţii manageriale în scopul optimizării activităţii oricărei organizaţii.
Ca ştiinţă, managementul se bazează pe raţiune, logică şi sistematizare a cunoştinţelor
acumulate în timp. Aceste sistematizări teoretice se constituie într-o formă de cunoaştere relativ
abstractă şi generalizată, bazată pe modele şi ipoteze confirmate de practică. Managementul ca
ştiinţă se mai defineşte şi ca „cercetare operaţională”.
Este greu de definit, de fiecare dată, măsura exactă a prezenţei acestor două laturi ale
managementului. Latura ştiinţifică predomină atunci când se derulează procese de cunoaştere
teoretică ori sunt prelucrate diverse informaţii folosind metode şi modele ale cercetării
operaţionale. Dar punerea lor în practică, fără talent şi profunzime în cunoaşterea relaţiilor
interumane este insuficientă.
1.3 Principiile managementului

Un principiu este o teză fundamentală pe care se bazează o teorie ştiinţifică. De obicei, un
principiu este o generalizare a unor aspecte particulare, acceptată ca fiind adevărată, fără a mai
necesita o demostraţie directă.
Însuşirea şi aplicarea principiilor în management este utilă din mai multe motive, cum ar fi:
- ajută managerii în luarea deciziilor – respectând anumite principii verificate în timp, gradul de
siguranţă al decidentului creşte;
- economisesc timpul managerilor – cei care îşi însuşesc principiile managementului vor avea
nevoie de mai puţin timp pentru acumularea unei experienţe necesare atingerii performanţelor în
profesiune;
- ajută oamenii să-şi transmită cunoştinţele şi experienţa de la o generaţie la alta.
A. Principiile funcţiei de planificare:
* principiul obiectivului major;
* principiul alternativelor;
* principiul neprevăzutului;
B. Principiile funcţiei de organizare:
* principiul diviziunii muncii;
* principiul lanţului de comandă;
* principiul corelării obiectivelor cu resursele şi restricţiile;
C. Principiile funcţiei de personal:
* principiul formări unui succesor;
* principiul evaluării obiective a personalului;
D. Principiile funcţiei de directivare:
* principiul armoniei obiectivelor;
* principiul exemplului personal;
* principiul motivării;
2
E. Principiile controlului:
* principiul normării;
* principiul măsurării performanţelor;
* principiul acţiunii corective;
1.4 Mediul în care se practică managementul

Prin „mediu” sau „context general” se înţelege în management ansamblul condiţiilor
sociale, culturale, economic, politice, etc. ce influenţează o organizaţie.
De regulă „mediul” se manifestă prin restricţii. Acestea se clasifică în două categorii:
interne şi externe.
Restricţii interne – acţionează ca nişte constrângeri care îşi au originea în interiorul
organizaţiei:
* restricţii impuse de statutul organizaţiei;
* restricţii impuse de fonduri limitate şi de personal;
* restricţii impuse de managerii de vârf;
* restricţii impuse de obiceiuri, tradiţii etc.
Restricţii externe – provin din exteriorul organizaţiei şi în general nu sunt sub controlul
acesteia:
* restricţii impuse de legi;
* restricţii impuse de public;
* restricţii impuse de activitatea concurenţilor;
* restricţii datorate factorilor economico-financiari.
1.5 Functiile managementului
1.5.1 Functia de planificare

Funcţia de planificare este punctul de plecare în management. Primul pas îl constituie
stabilirea obiectivelor, apoi se trece la elaborarea de diverse tipuri de planuri, adecvate
obiectivelor vizate (ex: strategii, bugete, programe, etc).
Formularea obiectivelor trebuie făcută cu ajutorul unor tehnici şi metode de previziune cât
mai sigure.
Planificarea nu are ca obiectiv implementarea propriu-zisă a planurilor, acest lucru
revenind celorlalte funcţii ale managementului.
Într-o organizaţie, planurile vor trebui a fi elaborate pentru toate domeniile importante de
activitate, la toate nivelurile de conducere. În acest sens, planurile se clasifică în două mari
categorii:
- planuri Majore (strategice): elaborate la nivelul conducerii superioare;
- planuri Minore (operaţionale): elaborate la nivele ierarhice inferioare.
Un plan major trebuie susţinut de mai multe planuri minore.
3
Obiectivele pe care şi le propune o organizaţie vor determina în ultimă instanţă existenţa ei
propriu-zisă, modul în care vor fi utilizate resursele umane, tehnice şi financiare.
Obiectivele implicite – sunt acele obiective care nu sunt neapărat formulate explicit ci se
subînţeleg, dar care ghidează procesul ei de planificare:
• supravieţuirea organizaţiei;
• adaptarea la schimbări;
• realizare de profit;
• maximizarea rezultatelor în condiţiile unor anumite restricţii;
Obiectivele explicite – sunt acele obiective de mai mică sau mai mare amploare (obiective
primare şi derivate) pe care şi le stabileşte o organizaţie pentru a-şi conduce activităţile specifice.
Exigenţe de bază pentru fundamentarea obiectivelor:
• Formularea clară a obiectivelor şi evitarea exprimărilor evazive ce ar putea genera
dificultăţi în înţelegerea şi asimilarea lor;
• Antrenarea subordonaţilor – creşte implicarea acestora;
• Fixarea unor obiective suficient de ambiţioase – preîntâmpină apatia;
• Obiectivele derivate trebuie să fie compatibile cu cele primare;
• Obiectivele trebuiesc fundamentate pe informaţii cât mai complete şi cât mai corecte;
• Adaptarea obiectivelor la mediu şi asigurarea secvenţei de feed-back.
Managementul pe bază de obiective (MBO) este un model managerial fundamentat de

Peter Druker şi Douglas McGregor în deceniul 6 al secolului XX, în care managerii şi
subordonaţii conlucrează la fixarea obiectivelor:
1. definirea obiectivelor prin participarea a două nivele ierarhice consecutive;
2. evaluări periodice ale modului în care acţiunile întreprinse au asigurat îndeplinirea
obiectivelor propuse;
3. recapitulare finală şi concluzii.
Exigenţele procesului de planificare
Prin conţinutul şi forma lor, planurile trebuie să satisfacă o serie de condiţii şi anume:
• să fie uşor de înţeles şi să sublinieze ce avantaje oferă;
• să fie pe măsura resurselor, a capacităţii echipei manageriale şi a subordonaţilor;
• să indice clar activităţile ce trebuiesc îndeplinite, autoritatea şi responsabilitatea fiecărui
executant;
• să precizeze clar legăturile dintre executanţi;
• să fie fundamentate pe modele şi prognoze cât mai precise;
• să indice clar activităţile sensibile (critice).
4
1.5.2 Functia de organizare si structurarea organizatiilor

A organiza (de la cuvântul grecesc „organon”- instrument, armonie, a instrumenta) înseamnă
a pune în stare de ordine, a crea o unitate coerentă ale cărei „părţi” sunt în legătură una cu alta.
În prezent acest concept acoperă toate acele acţiuni care îşi propun repartizarea şi coordonarea
armonioasă după anumite reguli a capacităţilor şi forţelor umane disponibile, a mijloacelor
materiale, tehnice şi financiare în vederea realizării unor obiective.
Organizarea în esenţă presupune stabilirea principalelor categorii de procese pentru a
realiza obiectivele propuse, rezultatul organizării fiind funcţiile, activităţile, atribuţiile şi sarcinile
de muncă pentru ca în final să se stabilească structura organizatorică a organizaţiei ce îşi propune
atingerea unor obiective.
Din punct de vedere al conţinutului său, funcţia de organizare are un caracter dual:
organizarea proceselor şi organizarea structurii (sau organizarea organizaţiei).
Organizarea proceselor presupune stabilirea categoriilor de muncă, a proceselor necesare
realizării obiectivelor propuse. Astfel spus, acum se încearcă a da răspuns la întrebările „ce se
face?”, „cine face?” şi „cum se face?”. Pentru a răspunde la aceste întrebări munca de efectuat
trebuie divizată şi analizată în cele mai mici componente ale sale (până la nivel de operaţie) şi
apoi acestea grupate după anumite criterii.
Organizarea organizaţiei presupune gruparea sarcinilor de muncă şi repartizarea lor pe
executanţi, rezultând prin aceasta structurile corespunzătoare. Din acest punct de vedere rezultatul
organizării stucturale este organigrama organizaţiei. Pe lângă componentele propriu-zise ale unei
structuri organizaţionale (compartimente, departamente, servicii etc.) organizarea mai presupune
şi asigurarea conexiunilor (legăturilor) între aceste componente şi corelarea activităţilor acestora.
În acest context nu trebuie uitat că în orice organizaţie, pe lângă grupurile de oameni care sunt
structurate formal (oficial, corespunzător organigramei), cei care formează organizaţia sunt mai
întâi de toate oameni cu simpatii şi antipatii.
De aceea, într-o organizaţie, pe lângă grupurile şi relaţiile oficiale (formale), se întâlnesc
grupuri şi relaţii neformale. Structura neformală a unei organizaţii poate fi un catalizator dar şi o
frână pentru eficientizarea activităţii organizaţiei formale.
1.5.3 Functiile de personal, directivare si control
Funcţia de Personal. Prin „personal” se înţelege persoana sau grupul de persoane desemnate a
îndeplini o sarcină dată. Funcţia de personal presupune în principal selectarea, instruirea şi
evaluarea angajaţilor, astfel încât activităţile ce se desfăşoară să fie îndeplinite în concordanţă cu
scopurile şi normele ei specifice.
Funcţia de Directivare. Funcţia de directivare este un complex format din trei subfuncţii:
motivare, conducere şi comunicare.
5
- Motivarea se referă la stimularea interesului şi implicării salariaţilor în legătură cu ceea
ce au de făcut;
- Conducerea se referă la determinarea angajaţilor de a atinge anumite obiective, de bună
voie şi în mod armonios.
Faptul că o persoană este numită într-o funcţie de conducere face din acea persoană „un
conducător oficial / formal (manager)”, dar aceasta nu înseamnă că acea persoană este neapărat şi
lider. Un lider adevărat este o persoană selectată de grupul de care aparţine deoarece
personalitatea şi comportamentul său corespund ideii grupului despre conducere: persoanele din
grup au încredere în conducător, în judecata sa, îi aşteaptă şi acceptă deciziile.
- Comunicarea presupune schimbul de informaţii şi instrucţiuni atât pe orizontală cât şi pe
verticala structurii organizaţionale. În afară de acestea, comunicarea mai implică şi discutarea
planurilor, a programelor de lucru, explicarea rezultatelor, circulaţia generală a informaţiilor în
organizaţie.
Funcţia de control presupune următoarele etape esenţiale:
- adoptarea unor standarde/norme după care se vor măsura mărimile controlate;
- monitorizarea activităţilor planificate;
- măsurarea performanţelor (dimensiunii) reale şi constatarea diferenţelor între ce s-a planificat şi
ce s-a realizat efectiv;
- luarea de măsuri corective în vederea actualizării planurilor, în conformitate cu obiectivele
propuse.
2. MANAGEMENTUL PROIECTELOR
2.1 Definitie. Generalitati
Managementul proiectelor este o ramură specializată a managementului apărută în anii 1950
pentru coordonarea şi controlul activităţilor complexe din industria modernă. Apariţia şi
dezvoltarea sa sunt legate îndeosebi de iniţierea şi derularea programelor spaţiale ale NASA, de
concurenţa între naţiuni pentru supremaţie în domeniul militar, de presiunea clienţilor care doreau
ca proiectele lor să fie realizate cât mai repede astfel încât să poată începe să-şi recupereze cât
mai rapid investiţiile.
Deşi a apărut în S.U.A., managementul proiectelor a fost preluat rapid şi în Europa,
primele încercări de standardizare a practicilor în domeniu datând din 1979 şi aparţinând unui
institut din Marea Britanie - The Chartered Institute of Building. Acesta a devenit în prezent,
alături de alte organizaţii cum ar fi Institutul pentru Managementul Proiectelor (The Project
Management Institute), un organism care certifică atât managerii de proiect cât şi programele de
instruire în domeniu din întreaga lume. De asemenea, la nivel european, s-au elaborat proceduri
privind calitatea în domeniul managementului proiectelor, proceduri înscrise în standardele ISO.
6
Transformarile economice din tara noastra precum si necesitatea de adaptare rapida la
cerintele pietei comune europene impun transformarea si modernizarea activitatii manageriale in
orice domeniu. Din aceasta cauza, apare necesitatea dezvoltării şi implementării de instrumente,
tehnici, metodologii care sa faciliteze si eficientizeze activitatea din acest domeniu. Pentru
activitatea de constructii, datorita particularitatilor pe care le are, se constata o nevoie si mai
accentuata in acest sens astfel încât să se asigure specialistilor posibilitatea de a analiza o mare
varietate de situatii posibile ce vor putea sa apara in realizarea unui proiect de construcţie, de a
capata deprinderea de a lua decizii in ce priveste solutiile optimale de rezolvare a problemelor
propuse.
Astfel, plecând de la aspectele prezentate mai sus, managementul proiectelor de construcţie se
poate defini în trei moduri astfel:
1. Un ansamblu de practici, proceduri, tehnologii care precizează în mod coordonat
acţiunile concrete, mijloacele umane şi materiale, variantele de execuţie în
vederea realizării cu succes a unui proiect de construcţie în anumite condiţii
impuse: un anumit cost, o anumită durată, un anumit nivel al calităţii, un anumit
nivel maxim al disponibilului de resurse;
2. Proces dinamic, stabilit şi condus in contextul unui set de constrângeri (termene,
costuri, cerinţe) prin care se organizează si utilizează resurse adecvate intr-un mod
structurat şi controlat cu scopul de a realiza un proiect de construcţie cu maxim de
eficienţă;
3. Transpunerea în viaţă a unui proiect de construcţie
2.2 Repere cronologice
Dupa unele lucrari, managementul de proiect, în formele sale primare, a început sa se
manifeste cu mult înainte ca regele Keops sa planuiasca constructia piramidei sale, existând
marturii ca «…de-a lungul a mii de ani, când recolta anului nu era gata de cules în luna
„potrivita“, evreii îsi resincronizau calendarul (bazat pe fazele lunii) cu anotimpurile anului,
adaugând înca o luna, asigurându-se ca populatia începe sa planteze anotimpul urmator la
timpul potrivit (începutul proiectului)» [2].
Odata cu începutul secolului al XX-lea, Frederick Taylor (1856-1915), „parintele
managementului stiintific“, a initiat studii detaliate asupra muncii, aplicând gândirea
stiintifica si aratând ca activitatea productiva poate fi analizata si îmbunatatita prin
concentrarea pe partile ei esentiale. Înainte de aceasta, singura cale de îmbunatatire a
productivitatii era solicitarea de ore suplimentare si de intensificare a eforturilor
muncitorilor. Asociatul lui Taylor, inginerul Henry L. Gantt (1861-1919) a studiat detaliat
ordinea operatiunilor în munca si a creat în jurul anului 1917 diagrama Gantt, instrument
foarte important de vizualizare, care subliniaza secventa si durata tuturor sarcinilor într-un
proiect si care a dus la o importanta expansiune a stiintei managementului de proiect.
Diagrama Gantt s-a dovedit a fi un instrument analitic atât de puternic pentru manageri,
7
încât a ramas neschimbat pe timpul a aproape 100 de ani [3]. Târziu, la începutul anilor ‘90
au fost adaugate linii de legatura la barele de sarcini (task bars), descriind mai precis
dependentele dintre acestea. Taylor, Gantt si altii au contribuit la dezvoltarea
managementului într-o functie distincta a afacerilor, care necesita studiu si disciplina.
Dupa cel de Al Doilea Razboi Mondial, complexitatile proiectelor si reducerea timpului de
furnizare a activitatii productive au dus la aparitia de noi structuri organizationale. Au
aparut diagramele de retea complexe numite PERT (Program Evaluation and Review
Technique – Tehnica de Evaluare si Revizie a Programului) si CPM (Critical Path Method –
Metoda Drumului Critic), care au oferit managerilor un control mai mare asupra proiectelor
extrem de complexe. PERT a aparut la sfârsitul anilor 1950, când amiralul Raborn din cadrul
fortelor navale ale Statele Unite ale Americii s-a confruntat cu necesitatea ca rachetele din
cadrul programului Polaris sa fie gata de lansare într-un timp foarte scurt, datorita unei
amenintari iminente existente între Statele Unite ale Americii si Rusia. Managementul de
proiect traditional nu a fost suficient pentru a „garanta“ siguranta natiunii si problema a fost
rezolvata cu ajutorul acestei tehnici a lui Willard Fazar. De atunci, PERT a devenit o cerinta
obligatorie pentru toate proiectele fortelor navale ale Statelor Unite ale Americii. Dupa acest
eveniment nu s-a mai întâmplat nimic semnificativ în urmatorii 45 de ani. În scurt timp, aceste
tehnici s-au raspândit la toate tipurile de industrii. Tocmai în 1997, dr. Eli Goldratt (celebru
datorita cartii sale “The Goal”, un best seller mondial asupra Teoriei Constrângerilor, TOC
- Theory of Constraints), a ajutat organizatiile sa-si îmbunatateasca profitabilitatea si
productivitatea, scriind o carte despre realizarile sale si despre o noua metoda de a privi
managementul de proiect, prin Teoria Constrângerilor: Lantul critic. Cartea sa subliniaza
aplicarea acestei teorii la un mediu de management de proiect.
Bineînteles ca managementul de proiect s-a dezvoltat si din punct de vedere al instrumentelor
de tip software, primele fiind introduse în anii ‘60. Odata cu aparitia PC-urilor, prelucrarea
pe calculator la fiecare loc de munca a devenit nu numai posibila dar si necesara la anumite
nivele ierarhice. Astazi conducerea proiectelor nu se mai poate concepe fara ajutorul
calculatorului. În primii ani ai deceniului 8 au aparut sute de sisteme pentru conducerea
proiectelor, dezvoltându-se o adevarata industrie a sistemelor de management al proiectelor.
Aplicatii ca Timeline, Superproject si Microsoft Project s-au bucurat de un deosebit succes.
Aceste prime sisteme, usor de folosit, au reprezentat o revolutie în modul de perceptie a
managementului proiectelor, în special în Statele Unite ale Americii. Un salt deosebit l-a
reprezentat evolutia industriei comunicatiilor. Retelele locale, posibilitatile extinse de
interconectivitate, sistemele multi-user si posibilitatea de a conduce simultan mai multe
proiecte au reprezentat tot atâtea avantaje folosite în managementul proiectelor.
Evolutia sistemelor de comunicatie face ca membrii echipei de proiect sa-si poata desfasura
activitatea independent, la distante geografice mari unii fata de altii. Dar comunicarea în
proiect nu se reduce la transmiterea/receptionarea de mesaje. Accesul la resurse, baze de
date, aplicatii aflate pe sisteme diferite este si el deja la îndemâna multora. Cu toate acestea,
sistemele software ramân doar instrumente auxiliare ce nu pot înlocui activitatea factorului
uman. Succesul unui proiect depinde în primul rând de aportul managerului si al echipei de
proiect.
8
MANAGEMENTUL PROIECTELOR I
1.Caracteristici generale ale activităţii de construcţie

Activitatea de construcţie prezintă o serie de caracteristici care o diferenţiază net
de producţia industrială întrucât problemele ce pot să apară sunt foarte numeroase, foarte
diverse şi nu în ultimul rând foarte dificil de rezolvat. Această dificultate în rezolvare
provine din greutatea în ceea ce priveşte modelarea matematică a fenomenelor specifice
activităţii de construcţie. În acest caz la proiectarea sistemelor informatice pentru
managementul proiectelor de construcţie trebuie să se ţină cont de caracteristicile
activităţii de construcţie astfel încât acestea să fie suficient de flexibile în ceea ce priveşte
schimbările şi să se adapteze uşor condiţiilor şi practicilor specifice fiecărui proiect de
construcţie în parte.
Particularităţile activităţii de construcţie
a. Caracterul de unicat al activităţii de construcţie
Realizarea unei lucrări de construcţie are caracter de unicat deoarece are la bază
un proiect tehnic care defineşte numai acea lucrare şi care impune o serie de măsuri
legate de amplasament, proiectarea şi adaptarea unor soluţii tehnologice şi organizatorice
specifice de execuţie, evaluarea şi planificarea costurilor de execuţie.
b. Proces de construcţie în permanentă schimbare
Procesul de construcţie este mobil, în timp ce produsul acestuia –lucrarea de
construcţie - este fix în spaţiu. Acest aspect diferenţiază net activitatea de construcţie de
activităţile industriale unde procesul de producţie este fix, iar produsul este mobil. În plus
procesul de construcţie pe lângă cei trei parametri comuni (obiectele muncii, forţa de
muncă, mijloacele de muncă), mai include şi un alt parametru specific: condiţiile
naturale de mediu.
c. Caracterul complex al activităţii de construcţie
Caracterul complex derivă din:
o numărul mare şi divers al mijloacelor folosite, peste 100.000 de sortimente de
materiale, număr mare de muncitori cu specializări diferite (aprox. 100 meserii)
precum şi o gamă largă de utilaje şi echipamente tehnologice;
1
o diversitatea proceselor de construcţie, marea majoritate fiind procese manuale

şi manual mecanizate, factorul uman intervenind direct în transformările fluxurilor
de materiale, energie şi informaţii;
o modul de desfăşurare a procesului de construcţie - o parte importantă a
procesului de construcţie se desfăşoară în aer liber sub influenţa directă a
factorilor atmosferici.
d. Durata mare de execuţie a lucrărilor de construcţie
Dimensiunile mari ale obiectelor de construcţie ce aparţin unei lucrări de
construcţie, numărul mare de procese de construcţie care trebuie realizate în anumite
condiţii tehnologice şi organizatorice, numărul mare de acţiuni cu caracter tehnic,
economic, administrativ, variaţia condiţiilor meteorologice fac ca durata de execuţie a
lucrării să fie relativ mare cu implicaţii majore asupra costului de execuţie şi a
prevederilor contractuale (termene, decontări, repartizarea riscului).
e. Volum şi greutate mare a produselor folosite în execuţie
Folosirea unor materiale şi prefabricate cu volum şi greutate mare în procesul de
construire implică rezolvarea unor probleme suplimentare de transport, depozitare şi
manipulare.
Multitudinea factorilor implicaţi
Realizarea unui proiect de construcţie face apel la numeroase persoane fizice
şi/sau juridice, cu roluri foarte variate (concepţie, execuţie, furnizare de materiale sau
servicii, executarea unor anumite sarcini, consultanţă tehnică, economică, juridică, etc.),
de unde apare necesitatea unei foarte bune coordonări. Trebuie îmbinate pe de o parte,
atât aspectul tehnologic şi organizatoric (ordonarea eficientă a diferitelor acţiuni), cât şi
aspectul psihologic (armonizarea relaţiilor între participanţi) , pentru a garanta reuşita
proiectului.
2
2. PARAMETRII PRINCIPALI ÎN REALIZAREA UNUI PROIECT DE

CONSTRUCŢIE
În realizarea unui proiect de construcţie intervin trei parametri de bază care

stabilesc, în final, factorii de reuşită a proiectelor. Aceşti parametri sunt: costul
proiectului, durata proiectului, calitatea proiectului.
COST
Costul total de realizare a unui proiect de construcţie reprezintă expresia bănească
a tuturor “eforturilor” (forţă de muncă, resurse materiale, utilaje şi echipamente
tehnologice, resurse informaţionale, servicii, taxe, acţiuni cu caracter tehnico-
administrativ, etc.) necesare a fi făcute în scopul realizării proiectului în toate etapele sale
constitutive.
DURATA
Durata totală de realizare a unui proiect de construcţie reprezintă intervalul de
timp necesar realizării proiectului în anumite condiţii tehnologice, organizatorice şi
administrative.
CALITATE
Calitatea se defineşte ca rezultanta totalităţii performanţelor de comportare a
construcţiilor în exploatare, caracterizându-se prin ansamblul de produse, resurse,
proceduri, acţiuni, mijloace şi măsuri, tehnologii, regulamente, responsabilităţi utilizate
în conceperea, realizarea şi exploatarea construcţiilor precum şi aptitudinea de utilizare şi
coordonare a acestora în scopul satisfacerii exigenţelor utilizatorilor şi colectivităţilor pe
întreaga durată de existenţă a construcţiilor.
Aceşti trei parametri au un rol esenţial în realizarea cu succes a unui proiect de
construcţie în anumite condiţii (condiţii impuse de beneficiar, condiţii tehnico-
organizatorice, condiţii de mediu, etc.).
În figura 1 se prezintă sugestiv “jonglarea” celor trei parametri în scopul realizării
„cu succes” a unui proiect de construcţie .
3
DURATA
COST CALITATE
FACTORI
EXTERNI
FACTORI
EXTERNI
INCEPUTUL TERMINAREA
PROIECTULUI PROIECTULUI
Fig.1 Parametrii principali în realizarea unui proiect de construcţie
3. LEGĂTURA CU ALTE DOMENII CONEXE

Managementul de proiect integrează cunoştinţe, parametri tehnici şi economici,
norme, normative şi reglementări din domenii care acţionează independent sau separat.
Astfel, în figura 2 se prezintă legătura cu alte domenii conexe precum şi domeniul de
acoperire al managementului de proiect (tabelul 1).
MANAGEMENT GENERAL
TEHNOLOGIE ECONOMIE
MANAGEMENTUL DE PROIECT
FIG. 3.3 tur
ADMINISTRAREA MANAGEMENTUL RESURSELOR

CONTRACTELOR
MANAGEMENTUL CALITĂłII
Fig. 2 Legătura cu alte domenii conexe
4
TABELUL 1 [32]
ETAPE
IniŃierea proiectului Încheierea
Proiectul tehnic LicitaŃia / Contractarea ExecuŃia
Domenii Analiza de fezabilitate proiectului
conexe
-alegerea metodelor de evaluare -formularea ipotezelor şi a -documentele licitaŃiei -situaŃii de lucrări, Arhivarea documentelor
-devizul general variantelor de proiect - documentele ofertei -decontarea lucrărilor
-descrierea param. tehnico- - lista cu cantităŃile de lucrări -informaŃii financiare -lista furnizorilor
economici -caietele de sarcini -precizări referitoare la -controlul cheltuielilor, elaborarea şi
ECONOMIE -condiŃii financiare de realizare a -evaluarea articolelor de lucrări valabilitatea ofertei executarea bugetelor
proiectului -consultarea producătorilor şi -proceduri de actualizare a valorii -revizuiri şi proceduri
- date privind sursele de finanŃare furnizorilor de materiale şi adjudecate şi contractate -controlul cheltuielilor pe articole de
echipamente tehnologice lucrări
-programul general de realizare a -termenele contractului -structura de descompunere a Arhivarea documentelor

proiectului -acŃiuni corective proiectului
-eşalonarea investiŃiei - calculul duratelor activităŃilor,
-termene pentru recepŃii parŃiale, -dimensionarea formaŃiilor de
pe faze şi pe perioade muncitori,
-criterii de selecŃie a ofertelor -calculul parametrilor temporali
-calendarul desfăşurării licitaŃiei - stabilirea drumului critic
ORGANIZARE - întocmirea graficului reŃea,
PROGRAMARE - stabilirea duratei proiectului,
- transpunerea calendaristică
-alocarea resurselor,
- întocmirea rapoartelor şi a proceselor
verbale pe parcursul execuŃiei
- controlul duratelor, costului, calităŃii
- recepŃia finală,
- întocmirea cărŃii tehnice
5
-informaŃii privind - lista laboratoarelor de -planificarea calităŃii, - întocmirea cărŃii

performanŃele estimate încercări - obiectivele calităŃii, tehnice a construcŃiei
-date despre indicatori de --lista agrementelor tehnice -asigurarea calităŃii , -condiŃiile de recepŃie,
performanŃă -planul de asigurare a calităŃii, măsurători, aspect,
MANAGEMENTUL -manualul calităŃii,. toleranŃe
CALITĂłII - controlul calităŃii
- înregistrări privind controlul
calităŃii
-caracteristicile şi calităŃile
materialelor folosite, teste şi probe
-lista documentelor -documentele de contract -managementul contractului Arhivarea documentelor
contractuale - planul pentru managementul
- cuantificarea riscului, riscului
ADMINISTRAREA -multitudinea participanŃilor, - proceduri privind asigurările
CONTRACTELOR - partea de necunoscut, -obligaŃiile contractuale
-programarea, instruirea, -cerinŃe impuse de beneficiar
MANAGEMENTUL repartizarea riscurilor, -precizări refer.la completarea şi
RISCULUI -stabilirea procedurilor de semnarea contractului
urgenŃă; -condiŃii generale şi speciale de
asigurare pentru anumite evenim.
din desfăş.proiectului
-identificarea categoriilor -dimensionarea necesarului de - organizarea şi coordonarea Arhivarea documentelor
principale de resurse necesare resurse pe articole de lucrări aprov. cu resurse materiale
pentru realizarea proiectului -elaborarea rapoartelor -precizări referitoare la valabilitatea
MANAGEMENTUL resurse/costuri preŃurilor resurselor şi echipam.
RESURSELOR -stabilirea calendarelor tehnologice
resurselor
-întocmirea histogramelor
resurselor
6
ETAPA PROIECTĂRII – FAZE DE ELABORARE
Proiectarea tehnică – este etapa prin care se stabilesc dimensiunile, forma şi

structura elementelor de construcţie şi de instalaţii, natura şi calitatea materialelor şi
echipamentelor folosite.
Proiectarea lucrărilor de construcţii se elaborează în următoarele faze (HG
907/2016):
a) în cazul obiectivelor noi de investiții:
studiu de prefezabilitate
studiu de fezabilitate
proiect pentru autorizarea/desființarea executării lucrărilor
proiect tehnic de execuție
b) în cazul intervențiilor la construcții existente:
documentație de avizare a lucrărilor de intervenții;
proiect pentru autorizarea/desființarea executării lucrărilor;
proiect tehnic de execuție;
c) în cazul obiectivelor mixte de investiții:
studiu de prefezabilitate;
studiu de fezabilitate, completat cu elementele specifice din documentația
de avizare a lucrărilor de intervenții;
proiect pentru autorizarea/desființarea executării lucrărilor;
proiect tehnic de execuție.
1. Nota conceptuală
Nota conceptuala este documentatia intocmita de beneficiarul investitiei in scopul
justificarii necesitatii sioportunitatii realizarii unui obiectiv de investitii, finantat total sau
partial din fonduri publice.
Prin nota conceptuala se evidentiaza datele preliminare necesare implementarii
obiectivului de investitii propus sise prezinta informatii cu privire la estimarea
suportabilitatii investitiei publice
1
2. Tema de proiectare
Tema de proiectare exprimă intențiile investiționale și nevoile funcționale ale
beneficiarului investiției, evidențiate în nota conceptuală, determinând concepția de
realizare a obiectivului de investiții, în funcție de condiționările tehnice, urbanistice
generale ale amplasamentului, de protecție a mediului natural și a patrimoniului cultural
sau alte condiționări specifice obiectivului de investiții.
3. Studiul de prefezabilitate
Studiul de prefezabilitate reprezintă documentaţia tehnico-economică prin care se
fundamentează necesitatea şi oportunitatea realizării proiectului pe bază de date tehnice şi
economice.
CONŢINUTUL-CADRU AL STUDIULUI DE PREFEZABILITATE
A. PIESE SCRISE
1. Informaţii generale privind obiectivul de investiţii
1.1. Denumirea obiectivului de investiţii
1.2. Ordonator principal de credite/investitor
1.3. Ordonator de credite (secundar/terţiar)
1.4. Beneficiarul investiţiei
1.5. Elaboratorul studiului de prefezabilitate
2. Situaţia existentă şi necesitatea realizării obiectivului de investiţii
2.1. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislaţie şi acorduri relevante, structuri
instituţionale şi financiare
2.2. Analiza situaţiei existente şi identificarea deficienţelor
2.3. Analiza cererii de bunuri şi servicii, inclusiv prognoze pe termen mediu şi lung
privind evoluţia cererii, în scopul justificării necesităţii şi dimensionării obiectivului de
investiţii
2.4. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiţiei publice
3. Identificarea şi prezentarea scenariilor/opţiunilor tehnico-economice posibile pentru
realizarea obiectivului de investiţii
3.1. Particularităţi ale amplasamentului
a) descrierea amplasamentului (localizare - intravilan/extravilan, suprafaţa terenului,
dimensiuni în plan, regim juridic - natura proprietăţii sau titlul de proprietate, servituţi,
drept de preempţiune, zonă de utilitate publică, informaţii/obligaţii/constrângeri
extrase din documentaţiile de urbanism, după caz);
b) relaţii cu zone învecinate, accesuri existente şi/sau căi de acces posibile;
c) orientări propuse faţă de punctele cardinale şi faţă de punctele de interes naturale
sau construite;
d) surse de poluare existente în zonă;
e) date climatice şi particularităţi de relief;
f) existenţa unor:
- reţele edilitare în amplasament care ar necesita relocare/protejare, în măsura în care
pot fi identificate;
2
- posibile interferenţe cu monumente istorice/de arhitectură sau situri arheologice pe

amplasament sau în zona imediat învecinată; existenţa condiţionărilor specifice în cazul
existenţei unor zone protejate;
- terenuri care aparţin unor instituţii care fac parte din sistemul de apărare, ordine
publică şi siguranţă naţională;
g) caracteristici geofizice ale terenului din amplasament - extras din studiu geotehnic
preliminar, cuprinzând:
(i) date privind zonarea seismică;
(ii) date preliminare asupra naturii terenului de fundare, inclusiv presiunea
convenţională şi nivelul maxim al apelor freatice;
(iii) date geologice generale;
(iv) date geotehnice obţinute din: planuri cu amplasamentul forajelor, fişe complexe cu
rezultatele determinărilor de laborator, analiza apei subterane, raportul geotehnic cu
recomandările pentru fundare şi consolidări, hărţi de zonare geotehnică, arhive
accesibile, după caz;
(v) încadrarea în zone de risc (cutremur, alunecări de teren, inundaţii) în conformitate
cu reglementările tehnice în vigoare;
(vi) caracteristici din punct de vedere hidrologic stabilite în baza studiilor existente, a
documentărilor, cu indicarea surselor de informare enunţate bibliografic.
3.2. Date tehnice şi funcţionale ale obiectivului de investiţii:
a) destinaţie şi funcţiuni;
b) caracteristici, parametri, nivel de echipare şi de dotare, date tehnice specifice,
preconizate;
c) durata minimă de funcţionare apreciată corespunzător destinaţiei/funcţiunilor
propuse;
d) nevoi/solicitări funcţionale specific, după caz.
3.3. Aspecte sociale şi de mediu
3.4. Aspecte instituţionale şi de implementare
3.5. Rezultatele preconizate
3.6. Costurile de investiţie estimate prin raportare la obiective de investiţii similare
3.7. Costurile de exploatare şi întreţinere estimate prin raportare la obiective de
investiţii similare
3.8. Analiza preliminară privind aspecte economice şi financiare
4. Soluţii fezabile pentru realizarea obiectivului de investiţii
4.1. Propunerea unui număr limitat de scenarii/opţiuni dintre cele identificate care vor fi
analizate la faza de studiu de fezabilitate
4.2. Identificarea surselor potenţiale de finanţare a investiţiei publice: fonduri proprii,
credite bancare, alocaţii de la bugetul de stat/bugetul local, credite externe garantate
sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile, alte surse legal constituite
4.3. Concluzii
4.4. Recomandări privind dezvoltarea scenariilor/opţiunilor tehnico-economice fezabile
selectate pentru a fi studiate ulterior în cadrul studiului de fezabilitate
B. PIESE DESENATE
1. plan de amplasare în zonă;
3
2. plan de situaţie.
4.Studiul de fezabilitate reprezintă documentaţia tehnico-economică prin care se
stabilesc principalii indicatori tehnico-economici aferenţi proiectului pe baza necesităţii şi
oportunităţii realizării acestuia şi care cuprinde soluţiile funcţionale, tehnologice,
constructive şi economice ce urmează a fi adoptate.
CONŢINUTUL-CADRU AL STUDIULUI DE FEZABILITATE
A. PIESE SCRISE
1.5. Elaboratorul studiului de fezabilitate
2. Situaţia existentă şi necesitatea realizării obiectivului/proiectului de investiţii
2.1. Concluziile studiului de prefezabilitate (în cazul în care a fost elaborat în prealabil)
privind situaţia actuală, necesitatea şi oportunitatea promovării obiectivului de investiţii
şi scenariile/opţiunile tehnico-economice identificate şi propuse spre analiză
2.2. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislaţie, acorduri relevante, structuri
privind evoluţia cererii, în scopul justificării necesităţii obiectivului de investiţii
3. Identificarea, propunerea şi prezentarea a minimum două scenarii/opţiuni tehnico-
economice pentru realizarea obiectivului de investiţii2)
2) În cazul în care anterior prezentului studiu a fost elaborat un studiu de prefezabilitate,
se vor prezenta minimum două scenarii/opţiuni tehnico-economice dintre cele selectate

ca fezabile la faza studiu de prefezabilitate.
Pentru fiecare scenariu/opţiune tehnico-economic(ă) se vor prezenta:
3.1. Particularităţi ale amplasamentului:
sau construite;
f) existenţa unor:
4

existenţei unor zone protejate sau de protecţie;
g) caracteristici geofizice ale terenului din amplasament - extras din studiul geotehnic
elaborat conform normativelor în vigoare, cuprinzând:
(v) încadrarea în zone de risc (cutremur, alunecări de teren, inundaţii) în conformitate
cu reglementările tehnice în vigoare;
3.2. Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, funcţional-arhitectural şi
tehnologic:
- caracteristici tehnice şi parametri specifici obiectivului de investiţii;
- varianta constructivă de realizare a investiţiei, cu justificarea alegerii acesteia;
- echiparea şi dotarea specifică funcţiunii propuse.
3.3. Costurile estimative ale investiţiei:
- costurile estimate pentru realizarea obiectivului de investiţii, cu luarea în considerare a
costurilor unor investiţii similare, ori a unor standarde de cost pentru investiţii similare
corelativ cu caracteristicile tehnice şi parametrii specifici obiectivului de investiţii;
- costurile estimative de operare pe durata normată de viaţă/de amortizare a investiţiei
publice.
3.4. Studii de specialitate, în funcţie de categoria şi clasa de importanţă a construcţiilor,
după caz:
- studiu topografic;
- studiu geotehnic şi/sau studii de analiză şi de stabilitate a terenului;
- studiu hidrologic, hidrogeologic;
- studiu privind posibilitatea utilizării unor sisteme alternative de eficienţă ridicată
pentru creşterea performanţei energetice;
- studiu de trafic şi studiu de circulaţie;
- raport de diagnostic arheologic preliminar în vederea exproprierii, pentru obiectivele
de investiţii ale căror amplasamente urmează a fi expropriate pentru cauză de utilitate
publică;
- studiu peisagistic în cazul obiectivelor de investiţii care se referă la amenajări spaţii
verzi şi peisajere;
- studiu privind valoarea resursei culturale;
- studii de specialitate necesare în funcţie de specificul investiţiei.
5
3.5. Grafice orientative de realizare a investiţiei

4. Analiza fiecărui/fiecărei scenariu/opţiuni tehnico- economic(e) propus(e)
4.1. Prezentarea cadrului de analiză, inclusiv specificarea perioadei de referinţă şi
prezentarea scenariului de referinţă
4.2. Analiza vulnerabilităţilor cauzate de factori de risc, antropici şi naturali, inclusiv de
schimbări climatice, ce pot afecta investiţia
4.3. Situaţia utilităţilor şi analiza de consum:
- necesarul de utilităţi şi de relocare/protejare, după caz;
- soluţii pentru asigurarea utilităţilor necesare.
4.4. Sustenabilitatea realizării obiectivului de investiţii:
a) impactul social şi cultural, egalitatea de şanse;
b) estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei: în faza de
realizare, în faza de operare;
c) impactul asupra factorilor de mediu, inclusiv impactul asupra biodiversităţii şi a
siturilor protejate, după caz;
d) impactul obiectivului de investiţie raportat la contextul natural şi antropic în care
acesta se integrează, după caz.
4.5. Analiza cererii de bunuri şi servicii, care justifică dimensionarea obiectivului de
investiţii
4.6. Analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă financiară: fluxul
cumulat, valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate; sustenabilitatea
financiară
4.7. Analiza economică3), inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă economică:
valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate şi raportul cost-beneficiu sau,
după caz, analiza cost-eficacitate
4.8. Analiza de senzitivitate3)
3) Prin excepţie de la prevederile pct. 4.7 şi 4.8, în cazul obiectivelor de investiţii a căror
valoare totală estimată nu depăşeşte pragul pentru care documentaţia tehnico-

economică se aprobă prin hotărâre a Guvernului, potrivit prevederilor Legii nr.
500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, se
elaborează analiza cost-eficacitate.
4.9. Analiza de riscuri, măsuri de prevenire/diminuare a riscurilor
5. Scenariul/Opţiunea tehnico-economic(ă) optim(ă), recomandat(ă)
5.1. Comparaţia scenariilor/opţiunilor propuse, din punct de vedere tehnic, economic,
financiar, al sustenabilităţii şi riscurilor
5.2. Selectarea şi justificarea scenariului/opţiunii optim(e) recomandat(e)
5.3. Descrierea scenariului/opţiunii optim(e) recomandat(e) privind:
a) obţinerea si amenajarea terenului;
b) asigurarea utilităţilor necesare funcţionării obiectivului;
c) soluţia tehnică, cuprinzând descrierea, din punct de vedere tehnologic, constructiv,
tehnic, funcţional-arhitectural şi economic, a principalelor lucrări pentru investiţia de
bază, corelată cu nivelul calitativ, tehnic şi de performanţă ce rezultă din indicatorii
tehnico-economici propuşi;
d) probe tehnologice şi teste.
5.4. Principalii indicatori tehnico-economici aferenţi obiectivului de investiţii:
6
a) indicatori maximali, respectiv valoarea totală a obiectului de investiţii, exprimată în

lei, cu TVA şi, respectiv, fără TVA, din care construcţii-montaj (C+M), în conformitate cu
devizul general;
b) indicatori minimali, respectiv indicatori de performanţă - elemente fizice/capacităţi
fizice care să indice atingerea ţintei obiectivului de investiţii - şi, după caz, calitativi, în
conformitate cu standardele, normativele şi reglementările tehnice în vigoare;
c) indicatori financiari, socioeconomici, de impact, de rezultat/operare, stabiliţi în
funcţie de specificul şi ţinta fiecărui obiectiv de investiţii;
d) durata estimată de execuţie a obiectivului de investiţii, exprimată în luni.
5.5. Prezentarea modului în care se asigură conformarea cu reglementările specifice
funcţiunii preconizate din punctul de vedere al asigurării tuturor cerinţelor
fundamentale aplicabile construcţiei, conform gradului de detaliere al propunerilor
tehnice
5.6. Nominalizarea surselor de finanţare a investiţiei publice, ca urmare a analizei
financiare şi economice: fonduri proprii, credite bancare, alocaţii de la bugetul de
stat/bugetul local, credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe
nerambursabile, alte surse legal constituite.
6. Urbanism, acorduri şi avize conforme
6.1. Certificatul de urbanism emis în vederea obţinerii autorizaţiei de construire
6.2. Extras de carte funciară, cu excepţia cazurilor speciale, expres prevăzute de lege
6.3. Actul administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului, măsuri de
diminuare a impactului, măsuri de compensare, modalitatea de integrare a prevederilor
acordului de mediu în documentaţia tehnico-economică
6.4. Avize conforme privind asigurarea utilităţilor
6.5. Studiu topografic, vizat de către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară
6.6. Avize, acorduri şi studii specifice, după caz, în funcţie de specificul obiectivului de
investiţii şi care pot condiţiona soluţiile tehnice
7. Implementarea investiţiei
7.1. Informaţii despre entitatea responsabilă cu implementarea investiţiei
7.2. Strategia de implementare, cuprinzând: durata de implementare a obiectivului de
investiţii (în luni calendaristice), durata de execuţie, graficul de implementare a
investiţiei, eşalonarea investiţiei pe ani, resurse necesare
7.3. Strategia de exploatare/operare şi întreţinere: etape, metode şi resurse necesare
7.4. Recomandări privind asigurarea capacităţii manageriale şi instituţionale
8. Concluzii şi recomandări
B. PIESE DESENATE
În funcţie de categoria şi clasa de importanţă a obiectivului de investiţii, piesele
desenate se vor prezenta la scări relevante în raport cu caracteristicile acestuia,
cuprinzând:
2. plan de situaţie;
7
3. planuri generale, faţade şi secţiuni caracteristice de arhitectură cotate, scheme de

principiu pentru rezistenţă şi instalaţii, volumetrii, scheme funcţionale, izometrice sau
planuri specifice, după caz;
4. planuri generale, profile longitudinale şi transversale caracteristice, cotate, planuri
specifice, după caz.
4. DOCUMENTAŢIE DE AVIZARE A LUCRĂRILOR DE INTERVENŢII

CONŢINUTUL-CADRU
A. PIESE SCRISE
1.5. Elaboratorul documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţie
2. Situaţia existentă şi necesitatea realizării lucrărilor de intervenţii
2.2. Analiza situaţiei existente şi identificarea necesităţilor şi a deficienţelor
3. Descrierea construcţiei existente
dimensiuni în plan);
b) relaţiile cu zone învecinate, accesuri existente şi/sau căi de acces posibile;
c) datele seismice şi climatice;
d) studii de teren:
(i) studiu geotehnic pentru soluţia de consolidare a infrastructurii conform
reglementărilor tehnice în vigoare;
(ii) studii de specialitate necesare, precum studii topografice, geologice, de stabilitate
ale terenului, hidrologice, hidrogeotehnice, după caz;
e) situaţia utilităţilor tehnico-edilitare existente;
f) analiza vulnerabilităţilor cauzate de factori de risc, antropici şi naturali, inclusiv de
schimbări climatice ce pot afecta investiţia;
g) informaţii privind posibile interferenţe cu monumente istorice/de arhitectură sau
situri arheologice pe amplasament sau în zona imediat învecinată; existenţa
condiţionărilor specifice în cazul existenţei unor zone protejate.
3.2. Regimul juridic:
a) natura proprietăţii sau titlul asupra construcţiei existente, inclusiv servituţi, drept de
preempţiune;
b) destinaţia construcţiei existente;
c) includerea construcţiei existente în listele monumentelor istorice, situri arheologice,
arii naturale protejate, precum şi zonele de protecţie ale acestora şi în zone construite
8
protejate, după caz;

d) informaţii/obligaţii/constrângeri extrase din documentaţiile de urbanism, după caz.
3.3. Caracteristici tehnice şi parametri specifici:
a) categoria şi clasa de importanţă;
b) cod în Lista monumentelor istorice, după caz;
c) an/ani/perioade de construire pentru fiecare corp de construcţie;
d) suprafaţa construită;
e) suprafaţa construită desfăşurată;
f) valoarea de inventar a construcţiei;
g) alţi parametri, în funcţie de specificul şi natura construcţiei existente.
3.4. Analiza stării construcţiei, pe baza concluziilor expertizei tehnice şi/sau ale auditului
energetic, precum şi ale studiului arhitecturalo-istoric în cazul imobilelor care
beneficiază de regimul de protecţie de monument istoric şi al imobilelor aflate în zonele
de protecţie ale monumentelor istorice sau în zone construite protejate. Se vor
evidenţia degradările, precum şi cauzele principale ale acestora, de exemplu: degradări
produse de cutremure, acţiuni climatice, tehnologice, tasări diferenţiate, cele rezultate
din lipsa de întreţinere a construcţiei, concepţia structurală iniţială greşită sau alte cauze
identificate prin expertiza tehnică.
3.5. Starea tehnică, inclusiv sistemul structural şi analiza diagnostic, din punctul de
vedere al asigurării cerinţelor fundamentale aplicabile, potrivit legii.
3.6. Actul doveditor al forţei majore, după caz.
4. Concluziile expertizei tehnice şi, după caz, ale auditului energetic, concluziile studiilor
de diagnosticare2):
2) Studiile de diagnosticare pot fi: studii de identificare a alcătuirilor constructive ce
utilizează substanţe nocive, studii specifice pentru monumente istorice, pentru

monumente de for public, situri arheologice, analiza compatibilităţii conformării spaţiale
a clădirii existente cu normele specifice funcţiunii şi a măsurii în care aceasta răspunde
cerinţelor de calitate, studiu peisagistic sau studii, stabilite prin tema de proiectare.
a) clasa de risc seismic;
b) prezentarea a minimum două soluţii de intervenţie;
c) soluţiile tehnice şi măsurile propuse de către expertul tehnic şi, după caz, auditorul
energetic spre a fi dezvoltate în cadrul documentaţiei de avizare a lucrărilor de
intervenţii;
d) recomandarea intervenţiilor necesare pentru asigurarea funcţionării conform
cerinţelor şi conform exigenţelor de calitate.
5. Identificarea scenariilor/opţiunilor tehnico-economice (minimum două) şi analiza
detaliată a acestora
5.1. Soluţia tehnică, din punct de vedere tehnologic, constructiv, tehnic, funcţional-
arhitectural şi economic, cuprinzând:
a) descrierea principalelor lucrări de intervenţie pentru:
- consolidarea elementelor, subansamblurilor sau a ansamblului structural;
- protejarea, repararea elementelor nestructurale şi/sau restaurarea elementelor
arhitecturale şi a componentelor artistice, după caz;
9
- intervenţii de protejare/conservare a elementelor naturale şi antropice existente

valoroase, după caz;
- demolarea parţială a unor elemente structurale/nestructurale, cu/fără modificarea
configuraţiei şi/sau a funcţiunii existente a construcţiei;
- introducerea unor elemente structurale/nestructurale suplimentare;
- introducerea de dispozitive antiseismice pentru reducerea răspunsului seismic al
construcţiei existente;
b) descrierea, după caz, şi a altor categorii de lucrări incluse în soluţia tehnică de
intervenţie propusă, respectiv hidroizolaţii, termoizolaţii, repararea/înlocuirea
instalaţiilor/echipamentelor aferente construcţiei, demontări/montări,
debranşări/branşări, finisaje la interior/exterior, după caz, îmbunătăţirea terenului de
fundare, precum şi lucrări strict necesare pentru asigurarea funcţionalităţii construcţiei
reabilitate;
c) analiza vulnerabilităţilor cauzate de factori de risc, antropici şi naturali, inclusiv de
d) informaţii privind posibile interferenţe cu monumente istorice/de arhitectură sau
condiţionărilor specifice în cazul existenţei unor zone protejate;
e) caracteristicile tehnice şi parametrii specifici investiţiei rezultate în urma realizării
lucrărilor de intervenţie.
5.2. Necesarul de utilităţi rezultate, inclusiv estimări privind depăşirea consumurilor
iniţiale de utilităţi şi modul de asigurare a consumurilor suplimentare
5.3. Durata de realizare şi etapele principale corelate cu datele prevăzute în graficul
orientativ de realizare a investiţiei, detaliat pe etape principale
- costurile estimate pentru realizarea investiţiei, cu luarea în considerare a costurilor
unor investiţii similare;
- costurile estimative de operare pe durata normată de viaţă/amortizare a investiţiei.
5.5. Sustenabilitatea realizării investiţiei:
a) impactul social şi cultural;
siturilor protejate, după caz.
5.6. Analiza financiară şi economică aferentă realizării lucrărilor de intervenţie:
a) prezentarea cadrului de analiză, inclusiv specificarea perioadei de referinţă şi
prezentarea scenariului de referinţă;
b) analiza cererii de bunuri şi servicii care justifică necesitatea şi dimensionarea
investiţiei, inclusiv prognoze pe termen mediu şi lung;
c) analiza financiară; sustenabilitatea financiară;
d) analiza economică; analiza cost-eficacitate;
e) analiza de riscuri, măsuri de prevenire/diminuare a riscurilor.
6.1. Comparaţia scenariilor/opţiunilor propus(e), din punct de vedere tehnic, economic,
10
6.2. Selectarea şi justificarea scenariului/opţiunii optim(e), recomandat(e)

6.3. Principalii indicatori tehnico-economici aferenţi investiţiei:
a) indicatori maximali, respectiv valoarea totală a obiectivului de investiţii, exprimată în
devizul general;
tehnice
nerambursabile, alte surse legal constituite
7.4. Avize privind asigurarea utilităţilor, în cazul suplimentării capacităţii existente
acordului de mediu, de principiu, în documentaţia tehnico-economică
7.6. Avize, acorduri şi studii specifice, după caz, care pot condiţiona soluţiile tehnice,
precum:
a) studiu privind posibilitatea utilizării unor sisteme alternative de eficienţă ridicată
b) studiu de trafic şi studiu de circulaţie, după caz;
c) raport de diagnostic arheologic, în cazul intervenţiilor în situri arheologice;
d) studiu istoric, în cazul monumentelor istorice;
e) studii de specialitate necesare în funcţie de specificul investiţiei.
B. PIESE DESENATE
cuprinzând:
1. Construcţia existentă:
a) plan de amplasare în zonă;
b) plan de situaţie;
c) releveu de arhitectură şi, după caz, structura şi instalaţii - planuri, secţiuni, faţade,
cotate;
11
d) planşe specifice de analiză şi sinteză, în cazul intervenţiilor pe monumente istorice şi

în zonele de protecţie aferente.
2. Scenariul/Opţiunea tehnico-economic(ă) optim(ă), recomandat(ă):
c) planuri generale, faţade şi secţiuni caracteristice de arhitectură, cotate, scheme de
d) planuri generale, profile longitudinale şi transversale caracteristice, cotate, planuri
specifice, după caz
5. Proiectul tehnic reprezintă documentaţia prin care se stabilesc dimensiunile, forma

şi structura elementelor de construcţie şi de instalaţii, natura şi calitatea materialelor şi
echipamentelor folosite. În această etapă se conturează următoarele elemente: date
despre realizarea lucrării – memorii tehnice pe specialităţi, breviare de calcul, planuri,
etc., caietele de sarcini, listele cu cantităţile de lucrări, graficul general de realizare a
proiectului, detalii de execuţie.
CONŢINUTUL-CADRU AL PROIECTULUI TEHNIC
A. PĂRŢI SCRISE
I. Memoriu tehnic general
1.2. Amplasamentul
1.3. Actul administrativ prin care a fost aprobat(ă), în condiţiile legii, studiul de
fezabilitate/documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţii
1.4. Ordonatorul principal de credite
1.5. Investitorul
1.7. Elaboratorul proiectului tehnic de execuţie
2. Prezentarea scenariului/opţiunii aprobat(e) în cadrul studiului de
fezabilitate/documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţii
2.1. Particularităţi ale amplasamentului, cuprinzând:
a) descrierea amplasamentul;
b) topografia;
c) clima şi fenomenele naturale specifice zonei;
d) geologia, seismicitatea;
e) devierile şi protejările de utilităţi afectate;
f) sursele de apă, energie electrică, gaze, telefon şi altele asemenea pentru lucrări
definitive şi provizorii;
g) căile de acces permanente, căile de comunicaţii şi altele asemenea;
h) căile de acces provizorii;
12
i) bunuri de patrimoniu cultural imobil.

2.2. Soluţia tehnică cuprinzând:
a) caracteristici tehnice şi parametri specifici obiectivului de investiţii;
b) varianta constructivă de realizare a investiţiei;
c) trasarea lucrărilor;
d) protejarea lucrărilor executate şi a materialelor din şantier;
e) organizarea de şantier.
II. Memorii tehnice pe specialităţi
a) Memoriu de arhitectură - conţine descrierea lucrărilor de arhitectură, cu precizarea
echipării şi dotării specifice funcţiunii
b) Memorii corespondente domeniilor/subdomeniilor de construcţii
c) Memorii corespondente specialităţilor de instalaţii, cu precizarea echipării şi dotării
specifice funcţiunii
III. Breviare de calcul
Breviarele de calcul reprezintă documente justificative pentru dimensionarea
elementelor de construcţii şi de instalaţii şi se elaborează pentru fiecare element de
construcţie în parte. În acestea se vor preciza încărcările şi ipotezele de calcul,
combinaţiile de calcul, metodologia de calcul, verificările şi dimensionările, precum şi
programele de calcul utilizate.
IV. Caiete de sarcini
Caietele de sarcini sunt părţi integrante ale proiectului tehnic de execuţie, care
reglementează nivelul de performanţă a lucrărilor, precum şi cerinţele, condiţiile tehnice
şi tehnologice, condiţiile de calitate pentru produsele care urmează a fi încorporate în
lucrare, testele, inclusiv cele tehnologice, încercările, nivelurile de toleranţe şi altele de
aceeaşi natură, care să garanteze îndeplinirea exigenţelor de calitate şi performanţă
solicitate.
Caietele de sarcini se elaborează de către proiectanţi, care prestează, în condiţiile legii,
servicii de proiectare în domeniul construcţiilor şi instalaţiilor pentru construcţii, pe
specialităţi, prin dezvoltarea elementelor tehnice cuprinse în planşe, şi nu trebuie să fie
restrictive.
Caietele de sarcini, împreună cu planşele, trebuie să fie concepute astfel încât, pe baza
lor, să se poată determina cantităţile de lucrări, costurile lucrărilor şi utilajelor, forţa de
muncă şi dotarea necesară execuţiei lucrărilor.
Redactarea caietelor de sarcini trebuie să fie concisă şi sistematizată.
1. Rolul şi scopul caietelor de sarcini:
a) reprezintă descrierea elementelor tehnice şi calitative menţionate în planşe şi
prezintă informaţii, precizări şi prescripţii complementare planşelor;
b) detaliază notele şi cuprind caracteristicile şi calităţile materialelor folosite, testele şi
probele acestora, descriu lucrările care se execută, calitatea, modul de realizare, testele,
verificările şi probele acestor lucrări, ordinea de execuţie şi de montaj şi aspectul final;
c) prevăd modul de urmărire a comportării în timp a investiţiei;
d) prevăd măsurile şi acţiunile de demontare/demolare (inclusiv reintegrarea în mediul
natural a deşeurilor) după expirarea perioadei de viaţă (postutilizarea).
2. Tipuri de caiete de sarcini
13
2.1. În funcţie de categoria de importanţă a obiectivului de investiţii, caietele de sarcini

pot fi:
a) caiete de sarcini generale, care se referă la lucrări curente în domeniul construcţiilor
şi care se elaborează pentru toate obiectivele de investiţii;
b) caiete de sarcini speciale, care se referă la lucrări specifice şi care se elaborează
independent pentru fiecare lucrare.
2.2. În funcţie de destinaţie, caietele de sarcini pot fi:
a) caiete de sarcini pentru execuţia lucrărilor;
b) caiete de sarcini pentru furnizori de materiale, semifabricate, utilaje, echipamente
tehnologice şi confecţii diverse;
c) caiete de sarcini pentru recepţii, teste, probe, verificări şi puneri în funcţiune;
d) caiete de sarcini pentru urmărirea comportării în timp a construcţiilor şi conţinutul
cărţii tehnice.
3. Conţinutul caietelor de sarcini
Caietele de sarcini trebuie să cuprindă:
a) nominalizarea planşelor, părţilor componente ale proiectului tehnic de execuţie, care
guvernează lucrarea;
b) descrierea obiectivului de investiţii; aspect, formă, caracteristici, dimensiuni,
toleranţe şi altele asemenea;
c) descrierea execuţiei lucrărilor, a procedurilor tehnice de execuţie specifice şi etapele
privind realizarea execuţiei;
d) măsurători, probe, teste, verificări şi altele asemenea, necesare a se efectua pe
parcursul execuţiei obiectivului de investiţii;
e) proprietăţile fizice, chimice, de aspect, de calitate, toleranţe, probe, teste şi altele
asemenea pentru produsele/materialele utilizate la realizarea obiectivului de investiţii;
f) standarde, normative şi alte prescripţii care trebuie respectate în cazul execuţiei,
produselor/materialelor, confecţiilor, elementelor prefabricate, utilajelor, montajului,
probelor, testelor, verificărilor;
g) condiţii privind recepţia.
V. Liste cu cantităţi de lucrări
Acest capitol va cuprinde toate elementele necesare cuantificării valorice a lucrărilor şi
conţine:
a) centralizatorul cheltuielilor, pe obiectiv (formularul F1);
b) centralizatorul cheltuielilor pe categorii de lucrări, pe obiecte (formularul F2);
c) listele cu cantităţile de lucrări, pe categorii de lucrări (formularul F3);
d) listele cu cantităţile de utilaje şi echipamente tehnologice, inclusiv dotări (formularul
F4);
e) fişele tehnice ale utilajelor şi echipamentelor tehnologice, inclusiv dotări (formularul
F5);
f) listele cu cantităţi de lucrări pentru construcţii provizorii OS (organizare de şantier) (Se
poate utiliza formularul F3.).
NOTĂ:
Formularele F1-F5, completate cu preţuri unitare şi valori, devin formulare pentru
devizul ofertei şi vor fi utilizate pentru întocmirea situaţiilor de lucrări executate, în
vederea decontării.
14
VI. Graficul general de realizare a investiţiei publice (formularul F6)

Graficul general de realizare a investiţiei publice reprezintă eşalonarea fizică a lucrărilor
de investiţii/intervenţii.
NOTĂ:
Formularele F1-F6 fac parte integrantă din anexa nr. 10 la prezenta hotărâre.
B. PĂRŢI DESENATE
Sunt documentele principale ale proiectului tehnic de execuţie pe baza cărora se
elaborează părţile scrise ale acestuia, cuprinzând toate informaţiile necesare elaborării
caietelor de sarcini şi care, de regulă, se compun din:
1. Planşe generale
Sunt planşe de ansamblu şi cuprind:
a) planşa de încadrare în zonă;
b) planşele de amplasare a reperelor de nivelment şi planimetrice;
c) planşele topografice principale;
d) planşele de amplasare a forajelor şi profilurilor geotehnice, cu înscrierea condiţiilor şi
a recomandărilor privind lucrările de fundare;
e) planşele principale de amplasare a obiectelor, cu înscrierea cotelor de nivel, a
distanţelor de amplasare, orientărilor, coordonatelor, axelor, reperelor de nivelment şi
planimetrice, a cotei ± 0,00, a cotelor trotuarelor, a cotelor şi distanţelor principale de
amplasare a drumurilor, trotuarelor, aleilor pietonale, platformelor şi altele asemenea;
f) planşele principale privind sistematizarea pe verticală a terenului, cu înscrierea
volumelor de terasamente, săpături- umpluturi, depozite de pământ, volumul
pământului transportat (excedent şi deficit), a lucrărilor privind stratul vegetal, a
precizărilor privind utilajele şi echipamentele de lucru, precum şi a altor informaţii şi
elemente tehnice şi tehnologice;
g) planşele principale privind construcţiile subterane, cuprinzând amplasarea lor,
secţiuni, profiluri longitudinale/transversale, dimensiuni, cote de nivel, cofraj şi armare,
ariile şi cerinţele specifice ale oţelului, clasa betoanelor, protecţii şi izolaţii hidrofuge,
protecţii împotriva agresivităţii solului, a coroziunii şi altele asemenea;
h) planşele de amplasare a reperelor fixe şi mobile de trasare.
2. Planşele aferente specialităţilor
Sunt planşe cu caracter tehnic, care definesc şi explicitează toate elementele
construcţiei.
Se recomandă ca fiecare obiect subteran/suprateran să fie identificat prin număr/cod şi
denumire proprii.
Planşele principale se elaborează pe obiecte şi, în general, cuprind:
2.1. Planşe de arhitectură
Definesc şi explicitează toate elementele de arhitectură ale fiecărui obiect, inclusiv cote,
dimensiuni, distanţe, funcţiuni, arii, precizări privind finisajele şi calitatea acestora şi alte
informaţii de această natură:
- planurile de arhitectură ale fiecărui nivel subteran şi suprateran, inclusiv sistemul de
acoperire, cotate, cu indicarea funcţiunilor şi finisaje, cu mobilier reprezentat;
- secţiuni caracteristice, cotate, cu indicarea finisajelor;
- faţade, cu indicarea finisajelor, inclusiv cu reprezentarea încadrării în frontul stradal
existent, după caz.
15
2.2. Planşe de structură

Definesc şi explicitează pentru fiecare obiect alcătuirea şi execuţia structurii de
rezistenţă, cu toate caracteristicile acesteia, şi cuprind:
• planurile infrastructurii şi secţiunile caracteristice cotate;
• planurile suprastructurii şi secţiunile caracteristice cotate;
• descrierea soluţiilor constructive, descrierea ordinii tehnologice de execuţie şi montaj
(numai în situaţiile speciale în care aceasta este obligatorie), recomandări privind
transportul, manipularea, depozitarea şi montajul.
2.3. Planşe de instalaţii
Definesc şi explicitează pentru fiecare obiect amplasarea, alcătuirea şi execuţia
instalaţiilor, inclusiv cote, dimensiuni, toleranţe şi altele asemenea.
2.4. Planşe de utilaje şi echipamente tehnologice
Vor cuprinde, în principal, planşele principale de tehnologie şi montaj, secţiuni, vederi,
detalii, inclusiv cote, dimensiuni, toleranţe, detalii montaj, şi anume:
• planşe de ansamblu;
• scheme ale fluxului tehnologic;
• scheme cinematice, cu indicarea principalilor parametri;
• scheme ale instalaţiilor hidraulice, pneumatice, electrice, de automatizare,
comunicaţii, reţele de combustibil, apă, iluminat şi altele asemenea, precum şi ale
instalaţiilor tehnologice;
• planşe de montaj, cu indicarea geometriilor, dimensiunilor de amplasare, prestaţiilor,
sarcinilor şi a altor informaţii de aceeaşi natură, inclusiv a schemelor tehnologice de
montaj;
• diagrame, nomograme, calcule inginereşti, tehnologice şi de montaj, inclusiv
materialul grafic necesar punerii în funcţiune şi exploatării;
• liste cu utilaje şi echipamente din componenţa planşelor tehnologice, inclusiv fişe
cuprinzând parametrii, performanţele şi caracteristicile acestora.
2.5. Planşe de dotări
Cuprind planşe de amplasare şi montaj, inclusiv cote, dimensiuni, secţiuni, vederi,
tablouri de dotări şi altele asemenea, pentru:
• piese de mobilier;
• elemente de inventar gospodăresc;
• dotări cu mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor;
• dotări necesare securităţii muncii;
• alte dotări necesare în funcţie de specific.
C. DETALII DE EXECUŢIE
Detaliile de execuţie, parte componentă a proiectului tehnic de execuţie, respectă
prevederile acestuia şi detaliază soluţiile de alcătuire, asamblare, executare, montare şi
alte asemenea operaţiuni privind părţi/elemente de construcţie ori de instalaţii aferente
acesteia şi care indică dimensiuni, materiale, tehnologii de execuţie, precum şi legături
între elementele constructive structurale/nestructurale ale obiectivului de investiţii.
În funcţie de complexitatea proiectului şi de natura lucrărilor de intervenţii, precum şi în
cazul obiectivelor de investiţii a căror funcţionare implică procese tehnologice specifice,
anumite detalii de execuţie se pot elabora/definitiva pe parcursul execuţiei obiectivului
16
de investiţii (proiectantul va specifica pe planşe care sunt detaliile de execuţie ce

urmează a fi elaborate/definitivate astfel).
Detaliile de execuţie pot fi de 3 tipuri:
a) detalii de execuţie privind soluţionările elaborate de proiectant;
b) detalii de execuţie pentru echiparea obiectivului de investiţii, în timpul execuţiei, cu
aparatură şi echipamente, realizate cu respectarea datelor şi informaţiilor oferite de
către furnizorii acestora;
c) detalii de execuţie curente standardizate (conform detaliilor-tip ale furnizorilor de
subansamble) sau detalii de execuţie care depind de specificul tehnologic al firmei
constructoare, care se vor executa, de regulă, de către constructor.
În toate cazurile prevăzute mai sus, proiectantul, în cadrul asistenţei tehnice, trebuie să
supervizeze întocmirea şi adaptarea funcţională a tuturor detaliilor de execuţie,
indiferent de elaboratorul acestora.
5. Proiectul pentru autorizarea/desfiinţarea executării lucrărilor şi proiectul

tehnic de execuţie
Proiectul pentru autorizarea/desfiinţarea executării lucrărilor este parte a

documentaţiei pentru emiterea autorizaţiei de construire/desfiinţare, reglementată prin
Legea nr. 50/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
A. CONŢINUTUL-CADRU AL PROIECTULUI PENTRU AUTORIZAREA EXECUTĂRII

LUCRĂRILOR DE CONSTRUIRE - P.A.C.
I. Piese scrise
1. Lista şi semnăturile proiectanţilor
Se completează cu numele în clar şi calitatea proiectanţilor, precum şi cu partea din
proiect pentru care răspund.
2. Memoriu
2.1. Date generale:
Descrierea lucrărilor care fac obiectul autorizării, făcându-se referiri la:
- amplasamentul, topografia acestuia, trasarea lucrărilor;
- clima şi fenomenele naturale specifice;
- geologia şi seismicitatea;
- categoria de importanţă a obiectivului.
2.2. Memorii pe specialităţi
Descrierea lucrărilor de:
- arhitectură;
- structură;
- instalaţii;
- dotări şi instalaţii tehnologice, după caz;
- amenajări exterioare şi sistematizare verticală.
2.3. Date şi indici care caracterizează investiţia proiectată, cuprinşi în anexa la cererea
pentru autorizare:
- suprafeţele - construită desfăşurată, construită la sol şi utilă;
- înălţimile clădirilor şi numărul de niveluri;
17
- volumul construcţiilor;
- procentul de ocupare a terenului - P.O.T.;
- coeficientul de utilizare a terenului - C.U.T.
2.4. Devizul general al lucrărilor, întocmit în conformitate cu prevederile legale în
vigoare
2.5. Anexe la memoriu
2.5.1. Studiul geotehnic
2.5.2. Referatele de verificare a proiectului în conformitate cu legislaţia în vigoare,
întocmite de verificatori de proiecte atestaţi, aleşi de investitor
II. Piese desenate
1. Planuri generale
1.1. Plan de încadrare în teritoriu
- plan de încadrare în zonă a lucrării, întocmit la scările 1:10.000, 1:5.000, 1:2.000 sau
1:1.000, după caz, emis de oficiul de cadastru şi publicitate imobiliară teritorial
1.2. Plan de situaţie privind amplasarea obiectivelor investiţiei
- plan cu reprezentarea reliefului, întocmit în sistemul de proiecţie stereografic 1970, la
scările 1:2.000, 1:1.000, 1:500, 1:200 sau 1:100, după caz, vizat de oficiul de cadastru şi
publicitate imobiliară teritorial, pe care se vor reprezenta:
• imobilul, identificat prin numărul cadastral, pentru care a fost emis certificatul de
urbanism, descris prin totalitatea elementelor topografice determinante pentru
suprafaţa, lungimea laturilor, unghiuri, inclusiv poziţia şi înălţimea la coamă a calcanelor
limitrofe, precum şi poziţia reperelor fixe şi mobile de trasare;
• amplasarea tuturor construcţiilor care se vor menţine, se vor desfiinţa sau se vor
construi, după caz;
• cotele construcţiilor proiectate şi menţinute pe cele trei dimensiuni (cotele ± 0,00;
cote de nivel; distanţe de amplasare; axe; cotele trotuarelor, aleilor, platformelor şi
altele asemenea);
• denumirea şi destinaţiile fiecărui corp de construcţie;
• sistematizarea pe verticală a terenului şi modul de scurgere a apelor pluviale;
• accesele pietonale şi carosabile din incintă şi clădiri, plantaţiile prevăzute;
• planul parcelar al tarlalei în cazul imobilelor neîmprejmuite care fac obiectul legilor de
restituire a proprietăţii.
1.3. Planul privind construcţiile subterane
Va cuprinde amplasarea acestora, în special a reţelelor de utilităţi urbane din zona
amplasamentului: trasee, dimensiuni, cote de nivel privind poziţionarea căminelor -
radier şi capac - şi va fi redactat la scara 1:500.
În cazul lipsei unor reţele publice de echipare tehnico- edilitară se vor indica instalaţiile
proprii prevăzute prin proiect, în special cele pentru alimentare cu apă şi canalizare.
2. Planşe pe specialităţi
2.1. Arhitectură
Proiectul de arhitectură va cuprinde planşele principale privind arhitectura fiecărui
obiect, redactate la scara 1:50 sau 1:100, după cum urmează:
- planurile cotate ale tuturor nivelurilor subterane şi supraterane, cu indicarea
funcţiunilor, dimensiunilor şi a suprafeţelor;
18
- planurile acoperişurilor - terasa sau şarpantă -, cu indicarea pantelor de scurgere a

apelor meteorice şi a modului de colectare a acestora, inclusiv indicarea materialelor din
care se execută învelitorile;
- secţiuni caracteristice - în special pe linia de cea mai mare pantă, acolo unde este cazul
-, care să cuprindă cota ± 0,00, cotele tuturor nivelurilor, înălţimile determinante ale
acoperişului - cotele la coamă şi la cornişă -, fundaţiile clădirilor învecinate, la care se
alătură construcţiile proiectate;
- toate faţadele, cu indicarea materialelor şi finisajelor, inclusiv culorile, cotate şi cu
indicarea racordării la nivelul terenului amenajat;
- în situaţia integrării construcţiilor într-un front existent, se va prezenta şi desfăşurarea
stradală prin care se va arăta modul de integrare a acestora în ţesutul urban existent.
2.2. Structura
2.2.1. Planul fundaţiilor
Se redactează la scara 1:50 şi va releva:
- modul de respectare a condiţiilor din studiul geotehnic;
- măsurile de protejare a fundaţiilor şi a construcţiilor învecinate, la care se alătură
construcţiile proiectate.
2.2.2. Planurile de cofraj sau de ansamblu pentru toate nivelurile distincte. Se
redactează la scara 1:50 şi vor releva geometria structurii şi materialele din care sunt
alcătuite elementele structurale.
2.3. Instalaţii
2.3.1. Schemele instalaţiilor
Se prezintă parametrii principali şi schemele funcţionale ale instalaţiilor proiectate.
2.4. Dotări şi instalaţii tehnologice
În situaţia în care investiţia urmează să funcţioneze pe baza unor dotări şi instalaţii
tehnologice, determinante pentru configuraţia planimetrică a construcţiilor, se vor
prezenta:
2.4.1. Desene de ansamblu
2.4.2. Scheme ale fluxului tehnologic
Fiecare planşă prezentată în cadrul secţiunii II "Piese desenate" va avea în partea
dreaptă jos un cartuş care va cuprinde numele firmei sau al proiectantului elaborator,
numărul de înmatriculare sau numărul autorizaţiei, după caz, titlul proiectului şi al
planşei, numărul proiectului şi al planşei, data elaborării, numele, calitatea şi semnătura
elaboratorilor şi ale şefului de proiect.
B. CONŢINUTUL-CADRU AL PROIECTULUI PENTRU AUTORIZAREA EXECUTĂRII
LUCRĂRILOR DE DESFIINŢARE - P.A.D.
I. Piese scrise
2. Memoriu
2.1. Date generale
Descrierea construcţiei care urmează să fie desfiinţată:
19
- scurt istoric: anul edificării, meşteri cunoscuţi, alte date caracteristice;

- descrierea structurii, a materialelor constituente, a stilului arhitectonic;
- menţionarea şi descrierea elementelor patrimoniale sau decorative care urmează a se
preleva;
- fotografii color - format 9 x 12 cm - ale tuturor faţadelor, iar acolo unde este cazul se
vor prezenta desfăşurări rezultate din asamblarea mai multor fotografii;
- descrierea lucrărilor care fac obiectul proiectului pentru autorizarea lucrărilor de
desfiinţare.
II. Piese desenate
1. Plan de încadrare în teritoriu
- planşa pe suport topografic vizat de oficiul de cadastru şi publicitate imobiliară
teritorial, întocmită la scările 1:10.000, 1:5.000, 1:2.000 sau 1:1.000, după caz.
2. Plan de situaţie a imobilelor
teritorial, întocmită la scările 1:2.000, 1:1.000, 1:500, 1:200 sau 1:100, după caz, prin
care se precizează:
• parcela cadastrală pentru care a fost emis certificatul de urbanism;
• amplasarea tuturor construcţiilor care se vor menţine sau se vor desfiinţa;
• modul de amenajare a terenului după desfiinţarea construcţiilor;
• plantaţiile existente şi care se menţin după desfiinţare.
Pe planşă se vor indica în mod distinct elementele existente, cele care se desfiinţează şi
cele propuse - plan de situaţie, construcţii noi sau umpluturi de pământ, plantaţii etc.,
după caz.
3. Planul privind construcţiile subterane
radier şi capac -, şi va fi redactat la scara 1: 500.
proprii, în special cele pentru alimentare cu apa şi canalizare.
4. Releveul construcţiilor care urmează să fie desfiinţate
Planşele se vor redacta la o scară convenabilă - 1:100 sau 1:50 - care să permită
evidenţierea spaţiilor şi a funcţiunilor existente, cu indicarea cotelor, suprafeţelor şi a
materialelor existente:
- planurile tuturor nivelurilor şi planul acoperişului;
- principalele secţiuni: transversală, longitudinală, alte secţiuni caracteristice, după caz;
- toate faţadele.
În situaţia în care desfiinţarea necesită operaţiuni tehnice complexe, se va prezenta şi
proiectul de organizare a execuţiei lucrărilor.
dreapta jos un cartuş care va cuprinde numele firmei sau al proiectantului elaborator,
numărul de înmatriculare sau numărul autorizaţiei, după caz, denumirea investiţiei, titlul
proiectului şi al planşei, numărul proiectului şi al planşei, data elaborării, numele,
calitatea şi semnătura elaboratorilor şi ale şefului de proiect.
20
C. CONŢINUTUL-CADRU AL PROIECTULUI DE ORGANIZARE A EXECUŢIEI LUCRĂRILOR -

P.O.E.
P.O.E. este necesar în toate cazurile în care se realizează o investiţie şi se prezintă, de
regulă, împreună cu documentaţia tehnică pentru autorizarea executării lucrărilor de
construcţii, în condiţiile legii.
Proiectul de organizare a execuţiei lucrărilor trebuie să cuprindă descrierea tuturor
lucrărilor provizorii pregătitoare şi necesare în vederea asigurării tehnologiei de execuţie
a investiţiei, atât pe terenul aferent investiţiei, cât şi pe spaţiile ocupate temporar în
afara acestuia, inclusiv cele de pe domeniul public, după cum urmează:
I. Piese scrise
2. Memoriu
Acesta va cuprinde:
- descrierea lucrărilor provizorii: organizarea incintei, modul de amplasare a
construcţiilor, amenajărilor şi depozitelor de materiale;
- asigurarea şi procurarea de materiale şi echipamente;
- asigurarea racordării provizorii la reţeaua de utilităţi urbane din zona
amplasamentului;
- precizări cu privire la accesuri şi împrejmuiri;
- precizări privind protecţia muncii.
Elementele tehnice de avizare privind racordarea provizorie la utilităţile urbane din
zonă, necesare în vederea obţinerii acordului unic, se vor prezenta în cadrul fişelor
tehnice întocmite în proiectul pentru autorizarea executării/desfiinţării lucrărilor de
construcţii, după caz.
II. Piese desenate
Plan general
a) la lucrările de mai mare amploare se redactează o planşă realizată conform planului
de situaţie privind amplasarea obiectivelor investiţiei, cuprinzând amplasamentul
investiţiei şi toate amenajările şi construcţiile provizorii necesare realizării acesteia;
b) la lucrările de mai mică amploare elementele de organizare a executării lucrărilor vor
putea fi prezentate şi în planul de situaţie privind amplasarea obiectivelor investiţiei al
proiectului pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii.
21
Hotărârea nr. 907/2016 privind etapele de elaborare şi conţinutul-cadru al
documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii
finanţate din fonduri publice
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. I din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 80/2016 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul
administraţiei publice centrale, pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 136 din
Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi pentru modificarea şi completarea
unor acte normative,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1.-
(1) Prezenta hotărâre reglementează etapele de elaborare şi conţinutul-cadru al
documentaţiilor tehnico-economice pentru realizarea obiectivelor/proiectelor noi de
investiţii în domeniul construcţiilor, a lucrărilor de intervenţii la construcţii existente şi a
altor lucrări de investiţii, denumite în continuare obiective de investiţii, ale căror
cheltuieli, destinate realizării de active fixe de natura domeniului public şi/sau privat al
statului/unităţii administrativ-teritoriale ori de natura domeniului privat al persoanelor
fizice şi/sau juridice, se finanţează total sau parţial din fonduri publice, respectiv din
bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu
modificările şi completările ulterioare, şi la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 273/2006 privind
finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Documentaţiile prevăzute la alin. (1) se elaborează, pe etape, astfel:
a) în etapa I:
(i) nota conceptuală;
(ii) tema de proiectare;
b) în etapa a II-a:
(i) studiul de prefezabilitate, după caz;
(ii) studiul de fezabilitate sau documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţii, după
caz;
c) în etapa a III-a:
(i) proiect pentru autorizarea/desfiinţarea executării lucrărilor;
d) în etapa a IV-a:
(i) proiectul tehnic de execuţie.
Art. 2.-
În sensul prezentei hotărâri, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele
semnificaţii:
a) obiectiv/proiect de investiţii - rezultatul scontat la investirea de capital pe timp
limitat, ca urmare a realizării unuia sau mai multor obiecte de investiţii, situate pe un
amplasament distinct delimitat, care asigură satisfacerea cerinţelor formulate de
beneficiarul investiţiei şi de investitor; în sintagma "obiectiv de investiţii" se cuprinde,
după caz, obiectivul nou de investiţii, obiectivul mixt de investiţii sau intervenţie la
construcţie existentă;
b) obiect de investiţii - parte a obiectivului de investiţii, cu funcţionalitate distinctă în
cadrul ansamblului acestuia, care constă în lucrări de construcţii pentru realizarea unor
obiecte noi de investiţii sau în lucrări de intervenţii la construcţii existente;
c) obiectiv/proiect mixt de investiţii - obiectiv de investiţii care cuprinde lucrări de
construcţii pentru realizarea unuia/mai multor obiecte noi de investiţii, precum şi lucrări
de intervenţii asupra uneia/mai multor construcţii existente;
d) obiectiv/proiect major de investiţii - obiectiv de investiţii a cărui valoare totală
estimată depăşeşte echivalentul a 75 milioane euro în cazul investiţiilor pentru
promovarea sistemelor de transport durabile şi eliminarea blocajelor din cadrul
infrastructurii reţelelor majore sau echivalentul a 50 milioane euro în cazul investiţiilor
promovate în alte domenii;
e) intervenţie la construcţie existentă - rezultatul scontat obţinut ca urmare a realizării
de lucrări de intervenţii asupra uneia/mai multor construcţii existente, inclusiv
instalaţiile aferente, astfel cum sunt prevăzute în Legea nr. 10/1995 privind calitatea în
construcţii, republicată, efectuate în scopul asigurării, menţinerii şi/sau îmbunătăţirii
cerinţelor fundamentale aplicabile construcţiilor, potrivit destinaţiei acestora;
f) investiţie publică - totalitatea cheltuielilor din fonduri publice, iniţiale sau ulterioare,
destinate realizării de active fixe de natura domeniului public şi/sau privat al
statului/unităţii administrativ-teritoriale, inclusiv înlocuirea activelor fixe uzate, precum
şi cheltuielile ocazionate de înlocuirea acestora, care se finanţează total sau parţial din
fondurile publice prevăzute la art. 1; se consideră investiţie publică şi totalitatea
cheltuielilor de investiţii, iniţiale sau ulterioare, destinate realizării de active fixe de
natura proprietăţii private a persoanelor fizice şi/sau juridice, inclusiv înlocuirea
activelor fixe uzate, precum şi cheltuielile ocazionate de înlocuirea acestora, care se
finanţează total sau parţial din fondurile publice prevăzute la art. 1;
g) investitor - entitate publică, persoană juridică sau fizică, ce efectuează cheltuieli de
investiţii care se finanţează total sau parţial din fondurile publice prevăzute la art. 1,
având drept rezultat realizarea de obiective/proiecte de investiţii;
h) beneficiar al investiţiei - entitate publică, persoană juridică sau fizică, ce are un drept
de execuţie a lucrărilor de construcţii potrivit prevederilor Legii nr. 50/1991 privind
autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare;
i) construcţie - clădire, lucrare de geniu civil sau lucrare specială de construcţii, respectiv
orice lucrare de inginerie civilă, a cărei realizare constă în orice structură fixată în sau pe
pământ, concepută şi executată pentru îndeplinirea ori menţinerea unor funcţii tehnice,
economice, sociale sau ecologice, indiferent de specificul, importanţa, categoria şi clasa
de importanţă, inclusiv utilajele, echipamentele şi instalaţiile tehnologice şi funcţionale
aferente;
j) construcţie existentă - construcţie pentru care a fost admisă recepţia la terminarea
lucrărilor sau construcţie care a fost înscrisă în cartea funciară;
k) construcţie nefinalizată - construcţie în diferite stadii de execuţie pentru care a fost
sistată execuţia lucrărilor şi neefectuată recepţia la terminarea lucrărilor şi a cărei
finalizare implică un rest de executat, fizic şi valoric;
l) soluţie tehnică - parte a scenariului/opţiunii tehnico-economic(e) din studiul de
fezabilitate, respectiv din documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţie,
cuprinzând descrierea, din punct de vedere tehnic, constructiv, tehnologic şi funcţional-
arhitectural, a principalelor lucrări pentru investiţia de bază, corelată cu nivelul tehnic,
calitativ şi de performanţă ce rezultă din indicatorii tehnico-economici propuşi;
m) durata de execuţie a obiectivului de investiţii - perioada, exprimată în luni, cuprinsă
între data stabilită de investitor pentru începerea lucrărilor de execuţie şi comunicată
executantului şi data încheierii procesului-verbal privind admiterea recepţiei la
terminarea lucrărilor;
n) durata de realizare a obiectivului de investiţii - perioada cuprinsă între data aprobării
indicatorilor tehnico-economici ai investiţiei şi data procesului-verbal privind admiterea
recepţiei finale;
o) durata de implementare a obiectivului de investiţii - perioada exprimată în luni
cuprinsă între data aprobării notei conceptuale şi data încheierii procesului-verbal
privind admiterea recepţiei finale.
CAPITOLUL II
Nota conceptuală şi tema de proiectare
Art. 3. -
(1) Nota conceptuală este documentaţia întocmită de beneficiarul investiţiei în scopul
justificării necesităţii şi oportunităţii realizării unui obiectiv de investiţii, finanţat total
sau parţial din fonduri publice.
(2) Prin nota conceptuală se evidenţiază datele preliminare necesare implementării
obiectivului de investiţii propus şi se prezintă informaţii cu privire la estimarea
suportabilităţii investiţiei publice.
(3) Conţinutul-cadru al notei conceptuale este prevăzut în anexa nr. 1.
Art. 4. -
(1) Tema de proiectare exprimă intenţiile investiţionale şi nevoile funcţionale ale
beneficiarului investiţiei, evidenţiate în nota conceptuală, determinând concepţia de
realizare a obiectivului de investiţii, în funcţie de condiţionările tehnice, urbanistice
generale ale amplasamentului, de protecţie a mediului natural şi a patrimoniului cultural
sau alte condiţionări specifice obiectivului de investiţii.
(2) Tema de proiectare se elaborează de către beneficiarul investiţiei sau, după caz, de
către proiectanţi/consultanţi care prestează servicii de proiectare/consultanţă în
domeniu şi se aprobă de către beneficiar.
(3) Conţinutul temei de proiectare este prevăzut în anexa nr. 2 şi se adaptează de către
beneficiar, în funcţie de specificul/categoria şi clasa de importanţă, precum şi de
complexitatea obiectivului de investiţii propus.
CAPITOLUL III
Documentaţiile tehnico-economice aferente obiectivelor de investiţii finanţate din fonduri
publice
SECŢIUNEA 1
Prevederi comune
Art. 5. -
(1) Documentaţiile tehnico-economice se elaborează pe faze de proiectare, astfel:
a) în cazul obiectivelor noi de investiţii:
(i) studiu de prefezabilitate, după caz;
(ii) studiu de fezabilitate;
(iii) proiect pentru autorizarea/desfiinţarea executării lucrărilor;
(iv) proiect tehnic de execuţie;
b) în cazul intervenţiilor la construcţii existente:
(i) documentaţie de avizare a lucrărilor de intervenţii;
(ii) proiect pentru autorizarea/desfiinţarea executării lucrărilor;
(iii) proiect tehnic de execuţie;
c) în cazul obiectivelor mixte de investiţii:
(i) studiu de prefezabilitate, după caz;
(ii) studiu de fezabilitate, completat cu elementele specifice din documentaţia de
avizare a lucrărilor de intervenţii;
(iii) proiect pentru autorizarea/desfiinţarea executării lucrărilor;
(iv) proiect tehnic de execuţie.
(2) Elaborarea studiului de prefezabilitate, după caz, a studiului de fezabilitate ori a
documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţii este condiţionată de aprobarea
prealabilă de către beneficiarul investiţiei a notei conceptuale şi a temei de proiectare,
prevăzute la art. 3 şi 4.
(3) Documentaţiile tehnico-economice prevăzute la alin. (1) se elaborează de către
operatori economici sau persoane fizice autorizate care prestează servicii de proiectare
în domeniu.
(4) Elaborarea proiectului tehnic de execuţie este condiţionată de aprobarea prealabilă
a indicatorilor tehnico- economici şi emiterea autorizaţiei de construire/desfiinţare a
executării lucrărilor.
SECŢIUNEA a 2-a
Studiul de prefezabilitate
Art. 6. -
(1) Studiul de prefezabilitate este documentaţia prin care, fără a se limita la datele şi
informaţiile cuprinse în nota conceptuală şi în tema de proiectare, se analizează,
preliminar, necesitatea şi oportunitatea realizării obiectivului de investiţii, se identifică
scenarii/opţiuni tehnico-economice posibile şi se selectează un număr limitat de
scenarii/opţiuni fezabile pentru realizarea obiectivului de investiţii.
(2) Studiul de prefezabilitate se elaborează pentru obiective/proiecte majore de
investiţii, cu excepţia cazurilor în care necesitatea şi oportunitatea realizării acestor
obiective de investiţii au fost fundamentate în cadrul unor strategii, unor master planuri,
unui plan de amenajare a teritoriului ori în cadrul unor planuri similare în vigoare,
aprobate prin acte normative.
(3) Studiul de prefezabilitate se aprobă de către ordonatorul principal de credite, în
cazul administraţiei publice centrale, respectiv de către autorităţile deliberative, în cazul
programelor de investiţii publice locale.
(4) Conţinutul-cadru al studiului de prefezabilitate este prevăzut în anexa nr. 3.
SECŢIUNEA a 3-a
Studiul de fezabilitate
Art. 7. -
(1) Studiul de fezabilitate este documentaţia tehnico-economică prin care proiectantul,
fără a se limita la datele şi informaţiile cuprinse în nota conceptuală şi în tema de
proiectare şi, după caz, în studiul de prefezabilitate, analizează, fundamentează şi
propune minimum două scenarii/opţiuni tehnico-economice diferite, recomandând,
justificat şi documentat, scenariul/opţiunea tehnico-economic(ă) optim(ă) pentru
realizarea obiectivului de investiţii.
(2) Scenariul/Opţiunea tehnico-economic(ă) optim(ă), recomandat(ă) potrivit alin. (1),
cuprinde:
a) soluţia tehnică;
b) principalii indicatori tehnico-economici aferenţi obiectivului de investiţii;
c) certificatul de urbanism, avizele conforme pentru asigurarea utilităţilor, precum şi
avize, acorduri şi studii specifice, după caz, în funcţie de specificul obiectivului de
investiţii;
d) strategia de implementare, exploatare/operare şi de întreţinere a investiţiei.
(3) În cazul obiectivelor de investiţii a căror funcţionare implică procese tehnologice
specifice, componenta tehnologică a soluţiei tehnice poate fi definitivată ori adaptată
tehnologiilor adecvate aplicabile pentru realizarea obiectivului de investiţii, la faza de
proiectare - proiect tehnic de execuţie, în condiţiile art. 12 alin. (1).
(4) Indicatorii tehnico-economici prevăzuţi la alin. (2) lit. b) cuprind:
lei, cu TVA şi, respectiv, fără TVA, din care construcţii-montaj (C+M) în conformitate cu
devizul general;
(5) Pentru indicatorii tehnico-economici prevăzuţi la alin. (4) lit. c), proiectantul indică, în
cadrul studiului de fezabilitate, valorile admisibile şi intervalele în care se pot încadra
acestea, în funcţie de specificul obiectivului de investiţii şi în conformitate cu normele şi
reglementările tehnice în vigoare.
(6) În situaţia în care, după aprobarea indicatorilor tehnico- economici, apar schimbări
care determină modificarea în plus a valorilor maximale şi/sau modificarea în minus a
valorilor minimale ale indicatorilor tehnico-economici aprobaţi ori depăşirea intervalelor
prevăzute la alin. (5), sunt necesare refacerea corespunzătoare a documentaţiei
tehnico-economice aprobate şi reluarea procedurii de aprobare a noilor indicatori, cu
excepţia situaţiilor de actualizare a acestora prevăzute în Legea nr. 500/2002, cu
modificările şi completările ulterioare.
(7) Studiul de fezabilitate se aprobă potrivit competenţelor stabilite prin Legea nr.
500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi Legea nr. 273/2006, cu
(8) Conţinutul-cadru al studiului de fezabilitate este prevăzut în anexa nr. 4.
Art. 8. -
(1) În cazul obiectivului mixt de investiţii, studiul de fezabilitate se elaborează cu
respectarea conţinutului-cadru prevăzut în anexa nr. 4, completat cu elementele
specifice din conţinutul-cadru al documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţii
prevăzut în anexa nr. 5.
(2) Elementele specifice prevăzute la alin. (1) cuprind soluţiile tehnice şi măsurile din
expertiza tehnică la construcţia/construcţiile existentă/existente şi, după caz, ale
auditului energetic la clădirea/clădirile existentă/existente, precum şi ale studiilor,
auditurilor ori analizelor relevante realizate.
SECŢIUNEA a 4-a
Documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţii
Art. 9. -
(1) Documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţii este documentaţia tehnico-
economică, similară studiului de fezabilitate, elaborată pe baza expertizei tehnice a
construcţiei/construcţiilor existente şi, după caz, a studiilor, auditurilor ori analizelor de
specialitate în raport cu specificul investiţiei.
(2) Scenariul/Opţiunea tehnico-economic(ă) optim(ă) recomandat(ă) cuprinde datele şi
informaţiile prevăzute la art. 7 alin. (2).
(3) În cazul obiectivelor a căror funcţionare implică procese tehnologice specifice,
componenta tehnologică a soluţiei tehnice poate fi definitivată ori adaptată
tehnologiilor adecvate aplicabile pentru realizarea investiţiei, la faza de proiectare -
proiect tehnic de execuţie, în condiţiile art. 12 alin. (1).
(4) Documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţii se aprobă potrivit competenţelor
stabilite prin Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi prin Legea
nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
(5) Conţinutul-cadru al documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţii este prevăzut
în anexa nr. 5.
SECŢIUNEA a 5-a
Devizul general şi devizul pe obiect
Art. 10. -
(1) Devizul general este partea componentă a studiului de fezabilitate sau a
documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţii, prin care se stabileşte valoarea
totală estimativă, exprimată în lei, a cheltuielilor necesare realizării unui obiectiv de
investiţii.
(2) Devizul general se structurează pe capitole şi subcapitole de cheltuieli. În cadrul
fiecărui capitol/subcapitol de cheltuieli se înscriu cheltuielile estimate aferente realizării
obiectului/obiectelor de investiţie din cadrul obiectivului de investiţii.
(3) Devizul pe obiect stabileşte valoarea estimativă a obiectului din cadrul obiectivului
de investiţii şi se obţine prin însumarea valorilor categoriilor de lucrări ce compun
obiectul.
(4) Devizul general întocmit la faza de proiectare studiu de fezabilitate în cazul
obiectivului nou/mixt de investiţii şi, respectiv, la faza documentaţie de avizare a
lucrărilor de intervenţii în cazul intervenţiei la construcţie existentă se actualizează prin
grija beneficiarului investiţiei/investitorului, ori de câte ori este necesar, dar în mod
obligatoriu în următoarele situaţii:
a) la data supunerii spre aprobare a studiului de fezabilitate/documentaţiei de avizare a
lucrărilor de intervenţii;
b) la data solicitării autorizaţiei de construire;
c) după finalizarea procedurilor de achiziţie publică, rezultând valoarea de finanţare a
obiectivului de investiţii;
d) la data întocmirii sau modificării de către ordonatorul principal de credite, potrivit
legii, a listei obiectivelor de investiţii, anexă la bugetul de stat sau la bugetul local.
(5) Pe parcursul execuţiei obiectivului de investiţii, devizul general se poate revizui prin
grija beneficiarului investiţiei/investitorului, prin compensarea cheltuielilor între
capitolele/subcapitolele de cheltuieli care intră în componenţa lucrărilor de construcţii-
montaj din devizul general, cu încadrarea în valoarea totală de finanţare.
(6) Prin excepţie de la prevederile art. 7 alin. (6), în situaţia în care punerea în aplicare a
unor noi prevederi legale fiscale influenţează valoarea investiţiei, aceasta se reface prin
grija şi pe răspunderea beneficiarului investiţiei/investitorului, fără a fi necesară
reluarea procedurii de aprobare a noii valori rezultate.
(7) Metodologia de elaborare a devizului general şi a devizului pe obiect este prevăzută
în anexa nr. 6.
(8) Devizul general şi devizul pe obiect se elaborează cu respectarea conţinuturilor-
cadru prevăzute în anexa nr. 7 şi, respectiv, în anexa nr. 8.
SECŢIUNEA a 6-a
Proiectul pentru autorizarea/desfiinţarea executării lucrărilor şi proiectul tehnic de
execuţie
Art. 11. -
(1) Proiectul pentru autorizarea/desfiinţarea executării lucrărilor este parte a
documentaţiei pentru emiterea autorizaţiei de construire/desfiinţare, reglementată prin
Legea nr. 50/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Conţinutul-cadru al proiectului pentru autorizarea executării lucrărilor de construire,
conţinutul-cadru al proiectului pentru autorizarea executării lucrărilor de desfiinţare,
precum şi conţinutul-cadru al proiectului de organizare a execuţiei lucrărilor sunt cele
prevăzute în anexa nr. 9 şi se adaptează de către operatorii economici care prestează
servicii de proiectare în domeniu, în conformitate cu specificul investiţiei.
Art. 12. -
(1) Proiectul tehnic de execuţie constituie documentaţia prin care proiectantul dezvoltă,
detaliază şi, după caz, optimizează, prin propuneri tehnice, scenariul/opţiunea
aprobat(ă) în cadrul studiului de fezabilitate/documentaţiei de avizare a lucrărilor de
intervenţii; componenta tehnologică a soluţiei tehnice poate fi definitivată ori adaptată
tehnologiilor adecvate aplicabile pentru realizarea obiectivului de investiţii, la faza de
proiectare - proiect tehnic de execuţie, în condiţiile respectării indicatorilor tehnico-
economici aprobaţi şi a autorizaţiei de construire/desfiinţare.
(2) Proiectul tehnic de execuţie conţine părţi scrise şi părţi desenate, necesare pentru
execuţia obiectivului de investiţii.
(3) Părţile scrise cuprind date generale privind investiţia, descrierea generală a lucrărilor,
memorii tehnice pe specialităţi, caiete de sarcini, liste cu cantităţile de lucrări, graficul
general de realizare a investiţiei.
(4) Părţile desenate cuprind planşe de ansamblu, precum şi planşe aferente
specialităţilor: planşe de arhitectură, de structură, de instalaţii, de utilaje şi echipamente
tehnologice, inclusiv planşe de dotări.
(5) Detaliile de execuţie se elaborează, de regulă, odată cu proiectul tehnic de execuţie,
constituind parte integrantă a acestuia, şi explicitează soluţiile de alcătuire, asamblare,
executare, montare şi alte asemenea operaţiuni privind părţi/elemente de construcţie
ori de instalaţii aferente acesteia şi care indică dimensiuni, materiale, tehnologii de
execuţie, precum şi legături între elementele constructive structurale/nestructurale ale
obiectivului de investiţii.
(6) Prin excepţie de la prevederile alin. (5), anumite detalii de execuţie se pot
elabora/definitiva, în funcţie de complexitatea proiectului şi de natura lucrărilor de
intervenţii, precum şi în cazul obiectivelor de investiţii a căror funcţionare implică
procese tehnologice specifice, pe parcursul execuţiei lucrărilor la obiectivul de investiţie.
(7) Proiectul tehnic de execuţie, inclusiv detaliile de execuţie se verifică de către
specialişti verificatori de proiecte atestaţi pe domenii/subdomenii de construcţii şi
specialităţi pentru instalaţii, în scopul verificării îndeplinirii cerinţelor fundamentale
aplicabile construcţiilor, pentru protejarea vieţii oamenilor, a bunurilor acestora, a
societăţii şi a mediului şi pentru asigurarea sănătăţii şi siguranţei persoanelor implicate,
pe întregul ciclu de viaţă a construcţiilor.
(8) Conţinutul-cadru al proiectului tehnic de execuţie este cel prevăzut în anexa nr. 10 şi
se adaptează de către operatorii economici care prestează servicii de proiectare în
domeniu, în conformitate cu specificul investiţiei.
CAPITOLUL IV
Dispoziţii tranzitorii şi finale
Art. 13. -
Etapele de elaborare a documentaţiilor tehnico- economice aferente
obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice sunt prevăzute în
anexa nr. 11.
Art. 14. -
(1) Pentru executarea lucrărilor în primă urgenţă, pentru care autorizaţia de
construire/desfiinţare se emite imediat în condiţiile Legii nr. 50/1991, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, documentaţia tehnico-economică prevăzută la
art. 5 alin. (1) lit. b) se elaborează şi se aprobă până la recepţia la terminarea lucrărilor
de intervenţii în primă urgenţă, dar nu mai târziu de 6 luni de la deschiderea finanţării şi
începerea execuţiei lucrărilor.
(2) Prin excepţie de la prevederile art. 4, în cazul lucrărilor în primă urgenţă prevăzute la
alin. (1), raportul de expertiză tehnică, întocmit de către expert tehnic atestat, cu
respectarea reglementărilor tehnice în vigoare aplicabile, constituie temă de proiectare.
La elaborarea raportului de expertiză tehnică se iau în considerare datele şi informaţiile
din procesul-verbal de constatare a pierderilor provocate de fenomene meteorologice
periculoase şi de alţi factori vătămători, întocmit conform prevederilor legale în vigoare.
(3) Pentru executarea lucrărilor în primă urgenţă, proiectantul dezvoltă soluţia tehnică
recomandată prin raportul de expertiză tehnică prevăzut la alin. (2).
(4) Pentru lucrările de intervenţie efectuate pentru înlăturarea efectelor produse de
acţiuni accidentale şi calamităţi naturale, cuprinse la art. 381 alin. (2) lit. d) din Legea nr.
500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, până la aprobarea documentaţiei
de avizare, se aprobă deschiderea finanţării şi începerea execuţiei lucrărilor pe bază de
liste de lucrări estimate cantitativ şi valoric.
(5) Pentru lucrările executate prevăzute la alin. (4), decontarea se va face pe baza
situaţiilor de lucrări însuşite de beneficiar.
Art. 15. -
Prezenta hotărâre nu se aplică obiectivelor/proiectelor de investiţii:
a) aflate în curs de execuţie la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri şi care se
supun prevederilor actelor normative în vigoare la data aprobării indicatorilor tehnico-
economici;
b) pentru ale căror proiecte tehnice/studii de fezabilitate/documentaţii de avizare a
lucrărilor de intervenţii au fost iniţiate procedurile de achiziţie publică până la data
intrării în vigoare a prezentei hotărâri, prin transmiterea spre publicare a anunţului de
participare/emiterea invitaţiei de participare, respectiv ale căror proiecte tehnice/studii
de fezabilitate/documentaţii de avizare a lucrărilor de intervenţii au fost depuse spre
aprobare;
c) pentru care a fost aprobată finanţarea.
Art. 16. -
Pentru aplicarea unitară a prevederilor prezentei hotărâri, Ministerul Dezvoltării
Regionale şi Administraţiei Publice, cu consultarea autorităţilor publice centrale
responsabile pentru implementarea obiectivelor/proiectelor de investiţii, emite
instrucţiuni, care se aprobă prin ordin al ministrului şi se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
Art. 17. -
Anexele nr. 1-11 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art. 18. -
(1) Prevederile prezentei hotărâri intră în vigoare la 60 de zile de la data publicării în
Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă:
a) Hotărârea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al
documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi
metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de
intervenţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 22 ianuarie
2008;
b) Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi locuinţelor nr. 863/2008 pentru
aprobarea "Instrucţiunilor de aplicare a unor prevederi din Hotărârea Guvernului nr.
28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico- economice
aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a
devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii", publicat în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 524 din 11 iulie 2008, cu modificările şi
completările ulterioare.
PRIM-MINISTRU
DACIAN JULIEN CIOLOŞ
Contrasemnează:
Viceprim-ministru,
ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei
publice,
Vasile Dîncu
Viceprim-ministru,
ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor
cu mediul de afaceri,
Costin Grigore Borc
Ministrul fondurilor europene,
Dragoş Cristian Dinu
p. Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,
Erika Stanciu,
secretar de stat
p. Ministrul culturii,
Oana Bogdan,
secretar de stat
Ministrul transporturilor,
Petru Sorin Buşe
Ministrul finanţelor publice,
Anca Dana Dragu
Bucureşti, 29 noiembrie 2016.

Nr. 907.
ANEXA Nr. 1
Aprob
Beneficiar
..........
..........
(numele, funcţia şi semnătura)
Nr. . . . . . . . . . ./. . . . . . . . . .
L.S.
NOTĂ CONCEPTUALĂ
- conţinut-cadru -
1. Informaţii generale privind obiectivul de investiţii propus

2. Necesitatea şi oportunitatea obiectivului de investiţii propus
2.1. Scurtă prezentare privind:
a) deficienţe ale situaţiei actuale;
b) efectul pozitiv previzionat prin realizarea obiectivului de investiţii;
c) impactul negativ previzionat în cazul nerealizării obiectivului de investiţii.
2.2. Prezentarea, după caz, a obiectivelor de investiţii cu aceleaşi funcţiuni sau funcţiuni
similare cu obiectivul de investiţii propus, existente în zonă, în vederea justificării
necesităţii realizării obiectivului de investiţii propus
2.3. Existenţa, după caz, a unei strategii, a unui master plan ori a unor planuri similare,
aprobate prin acte normative, în cadrul cărora se poate încadra obiectivul de investiţii
propus
2.4. Existenţa, după caz, a unor acorduri internaţionale ale statului care obligă partea
română la realizarea obiectivului de investiţii
2.5. Obiective generale, preconizate a fi atinse prin realizarea investiţiei
3. Estimarea suportabilităţii investiţiei publice
3.1. Estimarea cheltuielilor pentru execuţia obiectivului de investiţii, luându-se în
considerare, după caz:
- costurile unor investiţii similare realizate;
- standarde de cost pentru investiţii similare.
3.2. Estimarea cheltuielilor pentru proiectarea, pe faze, a documentaţiei tehnico-
economice aferente obiectivului de investiţie, precum şi pentru elaborarea altor studii
de specialitate în funcţie de specificul obiectivului de investiţii, inclusiv cheltuielile
necesare pentru obţinerea avizelor, autorizaţiilor şi acordurilor prevăzute de lege
3.3. Surse identificate pentru finanţarea cheltuielilor estimate (în cazul finanţării
nerambursabile se va menţiona programul operaţional/axa corespunzătoare,
identificată)
4. Informaţii privind regimul juridic, economic şi tehnic al terenului şi/sau al construcţiei
existente
5. Particularităţi ale amplasamentului/amplasamentelor propus(e) pentru realizarea
obiectivului de investiţii:
a) descrierea succintă a amplasamentului/amplasamentelor propus(e) (localizare,
suprafaţa terenului, dimensiuni în plan);
c) surse de poluare existente în zonă;
d) particularităţi de relief;
e) nivel de echipare tehnico-edilitară a zonei şi posibilităţi de asigurare a utilităţilor;
f) existenţa unor eventuale reţele edilitare în amplasament care ar necesita
relocare/protejare, în măsura în care pot fi identificate;
g) posibile obligaţii de servitute;
h) condiţionări constructive determinate de starea tehnică şi de sistemul constructiv al
unor construcţii existente în amplasament, asupra cărora se vor face lucrări de
intervenţii, după caz;
i) reglementări urbanistice aplicabile zonei conform documentaţiilor de urbanism
aprobate - plan urbanistic general/plan urbanistic zonal şi regulamentul local de
urbanism aferent;
j) existenţa de monumente istorice/de arhitectură sau situri arheologice pe
existenţei unor zone protejate.
6. Descrierea succintă a obiectivului de investiţii propus, din punct de vedere tehnic şi
funcţional:
b) caracteristici, parametri şi date tehnice specifice, preconizate;
propuse;
d) nevoi/solicitări funcţionale specifice.
7. Justificarea necesităţii elaborării, după caz, a:
- studiului de prefezabilitate, în cazul obiectivelor/proiectelor majore de investiţii;
- expertizei tehnice şi, după caz, a auditului energetic ori a altor studii de specialitate,
audituri sau analize relevante, inclusiv analiza diagnostic, în cazul intervenţiilor la
construcţii existente;
- unui studiu de fundamentare a valorii resursei culturale referitoare la restricţiile şi
permisivităţile asociate cu obiectivul de investiţii, în cazul intervenţiilor pe monumente
istorice sau în zone protejate.
Întocmit
Data:
..........
..........
(numele, funcţia, compartimentul şi semnătura)
ANEXA Nr. 2
Beneficiar/Proiectant/Consultant
..........
Nr. . . . . . . . . . ./ . . . . . . . . . .
TEMĂ DE PROIECTARE1)
1)Conţinutul temei de proiectare se adaptează de către beneficiar, în funcţie de

specificul/categoria şi clasa de importanţă, precum şi de complexitatea obiectivului de
investiţii propus.
1. Informaţii generale
1.3. Ordonator de credite (secundar, terţiar)
1.5. Elaboratorul temei de proiectare
2. Date de identificare a obiectivului de investiţii
2.1. Informaţii privind regimul juridic, economic şi tehnic al terenului şi/sau al
construcţiei existente, documentaţie cadastrală
2.2. Particularităţi ale amplasamentului/amplasamentelor propus/propuse pentru
realizarea obiectivului de investiţii, după caz:
a) descrierea succintă a amplasamentului/amplasamentelor propus/propuse (localizare,
suprafaţa terenului, dimensiuni în plan);
c) surse de poluare existente în zonă;
d) particularităţi de relief;
e) nivel de echipare tehnico-edilitară al zonei şi posibilităţi de asigurare a utilităţilor;
f) existenţa unor eventuale reţele edilitare în amplasament care ar necesita
relocare/protejare, în măsura în care pot fi identificate;
g) posibile obligaţii de servitute;
h) condiţionări constructive determinate de starea tehnică şi de sistemul constructiv al
unor construcţii existente în amplasament, asupra cărora se vor face lucrări de
intervenţii, după caz;
i) reglementări urbanistice aplicabile zonei conform documentaţiilor de urbanism
aprobate - plan urbanistic general/plan urbanistic zonal şi regulamentul local de
urbanism aferent;
j) existenţa de monumente istorice/de arhitectură sau situri arheologice pe
existenţei unor zone protejate sau de protecţie.
2.3. Descrierea succintă a obiectivului de investiţii propus din punct de vedere tehnic şi
funcţional:
b) caracteristici, parametri şi date tehnice specifice, preconizate;
c) nivelul de echipare, de finisare şi de dotare, exigenţe tehnice ale construcţiei în
conformitate cu cerinţele funcţionale stabilite prin reglementări tehnice, de patrimoniu
şi de mediu în vigoare;
d) număr estimat de utilizatori;
e) durata minimă de funcţionare, apreciată corespunzător destinaţiei/funcţiunilor
propuse;
f) nevoi/solicitări funcţionale specifice;
g) corelarea soluţiilor tehnice cu condiţionările urbanistice, de protecţie a mediului şi a
patrimoniului;
h) stabilirea unor criterii clare în vederea soluţionării nevoii beneficiarului.
2.4. Cadrul legislativ aplicabil şi impunerile ce rezultă din aplicarea acestuia
Luat la cunoştinţă
Aprob
Investitor,
Beneficiar,
..........
.........
(numele, funcţia şi semnătura
.
autorizată)
Întocmit
Beneficiar/Proiectant/Consultant,
..........
ANEXA Nr. 3
Proiectant
..........
(denumirea persoanei juridice şi datele de identificare)
Nr. . . . . . . . . . ./ . . . . . . . . . .
STUDIU DE PREFEZABILITATE
- conţinut-cadru1) -
1)Conţinutul-cadru al studiului de prefezabilitate poate fi adaptat, în funcţie de specificul

şi complexitatea obiectivului de investiţii propus.
A. PIESE SCRISE
1.5. Elaboratorul studiului de prefezabilitate
2. Situaţia existentă şi necesitatea realizării obiectivului de investiţii
2.1. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislaţie şi acorduri relevante, structuri
privind evoluţia cererii, în scopul justificării necesităţii şi dimensionării obiectivului de
investiţii
3. Identificarea şi prezentarea scenariilor/opţiunilor tehnico-economice posibile pentru
realizarea obiectivului de investiţii
3.1. Particularităţi ale amplasamentului
sau construite;
f) existenţa unor:
existenţei unor zone protejate;
g) caracteristici geofizice ale terenului din amplasament - extras din studiu geotehnic
preliminar, cuprinzând:
(v) încadrarea în zone de risc (cutremur, alunecări de teren, inundaţii) în conformitate cu
reglementările tehnice în vigoare;
3.2. Date tehnice şi funcţionale ale obiectivului de investiţii:
b) caracteristici, parametri, nivel de echipare şi de dotare, date tehnice specifice,
preconizate;
propuse;
d) nevoi/solicitări funcţionale specific, după caz.
3.3. Aspecte sociale şi de mediu
3.4. Aspecte instituţionale şi de implementare
3.5. Rezultatele preconizate
3.6. Costurile de investiţie estimate prin raportare la obiective de investiţii similare
3.7. Costurile de exploatare şi întreţinere estimate prin raportare la obiective de
investiţii similare
3.8. Analiza preliminară privind aspecte economice şi financiare
4. Soluţii fezabile pentru realizarea obiectivului de investiţii
4.1. Propunerea unui număr limitat de scenarii/opţiuni dintre cele identificate care vor fi
analizate la faza de studiu de fezabilitate
4.2. Identificarea surselor potenţiale de finanţare a investiţiei publice: fonduri proprii,
credite bancare, alocaţii de la bugetul de stat/bugetul local, credite externe garantate
sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile, alte surse legal constituite
4.3. Concluzii
4.4. Recomandări privind dezvoltarea scenariilor/opţiunilor tehnico-economice fezabile
selectate pentru a fi studiate ulterior în cadrul studiului de fezabilitate
B. PIESE DESENATE
2. plan de situaţie.
Proiectant2),
Data:
..........
..........
(numele, funcţia şi semnătura autorizată)
2)
Studiul de prefezabilitate va avea prevăzută, ca pagină de capăt, pagina de semnături,
prin care elaboratorul acestuia îşi însuşeşte şi asumă datele şi soluţiile propuse, şi care
va conţine cel puţin următoarele date: nr. . ./dată contract, numele şi prenumele în clar
ale proiectanţilor pe specialităţi, ale persoanei responsabile de proiect - şef de
proiect/director de proiect, inclusiv semnăturile acestora şi ştampila.
ANEXA Nr. 4
PROIECTANT
..........
Nr. . . . . . . . . . ./ . . . . . . . . . .
STUDIU DE FEZABILITATE
Conţinutul-cadru al studiului de fezabilitate poate fi adaptat, în funcţie de specificul şi

1)
complexitatea obiectivului de investiţii propus.
A. PIESE SCRISE
1.5. Elaboratorul studiului de fezabilitate
2. Situaţia existentă şi necesitatea realizării obiectivului/proiectului de investiţii
2.1. Concluziile studiului de prefezabilitate (în cazul în care a fost elaborat în prealabil)
privind situaţia actuală, necesitatea şi oportunitatea promovării obiectivului de investiţii
şi scenariile/opţiunile tehnico-economice identificate şi propuse spre analiză
privind evoluţia cererii, în scopul justificării necesităţii obiectivului de investiţii
3. Identificarea, propunerea şi prezentarea a minimum două scenarii/opţiuni tehnico-
economice pentru realizarea obiectivului de investiţii2)
2) În cazul în care anterior prezentului studiu a fost elaborat un studiu de prefezabilitate,
se vor prezenta minimum două scenarii/opţiuni tehnico-economice dintre cele selectate

ca fezabile la faza studiu de prefezabilitate.
Pentru fiecare scenariu/opţiune tehnico-economic(ă) se vor prezenta:

sau construite;
f) existenţa unor:
existenţei unor zone protejate sau de protecţie;
g) caracteristici geofizice ale terenului din amplasament - extras din studiul geotehnic
elaborat conform normativelor în vigoare, cuprinzând:
(v) încadrarea în zone de risc (cutremur, alunecări de teren, inundaţii) în conformitate cu
reglementările tehnice în vigoare;
3.2. Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, funcţional-arhitectural şi
tehnologic:
- caracteristici tehnice şi parametri specifici obiectivului de investiţii;
- varianta constructivă de realizare a investiţiei, cu justificarea alegerii acesteia;
- echiparea şi dotarea specifică funcţiunii propuse.
- costurile estimate pentru realizarea obiectivului de investiţii, cu luarea în considerare a
costurilor unor investiţii similare, ori a unor standarde de cost pentru investiţii similare
corelativ cu caracteristicile tehnice şi parametrii specifici obiectivului de investiţii;
- costurile estimative de operare pe durata normată de viaţă/de amortizare a investiţiei
publice.
3.4. Studii de specialitate, în funcţie de categoria şi clasa de importanţă a construcţiilor,
după caz:
- studiu topografic;
- studiu geotehnic şi/sau studii de analiză şi de stabilitate a terenului;
- studiu hidrologic, hidrogeologic;
- studiu privind posibilitatea utilizării unor sisteme alternative de eficienţă ridicată
- studiu de trafic şi studiu de circulaţie;
- raport de diagnostic arheologic preliminar în vederea exproprierii, pentru obiectivele
de investiţii ale căror amplasamente urmează a fi expropriate pentru cauză de utilitate
publică;
- studiu peisagistic în cazul obiectivelor de investiţii care se referă la amenajări spaţii
verzi şi peisajere;
- studiu privind valoarea resursei culturale;
- studii de specialitate necesare în funcţie de specificul investiţiei.
3.5. Grafice orientative de realizare a investiţiei
4. Analiza fiecărui/fiecărei scenariu/opţiuni tehnico- economic(e) propus(e)
4.1. Prezentarea cadrului de analiză, inclusiv specificarea perioadei de referinţă şi
prezentarea scenariului de referinţă
4.2. Analiza vulnerabilităţilor cauzate de factori de risc, antropici şi naturali, inclusiv de
schimbări climatice, ce pot afecta investiţia
4.3. Situaţia utilităţilor şi analiza de consum:
- necesarul de utilităţi şi de relocare/protejare, după caz;
- soluţii pentru asigurarea utilităţilor necesare.
4.4. Sustenabilitatea realizării obiectivului de investiţii:
a) impactul social şi cultural, egalitatea de şanse;
siturilor protejate, după caz;
d) impactul obiectivului de investiţie raportat la contextul natural şi antropic în care
acesta se integrează, după caz.
4.5. Analiza cererii de bunuri şi servicii, care justifică dimensionarea obiectivului de
investiţii
4.6. Analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă financiară: fluxul
cumulat, valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate; sustenabilitatea
financiară
4.7. Analiza economică3), inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă economică:
valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate şi raportul cost-beneficiu sau,
după caz, analiza cost-eficacitate
4.8. Analiza de senzitivitate3)
3) Prin excepţie de la prevederile pct. 4.7 şi 4.8, în cazul obiectivelor de investiţii a căror
valoare totală estimată nu depăşeşte pragul pentru care documentaţia tehnico-

economică se aprobă prin hotărâre a Guvernului, potrivit prevederilor Legii nr. 500/2002
privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, se elaborează analiza
cost-eficacitate.
4.9. Analiza de riscuri, măsuri de prevenire/diminuare a riscurilor

5.1. Comparaţia scenariilor/opţiunilor propuse, din punct de vedere tehnic, economic,
5.2. Selectarea şi justificarea scenariului/opţiunii optim(e) recomandat(e)
5.3. Descrierea scenariului/opţiunii optim(e) recomandat(e) privind:
a) obţinerea si amenajarea terenului;
b) asigurarea utilităţilor necesare funcţionării obiectivului;
c) soluţia tehnică, cuprinzând descrierea, din punct de vedere tehnologic, constructiv,
tehnic, funcţional-arhitectural şi economic, a principalelor lucrări pentru investiţia de
bază, corelată cu nivelul calitativ, tehnic şi de performanţă ce rezultă din indicatorii
tehnico-economici propuşi;
d) probe tehnologice şi teste.
5.4. Principalii indicatori tehnico-economici aferenţi obiectivului de investiţii:
devizul general;
tehnice
nerambursabile, alte surse legal constituite.
acordului de mediu în documentaţia tehnico-economică
6.4. Avize conforme privind asigurarea utilităţilor
6.6. Avize, acorduri şi studii specifice, după caz, în funcţie de specificul obiectivului de
investiţii şi care pot condiţiona soluţiile tehnice
7. Implementarea investiţiei
7.1. Informaţii despre entitatea responsabilă cu implementarea investiţiei
7.2. Strategia de implementare, cuprinzând: durata de implementare a obiectivului de
investiţii (în luni calendaristice), durata de execuţie, graficul de implementare a
investiţiei, eşalonarea investiţiei pe ani, resurse necesare
7.3. Strategia de exploatare/operare şi întreţinere: etape, metode şi resurse necesare
7.4. Recomandări privind asigurarea capacităţii manageriale şi instituţionale
8. Concluzii şi recomandări
B. PIESE DESENATE
cuprinzând:
2. plan de situaţie;
3. planuri generale, faţade şi secţiuni caracteristice de arhitectură cotate, scheme de
4. planuri generale, profile longitudinale şi transversale caracteristice, cotate, planuri
Proiectant4)
Data: ..........
. . . . . . . . (numele, funcţia şi semnătura persoanei
.. autorizate)
L.S.
Studiul de fezabilitate va avea prevăzută, ca pagină de capăt, pagina de semnături, prin

4)
care elaboratorul acestuia îşi însuşeşte şi asumă datele şi soluţiile propuse, şi care va
conţine cel puţin următoarele date: nr. . ./dată contract, numele şi prenumele în clar ale
proiectanţilor pe specialităţi, ale persoanei responsabile de proiect - şef de
proiect/director de proiect, inclusiv semnăturile acestora şi ştampila.
ANEXA Nr. 5
PROIECTANT,
..........
Nr. . . . . . . . . . ./. . . . . . . . . ./. . . . . . . . ./
DOCUMENTAŢIE DE AVIZARE
a lucrărilor de intervenţii
Conţinutul-cadru al documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţii poate fi

1)
adaptat, în funcţie de specificul şi complexitatea obiectivului de investiţii propus.
A. PIESE SCRISE
1.5. Elaboratorul documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţie
2. Situaţia existentă şi necesitatea realizării lucrărilor de intervenţii
2.2. Analiza situaţiei existente şi identificarea necesităţilor şi a deficienţelor
3. Descrierea construcţiei existente
dimensiuni în plan);
c) datele seismice şi climatice;
d) studii de teren:
(i) studiu geotehnic pentru soluţia de consolidare a infrastructurii conform
reglementărilor tehnice în vigoare;
(ii) studii de specialitate necesare, precum studii topografice, geologice, de stabilitate
ale terenului, hidrologice, hidrogeotehnice, după caz;
e) situaţia utilităţilor tehnico-edilitare existente;
f) analiza vulnerabilităţilor cauzate de factori de risc, antropici şi naturali, inclusiv de
g) informaţii privind posibile interferenţe cu monumente istorice/de arhitectură sau
condiţionărilor specifice în cazul existenţei unor zone protejate.
3.2. Regimul juridic:
a) natura proprietăţii sau titlul asupra construcţiei existente, inclusiv servituţi, drept de
preempţiune;
b) destinaţia construcţiei existente;
c) includerea construcţiei existente în listele monumentelor istorice, situri arheologice,
arii naturale protejate, precum şi zonele de protecţie ale acestora şi în zone construite
protejate, după caz;
d) informaţii/obligaţii/constrângeri extrase din documentaţiile de urbanism, după caz.
3.3. Caracteristici tehnice şi parametri specifici:
a) categoria şi clasa de importanţă;
b) cod în Lista monumentelor istorice, după caz;
c) an/ani/perioade de construire pentru fiecare corp de construcţie;
d) suprafaţa construită;
e) suprafaţa construită desfăşurată;
f) valoarea de inventar a construcţiei;
g) alţi parametri, în funcţie de specificul şi natura construcţiei existente.
3.4. Analiza stării construcţiei, pe baza concluziilor expertizei tehnice şi/sau ale auditului
energetic, precum şi ale studiului arhitecturalo-istoric în cazul imobilelor care
beneficiază de regimul de protecţie de monument istoric şi al imobilelor aflate în zonele
de protecţie ale monumentelor istorice sau în zone construite protejate. Se vor
evidenţia degradările, precum şi cauzele principale ale acestora, de exemplu: degradări
produse de cutremure, acţiuni climatice, tehnologice, tasări diferenţiate, cele rezultate
din lipsa de întreţinere a construcţiei, concepţia structurală iniţială greşită sau alte cauze
identificate prin expertiza tehnică.
3.5. Starea tehnică, inclusiv sistemul structural şi analiza diagnostic, din punctul de
vedere al asigurării cerinţelor fundamentale aplicabile, potrivit legii.
3.6. Actul doveditor al forţei majore, după caz.
4. Concluziile expertizei tehnice şi, după caz, ale auditului energetic, concluziile studiilor
de diagnosticare2):
2) Studiile de diagnosticare pot fi: studii de identificare a alcătuirilor constructive ce
utilizează substanţe nocive, studii specifice pentru monumente istorice, pentru

monumente de for public, situri arheologice, analiza compatibilităţii conformării spaţiale
a clădirii existente cu normele specifice funcţiunii şi a măsurii în care aceasta răspunde
cerinţelor de calitate, studiu peisagistic sau studii, stabilite prin tema de proiectare.
a) clasa de risc seismic;

b) prezentarea a minimum două soluţii de intervenţie;
c) soluţiile tehnice şi măsurile propuse de către expertul tehnic şi, după caz, auditorul
energetic spre a fi dezvoltate în cadrul documentaţiei de avizare a lucrărilor de
intervenţii;
d) recomandarea intervenţiilor necesare pentru asigurarea funcţionării conform
cerinţelor şi conform exigenţelor de calitate.
5. Identificarea scenariilor/opţiunilor tehnico-economice (minimum două) şi analiza
detaliată a acestora
5.1. Soluţia tehnică, din punct de vedere tehnologic, constructiv, tehnic, funcţional-
arhitectural şi economic, cuprinzând:
a) descrierea principalelor lucrări de intervenţie pentru:
- consolidarea elementelor, subansamblurilor sau a ansamblului structural;
- protejarea, repararea elementelor nestructurale şi/sau restaurarea elementelor
arhitecturale şi a componentelor artistice, după caz;
- intervenţii de protejare/conservare a elementelor naturale şi antropice existente
valoroase, după caz;
- demolarea parţială a unor elemente structurale/nestructurale, cu/fără modificarea
configuraţiei şi/sau a funcţiunii existente a construcţiei;
- introducerea unor elemente structurale/nestructurale suplimentare;
- introducerea de dispozitive antiseismice pentru reducerea răspunsului seismic al
construcţiei existente;
b) descrierea, după caz, şi a altor categorii de lucrări incluse în soluţia tehnică de
intervenţie propusă, respectiv hidroizolaţii, termoizolaţii, repararea/înlocuirea
instalaţiilor/echipamentelor aferente construcţiei, demontări/montări,
debranşări/branşări, finisaje la interior/exterior, după caz, îmbunătăţirea terenului de
fundare, precum şi lucrări strict necesare pentru asigurarea funcţionalităţii construcţiei
reabilitate;
c) analiza vulnerabilităţilor cauzate de factori de risc, antropici şi naturali, inclusiv de
d) informaţii privind posibile interferenţe cu monumente istorice/de arhitectură sau
condiţionărilor specifice în cazul existenţei unor zone protejate;
e) caracteristicile tehnice şi parametrii specifici investiţiei rezultate în urma realizării
lucrărilor de intervenţie.
5.2. Necesarul de utilităţi rezultate, inclusiv estimări privind depăşirea consumurilor
iniţiale de utilităţi şi modul de asigurare a consumurilor suplimentare
5.3. Durata de realizare şi etapele principale corelate cu datele prevăzute în graficul
orientativ de realizare a investiţiei, detaliat pe etape principale
- costurile estimate pentru realizarea investiţiei, cu luarea în considerare a costurilor
unor investiţii similare;
- costurile estimative de operare pe durata normată de viaţă/amortizare a investiţiei.
5.5. Sustenabilitatea realizării investiţiei:
a) impactul social şi cultural;
siturilor protejate, după caz.
5.6. Analiza financiară şi economică aferentă realizării lucrărilor de intervenţie:
a) prezentarea cadrului de analiză, inclusiv specificarea perioadei de referinţă şi
prezentarea scenariului de referinţă;
b) analiza cererii de bunuri şi servicii care justifică necesitatea şi dimensionarea
investiţiei, inclusiv prognoze pe termen mediu şi lung;
c) analiza financiară; sustenabilitatea financiară;
d) analiza economică; analiza cost-eficacitate;
e) analiza de riscuri, măsuri de prevenire/diminuare a riscurilor.
6.1. Comparaţia scenariilor/opţiunilor propus(e), din punct de vedere tehnic, economic,
6.2. Selectarea şi justificarea scenariului/opţiunii optim(e), recomandat(e)
6.3. Principalii indicatori tehnico-economici aferenţi investiţiei:
a) indicatori maximali, respectiv valoarea totală a obiectivului de investiţii, exprimată în
devizul general;
tehnice
nerambursabile, alte surse legal constituite
7.4. Avize privind asigurarea utilităţilor, în cazul suplimentării capacităţii existente
acordului de mediu, de principiu, în documentaţia tehnico-economică
7.6. Avize, acorduri şi studii specifice, după caz, care pot condiţiona soluţiile tehnice,
precum:
a) studiu privind posibilitatea utilizării unor sisteme alternative de eficienţă ridicată
b) studiu de trafic şi studiu de circulaţie, după caz;
c) raport de diagnostic arheologic, în cazul intervenţiilor în situri arheologice;
d) studiu istoric, în cazul monumentelor istorice;
e) studii de specialitate necesare în funcţie de specificul investiţiei.
B. PIESE DESENATE
cuprinzând:
1. Construcţia existentă:
c) releveu de arhitectură şi, după caz, structura şi instalaţii - planuri, secţiuni, faţade,
cotate;
d) planşe specifice de analiză şi sinteză, în cazul intervenţiilor pe monumente istorice şi
în zonele de protecţie aferente.
2. Scenariul/Opţiunea tehnico-economic(ă) optim(ă), recomandat(ă):
c) planuri generale, faţade şi secţiuni caracteristice de arhitectură, cotate, scheme de
d) planuri generale, profile longitudinale şi transversale caracteristice, cotate, planuri
Proiectant3,
Data: ..........
. . . . . . . . . (numele, funcţia şi semnătura persoanei
. autorizate)
L.S.
3)Documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţii va avea prevăzută, ca pagină de

capăt, pagina de semnături, prin care elaboratorul acesteia îşi însuşeşte şi asumă datele
şi soluţiile propuse, şi care va conţine cel puţin următoarele date: nr. . ./dată contract,
numele şi prenumele în clar ale proiectanţilor pe specialităţi, ale persoanei responsabile
de proiect - şef de proiect/director de proiect, inclusiv semnăturile acestora şi ştampila.
ANEXA Nr. 6
METODOLOGIE
privind elaborarea devizului general şi a devizului pe obiect
ANEXA Nr. 7
Proiectant,
..........
DEVIZ GENERAL1)
al obiectivului de investiţii
..........
(denumirea obiectivului de investiţii)
- conţinut-cadru -
) Devizul general este parte componentă a studiului de fezabilitate/documentaţiei de

1
avizare a lucrărilor de intervenţii.
Valoare2)(fără Valoare
Nr. TVA
Denumirea capitolelor şi subcapitolelor de cheltuieli TVA) cu TVA
crt.
lei lei lei
1 2 3 4 5
CAPITOLUL 1 Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului
1.1 Obţinerea terenului
1.2 Amenajarea terenului
Amenajări pentru protecţia mediului şi aducerea terenului la starea
1.3
iniţială
1.4 Cheltuieli pentru relocarea/protecţia utilităţilor
Total capitol 1
CAPITOLUL 2 Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului de investiţii
Total capitol 2
CAPITOLUL 3 Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică
3.1 Studii
3.1.1. Studii de teren
3.1.2. Raport privind impactul asupra mediului
3.1.3. Alte studii specifice
Documentaţii-suport şi cheltuieli pentru obţinerea de avize,
3.2
acorduri şi autorizaţii
3.3 Expertizare tehnică
3.4 Certificarea performanţei energetice şi auditul energetic al clădirilor
3.5 Proiectare
3.5.1. Temă de proiectare
3.5.2. Studiu de prefezabilitate
3.5.3. Studiu de fezabilitate/documentaţie de avizare a lucrărilor de
intervenţii şi deviz general
3.5.4. Documentaţiile tehnice necesare în vederea obţinerii
avizelor/acordurilor/autorizaţiilor
3.5.5. Verificarea tehnică de calitate a proiectului tehnic şi a
detaliilor de execuţie
3.5.6. Proiect tehnic şi detalii de execuţie
3.6 Organizarea procedurilor de achiziţie
3.7 Consultanţă
3.7.1. Managementul de proiect pentru obiectivul de investiţii
3.7.2. Auditul financiar
3.8 Asistenţă tehnică
3.8.1. Asistenţă tehnică din partea proiectantului
3.8.1.1. pe perioada de execuţie a lucrărilor
3.8.1.2. pentru participarea proiectantului la fazele incluse în
programul de control al lucrărilor de execuţie, avizat de către
Inspectoratul de Stat în Construcţii
3.8.2. Dirigenţie de şantier
Total capitol 3
CAPITOLUL 4 Cheltuieli pentru investiţia de bază
4.1 Construcţii şi instalaţii
4.2 Montaj utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale
4.3 Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale care necesită montaj
Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale care nu necesită
4.4
montaj şi echipamente de transport
4.5 Dotări
4.6 Active necorporale
Total capitol 4
CAPITOLUL 5 Alte cheltuieli
5.1 Organizare de şantier
5.1.1. Lucrări de construcţii şi instalaţii aferente organizării de
şantier
5.1.2. Cheltuieli conexe organizării şantierului
5.2 Comisioane, cote, taxe, costul creditului
5.2.1. Comisioanele şi dobânzile aferente creditului băncii
finanţatoare
5.2.2. Cota aferentă ISC pentru controlul calităţii lucrărilor de
construcţii
5.2.3. Cota aferentă ISC pentru controlul statului în amenajarea
teritoriului, urbanism şi pentru autorizarea lucrărilor de construcţii
5.2.4. Cota aferentă Casei Sociale a Constructorilor - CSC
5.2.5. Taxe pentru acorduri, avize conforme şi autorizaţia de
construire/desfiinţare
5.3 Cheltuieli diverse şi neprevăzute
5.4 Cheltuieli pentru informare şi publicitate
Total capitol 5
CAPITOLUL 6 Cheltuieli pentru probe tehnologice şi teste
6.1 Pregătirea personalului de exploatare
6.2 Probe tehnologice şi teste
Total capitol 6
TOTAL GENERAL
din care: C + M (1.2 + 1.3 +1.4 + 2 + 4.1 + 4.2 + 5.1.1)
) În preţuri la data de . . . . . . . . . .; 1 euro = . . . . . . . . . . lei.

2
Data:
Întocmit,
..........
..........
Beneficiar/Investitor,
(numele, funcţia şi semnătura)
..........
ANEXA Nr. 8
Proiectant,
..........

Nr. . . . . . . . . . ./
DEVIZUL
obiectului . . . . . . . . . .
- conţinut-cadru -
Valoare
Valoare cu
Nr. (fără TVA
Denumirea capitolelor şi subcapitolelor de cheltuieli TVA
crt. TVA)
lei lei lei
1 2 3 4 5
Cap. 4 - Cheltuieli pentru investiţia de bază
4.1* Construcţii şi instalaţii
Terasamente, sistematizare pe verticală şi amenajări
4.1.1.
exterioare
4.1.2 Rezistenţă
4.1.3 Arhitectură
4.1.4 Instalaţii
TOTAL I - subcap. 4.1
4.2 Montaj utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale
TOTAL II - subcap. 4.2
Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale care necesită
4.3
montaj
Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale care nu
4.4
necesită montaj şi echipamente de transport
4.5 Dotări
TOTAL III - subcap. 4.3+4.4+4.5+4.6
Total deviz pe obiect (Total I + Total II + Total III)
* În cadrul subcap. 4.1 - Construcţii şi instalaţiile aferente acestora, categoriile de lucrări

se detaliază de către proiectant pe domenii/subdomenii de construcţii şi specialităţi de
instalaţii, în funcţie de tipul şi specificul obiectului.
ANEXA Nr. 9
Conţinutul-cadru al proiectului pentru autorizarea executării lucrărilor de construire,

conţinutul-cadru al proiectului pentru autorizarea executării lucrărilor de desfiinţare,
precum şi conţinutul-cadru al proiectului de organizare a execuţiei lucrărilor
A. CONŢINUTUL-CADRU AL PROIECTULUI PENTRU AUTORIZAREA EXECUTĂRII

LUCRĂRILOR DE CONSTRUIRE - P.A.C.
I. Piese scrise
2. Memoriu
2.1. Date generale:
Descrierea lucrărilor care fac obiectul autorizării, făcându-se referiri la:
- amplasamentul, topografia acestuia, trasarea lucrărilor;
- clima şi fenomenele naturale specifice;
- geologia şi seismicitatea;
- categoria de importanţă a obiectivului.
2.2. Memorii pe specialităţi
Descrierea lucrărilor de:
- arhitectură;
- structură;
- instalaţii;
- dotări şi instalaţii tehnologice, după caz;
- amenajări exterioare şi sistematizare verticală.
2.3. Date şi indici care caracterizează investiţia proiectată, cuprinşi în anexa la cererea
pentru autorizare:
- suprafeţele - construită desfăşurată, construită la sol şi utilă;
- înălţimile clădirilor şi numărul de niveluri;
- volumul construcţiilor;
- procentul de ocupare a terenului - P.O.T.;
- coeficientul de utilizare a terenului - C.U.T.
2.4. Devizul general al lucrărilor, întocmit în conformitate cu prevederile legale în
vigoare
2.5. Anexe la memoriu
2.5.1. Studiul geotehnic
2.5.2. Referatele de verificare a proiectului în conformitate cu legislaţia în vigoare,
întocmite de verificatori de proiecte atestaţi, aleşi de investitor
II. Piese desenate
1. Planuri generale
1.1. Plan de încadrare în teritoriu
- plan de încadrare în zonă a lucrării, întocmit la scările 1:10.000, 1:5.000, 1:2.000 sau
1:1.000, după caz, emis de oficiul de cadastru şi publicitate imobiliară teritorial
1.2. Plan de situaţie privind amplasarea obiectivelor investiţiei
- plan cu reprezentarea reliefului, întocmit în sistemul de proiecţie stereografic 1970, la
scările 1:2.000, 1:1.000, 1:500, 1:200 sau 1:100, după caz, vizat de oficiul de cadastru şi
publicitate imobiliară teritorial, pe care se vor reprezenta:
• imobilul, identificat prin numărul cadastral, pentru care a fost emis certificatul de
urbanism, descris prin totalitatea elementelor topografice determinante pentru
suprafaţa, lungimea laturilor, unghiuri, inclusiv poziţia şi înălţimea la coamă a calcanelor
limitrofe, precum şi poziţia reperelor fixe şi mobile de trasare;
• amplasarea tuturor construcţiilor care se vor menţine, se vor desfiinţa sau se vor
construi, după caz;
• cotele construcţiilor proiectate şi menţinute pe cele trei dimensiuni (cotele ± 0,00;
cote de nivel; distanţe de amplasare; axe; cotele trotuarelor, aleilor, platformelor şi
altele asemenea);
• denumirea şi destinaţiile fiecărui corp de construcţie;
• accesele pietonale şi carosabile din incintă şi clădiri, plantaţiile prevăzute;
• planul parcelar al tarlalei în cazul imobilelor neîmprejmuite care fac obiectul legilor de
restituire a proprietăţii.
1.3. Planul privind construcţiile subterane
radier şi capac - şi va fi redactat la scara 1:500.
proprii prevăzute prin proiect, în special cele pentru alimentare cu apă şi canalizare.
2. Planşe pe specialităţi
2.1. Arhitectură
Proiectul de arhitectură va cuprinde planşele principale privind arhitectura fiecărui
obiect, redactate la scara 1:50 sau 1:100, după cum urmează:
- planurile cotate ale tuturor nivelurilor subterane şi supraterane, cu indicarea
funcţiunilor, dimensiunilor şi a suprafeţelor;
- planurile acoperişurilor - terasa sau şarpantă -, cu indicarea pantelor de scurgere a
apelor meteorice şi a modului de colectare a acestora, inclusiv indicarea materialelor din
care se execută învelitorile;
- secţiuni caracteristice - în special pe linia de cea mai mare pantă, acolo unde este cazul
-, care să cuprindă cota ± 0,00, cotele tuturor nivelurilor, înălţimile determinante ale
acoperişului - cotele la coamă şi la cornişă -, fundaţiile clădirilor învecinate, la care se
alătură construcţiile proiectate;
- toate faţadele, cu indicarea materialelor şi finisajelor, inclusiv culorile, cotate şi cu
indicarea racordării la nivelul terenului amenajat;
- în situaţia integrării construcţiilor într-un front existent, se va prezenta şi desfăşurarea
stradală prin care se va arăta modul de integrare a acestora în ţesutul urban existent.
2.2. Structura
2.2.1. Planul fundaţiilor
Se redactează la scara 1:50 şi va releva:
- modul de respectare a condiţiilor din studiul geotehnic;
- măsurile de protejare a fundaţiilor şi a construcţiilor învecinate, la care se alătură
construcţiile proiectate.
2.2.2. Planurile de cofraj sau de ansamblu pentru toate nivelurile distincte. Se
redactează la scara 1:50 şi vor releva geometria structurii şi materialele din care sunt
alcătuite elementele structurale.
2.3. Instalaţii
2.3.1. Schemele instalaţiilor
Se prezintă parametrii principali şi schemele funcţionale ale instalaţiilor proiectate.
2.4. Dotări şi instalaţii tehnologice
În situaţia în care investiţia urmează să funcţioneze pe baza unor dotări şi instalaţii
tehnologice, determinante pentru configuraţia planimetrică a construcţiilor, se vor
prezenta:
2.4.1. Desene de ansamblu
2.4.2. Scheme ale fluxului tehnologic
dreaptă jos un cartuş care va cuprinde numele firmei sau al proiectantului elaborator,
B. CONŢINUTUL-CADRU AL PROIECTULUI PENTRU AUTORIZAREA EXECUTĂRII
LUCRĂRILOR DE DESFIINŢARE - P.A.D.
I. Piese scrise
2. Memoriu
2.1. Date generale
Descrierea construcţiei care urmează să fie desfiinţată:
- scurt istoric: anul edificării, meşteri cunoscuţi, alte date caracteristice;
- descrierea structurii, a materialelor constituente, a stilului arhitectonic;
- menţionarea şi descrierea elementelor patrimoniale sau decorative care urmează a se
preleva;
- fotografii color - format 9 x 12 cm - ale tuturor faţadelor, iar acolo unde este cazul se
vor prezenta desfăşurări rezultate din asamblarea mai multor fotografii;
- descrierea lucrărilor care fac obiectul proiectului pentru autorizarea lucrărilor de
desfiinţare.
II. Piese desenate
1. Plan de încadrare în teritoriu
teritorial, întocmită la scările 1:10.000, 1:5.000, 1:2.000 sau 1:1.000, după caz.
2. Plan de situaţie a imobilelor
teritorial, întocmită la scările 1:2.000, 1:1.000, 1:500, 1:200 sau 1:100, după caz, prin
care se precizează:
• parcela cadastrală pentru care a fost emis certificatul de urbanism;
• amplasarea tuturor construcţiilor care se vor menţine sau se vor desfiinţa;
• modul de amenajare a terenului după desfiinţarea construcţiilor;
• plantaţiile existente şi care se menţin după desfiinţare.
Pe planşă se vor indica în mod distinct elementele existente, cele care se desfiinţează şi
cele propuse - plan de situaţie, construcţii noi sau umpluturi de pământ, plantaţii etc.,
după caz.
3. Planul privind construcţiile subterane
radier şi capac -, şi va fi redactat la scara 1: 500.
proprii, în special cele pentru alimentare cu apa şi canalizare.
4. Releveul construcţiilor care urmează să fie desfiinţate
Planşele se vor redacta la o scară convenabilă - 1:100 sau 1:50 - care să permită
evidenţierea spaţiilor şi a funcţiunilor existente, cu indicarea cotelor, suprafeţelor şi a
materialelor existente:
- planurile tuturor nivelurilor şi planul acoperişului;
- principalele secţiuni: transversală, longitudinală, alte secţiuni caracteristice, după caz;
- toate faţadele.
În situaţia în care desfiinţarea necesită operaţiuni tehnice complexe, se va prezenta şi
proiectul de organizare a execuţiei lucrărilor.
numărul de înmatriculare sau numărul autorizaţiei, după caz, denumirea investiţiei, titlul
proiectului şi al planşei, numărul proiectului şi al planşei, data elaborării, numele,
calitatea şi semnătura elaboratorilor şi ale şefului de proiect.
C. CONŢINUTUL-CADRU AL PROIECTULUI DE ORGANIZARE A EXECUŢIEI LUCRĂRILOR -
P.O.E.
P.O.E. este necesar în toate cazurile în care se realizează o investiţie şi se prezintă, de
regulă, împreună cu documentaţia tehnică pentru autorizarea executării lucrărilor de
construcţii, în condiţiile legii.
Proiectul de organizare a execuţiei lucrărilor trebuie să cuprindă descrierea tuturor
lucrărilor provizorii pregătitoare şi necesare în vederea asigurării tehnologiei de execuţie
a investiţiei, atât pe terenul aferent investiţiei, cât şi pe spaţiile ocupate temporar în
afara acestuia, inclusiv cele de pe domeniul public, după cum urmează:
I. Piese scrise
2. Memoriu
Acesta va cuprinde:
- descrierea lucrărilor provizorii: organizarea incintei, modul de amplasare a
construcţiilor, amenajărilor şi depozitelor de materiale;
- asigurarea şi procurarea de materiale şi echipamente;
- asigurarea racordării provizorii la reţeaua de utilităţi urbane din zona
amplasamentului;
- precizări cu privire la accesuri şi împrejmuiri;
- precizări privind protecţia muncii.
Elementele tehnice de avizare privind racordarea provizorie la utilităţile urbane din
zonă, necesare în vederea obţinerii acordului unic, se vor prezenta în cadrul fişelor
tehnice întocmite în proiectul pentru autorizarea executării/desfiinţării lucrărilor de
construcţii, după caz.
II. Piese desenate
Plan general
a) la lucrările de mai mare amploare se redactează o planşă realizată conform planului
de situaţie privind amplasarea obiectivelor investiţiei, cuprinzând amplasamentul
investiţiei şi toate amenajările şi construcţiile provizorii necesare realizării acesteia;
b) la lucrările de mai mică amploare elementele de organizare a executării lucrărilor vor
putea fi prezentate şi în planul de situaţie privind amplasarea obiectivelor investiţiei al
proiectului pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii.
ANEXA Nr. 10
Proiectant,
..........
Nr . . . . . . . . . ./. . . . . . . . . ./. . . . . . . . . ./
PROIECT TEHNIC DE EXECUŢIE

1) Conţinutul proiectului tehnic de execuţie se adaptează de către operatorii economici

care prestează în condiţiile legii servicii de proiectare în domeniu, în conformitate cu
specificul investiţiei.
Proiectul tehnic de execuţie trebuie să fie astfel elaborat încât să fie clar, să asigure
informaţii tehnice complete privind viitoarea lucrare şi să răspundă cerinţelor tehnice,
economice şi tehnologice ale beneficiarului.
A. PĂRŢI SCRISE
I. Memoriu tehnic general
1.2. Amplasamentul
1.3. Actul administrativ prin care a fost aprobat(ă), în condiţiile legii, studiul de
fezabilitate/documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţii
1.4. Ordonatorul principal de credite
1.5. Investitorul
1.7. Elaboratorul proiectului tehnic de execuţie
2. Prezentarea scenariului/opţiunii aprobat(e) în cadrul studiului de
fezabilitate/documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţii
2.1. Particularităţi ale amplasamentului, cuprinzând:
a) descrierea amplasamentul;
b) topografia;
c) clima şi fenomenele naturale specifice zonei;
d) geologia, seismicitatea;
e) devierile şi protejările de utilităţi afectate;
f) sursele de apă, energie electrică, gaze, telefon şi altele asemenea pentru lucrări
definitive şi provizorii;
g) căile de acces permanente, căile de comunicaţii şi altele asemenea;
h) căile de acces provizorii;
i) bunuri de patrimoniu cultural imobil.
2.2. Soluţia tehnică cuprinzând:
a) caracteristici tehnice şi parametri specifici obiectivului de investiţii;
b) varianta constructivă de realizare a investiţiei;
c) trasarea lucrărilor;
d) protejarea lucrărilor executate şi a materialelor din şantier;
e) organizarea de şantier.
II. Memorii tehnice pe specialităţi
a) Memoriu de arhitectură - conţine descrierea lucrărilor de arhitectură, cu precizarea
echipării şi dotării specifice funcţiunii
b) Memorii corespondente domeniilor/subdomeniilor de construcţii
c) Memorii corespondente specialităţilor de instalaţii, cu precizarea echipării şi dotării
specifice funcţiunii
III. Breviare de calcul
Breviarele de calcul reprezintă documente justificative pentru dimensionarea
elementelor de construcţii şi de instalaţii şi se elaborează pentru fiecare element de
construcţie în parte. În acestea se vor preciza încărcările şi ipotezele de calcul,
combinaţiile de calcul, metodologia de calcul, verificările şi dimensionările, precum şi
programele de calcul utilizate.
IV. Caiete de sarcini
Caietele de sarcini sunt părţi integrante ale proiectului tehnic de execuţie, care
reglementează nivelul de performanţă a lucrărilor, precum şi cerinţele, condiţiile tehnice
şi tehnologice, condiţiile de calitate pentru produsele care urmează a fi încorporate în
lucrare, testele, inclusiv cele tehnologice, încercările, nivelurile de toleranţe şi altele de
aceeaşi natură, care să garanteze îndeplinirea exigenţelor de calitate şi performanţă
solicitate.
Caietele de sarcini se elaborează de către proiectanţi, care prestează, în condiţiile legii,
servicii de proiectare în domeniul construcţiilor şi instalaţiilor pentru construcţii, pe
specialităţi, prin dezvoltarea elementelor tehnice cuprinse în planşe, şi nu trebuie să fie
restrictive.
Caietele de sarcini, împreună cu planşele, trebuie să fie concepute astfel încât, pe baza
lor, să se poată determina cantităţile de lucrări, costurile lucrărilor şi utilajelor, forţa de
muncă şi dotarea necesară execuţiei lucrărilor.
Redactarea caietelor de sarcini trebuie să fie concisă şi sistematizată.
1. Rolul şi scopul caietelor de sarcini:
a) reprezintă descrierea elementelor tehnice şi calitative menţionate în planşe şi
prezintă informaţii, precizări şi prescripţii complementare planşelor;
b) detaliază notele şi cuprind caracteristicile şi calităţile materialelor folosite, testele şi
probele acestora, descriu lucrările care se execută, calitatea, modul de realizare, testele,
verificările şi probele acestor lucrări, ordinea de execuţie şi de montaj şi aspectul final;
c) prevăd modul de urmărire a comportării în timp a investiţiei;
d) prevăd măsurile şi acţiunile de demontare/demolare (inclusiv reintegrarea în mediul
natural a deşeurilor) după expirarea perioadei de viaţă (postutilizarea).
2. Tipuri de caiete de sarcini
2.1. În funcţie de categoria de importanţă a obiectivului de investiţii, caietele de sarcini
pot fi:
a) caiete de sarcini generale, care se referă la lucrări curente în domeniul construcţiilor
şi care se elaborează pentru toate obiectivele de investiţii;
b) caiete de sarcini speciale, care se referă la lucrări specifice şi care se elaborează
independent pentru fiecare lucrare.
2.2. În funcţie de destinaţie, caietele de sarcini pot fi:
a) caiete de sarcini pentru execuţia lucrărilor;
b) caiete de sarcini pentru furnizori de materiale, semifabricate, utilaje, echipamente
tehnologice şi confecţii diverse;
c) caiete de sarcini pentru recepţii, teste, probe, verificări şi puneri în funcţiune;
d) caiete de sarcini pentru urmărirea comportării în timp a construcţiilor şi conţinutul
cărţii tehnice.
3. Conţinutul caietelor de sarcini
Caietele de sarcini trebuie să cuprindă:
a) nominalizarea planşelor, părţilor componente ale proiectului tehnic de execuţie, care
guvernează lucrarea;
b) descrierea obiectivului de investiţii; aspect, formă, caracteristici, dimensiuni,
toleranţe şi altele asemenea;
c) descrierea execuţiei lucrărilor, a procedurilor tehnice de execuţie specifice şi etapele
privind realizarea execuţiei;
d) măsurători, probe, teste, verificări şi altele asemenea, necesare a se efectua pe
parcursul execuţiei obiectivului de investiţii;
e) proprietăţile fizice, chimice, de aspect, de calitate, toleranţe, probe, teste şi altele
asemenea pentru produsele/materialele utilizate la realizarea obiectivului de investiţii;
f) standarde, normative şi alte prescripţii care trebuie respectate în cazul execuţiei,
produselor/materialelor, confecţiilor, elementelor prefabricate, utilajelor, montajului,
probelor, testelor, verificărilor;
g) condiţii privind recepţia.
V. Liste cu cantităţi de lucrări
Acest capitol va cuprinde toate elementele necesare cuantificării valorice a lucrărilor şi
conţine:
a) centralizatorul cheltuielilor, pe obiectiv (formularul F1);
b) centralizatorul cheltuielilor pe categorii de lucrări, pe obiecte (formularul F2);
c) listele cu cantităţile de lucrări, pe categorii de lucrări (formularul F3);
d) listele cu cantităţile de utilaje şi echipamente tehnologice, inclusiv dotări (formularul
F4);
e) fişele tehnice ale utilajelor şi echipamentelor tehnologice, inclusiv dotări (formularul
F5);
f) listele cu cantităţi de lucrări pentru construcţii provizorii OS (organizare de şantier) (Se
poate utiliza formularul F3.).
NOTĂ:
Formularele F1-F5, completate cu preţuri unitare şi valori, devin formulare pentru
devizul ofertei şi vor fi utilizate pentru întocmirea situaţiilor de lucrări executate, în
vederea decontării.
VI. Graficul general de realizare a investiţiei publice (formularul F6)

Graficul general de realizare a investiţiei publice reprezintă eşalonarea fizică a lucrărilor
de investiţii/intervenţii.
NOTĂ:
Formularele F1-F6 fac parte integrantă din anexa nr. 10 la prezenta hotărâre.
B. PĂRŢI DESENATE
Sunt documentele principale ale proiectului tehnic de execuţie pe baza cărora se
elaborează părţile scrise ale acestuia, cuprinzând toate informaţiile necesare elaborării
caietelor de sarcini şi care, de regulă, se compun din:
1. Planşe generale
Sunt planşe de ansamblu şi cuprind:
a) planşa de încadrare în zonă;
b) planşele de amplasare a reperelor de nivelment şi planimetrice;
c) planşele topografice principale;
d) planşele de amplasare a forajelor şi profilurilor geotehnice, cu înscrierea condiţiilor şi
a recomandărilor privind lucrările de fundare;
e) planşele principale de amplasare a obiectelor, cu înscrierea cotelor de nivel, a
distanţelor de amplasare, orientărilor, coordonatelor, axelor, reperelor de nivelment şi
planimetrice, a cotei ± 0,00, a cotelor trotuarelor, a cotelor şi distanţelor principale de
amplasare a drumurilor, trotuarelor, aleilor pietonale, platformelor şi altele asemenea;
f) planşele principale privind sistematizarea pe verticală a terenului, cu înscrierea
volumelor de terasamente, săpături- umpluturi, depozite de pământ, volumul
pământului transportat (excedent şi deficit), a lucrărilor privind stratul vegetal, a
precizărilor privind utilajele şi echipamentele de lucru, precum şi a altor informaţii şi
elemente tehnice şi tehnologice;
g) planşele principale privind construcţiile subterane, cuprinzând amplasarea lor,
secţiuni, profiluri longitudinale/transversale, dimensiuni, cote de nivel, cofraj şi armare,
ariile şi cerinţele specifice ale oţelului, clasa betoanelor, protecţii şi izolaţii hidrofuge,
protecţii împotriva agresivităţii solului, a coroziunii şi altele asemenea;
h) planşele de amplasare a reperelor fixe şi mobile de trasare.
2. Planşele aferente specialităţilor
Sunt planşe cu caracter tehnic, care definesc şi explicitează toate elementele
construcţiei.
Se recomandă ca fiecare obiect subteran/suprateran să fie identificat prin număr/cod şi
denumire proprii.
Planşele principale se elaborează pe obiecte şi, în general, cuprind:
2.1. Planşe de arhitectură
Definesc şi explicitează toate elementele de arhitectură ale fiecărui obiect, inclusiv cote,
dimensiuni, distanţe, funcţiuni, arii, precizări privind finisajele şi calitatea acestora şi alte
informaţii de această natură:
- planurile de arhitectură ale fiecărui nivel subteran şi suprateran, inclusiv sistemul de
acoperire, cotate, cu indicarea funcţiunilor şi finisaje, cu mobilier reprezentat;
- secţiuni caracteristice, cotate, cu indicarea finisajelor;
- faţade, cu indicarea finisajelor, inclusiv cu reprezentarea încadrării în frontul stradal
existent, după caz.
2.2. Planşe de structură
Definesc şi explicitează pentru fiecare obiect alcătuirea şi execuţia structurii de
rezistenţă, cu toate caracteristicile acesteia, şi cuprind:
• planurile infrastructurii şi secţiunile caracteristice cotate;
• planurile suprastructurii şi secţiunile caracteristice cotate;
• descrierea soluţiilor constructive, descrierea ordinii tehnologice de execuţie şi montaj
(numai în situaţiile speciale în care aceasta este obligatorie), recomandări privind
transportul, manipularea, depozitarea şi montajul.
2.3. Planşe de instalaţii
Definesc şi explicitează pentru fiecare obiect amplasarea, alcătuirea şi execuţia
instalaţiilor, inclusiv cote, dimensiuni, toleranţe şi altele asemenea.
2.4. Planşe de utilaje şi echipamente tehnologice
Vor cuprinde, în principal, planşele principale de tehnologie şi montaj, secţiuni, vederi,
detalii, inclusiv cote, dimensiuni, toleranţe, detalii montaj, şi anume:
• planşe de ansamblu;
• scheme ale fluxului tehnologic;
• scheme cinematice, cu indicarea principalilor parametri;
• scheme ale instalaţiilor hidraulice, pneumatice, electrice, de automatizare,
comunicaţii, reţele de combustibil, apă, iluminat şi altele asemenea, precum şi ale
instalaţiilor tehnologice;
• planşe de montaj, cu indicarea geometriilor, dimensiunilor de amplasare, prestaţiilor,
sarcinilor şi a altor informaţii de aceeaşi natură, inclusiv a schemelor tehnologice de
montaj;
• diagrame, nomograme, calcule inginereşti, tehnologice şi de montaj, inclusiv
materialul grafic necesar punerii în funcţiune şi exploatării;
• liste cu utilaje şi echipamente din componenţa planşelor tehnologice, inclusiv fişe
cuprinzând parametrii, performanţele şi caracteristicile acestora.
2.5. Planşe de dotări
Cuprind planşe de amplasare şi montaj, inclusiv cote, dimensiuni, secţiuni, vederi,
tablouri de dotări şi altele asemenea, pentru:
• piese de mobilier;
• elemente de inventar gospodăresc;
• dotări cu mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor;
• dotări necesare securităţii muncii;
• alte dotări necesare în funcţie de specific.
NOTĂ:
La elaborarea proiectelor, materialele, confecţiile, elementele prefabricate, utilajele
tehnologice şi echipamentele vor fi definite prin parametri, performanţe şi caracteristici.
Este interzis a se face referiri sau trimiteri la mărci de fabrică, producători, furnizori sau
la alte asemenea recomandări ori precizări care să indice preferinţe sau să restrângă
concurenţa.
Caracteristicile tehnice şi parametrii funcţionali vor fi prezentaţi în cadrul unor limite (pe
cât posibil) rezultate din breviarele de calcul şi nu vor fi date în mod determinist, în
scopul de a favoriza un anumit furnizor (producător).
C. DETALII DE EXECUŢIE
Detaliile de execuţie, parte componentă a proiectului tehnic de execuţie, respectă
prevederile acestuia şi detaliază soluţiile de alcătuire, asamblare, executare, montare şi
alte asemenea operaţiuni privind părţi/elemente de construcţie ori de instalaţii aferente
acesteia şi care indică dimensiuni, materiale, tehnologii de execuţie, precum şi legături
între elementele constructive structurale/nestructurale ale obiectivului de investiţii.
În funcţie de complexitatea proiectului şi de natura lucrărilor de intervenţii, precum şi în
cazul obiectivelor de investiţii a căror funcţionare implică procese tehnologice specifice,
anumite detalii de execuţie se pot elabora/definitiva pe parcursul execuţiei obiectivului
de investiţii (proiectantul va specifica pe planşe care sunt detaliile de execuţie ce
urmează a fi elaborate/definitivate astfel).
Detaliile de execuţie pot fi de 3 tipuri:
a) detalii de execuţie privind soluţionările elaborate de proiectant;
b) detalii de execuţie pentru echiparea obiectivului de investiţii, în timpul execuţiei, cu
aparatură şi echipamente, realizate cu respectarea datelor şi informaţiilor oferite de
către furnizorii acestora;
c) detalii de execuţie curente standardizate (conform detaliilor-tip ale furnizorilor de
subansamble) sau detalii de execuţie care depind de specificul tehnologic al firmei
constructoare, care se vor executa, de regulă, de către constructor.
În toate cazurile prevăzute mai sus, proiectantul, în cadrul asistenţei tehnice, trebuie să
supervizeze întocmirea şi adaptarea funcţională a tuturor detaliilor de execuţie,
indiferent de elaboratorul acestora.
FORMULARUL F1
OBIECTIV Proiectant,
.......... ..........
(denumirea) (denumirea persoanei juridice şi datele de identificare)
CENTRALIZATORUL
cheltuielilor pe obiectiv
Valoarea cheltuielilor Din
Nr. cap./ pe obiect (exclusiv care:
subcap. deviz Denumirea capitolelor de cheltuieli TVA) C+M
general
lei lei
1 2 3 4
Amenajarea terenului 1.2.1 . . . .
1.2
....
Amenajări pentru protecţia mediului
şi aducerea terenului la starea iniţială
1.3
1.3.1 . . .
....
Cheltuieli pentru relocarea/protecţia
utilităţilor
1.4
1.4.1 . . .
...
Realizarea utilităţilor necesare
2
obiectivului
Proiectare (numai în cazul în care
3.5 obiectivul se realizează în sistemul
"design & build")
Investiţia de bază
4.1 Construcţii şi instalaţiile aferente
acestora
4
4.2 Montaj utilaje şi echipamente
tehnologice
...
Organizare de şantier
5.1 5.1.1. . . .
5.1.2. . . .
Total valoare (exclusiv TVA):
Taxa pe valoarea adăugată
Total valoare (inclusiv TVA):
Proiectant,
..........
(numele şi semnătura persoanei
autorizate)
L.S.
PRECIZARE:
Proiectantul completează şi răspunde pentru datele şi informaţiile înscrise în coloanele 1
şi 2.
Coloanele 3 şi 4 se completează de către ofertanţi în cadrul derulării, în condiţiile legii, a

unei proceduri de achiziţie publică.
FORMULARUL F2
.......... ..........
CENTRALIZATORUL
cheltuielilor pe obiect şi categorii de lucrări
Obiectul . . . . . . . . . .
Valoarea
Nr. cap./subcap. Cheltuieli pe categoria de lucrări (exclusiv TVA)
deviz general
lei
1 2 3
4.1 Construcţii şi instalaţiile aferente acestora
4.1.1 Terasamente
4.1.2 Rezistenţă
4.1.3 Arhitectură
4.1.4 Instalaţii
Total I
4.2 Montaj utilaje şi echipamente tehnologice
Total II
Procurare
Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale
4.3
care necesită montaj
4.4 care nu necesită montaj şi echipamente de
transport
4.5 Dotări
Total III
Total IV
Total valoare (exclusiv TVA):
Taxa pe valoarea adăugată
Total valoare
Proiectant,
..........
autorizate)
L.S.
PRECIZARE:

şi 2.
Coloana 3 se completează de către ofertanţi în cadrul derulării, în condiţiile legii, a unei

proceduri de achiziţie publică.
FORMULARUL F3
.......... ..........
LISTA
cu cantităţi de lucrări, pe categorii de lucrări
Obiectul . . . . . . . . . .
Categoria de lucrări . . . . . . . . . .
Preţul unitar
a) materiale
b) manoperă
T
Nr. Capitolul de c) utilaj M Materiale m Manoperă U Utilaj t Transport
U.M. Cantitate Total (3
crt. lucrări d) transport (3 x 4a) (3 x 4b) (3 x 4c) (3 x 4d)
x 4)
...
Total a) + b)
+ c) + d)
SECŢIUNE TEHNICĂ SECŢIUNE FINANCIARĂ
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Capitol de
lucrare
1.1.
1 Subcapitol
1.2.
Subcapitol
...
Capitol de
lucrare
2.1.
2 Subcapitol
2.2.
Subcapitol
...
... ...
Cheltuieli directe M m U t T
Alte cheltuieli directe:
- CAS
- şomaj
- fond de risc
- alte cheltuieli conform prevederilor legale,
nominalizate:
Total cheltuieli directe MO mO UO tO TO
Cheltuieli indirecte = TO x% IO
Profit = (TO + IO) x% PO
VO =
TOTAL GENERAL TO + IO+
PO
Proiectant,
..........
autorizate)
L.S.
PRECIZĂRI:
1. Proiectantul completează şi răspunde pentru datele şi informaţiile înscrise în

coloanele 1-3. Coloanele 4-9 se completează de către ofertanţi în cadrul derulării, în
condiţiile legii, a unei proceduri de achiziţie publică.
2. Beneficiarul are obligaţia de a include în lista cuprinzând cantităţile de lucrări, atât în
secţiunea tehnică, cât şi în cea financiară, materialele şi furniturile pe care intenţionează
să le pună la dispoziţie, în scopul preluării şi includerii acestora în preţurile unitare,
precizând şi condiţiile de livrare. Utilajele şi echipamentele tehnologice, puse la
dispoziţie de către beneficiar, nu vor fi cuprinse în valoarea aferentă listelor de
procurare a utilajelor şi echipamentelor.
3. Formularul F3 poate fi utilizat şi pentru stabilirea cantităţilor de lucrări pentru
construcţii provizorii OS (organizare de şantier).
FORMULARUL F4
.......... ..........
LISTA
cu cantităţile de utilaje şi echipamente tehnologice, inclusiv dotări şi active necorporale
Preţul Valoarea
Nr. unitar (exclusiv TVA) Fişa tehnică
Denumirea U.M.
crt. - lei/U.M. (3 x 4) ataşată
- - lei -
0 1 2 3 4 5
care necesită montaj
Fişa tehnică
a). . .
nr. . . .
Fişa tehnică
b). . .
nr. . . .
Fişa tehnică
...
nr. . . .
care nu necesită montaj şi echipamente de
transport
Fişa tehnică
a). . .
nr. . . .
Fişa tehnică
b). . .
nr. . . .
Fişa tehnică
...
nr. . . .
Fişa tehnică
Dotări
nr. . . .
Fişa tehnică
Active necorporale
nr. . . .
TOTAL
Proiectant,
..........
autorizate)
L.S.
PRECIZARE:

şi 2.
Coloanele 3-5 se completează de către ofertanţi în cadrul derulării, în condiţiile legii, a

FORMULARUL F5
.......... ..........
FIŞA TEHNICĂ Nr . . . . . . . . . . . . . . . .
(Se completează pentru fiecare utilaj, echipament tehnologic, de transport, dotări.)
Utilajul, echipamentul tehnologic: . . . . . . . . . . (denumirea)
Corespondenţa propunerii tehnice cu

Nr. Specificaţii tehnice impuse prin Furnizor (denumire,
specificaţiile tehnice impuse prin
crt. caietul de sarcini adresa, telefon, fax)
caietul de sarcini
0 1 2 3
Parametri tehnici şi funcţionali . . . .
1
......
Specificaţii de performanţă şi
2 condiţii privind siguranţa în
exploatare . . . . . . . . . .
Condiţii privind conformitatea cu
3
standardele relevante . . . . . . . . . .
4 Condiţii de garanţie şi postgaranţie
5 Condiţii cu caracter tehnic
Proiectant,
..........
autorizate)
L.S.
PRECIZARE:
Proiectantul completează şi răspunde pentru datele şi informaţiile înscrise în coloana 1.
Coloanele 2 şi 3 se completează de către ofertanţi în cadrul derulării, în condiţiile legii, a

FORMULARUL F6
....................
GRAFICUL GENERAL
de realizare a investiţiei publice
Anul 1 . . . Anul n
Nr. crt. Denumirea obiectului/categoriei de lucrări Luna
1 2 3 ... n
I Organizare de şantier
Obiect . . .
1
Categoria de lucrări:
Obiect . . .
2
Obiect . . .
...
Proiectant,
..........
autorizate)
L.S.
ANEXA Nr. 11
ETAPELE DE ELABORARE
a documentaţiilor tehnico-economice*) aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii
finanţate din fonduri publice
*) Conţinutul documentaţiilor este prevăzut în anexele nr. 1-10 la prezenta hotărâre.
**) Studiul de prefezabilitate se elaborează pentru obiective de investiţii a căror valoare

totală estimată depăşeşte echivalentul a 75 milioane euro în cazul investiţiilor pentru
promovarea sistemelor de transport durabile şi eliminarea blocajelor din cadrul
infrastructurii reţelelor majore sau echivalentul a 50 milioane euro în cazul investiţiilor
promovate în alte domenii;
***) Indicatorii tehnico-economici din studiul de fezabilitate se aprobă potrivit
competenţelor stabilite prin Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu
modificările şi completările ulterioare, şi Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice
locale, cu modificările şi completările ulterioare.
****) Autorizaţia de construire/desfiinţare se emite în conformitate cu prevederile Legii
nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu
MANAGEMENTUL PROIECTELOR PARTEA II
PARTEA II
I. ACTIVITĂŢILE PROIECTULUI DE CONSTRUCŢIE

Este secţiunea prin care se stabilesc parametrii tehnico-organizatorici specifici
activităţilor componente ale unui proiect de construcţie.
Se consideră că activitatea este elementul fundamental în vederea stabilirii
parametrilor de bază în realizarea unui proiect de construcţie întrucât la nivelul ei se
stabilesc informaţiile referitoare la acţiunile componente (procese de construcţie, acţiuni
cu caracter tehnic, organizatoric, economic, administrativ, etc.), evaluarea acestora din
punct de vedere cantitativ, al necesarului de resurse, a cerinţelor de calitate şi se stabilesc
algoritmi de optimizare a proceselor componente.
Datorită numărului mare de acţiuni precum şi a proceselor foarte diferite ca natură
şi complexitate ce sunt necesare pentru realizarea unui proiect de construcţie, în vederea
stabilirii principalilor parametri ai unei activităţi se propune gruparea acestora în funcţie
de conţinutul acţiunilor incluse, astfel (figura 1.1):
GRUPAREA ACTIVITATILOR
Activitati pentru elaborarea Activitati specifice Activitati specifice

si avizarea studiilor organizarii de santier executiei proiectului tehnic
si documentatiilor
Activitati specifice elaborarii Procese de constructie specifice Procese de constructie

studiilor si documentatiilor constructiilor si instalatiilor de Actiuni ca caracter tehnic
Activitati cu caracter organizare de santier (trasari, receptii, verificari,)
economic, administrativ Actiuni ca caracter tehnic faze determinante)
activitati cu caracter legislativ (trasari, receptii) Actiuni cu caracter organizatoric
(avize, acorduri, autorizatii) Actiuni cu caracter organizatoric Actiuni cu caracter de
Faze, evenimente (asigurare utilitati, racorduri, spatii evaluare si control
(organizare proceduri de licitatie, etc.) de depozitare, aprovizionare, etc.) Actiuni cu caracter de conditionare
Actiuni specifice transportului si
montajului utilajelor si
echipamentelor tehnologice
Fig. 1.1 - Gruparea activităţilor componente ale unui proiect de construcţie
Pentru prima grupă de activităţi dimensionarea din punct de vedere tehnico-

economic se face relativ simplu întrucât principalele resurse folosite sunt resursele umane
(specialişti, experţi tehnici, consultanţi) şi resursele financiare. Durata acestor activităţi
este stabilită pe bază statistică sau negociere directă cu factorii implicaţi în elaborarea,
avizarea şi autorizarea acestor documentaţii.
Pentru celelalte două grupe de activităţi, respectiv activităţile specifice organizării
de şantier şi activităţile specifice execuţiei proiectului tehnic, se propune o schemă
comună care rezolvă următoarele probleme de concepţie şi calcul [26]:
1. Structurarea tehnologică – care are ca principal scop identificarea

acţiunilor componente şi stabilirea parametrilor tehnici
2. Structurarea spaţială – care are ca principal scop proiectarea distribuţiei
1
spaţiale a cantităţilor de procese şi stabilirea parametrilor de desfăşurare în

spaţiu
3. Dimensionarea necesarului de resurse – prin care se stabilesc categoriile
şi cantităţile de resurse necesare realizării activităţilor punându-se în
evidenţă şi parametrii principali ai resurselor
4. Structurarea organizatorică – care are ca principal scop stabilirea
variantelor de desfăşurare în timp şi spaţiu a realizării proceselor şi
dimensionarea parametrilor de desfăşurare în timp
1. Structurarea tehnologică este o activitate de concepţie care are ca principal

scop stabilirea acţiunilor din cadrul unei activităţi precum şi a conţinutului acestora.
Rezolvarea acestei probleme depinde de soluţia constructivă adoptată, condiţiile
de execuţie, tehnologiile disponibile ale executantului, numărul şi calificarea muncitorilor
disponibili, tipul şi numărul de utilaje disponibile, condiţii contractuale, restricţii locale.
Stabilirea acţiunilor se face pe baza detaliilor de execuţie şi are ca scop
transformarea informaţiilor referitoare la dimensiunile şi structura elementelor de
construcţie în acţiuni (procese de construcţie) [26].
Acţiunile incluse într-o activitate pot fi grupate în două mari categorii şi anume:
1. procese de construcţie
2. acţiuni cu caracter tehnic, economic, administrativ
Procesul de construcţie se poate defini ca ansamblul modificărilor cantitative şi
calitative folosite pentru transformarea obiectelor muncii (materiale, semifabricate,
produse finite) cu ajutorul unor mijloace specifice, în cadrul unui loc de muncă în
vederea realizării de elemente de construcţie din cadrul unui obiect de construcţie [26].
In realizarea unui obiect de construcţie intervin o multitudine de procese de
construcţie, neomogene din punct de vedere tehnologic necesitând consum diferit de forţă
de muncă şi resurse materiale.
Diversitatea şi complexitatea proceselor de construcţie derivă atât din conţinutul
acestora cât şi din natura resurselor utilizate, a locului de muncă pe care se execută, a
naturii executantului (colectiv sau individual).
Având în vedere complexitatea şi varietatea deosebit de largă a proceselor de
construcţie se propune următoarea clasificare a acestora:
I. După modul de execuţie deosebim [26]:
procese de construcţie manuale – la care pentru execuţia lor unica sursă de energie
o constituie executantul;
procese de construcţie mecanizate – la care se folosesc şi alte surse de energie
decât cea a executantului;
In funcţie de gradul de mecanizare procesul mecanizat poate fi:
manual mecanic – la care se foloseşte simultan atât energia
executantului cât şi o energie externă acestuia (ex. compactarea betonului cu
vibratorul, raşchetarea parchetului cu maşina de raşchetat, etc.)
mecanic – la care executarea procesului se face direct de către
mecanisme acţionate de la o sursă exterioară executantului (ex. Săpare
pământ cu excavatorul, compactare cu cilindru compresor, etc.)
II. După conţinutul proceselor distingem:
procese simple – reprezintă diviziunea elementară a procesului de construcţie care
se execută într-un anumit interval de timp, de către o formaţie de lucru, pe un loc de
muncă bine stabilit (prevăzut cu o înzestrare specifică de unelte şi echipamente)
2
acţionând asupra obiectelor muncii în cadrul aceleaşi tehnologii. Procesele simple fac
obiectul „Normelor de muncă în construcţii” fiind astfel delimitate încât să permită
măsurarea consumului de timp de muncă, cantitatea şi calitatea realizată de către un
executant conturând mai bine răspunderea acestuia pentru munca încredinţată.
„Normele de muncă în construcţii” cuprind şi descrierea tuturor operaţiilor
componente ale fiecărui proces simplu.
procese complexe – alcătuite din două sau mai multe procese simple de aceeaşi
natură sau natură diferită legate prin considerente organizatorice după o anumită
structură tehnologică.
Procesele simple de aceeaşi natură sunt procesele care, prin conţinutul lor
tehnologic, necesită muncitori de aceeaşi calificare, ceea ce diferă de la un proces la altul
fiind categoria şi numărul de muncitori [26].
Procesele simple de natură diferită sunt procesele care prin conţinutul lor
tehnologic necesită muncitori cu calificări diferite
Conţinutul proceselor complexe este determinat de structurarea tehnologică a
execuţiei proceselor simple componente, fiind stabilit prin instrucţiuni de lucru, fişe
tehnologice şi organizatorice de execuţie.
In funcţie de modalitatea de desfăşurare în timp a proceselor simple componente,
procesele complexe se pot clasifica astfel[26]:
procese complexe având procese simple de aceeaşi natură sau natură
diferită care se execută în paralel
procese complexe având procese simple de aceeaşi natură care se execută
succesiv
procese complexe având procese simple de natură diferită care se execută
succesiv
III. După natura operaţiilor incluse deosebim:
procese pregătitoare (auxiliare) – care stabilesc operaţii şi măsuri
preliminare execuţiei cum ar fi: amenajarea platformelor de depozitare,
sortare şi stivuire a materialelor şi semifabricatelor, asigurarea
dispozitivelor de ridicat, verificarea amplasării mijloacelor de ridicare pe
verticală, asigurarea căilor de acces pentru mijloacele de transport, etc.
procese de transport - stabilesc operaţii referitoare la aprovizionarea,
transportul, manipularea materialelor şi echipamentelor;
procese de punere în operă – stabilesc măsurile, operaţiile şi procedeele de
transformare cantitativă şi calitativă a materialelor prin participarea directă
a executantului în vederea realizării de elemente (sau părţi componente) de
construcţie.
In figura 3.31 se prezintă modul de clasificare a proceselor de construcţie:
3
CLASIFICAREA
PROCESELOR DE CONSTRUCTIE
I. Dupa modul de executie II. Dupa continutul proceselor III. Dupa natura operatiilor incluse
procese de constructie manuale Procese simple Procese pregatitoare (auxiliare)

procese de constructie mecanizate Procese complexe Procese de transport
Procese de punere in opera
manual-mecanice având procese simple
mecanice de aceeasi natura sau natura diferita
care se executa în paralel
având procese simple
de aceeasi natura
care se executa succesiv
având procese simple
de natura diferita
care se executa succesiv
Fig. 3.31 - Clasificarea proceselor de construcţie
Acţiunile cu caracter tehnic, economic, administrativ

In realizarea unui proiect de construcţie intervin, pe lângă procesele de construcţie,
o mulţime de acţiuni cu caracter tehnic, economic, administrativ, organizatoric care
condiţionează în mod hotărâtor realizarea proceselor de construcţie.
În funcţie de natura lor acţiunile ce intervin la realizarea unui proiect de
construcţie se pot clasifica astfel:
o acţiuni cu caracter tehnic (trasări, întreruperi tehnologice, întocmire
documentaţii tehnice, etc.)
o acţiuni cu caracter organizatoric (aprovizionări cu materiale, asigurare
utilităţi, asigurare spaţii de depozitare, spaţii de cazare, asigurare căi de acces,
organizarea liniilor tehnologice, montaj utilaje şi echipamente tehnologice, etc.
o acţiuni cu caracter administrativ (aprobări, avizări, specializări, asigurarea
cu resurse, instruire echipe de lucru, întocmire proceduri administrative şi
instrucţiuni de lucru, etc.)
o alte acţiuni cu caracter economic, de urmărire şi control, de asigurare a
calităţii (asigurarea cu resurse financiare, verificări, recepţii calitative, întocmire
documente privind asigurarea şi controlul calităţii, avizare/aprobare situaţii de
lucrări, etc.)
In această secţiune se propun următorii parametri tehnici [26]:

1. Qi – cantitatea de proces, reprezintă cantitatea aferentă unui proces “i” de
construcţie; se exprimă în unităţi de măsură adecvate naturii procesului: m3
pentru săpături, turnări de betoane; m2 pentru tencuieli, pardoseli; kg pentru
fasonare-montare armătură, etc.
2. NTi – norma de timp, este timpul de muncă necesar unei formaţii minime de
muncitori pentru a realiza o unitate de măsură (U.M) dintr-un proces “i”, în
4
condiţii tehnologice şi organizatorice precizate prin conţinutul normei; se

exprimă în om·ore pe unitatea de măsură specifică procesului (m3, m2, m, kg).
Parametrul NTi constituie elementul fundamental pentru:
- concepţia şi proiectarea organizării execuţiei proceselor de construcţie
- dimensionarea duratelor şi numărului de muncitori necesari pentru execuţia
proceselor de construcţie.
Normele de timp utilizate în organizarea execuţiei proceselor de construcţie sunt
cuprinse în “Norme de muncă în construcţii” şi sunt stabilite pentru procesul simplu, care
constituie elementul primar din conţinutul unei activităţi.
Normele de timp din “Normele de muncă în construcţii” sunt stabilite astfel:
NTi = mi · dui (om·ore/UM) (3.3)
în care:
mi – numărul de muncitori din formaţia minimă;
dui – durata de execuţie a unităţii de proces.
3. NTUi – norma de timp a utilajului, este timpul de folosire a unui utilaj pentru a
realiza o unitate de măsură dintr-un proces “i” mecanizat, în anumite condiţii
tehnologice şi organizatorice precizate prin conţinutul normei; aceste norme sunt
stabilite de aceleaşi acte normative care reglementează NTi (“Normele de muncă în
construcţii”). Norma de timp a utilajului se exprimă în utilaj·ore pe unitatea de
măsură specifică procesului (100m3 pentru săpături mecanizate; 1 element
prefabricat pentru montarea cu macara a elementelor prefabricate; etc.).
4. Vi – timpul total de muncă normat pentru:
- execuţia unei cantităţi Qi de proces simplu manual sau manual-mecanic:
Vi = Q i ⋅ N Ti (om·ore) (3.4)
- execuţia unor cantităţi Qi de procese simple manuale sau manual-mecanice ce
alcătuiesc un proces complex,
k
Vi = ∑ Qi ⋅ N Ti (om·ore) (3.5)
i =1
unde:
k – numărul de procese simple ce alcătuiesc procesul complex.
5. VUi – timpul total de lucru normat al utilajului pentru execuţia unei cantităţi Qi de
proces mecanizat,
VUi = Q i ⋅ N TUi (utilaj·ore) (3.6)
2. Structurarea spaţială a desfăşurării acţiunilor (procese de construcţie) are ca

principal scop stabilirea sectoarelor şi a distribuţiei spaţiale a cantităţilor de procese
(eferente delimitării sectoarelor) pentru coordonarea dependenţei între procese în
desfăşurarea lor în timp şi spaţiu la realizarea elementelor de construcţie. [26]
Structurarea spaţială a desfăşurării proceselor de construcţie se realizează pe baza
soluţiilor constructive a proiectului precum şi a raţiunilor privind organizarea execuţiei
proceselor în funcţie de capacităţile executantului şi condiţionările impuse pentru
realizarea proiectului (tehnologice, organizatorice, legislative, condiţionări impuse de
investitor).
Prin stabilirea sectoarelor şi implicit a formei şi dimensiunilor acestora se pot
identifica cantităţile de procese care vor conduce la stabilirea necesarului de resurse
pentru realizarea acestora precum şi a calcului duratei de execuţie a proceselor pe fiecare
5
sector.
Delimitarea corectă a sectoarelor, forma şi dimensiunile acestora, stabilirea
distribuţiei spaţiale a cantităţilor de procese este posibilă numai pe baza planurilor şi a
detaliilor de execuţie, în funcţie de natura şi conţinutul lucrărilor, dimensiunile şi
amploarea lor, condiţiile contractuale, regulile tehnologice şi de execuţie, condiţionări
organizatorice.
In această secţiune se propun următorii parametri de desfăşurare în spaţiu: [26]
1. Z – zona de lucru, este spaţiul în care se desfăşoară execuţia unui proces aferent
unei lucrări de construcţie.
Zona de lucru se poate prezenta sub formă de:
- ZT – zona de lucru totală, atunci când se dispune dintr-o dată de întreg spaţiul
necesar pentru execuţia unui proces.
- ZP - zona de lucru parţială, atunci când nu se dispune dintr-o dată de întreg
spaţiul necesar pentru execuţia unui proces; este caracteristică organizării execuţiei
proceselor aferente structurii de rezistenţă la construcţiile cu mai multe etaje.
2. E - numărul de niveluri (etaje) ale obiectului de construcţie.
3. s - sectorul de lucru, este suprafaţa din zona de lucru a unui obiect de
construcţie unde o formaţie de muncitori urmează să execute o anumită cantitate de
proces.
Un sector se caracterizează prin:
- As - suprafaţa sectorului;
- qi - cantitatea de proces "i" ce urmează a se executa pe sector; în cazul unei
distribuţii uniforme a cantităţilor de proces pe zona de lucru:
Qi
qi = (3.7)
nt
În cazul unei distribuţii neuniforme a cantităţilor pe zona de lucru sau când, din
condiţii constructiv-tehnologice, lucrarea de construcţie nu poate fi împărţită în sectoare
cu cantităţi de procese egale, qi se poate determina numai pe baza detaliilor de execuţie
pentru fiecare sector în parte, în funcţie de configuraţia acestuia.
4. n - numărul de sectoare pe nivel (etaj);
5. nt - numărul total de sectoare pe lucrarea de construcţie,
nt = n · E (3.8)
6. hi - nivelul de lucru este o parte dintr-un element al construcţiei măsurată pe
verticală unde un proces se poate executa fără a fi necesară schimbarea condiţiilor
tehnologice şi organizatorice de execuţie;
3. Dimensionarea necesarului de resurse are ca principal scop identificarea

principalelor resurse necesare realizării activităţilor componente ale unui proiect de
construcţie, structurarea acestora în funcţie de natură şi caracteristici, calculul cantităţilor
necesare, descrierea parametrilor specifici resurselor.
Prin resursă se înţelege orice mijloc de orice natură care poate fi exprimat cantitativ
şi este necesar pentru realizarea unei activităţi specifice unu proiect de construcţie.
Datorită caracterului complex al activităţii de construcţie care derivă din diversitatea
proceselor de construcţie şi numărul mare şi divers al mijloacelor folosite se propune
clasificarea resurselor astfel:
1. După natura lor distingem:
Resurse umane – reprezentate de forţa de muncă necesară realizării
6
activităţilor. Resursa forţă de muncă poate fi împărţită în:

- forţă de muncă calificată
- forţă de muncă necalificată
- forţă de muncă specializată (pe meserii)
Resurse materiale – reprezentate de materialele, semifabricatele,
prefabricatele, confecţiile metalice necesare realizării activităţilor componente
ale unui proiect de construcţie
Resurse utilaje – reprezentate de utilajele de construcţie, echipamentele
tehnologice, mijloacele de transport utilizate în realizarea unui proiect de
construcţie
Resurse utilităţi – sunt resursele impuse de asigurarea condiţiilor pentru
execuţia activităţilor, pentru activitatea personalului muncitor şi a personalului
tehnic, economic, administrativ. In cadrul acestei categorii se cuprind: spaţiile
de cazare, spaţiile de depozitare, birouri, energie electrică, termică, apă-canal,
etc.
Resurse financiare - reprezentate de fondurile băneşti necesare realizării
proiectului de construcţie (credite bancare, surse proprii, programe de
finanţare).
Resurse informaţionale – reprezentate de fondul documentar privind
reglementările şi normativele tehnice, reglementările legislative, studiile de
piaţă, etc. necesare a fi utilizate în realizarea proiectului.
2. După posibilitatea de a fi conservate distingem:
Resurse stocabile – care se pot consuma numai pe măsura executării
activităţilor, în această categorie intrând resursele materiale şi financiare;
Resurse nestocabile – care sunt disponibile pentru realizarea activităţilor
numai în anumite intervale de timp (forţă de muncă, utilaje).
Parametrii resurselor
Referitor la resursele necesare realizării unui proiect de construcţie se pot pune în
evidenţă următorii parametri specifici:
1. Ncm - norma de aprovizionare– reprezintă cantitatea normată de resurse
materiale stabilite a se consuma în procesul tehnologic, pentru realizarea unei
unităţi dintr-un proces de construcţie în anumite condiţii tehnologice şi
organizatorice.
Ncm = Ct + Pt + Ptm (3.9)
unde: Ncm – norma de consum tehnologic
Ct – consumul tehnologic (cantitatea de material ce urmează a fi
aprovizionată şi înglobată în lucrare
Pt – pierderi tehnologice (la debitare, preparare)
Ptm – pierderi datorate transportului şi manipulărilor
Pierderile tehnologice sunt pierderile inerente care apar la execuţia proceselor de
construcţie şi care provin din transformările resurselor materiale în scopul obţinerii de
elemente de construcţie.
Pentru materialele care nu rămân înglobate în lucrare (cofraje, schele, sprijiniri) se
iau în considerare numai pierderile tehnologice şi cele rezultate din transport şi
manipulări.
N’cm = Pt + Ptm (3.10)
unde: Ncm – norma de consum tehnologic pentru materiale ce nu rămân înglobate
7
2. CMN - cantitatea necesară de materiale - reprezintă cantitatea de resurse

materiale stabilită a se aproviziona pentru realizarea proceselor componente ale
unei activităţi.
n
C MN = ∑i=1 Qi ⋅ N cm (3.11)
unde: C MN – cantitatea necesară de materiale
Qi– cantitatea de proces pentru procesul „i”
3. CMef - Consumul efectiv de materiale – reprezintă cantitatea de materiale
efectivă încorporată în realizarea elementelor de construcţie şi care rezultă din
fişele de consum. Se exprimă cu relaţia:
n
C Mef = ∑i=1 Csi (3.12)
unde: CMef – consumul efectiv de materiale
Csi – cantitatea real consumată pentru un anumit tip (sortiment) de
material utilizat la realizarea unui proces de construcţie înregistrată în fişele
de consum
In realizarea unui element sau părţi de element de construcţie pot fi necesare mai
multe sortimente de materiale fiecare cu consumul şi unitatea de măsură specifică.
4. Km - gradul de utilizare a materialelor – reprezintă raportul dintre
consumul normat de materiale şi consumul efectiv de materiale. Se exprimă cu
relaţia:
CMN
Km = (3.13)
CMef
5. bi(mi) – formaţia minimă de muncă, alcătuită dintr-un număr mi de
muncitori, este acea grupare minimă de muncitori pentru execuţia unui proces
“i”, care asigură fiecăruia maxim de randament corespunzător cu calificarea sa.
Formaţiile minime sunt stabilite prin conţinutul normelor de timp în cadrul
“Normelor de muncă în construcţii”. [26]
6. Bi(Mi) – formaţia de muncă, alcătuită dintr-un număr de “Mi” muncitori,
este o grupare de formaţii minime, de aceeaşi specialitate sau specialităţi
diferite, legate organizatoric pentru execuţia unei cantităţi de proces Qi
(simplu, respectiv complex).
Bi = g · bi g =1,2,3, … (3.14)
Mi = g · mi g =1,2,3,… (3.15)
N
7. CManop - consumul previzionat de manoperă - reprezintă timpul de muncă
normat necesar pentru efectuarea operaţiilor ce intervin în realizarea proceselor
de construcţie din cadrul unei activităţi începând de la operaţiile pregătitoare
(prelucrare, aprovizionare) şi până la punerea în operă a acestora în
conformitate cu procesul tehnologic şi condiţiile organizatorice precizate. Este
exprimat în ore centezimale şi evidenţiat pe meserii şi categorii de calificare.
Se exprimă cu relaţia:
n
N
C Manop = ∑i=1 Qi ⋅ Csimanop (3.16)
N
unde: CManop – consumul previzionat de manoperă
Qi– cantitatea de proces pentru procesul „i”
Csimanop – consumul specific de ore manoperă pentru o anumită
8
meserie şi categorie de calificare pentru execuţia unei unităţi de măsură

dintr-un proces „i” (stabilit prin normele de deviz sau prin analizele de
resurse)
ef
8. CManop - consumul efectiv de ore manoperă - reprezintă timpul de muncă
real înregistrat (din fişele de evidenţă) pentru realizarea operaţiilor din cadrul
unei activităţi. Se exprimă cu relaţia:
n
ef
C Manop = ∑i=1 N mi (3.17)
ef
unde: CManop – consumul efectiv de manoperă
Nmi– numărul de ore evidenţiate în fişele de evidenţă pentru fiecare
specialitate de muncitori la realizarea operaţiilor din cadrul
procesului „i”
9. Kmanop – gradul de utilizare a forţei de muncă – reprezintă raportul dintre
consumul previzionat de manoperă şi consumul efectiv de ore manoperă. Se
exprimă cu relaţia:
N
CManop
K maop = (3.18)
C ef Manop
10. ui – numărul de utilaje adoptate pentru execuţia unui proces “i” mecanizat.
11. Nu- norma de utilizare a utilajului - reprezintă durata totală de utilizare a

unui utilaj (sau echipament tehnologic) în vederea executării unui proces de
construcţie în conformitate cu procesul tehnologic stabilit şi condiţiile tehnico-
organizatorice specificate. Se exprimă cu relaţia:
n
NU = ∑i=1 Qi ⋅ N csi
U
(3.19)
U
unde: N csi – consumul specific de ore utilaj pentru execuţia unei unităţi de
măsură dintr-un proces „i” mecanizat. Se poate stabili pe baza normelor de deviz,
a analizelor de resurse sau pe bază de ore program.
12. TUef - timpul de funcţionare efectivă a utilajelor - reprezintă durata de
funcţionare efectivă a unui utilaj sau echipament tehnologic la execuţia unui
proces „i” mecanizat din cadru unei activităţi. Se exprimă cu relaţia:
n
TUef = ∑i=1 tuef ⋅ k FU (3.20)
unde: TUef – timpul de funcţionare efectivă a utilajelor
tUef – timpul de funcţionare efectivă a unui utilaj când acesta participă
nemijlocit la execuţia procesului „i” mecanizat
KFU - coeficientul de folosire a utilajului
13. KFU - coeficientul de folosire a utilajului care exprimă gradul de folosire a
duratei schimbului de lucru de către un utilaj de construcţie; se exprimă prin
următoarea relaţie:
100 − ( t onu + t tou )
K FU = (3.21)
100
unde:- tonu - timpul de întreruperi reglementate în funcţionarea utilajului,
determinat de odihnă şi necesităţile fiziologice ale mecanicului de utilaj;
- ttou - timpul de întreruperi reglementate în funcţionarea utilajului determinat
9
de tehnologia şi organizarea procesului.

14. r(sij ) - cantitatea de resursă necesară pentru execuţia activităţii (ij) –
reprezintă cantitatea de resursă pe unitatea de timp necesară execuţiei unei
activităţi. [26]
r(sij ) = rzs( ij ) ⋅ tij (3.22)
în care:
r(sij) - este cantitatea necesară din resursa s pentru execuţia activităţii (i,j).
rzs(ij ) - intensitatea sau rata resursei
tij – durata activităţii (ij)
15. RS – cantitatea totală dintr-o resursă pentru execuţia unui proiect , se
exprimă cu relaţia:
Rs = ∑r s
z(ij) ⋅ t ij (3.23)
(i, j )∈U ij
în care: Uij - mulţimea activităţilor pentru execuţia unui proiect
16. RZS - profilul resursei – reprezintă suma intensităţilor resursei s pentru

activităţile ce se suprapun în ziua z.
R sz = ∑ rz(ij)
s
(3.24)
z
17. R szd - nivelul maxim disponibil al unei resurse

Intensităţile profilelor resurselor sunt restricţionate de nivelul maxim disponibil, [26]
( R szd ): R sz ≤ R szd (3.25)
Cantitatea totală necesară este limitată de disponibilul total:
( R sd ): R s ≤ R sd (3.26)
18. v[rz (ij ) ]– vectorul intensităţilor resurselor pentru realizarea unei activităţi
se poate exprima cu relaţia: v[rz (ij ) ] = [rz1(ij ) , rz2(ij ) ,..., rzs(ij ) ,...rzw(ij ) ] (3.27)
Ca surse de informaţii utilizate la stabilirea normelor de consum tehnologic la

materiale, a consumului de ore manoperă şi ore funcţionare utilaje se folosesc:
- Indicatoarele de norme de deviz sau Norme orientative de consumuri de
resurse
- Analizele speciale de consumuri de resurse elaborate de executant
- Normele de muncă în construcţii
- Date statistice
Indicatoarele de norme de deviz sunt colecţii de normative care grupează articolele
de deviz pe categorii de procese.
Fiecare indicator poartă indicativul categoriei de procese pe care o tratează (C -
Construcţii, D-Drumuri, Ts-Terasamente, etc.) şi este organizat pe capitole, simbolizate
cu litere (A, B, C,.......). In cadrul fiecărui capitol normele de deviz sunt prezentate printr-
un număr de ordine format din două cifre (01,02,03......).
Un indicator de norme de deviz este structurat astfel:
- sumarul capitolelor
- instrucţiuni tehnico-organizatorice (condiţii generale de execuţie şi
10
măsurare a lucrărilor, prescripţii tehnice avute în vedere)

- norme de deviz grupate pe capitole de procese
O normă de deviz se caracterizează astfel:
- simbol
- denumire normă
- unitate de măsură
- consumuri specifice unitare de resurse pe categorii (materiale,
manoperă, utilaje şi echipamente de construcţie)
Antemăsurătoarea este piesa scrisă, componentă a proiectului tehnic, întocmită cu
ajutorul indicatoarelor de norme de deviz, prin care se face o evaluare cantitativă a
proceselor necesare a se executa în cadrul unei categorii de lucrări. Antemăsurătoarea se
întocmeşte pe considerente de omogenitate tehnologică şi/sau pe categorii de lucrări.
Normele de deviz pe baza cărora se încadrează articolele din antemăsurătoare sunt
concepute astfel încât să comaseze cât mai multe procese şi nu redau acţiunile cu caracter
tehnic (trasare, recepţia proceselor ascunse, etc.), cu caracter organizatoric (aprovizionări
cu materiale, asigurarea cu utilaje, etc.) şi cu caracter tehnologic (întreruperi tehnologice
legate de uscarea proceselor umede). [26]
De aceea articolele din antemăsurătoare nu redau defalcarea cantitativă a
proceselor componente ale unei activităţi, corespunzător execuţiei reale.
Astfel, activităţile care includ procese simple şi/sau complexe, având la bază considerente
tehnologice şi organizatorice, pot să cuprindă:
- un articol - când execuţia acestuia are o delimitare precisă din punct
de vedere tehnologic şi organizatoric
- două sau mai multe articole – atunci când între acestea există relaţii
de condiţionare tehnologică sau organizatorică
- o parte dintr-un articol - când pe considerente tehnologice şi/sau
organizatorice se impune defalcarea acestuia.
4. Structurarea organizatorică – are ca principal scop stabilirea condiţiilor

organizatorice, stabilirea şi dimensionarea parametrilor de desfăşurare în timp pentru
acţiunile specifice unei activităţi din cadrul unui proiect de construcţie.
In această secţiune se propun următorii parametri de desfăşurare în timp:
1. dui - durata de execuţie a unităţii de proces, reprezintă durata în care se realizează o
unitate de măsură dintr-un proces "i" şi se exprimă astfel [26]:
- în cazul unui proces simplu executat manual sau manual-mecanic:
N Ti
d ui = (3.28)
mi
- în cazul unui proces simplu executat mecanizat:
d ui = NTUi (3.29)
- în cazul proceselor complexe având procese simple care se execută în paralel [26] [90]:
a) pentru execuţie manuală sau manual-mecanică:
du = max (du1, du2,..........,dun) (3.30)
b) pentru execuţie mecanizată:
du = max (NTU1, NTU2,..........,NTUn) (3.31)
- în cazul proceselor complexe având procese simple care se execută succesiv:
a) pentru execuţie manuală sau manual-mecanică [90]:
11
n n
NTi
d ui = ∑ d ui = ∑ (3.32)
i =1 i =1 mi
b) pentru execuţie mecanizată [90]:
n
d ui = ∑ N Tui (3.33)
i =1
2. ds - durata schimbului de lucru –reprezintă durata adoptată de executant pentru

programul de lucru. Aceasta poate varia de la o perioadă la alta respectiv de la un proces
la altul, putând fi de 8, 9, 10 ore sau chiar mai mult.
3. γi - numărul de schimburi de lucru pe zi pentru execuţia unui proces “i”;
4. Ii - indicele de îndeplinire a normei, este un raport care caracterizează proporţia de
realizare a normelor de muncă [26]. Se poate exprima astfel:
- pentru procese simple:
Vi Q ⋅N M t
Ii = = i Ti = icalc = icalc (3.34)
Vi.ef . Vi.ef . M ief tief
- pentru procese complexe:
∑ Vi ∑ Q i ⋅ N Ti
Ii = = (3.35)
Vi.ef . Vi.ef .
unde:
- Vi.ef. - timpul de muncă efectiv consumat pentru realizarea procesului "i" exprimat în
om x ore şi preluat din foile de pontaj;
5. ti – durata de execuţie a unei activităţi.
Se poate exprima astfel [26]:
- pentru activităţi ce reprezintă procese executate manual sau manual-mecanic:
ti = ∑ Qi ⋅ NTi
(schimburi) (3.36)
d s ⋅ M i ⋅ Ii
ti =
∑ Qi ⋅ N Ti
(zile) (3.37)
γ ⋅ ds ⋅ M i ⋅ Ii
unde:
- ti - durata pentru realizarea procesului "i"
- Qi – cantitatea de proces "i"
- NTi – norma de timp pentru execuţia procesului "i"
- γ este numărul de schimburi de lucru pe zi
- ds - durata schimbului de lucru, exprimată în "ore/schimb".
- Mi - numărul de muncitori adoptat pentru execuţia procesului "i"
- Ii - indice de îndeplinire a normei la execuţia procesului “i”
- pentru activităţi ce reprezintă procese executate mecanizat:
ti = ∑ Qi ⋅ NTui
(schimburi) (3.38)
d s ⋅ ui ⋅ K FUi
unde:
- NTui – norma de timp pentru execuţia procesului "i" mecanizat
- ui – numărul de utilaje utilizate pentru execuţia procesului “i”
- KFUi – coeficientul de utilizare a utilajului la execuţia procesului “i”
6. D - durata totală de execuţie a proiectului – reprezintă intervalul de timp, exprimat în
12
luni calendaristice, pentru execuţia unui proiect de construcţie în anumite condiţii

tehnologice şi organizatorice. În funcţie de modul de stabilire, se disting [26]:
- DN - durata normală de execuţie a proiectului stabilită de executant
- DC - durata contractată, stabilită prin contractul de antrepriză
- DP - durata programată, stabilită prin planul calendaristic
- DR - durata realizată, este intervalul de timp între începerea efectivă a lucrărilor şi data
întocmirii procesului verbal de recepţie la terminarea lucrărilor.
DR ≤ DP ≤ DN ≤ DC (3.39)
13
PARTEA II
3. COSTURILE REALIZĂRII PROIECTELOR DE CONSTRUCŢIE

4.
Este secţiunea prin care se stabilesc principalii parametri economici specifici realizării
unui proiect de construcţie, parametri legaţi în principal de costul total de realizare a proiectului.
Costul total de realizare a unui proiect de construcţie reprezintă expresia bănească a tuturor
“eforturilor” (forţă de muncă, resurse materiale, utilaje şi echipamente tehnologice, resurse
informaţionale, servicii, taxe, acţiuni cu caracter tehnico-administrativ, etc.) necesare a fi făcute
în scopul realizării proiectului în toate etapele sale componente.
Prin obţinerea informaţiilor referitoare la activităţile componente ale unui proiect de
construcţie precum şi a resurselor necesare realizării acestuia, în faza de elaborare a proiectului se
pot formula previziuni privind costul total al activităţilor, resurselor şi în final a întregului proiect.
Particularităţile activităţii de construcţie precum şi durata mare de realizare a unui proiect
de construcţie impun anumite tehnici de evaluare a costurilor de realizare. Se poate spune că nu
există două firme de specialitate care să folosească modalităţi identice de evaluare.
Evaluarea costurilor de realizare în etapa de elaborare a proiectului de construcţie are
caracter predictiv reprezentând cele mai bune aproximări care pot fi făcute, corespunzător
momentului când sunt realizate, în funcţie de capacităţile şi cultura managerială a firmei care
execută proiectul. Aceste costuri poartă denumirea de costuri programate (sau previzionale).
Costurile programate trebuie să fie controlate şi revizuite de nenumărate ori pe parcursul
execuţiei proiectului ducând astfel la cunoaşterea costurilor reale de execuţie denumite şi costuri
efective.
Comparativul, pe durata de execuţie a proiectului, a costurilor programate cu costurile
efective poate să scoată în evidenţă calitatea metodelor de organizare şi conducere adoptate de
firma care execută proiectul.
In evaluarea costurilor de realizare a unui proiect de construcţie este necesară parcurgerea
următoarelor etape:
a) stabilirea surselor de informaţii necesare pentru evaluarea cât mai corectă a costurilor.
Acestea pot fi:
reglementări tehnico- economice:
o colecţia de indicatoare de norme de deviz
o colecţia „Norme de muncă în construcţii”
o nomenclatorul de materiale şi tabele cu preţuri unitare la furnizori
o nomenclatorul cu forţa de muncă - pe meserii, categorii şi retribuţie
tarifară
o nomenclatorul de utilaje şi echipamente tehnologice pe grupe, capacităţi
şi caracteristici tehnice
o nomenclatorul cu liste anexe de materiale neexplicitate
o nomenclatorul cu analize de consumuri de resurse şi de preţ specifice
anumitor categorii de procese
o acte legislative şi publicaţii de specialitate
1
proiectul tehnic cu următoarele elemente:

o caietele de sarcini – prin care se descriu condiţiile tehnice de realizare a
elementelor de construcţie (dimensiune, formă, tehnologie, probe, verificări,
recepţii), caracteristicile şi calitatea materialelor (proprietăţi, compoziţie,
etc.), cerinţele beneficiarului în ceea ce priveşte calitatea execuţiei
o antemăsurătorile – care conţin informaţiile referitoare la cantităţile de
procese necesare pentru realizarea elementelor şi ansamblurilor de
construcţie componente
o detaliile de execuţie – care redau forma, dimensiunile şi alcătuirea
elementelor de construcţie.
b) Elaborarea programului de execuţie – prin care se stabileşte durata de realizare a
proiectului precum şi termenele de realizare a anumitor activităţi componente sau lucrări
precizate prin caietele de sarcini determinându-se astfel şi mijloacele de muncă necesare pentru
realizarea proiectului. Pe baza programului de execuţie se pot stabili costurile de execuţie
proporţionale cu durata programată, precum şi costurile cumulate la anumite intervale de timp.
c) Alegerea şi aplicarea metodei de evaluare
Dintre metodele de evaluare cunoscute cele mai frecvent folosite în evaluarea costurilor
sunt:
1. Metoda "unităţii de folosinţă" - multe tipuri de construcţii se caracterizează prin
repetarea unităţilor de folosinţă (exemplu: număr de paturi într-un spital, număr de
locuri într-o şcoală, număr de apartamente dintr-un ansamblu de locuinţe, număr
birouri într-o clădire administrativă). Această metodă este folosită în etapele de început
ale elaborării proiectului ca bază de comparaţie între diverse variante de acelaşi tip;
2. Metoda "ariei" - este una din cele mai utilizate metode şi se bazează pe aria totală
desfăşurată a unei clădiri;
3. Metoda "sistemelor" - în acest caz unitatea de bază este aceeaşi ca în cazul metodei
ariei, dar consideră separat fiecare categorie de subsisteme ale clădirii (infrastructură,
suprastructură, închideri, compartimentări, instalaţii, etc.). Pentru fiecare subsistem se
consideră separat preţul pe metru pătrat de arie desfăşurată.
4. Metoda de evaluare prin referinţă la costurile efective – constă în evaluarea
costurilor de realizare a unui proiect de construcţie pornind de la cunoaşterea costurilor
reale înregistrate la realizarea anumitor elemente de construcţie, activităţi, categorii de
procese similare realizate de firma care execută proiectul. Este necesar în acest sens să
existe o bază de date care să cuprindă informaţiile necesare.
5. Metoda de evaluare detaliată – constă în a preciza pentru fiecare activitate sau proces
de construcţie consumurile de resurse necesare (forţă de muncă, materiale, utilaje şi
echipamente tehnologice) ţinând cont de condiţiile concrete din teren. Metoda
presupune ca proiectul să fie finalizat în faza de detalii de execuţie stabilind astfel
consumurile de resurse pentru realizarea proceselor de construcţie în anumite condiţii
tehnologice şi organizatorice. Este o metodă foarte laborioasă dar în acelaşi timp foarte
exactă.
În tabelul de mai jos (tabelul 2.1) se prezintă metodele de mai sus precum şi etapele când
acestea pot fi aplicate.
2
ETAPE
Metodă ESTIMARE INVESTITOR/PROIECTANT ESTIMARE ANTREPRENOR

Studiu de
Proiect tehnic Detalii de execuţie Ofertare Execuţie
fezabilitate
Metoda
"unităţii de x
folosinţă"
Metoda
x x
"ariei"
Metoda
x x
"sistemelor"
Metoda de
evaluare prin
referinţă la x x
costurile de
revenire
Metoda de
evaluare x x
detaliată
Tabel 1 - Faze de aplicare a metodelor de evaluare

Modalităţi de stabilire a costului total de realizare a unui proiect de construcţie:
I. Evaluarea costului total de realizare a unui proiect de construcţie pe grupe de costuri
conform Metodologiei de elaborare a devizului general – H.G. 28/2008
Devizul general este documentaţia economică prin care se stabilesc costurile totale necesare
realizării unui proiect de construcţie pe grupe principale de costuri.
Valoare (fără TVA) TVA Valoare (inclusiv TVA)

Nr. Crt. Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli
Mii Lei Mii EURO Mii Lei Mii Lei Mii EURO
1 2 3 4 5 6 7
CAPITOLUL 1: Cheltuieli pentru obŃinerea şi amenajarea terenului
1.1 ObŃinerea terenului

1.2 Amenajarea terenului
Amenajări pentru protecŃia mediului şi aducerea la

1.3 starea iniŃială
TOTAL CAPITOLUL 1 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
CAPITOLUL 2: Cheltuieli pentru asigurarea utilităŃilor necesare obiectivului 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
TOTAL CAPITOLUL 2 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
CAPITOLUL 3: Cheltuieli pentru proiectare şi asistenŃă tehnică

3.1 Studii de teren 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
3.2 Taxe pentru obŃinerea de avize, acorduri şi autorizaŃii 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
3.3 Proiectare şi inginerie 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
3.4 Organizarea procedurilor de achiziŃie 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
3.5 ConsultanŃă 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
3
3.6 AsistenŃă tehnică 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
TOTAL CAPITOL 3 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
CAPITOLUL 4: Cheltuieli pentru investiŃia de bază

4.1 ConstrucŃii şi instalaŃii 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
4.2 Montaj utilaje tehnologice 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

0.00 0.00 0.00 0.00
4.3 Utilaje, echipamente tehnologice şi funcŃionale cu montaj 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
4.4 Utilaje fără montaj şi echipamente de transport

4.5 Dotări 0.00 0.00 0.00 0.00
TOTAL CAPITOL 4 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
CAPITOLUL 5: Alte cheltuieli
5.1 Organizare de şantier

5.1.1. Lucrări de construcŃii 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
5.1.2. Cheltuieli conexe organizării şantierului 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
5.2 Comisioane, cote, taxe, costul creditului 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
5.3 Cheltuieli diverse şi neprevăzute 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
TOTAL CAPITOL 5 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
CAPITOLUL 6: Cheltuieli pentru probe tehnologice şi teste şi predare la

beneficiar
6.1 Pregătirea personalului de exploatare 0.00 0.00 0.00 0.00
6.2 Probe tehnologice şi teste 0.00 0.00 0.00 0.00
TOTAL CAPITOL 6 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

TOTAL GENERAL
0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Din care C+M
Tabelul 2 – Structura devizului general

Plecând de la structura devizului general prezentată mai sus se pot evidenţia următorii
parametrii legaţi de costul total de realizare a unui proiect de construcţie:
CT = CAT + CINF + CPE + CE + CO + CD (2.1)
unde:
CT – costul total de realizare a unui proiect de construcţie
CAT – parametru care pune în evidenţă grupa de costuri privind amenajarea terenului
In această grupă se includ costurile necesare pentru:
- schimbarea regimului juridic al terenului, scoaterea temporara sau definitiva din circuitul
agricol (sau silvic), precum si alte costuri de aceeaşi natură
4
- cheltuielile efectuate la începutul lucrărilor pentru pregătirea amplasamentului si care

constau în demolări, demontări, defrişări, evacuări materiale rezultate, devieri reţele de utilităţi
din amplasament, sistematizări pe verticală, drenaje, epuismente, devieri de cursuri de apa, etc.
- cheltuieli privind amenajări pentru protecţia mediului - se includ cheltuielile efectuate
pentru lucrări şi acţiuni de protecţia mediului, inclusiv pentru refacerea cadrului natural după
terminarea lucrărilor, precum: plantare de copaci, reamenajare de spaţii verzi.
Valoarea acestor lucrări se determină pe bază de liste cu cantităţi de lucrări şi preţuri
unitare aferente sau pe bază de tarife aplicate de prestatorii de servicii.
CINF – parametru care pune în evidenţă grupa de costuri privind realizarea

lucrărilor de infrastructură necesare realizării obiectelor de construcţie.
In această grupă se includ costurile necesare pentru:
- asigurarea cu utilităţile necesare funcţionării obiectelor de construcţie, precum:
alimentare cu apă, canalizare, alimentare cu gaze naturale, agent termic, energie electrică,
telefonie, radio-tv, drumuri de acces,
- costuri aferente lucrărilor pentru branşamente şi racorduri ale obiectelor de construcţie
componente la lucrările de infrastructură existente în afara incintei.
Aceste lucrări se realizează după proiecte tehnice iar valoarea lor se determină pe bază de
liste cu cantităţi de procese elaborate de proiectant şi preţuri unitare aferente.
CPE – parametru care pune în evidenţă grupa de costuri privind activităţile de

proiectare şi engineering.
In această grupă se cuprind costurile necesare pentru plata diferitelor servicii legate de:
- realizarea studiilor de teren - studii geotehnice, geologice, hidrologice, hidrogeotehnice,
fotogrammetrice, topografice si de stabilitate a terenului pe care se amplasează construcţiile.
Elaborarea unor astfel de studii se face pe bază de contract de prestaţii, încheiat între investitor şi
prestatorul de servicii specializate, valoarea contractului având la bază tarifele negociate şi
cantităţile unitare de prestaţii.
- obţinerea de avize, acorduri si autorizaţii - se includ cheltuielile pentru:
a) obţinerea/prelungirea valabilităţii certificatului de urbanism
b) obţinerea avizelor si acordurilor pentru racorduri şi branşamente la reţele publice de
apa, canalizare, gaze, termoficare, energie electrică, telefonie etc.;
c) obţinerea certificatului de nomenclatură stradala si adresa;
d) întocmirea documentaţiei, obţinerea numărului cadastral provizoriu si înregistrarea
terenului în cartea funciară;
e) obţinerea acordului de mediu;
f) obţinerea avizului PSI;
g) alte avize şi acorduri prevăzute în acte normative.
- Proiectare şi engineering - se includ cheltuielile pentru:
a) elaborarea tuturor fazelor de proiectare (studiu de prefezabilitate, studiu de fezabilitate,
proiect tehnic, detalii de execuţie), pentru plata verificării tehnice a proiectării, precum şi pentru
elaborarea documentaţiilor necesare obţinerii acordurilor, avizelor si autorizaţiilor, documentaţii
urbanistice, studii de impact, studii/expertize tehnice şi de amplasament, proiectarea tehnologiilor
de execuţie
b) organizarea licitaţiilor (întocmirea documentaţiei pentru elaborarea si prezentarea
ofertei, cheltuielile cu onorariile, transportul, cazarea si diurna membrilor desemnaţi in comisiile
5
de evaluare; anunţuri de intenţie, de participare si de atribuire a contractelor, corespondenţă în

legătură cu procedurile licitaţie.
c) consultanţă (plata serviciilor de consultanţă la elaborarea studiului de prefezabilitate sau
a studiilor de evaluare, plata serviciilor de consultanţă pentru managementul şi administrarea
contractului de execuţie.
d) asistenţă tehnică (asistenţă tehnică din partea proiectantului, în cazul când aceasta nu
intră in tarifarea proiectării, asigurarea supravegherii execuţiei prin inspectori de şantier
desemnaţi de autoritatea contractanta)
Valoarea contractelor de proiectare, consultanţă, asistenţă tehnică se determină pe baza
tarifului negociat cu prestatorul de servicii specializate.
CE – parametru care pune în evidenţă grupa de costuri privind execuţia

obiectelor de construcţie componente
In această grupă se cuprind costurile aferente realizării:
a) construcţiilor şi instalaţiilor -se cuprind costurile aferente execuţiei tuturor obiectelor
componente: clădiri, construcţii speciale, instalaţii aferente construcţiilor (instalaţii electrice,
sanitare, instalaţii interioare de alimentare cu gaze naturale, instalaţii de încălzire, ventilare,
climatizare, telefonie, PSI, radio-tv, intranet si alte tipuri de instalaţii impuse de destinaţia
proiectului).
b) montaj utilaj tehnologic - se cuprind costurile aferente procurării şi montajului utilajelor
şi echipamentelor tehnologice si al utilajelor incluse in instalaţiile funcţionale, inclusiv reţelele
aferente necesare funcţionării acestora.
c) dotări - se cuprind cheltuielile pentru procurarea de bunuri care, conform legii, intră in
categoria mijloacelor fixe sau a obiectelor de inventar, precum: dotări PSI, dotări de uz
gospodăresc, dotări privind protecţia muncii, etc.
Valoarea fiecărui obiect de construcţie şi implicit a categoriilor de lucrări din cadrul fiecărui
obiect este redată prin devize analitice care se întocmesc pe baza listelor cu cantităţile de procese
elaborate de proiectant, a consumurilor unitare de resurse corespunzătoare procedeelor şi
tehnologiilor utilizate şi a preţurilor unitare practicate de furnizorii de materiale, produse şi
servicii la care se adaugă cotele privind obligaţiile de plată prevăzute în acte legislative.
CO – parametru care pune în evidenţă grupa costurilor privind organizarea de

şantier
In această grupă se cuprind se cuprind cheltuielile estimate ca fiind necesare
contractantului în vederea creării condiţiilor de desfăşurare a activităţilor de construcţii-montaj şi
se compun din:
- costurile privind execuţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente organizării de
şantier (realizarea bazei de producţie, spaţii de depozitare şi conservare a materialelor, obiecte
social-administrative specifice bazei de producţie, utilităţi necesare până la limita incintei
terenurilor destinate pentru organizarea de şantier, lucrări de nivelări ale terenurilor naturale,
dezafectări locale de căi de comunicaţie sau construcţii, branşarea la utilităţi, realizarea de căi de
acces, căi rulare, rampe, estacade, construcţii sau amenajări la construcţii existente inclusiv
protejarea acestora).
- costuri conexe organizării de şantier (obţinerea autorizaţiei de execuţie a lucrărilor de
organizare de şantier, taxe de amplasament, închirieri semne de circulaţie, întreruperea temporară
a reţelelor de transport sau distribuţie de apă, canalizare, agent termic, energie electrică, gaze
6
naturale, a circulaţiei rutiere, contracte temporare cu furnizorii de utilităţi, cu unităţi de

salubrizare, costuri nematerializate în lucrări cum ar fi transportul muncitorilor, chirii, etc.).
Costurile specifice organizării de şantier se estimează în baza unui proiect ce ţine seama de
tehnologia şi graficul de lucru aferente lucrărilor de bază, de amplasamentul obiectivului,
posibilităţile de branşare la utilităţi - apa, canal, energie electrica, termoficare, telefon etc.,
traseele acestora, căile de acces auto si căile ferate, existenţa construcţiilor, spaţiilor, terenurilor
sau amenajărilor ce pot fi utilizate de constructor.
Evaluarea acestora se face pe bază de devize analitice care se întocmesc pe baza listelor cu
cantităţile de procese specifice lucrărilor de organizare de şantier, precum şi estimări de costuri
nematerializate în articole de lucrări
CD – parametru care pune în evidenţă grupa costurilor diverse şi neprevăzute

privind realizarea proiectului
In această grupă se cuprind costurile privind:
a) comisioane, taxe, cote legale si costuri de finanţare - se cuprind: comisionul băncii
finanţatoare, comisioanele si dobânzile aferente creditului pe durata execuţiei proiectului, cota
aferentă inspecţiei pentru controlul calităţii lucrărilor de construcţii, cota pentru controlul statului
in amenajarea teritoriului, urbanism şi pentru autorizarea lucrărilor de construcţii, cota aferentă
Casei Sociale a Constructorilor, valoarea primelor de asigurare din sarcina autorităţii
contractante, precum si alte cheltuieli de aceeaşi natură, stabilite in condiţiile legii.
b) costuri apărute la începerea perioadei de exploatare şi a perioadei de garanţie –
întocmirea şi predarea cărţii tehnice a construcţiilor, încercări şi probe tehnologice, întocmirea
proiectelor privind urmărirea în exploatare a construcţiilor, etc.
c) costuri diverse si neprevăzute - estimarea acestora se face procentual în funcţie de
natura şi complexitatea lucrărilor (5% pentru lucrări noi precum şi reparaţii capitale, extinderi,
transformări, modificări, modernizări, reabilitări la construcţii şi instalaţii existente 15% pentru
lucrări de consolidare).
II. Evaluarea costului total de realizare a unui proiect de construcţie pe etapele de

realizare
Realizarea unui proiect de construcţie presupune parcurgerea a două etape importante şi

anume: etapa de elaborare a proiectului si etapa de execuţie a proiectului
Fiecare etapă prezentată se compune din mai multe subetape iar fiecare subetapă, la rândul
ei se compune din mai multe activităţi.
Referitor la etapele de elaborare a proiectului se precizează următoarele subetape:
1) Iniţierea proiectului; Analiza de fezabilitate
2) Proiectarea; Autorizarea
3) Organizarea licitaţiilor
Pentru etapa de execuţie a proiectului se pun în evidenţă următoarele subetape:
1) Organizarea de şantier
2) Execuţia propriu-zisă a obiectelor de construcţie, a instalaţiilor aferente, montajul
utilajelor şi echipamentelor tehnologice
3) Finalizarea proiectului; Recepţia
Plecând de la aspectele prezentate mai sus se pot pune în evidenţă următorii parametri
legaţi de costurile de realizare a unui proiect de construcţie:
7
1) Costul total de realizare a proiectului exprimat în funcţie de etapele componente

CT = CE + CEX (2.2)
unde: CE – costul etapei de elaborare a proiectului
CEX – costul etapei de execuţie a proiectului
2) Exprimarea costului de elaborare a proiectului
CE = CF + CP + CL (2.3)
n
unde: C F = ∑ C AF – costurile subetapei de iniţiere şi fezabilitate a proiectului; poate fi exprimat şi
i =1
ca sumă a costurilor activităţilor componente din cadrul acestei subetape.

In această grupă de costuri se cuprind cheltuielile pentru elaborarea notelor de
fundamentare, întocmirea studiului de prefezabilitate, a studiului de fezabilitate.
n
C P = ∑ C AP – costurile proiectării; poate fi exprimat şi ca sumă a costurilor activităţilor
i =1
componente.
In această grupă de costuri se cuprind costurile pentru elaborarea proiectului tehnic,
elaborarea documentaţiilor necesare obţinerii acordurilor, avizelor, autorizaţiilor, documentaţiilor
urbanistice, studii de impact, studii/expertize tehnice şi de amplasament, proiectarea tehnologiilor
de execuţie, plata serviciilor de consultanţă, etc.
n
C L = ∑ C AL – costurile organizării licitaţiilor; poate fi exprimat şi ca sumă a costurilor
i =1
activităţilor componente.
In această grupă de costuri se cuprind costurile pentru întocmirea procedurilor de licitaţie,
cheltuielile cu onorariile membrilor comisiilor de licitaţie, a anunţurilor, a corespondenţei, etc.
3) Exprimarea costurilor privind execuţia proiectului
Plecând de la aspectele specifice realizării proiectelor de construcţie, cum ar fi: durata
mare de execuţie, volum mare şi variat de resurse antrenat, implicarea unui număr mare de
persoane şi instituţii, caracteristici proprii (funcţionalitate, destinaţie, categorie de importanţă), se
pot pune în evidenţă mai multe modalităţi de exprimare a costului de execuţie a unui proiect de
construcţie dintre care enumerăm:
a) Stabilirea costului de execuţie folosind metoda ariei – este o metodă prin care se
stabileşte costul de execuţie a unui proiect în funcţie de aria totală desfăşurată a construcţiilor
componente.
n
C E = ∑ Adci ⋅ C Adi (2.4)
i =1
unde: Adci – aria totală desfăşurată a unei construcţii

CAdi – costul de execuţie pe metru pătrat arie totală desfăşurată preluat din buletine
statistice şi publicaţii de specialitate; este în funcţie de tipul şi sistemul constructiv al
construcţiilor.
Ca o detaliere a costului de execuţie determinat prin metoda ariei este costul determinat
prin metoda sistemelor prin care costul total pe metru pătrat arie totală desfăşurată se împarte pe
sisteme componente (spaţiale, constructive) din cadrul unui obiect de construcţie.
n
C E = ∑ K i ⋅ Adci ⋅ C Adi unde: Ki – ponderea din cost pentru sistemul i
i =1
8
b) Metoda de evaluare bazată pe devize
Devizul în construcţii reprezintă documentaţia tehnico-economică care se întocmeşte pe

baza antemăsurătorilor şi prin care se stabileşte costul de execuţie a obiectelor de construcţie.
După modul de elaborare, conţinut şi etape de realizare, devizele în construcţii se clasifică
astfel:
devize analitice (pe categorii de procese sau pe stadii fizice) – folosite în etapa de
proiectare
devize pe obiecte de construcţie – folosite atât în etapa de proiectare cât şi în etapa de
execuţie (la ofertare)
devize ofertă – folosite în etapa de licitare-ofertare
In funcţie de informaţiile necesare elaborării devizelor în construcţii se poate evidenţia
următorul model de structurare a documentaţiilor economice de stabilire a costurilor de execuţie
pentru proiectele de construcţie prezentat în figura 3.
DocumentaŃia prealabilă Metodologia de elaborare DocumentaŃia ulterioară

(Date de intrare) a devizelor în construcŃii elaborării devizelor
- antemăsurători - devize analitice - extrase de materiale

- liste cu cantităŃi de procese - devize pe obiecte de - extrase de forŃă de muncă
- liste de utilaje şi echipamente construcŃie - extrase de utilaje
tehnologice - devize ofertă - extrase de transporturi
- analize speciale de consumuri - analize de preŃ - formulare specifice procedurii
de resurse de licitare –ofertare-contractare
Fig. 3 – Modelul elaborării documentaţiei economice în construcţii
Antemăsurătoarea este piesa scrisă, componentă a proiectului tehnic, întocmită cu ajutorul

indicatoarelor de norme de deviz, prin care se face o evaluare cantitativă a proceselor necesare a
se executa în cadrul unui obiect de construcţie. Antemăsurătoarea se întocmeşte pe considerente
de omogenitate tehnologică şi/sau pe categorii de procese.
Antemăsurătoarea se poate întocmi folosind:
- normele de deviz din indicatoarele de norme de deviz
- consumuri efective de resurse şi tehnologii de execuţie proprii executanţilor,
întocmite cu respectarea cerinţelor cantitative şi calitative din proiectul tehnic,
caietele de sarcini, normative în vigoare, instrucţiuni de lucru.
Norma de deviz reprezintă o specificaţie tehnico-economică aferentă unui proces de
construcţie care cuprinde consumuri normate orientative de resurse (materiale, manoperă, utilaje
şi echipamente de construcţie) necesare execuţiei unei unităţi de măsură din norma respectivă.
In cazul în care încadrarea procesului nu se poate face utilizând o normă (sau mai multe)
de deviz se pot utiliza analizele speciale de consumuri de resurse întocmite de proiectant.
Listele cu cantităţile de procese se grupează pe categorii şi capitole de procese, pe obiecte
de construcţie componente şi se stabilesc pe baza unităţilor de măsură specifice normelor de
deviz.
Devizul analitic reprezintă piesa scrisă componentă a documentaţiei tehnico-economice
prin care se determină costurile aferente unei părţi dintr-un obiect de construcţie. Poate fi elaborat
în două moduri: pe categorii de resurse şi pe stadii fizice.
9
Devizul analitic are în structură articolele din antemăsurătoare sau listele cu cantităţile de procese
la care se stabilesc costurile unitare pe categorii de resurse (materiale, manoperă, utilaje,
transport).[8]
Costurile resurselor pe unitatea de măsură a articolului din structura devizului se obţin prin
înmulţirea consumurilor specifice aferente articolului cu preţurile unitare corespunzătoare fiecărei
categorii de resurse astfel:
- pentru materiale – preţuri ale producătorilor şi/sau furnizorilor, exclusiv TVA
- pentru manoperă – tarife medii orare pe categorii de meserii
- pentru utilaje – tarife medii pe oră funcţionare
- pentru transporturi – tarife medii prestate în funcţie de tipul de transport (auto, CF), de
cantităţi şi distanţe de transport
Prin însumarea costurilor pe categorii de resurse se obţine costul unitar al articolului de
deviz iar valoarea totală a articolului se obţine prin înmulţirea costului unitar cu cantitatea totală a
articolului respectiv.
Ca formă de reprezentare, devizul analitic conţine următoarele elemente: simbolul
articolului, denumirea articolului cu descrierea proceselor de executat, unitatea de măsură,
cantitatea totală corespunzătoare articolului, costuri unitare pe categorii de resurse, valori pe
articole defalcate pe categorii de resurse, valoare totală articol.
Devizul analitic este structurat pe patru capitole de costuri şi anume:
A. Costuri directe pe categorii de resurse (materiale, manoperă, utilaje,
transport)
B. Alte costuri directe – determinate de cotele pentru contribuţiile sociale
conform prevederilor legale (CAS, CASS, ajutor şomaj, fond risc accidente, alte
taxe)
C. Costuri indirecte
D. Profit
Un model de deviz analitic este prezentat în tabelul 3.
10
Deviz
Devi z analitic
Poziti
e Cod resursa U/M Cantitate Sp.mat Pret unitar materiale Val. materiale
Pret unitar
Corectii Sp.man manopera Val. manopera
Denumire resursa Sp.uti Pret unitar utilaj Val. utilaj
Observatii Pret unitar transport Val. transport
Liste anexa Nr.ore TOTAL A
Greutate Greutate totala
1 CA02G1 82 M CUB 45,50000 0,00% 1.741.400 79.233.700

0,00% 125.640 5.716.620
TURNARE BETON ARMAT LA CONSTRUCTII CU H<35M,PLANSE 0,00% 7.500 341.250
E,CENTURI, ETC 0 0
3 85.291.570
3 122
L:10173 -M :2100957 -BETON DE CIMENT B 200-BC-15 STAS 3622
2 CB02C 99 MP 343,50000 0,00% 72.948 25.057.481
0,00% 43.200 14.839.200
COFR PAN REFOLOS CU ASTEREALA DIN SCAND RAS SCURTE 0,00% 0 0
PLACI SI GRINZI EXCLUSIV SUST. H=20M INCLUSIV 0 0
1 39.896.681
0 1
4 TRA06A12 82 TONE 115,00000 0,00% 0 0
0,00% 0 0
TRANSPORTUL RUTIER AL BETONULUI-MORTARULUI CU AUTO 0,00% 0 0
BETONIERA DE 5,5MC DIST. =12KM $ 55.762 6.412.639
0 6.412.639
0 0
6 CC02L 99 KG 4.106,00000 0,00% 17.522 71.946.814
0,00% 2.520 10.347.120
ARMAT DIN OB 37 FASONATE SI MONT IN GRINZI,STALPI 0,00% 0 0
C-TII CU H=35 M D>8 MM 0 0
0 82.293.934
0 4
Greutate totala 127,702874 tone Total materiale 176.237.996
Total ore 858 Total manopera 30.902.940
Total utilaj 341.250
Total transport 6.412.639
Total A 213.894.825
B.
A. MATERIALE MANOPERA C. UTILAJE
1)Total A-Costuri directe 176.237.996 30.902.940 341.250 207.482.186
a.Tr. aproviz A* 5,00% 8.811.900 8.811.900
b.Tr.auto 6.412.639 6.412.639
c.Tr.gara-sant. Gr* 0 0 0
d.Retrib.maistri B* 4,50% 1.390.632 1.390.632
e.Impozit (B+d)* 0,00% 0 0
f.C.A.S. (B+d+e)* 22,00% 7.104.586
g.CASS (B+d+e)* 7,00% 2.260.550
h.Aj.somaj(B+d+e)* 3,00% 968.807
i.Fd.risc (B+d+e)* 0,50% 161.468
j.Fd.invat. (B+d+e)* 0,00% 0
2)Total B- Alte costuri directe (TB) 191.462.535 32.293.572 341.250 234.592.768
C. Costuri indirecte TB* 12,50% 29.324.096
D.Profit (TB+C)* 5,00% 13.195.843
m.O.S. (TB+C+D)* 3,00% 8.313.381
3)Total costuri 285.426.088
T.V.A. 19,00% 54.230.957
TOTAL DEVIZ ANALITIC 339.657.045 11
Plecând de la structura devizului analitic, prezentată mai sus, se pot pune în evidenţă
următorii parametri legaţi de costurile de execuţie ale unui proiect de construcţie:
CE = CD + CAD + CI + P (2.7)
CE – costul de execuţie al proiectului
CD – costuri directe pe categorii de resurse
CAD – alte costuri directe
CI – costuri indirecte
P – profitul
Costurile directe sunt aferente articolelor de deviz şi se determină pe baza cantităţilor
înscrise în antemăsurători şi a preţurilor unitare pe articole de deviz. Se înregistrează pe categorii
de resurse (materiale, manoperă, utilaje, transporturi), determinându-se prin înmulţirea costurilor
unitare aferente resurselor cu cantităţile aferente articolelor din structura devizului. Se compun
din următoarele elemente:
- costuri cu materialele - în care se cuprinde valoarea materialelor puse în operă calculată cu
preţuri de la furnizor/producător, fără T.V.A., iar în cazul materialelor aprovizionate din import şi
taxele şi comisionul vamal; se cuprind şi costurile legate de aprovizionare
- costurile cu manopera - în care se cuprinde manopera aferentă muncitorilor direct productivi
şi manopera aferentă manipulării materialelor, la care se adaugă celelalte drepturi salariale
stabilite în condiţiile legii; In ceea ce priveşte manipularea materialelor se cuprind costuri pentru:
încărcările şi descărcările în şi din mijloacele de transport ale materialelor, apropierea
materialelor în raza de încărcare a mijloacelor de transport şi îndepărtarea acestora de la locul de
descărcare a autovehiculelor pentru asigurarea gabaritului de acces la punctul de descărcare,
manipulările şi transporturile manuale locale (prin purtare directă, cu roaba, etc.) în magazii,
depozite şi şantiere de la locurile de descărcare până la locurile de depozitare şi de la locurile de
depozitare la obiectele de construcţii în raza de acţiune a mijloacelor de ridicat, aşezarea
materialelor în stive, retribuţia însoţitorilor mijloacelor de transport. Aceste costuri se determină
pe baza normelor de timp din nomenclatoarele „Normele de muncă în construcţii”, capitolele
încărcări-descărcări, transporturi manuale şi mecanice.
- costuri cu utilajele de construcţii rezultate din orele de funcţionare – cuprind cheltuielile ce se
efectuează cu utilajele şi echipamentele necesare pentru realizarea proceselor de construcţie;
- costurile cu transporturile – cuprind costurile efectuate pentru transportul auto al materialelor
şi a semifabricatelor de la destinaţie sau/şi de la depozitele intermediare (poligoane, ateliere),
transporturile tehnologice (pământ, beton, mortar), transporturile cu utilajele de construcţii
de la baza de utilaje (sau de la prestatori) la punctul de lucru şi retur.
In capitolul alte costuri directe se cuprind:
- costurile cu transporturile auto, pe calea ferată, naval de la producător sau furnizor a
materialelor, semifabricatelor, prefabricatelor, confecţiilor metalice, a echipamentelor tehnologice
la depozitele intermediare precum şi taxele aferente conform reglementărilor legale şi costurile
determinate de operaţiuni auxiliare;
- alte cheltuieli stabilite prin reglementări legale – CAS, CASS, ajutor şomaj, fond de risc, alte
cote potrivit reglementărilor legale suportate de agenţii economici.
- alte costuri: salarii de bază ale maiştrilor, comisioane, etc.
Costurile indirecte se determină prin aplicarea unei cote la valoarea costurilor directe şi se
stabileşte de fiecare executant pe baza propriilor analize.
Capitolul costuri indirecte este foarte divers şi cuprinde:
12
- retribuţii ale personalului de conducere, tehnic, economic, de altă specialitate,

administrativ, de deservire şi pază; precum şi impozitul şi contribuţiile sociale;
- cheltuieli legate de deplasări, detaşări şi transferări ale personalului de mai sus;
- cheltuieli privind micul utilaj de construcţii, scule, dispozitive şi celelalte obiecte de
inventar în folosinţă cu caracter de producţie şi uz gospodăresc;
- cheltuieli legate de transportul muncitorilor;
- amortizarea mijloacelor fixe de uz general (clădiri, instalaţii ce deservesc clădirile,
autoturisme, dotări şi echipamentele de birou, inventar P.S.I. etc.);
- cheltuieli pentru proiectare, cercetări, încercări, experimentări, agrementări, studii,
expertize, consultanţă;
- cheltuieli cu protecţia muncii;
- dobânzi bancare;
- cheltuieli pentru prelucrarea datelor cu mijloace de calcul automat inclusiv amortizarea
şi reparaţiile acestora;
- cheltuieli pentru întreţinerea şantierului (amortizarea micului utilaj, reparaţii cu
întreţinerea, reparaţiile utilajelor precum şi retribuţiile mecanicilor);
- cheltuieli în legătură cu predarea lucrărilor la beneficiar (evacuarea materialelor
neconsumate şi a deşeurilor, lucrări de manipulare şi evacuare de pe şantier, lucrări
pentru măsurători şi verificări etc.);
- cheltuieli neimputabile pentru efectuarea remedierilor şi refacerilor de lucrări cu vicii
ascunse, apărute în perioada de garanţie a lucrărilor;
- cheltuieli diverse (protocol, pliante, şcolarizare, impozitul pe clădiri, taxe, chirii,
transport,cazare, supraveghere, etc.).
- cheltuieli rezultate din întreruperea producţiei (chirii pentru utilaje, retribuţiile
muncitorilor, energia şi combustibilul consumate pe durata întreruperilor,
amortismentul utilajelor);
- logistică (rechizite, tehnică de calcul, reviste de specialitate, programe de calcul,
specificaţii tehnice şi normative);
- cheltuieli legate de comunicare între partenerii proiectului (cheltuieli legate de
expedierea corespondenţei, abonamente pentru posturi telefonice, radioficare, telex,
fax, Internet);
- cheltuieli cu detaşări, deplasări în ţară şi străinătate, transferări;
- cheltuieli legate de întreţinerea şi curăţenia clădirilor;
Profitul este precizat orientativ, de fiecare executant, stabilindu-se ca o cotă procentuală

aplicată la valoarea cumulată a costurilor directe şi a costurilor indirecte.
Devizul pe obiect reprezintă piesa scrisă componentă a documentaţiei tehnico-economice
prin care se determină costurile aferente obiectelor de construcţie. Se obţine prin însumarea
valorilor categoriilor de lucrări ce compun obiectul, la care se adaugă TVA. [8]
Un model de deviz pe obiect este prezentat în tabelul 2.4.
13
DEVIZ PE OBIECT NR.

Valoarea pe categorii
Nr. de lucrări, fără TVA
Denumire
crt.
mii lei EURO
0 1 2 3
I. LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII SI INSTALAŢII
1 Terasamente
2 Construcţii - rezistenta (fundaţii, structura de rezistenta,
şarpantă, etc.) si arhitectura (închideri exterioare
compartimentări, finisaje, etc.)
3 Izolaţii
4 Instalaţii electrice
5 Instalaţii sanitare
6 Instalaţii de încălzire, ventilare, climatizare, PSI, radio-tv,
intranet
7 Instalaţii de gaze
8 Instalaţii de telecomunicaţii
...............
TOTAL (fără TVA):
T.V.A. (... %) :
TOTAL I (cu TVA) :
II - MONTAJ
Montaj utilaje si echipamente tehnologice
TOTAL II (fără TVA):
TVA (... %):
TOTAL II (cu TVA):
III - PROCURARE
Utilaje si echipamente tehnologice
Utilaje si echipamente de transport
Dotări
TOTAL III (fără TVA):
TVA (... %):
TOTAL III (cu TVA):
TOTAL (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III fără TVA)
TVA (...%)
TOTAL DEVIZ PE OBIECT (cu TVA)
Tabelul 4 – Devizul pe obiect

Devizul ofertă reprezintă piesa scrisă componentă a documentaţiei de licitare-ofertare,
prin care ofertantul precizează costul execuţiei proiectului de construcţie.
Devizul ofertă conţine simbolul articolelor de deviz, descrierea proceselor de executat,
cantităţile de procese, preţul unitar şi valoarea totală pe articolul de deviz.
Forma devizului ofertă este prezentată în tabelul 2.5:
14
Tabelul 5 Devizul ofertă

Devizul ofertă nu mai evidenţiază elementele din care este constituit costul total al
proiectului iar valoarea acestuia este identică cu cea a devizului analitic.
Determinarea costului unitar pe articolul de deviz din cadrul devizului ofertă se face astfel:
a. se calculează costul direct unitar pentru fiecare articol la care se aplică tipul de
recapitulaţie folosit la întocmirea devizului analitic;
b. valoarea fiecărui articol obţinută la punctul (a) se înmulţeşte cu cantitatea de articol,
determinându-se astfel valoarea totală pe articol din devizul ofertă;
Situaţia de plată este documentaţia economică întocmită pe baza devizului analitic pe

baza cărei se face decontarea lucrărilor executate la intervale regulate de timp (de obicei luna
calendaristică).
Structura situaţiei de plată este identică cu cea a devizului analitic.
d) Metoda de evaluare a costului de execuţie bazată pe costurile activităţilor - constă

în evaluarea costurilor de execuţie a unui proiect de construcţie pornind de la cunoaşterea
costurilor pentru fiecare activitate componentă.
n
C E = ∑ C Ai (2.8)
i =1
CAi – costul unei activităţi „i” componente a unui proiect de construcţie – este definit ca
fiind expresia bănească a consumurilor de resurse - forţă de muncă, materiale, utilaje - necesare
execuţiei unei activităţi, în condiţii tehnologice şi organizatorice date.
15
Costul unei activităţi poate fi stabilit astfel:

1. utilizând normele de deviz din indicatoarele de norme de deviz şi
metodologia de evaluare bazată pe devize; în acest caz pentru fiecare activitate se
întocmeşte un deviz analitic după metoda prezentată la punctul (c) la care procesele
componente se încadrează, în funcţie de condiţiile generale şi specifice de execuţie
şi măsurare, utilizând normele din indicatoarele de norme de deviz;
2. utilizând consumuri de resurse şi tehnologii de execuţie proprii fiecărui
executant, întocmite cu respectarea cerinţelor cantitative şi calitative din proiectul
tehnic şi caietele de sarcini.
In cel de-al doilea caz costul unei activităţi „i” poate fi exprimat astfel:
n
C Ai = ∑ Qi ⋅ (C Mi
u u
+ Cmi + CUiu ) + ∑ C I (2.9)
i =1
în care:
CAi – costuri unei activităţi „i” componente a unui proiect de construcţie
Qi – cantitatea de proces pentru procesul „i” din cadrul activităţii
n
u
C Mi = ∑i =1 Csi ⋅ PUi (2.10) - costurile directe unitare cu materialele pentru fiecare proces de
construcţie component al activităţii
Csi – consumul specific pentru un anumit tip (sortiment) de material utilizat la realizarea
unui proces de construcţie, cu unitatea de măsură specifică
Pui – preţul unitar al materialului „i” pe unitatea de măsură specifică
n
u
Cmi = ∑i=1 Csimanop ⋅ ROi (2.11) - costurile directe unitare cu forţa de muncă pentru fiecare
proces de construcţie component al activităţii
Csimanop – consumul specific normat de ore manoperă pentru o anumită meserie şi categorie
de calificare pentru execuţia unui proces „i”
ROi – retribuţia tarifară orară pentru o anumită categorie şi treaptă de calificare
n
CUiu = ∑i=1 N csi
U
⋅ Pi (2.12) - costurile directe unitare pentru utilajele şi echipamentele folosite
pentru fiecare proces de construcţie component al activităţii
U
N csi – consumul specific normat de ore utilaj pentru execuţia unei unităţi de măsură dintr-
un proces „i” mecanizat din cadrul unei activităţi.
Pi – costul orar de funcţionare sau pe bază de program pentru un anumit tip de utilaj sau
echipament folosit la execuţia unui proces „i”.
Pi = C1+ C2+ C3 +C4+ C5+ C6 (2.13) - costul orar de utilizare
C1- costul chiriei ce revine pe oră efectivă de funcţionare a utilajului
C2- costul consumului de combustibil, carburanţi, energie electrică şi materiale de
întreţinere
C3- cuantumul retribuţiilor mecanicilor de utilaje, necuprinse în costul de închiriere şi
raportat la coeficientul de folosire a orelor program
C4- costul unui transport dus-întors a utilajului
C5- costurile operaţiunilor de montare-demontare a utilajului
C6- valoarea chiriei utilajului pe durata normată a unei montări-demontări a utilajului
Pi = C1+ C2+ C3 (2.14) - costul orar pe bază de program
∑ CI - costurile indirecte stabilite pentru execuţia activităţii „i”
16
2. Exprimarea costului unui proiect de construcţie pe baza programului de execuţie

2.a Costul total programat (CP)
CP = CD + CI (2.15)
în care:
- CP – costul total programat ;
- CD – costurile directe - costurile legate nemijlocit de realizarea activităţilor
- CI – costurile indirecte - costurile nelegate direct de execuţia activităţilor, cum ar fi salarii
pentru personalul tehnic-administrativ, costurile generale ale unităţilor de construcţie, (deplasări,
telefoane, corespondenţă, etc.).
Costul direct total CD al execuţiei unui proiect de construcţie este egal cu suma costurilor directe cij ale
activităţilor (ij) aparţinând proiectului respectiv, al cărui program este descris printr-un grafic reţea G -
C D = ∑ c ij (2.16)
(i, j)∈G
CD
C DM
P 'i
C Di Pi
P '' i
C *Di C*D P*i
C Dm
D
D m in Di DN
Figura 3 Costul direct total

Programarea de resurse financiare pentru realizarea unei activităţi se poate face în trei moduri:
• metoda de început - dacă plata se face integral din momentul începerii activităţii;
• metoda de sfârşit - dacă plata se face în momentul încheierii activităţii;
• metoda progresivă - dacă plata se face progresiv cu derularea activităţilor ce utilizează
resursa respectivă.
Pentru o durată Di se pot pune în evidenţă mai multe programe P’i, P”i, etc, având costuri
diferite.Costurile indirecte sunt dependente de durată, reducerea duratei DN atrăgând reducerea
costurilor indirecte, care sunt raportate la unitatea de timp (salarii pentru personalul tehnic-
administrativ, etc.).
CI C IN
ΔC I
C Im
D
Dm D DN
Figura 4 Exprimarea costurilor indirecte
17
- Dm – este durata minimă ce se poate obţine atunci când activităţile critice se execută la durata
minimă, tm(ij).
- DN – este durata normală obţinută prin graficul reţea când pentru activităţile critice se propune
durata normală, tM(ij).
C ,C D ,C i
C m
C i
C*D
D m D o p t. D N
Fig. 5. Reprezentarea costului total

Costul total, rezultat ca suma costurilor directe şi indirecte se poate reprezenta grafic prin cumularea
curbelor ce redau aceste costuri.
Un exemplu de machetă pentru costul programat este prezentat în tabelul 2.6:
Tabelul 6 - Costul total programat
2.b Costul total cumulat (CCUM)la un anumit interval de timp din programul de execuţie –
reprezintă costul total cumulat al activităţilor calculat la un anumit interval de timp.
Se exprimă cu relaţia:
18
CCUM = ∑ c [T ]
( i , j )∈G
ij (2.17)
unde: cij[T] – reprezintă valoarea cumulată a costurilor activităţilor care se execută la intervalul de
timp [T].
Un exemplu de machetă pentru costul cumulat este prezentat în figura 6:
Fig. 6 Costul total cumulat
19
4. CALITATEA ÎN REALIZAREA PROIECTELOR DE CONSTRUCŢIE
In realizarea unui proiect de construcţie stabilirea condiţiilor şi a acţiunilor privind calitatea se

face prin parcurgerea a trei etape principale şi anume:
1) Dimensionarea calităţii
2) Asigurarea calităţii
3) Controlul calităţii
1. Dimensionarea calităţii – este etapa prin care se stabilesc condiţiile de calitate
prevăzute în proiectul tehnic şi reglementările tehnice în vigoare, factorii implicaţi precum şi
responsabilităţile acestora, în vederea realizării proceselor de construcţie, activităţilor,
elementelor de construcţie respectiv a subansamblurilor, ansamblurilor şi a obiectelor de
construcţie din cadrul unui proiect de construcţie.
Conţinutul etapei se va stabili prin parcurgerea următorilor paşi:
1) Precizarea documentaţiilor şi reglementărilor tehnice specifice constând din:
Proiectul tehnic concretizat prin: planuri tehnice, specificaţii tehnice, caiete
de sarcini, detalii de execuţie, etc.
Normative de proiectare, execuţie, exploatare şi intervenţie la construcţii
Ghiduri, metodologii, manuale de proiectare, proceduri de execuţie
Programe de calcul pentru proiectare, execuţie
Specificaţii tehnice privind stabilirea condiţiilor de calitate, asigurarea şi
controlul calităţii
2) Precizarea factorilor implicaţi în realizarea proiectului de construcţie precum şi
stabilirea responsabilităţilor şi a competenţelor cu privire la calitate. Principalii factori
implicaţi sunt:
a) Beneficiarul – precizează obiectivele calităţii şi stabileşte cerinţele de calitate
b) Proiectantul – formulează prescripţii, condiţii şi specificaţii pentru atingerea
obiectivelor privind calitatea formulate de beneficiar
c) Executantul – va asigura calitatea execuţiei lucrărilor printr-un sistem propriu
privind calitatea conform cerinţelor din proiectul tehnic, caietele de sarcini şi
normativele tehnice în vigoare
d) Experţii tehnici, specialişti în domeniu – examinează critic programul de
asigurare a calităţii, verifică tehnologiile de execuţie, metodele de lucru şi
materialele folosite în realizarea lucrărilor în conformitate cu prevederile
contractuale, caietele de sarcini şi reglementările specifice
e) Organisme de cercetare şi control – elaborează exigenţele de calitate prin
reglementări tehnice, exercită controlul statului cu privirea la aplicarea prevederilor
legale din domeniul calităţii.
3) Stabilirea condiţiilor de calitate – se face conform normativului C56-85 Normativ
pentru verificarea calităţii execuţiei şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente şi a
normativelor tehnice de execuţie în vigoare respectând următoarea metodologie:[11]
La aprovizionarea cu materiale şi elemente de construcţii-instalaţii prin:
- precizarea documentelor care atestă calitatea: certificate de conformitate, agremente
tehnice, fişe de transport, certificate de garanţie.
Certificarea de conformitate se face conform HGR 728/94 de către organisme de cercetare
acreditate la solicitarea producătorului.
20
Agrementul tehnic se elaborează conform HG 392/94 şi este documentaţia prin care se

atestă aptitudinea de utilizare a materialelor, produselor, procedeelor şi echipamentelor de
construcţii stabilindu-se şi condiţiile de fabricaţie, transport, depozitare şi punere în operă
- stabilirea condiţiilor de calitate constând în precizarea caracteristicilor fizico-mecanice şi
chimice precum şi a condiţiilor de aspect conform caietelor de sarcini şi a prevederilor
contractuale
- precizarea operaţiilor de verificare a calităţii materialelor şi elementelor de construcţii-
instalaţii constând din probe de laborator, măsurători, încercări conform normelor tehnice
specifice fiecărui produs (în special materialele care asigură cerinţa rezistenţă şi
stabilitate).
- stabilirea comisiilor de verificare a calităţii produselor personal tehnic autorizat în funcţie
d structura organizatorică a fiecărui executant
La execuţia proceselor de construcţie, a activităţilor, elementelor,
subansamblurilor şi ansamblurilor de construcţie
Stabilirea condiţiilor de calitate constă în:
- stabilirea etapelor când se fac verificările privind calitatea în desfăşurarea execuţiei
punându-se astfel în evidenţă trei etape şi anume:
înainte de începerea execuţiei
în timpul execuţiei
la terminarea execuţiei
- precizarea condiţiilor de calitate la execuţie sub aspectul încadrării în condiţiile
dimensionale şi de calitate prevăzute în proiectul tehnic şi în reglementările tehnice privind
calitatea.
Stabilirea condiţiilor de calitate se face prin precizarea următoarelor elemente:
condiţii dimensionale conform detaliilor de execuţie
intervale dimensionale exprimate prin abateri, toleranţe admisibile, distanţe,
petreceri, verticalitate, orizontalitate, etc. Conform normativului C56-85
verificarea caracteristicilor mecanice prin încercări de laborator
verificarea documentelor de atestare a calităţii pentru procesele precedente
- precizarea tehnologiilor de execuţie şi a metodelor de lucru cu referire la următoarele
aspecte:
dacă tehnologia de execuţie cuprinde toţi parametrii necesari execuţiei
conform proiectului tehnic şi a condiţiilor locale şi de dotare a şantierului (fişe
tehnologice, planuri de montaj cu precizarea utilajelor şi echipamentelor precum şi
a caracteristicilor acestora)
descrierea execuţiei şi a montajului cu stabilirea echipelor de lucru şi a
calificărilor în raport cu natura proceselor
precizarea responsabilităţilor pentru urmărirea execuţiei, asigurarea
condiţiilor de calitate, siguranţă, protecţia muncii, protecţia mediului precum şi a
responsabilităţilor pentru încercări, probe, teste, verificări.
La dotarea cu utilaje, echipamente şi instalaţii tehnologice
Stabilirea condiţiilor de calitate constă în:
precizarea documentaţiilor tehnice: scheme de ansamblu şi de flux
tehnologic, schemele instalaţiilor şi echipamentelor tehnologice, planuri de montaj,
geometrii dimensiuni de amplasare, breviare de calcul
21
verificarea cărţii tehnice a produselor, certificate de conformitate, agremente

tehnice
precizarea regulilor de montaj, de punere în funcţiune, a probelor, a poziţiilor
şi racordurilor, a caracteristicilor tehnice comparativ cu prevederile proiectului
tehnic
precizarea condiţiilor de recepţie
precizarea responsabilităţilor pentru teste, verificări, probe, asigurarea
asistenţei tehnice din partea producătorului, a predării în exploatare
4) Stabilirea documentelor şi a formularelor pentru înregistrarea calităţii
Documentele necesare la înregistrarea calităţii asigură informaţiile asupra gradului de
realizare a cerinţelor de calitate precizate de Legea 10/1995 şi condiţiile contractuale.
In vederea stabilirii, identificării, gestionării documentelor de înregistrare a calităţii se propune
următoarea structură: [11]
codificarea documentelor pe tipuri de acţiuni, astfel putându-se evidenţia:
a) Documente-furnizori: certificate de calitate, certificate de garanţie, buletine de analiză,
dosar al produsului, carte tehnică a produsului, agrement tehnic
b) Documente-execuţie: proces-verbal de începere a lucrărilor, proces-verbal de predare-
primire amplasament şi a bornelor de reper, proces-verbal de predare-primire front de
lucru, proces-verbal de verificare a naturii terenului de fundare, proces-verbal de trasare a
lucrărilor, proces-verbal de verificare a calităţii lucrărilor ce devin ascunse, proces-verbal
de recepţie calitativă, proces-verbal pentru lucrări speciale, proces-verbal pentru
executarea sudurilor, fişă tehnologică de sudare, proces-verbal de prelevare a probelor de
sudură, registru privind montarea elementelor prefabricate, condica de betoane, fişă de
betonare, fişă de injectări, proces-verbal de verificare a betonului după decofrare şi
poziţionare goluri tehnologice de instalaţii, buletine de măsurători, buletine de încercări,
buletine de examinare vizuală, proces-verbal de control a calităţii lucrărilor în faze
determinante, raport de tratare a neconformităţilor, notă de constatare, raport privind
evidenţa întreruperii lucrărilor, fişe de măsurători, proces-verbal de recepţie parţială
(fundaţii, structură de rezistenţă, şarpantă, etc.), proces-verbal de recepţie la terminarea
lucrărilor, proces-verbal de recepţie finală.
c) Documente-atestare, control – autorizaţii şi atestări pentru personalul de execuţie
(sudori, instalatori gaze, etc.), autorizaţii şi atestări pentru personalul de control
(responsabil tehnic cu execuţia, inspector de şantier, expert tehnic, responsabil cu controlul
calităţii, etc.), expertize tehnice, verificări în teren (altele decât cele prevăzute în caietele
de sarcini), rapoarte de inspecţie privind controlul statului, rapoarte de control ale
autorităţii publice sau instituţii publice (protecţia muncii, protecţia mediului, etc.),
autorizaţii de execuţie şi alte studii (studii geotehnice, topo, etc.).
ordonarea documentelor pe obiecte, tronsoane, niveluri
stabilirea unui sistem de identificare, codificare, arhivare
2. Asigurarea calităţii – este etapa prin care se descrie şi se aplică politica în domeniul
calităţii prin activităţi şi măsuri specifice în vederea asigurării cerinţelor privind calitatea şi a
îndeplinirii obligaţiilor contractuale între factorii implicaţi în etapele a realizare a unui proiect de
construcţie.
22
Asigurarea calităţii este reglementată prin HG766/1997 – Regulament privind conducerea

şi asigurarea calităţii în construcţii fiind componenta principală a sistemului de conducere şi
asigurare a calităţii (S.C.A.Q.).
S.C.A.Q. la rândul său este componentă a sistemului calităţii în construcţii reglementat
prin Legea 10/1995.
Conform Legii 10/1995 sistemul calităţii în construcţii reprezintă ansamblul de structuri
organizatorice, responsabilităţi, regulamente, proceduri şi mijloace care concură la realizarea
calităţii construcţiilor în toate etapele: concepere, realizare, exploatare, postutilizare.
INSTRUMENTE ŞI DOCUMENTAŢII SPECIFICE
Referitor la asigurarea calităţii în realizarea proiectelor de construcţie, metodologia
propune următoarele instrumente tehnice şi documentaţii:
1. Fişa de dimensionare a calităţii –F.D.C. (în etapa de dimensionare a calităţii)
2. Planul de asigurare a calităţii – PAQc (în etapa de asigurare a calităţii)
3. Planul de control – inspecţii privind calitatea – PCIQc (în etapa de control a
calităţii)
4. Dosarul calităţii
1. Fişa de dimensionare a calităţii –F.D.C. – este documentul tehnic care prezintă
condiţiile şi parametrii privind calitatea la execuţia proceselor de construcţie,
activităţilor, elementelor, ansamblurilor şi subansamblurilor de construcţie.
2. Planul de asigurare a calităţii – P.A.Qc – este documentul tehnic component al
S.A.C.Q. care asigură interfaţa dintre principalii factori implicaţi în realizarea unui
proiect de construcţie şi precizează practicile, regulile, condiţiile referitoare la
asigurarea calităţii.
Elementele principale avute în vedere la elaborarea P.A.Qc sunt:
4) elementele sistemului calităţii: manualul calităţii, procedurile aferente,
existenţa compartimentelor de asigurare şi control a calităţii (cu precizarea
responsabililor), standardele, normativele şi reglementările tehnice, proceduri
tehnice/instrucţiuni de lucru pentru execuţia proceselor de construcţie, dotarea
cu resurse, echipamente de măsurare, control şi încercări;
5) calificări, atestări, autorizări existente în cadrul organizaţiei implicate în
execuţia proiectului (RTE, personal autorizat ISCIR, FRE, gaze, etc.),
laboratoare de încercări;
6) Metodologia de analiză a contractului: analiza comenzilor primite, clauze
privind tehnologia de execuţie, organizarea de şantier, calitatea materialelor şi
elementelor de construcţii-instalaţii, condiţiile de recepţie şi garantare;
7) Pregătirea execuţiei lucrărilor: elaborarea fişelor tehnologice, elaborarea
graficelor de organizare de şantier, de asigurare cu forţa de muncă, etc.,
elaborarea documentelor pe baza cărora se precizează asigurarea şi controlul
calităţii (instrucţiuni de lucru, tehnologii de execuţie, tehnologii indicate de
producătorii şi furnizorii de produse şi servicii;
8) Execuţia lucrărilor:
- organizarea de şantier: proiectul de organizare de şantier, proiectul de
execuţie pe timp friguros, asigurarea tehnică (utilaje, echipamente, laboratoare
de încercări, mijloace de măsurare şi încercări), spaţii de depozitare;
- organizarea şi conducerea lucrărilor: precizarea atribuţiilor personalului de
execuţie şi control, nivelul de calificare şi atestare, disponibilitatea
23
documentaţiilor tehnice la punctul de lucru (proiect tehnic, detalii de execuţie,

grafice calendaristice, programe de lucru, programe de control a calităţii,
registre, formulare, etc.), execuţia proceselor de construcţie (tehnologii,
resurse), efectuarea înregistrărilor privind decontările, duratele de execuţie,
calitatea, etc.
3. Planul de control – inspecţii privind calitatea – PCIQc - este documentul tehnic,
component al S.A.C.Q. şi corelat cu Planul de asigurare a calităţii (P.A.Qc.), care descrie
ansamblul verificărilor calităţii (controale, inspecţii sau încercări) efectuate de factorii implicaţi
în execuţia proiectului de construcţie. Conţinutul cadru al PCIQc este prezentat în secţiunea
„Conducerea proiectului” din cadrul blocului operaţional al metodologiei.
4. Dosarul calităţii – reprezintă o componentă a S.A.C.Q. care conţine toate documentele
referitoare la dimensionarea, asigurarea şi controlul calităţii la execuţia proiectelor de construcţie.
Dosarul calităţii trebuie să conţină cel puţin documentaţiile referitoare la calitate
prezentate mai jos:
a. Jurnalul lucrărilor şi evenimentelor – care cuprinde datele înscrise zilnic asupra
progresului lucrărilor, procedeelor, mijloacelor şi condiţiilor de desfăşurare a execuţiei;
b. Registrul unic de comunicări şi dispoziţii de şantier;
c. Fişa de dimensionare a calităţii (F.D.C.);
d. Condica de betoane cu rezultatele probelor;
e. Fişele tehnologice pentru execuţia proceselor;
f. Certificatele de calitate şi/sau garanţie a materialelor aprovizionate, agrementele
tehnice;
g. Bonurile de transport ale betoanelor;
h. Buletinele rezultatelor încercărilor de laborator (conform normativelor de execuţie)
i. Procesele verbale pentru verificarea lucrărilor ce devin ascunse;
j. Procesele verbale de verificare a aspectului betonului după decofrare şi poziţionarea
golurilor tehnologice;
k. Procesele verbale de apreciere a calităţii betonului pus în operă;
l. Procesele verbale de recepţie ale structurii de rezistenţă;
m. Procesele verbale de control a calităţii în faze determinante conform Ordinului
31/N/1995;
n. Alte procese verbale;
o. Manualul calităţii al organizaţiei care execută proiectul;
p. Procedurile tehnice pentru execuţia proiectului;
q. Planurile calităţii aferente proiectului;
r. Caiete de sarcini, breviare de calcul, fişe organizatorice, grafice, etc.;
s. Note de constatare;
t. Rapoarte de lucru;
u. Corespondenţa curentă.
24
5. PROGRAMAREA PROIECTELOR DE CONSTRUCŢIE

Prin programarea activităţilor componente ale proiectului de construcţii se urmăreşte să se
realizeze o eşalonare cât mai economică a executării acestora. Aceasta se concretizează într-un grafic
calendaristic inclus în proiectul de organizare. În funcţie de complexitatea lucrărilor programate, se pot
folosi metode clasice sau avansate.
Programarea execuţiei lucrărilor trebuie să ia în considerare resursele disponibile pe parcursul
realizării proiectului, programul de lucru (dacă se lucrează 5 sau 6 zile pe săptămână, 8, 10 sau 12 ore pe
zi), constrângerile legate de intervalele de aprovizionare cu anumite materiale şi echipamente, de
termenele de execuţie a unor părţi din proiect sau de finalizare a acestuia.
1. Programarea prin metode clasice
Metodele clasice de programare se pot aplica cu succes în cazul proiectelor de complexitate
redusă şi folosesc resurse puţine.
Succesul unei astfel de programări este condiţionat, în mod hotărâtor, de pregătirea celor ce
elaborează şi urmăresc îndeplinirea programului.
Principala metodă clasică de programare se bazează pe reprezentarea proceselor simple de lucru,
la scara timpului, în cadrul graficului calendaristic (Gantt) într-un sistem de axe, în care pe abscisă se
înscrie timpul, iar pe ordonată procesele simple de lucru. Fiecare proces simplu va fi reprezentat printr-o
paralelă la abscisă. Lungimea segmentului care reprezintă procesul simplu de lucru va fi dată de durata
programată pentru executarea acestuia, iar începerea procesului simplu de lucru va fi stabilită în funcţie
de succesiunea tehnologică proiectată, de restricţiile de durată şi de nivelul resurselor disponibile.
Elaborarea graficului calendaristic se face ţinând seama de precizările din fişele tehnologice, în
următoarele etape:
- împărţirea proceselor complexe de lucru în procese simple şi determinarea volumelor de lucrări
ale acestora;
- stabilirea celei mai bune succesiuni tehnologice, pentru a elimina nesincronizările şi a asigura
executarea în paralel a unor lucrări;
- coordonarea termenelor de realizare ale fiecărui proces de lucru, pentru încadrarea în durata de
execuţie propusă.
Uneori, în graficele calendaristice pot fi înscrise date referitoare la resursele necesare executării
proceselor simple de lucru programate (forţă de muncă, materiale, utilaje şi mijloace de transport,
prefabricate etc.).
Nr. Denumirea Utilaje Eşalonare
Nr. necesar
Unitatea de
în mc\om-
de om –
muncitori
Producţia
Crt lucrării necesar calendaristică

Cantitate
lucrării
măsură
Durata
. e
Nr.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 I II II IV V
I
1 Săpături de pământ m3 960 4 240 20 12
2 Fundaţii de beton m3 960 3 120 12 10 betonieră
simplu 250 t
3
3 Beton armat monolit m 960 0.5 720 48 15 betonieră
850 Vi, braţ
troliu
4 Beton armat m3 680 1.5 450 12 38 macara turn
prefabricat. BKSM
3
5 Zidărie cărămidă m 1060 1.5 700 20 35 malaxor
mortar
6 Izolare termică şi m2 6600 69 968 32 30
învelitori
Figura 8. Programarea pe baza graficului Gantt
25
Acest grafic calendaristic poate fi îmbunătăţit prin evidenţierea rezervelor libere sau totale de timp
ale activităţilor necritice (aceste concepte vor fi prezentate ulterior).
Folosirea graficului Gantt asigură următoarele avantaje: este simplu şi se elaborează uşor; poate fi
interpretat şi de către personalul fără pregătire specială; asigură cunoaşterea termenelor minime de
începere şi de terminare a lucrărilor etc. Poate fi utilizat cu succes şi pentru realizarea graficelor de
eşalonare a investiţiilor - activităţile fiind exprimate în termeni financiari, sau pentru o programare la
nivel de macroactivităţi cum este programarea execuţiei unor obiecte în cadrul obiectivului de investiţii.
Graficul calendaristic oferă informaţii deosebit de importante privind desfăşurarea execuţiei
acţiunilor componente ale proiectului precum şi o serie de informaţii derivate privind eşalonarea
resurselor, planificarea financiară, etc.
Principalele avantaje ale Graficului calendaristic:
oferă informaţii asupra duratei totale de execuţi a proiectului urmărindu-se astfel
încadrarea în termenul de execuţie prevăzut în contractul de antrepriză;
pe baza graficului calendaristic se poate urmări realizarea diferitelor activităţi care,
dacă nu sunt realizate în anumite perioade, necesită măsuri tehnologice şi organizatorice
suplimentare; Un exeplu îl constituie activităţile care reprezintă procese umede exterioare
şi care nu este de preferat a se executa în perioada de timp friguros evidenţiată
convenţional în intervalul 15.XI. – 15.III.;
pe baza graficului calendaristic se face planificarea aprovizionării cu resurse
materiale, utilaje şi echipamente tehnologice necesare în execuţia proceselor de
construcţie;
constituie suportul principal pe baza căruia se face planificarea financiară (costuri
programate şi costuri cumulate pe anumite intervale de timp).
Constituie mijlocul grafic necesar pentru rezolvarea problemelor ce decurg din
elaborarea programelor cu analiza resurselor şi a costului.
Principalele dezavantaje ale programării lucrărilor cu ajutorul graficului Gantt sunt: se aplică greu
la lucrările complexe, deoarece nu redă legăturile tehnologice şi organizatorice dintre procesele simple de
lucru; este rigid şi nu poate fi reactualizat (în cazul nerespectării duratei unei activităţi, necesitând
refacerea sa completă); nu evidenţiază toate posibilităţile de suprapunere în timp a unor procese simple de
lucru; nu permite cunoaşterea posibilităţilor de decalare a începerii unor procese de lucru ce nu
influenţează durata totală de execuţie etc.
Fig. 9 Exemplu grafic calendaristic
26
2. Programarea prin metode avansate

Dintre cele mai cunoscute metode de programare enumerăm:
Metoda Drumului Critic - CPM (Critical Path Method);
Metoda MPM (Metra Potential Method);
Metoda PERT (Program Evaluation and Review Technique);
Metoda Diagramelor de Precedenţã - PDM (Precedence Diagram Method);
Dezavantajele metodelor clasice de programare a lucrărilor, corelate cu sporirea

permanentă a complexităţii proceselor de lucru din construcţii-montaj, au stimulat dezvoltarea
rapidă a modelelor de cercetare operaţională. Acestea asigură o programare elastică, dinamică şi
permit refacerea uşoară a programului.
Între aceste modele s-a înscris, din 1957, metoda drumului critic (C.P.M.- Critical Path
Method) elaborată şi folosită în S.U.A. pentru îmbunătăţirea planurilor calendaristice la lucrările
de construcţii-montaj din industria chimică. Metoda drumului critic calculează câte o singură dată
de începere şi terminare, minimă (cel mai devreme) şi maximă (cel mai târziu), pentru fiecare
activitate pe baza unei logici secvenţiale a activităţilor în cadrul reţelei, cărora li se ataşează
durate stabilite în mod determinist. Accentul în cadrul acestei metode se pune pe determinarea
rezervelor de timp, pentru a determina care sunt activităţile cu cea mai redusă flexibilitate din
punctul de vedere al programării.
În 1958 s-a elaborat tehnica pentru evaluarea şi revizuirea programului (P.E.R.T - Program
Evalution and Review Technique). Aceasta utilizează o logică secvenţială a activităţilor în cadrul
reţelei, cărora li se atribuie durate stabilite în mod probabilistic. PERT a fost iniţial creat pentru a
corespunde necesităţilor “epocii tehnologiei vaste”, în care tehnicile elaborate de Taylor şi Gantt
erau inaplicabile. Oficiul Proiectelor Speciale al Marinei americane, preocupat de direcţiile de
executare a unor mari programe de dezvoltare militară, a introdus PERT în sistemul său de
mijloace de luptă “Steaua polară”, după ce tehnica fusese perfecţionată cu ajutorul firmei de
consulting managerial “Booz, Allen & Hamilton”. Modul de lucru cu tehnica PERT este ilustrat
în figura 53.
Din aceste două metode principale bazate pe teoria graficelor reţea, au derivat şi altele în
care, din 1961, se urmăresc - în afara termenului - nivelul resurselor şi costul total.
Mai recent s-a dezvoltat metoda grafică de evaluare şi actualizare a programului GERT
(Graphical Evaluation and Review Technique) – care permite tratarea probabilistică atât a logicii
reţelei, cât şi a duratelor activităţilor (unele activităţi s-ar putea să nu se realizeze deloc, altele se
vor realiza doar parţial, iar altele vor fi efectuate în mod repetitiv). Se pot reprezenta activităţi
nonsecvenţiale (cicluri), cum ar fi un test care trebuie efectuat de mai multe ori, şi ramuri de
activităţi condiţionale, cum ar fi realizarea unei actualizări a proiectului numai în cazul în care în
urma unei inspecţii au fost detectate erori. Primele două metode prezentate nu permit
reprezentarea ciclurilor sau a ramurilor condiţionale. De asemenea, utilizarea graficelor
standardizate poate accelera pregătirea graficelor proiectului. Ele pot include proiecte întregi sau
doar porţiuni dintr-un proiect (numite subgrafuri). Subgrafurile sunt utile în cazul în care un
proiect cuprinde elemente identice sau aproape identice, cum ar fi etajele unei clădiri de birouri,
de exemplu.
Graful este o aplicaţie multivocă a elementelor unei mulţimi în ea însăşi, reprezentat ca o
reţea plană, în care elementele mulţimii sunt legate între ele prin arce orientate. Programarea unui
27
proces complex de construcţii-montaj prin intermediul graficului reţea presupune, în prima etapă,
divizarea acestuia în procese de lucru simple, denumite activităţi, şi prezentarea lor sub formă de
grafic reţea în funcţie de condiţionările tehnologice şi organizatorice stabilite.
Această etapă, denumită etapa calitativă, trebuie să fie rezolvată de o echipă de specialişti
care să aibă o bogată experienţă în organizarea execuţiei lucrărilor şi care proiectează topologia
graficului reţea.
A doua etapă, denumită etapa cantitativă, cuprinde determinarea duratelor activităţilor, a
termenelor minime şi maxime de începere şi terminare a acestora, a rezervelor de timp, totale şi
libere, şi a drumului critic. Pentru a putea realiza etapa a doua, este obligatoriu ca graficul reţea
proiectat în prima etapă să nu conţină circuite sau bucle, iar fiecare activitate să înceapă numai
după ce s-a încheiat activitatea (sau activităţile) ce o condiţionează şi să aibă o singură fază de
plecare şi o singură fază de sosire.
28
MANAGEMENTUL PROIECTELOR- PARTEA II

I. PLANUL DE LUCRU AL REALIZARII PROIECTULUI DE
CONSTRUCTIE
ETAPA 1 – Caracteristici generale, structurarea obiectivelor

Este etapa prin care sunt exprimate cerinţele şi necesităţile beneficiarului în raport
cu proiectul de construcţie. De asemenea în această etapă se conturează o serie de aspecte
dintre care se menţionează:
Aspecte generale – prin care se prezintă coordonatele proiectului: denumire,
destinaţie, localizare, categorie de importanţă, amplasament, tema cu
fundamentarea şi necesitatea realizării acestuia;
Aspecte tehnice – prin care se descrie obiectul de construcţie (construcţii nouă sau
construcţie existentă repusă într-o nouă stare de funcţionalitate prin reabilitare
structurală, funcţională, termică, etc.); se stabileşte structura constructivă,
funcţională şi tehnologică a obiectului; se stabilesc dimensiunile şi forma
elementelor de construcţie şi de instalaţii componente; se prezintă informaţii
despre principalele materiale şi echipamente folosite, consecinţele şi efectele
asupra mediului, etc.;
Aspecte economice – prin care se prezintă informaţii legate de sursele de finanţare
necesare pentru realizarea proiectului care pot fi: surse de finanţare proprii (agenţi
economici privaţi sau de stat, persoane fizice) şi surse de finanţare atrase (sume
investite de persoane fizice sau juridice, credite bancare, programe de finanţare).
De asemenea se prezintă o serie de elemente legate de cheltuielile de capital şi
cheltuielile materiale legate de realizarea proiectului de construcţie;
Aspecte comerciale – care vizează natura şi calitatea materialelor şi
echipamentelor folosite la realizarea proiectului de construcţie;
Aspecte manageriale – prin care se vizează alegerea şi coordonarea factorilor
implicaţi în realizarea proiectului. Printre principalii factori („actori”) care
participă la realizarea proiectului de construcţie enumerăm:
1
-investitori /beneficiari
-arhitecţi, ingineri, experţi tehnici, consultanţi, specialişti
-constructor/ antreprenor general
-producători şi furnizori de materiale, echipamente tehnologice
-forţă de muncă, tehnicieni. Sindicate
-societăţi de asigurare
-organisme locale (Consiliul Local, Inspecţia în construcţii)
-regii care asigură utilităţi: apă, canal, gaz, curent electric, telefonie, etc.
-alţii: firme de transport, laboratoare de încercări, instituţii de agrementare,
instituţii de învăţământ şi cercetare, inspecţii (mediu, protecţia muncii,
etc.).
ETAPA 2 – Structura de descompunere a proiectului (SDP) [70] [17] [2]
Structura de descompunere a unui proiect de construcţie reprezintă o metodă de
dezagregare, într-o manieră ierarhică a unui proiect în grupuri structurale foarte diferite
ca natură şi complexitate, având la bază o serie de considerente cum ar fi: complexitatea
proiectului, etapele de realizare ale acestuia, factorii implicaţi în realizarea lui, diversele
variante tehnologice şi organizatorice de realizare, resursele folosite, cultura managerială
a celor implicaţi în realizarea proiectului.
Astfel se pot contura trei structuri principale de descompunere a unui proiect de
construcţie, acestea fiind:
1. Structura de descompunere orientată pe etapele de realizare a proiectului (SDE);
2. Structura de descompunere orientată pe părţi componente din cadrul obiectului de
construcţie (SDC)
3. Structura de descompunere orientată pe activităţi (SDA).
1. Structura de descompunere orientată pe etapele de realizare a proiectului (SDE)
SDE propune o detaliere a proiectului de construcţie pe etapele de realizare a acestuia,
punând în evidenţă şi conţinutul acestor etape (studii, documentaţii, proiecte, etc.) (figura
3.5). PROIECT DE CONSTRUCTIE
ETAPA DE FUNDAMENTARE SI PROIECTARE ETAPA DE EXECUTIE
Studii de fezabilitate LICITAREA/OFERTAREA/CONTRACTAREA

Licitatia EXECUTIA
Elaborare PROIECT TEHNIC
Preluare amplasament
Organizarea de santier
Executia propriu-zisa
INCHEIEREA PROIECTULUI
2
Fig. 3.5 Structura de descompunere orientată pe etape de realizare
2. Structura de descompunere orientată pe părţi componente din cadrul

obiectului de construcţie (SDC)
Această structură propune o descompunere a proiectului după nivelul de detaliere
prezentat în tabelul de mai jos, în vederea stabilirii unei scheme unitare pentru alegerea,
conceperea, proiectarea, execuţia diferitelor variante de realizare a proiectului.
Nivelele de detaliere ale obiectelor de construcţie din cadrul unui proiect de
construcţie pot fi prezentate astfel [26]:
Nivel de Denumire Conţinut
detaliere
1. OBIECT DE Reprezintă acea parte delimitată spaţial care are o anumită funcţiune.
CONSTRUCŢIE La baza realizării fiecărui obiect de construcţie stă proiectul tehnic
aferent obiectului prin care se stabilesc parametrii tehnici (forma,
dimensiunile şi structura constructivă). Exemple: Corp clădire, Centrală
termică, Punct transformare, etc.
2. ANSAMBLU DE Reprezintă totalitatea subansamblurilor ce definesc părţi distincte ale
CONSTRUCŢIE unui obiect de construcţie (infrastructură, suprastructură, instalaţii)
3. SUBANSAMBLU Reprezintă acea parte a unui obiect de construcţie stabilită pe
DE ONSTRUCŢIE considerente structurale, funcţionale sau pe faze de realizare (totalitatea
fundaţiilor izolate, etc.)
4. ELEMENT DE Reprezintă ansamblul de procese de construcţie concretizate în acea
CONSTRUCŢIE parte a unui obiect de construcţie care are o anumită funcţiune (fundaţii,
pereţi subsol, planşee, închideri, pereţi portanţi, etc.)
SDC se prezintă sub forma unui arbore ale cărui grade de detaliere reprezintă o
descriere cât mai clară a obiectelor, ansamblurilor, subansamblurilor şi elementelor de
construcţie (figura 3.6).
3
OBIECT DE CONSTRUCTIE
CONSTRUCTII INSTALATII
INFRASTRUCTURA ARHITECTURA INSTALATII ELECTRICE INSTALATII TERMICE
FUNDATII PERETI SUBSOL INSTALATII SANITARE TELEFONIE

INCHIDERI COMPARTIMENTARI
STILPI PLANSEE
PARDOSELI FINISAJE
SUPRASTRUCTURA
STILPI GRINZI
PLANSEE PERETI
UTILAJE TEHNOLOGICE ECHIPAMENTE TEHNOLOGICE
CENTRALA TERMICA ASCENSOR
Fig. 3.6 Structura de descompunere orientată pe obiecte de construcţie

3. Structura de descompunere a proiectului orientată pe activităţi (SDA)
SDA defineşte o reţea arborescentă care prezintă în mod structurat activităţile
necesare realizării unui proiect de construcţie.
Activitate (componentă a unui proiect de construcţie) reprezintă un ansamblu de
procese de construcţie şi acţiuni stabilite şi legate pe considerente tehnice, organizatorice,
administrative, legislative, care poate să consume timp şi resurse, numai timp sau să fie
sub forma unor condiţionări.
Modalităţi de stabilire a activităţilor componente ale unui proiect de construcţie:
denumirea activităţii să fie formulată clar (pe max.30 de caractere) [78];
de formulat denumirea fiecărei activităţi reprezentând o acţiune (turnare
beton în fundaţii, execuţie zidărie, elaborare proiect pentru obţinerea
autorizaţiei de construire);
fiecare activitate să poată fi cuantificată prin următoarele elemente: cantităţi
de procese, durată de realizare, cost, moment de începere, moment de
terminare;
să se poată stabili categoriile şi cantităţile de resurse necesare realizării
acesteia (număr de muncitori, cantităţi şi tipuri de materiale, ore funcţionare
utilaje, etc.);
să se poată stabili uşor variantele tehnologice şi organizatorice de execuţie;
să se poată stabili anumite cerinţe de calitate;
să i se poată asocia un responsabil (executant);
să se poată stabili relaţii de condiţionare între acţiunile componente precum
şi cu alte activităţi;
să poată fi urmărită, condusă şi evaluată;
să poată furniza informaţiile necesare pentru desfăşurarea în timp şi spaţiu;
procesele componente şi resursele să fie uniform distribuite pe toată durata
de realizare a activităţilor;
codificarea activităţilor să se facă într-un format posibil de extins permiţând
descompunerea acesteia în subactivităţi, acţiuni, procese de construcţie, faze,
4
evenimente:
200 Execuţie elemente din beton armat la infrastructură
• 210 – cofrare
• 220 – confecţionare armături
• 230 – montare carcase de armături
• 240 – întocmire proces verbal de lucrări ascunse
• 250 - turnare beton cu autopompa de beton
Modalităţi de grupare a activităţilor necesare realizării unui proiect de construcţie.
Activităţile implicate în realizarea unui proiect de construcţie se pot grupa astfel:
I. în funcţie de tipul activităţilor distingem:
1. activităţi care consumă timp şi resurse (materiale, forţă de muncă, resurse
financiare, etc.);
2. activităţi care consumă numai timp – se prezintă sub forma activităţilor care
reprezintă condiţionări tehnologice;
3. activităţi fictive – care nu consumă nici timp şi nici resurse dar care marchează
începutul sau sfârşitul anumitor faze ale proiectului punând în evidenţă
condiţionări tehnologice, organizatorice, administrative, de înregistrare a calităţii,
etc.
III. după conţinutul acţiunilor incluse distingem:
1. procese de construcţie care sunt legate nemijlocit de execuţie a proiectului şi care
permit stabilirea cantităţilor de procese aferente. Acestea pot fi procese simple sau
complexe;
2. activităţi cu caracter de condiţionare – se prezintă sub forma întreruperilor
tehnologice (procese umede, întărire beton, realizare rosturi, etc.);
3. activităţi cu caracter tehnic (trasări, recepţii calitative, verificări);
4. activităţi cu caracter organizatoric (aprovizionări cu materiale, prefabricate,
utilaje, utilităţi, organizare de şantier).
In figura 3.7 se prezintă un model de structurare a proiectului de construcţie pe activităţi:
5
Fig. 3.7 Structura de descompunere orientată activităţi

Pe baza structurii de descompunere a proiectului orientată pe activităţi se pot pune
în evidenţă alte două structuri secundare de descompunere şi anume:
structura de descompunere orientată pe resurse (SDR)
structura de descompunere orientată pe organizare (SDO)
3.1 Structura de descompunere orientată pe resurse (SDR) [67] [70] [17]

Această structură are ca principal scop identificarea principalelor resurse necesare
realizării proiectului precum şi structurarea acestora în funcţie de natură şi caracteristici.
Astfel în realizarea unui proiect de construcţie putem stabili următoarele categorii
principale de resurse (3.8): resurse umane, resurse materiale, resurse utilaje şi
echipamente tehnologice, resurse financiare, resurse informaţionale.
Ponderea şi tipurile de resurse sunt dirijate de multitudinea factorilor productivi
necesari pentru realizarea proiectului.
RESURSE
UMANE MATERIALE UTILAJE SI FINANCIARE RESURSE INFORMATIONALE

ECHIPAMENTE TEHNOLOGICE
SPECIALITATE 1 SPECIALITATE 2 TIP 1 TIP 2 Fonduri publice

Credite bancare
Investitori
Programe de dezvoltare
6
Fig. 3.8 Structura de descompunere orientată resurse

3.2. Structura de descompunere orientată pe organizare (SDO)
Această structură are ca principal scop identificarea grupurilor şi a organizaţiilor
implicate în realizarea proiectului de construcţie stabilind în acelaşi timp relaţiile
ierarhice şi răspunderea realizării anumitor părţi din proiect.
Principalul obiectiv al SDO este de a stabili “cine face”, “cine este responsabil “
în cadrul realizării unui proiect.
Având în vedere particularităţile proiectelor de construcţie precum şi factorii
implicaţi în realizarea acestora se pot evidenţia patru tipuri de structuri organizatorice şi
anume:
1. Structură organizatorică operativă – care precizează grupurile operative sau
organizaţiile implicate în realizarea proiectului precum şi relaţiile de colaborare dintre
aceştia. Un exemplu de astfel de structură este prezentat în fig. 3.9
BENEFICIAR
PROIECTANT ANTREPRENOR GENERAL
SUBANTREPRENOR 1 FURNIZORI
SUBANTREPRENOR 2
a.
BENEFICIAR
FIRMA DE CONSULTANTA
PROIECTANT ANTREPRENOR GENERAL FURNIZORI
SUBANTREPRENOR 1 SUBANTREPRENOR 2
b.
Fig. 3.9 Structura organizatorică operativă
2. Structură organizatorică intrafuncţională – prezintă modul de implicare şi

stabilirea relaţiilor ierarhice a compartimentelor din cadrul organizaţiei implicate în
realizarea proiectului. În fig. 3.10 se prezintă un model de astfel de structură pentru două
organizaţii principale implicate în realizarea proiectului:
a. organizaţia care beneficiază de proiect - BENEFICIARUL
7
DIRECTOR GENERAL
PROICTANTI
CONSULTANTI
AUTORITATE LOCALA
COMPARTIMENT TEHNIC COMPARTIMENT CONTABILITATE COMPARTIMENT JURIDIC
a.
b. organizaţia care execută proiectul - CONSTRUCTORUL
DIRECTOR
JURIDIC PERSONAL
COMPARTIMENT TEHNIC COMERCIAL EXPLOATARE FINANCIAR-CONTABIL
PROIECTARE APROVIZIONARE MECANIZARE NORMARE

OFERTARE/CONTRACTARE DEPOZITE ATELIERE VERIFICARE FACTURI
ASIGURAREA/CONTROLUL CALITATII GESTIUNE-STOCURI BAZA DE PRODUCTIE BONURI DE CONSUM
URMARIRE/PROGNOZARE/DECONTARE ACHIZITII LABORATOARE
PREGATIRE LUCRARI/AUTORIZARE FURNIZORI PARC UTILAJE
SITUTII DE LUCRARI SUBANTREPRENORI TRANSPORTURI
b.
Fig. 3.10 a,b Structura organizatorică intrafuncţională
3. Structură organizatorică orientată pe proiecte – are ca principal scop

stabilirea responsabilităţilor şi a relaţiilor de colaborare a reprezentanţilor tuturor
organizaţiilor implicate în realizarea proiectului. Un exemplu de astfel de structură este
prezentat în fig. 3.11
INVESTITORI
CREDITORI
AUTORITATE PUBLICA
MANAGER DE PROIECT
PROIECTANTI CONSTRUCTORI FURNIZORI EXPERTI
ARHITECTURA STRUCTURI MATERIALE

STRUCTURA INSTALATII UTILAJE
INSTALATII MONTAJ ECHIPAMENTE TEHNOLOGICE ECHIPAMENTE TEHNOLOGICE
MIJLOACE DE TRANSPORT
a.
INVESTITOR
BENEFICIAR
MANAGER DE PROIECT
PROIECTANTI ANTREPRENOR FIRME DE TRANSPORT SPECIALISTI LABORATOARE FURNIZORI
SPECIALITATEA 1 SUBANTREPRENOR 1
b.
Fig. 3.11 Structura organizatorică orientată pe proiecte
4. Structură organizatorică hibridă – este o structura mixtă, complexă formată

din combinaţii a celor trei structuri organizatorice prezentate mai sus. Un exemplu de
astfel de structură este prezentat în fig. 3.12
8
INVESTITORI CENTRE FINANCIARE SI DE CONTROL

CREDITORI PENTRU PROGRAME DE DEZVOLTARE
AUTORITATE PUBLICA
MANAGER DE PROIECT
DIVIZIA PROIECTARE DIVIZIA EXECUTIE DIVIZIA COMERCIALA DIVIZIA RELATII,COMUNICARE
PROIECTANTI DE SPECIALITATE CONSULTANT CU EXECUTIA RESPONSABILI CU APROVIZIONAREA AUTORIZARE

CONSULTANTI DE SPECIALITATE ANTREPRENOR GENERAL CONTROL CALITATE,RECEPTII AVIZE REGII
VERIFICATORI DE PROIECTE SUBANTREPRENORI CERTIFICARE,AGREMENTARE STUDII, EXPERTIZE
EXPERTI TEHNICI RESPONSABILI TEHNICI CU EXECUTIA ADMINISTRARE CONTRACTE IMPACT
RESPONSABILI CU CALITATEA
Fig. 3.12 Structura organizatorică hibridă

Etapele de dezvoltare şi implementare a structurii de descompunere a
proiectului
Structura de descompunere a unui proiect de construcţie are ca principal scop
detalierea acestuia în elemente diferite ca natură şi complexitate care să îndeplinească
următoarele condiţii principale:
să fie absolut necesare pentru realizarea proiectului;
să fie definite clar şi complet;
să permită o evaluare din punct de vedere al costului, al duratelor de realizare
şi a cerinţelor de calitate;
să permită stabilirea categoriilor şi cantităţilor de resurse necesare realizării;
să i se atribuie un responsabil (persoană, echipă, compartiment);
să poată fi uşor de programat, urmărit în timp şi evaluat.
Principalele etape de dezvoltare a SDP pot fi evidenţiate astfel:

1. Identificarea coordonatelor proiectului – stabilire părţi componente ale
obiectului de construcţie, structura funcţională şi tehnologică precum şi
dimensiunile elementelor de construcţie, stabilirea principalelor resurse
necesare realizării proiectului.
2. Identificarea şi descrierea elementelor principale de detaliere a proiectului cu
referire la:
Etapele de realizare a proiectului de construcţie – SDE
Resursele necesare realizării – SDR
Activităţile necesare realizării proiectului – SDA
3. Codificarea elementelor cuprinse în SDP;
4. Stabilirea şi descrierea informaţiilor specifice fiecărui element din SDP;
5. Stabilirea instrumentelor tehnice rezultate din dezvoltarea SDP.
Etapele de dezvoltare a SDP sun prezentate în figura 3.13 [70]
9
STRUCTURA DE DESCOMPUNERE A PROIECTULUI DE CONSTRUCTIE
SDP
DEZVOLTARE SDE DEZVOLTARE SDC DEZVOLTARE SDA
CODIFICARE ELEMENTE
(ACTIVITATI) DIN SDP
Forme de redare a structurii de descompunere a proiectului --- VARIANTE

SPECIFICAŢII TEHNICE
SDP DE RALIZARE
- COSTURI
Structura de descompunere a unui proiect
STABILIRE de construcţie poate
INFORMATII fi redată sub
- DURATE
- CERINTE DE CALITATE
- RESURSE
următoarele forme: - TERMENE DE INCEPUT
- CONTINUT TEHNIC
a) – formatul grafic arborescent – fig.3.14 a [78]
ORGANIGRAMA FISA TEHNICA A

STBILIRE INSTRUMENTE TEHNICE
TEHNICA ACTIVITATII
SPECIFICE SDP
(OT) (FTA)
Fig. 3.13 Etapele de dezvoltare a SDP
10
fig.3.14 a - Formatul grafic arborescent

b) – format listă structurată [2]
1 ANSAMBLU LOCUINTE
1.1 REZISTENTA
1.1.1 INFRASTRUCTURA
1.1.1.1 Lucrari de terasamente
1.1.1.2 Fundatii
1.1.1.3 Pereti subsol
1.1.1.4 Plansee peste subsol
1.1.2 SUPRASTRUCTURA
1.1.2.1 Executie zidarie portanta
1.1.2.2 Executie elemente de beton -samburi
1.1.2.3 "Elemente din beton armat - Buiandrugi,Centuri, Plansee, Scari"
1.1.2.4 Execuie sarpanta
1.1.2.5 Executie cosuri fum
1.2 ARHITECTURA
1.2.1 Executie pereti compartimentare
1.2.2 Executie hidro si termoizolatie
1.2.3 Montari-demontari schela: transporturi
1.2.4 Procurare + Montare tamplarie exterioara PVC
1.2.5 Confectionare + montare tamplarie interioara din lemn
1.2.6 Tencuieli interioare
1.2.7 Tencuieli exterioare
11
1.2.8 Zugraveli lavabile+vopsitorii

1.2.9 "Executie elemente de acoperis(astereala, invelitoare, streasina, etc.)"
1.2.10 "Confectii metalice ( balustraz,parapeti balcoane)"
1.2.11 Executie pardoseli+placaje
1.2.12 Tavan RIGIPS mansarda
1.2.13 Ignifugari
1.2.14 "Executie trotuare,montat borduri"
1.3 INSTALATII
1.3.1 Instalatii electrice
1.3.2 Instalaţii termice interioare
1.3.3 Instalaţii sanitare
c) – formatul mixt – fig.3.14 b
fig.3.14 b - Formatul mixt
12
Instrumente tehnice propuse de SDP

Prin dezvoltarea SDP se propun două instrumente tehnice şi anume [70]:
1. Fişa tehnică a activităţii (FTA)
2. Organigrama tehnică (OT)
Fişa tehnică a activităţii (FTA) este un instrument tehnic rezultat în urma
dezvoltării SDP care are ca principal scop asigurarea de suport tehnic într-o manieră
structurată şi unitară pentru informaţiile şi parametrii specifici fiecărei activităţi sau
element precizat în SDP.
Principalele tipuri de informaţii specifice unei activităţi (element) din SDP în vederea
realizării şi evaluării acesteia se pot structura astfel:
1. Informaţii generale cu referire la:
a. denumire activitate (element)
b. cod identificare
c. descriere
d. referire SDP pe componente(SDE, SDC, SDA)
2. Informaţii tehnico-organizatorice cu referire la:
a. conţinutul tehnic al activităţii – procese de construcţie, acţiuni cu caracter
tehnic, organizatoric, administrativ precum şi evaluarea acestora din punct
de vedere calitativ;
b. procedura (tehnologia) de realizare a acţiunilor care implică realizarea
activităţii (metode, instrumente de lucru, modele grafice)
c. ansamblu de resurse necesare (materiale, forţă de muncă, utilaje şi
echipamente);
d. documente de referinţă care stau la baza realizării activităţii (normative
tehnice, proceduri tehnice, administrative, de control, norme de consum,
etc.)
e. momentul începerii activităţii şi durata de realizare a acesteia (precum şi a
acţiunilor componente)
f. relaţii de condiţionare a acţiunilor componente precum şi cu alte activităţi.
3. Informaţii privind calitatea cu referire la:
a. responsabilităţile factorilor implicaţi în realizarea activităţii;
b. cerinţele de calitate ce trebuie îndeplinite pentru realizarea activităţii
(abateri, toleranţe, încercări);
c. tipul verificărilor şi recepţia lucrărilor executate;
d. evidenţe şi înregistrări privind calitatea;
e. măsuri de securitate şi protecţia muncii;
f. tipul şi natura încercărilor efectuate
g. reglementări tehnice şi legislative privind asigurarea şi controlul calităţii;
4. Alte informaţii (cu caracter economic, de control şi evaluare) cu referire la:
a. costurile pentru realizarea activităţii (costuri programate, costuri realizate);
b. identificarea stadiului fizic de realizare (identificator al stadiului);
c. tipul şi natura inspecţiilor şi a înregistrărilor privind realizarea activităţii;
d. durata şi intervalul de timp programate şi realizate;
e. documente privind programarea şi urmărirea realizării activităţii (liste,
rapoarte, formulare, grafice, diagrame de flux tehnologic)
f. informaţii de tip istoric (arhivă);
g. identificarea şi repartizarea riscurilor;
13
h. stabilirea necesarului de materiale, forţă de muncă, utilaje şi a colaborărilor

cu terţi (subcontractanţi, furnizori de materiale şi echipamente);
i. reguli şi proceduri privind lansarea şi derularea execuţiei proceselor
componente precum, verificarea lor şi predarea lucrărilor.
In figura 3.15 se propune un model de structurare şi prezentare a informaţiilor din
fişa tehnică a activităţii:
Cod actvitate: Denumire:
Descriere:
Cod SDE: Cod SDC: Cod SDA:
ConŃinut tehnic (cu prezentarea subactivităŃilor, proceselor de construcŃie, acŃiunilor cu caracter tehnic, administrativ,
evenimentelor, relaŃiile de legătură dintre acestea, variantele tehnologice şi organizatorice de realizare) :
RESURSE UTILIZATE :
Tip Denumire Consum specific UM Cantitate Furnizor Obs.
DURATE ŞI TERMENE DE INCEPERE :
Tip Acţiune Cantit.(Q) UM NT mi Durata(ti) Nr.muncit (Mi) Utilaje Obs.
DURATA PROGRAMATA REALIZATĂ OBS.

TERMENE (de începere, intemediare)
COSTURI (Costuri directe, costuri indircte) :
Costul activitatii PROGRAMAT REALIZAT OBS.

Costul pe resurse (forta de munca, materiale, utilaje)
Costuri indirecte
CALITATE (cerinŃe de calitate, inspecŃii, recepŃii, rapoarte, proceduri tehnice şi administrative asociate) :
Cerinţe de calitate (abateri,toleranţe,etc.) PROGRAMAT REALIZAT OBS.

Inspecţii, recepţii, faze
Proceduri instruire şi protecţia muncii
Verificări, probe, condica de betoane
Responsabili (RTE, responsabil A.Q.,C.Q., şef punct de lucru, şefi echipe de lucru), răspundere, risc :
ANEXE (liste, rapoarte, formulare, grafice, scheme organizatorice, diagrame de flux tehnologic, proceduri tehnice de
execuŃie, proceduri administrative, algoritmi de optimizare pentru realizarea proceselor, fişe tehnologice, etc.) :
Fig. 3.15 Model de Fişa tehnică a activităţii
14
Organigrama tehnică (O.T.) – este un instrument rezultat din dezvoltarea SDA

care are ca principal scop reprezentarea factorilor implicaţi în realizarea unui proiect de
construcţie precum şi a responsabilităţilor acestora pe nivele ierarhice bine precizate de la
proiectul pe ansamblu şi până la formarea echipelor de lucru pentru realizarea acţiunilor
specifice unei activităţi.
Pe baza O.T. se răspunde la întrebarea „cine face şi ce face”, „cine este
responsabil şi pentru ce anume” în realizarea unui proiect de construcţie.
Se pot pune în evidenţă trei moduri de prezentare a O.T. pornind de la componentele
structurii de descompunere a proiectului şi anume:
1. O.T. rezultată din prezentarea etapelor proiectului (SDE) – presupune
identificarea şi atribuirea responsabilităţilor pe etapele de realizare a proiectului
(fig.3.16).
O.T. PE ETAPELE DE REALIZARE ALE UNUI
PROIECT DE CONSTRUCTIE
FINANTARE FUNDAMENTAREA PROIECTULUI AUTORIZARE PROIECTARE EXECUTIE
Centre de finantare CONSULTANTI Autoritate locala Proiectanti de specialtate Antreprenor general

Investitori SPECIALISTI Regii autonome Experti Subantreprenori
Ministere Verificatori de proiecte Furnizori
Consultanti de specialitate Producatori de echipamente
Arhitecti Inspectori de santier
Laboratoare de incercari
Responsabili tehnici
Responsabili cu calitatea
Fig. 3.16 O.T. orientată pe etapele de realizare a proiectului

2. O.T. rezultată din descompunerea proiectului în obiecte şi părţi componente
(SDC) – presupune identificarea factorilor implicaţi în conceperea, proiectarea şi
realizarea sistemelor constructive componente (obiecte, ansambluri de construcţie,
instalaţii tehnologice, etc.) (fig.3.17).
O.T. PE SISTEME CONSTRUCTIVE ALE UNUI

PROIECT DE CONSTRUCTIE
OBIECT 1 OBIECT 2 OBIECT 3
Concepere, proiectare Concepere, proiectare Executie
Consultant
Proiectant de specialitate
Verificator de proiecte
Executie Executie
Responsabil tehnic cu executia

Ingineri de specialitate
Experti
Responsabil A.Q./C.Q.
Inspector cu protecta muncii
Responsabil cu aprovizionarea
Fig. 3.17 O.T. orientată pe obiecte de construcţie

3. O.T. rezultată din descompunerea proiectului în activităţi (SDA) – presupune
identificarea şi atribuirea responsabilităţilor pentru factorii implicaţi în realizarea
activităţilor componente ale unui proiect de construcţie (fig.3.18).
15
ACTIVITATI REALIZATE DE
ANTREPRENORUL GENERAL
Compartiment tehnic Comercial Santier Exploatare EXECUTIV/ADMINISTRATIV
Responsabil tehnic Responsabil cu aprovizionarea Responsabil cu executia Responsabil baza de productie Director
Consultant tehnic Responsabil cu receptia Ingineri de specialitate Contabil
Responsabil A.Q./C.Q. materialelor si echipamentelor Sef punct de lucru Ateliere Consilier juridic
Responsabil cu productia Responsabil gestiune Responsabil cu protectia muncii Depozite Secretar
Responsabil birou proiectare Subantreprenori Responsabil cu masuratorile Magazie scule Birou comunicare, evidente
Responsabil cu decontarile Echipe de lucru
Responsabil cu achizitiile Specialisti
a.
MANAGER DE PROIECT
ASISTENT MANAGER
Comunicare, relatii, negociere
DIVIZIA PROIECTARE DIVIZIA EXECUTIE DIVIZIA TEHNICA
Consultant cu proiectarea Consultant cu executia Consultant tehnic
PROIECTANTI DE SPECIALITATE ANTREPRENOR GENERAL APROVIZIONARE

VERIFICATORI DE PROIECTE SUBANTREPRENORI CONTROL CALITATE,RECEPTII
EXPERTI TEHNICI RESPONSABILI TEHNICI CU EXECUTIA CERTIFICARE,AGREMENTARE
Arhitect RESPONSABILI CU CALITATEA ADMINISTRARE CONTRACTE
Studii, Expertize Autorizare, avize
b.
Fig. 3.18 a,b - O.T. orientată pe activităţi
Aspecte principale avute în vedere la întocmirea O.T.:

Organigrama tehnică (O.T.) orientată pe activităţi trebuie să fie corelată cu
fişa tehnică a activităţii unde se specifică atribuţiile factorilor de execuţie,
urmărire, control şi inspecţii precum şi specializările personalului implicat;
O.T. trebuie să se preteze uşor la schimbări şi adaptări pe măsură ce
proiectul înaintează;
O.T. corelată cu Programul de execuţie a proiectului precizează intervalul
de timp şi volumul de muncă pentru fiecare factor implicat în realizarea
acestuia.
Avantajele dezvoltării şi aplicării structurii de descompunere a proiectului

(SDP):
SDP propune şi dezvoltă o abordare ierarhică structurată a unui proiect de
construcţie permiţând vizualizarea acestuia în toate elementele sale componente;
identifică factorii implicaţi în realizarea proiectului şi relaţiile ierarhice
dintre aceştia;
asigură suport tehnic pentru conceperea modalităţii de desfăşurare în timp
şi spaţiu a execuţiei proiectului de construcţie;
permite realizarea de legături între componentele SDP astfel:
o legătura dintre SDE şi SDO permite prezentarea factorilor implicaţi în
16
parcurgerea etapelor de realizare a proiectului

o legătura dintre SDO şi SDA permite definirea a “cine şi ce face” permiţând
astfel controlul din punct de vedere economic şi calitativ a proiectului
o legătura dintre SDC şi SDA permite identificarea activităţilor necesare
realizării obiectelor, ansamblurilor, şi elementelor de construcţie
componente
o legătura dintre SDE şi SDA permite stabilirea activităţilor necesare
derulării etapelor de realizare a unui proiect de construcţie
o legătura dintre SDR şi SDA permite identificarea resurselor necesare
realizării activităţilor componente ale unui proiect de construcţie
propune şi dezvoltă un suport structurat pentru informaţiile tehnice,
economice, legislative, privind calitatea în realizarea proiectului;
propune două instrumente necesare în derularea unui proiect de construcţie
şi anume:
Fişa tehnică a activităţii (FTA) – prin care se asigură suport de informaţii
pe nivele structurate pentru activităţile componente ale unui proiect de
construcţie
Organigrama tehnică (OT) – care precizează, pe nivele ierarhice, factorii
implicaţi în realizarea unui proiect precum şi atribuţiile şi responsabilităţile
acestora.
17

01 Managementul Proiectului 12 Curs

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

01 Managementul Proiectului 12 Curs

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MANAGEMENTUL PROIECTELOR

PROIECT DE CONSTRUCŢIE. DEFINIŢIE. CLASIFICARE.

Proiectul de construcţie se poate defini ca un ansamblu de etape concretizate în

Clasificarea proiectelor de construcţie

2. După importanţă distingem:

3. După caracterul lucrărilor distingem proiecte pentru:

Etapele în realizarea unui proiect de construcţie

caracter tehnic, economic, organizatoric, administrativ, etc.) care concură la

Fig. 1 Etapele componente în realizarea unui proiect de construcţie

1.2 Caracterul bivalent al managementului: artă şi ştiinţă

1.3 Principiile managementului

1.4 Mediul în care se practică managementul

1.5 Functiile managementului

1.5.1 Functia de planificare

Managementul pe bază de obiective (MBO) este un model managerial fundamentat de

1.5.2 Functia de organizare si structurarea organizatiilor

1.5.3 Functiile de personal, directivare si control

1.Caracteristici generale ale activităţii de construcţie

o diversitatea proceselor de construcţie, marea majoritate fiind procese manuale

2. PARAMETRII PRINCIPALI ÎN REALIZAREA UNUI PROIECT DE

În realizarea unui proiect de construcţie intervin trei parametri de bază care

Fig.1 Parametrii principali în realizarea unui proiect de construcţie

3. LEGĂTURA CU ALTE DOMENII CONEXE

ADMINISTRAREA MANAGEMENTUL RESURSELOR

Fig. 2 Legătura cu alte domenii conexe

-programul general de realizare a -termenele contractului -structura de descompunere a Arhivarea documentelor

-informaŃii privind - lista laboratoarelor de -planificarea calităŃii, - întocmirea cărŃii

ETAPA PROIECTĂRII – FAZE DE ELABORARE

Proiectarea tehnică – este etapa prin care se stabilesc dimensiunile, forma şi

- posibile interferenţe cu monumente istorice/de arhitectură sau situri arheologice pe

se vor prezenta minimum două scenarii/opţiuni tehnico-economice dintre cele selectate

- posibile interferenţe cu monumente istorice/de arhitectură sau situri arheologice pe

3.5. Grafice orientative de realizare a investiţiei

valoare totală estimată nu depăşeşte pragul pentru care documentaţia tehnico-

a) indicatori maximali, respectiv valoarea totală a obiectului de investiţii, exprimată în

3. planuri generale, faţade şi secţiuni caracteristice de arhitectură cotate, scheme de

4. DOCUMENTAŢIE DE AVIZARE A LUCRĂRILOR DE INTERVENŢII

protejate, după caz;

utilizează substanţe nocive, studii specifice pentru monumente istorice, pentru

- intervenţii de protejare/conservare a elementelor naturale şi antropice existente

6.2. Selectarea şi justificarea scenariului/opţiunii optim(e), recomandat(e)

d) planşe specifice de analiză şi sinteză, în cazul intervenţiilor pe monumente istorice şi

5. Proiectul tehnic reprezintă documentaţia prin care se stabilesc dimensiunile, forma

i) bunuri de patrimoniu cultural imobil.

2.1. În funcţie de categoria de importanţă a obiectivului de investiţii, caietele de sarcini

VI. Graficul general de realizare a investiţiei publice (formularul F6)

2.2. Planşe de structură

de investiţii (proiectantul va specifica pe planşe care sunt detaliile de execuţie ce

5. Proiectul pentru autorizarea/desfiinţarea executării lucrărilor şi proiectul

Proiectul pentru autorizarea/desfiinţarea executării lucrărilor este parte a

A. CONŢINUTUL-CADRU AL PROIECTULUI PENTRU AUTORIZAREA EXECUTĂRII

- planurile acoperişurilor - terasa sau şarpantă -, cu indicarea pantelor de scurgere a

- scurt istoric: anul edificării, meşteri cunoscuţi, alte date caracteristice;

C. CONŢINUTUL-CADRU AL PROIECTULUI DE ORGANIZARE A EXECUŢIEI LUCRĂRILOR -

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Bucureşti, 29 noiembrie 2016.

1. Informaţii generale privind obiectivul de investiţii propus

1)Conţinutul temei de proiectare se adaptează de către beneficiar, în funcţie de

(denumirea persoanei juridice şi datele de identificare)

1)Conţinutul-cadru al studiului de prefezabilitate poate fi adaptat, în funcţie de specificul

(denumirea persoanei juridice şi datele de identificare)

Conţinutul-cadru al studiului de fezabilitate poate fi adaptat, în funcţie de specificul şi

complexitatea obiectivului de investiţii propus.

se vor prezenta minimum două scenarii/opţiuni tehnico-economice dintre cele selectate