Structuri de Sprijin în I.G.

– CURS 3
▪

2 0
ACȚIUNI CE SE EXERCITĂ ASUPRA STRUCTURILOR DE SPRIJIN
Greutatea proprie a structurii de sprijin și a pământului sprijinit
▪

▪
0
Împingerea în stare de repaos

2 jan
Împingerea activă
Împingerea pasivă

G Be
▪ Împingerea pământului asupra sprijinirilor simple
▪

▪
S I
Efectul înclinării terenului asupra împingerii pământului
Efectul suprasarcinii asupra împingerii pământului
Efectul presiunii apei asupra împingerii pământului
▪

▪
S rin
Efectul compactării asupra împingerii pământului
Efectul acțiunii seismice asupra împingerii pământului

F l o Șef lucrări dr.ing. Florin BEJAN

florin.bejan@tuiasi.ro | +40-232-701451 | www.florinbejan.ce.tuiasi.ro
Tipuri de acțiuni ce se exercită asupra structurilor de sprijin
▪ Acțiunile care se exercită asupra structurilor de beton se va adăuga și greutatea

0
de sprijin sunt: pământului care reazemă pe talpa acestuia.
• acțiuni permanente (G) reprezentate de ▪ La zidurile de sprijin din pământ armat, prin

0 2
greutatea proprie a structurii de sprijin,
incluzând, după caz, și greutatea pământului
sau a drenului, împingerea în stare de repaus,
diferitele sale tehnici de realizare, greutatea
proprie este dată de greutatea masivului de
pământ care înglobează armăturile, indiferent

2 jan
activă sau pasivă a pământului; suprasarcini,
presiunile pe talpă, forță de frecare;
• acțiuni variabile (Q) determinate de presiunea
hidrostatică/hidrodinamică a apei subterane,
de natura acestora.
▪ Împingerile pământului în stare de repaus,
activă sau pasivă se vor considera, în calcule,
în raport de deplasările acceptate ale structurii

amarare;

IG Be
subpresiunea apei, încărcări din trafic, forța de

• acțiuni accidentale (A) respectiv acțiuni

▪
de sprijin.
În cazul terenurilor situate deasupra nivelului

S
apei subterane, împingerea pământului se
seismice (𝐴𝐸 ). calculează considerând greutatea volumică a
▪ Structurile de sprijin fiind, de regulă, lucrări terenului, după caz, cu umiditatea naturală

S rin
de construcții liniare/continue toate acțiunile
menționate se consideră pe un metru “liniar”
de structură.
sau cea a umpluturii compactate. Pentru
terenurile situate sub nivelul apei, împingerea
pământului se determină considerând

o
greutatea volumică a terenului submersat la
▪ Greutatea proprie, la zidurile de sprijin de

l
care, în lipsa drenajului funcțional, se adaugă
greutate, ca principală forță ce contribuie la
presiunea hidrostatică integrală a apei.
rezistența și stabilitatea acestora se va calcula

F
în raport de volumul lor, incluzând după caz ▪ Acțiunea seismică induce forța de inerție
și greutatea drenului. corespunzătoare masei structurii de sprijin
propriu-zisă la care se adaugă împingerea
▪ La zidurile de sprijin de rezistență, de tip
activă/pasivă a pământului în regim seismic.
cornier, la greutatea propriu-zisă a structurii
 Greutatea proprie

2 0
Greutatea proprie a zidurilor de sprijin, pentru un metru „liniar” de zid se

0
calculează multiplicând volumul acestuia (𝑉 = 𝐴 ∙ 1,00) cu greutatea

2 jan
specifică a betonului (𝛾𝑏 ), la care se adaugă greutatea drenului.
𝐆𝐳𝐢𝐝 = 𝐀𝐳𝐢𝐝 ∙ 𝟏, 𝟎𝟎 ∙ 𝛄𝐛
Greutatea volumică a betonului simplu, în lipsa unor determinări

IG Be
experimentale se poate considera
𝛄𝐛 = 𝟐𝟒𝐤𝐍/𝐦𝟑 ,

S
iar a drenului

S rin 𝛄𝐝𝐫 = 𝟏𝟔𝐤𝐍/𝐦𝟑 .

Pentru zidurile de sprijin prevăzute cu talpă sau cu o consolă de

o
descărcare, la greutatea propriu-zisă a zidului din beton și a drenului se

l
adaugă și greutatea pământului care reazemă pe consolă, cu greutatea
volumică a umpluturii, de regulă

F 𝛄𝐮 = 𝟏𝟖 𝐤𝐍/𝐦𝟑 .
 Greutatea proprie

2 0 exemplu de calcul

0
2 jan
IG Be
S
S rin
y

O x

F l o
a) Secțiunea transversală 16
𝐴𝑧𝑖𝑑 = ෍

𝐴𝑑𝑟 = ෍
𝑖=7
6
2
b) Descompunerea în dreptunghiuri și triunghiuri
𝐴𝑖 = 50,9 m ⇒ 𝐺𝑧𝑖𝑑 = 𝐴𝑧𝑖𝑑 ∙ 𝛾𝑏 = 1222 𝑘𝑁

𝐴𝑖 = 12,6 m2 ⇒ 𝐺𝑑𝑟 = 𝐴𝑏 ∙ 𝛾𝑑𝑟 = 201,6 𝑘𝑁

𝑖=1
 Greutatea proprie

2 0 exemplu de calcul

0
2 jan
IG Be
S
S rin
F l o
 2 0
0
2 jan
IG Be
S
ÎMPINGEREA

S rin
ACTIVĂ
ÎMPINGEREA
ÎN STARE DE REPAUS
REZISTENȚA
PASIVĂ

F l o
Tipuri de împingeri ale pământului asupra structurilor de sprijin
❑ Împingerile pământului, în stare de repaus, activă sau pasivă, asupra unei structuri de

0
sprijin pot fi puse în evidență printr-un experiment simplu. Acesta constă în umplerea unei
cuve, având un perete rabatabil și nedeformabil și trei pereți ficși, cu nisip și măsurarea cu

2
ajutorul unui inel dinamometric a împingerii pe care nisipul o exercită asupra peretelui
rabatabil la o deplasare (∆) sau o rotire (∆/𝐻) impusă.

0
❑ În raport de mărimea și sensul rotirii peretele rabatabil (∆/𝐻) asupra acestuia, la limită, se

2 jan
exercită una din cele trei tipuri de împingeri:
a) împingerea în stare de repaus (𝑷𝟎 ) când peretele nedeformabil este imobil (ΔΤ𝐻 = 0),
caz în care rezistența la forfecare a pământului (nisipului) nu este mobilizată (𝜙 = 0);
b) împingerea activă (𝑷𝒂 ) care scade în intensitate pe măsură ce peretele se rotește (ΔΤ𝐻 >

IG Be
0) depărtându-se de masa de nisip, făcând posibilă mobilizarea, pe o anumită suprafață,
a rezistenței la forfecare (𝜙𝑚𝑜𝑏𝑖𝑙𝑖𝑧𝑎𝑡 > 0) și la limită (𝜙𝑚𝑜𝑏𝑖𝑙𝑖𝑧𝑎𝑡 = 𝜙);
c) împingerea/rezistența pasivă (𝑷𝒑 ) când peretele rabatabil se rotește (ΔΤ𝐻 < 0) presând

S
nisipul din cuvă ce tinde să fie expulzat după o anumită suprafață de rupere pe care se
mobilizează treptat rezistența la forfecare (−𝜙𝑚 > 0) și la limită (−𝜙𝑚 = 𝜙).

S rin
❑ Prin urmare cele trei împingeri ale pământului sunt definite astfel:
a) împingerea în stare de repaus este forța (𝑷𝟎 ) exercitată de o masă de pământ asupra
unei structuri nedeplasabile și nedeformabile;

o
b) împingerea activă 𝑷𝒂 reprezintă forța minimă pe care o masă de pământ o exercită

l
asupra unei structuri de sprijin deplasabilă/deformabilă, caz în care partea activă este
pământul iar cea pasivă este structura/zidul de sprijin;

F
c) Împingerea/rezistența pasivă (𝑷𝒑 ) definită ca fiind forța maximă pe care o masă de
pământ o poate opune unei structuri care tinde să comprime pământul. În acest caz
partea activă este reprezentată de structură iar cea pasivă de către pământ.
❑ În consecință cele trei împingeri se găsesc în relația (𝑷𝒂 < 𝑷𝟎 < 𝑷𝒑 ).
 Presiunea activă

2 0
0
2 jan
IG Be
S
S rin
F l o
 Presiunea pasivă

2 0
0
2 jan
IG Be
S
S rin
F l o
W.J.M. RANKINE (1856) C.A. COULOMB (1773)

2 0
Suprafaţă de rupere plană Suprafaţă de rupere plană

0
Fără frecare pământ-zid (𝜹 = 𝟎) Cu frecare pământ-zid (𝜹 ≠ 𝟎)

2 jan
Parament vertical Parament înclinat

IG Be
PROCEDEU PROCEDEU

S
ANALITIC

S rin
GRAFIC ANALITIC

F l o
(1856-1857) (1840) (1866) (1903)
 2 0
2 0
Teoria ja n
IG
RANKINE B e
S
S rin
F l o
 Presiunea în stare de repaos

2 0
În depozitele naturale de pământ omogene,

0
2 jan
IG Be
S
raportul 𝜎ℎ′ /𝜎𝑣′ este o constantă cunoscută sub numele de coeficient al

S rin
împingerii pământului în stare de repaos (𝑲𝟎 ).

Pentru argile normal consolidate și pământuri granulare,

F l o
În Teoria Elasticității,
𝐊 𝟎 = 𝟏 − 𝐬𝐢𝐧𝛟′

𝐊𝟎 =
𝛎 Coeficientul
lui Poisson
𝟏−𝛎
 Presiunea în stare de repaos

2 0
Natura pământului 𝐰𝐋
valori orientative

𝐈𝐏 𝐊𝟎

0
2 jan
Nisip afânat saturat
Nisip afânat uscat (𝑒 = 0,8)
-
-
-
-
0,46
0,64

IG Be
Nisip îndesat saturat
Nisip îndesat uscat (𝑒 = 0,6)
-
-
-
-
0,36
0,49

S
Argile compactate

S rin
Argile compactate
Caolin netulburat
-
-
61
9
31
23
0,42
0,66
0,64 ÷ 0,70

F l o
Argile mâloase organice netulburate
Argile marine (OSLO) netulburate
Argile plastice
74
37
34
45
16
10
0,57
0,48
0,52
 Presiunea activă/pasivă

2 0 în pământuri granulare

0
Zidul se

2 jan
deplasează
dinspre
pământ

IG Be
S
S rin
o
Zidul se

spre
F
pământ
l
deplasează Zid neted
 Presiunea activă

2 0 în pământuri granulare

0
2 jan
𝛔′𝐯 = 𝛄 ∙ 𝐳

Inițial, nu este deplasare laterală

IG Be ∴ 𝛔′𝐡 = 𝐊 𝟎 ∙ 𝛔′𝐯 = 𝐊 𝟎 ∙ 𝛄∙𝐳

S
S rin
Pe măsură ce zidul se deplasează dinspre
pământ,
𝝈𝒗 ′ rămâne la fel

F l
Zid netedo 𝝈𝒉 ′ scade până apare cedarea

STARE
ACTIVĂ
 Presiunea activă

2 0 în pământuri granulare

0
2 jan
IG Be
S
S rin 𝛔′𝐡 = 𝛔′𝐚 = 𝐊 𝐚 ∙ 𝛔′𝐯

l o
COEFICIENTUL

F
𝐚𝐜𝐭𝐢𝐯

ÎMPINGERII ACTIVE
RANKINE
𝐊 𝐚 = 𝐭𝐚𝐧𝟐 𝟒𝟓° −
𝛟
𝟐
 Presiunea activă

2 0 în pământuri granulare

0
Planul de cedare face un unghi de

2 jan
𝟒𝟓° + 𝝓/𝟐 față de orizontală

IG Be
S
S rin
F l o
 Presiunea activă

2 0 în pământuri granulare

0
Planul de cedare face un unghi de

2 jan
𝟒𝟓° + 𝝓/𝟐 față de orizontală

IG Be
S
S rin
F l o
 Presiunea activă

2 0 în pământuri coezive

0
Aceeași pași ca în cazul

2 jan
pământurilor granulare.
Singura diferență este că
𝐜≠𝟎

IG Be
S 𝛔′𝐡
S rin 𝐚𝐜𝐭𝐢𝐯 = 𝛔′𝐚 = 𝐊 𝐚 ∙ 𝛔′𝐯 − 𝟐𝐜 𝐊 𝐚

F l o În rest totul este la

fel ca la pământurile
granulare
Evaluarea împingerii active conform Metodei Rankine (MR)
a) Sfertul de plan semiinfinit ❑ Rankine, în 1857 a stabilit mărimea

0
împingerii active din analiza echilibrului
limită a unui element de volum din

2
interiorul semiplanului (−∞; +∞).
❑ Asupra acestuia se exercită tensiunile

0
principale

2 jan
𝜎1 = 𝛾 ∙ 𝑧 și σ3 = 𝐾0 ∙ 𝛾 ∙ 𝑧,
pământul fiind în stare de repaus (cercul lui
Mohr se află sub dreapta lui Coulomb).
❑ Dacă, ipotetic, se înlocuiește sfertul de plan

G Be
( −∞𝐴𝐵 ) cu un perete de susținere

I
nedeformabil, atunci la depărtarea acestuia
cu (∆), față de masiv, tensiunea 𝜎3 scade

S
treptat până când cercul lui Mohr devine
tangent la dreapta intrinsecă ( 𝜏𝑚𝑜𝑏 = 𝜏𝑓 ).
Presiunea 𝑝𝑎𝑧 = 𝜎3 este tocmai împingerea

S rin activă.
❑ Din triunghiul ∆𝐴𝑂1 𝑇 rezultă:
𝑠𝑖𝑛𝜙 = 𝑇𝑂1 /𝐴𝑂1

o
respectiv,

l
(𝛾 ∙ 𝑧 − 𝑝𝑎𝑧 )/2
𝑠𝑖𝑛𝜙 =
𝑐 ∙ 𝑐𝑜𝑡𝜙 + (𝛾 ∙ 𝑧 + 𝑝𝑎𝑧 )/2

F de unde rezultă

b) Expresia grafică a criteriului de cedare Mohr-Coulomb

𝒑𝒂𝒛 = 𝜸 ∙ 𝒛 ∙ 𝑲𝒂 − 𝟐 ∙ 𝒄 ∙ 𝑲𝒂

𝑲𝒂 = 𝒕𝒂𝒏𝟐 (𝟒𝟓 − )
𝝓
𝟐
Evaluarea împingerii active conform Metodei Rankine (MR) – teren orizontal

2 0
0
2 jan
IG Be
o
S
a) Împingerea din

S rin
greutate proprie

Coeficientul împingerii active

ϕ
b) Efectul
coeziunii
c) Diagrama
rezultantă

Fără suprasarcină:
d) Diagrama
utilizată

o
K a = tg 2 45 −

l
2 paz = γ ∙ z ∙ K a − 2 ∙ c ∙ K a
o Înălțimea stabilă fără împingere

F
2∙c Cu suprasarcină:
hc =
γ ∙ 𝐾𝑎 paz = γ ∙ z ∙ K a + q ∙ K a − 2 ∙ c ∙ K a
Evaluarea împingerii active conform Metodei Rankine (MR) – teren înclinat
❑ Teoria Rankine se aplică și

0
terenurilor cu suprafață
înclinată, caz în care împingerile
se consideră

2
paralele
suprafața terenului cu unghiul 𝛽
față de orizontală.

0
cu

2 jan
Se consideră un semiplan
(−∞; +∞) limitat de o suprafață

IG Be
plană înclinată cu unghiul 𝛽. Se
consideră la adâncimea 𝑧 un
element de volum 𝑀 de formă

S
rombică, de lățime unitară, cu
două fețe verticale și celelalte

S rin
fețe paralele cu suprafața
terenului.

l o
Tensiunea totală 𝑞 pe direcție
verticală va fi dată de greutatea

F
proprie a prismului de pământ
de deasupra elementului de
volum
Evaluarea împingerii active conform Metodei Rankine (MR) – teren înclinat
❑ Etapele determinării grafice a împingerii o din punctul 𝑀 , care reprezintă starea de

0
active pentru pământuri coezive tensiuni, prin coordonatele 𝜎𝛽 ; 𝜏𝛽 de pe
în sistemul de coordonate 𝜎𝛽 ; 𝜏𝛽 se trasează planul C.D. se duce o paralelă la CD până

2
o
când întâlnește cercul lui Mohr în punctul
dreptele lui Coulomb prin parametrii
care reprezintă polul acestuia (𝑃);

0
acestora (𝜙; c);
o unind polul cu punctele de tangență 𝑇 și 𝑇 ′

2 jan
o se reprezintă la o scară a tensiunilor 𝜎𝛽 și 𝜏𝛽 ,
se obțin direcțiile planurilor de rupere
care determină punctul M respectiv M’;
(𝑃𝑇; PT′), pe care 𝜏𝑚𝑜𝑏 = 𝜏𝑓 și respectiv se
o se prelungește 𝑀𝑀′ până întâlnește (D.C.) în trasează familia de planuri de alunecare

G Be
punctul M”; conjugate (paralele cu P.R.), care definesc
o

I
cu o rază oarecare 𝑂 𝑀′ se trasează un cerc starea activă de tensiuni Rankine;
1
ajutător cu centrul în 𝑂1 la care se duce o o ducând din polul (P) o paralelă la planul
tangentă M”N;

S vertical AB se obține punctul de intersecție

cu centrul în M” se rabate punctul N pe D.C. cu cercul lui Mohr (P’), iar segmentul OM

S rin
o
până în punctul T, care devine punctul de reprezintă, la scara tensiunilor, tensiunea
tangență al cercului limită la dreapta totală, iar segmentele 𝑂𝑃′ = 𝑂𝑃 reprezintă
intrinsecă; valoarea împingerii active 𝑝𝑎𝑧 respectiv 𝑝𝑝𝑧 ;

o l o
din punctul de tangență T se coboară o o raportând grafic, la scara tensiunilor,
perpendiculară până când întâlnește axa 𝑂𝜎

F
în 𝑂2 , centrul cercului limită;
presiunea 𝑝𝑎𝑧 și cunoscând distribuția
liniară în raport cu înălțimea se obține
diagrama de distribuție și respectiv valoarea
cu raza 𝑟 = 𝑂𝑀 se trasează cercul limită de împingerii active 𝑃 (𝑃 ) ca arie a diagramei.
tensiuni care trece prin punctele 𝑀 și 𝑀′ și
𝑎 𝑝

este tangent la (D.C.) în punctele 𝑇 și 𝑇′;

Evaluarea împingerii active conform Metodei Rankine (MR) – teren înclinat
❑ Coeficientul împingerii active pentru cazul în care nu se ia în calcul coeziunea pământului și

0
δ = β;

2
cosβ − cos 2 β − cos 2 ϕ
Ka = ∙ cos β
cos β + cos 2 β − cos 2 ϕ

0
2 jan
Valorile coeficienților împingerii active pentru pământuri necoezive și suprafața terenului
înclinată, după Rankine, sunt prezentate în tabelul de mai jos

IG Be
S
S rin
F l o
 Presiunea pasivă

2 0 în pământuri granulare

0
2 jan
𝛔′𝐯 = 𝛄 ∙ 𝐳

Inițial, pământul este în stare de repaos

IG Be ∴ 𝛔′𝐡 = 𝐊 𝟎 ∙ 𝛔′𝐯 = 𝐊 𝟎 ∙ 𝛄 ∙ 𝐳

S
S rin
Pe măsură ce zidul se deplasează spre
pământ,
𝝈𝒗 ′ rămâne la fel

F l o
Zid neted
𝝈𝒉 ′ crește până apare cedarea

STARE
PASIVĂ
 Presiunea pasivă

2 0 în pământuri granulare

0
2 jan
IG Be
S
S rin 𝛔′𝐡 = 𝛔′𝐩 = 𝐊 𝐩 ∙ 𝛔′𝐯

𝟐
𝐊 𝐩 = 𝐭𝐚𝐧
F l o
𝟒𝟓° +
𝛟
𝟐
𝐩𝐚𝐬𝐢𝐯
COEFICIENTUL
PRESIUNII PASIVE
RANKINE
 Presiunea pasivă

2 0 în pământuri granulare

0
Planul de cedare face un unghi de

2 jan
𝟒𝟓° − 𝝓/𝟐 față de orizontală

IG Be
S
S rin
F l o
 Presiunea pasivă

2 0 în pământuri coezive

0
Aceeași pași ca în cazul

2 jan
pământurilor granulare.
Singura diferență este că
𝐜≠𝟎

IG Be
S
S rin
𝛔′𝐡 𝐩𝐚𝐬𝐢𝐯 = 𝛔′𝐩 = 𝐊 𝐩 ∙ 𝛔′𝐯 + 𝟐𝐜 𝐊 𝐩

F l o În rest totul este la

fel ca la pământurile
granulare
 Distribuția presiunilor

2 0
𝑃𝑎 și 𝑃𝑝 sunt rezultantele
în pământuri granulare

0
2 jan
presiunilor active
respectiv pasive

IG Be
S
S rin
F l o
Evaluarea împingerii pasive a pământului conform Metodei Rankine
❑ În mod similar ca pentru calculul

0
împingerii active, se consideră un
element de volum (M), în care pământul

2
se află în stare de repaus sub tensiunile:

0
𝛔𝟏 = 𝛄 ∙ 𝐳 și 𝛔𝟑 = 𝐊 𝐚 ∙ 𝛄 ∙ 𝐳

2 jan
❑ Prin înlocuirea, ipotetică, a sfertului de
plan (−∞𝐴𝐵) cu un perete de susținere
nedeformabil și presarea acestuia pe
masivul de pământ (𝐵𝐴 + ∞), tensiunea

G Be
𝜎3 crește treptat ajungând să devină

I
tensiune principală 𝜎3 ≡ 𝜎1 , iar cercul
lui Mohr să fie tangent la dreapta

S
intrinsecă a lui Coulomb.
❑ Presiunea 𝜎3 corespunzătoare este

S rin
rezistența pasivă
𝐩𝐩𝐳 = 𝛔𝟑
❑ Din ∆𝐴𝑇𝑂′ rezultă:

F l o 𝑠𝑖𝑛𝜙 =

respectiv
(𝑝𝑝𝑧 − 𝛾 ∙ 𝑧)/2
𝑐 ∙ 𝑐𝑜𝑡𝜙 + (𝑝𝑝𝑧 + 𝛾 ∙ 𝑧)/2

𝐩𝐩𝐳 = 𝛄 ∙ 𝐳 ∙ 𝐊 𝐩 + 𝟐 ∙ 𝐜 ∙ 𝐊 𝐩
Evaluarea împingerii pasive folosind Metoda Rankine – teren orizontal

2 0
0
2 jan
IG Be
S
S rin
a) împingerea din
greutate proprie
b) efectul
coeziunii
c) efectul
suprasarcinii
d) Împingerea
rezultantă

o
ϕ

l
K p = tan2 450 +
2

F
ppz = γ ∙ z ∙ K p + q ∙ K p + 2 ∙ c ∙ K p

1 4c 2q
Pp = ∙ γ ∙ H2 ∙ K p ∙ 1 + +
2 γ ∙ H ∙ Kp γ ∙ H
Evaluarea împingerii pasive folosind Metoda Rankine – teren înclinat
❑ Coeficientul împingerii pasive K p, pentru pământuri necoezive și δ = β are expresia:

2 0 Kp =
cosβ + cos 2 β − cos 2 ϕ
cosβ − cos 2 β − cos 2 ϕ
∙ cosβ

0
2 jan
Valorile coeficienților împingerii pasive pentru pământuri necoezive și suprafața terenului
înclinată, după Rankine, sunt prezentate în tabelul de mai jos.

IG Be
S
S rin
F l o
 2 0
2 0
Teoria ja n
IG
COULOMB B e
S
S rin
F l o
Estimarea valorii împingerii active conform Metodei Coulomb (MC)
❑ Împingerea activă (𝐏𝐚 ) este cea mai mică

0
împingere ( 𝑃𝑎 < 𝑃0 < 𝑃𝑝 ) a pământului,
pentru care rezistența la forfecare este

2
mobilizată integral ( 𝜙𝑚𝑜𝑏 = 𝜙; 𝑐𝑚𝑜𝑏 = 0 )
.
pentru auto-susținerea masei alunecătoare și

0
care necesită o deplasare mică a elementului

2 jan
de susținere (Δ𝑎 ≪ Δ𝑝 ), sau rotația în jurul
coronamentului (- 0,002 ∙ 𝐻) ; în jurul
piciorului (- 0,005 ∙ 𝐻); translația (- 0,001 ∙ 𝐻);
Ca urmare a rotirii sau deplasării zidului, în

IG Be
teoria Coulomb, apare un prism de rupere
(𝐴𝐵𝐶𝐶 ′ 𝐵′ 𝐴′) care se află în echilibru
sub acțiunea a trei forțe:

S
- 𝑮 – greutate prism – cunoscută;
- 𝑹𝝓 - rezultanta frecării pe AC

S rin
- 𝑷𝒂 - împingerea activă
pe intradosul zidului de
sprijin.

F l o 𝜙𝑚𝑜𝑏 = 𝜙; 𝑐𝑚𝑜𝑏 = 0
.
Estimarea valorii împingerii active conform Metodei Coulomb (MC)

2 0 Teorema sinusurilor

0
𝑮(𝜶) 𝑷(𝜶)
=

2 jan
𝒔𝒊𝒏 𝝅 − 𝝍 − 𝜶 + 𝝓 𝒔𝒊𝒏 𝜶 − 𝝓
⇓
𝑮(𝜶) ∙ 𝒔𝒊𝒏 𝜶 − 𝝓
𝑷 𝜶 =

G Be
𝒔𝒊𝒏 𝝅 − 𝝍 − 𝜶 + 𝝓

S I
a) Forțele care se exercită asupra b) Triunghiul
𝑷𝒂 = 𝒎𝒊𝒏. 𝑷 𝜶

S rin
prismului forțelor

❑ Asupra prismului de pământ (𝐴𝐵𝐶 × 1,00) se exercită următoarele trei forțe:

o 𝐺 𝛼 – greutatea prismului de pământ ABC de mărime, direcție, sens și punct de

o
aplicație cunoscute;

l
o 𝑅(𝛼) – reacțiunea terenului pe planul de rupere/cedare 𝐴𝐶 × 1,00, ca rezultantă a
componentei normale 𝑁 și rezistenței la forfecare 𝑁 ∙ 𝑡𝑎𝑛𝜙, cu direcția și sensul cunoscute

F
(𝜙 – unghiul de frecare internă) dar de mărime necunoscută;
o 𝑃(𝛼) – reacțiunea zidului de sprijin, respectiv acțiunea pământului asupra
acestuia/împingerea pentru suprafața de rupere considerată (α), cu direcția și sensul
cunoscute (𝛿 - unghiul de frecare zid-pământ) dar de mărime necunoscută (𝑃𝛼 ).
Estimarea valorii împingerii active conform Metodei Coulomb (MC)

2 0 ❑ Împingerea activă

0
1
Pag = ∙ γ ∙ H 2 ∙ K a

2 jan
2
❑ Coeficientul împingerii active
𝟐
𝟏 𝐬𝐢𝐧 𝛉 + 𝛟

G Be
𝐊𝐚 = 𝟐
∙
𝐬𝐢𝐧 𝛉 ∙ 𝐬𝐢𝐧 𝛉 − 𝛅

I
𝐬𝐢𝐧 𝛟 + 𝛅 ∙ 𝐬𝐢𝐧 𝛟 − 𝛃
𝟏+
𝐬𝐢𝐧 𝛉 − 𝛅 ∙ 𝐬𝐢𝐧 𝛉 + 𝛃

S
S rin
sau

𝐊𝐚 = 𝟐
𝟏
𝐜𝐨𝐬 𝛚 ∙ 𝐜𝐨𝐬(𝛅 + 𝛚)
∙
𝟏+
𝐜𝐨𝐬 𝛟 − 𝛚

𝐬𝐢𝐧 𝛟 + 𝛅 ∙ 𝐬𝐢𝐧 𝛟 − 𝛃
𝐜𝐨𝐬 𝛅 + 𝛚 ∙ 𝐜𝐨𝐬(𝛚 − 𝛃)
𝟐

F l o ❑

❑
Componenta orizontală a împingerii active
PaH = Pa ∙ sin θ − δ sau PaH = Pa ∙ cos ω + δ
Componenta verticală a împingerii active
PaV = Pa ∙ cos(θ − δ) sau PaV = Pa ∙ sin(ω + δ)
Valorile coeficientului împingerii active 𝐾𝑎 conform Metodei Coulomb (MC)
ϕ 15° 20° 25° 30° 35° 40° ϕ 15° 20° 25° 30° 35° 40°

0
o o
  = 85°, β = 0°   = 90°, β = 0°
0 0

2
0,618 0,522 0,440 0,368 0,305 0,250 0,588 0,490 0,405 0,333 0,270 0,217
5 0,586 0,498 0,421 0,354 0,294 0,243 5 0,555 0,464 0,386 0,318 0,260 0,209

0
10 0,565 0,481 0,408 0,344 0,287 0,237 10 0,532 0,446 0,372 0,308 0,252 0,204
15 0,552 0,470 0,399 0,337 0,283 0,234 15 - 0,434 0,363 0,301 0,247 0,201

2 jan
20 - 0,465 0,395 0,334 0,281 0,234 20 - 0,426 0,357 0,297 0,245 0,199
25 - - 0,395 0,335 0,282 0,235 25 - - 0,355 0,295 0,244 0,194
30 - - - 0,338 0,285 0,238 30 - - - 0,297 0,245 0,201
o o o
  = 85 , o  = 90°,

G Be
β = 10 β = 10°

I
0 0,740 0,609 0,503 0,414 0,339 0,275 0 0,703 0,569 0,462 0,373 0,299 0,237
5 0,719 0,588 0,486 0,401 0,329 0,268 5 0,679 0,546 0,443 0,359 0,289 0,230

S
10 0,707 0,575 0,474 0,392 0,322 0,263 10 0,663 0,531 0,430 0,349 0,281 0,224
15 0,703 0,568 0,468 0,387 0,318 0,260 15 0,655 0,521 0,422 0,343 0,277 0,221

S rin
20 - 0,567 0,466 0,385 0,318 0,260 20 - 0,517 0,418 0,340 0,274 0,220
25 - - 0,499 0,387 0,320 0,262 25 - - 0,418 0,339 0,275 0,220
30 - - - 0,393 0,324 0,266 30 - - - 0,342 0,277 0,223
o o o o o
  = 85 , β = 20 o  = 90 , β = 20

o
0 0

l
- 0,943 0,624 0,491 0,391 0,310 - 0,883 0,572 0,441 0,343 0,266
5 - 0,954 0,613 0,479 0,381 0,303 5 - 0,886 0,557 0,428 0,333 0,258

F
10 - 0,973 0,607 0,473 0,375 0,299 10 - 0,896 0,549 0,419 0,326 0,253
15 - 1,000 0,607 0,470 0,373 0,297 15 - 0,914 0,545 0,415 0,322 0,251
20 - - 0,613 0,472 0,374 0,298 20 - 0,939 0,546 0,414 0,321 0,250
25 - - 0,624 0,479 0,378 0,301 25 - - 0,553 0,417 0,323 0,251
30 - - - 0,490 0,386 0,307 30 - - - 0,423 0,328 0,255
Diagrame de distribuție a presiunii din împingerea activă. Cazuri particulare
CAZ 1. Metoda Coulomb – un strat

2 0
A. DATE NECESARE CALCULULUI
(1) 𝛾 [𝑘𝑁/𝑚3] - greutatea volumetrică a
pământului;
B. REZOLVARE

0
(1) Calculul coeficientului împingerii active
(2) 𝜙 [°] - unghiul de frecare interioară;

2 jan
𝟐
𝟏 𝐬𝐢𝐧 𝛉 + 𝛟
(3) 𝛿 [°] - unghiul de frecare zid-pământ; 𝐊𝐚 = ∙
𝐬𝐢𝐧𝟐 𝛉 ∙ 𝐬𝐢𝐧 𝛉 − 𝛅
(4) 𝛽 [°] - unghiul de înclinare a 𝐬𝐢𝐧 𝛟 + 𝛅 ∙ 𝐬𝐢𝐧 𝛟 − 𝛃
𝟏+
suprafeței terenului; 𝐬𝐢𝐧 𝛉 − 𝛅 ∙ 𝐬𝐢𝐧 𝛉 + 𝛃

G Be
(5) 𝜃 [°] - unghiul de înclinare al 1 2

I
cu 𝛿 = ÷3 𝜙
intradosului zidului; 2

(6) H [m] - înălțimea zidului; (2) Calculul presiunii active la adâncimea H

S
S rin
pa = γ ∙ H ∙ K a ∙

(3) Calculul împingerii active

1
Pa =
sinθ
cosδ

∙ γ ∙ H 2 ∙ K a [kNΤml de zid]

o
2

F l (4) Identificarea punctului de aplicație al împingerii

active

zP a =
1
3
∙H
Diagrame de distribuție a presiunii din împingerea activă. Cazuri particulare
❑ Caz 2. Un strat + suprasarcină (MC) B. REZOLVARE

2 0 (1) Coeficientul împingerii active

K a = f ϕ, δ, θ, β - relația din Cazul 1
sau valorile din Tabel;

0
2 jan
(2) Împingerea activă din greutate
proprie
𝟏
𝐏𝐚𝛄 = ∙ 𝛄 ∙ 𝐇 𝟐 ∙ 𝐊 𝐚 [kN/ml de zid]
𝟐

G Be
(3) Înălțimea echivalentă

I
q sinθ ∙ cosβ
He = ⋅
γ sin θ + β

S
(4) Presiunea din suprasarcină
sin θ

S rin
paq = γ ∙ He ∙ K a ∙
cos δ
A. DATE NECESARE CALCULULUI (5) Împingerea din suprasarcină
(1) γ [kN/m3] - greutatea volumetrică a pământului; 𝐏𝐚𝐪 = 𝛄 ∙ 𝐇 ∙ 𝐇𝐞 ∙ 𝐊 𝐚

o
(2) ϕ [°] - unghiul de frecare interioară; (6) Punctul de aplicație al împingerii

l
1 1
(3) δ [°] - unghiul de frecare zid - pământ; active la 3 ∙ 𝐻 pentru 𝑃𝑎𝛾 și 2 ∙ 𝐻 pentru

F
(4) β [°] - unghiul de înclinare al stratului de pământ; 𝑃𝑎𝑞 .
1 1
(5) θ [°] - unghiul de înclinare al intradosului zidului; 3 ∙ H ∙ Paγ + 2 ∙ H ∙ Paq
zP a =
(6) H [m] - înălțimea zidului; Paγ + Paq
(7) q [kPa] – suprasarcina;
Diagrame de distribuție a presiunii din împingerea activă. Cazuri particulare
❑ Caz 3. Două straturi (MC)

REZOLVARE - STRATUL 1

2 0
K a1 = f ϕ1 , δ1 , θ, β1 - Cazul 1
sin θ
REZOLVARE - STRATUL 2

0
K a2 = f ϕ2 , δ, θ, β - Cazul 1
p1i = γ1 ∙ H1 ∙ K a1 ∙
cos δ2

2 jan
1 γ1 ∙ H1
Pa1 = ∙ γ1 ∙ H12 ∙ K a1 He =
2 γ2
H1
z1 = sin θ

G Be
3 p2s = γ2 ∙ H2 ∙ K a2 ∙

I
cos δ2

sin θ

S
p2i = γ2 ∙ (H2 + He ) ∙ K a2 ∙
cos δ2

S rin Pa2 =
1
2
∙ γ2 ∙ H22 ∙ K a2 1 + 2 ∙
He
H2

o
H2 2 ∙ p2s + p2i

l
z2 = ∙
3 p2s + p2i

F
Diagrame de distribuție a presiunii din împingerea activă. Cazuri particulare
❑ Caz 4. Două straturi + suprasarcină + apă subterană (MC)

STRATUL 1
K a1 = f(ϕ1 , δ1 , θ, β); He1

2 0
q sinθ ∙ cosβ
= ⋅
γ1 cos θ + β
STRATUL 2 până la ”NAS”

K′a2 = f(ϕ2 , δ′2 , θ, β); H′e2 =

q + γ1 ⋅ H1 sinθ ∙ cosβ
⋅

0
γ2 cos θ + β
sinθ sinθ sinθ
p1s = γ1 ⋅ He1 ⋅ K 𝑎1 ; p = γ1 ⋅ H1 + H1𝑒 ⋅ K 𝑎1 ⋅ p′2s = γ2 ⋅ H′e2 ⋅ K′a2 ;
cosδ1 1i

2 jan
cosδ1 cosδ′2
1 2 ⋅ He1
Pa1 = ⋅ γ1 ⋅ H12 ⋅ K a1 1 + sinθ
2 H1 p′2i = γ2 ⋅ H′2 + H′e2 ⋅ K′a2 ⋅
cosδ′2
1 2 ⋅ H′e2
P′a2 = ⋅ γ ⋅ H′22 ⋅ K′a2 1+

G Be
2 2 H′2

S I Stratul 1
STRATUL 2 sub “NAS”

K"a2 = f(ϕ2 , δ′′2 = 0, θ, β)

S rin
γ1; φ1; q + γ1 ⋅ H1 + γ2 ⋅ H′2 sinθ
δ1; h1 H"e2 = ⋅
γ′2 cosδ′′2
sinθ
p"2s = γ′2 ⋅ H"e2 ⋅ K"a2
cosδ"2
Stratul 2

o
sinθ ∙ cos 𝛽
γ2; φ2; p"2i = γ′2 ⋅ H"2 + H"e2 ⋅ K"a2 ⋅

l
cosδ"2
δ’2; h2
1 2
2 ⋅ H"e2
P"a2 = ⋅ γ′2 ⋅ H"2 ⋅ K"a2 1 +

F
sub 2 H"2
nivelul
apei PRESIUNEA APEI
γ2 –> γ’2 1 1
δ”2 –> 0 Pw = ⋅ γ ⋅ H"22 ⋅
2 w sinθ
Diagrame de distribuție a presiunii din împingerea activă. Cazuri particulare
❑ Caz 5. Parament frânt (MC)
ZONA 1 (𝛉𝟏 )

2
q
K a1 = f ϕ, δ, β, θ1 ; He1 = ⋅
0 sinθ1
γ sin θ1 + β
ZONA 2 (𝛉𝟐 )

K a2 = f(ϕ, δ, β, θ2 )
q + H1 ⋅ γ sinθ2

0
sinθ1 He2 = ⋅
p1s = γ ⋅ He1 ⋅ K a1 ; γ sin θ2 + β
cosδ

2 jan
sinθ1 sinθ2
p1i = γ ⋅ H1 + He1 ⋅ K a2 ⋅ p2s = γ ⋅ He2 ⋅ K a2 ∙ ;
cosδ cosδ
1 2 ⋅ He1 sinθ2
2
Pa1 = ⋅ γ ⋅ H1 ⋅ K a1 ⋅ 1 + p2i = γ ⋅ H2 + He2 ⋅ K a2 ⋅
2 H1 cosδ
1 2 ⋅ He2

G Be
2
Pa2 = ⋅ γ ⋅ H2 ⋅ K a2 ⋅ 1 +

I
2 H2

S
S rin ZONA 1
𝛄; 𝛟; 𝛅; 𝛃; 𝛉𝟏
ZONA 3 (𝛉𝟑 )

K a3 = f ϕ, δ, β, θ3
He3 =
q + H1 ⋅ γ + H2 ⋅ γ
γ
⋅
sinθ3
sin θ3 + β

o
sinθ3

l
ZONA 2 p3s = γ ⋅ He3 ⋅ K a3 ∙ ;
𝛄; 𝛟; 𝛅; 𝛃; 𝛉𝟐 cosδ
sinθ3
p3i = γ ⋅ H3 + He3 ⋅ K a3 ⋅

F
cosδ
1 2
2 ⋅ He3
ZONA 3 Pa3 = ⋅ γ ⋅ H3 ⋅ K a3 ⋅ 1 +
2 H3
𝛄; 𝛟; 𝛅; 𝛃; 𝛉𝟑
Evaluarea împingerii pasive conform Metodei Coulomb
𝐏𝐩 – împingerea pasivă (pământul pasiv și elementul de construcție

0
cu rol activ) sau rezistența pasivă a pământului are valoarea cea mai
mare (𝑃𝑝 > 𝑃0 > 𝑃𝑎) și presupune o deplasare mare a elementului de

0 2
construcție ( Δ𝑝 ≫ Δ𝑎 ), pentru mobilizarea integrală a rezistenței la
forfecare a pământului pe suprafața plană de cedare considerată,
(𝜙𝑚𝑜𝑏 = −𝜙) în asigurarea echilibrului masei alunecătoare,

2 jan
fapt ce determină ca mulți ingineri să nu o ia în calcul
la valoarea integrală ci să o asimileze cu o
împingere hidrostatică (𝐾𝑝 ≡ 𝐾𝑎).

IG Be
S
S rin
F l o
Evaluarea împingerii pasive conform Metodei Coulomb

0
Teorema sinusurilor

0 2 𝑃 𝛼
=
𝐺(𝛼)
sin(𝛼 + 𝜙) sin 𝜋 − 𝜓 + 𝛼 + 𝜙
⇓

2 jan
sin(𝛼 + 𝜙)
𝑃 𝛼 =𝐺 𝛼 ∙
sin(𝜓 + 𝛼 + 𝜙)

IG Be
S
S rin
F l o
𝐾𝑝 = 2
1
𝑃𝑝 =

sin 𝜃 ∙ sin(𝜃 + 𝛿)
∙
1
2
∙ 𝛾 ∙ 𝐻 2 ∙ 𝐾𝑝

1−
sin(𝜃 − 𝜙)

sin 𝜙 + 𝛿 ∙ sin(𝜙 + 𝛽)
sin 𝜃 + 𝛿 ∙ sin(𝜃 + 𝛽)
2
Evaluarea împingerii pasive conform Metodei Coulomb

B. REZOLVARE

2 0 (1) Calculul coeficientului împingerii pasive

𝐾𝑝 =
1
∙
𝑠𝑖𝑛 𝜃 − 𝜙
2

0
2
𝑠𝑖𝑛 𝜃 ∙ 𝑠𝑖𝑛 𝜃 + 𝛿
𝑠𝑖𝑛 𝜙 + 𝛿 ∙ 𝑠𝑖𝑛 𝜙 + 𝛽

2 jan
1−
𝑠𝑖𝑛 𝜃 + 𝛿 ∙ 𝑠𝑖𝑛 𝜃 + 𝛽

(2) Calculul presiunii pasive (efectul

greutății proprii)

IG Be 𝑝𝑝𝛾 = 𝛾 ∙ 𝐻 ∙ 𝐾𝑝 ∙
𝑐𝑜𝑠𝛽
sin(𝜃 − 𝛽)

S
(3) Calculul înălțimii echivalente
𝑞 cos 𝛽 ∙ sin 𝜃

S rin
ℎ𝑒 = ∙
𝛾 sin(𝜃 − 𝛽)
DATE NECESARE CALCULULUI
(4) Calculul presiunii pasive (efectul
1. γ [kN/m3] - greutatea volumetrică a pământului;
suprasarcinii)

o
ϕ [°] - unghiul de frecare interioară;

l
2.
cos 𝛽
3. δ [°] - unghiul de frecare zid-pământ; 𝑝𝑝𝑞 = 𝛾 ∙ ℎ𝑒 ∙ 𝐾𝑝 ∙
sin(𝜃 − 𝛽)

F
4. β [°] - unghiul de înclinare al stratului de pământ;
5. θ [°] - unghiul de înclinare al intradosului zidului; (5) Calculul presiunii pasive totale
6. H [m] - înălțimea zidului; 1 2ℎ𝑒
𝑃𝑝 = ∙ 𝛾 ∙ 𝐾𝑝 ∙ 𝐻2 ∙ 1 +
7. q [kPa] – suprasarcina. 2 𝐻
Valorile coeficientului împingerii pasive conform teoriei Coulomb
ϕ 15° 20° 25o 30o 35o 40o ϕ 15o 20o 25o 30o 35o 40o

0
δo θ = 85o, β = 0o δo θ = 90o, β = 0o
0 1,63 1,926 2,288 2,735 3,298 4,018 0 1,698 2,039 2,463 2,999 3,690 4,598
5
10
15
1,806
2,001
2,227
2,159 2,597

0
2,428 2,965
2,749 3,418
2 3,147 3,855
3,655 4,561
4,297 5,487
4,783
5,787
7,154
5
10
15
1,900
2,131
2,403
2,312 2,833
2,635 3,285
3,029 3,854
3,505 4,391
4,143 5,308
4,976 6,554
5,592
6,945
8,871

2 jan
20 - 3,144 3,991 5,138 6,746 9,100 20 - 3,524 4,596 6,105 8,323 11,771
25 - - 4,739 6,277 8,532 12,027 25 - - 5,598 7,703 10,979 16,471
30 - - - 7,891 11,213 16,769 30 - - - 10,094 15,271 24,931

G Be
δo θ = 85o, β = 10o δo θ = 90o, β = 10o

I
0 2,001 2,428 2,965 3,655 4,561 5,878 0 2,098 2,595 3,235 4,080 5,228 6,840
5 2,321 2,844 3,518 4,408 5,614 7,305 5 2,466 3,086 3,907 5,037 6,604 8,922

S
10 2,694 3,348 4,512 5,392 7,048 9,475 10 2,907 3,699 4,783 6,313 8,568 12,075
15 3,146 3,983 5,124 6,732 9,094 12,759 15 2,455 4,495 5,969 8,144 11,535 17,224

S rin
20 - 4,809 6,358 8,638 12,184 18,116 20 - 5,571 7,651 10,903 16,369 26,567
25 - - 8,11 11,51 17,212 27,825 25 - - 10,18 15,383 25,115 46,47
30 - - - 16,171 26,3 48,474 30 - - - 23,466 43,693 102,53
δo θ = 85 ,
o β = 20o δo θ = 90o, β = 20o

o
0 - 3,048 3,87 4,982 6,541 8,824 0 - 3,312 4,319 5,737 7,821 11,061
5
10
15
20
25
30
-
-
-
-
-
- F l
3,751 4,843
4,633 6,165
5,899 8,049
7,656 10,897
-
-
15,539
-
6,379 8,635
8,376 11,814
11,401 17,023
16,346 26,511
25,331 46,81
44,501 104,25
12,132
17,566
27,486
48,759
109,11
432,63
5
10
15
20
25
30
-
-
-
-
-
-
4,165 5,549
5,316 7,301
6,95 9,948
9,412 14,267
-
-
22,103
-
7,592 10,775
10,403 15,619
15,003 24,455
23,371 43,392
41,256 97,081
91,819 384,72
16,113
25,35
45,193
101,6
404,62
-
 2 0
2
Procedeeja
0 n
IG
GRAFICE B e
S
S rin
F l o
Evaluarea împingerii active folosind procedeul grafic Poncelet
(1) se construiește linia de taluz natural

0
BC, care face cu orizontala unghiul ϕ
(unghi de frecare internă);

2
(2) prin muchia superioară A se trasează
dreapta de orientare ce face cu direcția

0
AB unghiul (ϕ+δ) obținându-se la

2 jan
intersecția cu BC punctul D;
(3) pe linia taluzului natural se
construiește un semicerc cu diametrul
BC;

G Be
(4) din punctul D se coboară o

I
perpendiculară pe BC, până întâlnește
semicercul în punctul E;

S
(5) se rabate punctul E pe BC în F,
având ca centru de rabatere punctul B;

S rin
(6) din F se duce o paralelă la dreapta de
orientare care întâlnește suprafața liberă
și plană a pământului în punctul G;
(7) se rabate punctul G pe BC, în H, cu

o
A) FĂRĂ SUPRASARCINĂ B) CU SUPRASARCINĂ

l
centrul de rabatere în F;
𝐏𝐚 = 𝛄 ∙ 𝐀𝚫𝐅𝐆𝐇 ∙ 𝟏, 𝟎𝟎 Pa = γp ∙ AΔFGH ∙ 1,00 (8) se unește G cu H, se coboară

F
2q sin θ ∙ cos β perpendiculara din G pe HF, rezultând
γp = γ + ∙ punctul I;
H sin(θ + β)
γ – greutatea volumică a pământului (9) se calculează 𝑃𝑎 cu relațiile
1 corespunzătoare.
AΔFGH = ∙ HF ∙ GI (măsurate la scara desenului)
2
Evaluarea împingerii active folosind procedeul grafic Poncelet

0
Punctul de intersecţie E la distanţă mare Linia terenului paralelă cu linia de taluz
natural

0 2
2 jan 1
Pa =    f  m
1
Pa =    f  m
2

G Be
2

BC < BD

S I Dreapta de orientare coincide cu suprafaţa

S rin liberă a pământului

F l o 1
Pa =    f  m
1
Pa =    f  m
2

2
Evaluarea împingerii active folosind procedeul grafic Culmann
(0) se construiește secțiunea transversală a zidului și (1) se construiește linia de taluz natural 𝐁𝐂, care

0
suprafața terenului natural la o scară a dimensiunilor face cu orizontala unghiul 𝛟 (unghi de frecare
convenabil aleasă; internă);

2
(2) prin muchia superioară 𝐀 se trasează dreapta de
orientare ce face cu direcția 𝐀𝐁, unghiul 𝛟 + 𝛅 (δ =

0
1/3ϕ ÷ 2/3ϕ - unghi de frecare zid-pământ);
(3) din punctul 𝐁 se trasează (arbitrar) posibilele

2 jan
planuri de rupere 𝐁𝐁𝟏 … 𝐁𝐁𝐧 ;
(4) se calculează vectorii 𝐆𝐢 , (FORMULA I)
reprezentând greutatea prismelor (𝐀𝐁𝐁𝟏 … 𝐀𝐁𝐁𝐧 )
de pământ desprinse după diferite planuri de

IG Be cedare posibile 𝐁𝐁𝟏 , 𝐁𝐁𝟐 , … , 𝐁𝐁𝐧 ;

(5) Pe linia de taluz natural se raportează la scara
aleasă a forțelor (vezi figura), începând din punctul

S
𝐁 , vectorii 𝐆𝟏 , 𝐆𝟐 , … , 𝐆𝐧 , rezultând punctele
𝟏, 𝟐, … , 𝒏;

S rin
(6) Din extremitatea fiecărui vector 𝐆𝐢, se duce o
paralelă la dreapta de orientare până întâlnește
planele BBi, rezultând punctele 𝟏’, 𝟐’ … 𝐧’ ;
(7) Se unesc punctele 𝟏’, 𝟐’ … 𝐧’ ,rezultând parabola

o
CULMANN;

l
(8) Se duce tangenta la parabola Culmann paralelă
cu linia de taluz natural (rezultă punctul 𝐓) ;

F
Gi =ARIA Δ ABBi ⋅ 𝟏, 𝟎𝟎 ⋅ γ (I)
Pa = 𝐓𝐓′ măsurat la scara forţelor
(9) Din 𝐓 se duce paralela la dreapta de orientare
până în punctul 𝐓’ ;
(10) Segmentul 𝐓𝐓’ , măsurat pe desen, la scara
forțelor, reprezintă împingerea activă a pământului
(𝐏𝐚 ).
Evaluarea împingerii active folosind procedeul grafic Culmann
a) Suprasarcină uniform distribuită b) Suprasarcină concentrată

2 0
𝐆𝐢 = 𝐀𝐑𝐈𝐀 ∆𝐀𝐁𝐁𝐢 × 𝟏, 𝟎𝟎 × 𝛄 + 𝐀𝐁 × 𝐪 Gi = Gi + Q, pentru prismele de cedare
care includ forța concentrată (Q)

0
2 jan
IG Be
S
S rin
F l o
Pa = Paγ + Paq = TT′- măsurată la scara forțelor
Paq = TT” - măsurate la scara forțelor
paq = 2 ∙
Paq sinθ
∙
h2 cosδ
Evaluarea împingerii pasive folosind procedeul grafic Culmann
1. Se reprezintă la scara desenului elementul

0
de susținere și linia terenului;
2. Se trasează linia BB’ înclinată cu unghiul 𝜙

0 2 3.
față de orizontala 𝐵𝐵1;
Se duc planele arbitrare 𝐵𝐴1 … 𝐵𝐴𝑛 și se
calculează greutățile 𝐺1 , 𝐺2 , … 𝐺𝑛 ale

2 jan
prismelelor 𝐴𝐵𝐴1; 𝐴𝐵𝐴2 … 𝐴𝐵𝐴𝑛;
4. Se raportează grafic la o scară a forțelor
convenabil aleasă, 𝐺1 , 𝐺2 , … 𝐺𝑛 , pe dreapta
BB’, reprezentate prin segmentele B1, B2…;

IG Be 5. Se trasează din punctul 𝐴 dreapta de

orientare înclinată față de 𝐴𝐵 cu unghiul
𝜙 + 𝛿;

S
S rin B′
6.

7.
Se duc din punctele 1, 2, … , 𝑛 , drepte
paralele la dreapta de orientare până
întâlnesc în punctele 1′ , 2′ , … , 𝑛′ , planele
𝐵𝐴1 , 𝐵𝐴2 , … , 𝐵𝐴𝑛 ;
Prin unirea punctelor 1′, 2′, … , 𝑛 se obține

o
parabola Culmann;

l
8. Se duce tangenta la parabola Culmann
paralelă cu 𝐵𝐵′ și din punctul de tangență 𝑇

F
se trasează o paralelă la dreapta de
𝑷𝒑 = 𝑻𝑻′ orientare până în punctul 𝑇′;
9. Segmentul 𝑇𝑇′ măsurat la scara forțelor
reprezintă valoarea împingerii pasive.
 2 0
2
EUROCODja
0 7n
IG Be
S
S rin
F l o
Evaluarea împingerii active conform Eurocod 7
❑ Metoda recomandată în Eurocod 7 consideră o suprafață de alunecare curbă.
o

2 0
𝑚𝑡 - unghiul măsurat față de direcția suprafeței terenului, dirijată spre exteriorul peretelui și
direcția tangentă la suprafața de alunecare care limitează masa de pământ în mișcare,
dirijată spre exteriorul terenului:

o 0
2 jan
2mt = cos −1
−sinβ
−sinϕ
+ϕ−β

𝑚𝑤 - unghiul între normala la perete și tangenta la suprafața de alunecare exterioară în

dreptul peretelui, pozitiv atunci când tangenta este dirijată în sus în spatele peretelui:

IG Be 2mw = cos −1
sinδ
sin ϕ
+ϕ+δ

S
S rin
F l o
Coeficienții împingerii active conform Eurocod 7
o K n - coeficient pentru încărcarea normală pe suprafață:

Kn =

2 01 − sin ϕ ∙ sin(2mw − ϕ)
1 + sin ϕ ∙ sin(2mt − ϕ)
K aγ - coeficient din greutatea pământului
∙ exp−2 mt +β−mw −ω tan ϕ

0
o

2 jan
K aγ = K n ∙ cosβ ∙ cos(β − ω)
o 𝐾𝑎𝑞 - coeficient din suprasarcina verticală
K aq = K n ∙ cos 2 β
o

IG Be
𝐾𝑎𝑐 - coeficient din coeziune
K ac = K n − 1 ∙ cot(−ϕ)
o

S
𝑝𝑎 𝑧 - presiunea pământului pe perete la adâncimea z (starea limită activă):

S rin
𝐩𝐚 (𝐳) = 𝛄 ∙ 𝐳 ∙ 𝐊 𝐚𝛄 + 𝐪 ∙ 𝐊 𝐚𝐪 − 𝐜 ∙ 𝐊 𝐚𝐜

F l o
Coeficienții împingerii active conform Eurocod 7
❑ Cazul 1: β ≠ 0; δΤϕ′ = 0; θ = 90°

2 0
0
2 jan
IG Be
S
S rin
F l o
Coeficienții împingerii active conform Eurocod 7
❑ Cazul 2: β ≠ 0; δΤϕ′ = 0,66; θ = 90°

2 0
0
2 jan
IG Be
S
S rin
F l o
Coeficienții împingerii active conform Eurocod 7
❑ Cazul 3: β ≠ 0; δΤϕ′ = 1,00; θ = 90°

2 0
0
2 jan
IG Be
S
S rin
F l o
Evaluarea împingerii pasive conform Eurocod 7
❑ Metoda recomandată în Eurocod 7 consideră o suprafață de alunecare curbă, cu

0
semnificațiile unghiurilor menționate la împingerea activă, calculate cu relațiile:
−sinβ

2
2mt = cos−1 −ϕ−β
sinϕ

0
sinδ
2mw = cos−1 −ϕ−δ
sin ϕ

2 jan
o K n - coeficient din încărcarea normală pe suprafață
1 + sin ϕ ∙ sin(2mw + ϕ)
Kn = ∙ exp[2 mt + β − mw − ω tan ϕ]
1 − sin ϕ ∙ sin(2mt + ϕ)
o

IG Be
K pγ - coeficient din greutatea pământului
K pγ = K n ∙ cosβ ∙ cos(β − ω)
o

o
𝐾𝑝𝑞

S
- coeficient din suprasarcina verticală

S rin
𝐾𝑝𝑐 - coeficient din coeziune
K pq = K n ∙ cos 2 β

K pc = K n − 1 ∙ cot ϕ
o

F l o
𝑝𝑝 𝑧 - presiunea pământului pe perete la adâncimea z (starea limită pasivă)

𝒑𝒑 𝒛 = 𝜸 ∙ 𝑯 ∙ 𝑲𝒑𝜸 + 𝒒 ∙ 𝑲𝒑𝒒 + 𝒄 ∙ 𝑲𝒑𝒄

Coeficienții împingerii pasive 𝐾𝑝 conform Eurocod 7
a) suprafață înclinată a terenului din spatele peretelui (𝛽 ≠ 0; 𝛿 Τ𝜙′ = 0)

2 0
0
2 jan
Componenta orizontală a lui 𝐾𝑝

IG Be
S
S rin
F l o
Valoare de calcul a lui 𝜙′
Coeficienții împingerii pasive 𝐾𝑝 conform Eurocod 7
b) suprafață înclinată a terenului din spatele peretelui (𝛽 ≠ 0; 𝛿 Τ𝜙 ′ = 0,66)

2 0
0
2 jan
Componenta orizontală a lui 𝐾𝑝

IG Be
S
S rin
F l o
Valoare de calcul a lui 𝜙′
Coeficienții împingerii pasive 𝐾𝑝 conform Eurocod 7
c) suprafață înclinată a terenului din spatele peretelui (𝛽 ≠ 0; 𝛿 Τ𝜙 ′ = 1,00 și 𝛿 = 0)

2 0
0
2 jan
Componenta orizontală a lui 𝐾𝑝

IG Be
S
S rin
F l o
Valoare de calcul a lui 𝜙′
Împingerea pământului în cazul sprijinirilor simple. Diagrame

2 0
0
2 jan
IG Be
S
S rin
F l o
 2 0
EFECTELE0
2 jan
IG Be
înclinării suprafeței pământului
suprasarcinii

S
S rin
presiunii apei
compactării
acțiunii seismice

F l o
Efectul înclinării suprafeței terenului asupra diagramei de distribuție a presiunilor
a) Teren înclinat cu pantă infinită b) Teren înclinat cu pantă finită

2 0
0
2 jan
IG Be
S
c) Teren înclinat finit + suprasarcină finită pe teren orizontal

S rin
F l o
Efectul unei suprasarcini asupra împingerii pământului
a) Suprasarcină liniar distribuită, paralelă cu peretele

2 0 Se poate considera că peretele este

infinit rigid, situație care este
echivalentă cu cea în care semispațiul

0
este acționat de două forțe așezate
simetric, de o parte și de alta a

2 jan
secțiunii verticale în care se calculează
eforturile:
4𝑄𝑠 𝑧 ∙ 𝑏2
𝜎ℎ = ∙ 2

G Be
𝜋 𝑧 + 𝑏2 2

I
4𝑄𝑠 𝑧3
𝜎𝑧 = ∙ 2
𝜋 𝑧 + 𝑏2 2

S
3 3 𝑄𝑠
𝜎ℎ,𝑚𝑎𝑥 = ∙
4𝜋 𝑏

S rin
F l o
Efectul unei suprasarcini asupra împingerii pământului
a) Suprasarcină liniar distribuită, paralelă cu peretele

2 0 PĂMÂNTURI
𝑃 = 𝑄𝑠 𝐾𝑎
PĂMÂNTURI COEZIVE

0
2 jan
NECOEZIVE

IG Be
S
S rin
o
𝑧1 = 𝑏 ∙ 𝑡𝑎𝑛𝜙 repartiție repartiție

l
triunghiulară uniformă
𝑧2 = 𝑏 𝐾𝑎

F
𝑄𝑠 𝐾𝑎 𝑄𝑠 𝐾𝑎
𝜎𝑚𝑎𝑥 = 2 𝜎𝑚𝑎𝑥 =
𝑧2 − 𝑧1 𝑧2 − 𝑧1
Efectul unei suprasarcini asupra împingerii pământului
b) Suprasarcină liniar distribuită, perpendiculară cu peretele

2 0 𝜎ℎ =
2 ∙ 𝑞𝑠
𝜋
𝜃2 − 𝜃1 − 𝑠𝑖𝑛𝜃𝑠 ∙ 𝑐𝑜𝑠𝜃2 + 𝑠𝑖𝑛𝜃1 ∙ 𝑐𝑜𝑠𝜃1

0
2 ∙ 𝑞𝑠
𝜎𝑧 = 𝜃2 − 𝜃1 + 𝑠𝑖𝑛𝜃𝑠 ∙ 𝑐𝑜𝑠𝜃2 − 𝑠𝑖𝑛𝜃1 ∙ 𝑐𝑜𝑠𝜃1

2 jan
𝜋
b.1) Suprasarcină liniar distribuită, perpendiculară
cu peretele (pământuri coezive)

IG Be
S
S rin
F l o
Efectul unei suprasarcini asupra împingerii pământului
b.2) Suprasarcină liniar distribuită, perpendiculară cu peretele (pământuri necoezive)

2 0 𝑃 = 𝑒 ∙ 𝑞𝑠 ∙ 𝐾𝑎

0
2 jan 𝑎=
2∙𝑃
𝜎𝑚𝑎𝑥
− (𝑧2 − 𝑧1 )

IG Be
S
S rin
F l
𝑧2 = 𝑏 + 𝑒 ∙ 𝐾𝑎
o
𝑧1 = 𝑏 ∙ 𝑡𝑎𝑛𝜙
𝜎𝑚𝑎𝑥 =
2∙𝑃
𝑧2 − 𝑧1
𝜎𝑚𝑎𝑥 =
𝑃
𝑧2 − 𝑧1
𝜎𝑚𝑎𝑥 = 𝑞𝑠 ∙ 𝐾𝑎
Efectul unei suprasarcini asupra împingerii pământului
c) Suprasarcină uniform distribuită local

2 0 c.1) Pământuri
necoezive

0
2 jan 𝑃 = 𝑞𝑠 ∙ 𝑒 ∙ 𝑑 ∙ 𝐾𝑎

G Be
4∙𝑃
𝜎𝑚𝑎𝑥 =

I
(2 ∙ 𝑑 + 𝑏)(𝑧2 − 𝑧1 )

S
S rin
c.2) Pământuri pur
coezive

F l o 𝜎𝑚𝑎𝑥 =
𝑃 = 𝑞𝑠 ∙ 𝑒 ∙ 𝑑

3
2
𝑞𝑠 ∙ 𝑒
∙
∙𝑏+𝑒 𝑑+𝑏+𝑒
𝑑
Efectul unei suprasarcini asupra împingerii pământului
d) Suprasarcină concentrată

2 0
d.1) Pământuri
necoezive
d.2) Pământuri pur
coezive

0
2 jan
𝑃 = 𝑄𝑠 ∙ 𝐾𝑎
𝜎𝑚𝑎𝑥 =
2𝑄𝑠
𝑏(𝑧2 − 𝑧1 )
𝑃 = 𝑄𝑠
𝑄𝑠
𝜎𝑚𝑎𝑥 = 2
𝑏

IG Be
S
S rin
F l o
Efectul unei suprasarcini asupra împingerii pământului
d) Suprasarcină uniform distribuită lângă perete

2 0
0
2 jan
IG Be
S
S rin
F l o 𝜎 = 𝑞𝑠 ∙ 𝐾𝑎 ∙
𝑒
1
∙
𝑒+ ∙𝑧 𝑑+𝑧
2
𝑑

cu valoarea maximă la cota 𝑧 = 0

𝜎𝑚𝑎𝑥 = 𝑞𝑠 𝐾𝑎
Efectul presiunii apei asupra pereților de susținere
A. Situații de proiectare pentru fișa unui perete îngropat

2 0
0
2 jan
IG Be
a) fără apă subternă b) regim hidrostatic c) regim hidrodinamic

S
B. Rezultatele calculelor la SLU cu metoda echilibrului limită folosind programul STAWAL

S rin 𝐒𝐋𝐔
𝐌𝐦𝐚𝐱 = 𝟓𝟑𝟖 𝐤𝐍 ∙ 𝐦/𝐦

𝐒𝐋𝐔
𝐌𝐦𝐚𝐱
F l o
= 𝟐𝟑𝟓 𝐤𝐍 ∙ 𝐦/𝐦

a) fără apă subternă

𝐒𝐋𝐔
𝐌𝐦𝐚𝐱 = 𝟐𝟔𝟒 𝐤𝐍 ∙ 𝐦/𝐦

b) regim hidrostatic c) regim hidrodinamic

Efectul presiunii apei asupra pereților de susținere
▪ În figura alăturată presiunea apei

0
din pori la baza zidului, 𝑈𝑓 este
egală pe cele două fețe ale

2
zidului, în ipoteza disipării
uniforme a diferenței de sarcină
hidraulică.
𝑈𝑓 =
0
2 jan
2 ∙ 𝑑 + 𝐻 − 𝑗 ∙ (𝑑 − 𝑖)
2𝑑 + 𝐻 − 𝑖 − 𝑗
▪ În ipoteza valorii medii a
presiunii hidrostatice:
∙ 𝛾𝑤

G Be
𝑈1 + 𝑈2 𝐻−𝑖−𝑗

I
𝑈𝑓 = = 𝛾𝑤 𝑑 +
2 2
▪ Presiunea netă a apei ce

S
acționează asupra zidului este
arătată în figura b. Cea mai mare

S rin
valoare a presiunii nete a apei
apare la nivelul apei din
excavație
2 𝑑−𝑖
Uf - presiunea apei din pori la partea
inferioară a zidului

o
𝑈𝑐 = 𝐻 + 𝑖 − 𝑗 ∙ ∙𝛾
2𝑑 + 𝐻 − 𝑖 − 𝑗 𝑤

F l
▪ Pentru comparație în figura b
este reprezentată și presiunea
netă a apei pentru condiții în care
nu apare curgerea apei. În acest
caz presiunea netă are valoarea
𝑈𝑛 = 𝐻 + 𝑖 − 𝑗 ∙ 𝛾𝑤
a) Presiunea brută a apei b) Presiunile nete ale apei
Efectul presiunii apei asupra pereților de susținere
❑ Efectul hidrostatic al apei

2 0
0
2 jan
❑

IG Be
Efectul infiltrării apei din precipitații.

S
o În pământuri necoezive ploile cresc presiunea laterală pe zid cu 20% până la 40% față
umplutura uscată, în funcție de unghiul de frecare internă a umpluturii.

S rin
F l o
Efectul presiunii apei asupra pereților de susținere
❑ Efectul curgerii apei pe sub perete

2 0
0
2 jan
IG Be
S
S rin
F l o
P HΤD și A HΤD − funcții cu valorile din graficele de mai sus
Efectul compactării pământului asupra împingerii pământului
❑ În practică, multe structuri de sprijin sunt

0
realizate înainte de poziționarea umpluturii.
Compactarea crește semnificativ împingerea

2
pământului pe zid, în special dacă zidul este
rigid, nu poate luneca și are înălțime mică.

0
2 jan
❑ O situație uzuală este culeea unui pod.
Umplutura, poziționată după realizarea culeei,
trebuie compactată bine pentru a preveni
îndesarea în viitor a pământului și în consecință

G Be
tasarea structurii rutiere. Podurile sunt

I
proiectate pentru a avea tasări cât mai mici și
orice tasare în umplutura adiacentă tablierului

S
podului creează o denivelare resimțită de către
participanții la trafic.

Tablier pod

S rin Structură
rutieră ′
𝜎ℎ𝑟𝑚 =
2∙𝑝∙𝛾
𝜋
; zc = K a
2∙𝑝
𝜋∙𝛾
; ℎ𝑐 =
1 2∙𝑝
𝐾𝑎 𝜋 ∙ 𝛾

o
σ′hrm - presiunea orizontală reziduală a presiunii
Culee

F l Umplutură compactată

Suprafața
inițială
a terenului
pământului după îndepărtarea ruloului
𝑝 – presiunea aplicată de ruloul compactor
𝑧 – adâncimea sub suprafața terenului compactat
𝑧𝑐 - adâncimea critică
ℎ𝑐 - adâncime sub care presiunile din compactare
sunt nesemnificative
Efectul acțiunii seismice asupra împingerii active (Mononobe-Okabe)
❑ Analiza pseudo-statică ❑ Coeficientul seismic

0
K s = a g /g
a g - accelerația terenului

2
g – accelerația
gravitațională

0
K sv și K sh - componentele

2 jan
pe verticală și orizontală
ale lui K s
❑ Forța seismică și
componentele sale

G Be
S = G(α) ∙ K s

I
Sv = G α ∙ K sv
Sh = G(α) ∙ K sh
❑ Unghiul de rotire

S
S rin
𝜔 = atan
𝐾𝑠ℎ
1 − 𝐾𝑠𝑣
ω = atan
❑ Împingerea datorată
seismului
1
K sh
1 − K sv

Pas = ∙ γ ∙ H 2 ∙ K as
2

l o
❑ Greutatea volumică
1 ∓ 𝐾𝑠𝑣
𝛾 ∗≡ 𝛾 ∙
𝑐𝑜𝑠𝜔

F ❑ Împingerea
suplimentară
Δ𝑃𝑎𝑠 = 𝑃𝑎𝑠 − 𝑃𝑎
1
𝑃𝑎 = ∙ 𝛾 ∙ 𝐻2 ∙ 𝐾𝑎
2
Distribuția împingerii active (greutate proprie + suprasarcină + seism)
Coeficientul împingerii active din seism REZOLVARE

2 0 (1) se selectează ag (P100/2013)

(2) se calculează coeficientul
împingerii active K as

0
ag
K as =

2 jan
g
de regulă K sv = 0; K sh = K s
(3) se calculează unghiul de rotire
1 ∓ K sv

G Be
ω = arctg
K sh

S I (4) se calculează greutatea volumică

în regim seismic
γ∗ ≡ γ ∙
1 ∓ K sv
cosω

S rin (5) se calculează împingerea totală

1
Pas = ∙ γ∗ ∙ H 2 ∙ K as
2
(6) împingerea datorată numai

F l o
a) distribuția presiunilor sub
acțiunea greutății proprii și a
b) distribuția
presiunilor din
acțiunii seismice
Δ𝑃𝑎𝑠 = 𝑃𝑎𝑠 − 𝑃𝑎
(7) presiunea maximă datorată
seismului
pas =
2 ∙ ΔPas sinθ
H
∙
cosδ
unei suprasarcini acțiunea seismică
 Harta de zonare seismică a României în funcție de accelerația terenului 𝑎𝑔 (P100/2013)

2 0
0
2 jan
IG Be
S
S rin
F l o
https://docs.google.com/file/d/0B30NCkW4pk5UcHdvVFBKRFBjMlE/edit
Valori recomandate pentru coeficienții seismici pe orizontală
Spre exemplificare, în tabelul următor, sunt prezentate valorile coeficienților seismici orizontali,

0
pentru analiza stabilității taluzurilor și coeficienții de siguranță globali, recomandați de Melo and
Sharma, 2004.

orizontală 𝒌𝒉

0 2
Coeficientul seismic pe Descriere

2 jan
0,05 – 0,15 în Statele Unite ale Americii
0,12 – 0,25 în Japonia
0,10 Cutremure „severe”

IG Be
0,20
0,50
Cutremure „violente, distructive”
Cutremure „catastrofice”
Terzaghi

S
0,10 – 0,20

S rin
0,10
0,15
1/2 - 1/3 din 𝑎𝑔
𝐹𝑠 ≥ 1,15 (B. Seed)
Cutremur major, 𝐹𝑠 > 1,0
Cutremur mare, 𝐹𝑠 > 1,0
𝐹𝑠 > 1,0 (Marcuson)
Corpul de Ingineri
S.U.A.

l o
1/2 din 𝑎𝑔

F
𝐹𝑠 > 1,0 (Hynes-Griffin)

Melo C. and Sharma S., 2004 - Seismic coefficients for pseudostatic slope analysis, 13th World Conference on
Earthquake Engineering, Vancouver, B.C., Canada, 2004
(http://www.iitk.ac.in/nicee/wcee/article/13_369.pdf )
 2 0
0
2 jan
CONCLUZII
IG Be
S
S rin
F l o
Acţiuni asupra zidurilor de sprijin de greutate – cazul general

2 0
0
2 jan
IG Be
S
S rin
F l o
Acțiuni asupra zidurilor de sprijin de greutate – cazuri particulare

2 0
0
2 jan
IG Be
S
S rin
F l o
a) Zid de sprijin de greutate b) Zid de sprijin de semigreutate
Acţiuni asupra zidului de sprijin de rezistență – cazul general

2 0
0
2 jan
IG Be
S
S rin
F l o 𝐺𝑢 - greutate umplutură
𝐺𝑒 - greutate elevație
𝐺𝑡 - greutate talpă
Acțiuni asupra structurilor de sprijin de rezistență – cazuri particulare

2 0
0
2 jan
IG Be
S
S rin
F l o
a) Zid de sprijin tip cornier b) Zid de sprijin tip cornier cu contrafort