Lichefierea pamantului in regiunea Dobrogea

Lichefierea pamantului descrie un fenomen prin care pamantul i pierde n mod substan ial rezisten a i rigiditatea , ca r spuns la stres , de obicei cutremure sau alte modific ri bru te ntr-o stare de stres, facandu-l sa se comporte ca un lichid. n mecanica pamantului , termenul "lichefiate", a fost folosit prima dat de Hazen cu referire la e ecul din 1918 a barajului Calaveras n California. El a descris mecanismul de lichefiere,de curgere a terasamentului barajului, dup cum urmeaz : n cazul n care presiunea apei n pori este suficient de mare pentru a efectua toate sarcina, aceasta va avea ca efect al exploata iei n afar particule i de a produce o condi ie care este, practic, echivalent cu cel al nisipurilor mi c toare ... circula ia ini ial de o parte a materialului ar putea conduce la acumularea de presiune, n primul rnd asupra unui singur punct, i apoi pe un alt, succesiv, ca puncte de concentrare. Acest lucru se datoreaz faptului c o parte din nisip are o tendinta de a comprima atunci cnd o sarcin este aplicat ; nisipurile dense prin contrast tind sa se extinda in volumul sau " dilatat ". Daca solul este saturat de ap , astfel cum exist n cazul n care solul este mai jos de apa subterana sau de nivelul m rii, apa umple golurile dintre boabele solului ("spa iile porilor"). Ca r spuns la solutia de comprimare, aceast ap duce la cre teri ale presiunii i ncearc s curg de la sol n zonele de joas presiune (de obicei, n sus fa de suprafa a solului). Cu toate acestea, n cazul n care nc rcarea este rapid aplic i suficient de mare, sau este repetat de mai multe ori (de exemplu, cutremur tremur turi, val de nc rcare furtun ), astfel nct s nu curg n timp nainte de urm torul ciclu de nc rcare. Aceast pierdere a structurii solului l face s - i piard toata puterea (capacitatea de a transfera) i aceasta poate fi observat knd tinde s curg ca un lichid (de aici "lichefiere"). De i efectele de lichefiere au fost mult timp n elese, erau mai bine aduse n aten ia inginerilor dup cutremurul Niigata 1964 i 1964 cutremur Alaska . A fost, de asemenea, un factor major n distrugere n San Francisco 's Marina District n timpul cutremurului 1989 Loma Prieta , i n portul Kobe n 1995 Marele cutremur

Hanshin . Mai recent lichefierea a fost n mare m sur responsabila pentru daunele extinse la propriet i reziden iale n suburbiile de est i localit ile satelit din Christchurch , Noua Zeeland n timpul cutremurului Darfield 2010 i mai pe larg din nou n urma cutremurelor Christchurch care a urmat la nceputul anului i la mijlocul anului 2011. Codurile din construc ii, n multe ri dezvoltate necesit inginerilor s ia n considerare efectele de lichefiere a solului n proiectarea de noi cl diri i infrastructur , cum ar fi poduri, baraje terasament i a structurilor de retinere. [1]

O stare de "lichefiere a pamantului", apare atunci cnd stresul efectiv a unui sol este redus la zero, n esen , ceea ce corespunde la o pierdere completa de forfecare. Acest lucru poate fi ini iat fie de nc rcari monotone (de exemplu, singur apari ie brusc de o schimbare in stres - exemplele includ o cre tere a sarcinii pe un rambleu sau pierderea brusc a sprijinului) sau de nc rcare ciclic (de exemplu, schimbarea repetat ntr-o stare de stres - exemplele includ val de nc rcare sau cutremur agitare). n ambele cazuri, un sol ntr-o stare vrac saturata, i unul care ar putea genera o presiune semnificativ porilor de o schimbare n sarcin sunt cele mai probabile pentru a lichefia. Deoarece presiunea apei in pori cre te, o pierdere progresiv a rezisten ei solului apare stresul eficient fiind redus. Este mai probabil s apar n solurile nisipoase sau non-plastice, dar poate, n cazuri rare, apar n pietri uri i argile. "Lichefieri ciclice" Termenul se refer la apari ia unei st ri de sol atunci cnd tulpini mari de forfecare s-au acumulat, ca r spuns la nc rcarea ciclic . O tulpina de referin tipic pentru apari ia aproximativa de stres efectiv zero, este de 5%.Acesta este un test bazat, de obicei, prin intermediul ciclurilor triaxiale, ciclului forfecare direct simpla, sau ciclurilor aparatelor de torsiune de tip forfecare. Aceste teste sunt efectuate pentru a determina o rezistenta la lichefiere prin observarea num rului de cicluri de nc rcare, la o amplitudine anumita. E ecul aici este definit de criteriile men ionate anterior - tulpina de forfecare. "Mobilitate ciclice" Termenul se refer la mecanismul de reducere progresiv a stresului eficient datorit nc rc rii ciclice. Acest lucru poate ap rea la toate tipurile de sol, inclusiv soluri dense. Cu toate acestea la atingerea unei st ri de stres eficiente zero, solurile se dilata si isi recapata puterea. [2]

Uzinele de lichefiere este mai probabil s apar n vrac a solurilor moderat saturate cu granule slabe , cum ar fi nisipuri sau nisipuri i pietri uri reduse sau care con in cus turile de impermeabilitate - sedimente . n timpul de nc rcare , de obicei de nc rcare ciclic nescursa, de exemplu, seismic de nc rcare , nisipurile libere tind s scad n volum , care produc o cre tere a presiunilor i, n consecin o sc dere a forfecarii , i anume reducerea stresului eficace . n func ie de aceasta solul poate r spunde la nc rcare, fie tulpina de inmuiere sau tulpina-intarire. De exemplu, nisipuri moi, pot fi declan ate la colaps, fie monoton sau ciclic, n cazul n care stresul de forfecare statica este mai mare dect rezisten a la forfecare finala sau la starea de echilibru a solului. n acest caz, fluxul de lichefiere apare, n cazul n care solul se deformeaz la o tensiune constant sc zuta de forfecare reziduala. n cazul n care tulpina sol-se intareste, de exemplu, o densitate moderata de nisip dens, lichefierea fluxului nu va ap rea, n general. Cu toate acestea, nmuierea ciclic poate ap rea ca urmare a nc rc rii ciclice nescurse, de exemplu, cutremur de nc rcare. Deformarea n timpul nc rc rii ciclice va depinde de densitatea solului, amploarea i durata nc rc rii ciclice, precum i cantitatea de inversare a stresului de forfecare. Dac se produce inversarea stresului, stresul efectiv de forfecare ar putea ajunge la zero, apoi lichefierea ciclic poate avea loc. Dac inversare de stres nu se produce, la zero stresul eficient nu este posibil s apar , apoi mobilitatea ciclic are loc. Presiunile generate n timpul cutremurelor mari, cu multe cicluri de scuturare pot provoca nisipuri lichefiate i excesul de ap pentru a for a drumul spre suprafa a solului de la cativa metri sub p mnt. Acest lucru este observat adesea ca "fierbere de nisip", de asemenea, numit "lovituri de nisip" sau " vulcani de nisip "(a a cum apar ele pentru a forma mici cratere vulcanice), de la suprafata solului. Fenomenul poate s includ att fluxul de nisip deja lichefiat dintr-un strat sub p mnt, i un nisip miscator .Lichefierea solului indusa prin agitarea cutremurului este, de asemenea, o contributie majora la risc seismic urban . Efectele de lichefiere a solului asupra mediului construit pot fi extrem de d un toroare. Cl diri ale c ror funda ii suport n mod direct pe nisip, care lichefiaz vor experimenta o pierdere brusc a sprijinului, care va duce la solu ionarea drastic i neregulata a cl dirii provocnd pagube structurale, inclusiv de deteriorare a structurii cladirii in sine, sau poate p r si structura inutilizabil dup aceea, chiar i f r daune structurale. Poduri i cl diri mari construite pe funda ii gramada isi pot pierde sprijinul din sol.[*]

Terenul n pant i de la sol de lng ruri i lacuri poate aluneca pe un strat de sol lichefiat,de deschidere fisuri mari sau fisuri n p mnt, i poate provoca daune importante cl diri, poduri, drumuri i servicii, cum ar ar fi apa, gaze naturale, canalizare, energie i telecomunica ii instalate n sol. Rezervoarele ngropate i c minele de vizitare pot pluti n sol lichefiat din cauza flotabilitatii . Digurile i barajele de p mnt isi pot pierde stabilitatea n cazul n care materialul tinde sa se lichefieze. Nisipurile mi c toare se formeaz atunci cnd apar acizi gra i satura i. Cnd apa din nisip nu poate sc pa, aceasta creeaz soluri lichefiate, care nu mai pot sus ine greutatea. n cazul n care curge apa subterana, debitul de ap se opune for ei de gravita ie, determinnd granule de nisip. n caz de cutremure, for a de scuturare poate cre te presiunea de ap subteran de mic adncime. n ambele cazuri, suprafa a lichefiata pierde din rezistenta, cauzand cl dirii sau altor obiecte pe suprafa a sa o scufundare.

In conditii de incarcare dinamica,cand eforturile de forfecare variaza ciclic, se produce o tendinta de indesare a pamantului si evacuarea in consecinta a apei continuta in masa acestuia.Astfel, in situatia greutatii de evacuare a apei, presiunea acesteia creste mult in dauna efortului efectiv initial.In conditii de limita, presiunea apei din pori devine eventual egala cu efortul efectiv, fapt ce determina pierderea rezistentei depozitelor nisipoase si transformarea acestora intr-o masa vascoasa. In aceasta situatie, se poate considera ca permeabilitatea este unul din factorii de baza care favorizeaza producerea lichefierii.Aceasta concluzie este bazata pe rezultatele din practica, care confirma ca pamanturile cu o permeabilitate ridicata sunt mai putin susceptibile la influenta solicitarilor dinamice.Un factor la fel de important ca si permeabilitatea pentru favorizarea lichefierii il constituie grosimea masei nisipoase si conditiile de margine din punct de vedere al drenarii.

In foarte multe cazuri , lichefierea terenului de fundare aluvionare a condus la degradarea terasamentelor de pamant ramblee.Degradarea rambleelor din pamant coeziv, ca urmare a lichefierii unor straturi din terenul de fundare prezinta diferite aspecte in functie de modul in care efectul principal al lichefierii este de aparitie a tasarii suprafetei sau deplasari orizontale care tind sa produca largirea bazei rambleului.Aceste deplasati orizontale se explica prin crearea unor conditii de solicitare statica diferita sub diverse parti ale rambleului de pamant coeziv, cu

tensiuni tangentiale initiale mari si tensiuni ciclice suplimentare mici sub partile inferioare ale taluzurilor care intarzie lichefierea in aceste zone.Fisurile longitudinale apar preponderant si se justifica prin starea neuniforma de tensiuni ce determina deplasari orizontale in planul sectiunii transversalea rambleului atunci cand se reduce rezistenta la forfecare a terenului de fundare. Prezenta unui strat acoperitor de pamant coeziv la terenul de fundare nisipos susceptibil la lichefiere nu este de natura a impiedica degradarea corpului terasamentului si este fragmentat de actiunea combinata a sarcinii vertical a rambleului cu scaderea rezistentei la forfecare in multiple puncte in zona subadiacenta acestuia.Un fenomen mai rar intalnit dar foarte spectaculos s-a produs in timpul cutremurului din Vrancea, 1977, in lunca Dunarii, in apropierea orasului Giurgiu, respectiv au avut loc prabusiri cu dimensiuni in plan ajungand la zeci de metri si pereti practic verticali, datorita curgerii nisipului din stratul aluvionar in fisuri sau goluri carstice din roca de baza calcaroasa. Astfel a avut loc o crestere a presiunii apei din pori la stratul de nisip ca urmare a cutremurului reprezentand o lichefiere partiala, iar prin oscilatiile presiunii apei din pori s-a realizat o decolmatare a cailor de comunicare intre acviferul superior si acviferul inferior corespunzator golurilor carstice, urmata de curgerea nisipului in fisuri. O dovada a viabilitatii acestui mecanism propus o constituie si faptul ca la cateva ore dupa producerea prabusirii (gropii), nivelul liber al apei era mult mai coborat decat in mod obisnuit in teren, in timp ce la cateva zile s-a revenit treptat la vechiul nivel. Fenomene similar celui prezentat au fost semnalate si in alte locatii, in conditii litologice comparabile, in unele cazuri sub efectul seismului, in alte cazuri, ca urmare a exploziilor miniere. Atunci cand rambleele de drumuri si cai ferate sunt alcatuite din material necozive exista riscul lichefierii lor ca urmare a vibratiilor din trafic sau in timpul cutremurilor numai in conditiile in care acestea sunt saturate sau macar partial saturate. Aceste situatii de saturare partiala pot aparea in conditii de baltire, din precipitatii atmosferice cand apa subterana este la suprafata sau cand rambicul este creat pe un versant cu apa subterana la suprafata. Crearea rambleelor din material necoeziv de tipul cenusilor, cu o permeabilitate relativ scazuta si care pot ajunge la o stare de saturare ca urmare a unui regim de precipitatii mare, in timpul cutremurelor se pot degrada prin scaderea rezistentei la forfecare, ceea ce induce pierderi de stabilitate, fisuri longitudinale la coronament, burdusiri sau chiar distrugerea lor completa.

Cele mai importante degradari au fost observate la rambleele fundate pe pamanturi slabe (maloase), care desi nu au cedat, au determinat amplificarea miscarilor seismice. Cele mai susceptibile pamanturi la fenomenul de lichefiere in timpul actiunilor monoton crescatoare sau ciclice sunt considerate a fi nisipurile fine si cele prafoase.Fractiunile fine de praf si argila confera pamanturilor care le contin o plasticitate si o rezistenta structurala de tip coeziv care are resurse de a se opune lichefierii, chiar daca cresterile de presiune ale apei din pori pot determina deformatii semnificative.Pe de alta parte pamanturile necoezive alcatuite din fragmente mari au o permeabilitate suficient de mare pentru a asigura o disipare rapida a presiunii apei din pori, chiar pe masura generarii ei de actiunea dinamica.[**] Din studiile efectuate pe amplasamente diferite bazate pe indicatiile mentionate la fisele forajelor se poate mentiona urmatoarea clasificare din punct de vedere al lichefiabilitatii: y Pamanturi lichefiabile sunt considerate a fi: nisip,nisip fin, nisip mediu,nisip prafos, nisip care contine fragmenturi de sisturi, nisip cu intercalatii de pietris; y Pamanturi care sunt considerate a fi nelichefiabile: pamant vegetal, umplutura de suprafata, argila, praf, pamant organic,pietris.

Lichefierea propriu zisa este rezultatul cedarii in conditii nedrenante a unui (nisip) pamant necoeziv saturat. Lichefierea(mobilitatea)ciclica este evolutia pamantului necoeziv saturat ,cand ii este aplicata o incarcare cu crestere constanta(statica) ,in conditii nedrenante. Aprecierea potentialului de lichefiere a unui pamant necoeziv continut intr- o anumita succesiune litologica pe amplasamentul unei viitoare constructii se poate realiza folosind mai multe metode de calcul: metode deterministe si metode probabilistice.

Cel mai simplu mod de a avea o orientare de ordin calitativ asupra producerii lichefierii la un amplasament al unei viitoare constructii se face parcurgand criterii recomandate pentru aprecierea potentialului de lichefiere. Criteriul granulometric este reintrodus in ideea in care daca pamantul de pe amplasament se incadreaza in zona delimitata de pe anumite grafice,existand posibilitatea lichefiierii lui. Asupra suscebilitatii la lichefiere criteriul gradului de indesare are un rol determinant. Criteriul la penetrare standard ,este corelat cu starea de indesare a pamantului studiat din punct de vedere al suscebilitatii la lichefiere,dar rezultatele sunt discutabile datorita diferitelor tipuri de penetrometre utilizate la incercare;se poate calcula gradul de indesare al pamantului respectiv prin valoarea numarului de lovituri in relatie cu tensiunea geologica efectiva la nivelul la care a avut loc determinarea;lichefiabilitatea pamanturilor ce au fost considerate granulometric susceptibile la lichefiere poate fi apreciata si pe baza unor grafice. Criteriul pozitiei stratului de pamant din punct de vedere al lichefiabilitatii este delimitat in suprafete de separatie orizontale si respectiv inclinate. Criteriul conditiilor de drenare este construit prin influenta pe care o are ritmul de disipare a presiunii apei din pori pe durata seismului asupra producerii lichefierii,fapt ce este dictat de permeabilitatea straturilor adiacente celui studiat.[1]

Concluzii privind comportarea pamanturilor necoezice susceptibile la lichefiere: Prevenirea sau limitarea efectelor lichefierii asupra constructiilor poate fi realizata prin interventii asupra terenului stabilit ca lichefiabil ce se pot rezuma ca fiind :corectarea curbei grnulometrice (amestecuri de pamant);marirea indesarii prin compactare de suprafata ,vibrare etc.; scoaterea terenului din starea de saturatie;cresterea teniunii verticale(prin suprasarcini cu rambleede pamant sau prin coborarea apei subterane); imbunatatirea conditiilor de drenare;marirea rezistentei la forfecare ce este creata de insasi coeziunea acelui pamant(prin injectari). Metodele de imbunatatire a terenului natural sunt costisitoare dat fiind volumul de pamant ce trebuie stabilizat . Lichefierea poate sa se produca numai daca pamanturilor necoezive li se aplica o incarcare sufficient de mare. Cu cat nisipurile sunt caracterizate de stari initiale defavorabile ,cu atat deformatiile acumulate si asociate lichefierii vor fi mai mari.Un pamant necoeziv susceptibil la lichefiere va avea o rezistenta nula dupa producerea acestui fenomen.[2]

Bibliografie:

1. [Bancila I. Geologie Inginereasca, 1980][1] 2. [Dron Andre Probleme de fundatii in practica amenajarilor hidroameliorative, 2002][2] 3. *Internet www.referatele.com/relieful si solul din Dobrogea 4. **Internet www.wikipedia.org/wiki/Dobrogea