Universitatea Tehnica “Gheorghe Asachi ” din Iasi

FACULTATEA DE CONSTRUCTII SI INSTALATII

Specializare: cai ferate, drumuri si poduri

Analiza si monitorizarea costurilor in

infrastructura transporturilor
Proiect

Indrumator: Student:

dr. ing. Scinteie Rodian ing. Gabor Silviu

Master IMT

An universitar: 2018-2019
1. Alcatuirea de liste complete cu:

a. Acte legislative care se aplica in domeniul administrarii din

domeniul transporturilor

Nr.
crt Actul normativ
În sectorul feroviar
1. Legea nr.55/2006 privind siguranţa feroviară
2. Legea nr.155/2005 pentru modificarea şi completarea OUG nr.12/1998 privind
transportul pe căile ferate române şi reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor
Ferate Române
3. Legea nr.8/2004 pentru aprobarea OG nr.89/2003 privind alocarea
capacităţilor
de infrastructură feroviară, tarifarea utilizării infrastructurii feroviare şi
certificarea în materie de siguranţă
4. Hotărârea Guvernului nr.812/2005 privind aprobarea Regulamentului de
organizare şi funcţionare, atribuţiile şi finanţarea Consiliului de supraveghere în
domeniul feroviar
5. Hotărârea Guvernului nr.817/2005 pentru aprobarea Planului privind strategia
pe termen lung a sectorului feroviar în vederea restabilirii echilibrului financiar
al administratorului infrastructurii şi în vederea modernizării şi reînoirii
infrastucturii
6. Hotărârea Guvernului nr.27/2004 privind aprobarea condiţiilor de închiriere
de către Compania Naţională de Căi Ferate – C.F.R.- S.A.a unor părţi din
infrastructura feroviară neinteroperabilă precum şi de gestionare a acestora
7. Hotărârea Guvernului nr.1663/2004 privind organizarea şi funcţionarea
Centrului Naţional de Calificare şi Instruire Feroviară-CENAFER
8. Hotărârea Guvernului nr.850/2003 privind interoperabilitatea sistemului de
transport feroviar convenţional transeuropean
9. Hotărârea Guvernului nr.1227/2003 privind înfiinţarea Societăţii Feroviare de
Turism - S.F.T. – CFR S.A. prin divizarea parţială a Societăţii de
Administrare Active Feroviare – S.A.A.F. S.A.
10. Hotărârea Guvernului nr.1533/2003 privind interoperabilitatea sistemului de
transport feroviar de mare viteză
11. Hotărârea Guvernului nr.482/1999 privind înfiinţarea Societă
Transport Feroviar de Călători - C.F.R. Călători – S.A. prin reorganizarea
Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române
15. Hotărârea Guvernului nr.585/1998 privind înfiinţarea Societăţii de
Administrare Active Feroviare – S.A.A.F. S.A. prin reorganizarea Societăţii
Naţionale a Căilor Ferate Române
16. Hotărârea Guvernului nr.626/1998 privind organizarea şi funcţionarea
Autorităţii Feroviare Române-AFER
17. Ordonanţa Guvernului nr.58/2004 privind înfiinţarea Centrului Naţional de
Calificare şi Instruire Feroviară- CENAFER
18. Ordonanţa Guvernului nr.60/2004 privind reglementările referitoare la
construirea, întreţinerea, repararea şi exploatarea căilor ferate, altele decât cele
administrate de Compania Naţională de Căi Ferate - C.F.R.- S.A.
19. Ordonanţa Guvernului nr.89/2003 privind alocarea capacităţilor de
infrastructură feroviară, tarifarea utilizării infrastructurii feroviare şi certificarea
în materie de siguranţă
20. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.12/1998 privind transportul pe căile
ferate române şi reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române
21. Ordinul MTCT nr.343/2003 privin aprobarea normelor pentru acordarea
licenţei de transport feroviar şi a certificatului de siguranţă, în vederea efectuării
serviciilor de transport feroviar public şi/sau în interes propriu pe căile ferate din
România precum şi pentru acordarea autorizaţiei şi certificatului de operare
pentru manevră agenţilor economici care efectuează numai operaţiuni de
manevră feroviară
În sectorul rutier
1. Legea nr. 373/2005 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 40/2005
pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 81/2000 privind
certificarea încadrării vehiculelor rutiere înmatriculate în normele tehnice
privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi în categoria de
folosinţă conform destinaţiei, prin inspecţia tehnică periodică
2. Legea nr. 374/2005 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 35/2005
pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 78/2000 privind
omologarea vehiculelor rutiere şi eliberarea cărţii de identitate a acestora, în
vederea admiterii în circulaţie pe drumurile publice din România
3. Legea nr. 375/2005 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 34/2005
pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 80/2000 privind
certificarea sau omologarea echipamentelor, pieselor de schimb şi materialelor
de exploatare utilizate la vehicule rutiere, precum şi condiţiile de comercializare
şi utilizare a acestora
4. Legea nr. 376/2005 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2005
pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 82/2000 privind
autorizarea operatorilor economici care desfăşoară activităţi de reparaţii, de
reglare, de modificări constructive, de reconstrucţie a vehiculelor rutiere,
precum şi de dezmembrare a vehiculelor uzate
5. Legea nr. 401/2004 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 54/2004
pentru modificarea art. 6 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 82/2000 privind
autorizarea agenţilor economici care desfăşoară activităţi de reparaţii, de
reglare,
de modificări constructive, de reconstrucţie a vehiculelor rutiere, precum şi de
dezmembrare a vehiculelor uzate
6. Legea nr. 415/2004, privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 51/2004,
pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/ 2002, privind
introducerea tarifului de utilizare a reţelei de drumuri naţionale din România
7. Legea nr.167/2003 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 81/2000
privind certificarea încadrării vehiculelor rutiere înmatriculate în normele
tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi folosinţa
conform destinaţiei, prin inspecţia tehnică periodică
8. Legea nr. 222/2003 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 82/2000
privind autorizarea agenţilor economici care prestează servicii de reparaţie, de
reglare şi/sau desfăşoară activitate de reconstrucţie a vehiculelor rutiere
9. Legea nr. 230/2003 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 78/2000
privind omologarea vehiculelor rutiere şi eliberarea cărţii de identitate a
acestora, în vederea admiterii în circulaţie pe drumurile publice din România
10. Legea nr. 424/2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2002,
privind introducerea unor tarife de utilizare a infrastructurii de transport rutier
11. Legea nr. 671/2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 80/2000
privind certificarea şi/sau omologarea echipamentelor, pieselor de schimb şi
materialelor de exploatare utilizate la vehicule rutiere
12. Hotărârea Guvernului nr. 899/2003 privind stabilirea condiţiilor referitoare la
aprobarea de model pentru aparatul de control în transporturile rutiere, la
omologarea de tip a limitatoarelor de viteză, precum şi a condiţiilor de montare,
reparare, reglare şi verificare a aparatelor de control în transporturile rutiere şi a
limitatoarelor de viteză
13. Hotărârea Guvernului nr. 1374/2000 pentru aprobarea Normelor privind
aplicarea etapizată în traficul intern a prevederilor Acordului European
referitoare la transportul internaţional al mărfurilor periculoase (ADR).
14. Hotărârea Guvernului nr. 625/1998 privind organizarea şi funcţionarea
Autorităţii Rutiere Române – ARR cu modificările şi completările ulterioare
15. Hotărârea Guvernului nr. 951/1995 privind clasificarea autocarelor utilizate
pentru transporturi turistice în trafic intern şi internaţional şi pentru transporturi
publice de persoane în trafic internaţional
16. Ordonanţa Guvernului nr. 34/2005 pentru modificarea şi completarea
Ordonanţei Guvernului nr. 80/2000 privind certificarea sau omologarea
echipamentelor, pieselor de schimb şi materialelor de exploatare utilizate la
vehicule rutiere, precum şi condiţiile de comercializare şi utilizare a acestora
17. Ordonanţa Guvernului nr. 35/2005 pentru modificarea şi completarea
Ordonanţei Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea vehiculelor rutiere şi
eliberarea cărţii de identitate a acestora, în vederea admiterii în circulaţie pe
drumurile publice din România
18. Ordonanţa Guvernului nr. 36/2005 pentru modificarea şi completarea
Ordonanţei Guvernului nr. 82/2000 privind autorizarea operatorilor economici
care desfăşoară activităţi de reparaţii, de reglare, de modificări constructive, de
reconstrucţie a vehiculelor rutiere, precum şi de dezmembrare a vehiculelor
uzate
19. Ordonanţa Guvernului nr. 40/2005 pentru modificarea şi completarea
Ordonanţei Guvernului nr. 81/2000 privind certificarea încadrării vehiculelor
rutiere înmatriculate în normele tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere,
protecţia mediului şi în categoria de folosinţă conform destinaţiei, prin inspecţia
tehnică periodică
20. Ordonanţa Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere
21. Ordonanţa Guvernului nr. 51/2004 pentru modificarea şi completarea
Ordonanţei Guvernului nr. 15/2002, privind introducerea tarifului de utilizare a
reţelei de drumuri naţionale din România
22. Ordonanţa Guvernului nr. 54/2004 pentru modificarea art. 6 alin. (1) din
Ordonanţa Guvernului nr. 82/2000 privind autorizarea agenţilor economici care
desfăşoară activităţi de reparaţii, de reglare, de modificări constructive, de
reconstrucţie a vehiculelor rutiere, precum şi de dezmembrare a vehiculelor
uzate
23. Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind introducerea tarifului de utilizare
a
reţelei de drumuri naţionale din România, cu modificările şi completările
ulterioare
24. Ordonanţa Guvernului nr. 17/2002 privind stabilirea perioadelor de
conducere şi a perioadelor de odihnă ale conducătorilor vehiculelor care
efectuează transporturi rutiere aprobată cu modificări şi completări prin Legea
466/2003 cu modificările şi completările ulterioare
25. Ordonanţa Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice
26. Ordonanţa Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea vehiculelor rutiere şi
eliberarea cărţii de identitate a acestora, în vederea admiterii în circulaţie pe
drumurile publice din România
27. Ordonanţa Guvernului nr. 80/2000 privind certificarea şi/sau omologarea
echipamentelor, pieselor de schimb şi materialelor de exploatare utilizate la
vehicule rutiere
28. Ordonanţa Guvernului nr. 81/2000 privind certificarea încadrării vehiculelor
rutiere în normele tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului
şi folosinţa conform destinaţiei, prin inspecţia tehnică periodică
29. Ordonanţa Guvernului nr. 82/2000 privind autorizarea agenţilor economici
care prestează servicii de reparaţie, de reglare şi/sau desfăşoară activitate de
reconstrucţie a vehiculelor rutiere
30. Ordonanţa Guvernului nr. 95/1998 aprobată si modificată prin Legea nr.
3/2002 cu modificările ulterioare privind înfiinţarea unor instituţii în subordinea
Ministerului Transporturilor Construţtiilor şi Turismului
31. Ordonanţa Guvernului nr. 19/1997 privind transporturile, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare
32. Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 republicată referitoare la regimul
drumurilor, modificată prin Ordonanţa Guvernului nr. 21/2005
33. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile
rutiere, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 102/2006
34. Ordinul MTCT nr. 458/2006 privind exercitarea controlului respectării
reglementărilor şi sancţionării contravenţiilor referitoare la comercializarea sau
utilizarea vehiculelor rutiere, a echipamentelor, pieselor de schimb şi
materialelor destinate acestora, la funcţionarea unităţilor de reparaţii şi
reconstrucţie a vehiculelor, a staţiilor de inspecţie tehnică, precum şi la
metodologia de efectuare a inspecţiei tehnice periodice
35. Ordinul MTCT nr. 1699/2006 privind modificarea anexei la Ordinul
ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 211/2003 pentru
aprobarea Reglementărilor privind omologarea de tip şi eliberarea cărţii de
identitate a vehiculelor rutiere, precum şi omologarea de tip a produselor
utilizate la acestea — RNTR
36. Ordinul MTCT 1982/2006 pentru aprobarea Normelor privind efectuarea
transporturilor rutiere şi a activităţilor conexe acestora
37. Ordinul MTCT nr. 1315/2005 privind modificarea anexei la Ordinul
ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 229/2003 pentru
aprobarea Reglementărilor privind modificarea sistemelor de alimentare a
motoarelor autovehiculelor, care au fost omologate pentru circulaţia pe
drumurile publice din România cu un anumit carburant prevăzut de constructor,
pentru funcţionarea şi cu gaze petroliere lichefiate (GPL) şi autorizarea agenţilor
economici care execută montarea, reviziile tehnice şi repararea instalaţiilor de
alimentare a motoarelor cu GPL - RNTR-6
38. Ordinul MTCT şi MEC 1366/577 din 2005 pentru aprobarea Reglementărilor
privind omologarea de tip a limitatoarelor de viteză, condiţiile de montare,
reparare şi verificare a tahografelor şi a limitatoarelor de viteză, precum şi
normele de autorizare a agenţilor economici care verifică, montează şi/sau
repară tahografe şi limitatoare de viteză
39. Ordinul MTCT nr. 1700/2005 privind modificarea şi completarea
Reglementărilor privind condiţiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească
vehiculele rutiere în vederea admiterii în circulaţie pe drumurile publice din
România - RNTR 2, aprobate prin Ordinul ministrului lucrărilor publice,
transporturilor şi locuinţei nr. 211/2003, cu modificările şi completările
ulterioare
40. Ordinul MTCT nr. 2131/2005 pentru aprobarea Reglementărilor privind
autorizarea operatorilor economici care desfăşoară activităţi de reparaţii, de
întreţinere, de reglare, de modificări constructive, de reconstrucţie a vehiculelor
rutiere, precum şi de dezmembrare a vehiculelor scoase din uz - RNTR 9
41. Ordinul MTCT nr. 2132/2005 pentru aprobarea Reglementărilor privind
omologarea individuală, eliberarea cărţii de identitate şi certificarea autenticităţii
vehiculelor rutiere-RNTR 7
42. Ordinul MTCT nr. 2133/2005 pentru aprobarea Reglementărilor privind
certificarea încadrării vehiculelor rutiere înmatriculate în normele tehnice
privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi în categoria de
folosinţă conform destinaţiei, prin inspecţia tehnică periodică - RNTR 1
43. Ordinul MTCT nr. 2134/2005 pentru aprobarea Reglementărilor privind
omologarea, agrearea şi efectuarea inspecţiei tehnice periodice a vehiculelor
destinate transportului anumitor mărfuri periculoase - RNTR 3
44. Ordinul MTCT nr. 2135/2005 pentru aprobarea Reglementărilor privind
omologarea şi certificarea produselor şi materialelor de exploatare utilizate la
vehiculele rutiere, precum şi condiţiile de introducere pe piaţă a acestora -
RNTR 4
45. Ordinul MTCT nr. 2218/2005 pentru modificarea Ordinului ministrului
lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 211/2003 pentru aprobarea
Reglementărilor privind condiţiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească
vehiculele rutiere în vederea admiterii în circulaţie pe drumurile publice din
România — RNTR 2, cu modificările şi completările ulterioar
46. Ordinul MTCT nr. 2258/2005 pentru încadrarea vehiculelor rutiere care
efectuează transporturi internaţionale de mărfuri în categorii de poluare şi de
siguranţă a circulaţiei
47. Ordinul MTCT 618/2004 privind reglementarea controlului în traficul rutier al
ansamblurilor de vehicule formate din autotractoare cu axa simplă motoare şi
semiremorci specializate basculante
48. Ordinul MTCT nr. 1356/2004 pentru modificarea şi completarea
Reglementărilor privind condiţiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească
vehiculele rutiere în vederea admiterii în circulaţie pe drumurile publice din
România - RNTR 2, aprobate de ministrul lucrărilor publice, transporturilor şi
locuinţei nr. 211/2003, cu modificările ulterioare
49. Ordinul MTCT nr. 1359/ 2004 pentru modificarea Normelor metodologice
privind clasificarea autocarelor utilizate pentru transporturi turistice în trafic
intern şi internaţional şi pentru transporturi publice de persoane în trafic
internaţional, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor şi al ministrului
turismului nr. 254/85/1996, precum şi a Normelor metodologice privind
clasificarea pe categorii a autobuzelor şi microbuzelor utilizate pentru
transporturi publice de persoane prin servicii regulate în trafic naţional, aprobate
prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei
nr.458/2002
50. Ordinul MTCT nr. 2194/2004 pentru modificarea şi completarea
Reglementărilor privind condiţiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească
vehiculele rutiere în vederea admiterii în circulaţie pe drumurile publice din
România - RNTR 2, aprobate prin Ordinul ministrului lucrărilor publice,
transporturilor şi locuinţei nr. 211/2003, cu modificările şi completările
ulterioare
51. Ordinul MLPTL nr. 211/2003 pentru aprobarea Reglementări privind
condiţiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească vehiculele rutiere în
vederea admiterii în circulaţie pe drumurile publice din România-RNTR 2
52. Ordinul MTCT nr.229/2003 pentru aprobarea Reglementărilor privind
modificarea sistemelor de alimentare a motoarelor autovehiculelor, care au fost
omologate pentru circulaţia pe drumurile publice din România cu un anumit
carburant prevăzut de constructor, pentru funcţionarea şi cu gaze petroliere
lichefiate (GPL) şi autorizarea agenţilor economici care execută montarea,
reviziile tehnice şi repararea instalaţiilor de alimentare a motoarelor cu GPL -
RNTR-6
53. Ordinul MLPTL nr.628/2003 pentru aplicarea Acordului privind adoptarea de
condiţii uniforme pentru inspecţiile tehnice periodice ale vehiculelor rutiere si
recunoaşterea reciproca a acestor inspecţii, încheiat la Viena la 13 noiembrie
1997
54. Ordinul MTCT nr. 1043/2003 privind modificarea şi completarea Anexei la
Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 211/2003
pentru aprobarea Reglementărilor privind condiţiile tehnice pe care trebuie să le
îndeplinească vehiculele rutiere în vederea admiterii în circulaţie pe drumurile
publice din România - RNTR 2
55. Ordinul MTCT nr. 1061/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice
privind activitatea de control al respectării perioadelor de conducere şi a
perioadelor de odihnă ale conducătorilor auto care efectuează transporturi
rutiere
56. Ordinul MLPTL nr. 458/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice
privind clasificarea pe categorii a autobuzelor şi microbuzelor utilizate pentru
transporturi publice de persoane prin servicii regulate în trafic naţional
57. Ordinul MLPTL şi MI nr. 29/206/2002 pentru înfiinţarea echipajelor mobile
mixte de control al traficului rutier, formate din reprezentanţi ai regiilor
autonome "Administraţia Naţională a Drumurilor din România" şi "Registrul
Auto Român", precum şi ai Autorităţii Rutiere Române - A.R.R., împreună cu
organe de control aparţinând Inspectoratului General al Poliţiei şi
Inspectoratului General al Poliţiei de frontieră
58. Ordinul MLPTL şi MI nr. 852/289/2002 privind aprobarea Normelor
metodologice pentru organizarea şi efectuarea activităţilor de control de către
echipajele mixte de control al traficului rutier
59. Ordinul MT nr. 208/2000 pentru aprobarea Reglementărilor privind agrearea
şi
verificarea tehnică a vehiculelor destinate transportului de produse
perisabileRNTR 5
60. Ordinul MT şi Ministerul Turismului nr. 167/55 din 1997 pentru modificarea
Normelor metodologice privind clasificarea autocarelor utilizate pentru
transporturi turistice în trafic intern şi internaţional şi pentru transporturi publice
de persoane în trafic internaţional
61. Ordinul MT şi Ministerul Turismului nr. 254/85 din 1996 pentru aprobarea
Normelor metodologice privind clasificarea autocarelor utilizate pentru
transporturi turistice în trafic intern şi internaţional şi pentru transporturi publice
de persoane în trafic internaţional
În sectorul naval
1. Ordonanţa Guvernului nr. 22/1999 republicată privind administrarea
porturilor şi a căilor navigabile, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport
naval în porturi şi pe căile navigabile, republicată
2. Ordonanţa Guvernului nr. 42/1997 privind transportul naval, cu completările
şi modificările ulterioare
În sectorul aerian
1. Legea nr. 399/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului
nr. 29/1997 privind Codul aerian
2. Legea nr. 203/2003 privind realizarea, dezvoltarea şi modernizarea reţelei de
transport de interes naţional şi european
3. Legea nr. 352/2003 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/1999
privind înfiinţarea Academiei Române de Aviaţie
4. Legea nr. 14/2001 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 107/2000
privind ratificarea Convenţiei pentru unificarea anumitor reguli referitoare la
transportul aerian internaţional, adoptată la Montreal la 28 mai 1999
5. Legea nr. 97/1999 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 21/1999
pentru
ratificarea Protocolului armonizând Convenţia internaţională privind cooperarea
pentru siguranţa navigaţiei aeriene EUROCONTROL din 13 decembrie 1960,
după efectuarea unor modificări, adoptat la Bruxelles la 27 iunie 1997, şi a
Protocolului adiţional
6. Legea nr. 136/1998 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 45/1997
privind înfiinţarea Societăţii Comerciale "Compania naţională de transporturi
aeriene române - TAROM" - S.A, cu modificările ulterioare
7. Legea nr. 197/1998 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 19/1997
privind transporturile
8. Legea nr. 44/1996 pentru aderarea României la Convenţia internaţională
EUROCONTROL privind cooperarea pentru securitatea navigaţiei aeriene,
încheiată la 13 decembrie 1960, şi la Acordul multilateral privind tarifele de rută
aeriană, semnat la Bruxelles la 12 februarie 1981
9. Hotărârea Guvernului nr. 387/2007 privind înfiinţarea Companiei Naţionale
„Aeroporturi Bucureşti” S.A.
10. Hotărârea Guvernului nr. 123/2006 pentru modificarea Hotărârii Guvernului
nr. 523/1998 privind înfiinţarea Societăţii Naţionale "Aeroportul Internaţional
Constanţa " - S.A.
11. Hotărârea Guvernului nr. 1453/2006 privind aprobarea contractării de către
Ministerul Finanţelor Publice a unor credite externe în valoare de 144,067
milioane euro şi maximum 92,35 milioane dolari S.U.A., destinate asigurării
parţiale a necesarului de finanţat pentru patru proiecte prioritare din portofoliul
Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului
12. Hotărârea Guvernului nr. 443/2005 pentru aprobarea Programului naţional
de
securitate aeronautică
13. Hotărârea Guvernului nr. 1869/2005 pentru aprobarea Programului naţional
de asigurare a calităţii în domeniul securităţii aeronautice - PNAC-SECA
14. Hotărârea Guvernului nr. 599/2004 pentru modificarea Hotărârii Guvernului
nr.1.305/2003 privind contractarea de către Societatea Comercială "Compania
Naţională de Transporturi Aeriene Române - TAROM" - S.A. a unor credite
externe, garantate de către Ministerul Finanţelor Publice, necesare pentru
achiziţionarea a patru aeronave tip Airbus A 318
15. Hotărârea Guvernului nr. 60/2003 pentru modificarea Hotărârii Guvernului
nr. 615/2002 privind aprobarea Programului strategic de dezvoltare a
infrastructurii aeroportuare la Societatea Naţională "Aeroportul Internaţional
Timişoara " - S.A., pentru perioada 2002-2015
16. Hotărârea Guvernului nr. 133/2003 pentru modificarea Hotărârii Guvernului
nr. 521/1998 privind înfiinţarea Societăţii Naţionale "Aeroportul Internaţional
Timişoara " - S.A
17. Hotărârea Guvernului nr. 1172/2003 pentru aprobarea procedurii de
autorizare a zborurilor cu aeronave civile şi de stat în spaţiul aerian naţional
18. Hotărârea Guvernului nr. 1305/2003 privind contractarea de către Societatea
Comercială "Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române - TAROM"
- S.A. a unor credite externe, garantate de către Ministerul Finanţelor Publice,
necesare pentru achiziţionarea a patru aeronave tip Airbus A 318
19. Hotărârea Guvernului nr. 329/2002 privind aprobarea Programului strategic
de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Societatea Naţională "Aeroportul
Internaţional Bucureşti - Băneasa - S.A. pentru perioada 2002-2010 Bucureşti
20. Hotărârea Guvernului nr. 607/2002 privind acordarea garanţiei statului
pentru
creditele contractate de Societatea Comercială "Compania Naţională de
Transporturi Aeriene Române - TAROM" - S.A
21. Hotărârea Guvernului nr. 623/2002 privind aprobarea Programului strategic
de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Societatea Naţională "Aeroportul
Internaţional Constanţa " - S.A., pentru perioada 2002-2015
22. Hotărârea Guvernului nr. 521/1998 privind înfiinţarea Societăţii Naţionale
"Aeroportul Internaţional Timişoara " - S.A.
23. Hotărârea Guvernului nr. 523/1998 privind înfiinţarea Societăţii Naţionale
 "Aeroportul Internaţional Constanţa" - S.A
24. Hotărârea Guvernului nr. 567/1991 privind organizarea şi funcţionarea
Aeroclubului României, cu modificările şi completările ulterioare
25. Ordonanţa Guvernului nr. 64/1999 pentru aprobarea Programului strategic
de
dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Aeroportul Internaţional
BucureştiOtopeni, cu modificările şi completările ulterioare
26. Ordinul MTCT nr. 1185/2006 privind desemnarea RA AACR ca autoritate
naţională de supervizare, organism tehnic specializat pentru îndeplinirea funcţiei
de supervizare a siguranţei zborului în aviaţia civilă
27. Ordinul MTCT nr. 924/2005 pentru aprobarea Reglementării aeronautice
civile române privind alocarea sloturilor pe aeroporturile din România -
RACRASAP, ediţia 02/2005
28. Ordinul MTCT nr. 193/2.09.2003 – Protecţia mediului RACR – PM
29. Ordinul MTCT nr. 2024/2002 pentru aprobarea Reglementării aeronautice
civile române privind accesul pe piaţa serviciilor de handling la sol pe
aeroporturi
30. Ordinul MTCT nr. 578/1998 pentru aprobarea Reglementării privind
acordarea licenţei de transport aerian, cu modificările ulterioare

b. Acte legislative care se aplica transportatorilor

Act Intrarea în Termen de transpunere Jurnalul Oficial al

vigoare în legislația statelor Uniunii Europene
membre
Regulamentul (CE) 4.12.2009 - JO L 300,
nr. 1072/2009 14.11.2009, pp.
72-87
Act(e) de Intrarea în Termen de transpunere Jurnalul Oficial al
modificare vigoare în legislația statelor Uniunii Europene
membre
Regulamentul (UE) 11.7.2012 - JO L 178,
nr. 612/2012 10.7.2012, pp. 5-5
Regulamentul (UE) 1.7.2013 - JO L 158,
nr. 517/2013 10.6.2013, pp. 1-
71

2. Modalităţi de finanţare a lucrarilor din domeniul infrastructuri

transporturilor

Sursele de finanţare posibile pentru realizarea obiectivelor Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare
Durabilă, conform Planului Naţional de Dezvoltare, Programelor Operaţionale şi planurilor de acţiune
specifice aprobate sunt:

· Contribuţia UE prin instrumentele structurale (Fondul European pentru Dezvoltare Regională -

FEDR, Fondul Social European - FSE, Fondul de Coeziune- FC) pentru obiectivul „Convergenţa” şi
obiectivul „Cooperare teritorială Europeană” şi cofinanţarea naţională publică (buget de stat, bugete
locale, credite externe, alte surse publice) şi privată aferentă.

· Fondurile de tip structural ale UE (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, Fondul
European de Pescuit) şi cofinanţarea naţională aferentă din surse publice şi private.

· Fonduri alocate de la bugetul de stat şi bugetele locale destinate programelor de investiţii pentru
dezvoltare, având obiective similare celor cofinanţate din fondurile comunitare sus-menţionate.

· Credite externe pentru investiţii din partea instituţiilor financiare internaţionale (Banca Europeană
de Investiţii – BEI, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare – BERD, Banca Mondială etc.)
precum şi din alte surse (fonduri suverane, fonduri private cu profil investiţional etc.) pentru susţinerea
unor proiecte naţionale congruente cu obiectivele Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă şi a
Strategiei UE în materie.

· Alte instrumente financiare (încurajarea, în continuare, a investiţiilor străine directe, utilizarea mai
activă a pieţei de capital, în speţă prin lansarea de oferte publice iniţiale (IPO), lărgirea bazei de creditare
bancară prin stimularea economisirii interne, dezvoltarea instrumentelor de plasament pe termen lung,
concesionarea unor proiecte de infrastructură şi utilităţi publice, promovarea parteneriatelor public-
privat etc.).

PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL „TRANSPORT”

Programul Operaţional Sectorial „Transport” 2007-2013 este un instrument strategic elaborat pe baza
obiectivelor Cadrului Naţional Strategic de Referinţă care stabileşte priorităţile, obiectivele si alocarea
financiară pentru dezvoltarea sectorului de transporturi din România cu ajutor comunitar, în perioada
2007 – 2013.
Obiective specifice:

§ modernizarea şi dezvoltarea axelor prioritare TEN-T, cu aplicarea măsurilor necesare pentru protecţia
mediului înconjurător;

§ modernizarea şi dezvoltarea reţelelor naţionale de transport, în conformitate cu principiile dezvoltării

durabile;

§ promovarea transportului feroviar, naval şi intermodal;

§ sprijinirea dezvoltarii transportului durabil, prin minimizarea efectelor adverse ale transportului
asupra mediului, şi îmbunătăţirea siguranţei traficului şi a sănătăţii umane.

Programul Operaţional Sectorial „Transport” (POS-T) este structurat pe patru axe prioritare, ce cuprind
domeniile de intervenţie în cadrul cărora se pot finanţa proiecte de transport:

· Axa Prioritară 1 - Modernizarea şi dezvoltarea axelor prioritare TEN-T (Reţeaua Transeuropeană de

Transport (Trans European Network – Transport)) în scopul dezvoltării unui sistem de transport durabil
şi integrării acestuia cu reţelele de transport ale UE;

· Axa Prioritară 2 - Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii naţionale de transport în afara axelor

prioritare TEN-T în scopul creării unui sistem naţional de transport durabil;

· Axa Prioritară 3 - Modernizarea sectorului de transport în scopul creşterii protecţiei mediului,

sănătăţii publice şi siguranţei pasagerilor;

· Axa Prioritară 4 - Asistenţă Tehnică pentru POS-T.

Bugetul total este de aproximativ 5.7 Miliarde EURO din care:

- Fondul de Coeziune şi Fondul European de Dezvoltare Regională: 4.57 Miliarde EURO;

- Bugetul de Stat: 1.09 Miliarde EURO.

Principalii beneficiari ai Programului Operaţional Sectorial „Transport” sunt administraţiile naţionale ale
infrastructurilor de transport feroviare, rutiere şi navale, şi administraţiile naţionale şi regionale ale
infrastructurii aeroportuare. De asemenea, operatorii transportului feroviar public de călători pot fi
potenţiali beneficiari sub axa prioritară nr.2.

Programul Operaţional Sectorial „Transport” a fost aprobat de către Comisia Europeană în data de 12
iulie 2007, prin Decizia nr. 3469 din 12 iulie 2007, de adoptare a programului operaţional „Transport” de
ajutor comunitar din partea Fondului European de Dezvoltare Regională şi Fondului de Coeziune, în
conformitate cu obiectivul „Convergenţă”, în regiunile din România.

Termene limită

Cererea de proiecte este cu depunere continuă, până la epuizarea bugetului.

Din punct de vedere al scopului activităţilor derulate, proiectele pentru care beneficiarii POS Transport
pot solicita finanţare se pot împărţi în următoarele categorii:
- Proiecte de lucrări;

- Proiecte de achiziţii;

- Proiecte mixte;

- Studii, asistenţă în supervizare şi proiecte similare;

- Proiecte de asistenţă tehnică (axa 4 POS-T).

Strategia POS-T este în concordanţă cu Programul de Guvernare 2005-2008 şi ca angajament al

autorităţilor din România va trebui de asemenea, să fie asigurată aceeaşi viziune strategică şi în
următoarele programe de guvernare. Toate fondurile de investiţii atrase în sectorul transporturi, inclusiv
IFI şi împrumuturile la băncile comerciale, vor contribui eficient la îndeplinirea obiectivelor
complementare.

Ţinând cont de necesitatea României de a reduce disparităţile de dezvoltare economică şi social

comparativ cu celelalte state membre ale Uniunii Europene, precum şi de faptul că un sistem de
transport eficient, durabil, flexibil şi sigur poate fi considerat o precondiţie esenţială pentru dezvoltarea
economică, coroborat cu angajamentul de a dezvolta reţeaua TEN-T şi proiectele prioritare TEN-T,
obiectivul global al Programului Operaţional Sectorial Transport (POS-T) este de promova un sistem de
transport durabil în România, care va facilita transportul în condiţii de siguranţă, rapid şi eficient, pentru
persoane şi mărfuri cu un nivel de servicii la standarde europene, la nivel naţional, european, între şi în
cadrul regiunilor din România.

De asemenea, obiectivele specifice urmăresc:

- Promovarea în România a transporturilor internaţionale şi de tranzit pentru persoane şi mărfuri,

asigurând conexiuni eficiente pentru Portul Constanţa, precum şi transportul de tranzit dinspre Uniunea
Europeană către sud, prin modernizarea şi dezvoltarea axelor prioritare TEN-T, aplicând măsurile
necesare pentru protecţia mediului.

- Promovarea transportului eficient al persoanelor şi mărfurilor între regiunile din România, precum şi
transferul din zonele mai îndepărtate către axele prioritare de transport, prin modernizarea şi
dezvoltarea reţelelor TEN-T şi naţionale, conform principiilor de dezvoltare durabilă.

- Promovarea dezvoltării unui sistem de transport echilibrat pe moduri, bazat pe avantajul competitiv al
fiecărui mod de transport, încurajând dezvoltarea transportului feroviar, naval şi intermodal.

- Sprijinirea dezvoltării durabile a transporturilor prin minimizarea efectelor adverse ale activităţii de
transport asupra mediului şi prin creşterea siguranţei traficului şi a sănătăţii publice.

După modernizare, infrastructura de transport astfel îmbunătăţită va conduce direct la creşterea

competitivităţii produselor şi aprovizionarea serviciilor, în sectoarele cheie ale economiei şi în cadrul
tuturor regiunilor din România. Impactul global va conduce în general la îmbunătăţirea activităţii
economice în România.

Pentru a realiza obiectivul POST, fondurile Uniunii Europene şi cele de la Bugetul de stat sunt prevăzute
a fi alocate sectorului transport în vederea implementării celor 4 axe prioritare. Fiecare din acestea este
finanţată fie din Fondul de Coeziune fie din FEDR, dar nu din ambele, şi cuprinde una sau mai multe
operaţiuni. Pentru fiecare axă prioritară au fost identificate domenii majore de intervenţie, aşa cum se
poate observa din tabelul următor:

Axe Prioritare POST

Contribuţie UE

Domenii majore de intervenţie

Axa Prioritară 1

Modernizarea şi dezvoltarea axelor prioritare TEN-T în scopul dezvoltării unui sistem durabil de
transport şi integrării acestuia în reţelele de transport ale UE

FC

1.1 Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere de-a lungul Axei Prioritare TEN-T 7

1.2 Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii feroviare de-a lungul Axei Prioritare TEN-T 22

1.3 Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport naval de-a lungul Axei Prioritare TEN-T 18

Axa Prioritară 2

Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii naţionale de transport în afara axelor prioritare TEN-T în

scopul dezvoltării unui sistem naţional durabil de transport

FEDR

2.1 Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere naţionale

2.2 Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii feroviare naţionale şi a serviciilor pentru călători

2.3 Modernizarea şi dezvoltarea porturilor dunărene şi maritime

2.4 Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport aerian

Axa Prioritară 3

Modernizarea sectorului de transport în scopul îmbunătăţirii protecţiei mediului, a sănătăţii umane şi a

siguranţei pasagerilor FEDR

3.1 Promovarea transportului inter-modal

3.2 Îmbunătăţirea siguranţei traficului pe toate modurile de

transport

3.3 Minimizarea efectelor adverse ale transportului asupra mediului

Axa Prioritară 4
Asistenţă Tehnică

FEDR

4.1 Sprijin pentru managementul, implementarea, monitorizarea şi controlul POST

4.2 Sprijin pentru informare si publicitate privind POST

Finanţările active:

Programul Operaţional Sectorial Transport

Perioada de depunere

Domenii de finanţare active

De la 11 februarie 2008

Până la 31 decembrie 2013

Axa 1 Modernizarea si dezvoltarea axelor prioritare TEN-T în scopul dezvoltarii unui sistem de transport
durabil si integrarii acestuia cu retelele de transport ale UE

Axa 2 Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii nationale de transport în afara axelor prioritare TEN-T
în scopul crearii unui sistem national de transport durabil

Axa 3 Modernizarea sectorului de transportul în scopul cresterii protectiei mediului si a sanatatii publice
si sigurantei pasagerilor

Modalităţile propriu-zise de finanţare care pot fi accesate pentru implementarea proiectelor privind
infrastructura de transport

În perioada 2004 – 2008 oportunităţile de finanţare nerambursabile provenind de la Uniunea Europeană

au fost reprezentate de Fondurile de Preaderare, respectiv:

Ø Programul ISPA (Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-Aderare), înfiinţat în vederea

acordării asistenţei pentru pregătirea aderării la Uniunea Europeană a ţărilor din Europa Centrală şi de
Est, asistenţă acordată pentru realizarea coeziunii economice şi sociale între state, în domeniul politicilor
privind infrastructura de transport şi de mediu;

Ø Programul PHARE, care se concentrează pe trei domenii principale:

- consolidarea administraţiei şi instituţiilor publice din statele candidate, pentru ca acestea să poată
funcţiona eficient în cadrul Uniunii („Dezvoltare instituţională”);

- sprijinirea statelor candidate în efortul investiţional de aliniere a activităţilor industrial şi a

infrastructurii la standardele UE („Investiţii pentru sprijinirea aplicării legislaţiei comunitare”);
- promovarea coeziunii economice şi sociale („Investiţii în coeziune economică şi socială”);

Ø Programul SAPARD, care a fost înfiinţat pentru a sprijini financiar o gamă largă de proiecte agricole şi
pentru dezvoltare rurală prin care se realizează investiţii în mediul rural (se pot face investiţii în mediul
urban doar pentru modernizarea unităţilor din industria agroalimentară şi pentru modernizarea serelor).

1. Fondurile structurale

Fondurile structurale sunt fonduri europene şi reprezintă fonduri nerambursabile. O dată cu integrarea
în Uniunea Europeană, România beneficiază de fonduri structurale de valori ce ating aproape 28 de
miliarde de euro pentru 2007-2013.

Aceste fonduri structurale sunt acordate în virtutea criteriului de convergenţă, criteriu ce prevede
eliminarea decalajelor existente între regiunile ţării, armonizarea cu standardele europene din punct de
vedere economic şi social, îmbunătăţirea calităţii vieţii şi a naturii.

Aceste fonduri structurale pot fi accesate prin intermediul unor instrumente ce se numesc programe
operaţionale, care la rândul lor conţin o serie de subprograme ce prevăd un număr mare de activităţi ce
pot fi finanţate cu fonduri nerambursabile.

· Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR) şi Fondul Social European (FSE); din aceste
fonduri sunt finanţate Programele Operaţionale (PO);

· Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR), Fondul European de Garantare
Agricolă (FEGA) şi Fondul European pentru Pescuit (FEP); din aceste fonduri sunt finanţate: Programul
Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) şi Programul Operaţional pentru Pescuit (PO-P).

2. Fondurile de coeziune

Fondul de Coeziune ajută statele membre cu un produs naţional brut (PNB) pe cap de locuitor de mai
puţin de 90% din media comunitară să-şi reducă diferenţele dintre nivelurile de dezvoltare economică şi
socială şi să-şi stabilizeze economiile. Acesta susţine acţiuni în cadrul obiectivului „Convergenţă” şi se
află sub incidenţa aceloraşi reguli de programare, de gestionare şi de control ca în cazul FSE şi FEDR.

Pentru perioada 2007-2013, Fondul de Coeziune se adresează următoarelor ţări: Bulgaria, Cipru, Estonia,
Grecia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, Republica Cehă, România, Slovacia, Slovenia şi
Ungaria. Spania este eligibilă, pe bază tranzitorie, deoarece PNB-ul său pe cap de locuitor este inferior
mediei înregistrate pentru Uniunea Europeană cu 15 state membre.

Fondul de Coeziune finanţează acţiuni care fac parte din următoarele domenii:

reţele transeuropene de transport, în special proiectele prioritare de interes european definite de

Uniunea Europeană;

mediu. În acest context, Fondul de Coeziune poate interveni, de asemenea, în proiecte din domeniul
energiei sau al transporturilor, atâta vreme ce acestea prezintă avantaje clare pentru mediu: eficacitate
energetică, utilizarea de surse de energie regenerabile, dezvoltarea transportului feroviar, sprijinirea
intermodalităţii, consolidarea transporturilor publice etc.

Suspendarea asistenţei financiare furnizate prin intermediul Fondului de Coeziune se produce prin
decizia Consiliului (hotărând cu majoritate calificată) în cazul în care un stat membru care înregistrează
un deficit public excesiv nu a pus capăt situaţiei sau acţiunile întreprinse se dovedesc a fi
necorespunzătoare.

3. Cofinanţarea prin intermediul băncilor

BRD - Groupe Société Générale este a doua bancă din România în funcţie de totalul activelor şi deţine a
doua capitalizare bursieră la Bursa de Valori Bucureşti. Banca a implementat pe parcursul ultimilor ani o
politică de dezvoltare a sectorului de retail, unde deţine o cotă de piaţă de aproximativ 20 % şi o reţea
de peste 750 de unităţi, cea mai mare din România. Banca are peste 2 300 000 clienţi şi activităţile sale
sunt dezvoltate pe trei pieţe principale: persoane fizice şi IMM-uri, companii mari şi investment banking.

EU Office BCR

Beneficiind de o vastă experienţă în derularea programelor de pre-aderare, preocupată de realizarea

unui parteneriat durabil cu cei care apelează la produsele şi serviciile bancare, aflată în permanentă
conexiune cu cerinţele şi realităţile pieţei, dornică de a fi mereu iniţiatoare a cât mai multor proiecte şi
acţiuni de amploare, Banca Comercială Română a anticipat importanţa şi complexitatea instrumentelor
structurale pentru România, pentru categoriile de potenţiali beneficiari ai fondurilor europene şi a lansat
încă din anul 2006 conceptul EU Office BCR.

Pachete de produse şi servicii flexibile, dedicate co-finanţării şi/ sau pre-finanţării diverselor tipuri de
proiecte implementate din fonduri europene, pentru toate etapele proiectului - de la pregătire şi până la
finalizarea cu succes a acestuia:

- credit pentru pre-finanţarea grantului;

- credit pentru co-finanţarea cheltuielilor eligibile ale proiectului (contribuţia beneficiarului);

- credit pentru finanţarea cheltuielilor neeligibile ale proiectului;

- scrisoare de confort;

- cont special pentru proiect;

- scrisori de garanţie bancară;

- finanţari de la alte instituţii financiare (BERD, BEI etc.);

- asistenta în implementarea proiectului.

Avantajele parteneriatului cu BCR:

• acces mai facil la finanţare având în vedere informaţiile şi consultanţa acordată de bancă;
• analiza proiectelor prezentate de clienţi şi structurarea optimă a finanţării;

• echipă instruită, specializată în domeniul fondurilor europene, la dispoziţia clienţilor, cu prezenţă în

toate regiunile de dezvoltare ale României;

• experienţa băncii în implementarea cu succes a peste 4000 de proiecte finanţate din fonduri europene
preaderare;

• reţeaua specializată a consultanţilor recomandaţi de bancă.

Credite externe pentru investiţii din partea instituţiilor financiare internaţionale (Banca Europeană de
Investiţii – BEI, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare – BERD, Banca Mondială etc.)

Fonduri alocate de la bugetul de stat şi bugetele locale destinate programelor de investiţii pentru
dezvoltare.

Finanţatorii naţionali pot fi identificaţi:

- la nivel naţional: Ministere, Agenţii Naţionale, Organizaţii naţionale etc.

- la nivel local: Consilii judeţene şi locale, organizaţii de nivel local, sponsori şi donatori etc.

Fonduri internaţionale

a) Programul de Granturi Mici (PGM) al Băncii Mondiale sprijină activităţile care sunt legate de
angajarea civică prin acordarea de finanţări nerambursabile, administrate prin intermediul birourilor
Băncii Mondiale.

b) Programe susţinute de UNICEF

UNICEF acordă sprijin României pentru a se asigura că toţi copiii şi tinerii, în special cei mai vulnerabili şi
marginalizaţi, cresc şi se dezvoltă într-o familie sau într-un mediu familial şi că drepturile lor
fundamentale sunt respectate şi îndeplinite.

c) Programe finanţate de Agenţia Statelor Unite ale Americii pentru Dezvoltare Internaţională (USAID)

Agenţia Statelor Unite ale Americii pentru Dezvoltare Internatională (USAID) este o agenţie
guvernamentală independentă care oferă asistenţă economică, umanitară şi de dezvoltare în întreaga
lume în sprijunul obiectivelor politice ale Statelor Unite ale Americii.

Alte instituţii implicate sunt: Autoritatea de Management, din cadrul Ministerului Transporturilor,
Autoritatea de Certificare şi Plată din Ministerul Economiei şi Finanţelor, Autoritatea de Audit a Curţii de
Conturi.lor Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă, conform Planului Naţional de Dezvoltare,
Programelor Operaţionale şi planurilor de acţiune specifice aprobate sunt:

· Contribuţia UE prin instrumentele structurale (Fondul European pentru Dezvoltare Regională -

FEDR, Fondul Social European - FSE, Fondul de Coeziune- FC) pentru obiectivul „Convergenţa” şi
obiectivul „Cooperare teritorială Europeană” şi cofinanţarea naţională publică (buget de stat, bugete
locale, credite externe, alte surse publice) şi privată aferentă.

· Fondurile de tip structural ale UE (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, Fondul
European de Pescuit) şi cofinanţarea naţională aferentă din surse publice şi private.

· Fonduri alocate de la bugetul de stat şi bugetele locale destinate programelor de investiţii pentru
dezvoltare, având obiective similare celor cofinanţate din fondurile comunitare sus-menţionate.

· Credite externe pentru investiţii din partea instituţiilor financiare internaţionale (Banca Europeană
de Investiţii – BEI, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare – BERD, Banca Mondială etc.)
precum şi din alte surse (fonduri suverane, fonduri private cu profil investiţional etc.) pentru susţinerea
unor proiecte naţionale congruente cu obiectivele Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă şi a
Strategiei UE în materie.

· Alte instrumente financiare (încurajarea, în continuare, a investiţiilor străine directe, utilizarea mai
activă a pieţei de capital, în speţă prin lansarea de oferte publice iniţiale (IPO), lărgirea bazei de creditare
bancară prin stimularea economisirii interne, dezvoltarea instrumentelor de plasament pe termen lung,
concesionarea unor proiecte de infrastructură şi utilităţi publice, promovarea parteneriatelor public-
privat etc.).

PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL „TRANSPORT”

Programul Operaţional Sectorial „Transport” 2007-2013este un instrument strategic elaborat pe baza

obiectivelor Cadrului Naţional Strategic de Referinţă care stabileşte priorităţile, obiectivele si alocarea
financiară pentru dezvoltarea sectorului de transporturi din România cu ajutor comunitar, în perioada
2007 – 2013.

Obiective specifice:

§ modernizarea şi dezvoltarea axelor prioritare TEN-T, cu aplicarea măsurilor necesare pentru protecţia
mediului înconjurător;

§ modernizarea şi dezvoltarea reţelelor naţionale de transport, în conformitate cu principiile dezvoltării

durabile;

§ promovarea transportului feroviar, naval şi intermodal;

§ sprijinirea dezvoltarii transportului durabil, prin minimizarea efectelor adverse ale transportului
asupra mediului, şi îmbunătăţirea siguranţei traficului şi a sănătăţii umane.

Programul Operaţional Sectorial „Transport” (POS-T) este structurat pe patru axe prioritare, ce
cuprind domeniile de intervenţie în cadrul cărora se pot finanţa proiecte de transport:

· Axa Prioritară 1 - Modernizarea şi dezvoltarea axelor prioritare TEN-T (Reţeaua Transeuropeană de

Transport (Trans European Network – Transport)) în scopul dezvoltării unui sistem de transport durabil
şi integrării acestuia cu reţelele de transport ale UE;
· Axa Prioritară 2 - Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii naţionale de transport în afara axelor
prioritare TEN-T în scopul creării unui sistem naţional de transport durabil;

· Axa Prioritară 3 - Modernizarea sectorului de transportul în scopul creşterii protecţiei mediului şi a

sănătăţii publice şi siguranţei pasagerilor;

· Axa Prioritară 4 - Asistenţă Tehnică pentru POS-T.

Bugetul total este de aproximativ 5.7 Miliarde EURO din care:

- Fondul de Coeziune şi Fondul European de Dezvoltare Regională: 4.57 Miliarde EURO;

- Bugetul de Stat: 1.09 Miliarde EURO.

Principalii beneficiari ai Programului Operaţional Sectorial „Transport” sunt administraţiile naţionale ale
infrastructurilor de transport feroviare, rutiere şi navale, şi administraţiile naţionale şi regionale ale
infrastructurii aeroportuare. De asemenea, operatorii transportului feroviar public de călători pot fi
potenţiali beneficiari sub axa prioritară nr.2.

Programul Operaţional Sectorial „Transport” a fost aprobat de către Comisia Europeană în data de 12
iulie 2007, prin Decizia nr. 3469 din 12 iulie 2007, de adoptare a programului operaţional „Transport” de
ajutor comunitar din partea Fondului European de Dezvoltare Regională şi Fondului de Coeziune, în
conformitate cu obiectivul „Convergenţă”, în regiunile din România.

Termene limită

Cererea de proiecte este cu depunere continuă, până la epuizarea bugetului.

Din punct de vedere al scopului activităţilor derulate, proiectele pentru care beneficiarii POS Transport
pot solicita finanţare se pot împărţi în următoarele categorii:

- Proiecte de lucrări;

- Proiecte de achiziţii;

- Proiecte mixte;

- Studii, asistenţă în supervizare şi proiecte similare;

- Proiecte de asistenţă tehnică (axa 4 POS-T).

Strategia POS-T este în concordanţă cu Programul de Guvernare 2005-2008 şi ca angajament al

autorităţilor din România va trebui de asemenea, să fie asigurată aceeaşi viziune strategică şi în
următoarele programe de guvernare. Toate fondurile de investiţii atrase în sectorul transporturi, inclusiv
IFI şi împrumuturile la băncile comerciale, vor contribui eficient la îndeplinirea obiectivelor
complementare.

Ţinând cont de necesitatea României de a reduce disparităţile de dezvoltare economică şi social

comparativ cu celelalte state membre ale Uniunii Europene, precum şi de faptul că un sistem de
transport eficient, durabil, flexibil şi sigur poate fi considerat o precondiţie esenţială pentru dezvoltarea
economică, coroborat cu angajamentul de a dezvolta reţeaua TEN-T şi proiectele prioritare TEN-
T, obiectivul global al Programului Operaţional Sectorial Transport (POS-T) este de promova un sistem
de transport durabil în România, care va facilita transportul în condiţii de siguranţă, rapid şi eficient,
pentru persoane şi mărfuri cu un nivel de servicii la standarde europene, la nivel naţional, european,
între şi în cadrul regiunilor din România.

De asemenea, obiectivele specifice urmăresc:

- Promovarea în România a transporturilor internaţionale şi de tranzit pentru persoane şi mărfuri,

asigurând conexiuni eficiente pentru Portul Constanţa, precum şi transportul de tranzit dinspre Uniunea
Europeană către sud, prin modernizarea şi dezvoltarea axelor prioritare TEN-T, aplicând măsurile
necesare pentru protecţia mediului.

- Promovarea transportului eficient al persoanelor şi mărfurilor între regiunile din România, precum şi
transferul din zonele mai îndepărtate către axele prioritare de transport, prin modernizarea şi
dezvoltarea reţelelor TEN-T şi naţionale, conform principiilor de dezvoltare durabilă.

- Promovarea dezvoltării unui sistem de transport echilibrat pe moduri, bazat pe avantajul competitiv al
fiecărui mod de transport, încurajând dezvoltarea transportului feroviar, naval şi intermodal.

- Sprijinirea dezvoltării durabile a transporturilor prin minimizarea efectelor adverse ale activităţii de
transport asupra mediului şi prin creşterea siguranţei traficului şi a sănătăţii publice.

După modernizare, infrastructura de transport astfel îmbunătăţită va conduce direct la creşterea

competitivităţii produselor şi aprovizionarea serviciilor, în sectoarele cheie ale economiei şi în cadrul
tuturor regiunilor din România. Impactul global va conduce în general la îmbunătăţirea activităţii
economice în România.

Pentru a realiza obiectivul POST, fondurile Uniunii Europene şi cele de la Bugetul de stat sunt prevăzute
a fi alocate sectorului transport în vederea implementării celor 4 axe prioritare. Fiecare din acestea este
finanţată fie din Fondul de Coeziune fie din FEDR, dar nu din ambele, şi cuprinde una sau mai multe
operaţiuni. Pentru fiecare axă prioritară au fost identificate domenii majore de intervenţie, aşa cum se
poate observa din tabelul următor:

Axe Prioritare POST Contribuţie Domenii majore de intervenţie

UE

Axa Prioritară 1 FC 1.1 Modernizarea şi dezvoltarea

infrastructurii rutiere de-a lungul Axei Prioritare
Modernizarea şi
TEN-T 7
dezvoltarea axelor
1.2 Modernizarea şi dezvoltarea
prioritare TEN-T în infrastructurii feroviare de-a lungul Axei
Prioritare TEN-T 22
scopul dezvoltării unui

sistem durabil de
 transport şi integrării 1.3 Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de
transport naval de-a lungul Axei Prioritare TEN-T
acestuia în reţelele de
18
transport ale UE

Axa Prioritară 2 FEDR 2.1 Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii

rutiere naţionale
Modernizarea şi
2.2 Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii
dezvoltarea
feroviare naţionale şi a serviciilor pentru călători
infrastructurii naţionale
2.3 Modernizarea şi dezvoltarea porturilor
de transport în afara dunărene şi maritime

axelor prioritare TEN-T 2.4 Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de

transport aerian
în scopul dezvoltării

unui sistem naţional

durabil de transport

Axa Prioritară 3 FEDR 3.1 Promovarea transportului inter-modal

Modernizarea sectorului 3.2 Îmbunătăţirea siguranţei traficului pe toate

modurile de
de transport în scopul
transport
îmbunătăţirii protecţiei
3.3 Minimizarea efectelor adverse ale
mediului, a sănătăţii
transportului asupra mediului
umane şi a siguranţei

pasagerilor

Axa Prioritară 4 FEDR 4.1 Sprijin pentru managementul,

implementarea, monitorizarea şi controlul POST
Asistenţă Tehnică
4.2 Sprijin pentru informare si publicitate privind
POST

Finanţările active:

Programul Operaţional Sectorial Transport

Perioada de depunere Domenii de finanţare active

De la… Până la…

 11 februarie 31 decembrie Axa 1 Modernizarea si dezvoltarea axelor prioritare TEN-T în
2008 2013 scopul dezvoltarii unui sistem de transport durabil si integrarii
acestuia cu retelele de transport ale UE

11 februarie 31 decembrie Axa 2 Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii nationale de

2008 2013 transport în afara axelor prioritare TEN-T în scopul crearii unui
sistem national de transport durabil

11 februarie 31 decembrie Axa 3 Modernizarea sectorului de transportul în scopul cresterii

2008 2013 protectiei mediului si a sanatatii publice si sigurantei pasagerilor

Modalităţile propriu-zise de finanţare care pot fi accesate pentru implementarea proiectelor privind
infrastructura de transport

În perioada 2004 – 2008 oportunităţile de finanţare nerambursabile provenind de la Uniunea Europeană

au fost reprezentate de Fondurile de Preaderare, respectiv:

Ø Programul ISPA (Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-Aderare), înfiinţat în vederea

acordării asistenţei pentru pregătirea aderării la Uniunea Europeană a ţărilor din Europa Centrală şi de
Est, asistenţă acordată pentru realizarea coeziunii economice şi sociale între state, în domeniul politicilor
privind infrastructura de transport şi de mediu;

Ø Programul PHARE, care se concentrează pe trei domenii principale:

- consolidarea administraţiei şi instituţiilor publice din statele candidate, pentru ca acestea să poată
funcţiona eficient în cadrul Uniunii („Dezvoltare instituţională”);

- sprijinirea statelor candidate în efortul investiţional de aliniere a activităţilor industrial şi a

infrastructurii la standardele UE („Investiţii pentru sprijinirea aplicării legislaţiei comunitare”);

- promovarea coeziunii economice şi sociale („Investiţii în coeziune economică şi socială”);

Ø Programul SAPARD, care a fost înfiinţat pentru a sprijini financiar o gamă largă de proiecte agricole şi
pentru dezvoltare rurală prin care se realizează investiţii în mediul rural (se pot face investiţii în mediul
urban doar pentru modernizarea unităţilor din industria agroalimentară şi pentru modernizarea serelor).

1. Fondurile structurale

Fondurile structurale sunt fonduri europene şi reprezintă fonduri nerambursabile. O dată cu integrarea
în Uniunea Europeană, România beneficiază de fonduri structurale de valori ce ating aproape 28 de
miliarde de euro pentru 2007-2013.

Aceste fonduri structurale sunt acordate în virtutea criteriului de convergenţă, criteriu ce prevede
eliminarea decalajelor existente între regiunile ţării, armonizarea cu standardele europene din punct de
vedere economic şi social, îmbunătăţirea calităţii vieţii şi a naturii.
Aceste fonduri structurale pot fi accesate prin intermediul unor instrumente ce se numesc programe
operaţionale, care la rândul lor conţin o serie de subprograme ce prevăd un număr mare de activităţi ce
pot fi finanţate cu fonduri nerambursabile.

· Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR) şi Fondul Social European (FSE); din aceste
fonduri sunt finanţate Programele Operaţionale (PO);

· Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR), Fondul European de Garantare
Agricolă (FEGA) şi Fondul European pentru Pescuit (FEP); din aceste fonduri sunt finanţate: Programul
Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) şi Programul Operaţional pentru Pescuit (PO-P).

2. Fondurile de coeziune

Fondul de Coeziune ajută statele membre cu un produs naţional brut (PNB) pe cap de locuitor de mai
puţin de 90% din media comunitară să-şi reducă diferenţele dintre nivelurile de dezvoltare economică şi
socială şi să-şi stabilizeze economiile. Acesta susţine acţiuni în cadrul obiectivului „Convergenţă” şi se
află sub incidenţa aceloraşi reguli de programare, de gestionare şi de control ca în cazul FSE şi FEDR.

Pentru perioada 2007-2013, Fondul de Coeziune se adresează următoarelor ţări: Bulgaria, Cipru, Estonia,
Grecia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, Republica Cehă, România, Slovacia, Slovenia şi
Ungaria. Spania este eligibilă, pe bază tranzitorie, deoarece PNB-ul său pe cap de locuitor este inferior
mediei înregistrate pentru Uniunea Europeană cu 15 state membre.

Fondul de Coeziune finanţează acţiuni care fac parte din următoarele domenii:

 reţele transeuropene de transport, în special proiectele prioritare de interes european definite

de Uniunea Europeană;

 mediu. În acest context, Fondul de Coeziune poate interveni, de asemenea, în proiecte din
domeniul energiei sau al transporturilor, atâta vreme ce acestea prezintă avantaje clare pentru
mediu: eficacitate energetică, utilizarea de surse de energie regenerabile, dezvoltarea
transportului feroviar, sprijinirea intermodalităţii, consolidarea transporturilor publice etc.

Suspendarea asistenţei financiare furnizate prin intermediul Fondului de Coeziune se produce prin
decizia Consiliului (hotărând cu majoritate calificată) în cazul în care un stat membru care înregistrează
un deficit public excesiv nu a pus capăt situaţiei sau acţiunile întreprinse se dovedesc a fi
necorespunzătoare.

3. Cofinanţarea prin intermediul băncilor

BRD - Groupe Société Générale este a doua bancă din România în funcţie de totalul activelor şi deţine a
doua capitalizare bursieră la Bursa de Valori Bucureşti. Banca a implementat pe parcursul ultimilor ani o
politică de dezvoltare a sectorului de retail, unde deţine o cotă de piaţă de aproximativ 20 % şi o reţea
de peste 750 de unităţi, cea mai mare din România. Banca are peste 2 300 000 clienţi şi activităţile sale
sunt dezvoltate pe trei pieţe principale: persoane fizice şi IMM-uri, companii mari şi investment banking.
EU Office BCR

Beneficiind de o vastă experienţă în derularea programelor de pre-aderare, preocupată de realizarea

unui parteneriat durabil cu cei care apelează la produsele şi serviciile bancare, aflată în permanentă
conexiune cu cerinţele şi realităţile pieţei, dornică de a fi mereu iniţiatoare a cât mai multor proiecte şi
acţiuni de amploare, Banca Comercială Română a anticipat importanţa şi complexitatea instrumentelor
structurale pentru România, pentru categoriile de potenţiali beneficiari ai fondurilor europene şi a lansat
încă din anul 2006 conceptul EU Office BCR.

Pachete de produse şi servicii flexibile, dedicate co-finanţării şi/ sau pre-finanţării diverselor tipuri de
proiecte implementate din fonduri europene, pentru toate etapele proiectului - de la pregătire şi până la
finalizarea cu succes a acestuia:

- credit pentru pre-finanţarea grantului;

- credit pentru co-finanţarea cheltuielilor eligibile ale proiectului (contribuţia beneficiarului);

- credit pentru finanţarea cheltuielilor neeligibile ale proiectului;

- scrisoare de confort;

- cont special pentru proiect;

- scrisori de garanţie bancară;

- finanţari de la alte instituţii financiare (BERD, BEI etc.);

- asistenta în implementarea proiectului.

Avantajele parteneriatului cu BCR:

• acces mai facil la finanţare având în vedere informaţiile şi consultanţa acordată de bancă;

• analiza proiectelor prezentate de clienţi şi structurarea optimă a finanţării;

• echipă instruită, specializată în domeniul fondurilor europene, la dispoziţia clienţilor, cu prezenţă în

toate regiunile de dezvoltare ale României;

• experienţa băncii în implementarea cu succes a peste 4000 de proiecte finanţate din fonduri europene
preaderare;

• reţeaua specializată a consultanţilor recomandaţi de bancă.

4. Credite externe pentru investiţii din partea instituţiilor financiare internaţionale (Banca
Europeană de Investiţii – BEI, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare – BERD,
Banca Mondială etc.)

5. Fonduri alocate de la bugetul de stat şi bugetele localedestinate programelor de investiţii

pentru dezvoltare.
Finanţatorii naţionali pot fi identificaţi:

- la nivel naţional: Ministere, Agenţii Naţionale, Organizaţii naţionale etc.

- la nivel local: Consilii judeţene şi locale, organizaţii de nivel local, sponsori şi donatori etc.

6. Fonduri internaţionale

a) Programul de Granturi Mici (PGM) al Băncii Mondiale sprijină activităţile care sunt legate de
angajarea civică prin acordarea de finanţări nerambursabile, administrate prin intermediul birourilor
Băncii Mondiale.

b) Programe susţinute de UNICEF

UNICEF acordă sprijin României pentru a se asigura că toţi copiii şi tinerii, în special cei mai vulnerabili şi
marginalizaţi, cresc şi se dezvoltă într-o familie sau într-un mediu familial şi că drepturile lor
fundamentale sunt respectate şi îndeplinite.

c) Programe finanţate de Agenţia Statelor Unite ale Americii pentru Dezvoltare Internaţională
(USAID)

Agenţia Statelor Unite ale Americii pentru Dezvoltare Internatională (USAID) este o agenţie
guvernamentală independentă care oferă asistenţă economică, umanitară şi de dezvoltare în întreaga
lume în sprijunul obiectivelor politice ale Statelor Unite ale Americii.

Alte instituţii implicate sunt: Autoritatea de Management, din cadrul

Ministerului Transporturilor, Autoritatea de Certificare şi Plată din Ministerul Economiei şi
Finanţelor, Autoritatea de Audit a Curţii de Conturi.