SOCIETATEA NAŢIONALĂ

A C A I LO R FERATE ROMÂNE

INSTRUCŢIA Nr. 302

Pentru uz intern

INSTRUCŢIA
PENTRU
EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE REPARAŢIE
RADICALA A LINIEI DE CALE FERATA

INSTRUCŢIA Nr. 303

INSTRUCŢIA
PENTRU
LUCRĂRILE Dl REFÂCŢ1E A LINIEI
DE CALE FERATĂ

— 1986 —
Retipărire 1997
 CAPITOLUL I

DEFINIŢII, CONDIŢII TEHNICE, LUCRĂRI PRELIMINARE

1. Prin reparaţia radicală a liniei de cale ferată se înţe­

lege un ansamblu de lucrări, prin care linia trebuie să fie
readusă cât mai aproape de starea ei obţinută în urma ultimei
refacţii de linii sau la construcţia liniei în special din punct
de vedere al omogenităţii şi elasticităţii patului de balast,
precum şi restabilirea completă a calităţilor drenante ale pie­
trei sparte din prisma de balast.
In cadrul lucrărilor de reparaţii radicale, care au un
caracter de renovare, se execută şi unele lucrări de moder­
nizare, astfel ca să corespundă în cât mai mare măsură pen­
tru exploatarea raţională a dotărilor din transportul feroviar,
cu condiţia menţinerii şinelor existente în cale.
Prin reparaţia radicală trebuie să se asigure starea căii
mult îmbunătăţită, astfel ca până la reparaţia radicală urmă­
toare sau refacţie, linia să fie menţinută în stare corespun­
zătoare pentru circulaţia trenurilor la tonaje şi viteze stabilite,
numai prin lucrările cu caracter de întreţinere.
2- In cadrul reparaţiilor radicale de linii se execută
următoarele lucrări :
a) Scoaterea pietrei sparte din întreaga prismă de balast
(inclusiv de sub talpa traversei), curăţirea ei prin ciuruire
şi reintroducerea pietrei sparte curată în linie.
b) Completarea prismei cu piatră spartă nouă, astfel ca
să se realizeze sub talpa traversei un strat de piatră spartă
curată de grosimea prescrisă prin STAS, precum şi dimensiu­
nile prescrise ale prismei de balast.

3
 c) Readucerea joantelor la echer şi rectificarea rosturilor
de dilataţie la mărimea prescrisă.
d) înlocuirea materialelor uzate sau defecte şi com ple­
tări de materiale, după cum urmează :
— şinele cu defecte care se constată în timpul executării
lucrărilor, în afara celor care se pot repara şi trebuie repa­
rate conform reglementărilor în vigoare ;
— eclisele uzate şi la care se constată fisuri în timpul
executării lucrărilor, cu eclise n o i ;
— buloanele orizontale pentru eclisarea defectelor ;
— plăcile metalice şi cleştii, de regulă, nu se defectează
şi se introduc numai pentru completarea celor lipsă şi celor
necesari la îndesireâ pozei ; pentru şine mai mici de tip 49,
la traverse din lemn, se folosesc numai plăci şi cleşti semi-
buni, iar pentru cele de tip 49 şi mai mare se foloseşte ma­
terial semibun şi numai în lipsa acestuia şi material n o u ;
— buloanele verticale uzate sau defecte, şi pentru înde-
sirea p o z e i; se folosesc buloane n o i ;
— tirfoanele defecte sau uzate, găsite la înlocuirea tra­
verselor rele, la tragerea la tipar, la tragerea joantelor la
echer, la strângerea definitivă a tirfoanelor ; pentru înlocuirea
sau completarea tirfoanelor se folosesc, da regulă, tirfoane
semibune în limita celor existente în stoc sau recuperate de
la lucrări de pe regionala proprie, iar pentru rest se folosesc
tirfoane noi ; numărul de tirfoane pe cap de traversă va fi
conform pozei prescrise pentru fiecare tip de şină şi tip de
traversă şi anume : la fiecare cap de traversă cu câte trei
tirfoane la prinderi directe şi cu câte patru tirfoane la prin­
deri indirecte pentru linii curente şi directe în staţii, şi cu
câte trei tirfoane la fiecare cap de traversă, indiferent de felul
prinderii pentru liniile din staţii, iar pentru alte prinderi
conform reglementărilor speciale; în toate cazurile la tra­
verse noi din lemn sau la traverse din beton se introduc
tirfoane noi ;
— înlocuirea altor materiale defecte sau completarea
celor lipsă ; inele-resort plăci intermediare etc. ;
— traversele din lemn rele se înlocuiesc, astfel ca în
anul următor executării reparaţiei radicale să nu fie necesar
să se mai înlocuiască nici o traversă, în afară de cele rupte
sau arse.

4
 Indesirea pozei traverselor se va executa când este nece­
sar, pe liniile cu traverse din lemn sau din beton, cu excepţia
liniilor sudate cu traverse din beton la care nu se face înde-
sirea pozei. Odată cu operaţiile de mai sus se execută şi mane­
vrarea traverselor la poză.
Pentru înlocuirea traverselor din lemn rele şi pentru
indesirea pozei pe liniile cu traverse din lemn, se folosesc
traverse semibune care nu necesită a fi reimpregnate sau
traverse reimpregnate- Traverse din lemn noi se pot folosi
în cazuri excepţionale, bine justificate, şi numai cu aprobarea
prealabilă a Direcţiei generale linii şi instalaţii.
Pentru înlocuirea traverselor din beton rupte sau pentru
indesirea pozei se folosesc traverse din beton noi. Se pot folosi
şi traverse din beton semibune numai în măsura în care
acestea există, cu condiţia înlocuirii diblurilor vechi cu
dibluri noi.
Dimensiunile traverselor din lemn, noi sau semibune,
şi poza traverselor (numărul traverselor pe un panou de cale
sau pe 1 km de cale) pentru traversele din lemn şi din beton,
ţinând seama de intensitatea traficului, de aliniament sau de
curbe, de destinaţia liniei, vor fi conform instrucţiei şi regle­
mentărilor speciale.
e) îmbunătăţirea izolării electrice a traverselor din beton
tip 49 şi mai mare, atât la cele existente în cale cât şi la cele
care se introduc pentru înlocuirea celor defecte sau pentru
îndesireâ pozei, conform reglementărilor speciale.
f) Montarea clem elor elastice contra fugirii şinelor şi
completarea celor existente pe toate liniile cu prindere directă
sau mixtă, cu traverse din lemn sau traverse din beton-
Numărul de cleme elastice pe panou şi poziţia de montare
se vor realiza conform instrucţiunilor şi reglementărilor spe­
ciale.
g) Repararea traverselor atât cât este necesar, conform
„îndrumătorului privind măsurile pentru prelungirea -dura­
tei de serviciu a traverselor din lemn“ .
h) Executarea burajelor pentru asigurarea stabilităţii
liniei la nivel, şi anume :
— când balastul se ciuruie cu maşina de ciuruit sau ma­
nual şi nu se execută compactarea stratului de piatră spartă
de sub traverse, se execută burajul intermediar, burajul I,
burajul II şi burajul III, la rând ;
 — când se execută compactarea stratului de piatră spartă
de sub traverse, se prevăd burajul I şi burajul II, la rând, bu­
rajul III, la rând în curbe şi 30o/ol din aliniament.
i) Riparea liniei după fiecare buraj.
j) Realizarea profilului transversal tip prin aplanarea,
completarea sau tăierea banchetelor, curăţirea şanţurilor şi
evacuarea pământului rezultat.
k) Axarea liniei în aliniament şi în curbe. Retrasarea
curbelor se va face astfel ca să se obţină curbe cu raza cât
mai mare fără completări de terasamente- Se va urmări spori­
rea razelor în durbe, în special a celor cu raza sub 1 400 m,
în condiţiile folosiriii terasamentelor existente.
Curbele de racordare se vor proiecta pentru următoarele
viteze :
— pe liniile cu circulaţie intensă, pentru viteza de
160 km/h ;
— pe liniile laterale cu trafic redus, pentru viteza de
100 k m /h ;
— pentru curbele care nu admit vitezele de mai sus, lun­
gimea curbelor de racordare se va proiecta pentru viteza ma­
ximă ce poate fi admisă în curba respectivă, conform regle­
mentărilor.
Supraînălţarea în curbe va corespunde vitezelor de circu­
laţie ce se vor practica în primul plan de mers nou, după
reparaţia radicală a liniei.
La retrasarea curbelor se vor folosi metode exacte, anali­
tice, grafice sau mecanice, iar rezultatele obţinute analitic
sau grafic (epurele de retrasare) vor face parte integrantă
din dosaral lucrării, care se predă secţiei de întreţinere
beneficiare.
1) Plantarea reperelor în curbe şi aliniamente.
m) Pavarea trecerilor de nivel între contraşine şi cel pu­
ţin pe lăţimea platformei căii şi amenajarea scurgerii apelor
din trecerile de nivel (drenuri la capetele trecerilor de nivel)
şi a continuităţii scurgerii apelor în lungul liniei şi în dreptul
trecerii de nivel.
n) Completarea şi mutarea indicatoarelor de cale exis­
tente, repararea şi revopsirea lor-

6
 o) Detensionarea şi redetensionarea şinelor pe liniile su­
date, când este neceasr, conform reglementărilor speciale.
p) Profilarea prismei de balast.
3. In cadrul reparaţiilor radicale se pot executa şi lucră­
rile de înlocuire la rând a traverselor din lemn din cale cu
traverse din beton, cu respectarea reglementărilor privind
porţiunile de linie pe care se pot introduce astfel de traverse,
precum şi modul de alcătuire a căii, conform prevederilor din
„Instrucţia pentru lucrările de refacţie a liniei de cale ferată".
4. In cadrul reparaţiei radicale a aparatelor de cale se
execută operaţiile similare ca la linii, dându-se şi o atenţie
deosebită pentru completări de piese metalice specifice apa­
ratelor de cale în reparaţie, pentru a le readuce în limitele
toleranţelor admise în „Instrucţia pentru revizia aparatelor
de cale“ şi cele din prefcenta instrucţie.
5- Reparaţia radicală a liniilor de pe podurile metalice
cuprinde lucrări similare eu cele de la linie, afară de opera­
ţiile legate de prisma de balast.
în plus, această reparaţie mai cuprinde şi următoarele :
a) Izolarea electrioă a şinelor şi a contraşinelor pe pod
şi pe terasament, conform ordinelor speaiale ;
b) Prinderea corectă şi completă a contraşinelor exis­
tente ;
c) Refacerea şi prinderea corectă a platelajului dintre
contraşine, conform reglementărilor şi ordinelor.
6. Reparaţiile radicale de linii se execută când elemen­
tele liniei, ca urmare a solicitării acesteia datorită traficului
suportat, au căpătat un volum de deformaţie care nu mai este
posibil să fie cuprins de formaţiile care execută lucrările cu
caracter de întreţinere, şi anume când :
— stratul de piatră spartă este colmatat datorită materia­
lelor căzute din vagoane, precum şi uzurii mecanice a pie­
trei sparte, ţi, ca urmare, reazemele traverselor au devenit
rigide şi capacitatea drenantă a pietrei sparte a fost total sau
aproape total pierdută, iar restabilirea acestor funcţii ale pie­
trei sparte este posibilă numai prin scoaterea ei din întreaga
prismă de .balast şi curăţirea ei prin ciuruire ;
<— colmatarea prismei de balast a ajuns la un grad care
nu mai asigură suficienta rezistenţă de balast pentru funcţio­
narea circuitelor de cale ;

7
 — uzura sau defectarea materialului mărunt de cale sau
lipsa acestuia a ajuns la un asemenea volum încât înlocuirea
şi completarea lui depăşeşte capacitatea de lucru a formaţiilor
care execută lucrările cu caracter de întreţinere ;
— pentru economisirea masei lemnoase este indicat ca
traversele din lemn, din cale, să fie înlocuite la rând cu tra­
verse din beton ;
— condiţiile noi de circulaţie, ca : locomotive şi vagoane
grele de mare viteză, tracţiunea electrică etc., sau creşterea
intensităţii de trafic, determină necesitatea consolidării lini­
ilor, cu păstrarea şinei existente în cale, prin sporirea grosimii
stratului de piatră spartă sub talpa traversei şi a dimensiu­
nilor prismei de balast, prin sporirea pozei traverselor, prin
completarea şi îmbunătăţirea prinderilor etc.
7. Reparaţiile radicale de linie fac parte din reparaţiile
capitale de linii- Se execută la intervale prevăzute în
„Normativul de reparaţii capitale pentru clădiri şi construcţii
speciale14 şi conform reglementărilor speciale.
8. Programarea reparaţiilor radicale de linii se face cu
respectarea prevederilor din „Normativul de reparaţii capitale
pentru clădiri şi construcţii speciale".
In urma examinării stării liniilor, regionale de cale ferată
propun porţiunile ce urmează să fie reparate radical.
Direcţia generală linii şi instalaţii, care are sarcina de a
coordona reparaţia capitală a caii şi sarcina de a asigura con­
tinua modernizare a căii, astfel ca să se creeze condiţii pentru
efectuarea transportului feroviar la vitezele şi tonajele stabi­
lite, în depline condiţii de siguranţă a circulaţiei, analizează
şi avizează propunerile regionalelor, ţinând seama de mijloa­
cele planificate şi de satisfacerea cât mai completă a nevoilor
exploatării feroviare.
Planul de reparaţii radicale de linii (volumul fizic, volu­
mul valoric şi locul de execuţie) pentru liniile curente, avizat
de Direcţia generală linii şi instalaţii, se aprobă de conducerea
ministerului.
Locul de execuţie pentru liniile din staţii se stabileşte
de regionala de cale ferată-

8
 9. Documentaţia pentru executarea lucrărilor la reparaţii
radicale de linii se elaborează pe bază de proces-verbal (date-
program) care trebuie să cuprindă toate datele necesare efec­
tuării lucrărilor.
Volumul operaţiilor se stabileşte pe bază de recensământ,
care se efectuează într-o comisie cu delegatul diviziei de linii
din serviciul de specialitate şi de şeful secţiei de întreţinere
sau delegatului ■său în grad de cel puţin inginer, conform
prevederilor din „Normativul pentru reparaţii capitale la clă­
diri şi construcţii speciale".
Pentru stabilirea volumului de operaţii şi a cantităţilor de
materiale necesare se vor avea în vedere următoarele :
— se va stabili volumul lucrărilor de reparaţii de şine,
ţinându-se seama de ultima verificare a şinelor, de examina­
rea pe teren a stării lor, în special în curbe, înlocuindu-le pe
cele necorespunzătoare ;
— se vor completa clemele elastice contra fugirii şinelor,
pe bază de recensământ;
— se va completa materialul mărunt metalic lipsă, pe
baza unui recensământ ;
— se vor înlocui traversele din lemn şi din beton, ţinân­
du-se seama de recensământul traverselor rele în cale, făcut
de personalul de întreţinere a căii, sau prin efectuarea unui
nou recensământ;
— se va stabili, pe baza sondajelor făcute pe porţiuni
caracteristice, piatră spartă curată care rezultă din ciuruirea
celei existente ; sondajele se vor face prin ciuruirea organi­
zată cu măsurarea volumului dislocat din linie şi a volumului
de piatră spartă curată obţinută prin trecerea ei prin furcă ;
sondajul într-un punct va cuprinde unul până la trei intervale
între traverse, pe întreaga lăţime a prismei de balast şi pe o
adâncime corespunzătoare adâncimii medii pe care se va exe­
cuta săpătura sub talpa traversei (cel puţin 15 cm sub talpa
traversei); se va stabili raportul în procente între volumul de
piatră spartă curată afectat de un coeficient egal cu 0,85 (în
stare compactată) şi volumul dislocat.
Pentru porţiunea de linie care urmează să fie reparată
radical se va stabili procentul de recuperare de piatră spartă
curată, pe baza unui număr suficient de sondaje.

9
 10. Memoriul tehnic al documentaţiei (proiectului) va
cuprinde şi un studiu privind vitezele de circulaţie maxime
care se vor putea realiza după executarea reparaţiei radicale
a liniei-
In acest scop, se va urmări mărirea razei curbelor pe
terasamentele existente, în special în curbe cu raza sub
1 400 m.
11. Documentaţia va cuprinde şi profilul în lung al liniei
înainte de reparaţia radicală şi profilul în lung care trebuie
realizat în cadrul reparaţiei radicale, aprobat de conducerea
regionalei de cale ferată.
Se va urmări ca prin profilul în lung proiectat să se aducă
îmbunătăţirea rezistenţei caracteristice a secţiei de circulaţie
respective şi nu se admite sporirea acesteia faţă de prevederile
din „Instrucţia de remorcare şi de frânare14. De asemenea, se
va urmări ca schimbările de declivitate să aibă loc la distanţe
cât mai mari şi pe cât posibil mai mare de 200 m.
12. Pe porţiunile de linie pe care se prevede executarea
lucrărilor de reparaţie radicală trebuie luate măsuri pentru
executarea unor lucrări preliminare de recondiţionare a tera-
samentelor şi de consolidare a platformei, după cum urmează :
a) Lucrări care se execută înaintea lucrărilor de refacţie :
— completarea banchetelor şi asigurarea lăţimii prescrise
a platformei ;
— consolidarea platformei pe lungimi mari, care nece­
sită variante provizorii sau definitive sau lucrări sub
poduri provizorii succesive-
b) Lucrări care se execută In aeelaşi timp cu reparaţia
radicală a liniei :
— consolidarea platformei, care constă numai din reali­
zarea stratului de nisip sub stratul de piatră spartă.
Pe porţiunile pe care nu s-au executat lucrările de mai
sus, de regulă, nu se execută reparaţii radicale de linie.
In cazuri excepţionale, când nu a fost posibil să se execute
aceste lucrări, iar starea liniei nu permite amânarea reparaţiei
radicale, Direcţia generală linii şi instalaţii poate aproba exe­
cutarea reparaţiei radicale, cu condiţia stabilirii unui plan de
termene pentru executarea lucrărilor de recondiţionare a tera-
samentelor şi de consolidare a platformei.

10
 CAPITOLUL II

TEHNOLOGIA LUCRĂRILOR DE REPARAŢIE RADICALĂ

A LINIEI

A. Generalităţi

1. In cadrul lucrărilor de reparaţii radicale ale liniei,

ţinând seama de caracteristicile liniei şi de utilajele din dotarea
şantierului, se disting următoarele cazuri :
a) reparaţia radicală a liniei cu joante în execuţia meca­
nizată ;
b) reparaţia radicală a liniei cu joante sudate (cale fără
joante) în execuţia mecanizată ;
c) reparaţia radicală a liniei cu joante cu execuţia manuală;
d) reparaţia radicală a liniei cu joante cu înlocuirea la
rând a traverselor din lemn cu traverse din beton.
2- Lucrările de reparaţii radicale ale liniei, de regulă, se
execută mecanizat şi numai în cazul nedotării şantierului cu
utilaje corespunzătoare, reparaţia radicală se execută manual,
ceea ce trebuie evitat din punct de vedere al calităţii lucră­
rilor, al productivităţii muncii şi al duratei închiderilor de
linii şi restricţiilor de viteză ce revin pentru 1 km de lucrare.
3. Reparaţia radicală a liniei se execută cu închideri de
linie, în ferestrele dintre trenurile în circulaţie prevăzute în
graficul de mere. Durata închiderii de linie se stabileşte de
regionala' de căi ferate, ţinând seama de ritmul de lucru zil­
nic, de utilajele din dotarea şantierului şi de caracteristicile
specifice porţiunii de linie pe care se execută lucrările.
Pe porţiunile în lucru se; circulă cu restricţia de viteză
de 30 krp/h, care, după consolidarea parţială a liniei ţi a exe­
cutării burajului I şi a ripării I, se ameliorează la 70 km/h.
în cazul când odată cu reparaţia radicală a liniei se exe­
cută şi consolidarea platformei căii prin introducerea unui
strat de nisip sub stratul de piatră spartă, treptele pentru
restricţia de viteză sunt de 20 km/h şi respectiv 60 km/h.
Lungimaa porţiunilor 'de linie pe care se circulă cu res­
tricţie de viteză se determină ţinându-se seama de ritmul de

11
lucru zilnic, de procesul tehnologic adaptat caracteristicilor
şantierului, de utilajele din dotare şi de intensitatea traficu­
lui ; se stabileşte de regională şi se avizează de Direcţia gene­
rală linii şi instalaţii-
Se va urmări în permanenţă ca prin dotarea şantierelor
cu utilaje, îmbunătăţirea proceselor tehnologice şi organiza­
rea lucrărilor, să se reducă durata de închidere de linie şi du­
rata restricţiilor de viteză ce revin pentru 1 km de lu crări; de
asemenea, se va urmări scurtarea porţiunilor de linie pe care
se circulă cu restricţii de viteză şi îmbunătăţirea treptei res­
tricţiei de viteză.
4. La desfăşurarea procesului tehnologic se disting urmă­
toarele grupe de operaţii :
a) lucrări pregătitoare care se execută înainte de închi­
derea de linie ;
b) lucrări de bază care se execută în închiderile de linie ;
c) lucrări de consolidare şi de finisare, care la rândul lor
se împart în lucrări ce se execută imediat după redeschiderea
liniei şi lucrări de încheiere a reparaţiei radicale.
5. De asemenea, în cadrul lucrărilor pregătitoare trebuie
să se execute în timpul iernii, când de regulă balastul sub
talpa traversei este îngheţat, de la 1 ianuarie până la dezghe­
ţul din anul de referinţă, un volum cât mai mare de lucrări
posibile, şi anume :
— readucerea joantelor la echer şi rectificarea rosturilor
de dilataţie cu metode de lucru care nu folosesc şocuri pentru
deplasarea şinei ; montarea corectă a clemelor ;
— rectificarea ecartamentului la linie şi la aparatele de
cale ;
— înlocuirea şinelor şi eclipselor ;
— înlocuirea materialului mărunt metalic şi a plăcilor in­
termediare constatate necorespunzătoare la executarea readu­
cerii joantelor la echer, rectificarea rosturilor de dilataţie, în­
locuirea şinelor, înlocuirea ecliselor, rectificarea ecartamentu­
lui, precum şi a tirfoanelor cu defecte vizibile sau a celor care
se învârtesc fără sfârşit ;
— placarea traverselor la prinderi indirecte ;
— înlocuirea traverselor rele, dacă permite starea tim­
pului ;
— completarea materialului mărunt metalic lipsă ;

12
 — înlocuirea plăcilor intermediare uzate sau a celor din
lemn cu cele din cauciuc sau mase plastice, conform regle­
mentărilor ;
— îmbunătăţirea electroizolării traverselor din beton ;
— executarea tuturor lucrărilor de linie pe poduri meta­
lice ;
— repararea pieselor metalice la aparatele de cale ;
— confecţionarea cepurilor pentru reparaţia traverselor.
Volumul lucrărilor care se execută până 'la dezgheţ tre­
buie să fie maxim posibil pentru condiţiile specifice ale şanti­
erului, astfel ca volumul lucrărilor care se execută după dez­
gheţ să fie cât mai redus, cu tendinţa egalizării forţelor de
muncă necesare în io t timpul anului.
Lucrările se vor executa după un plan bine stabilit şi
trebuie să fie realizate pe întreaga distanţă prevăzută a se re­
para radidal în anul respectiv.

B- Reparaţia radicală a liniei cu joante

în execuţia mecanizată

1. Prin reparaţia radicală a liniei în execuţia mecanizată,

în sensul instrucţiei de faţă, se înţslege reparaţia radicală în
cadrul căreia scoaterea pietrei sparte din cale, curăţirea ei
prin ciuruire şi reintroducerea celei curate în cale sa execută
cu maşina de ciuruit (ciuruire mecanizată).
2. In cadrul lucrărilor pregătitoare se execută următoarele
operaţii :
a) Descărcarea pietrei sparte noi în cantitate suficientă,
astfel ca împreună cu piatra spartă curată rezultată din ciurui­
rea celei existente în cale, să asigure sub talpa traverselor
stratul de piatră spartă de grosimea prescrisă şi o prismă de
balast cu lăţimea la capetele traverselor de cel puţin 20 cm,
măsurată la nivelul feţei superioare a traversei, cu înclinarea
taluzului de cel mult 1/1 şi umplerea spaţiului dintre traverse
cel puţin la jumătate din înălţimea traversei.
Cantităţile de piatră spartă nouă, necesară pe fiecare kilo­
metru de linie, se stabilesc pe bază de sondaje în puncte carac­
teristice, pentru a determina cantităţile de piatră spartă ce se
vor recupera.

13
 Descărcarea pietrei sparte se poate face cu mult înainte de
executarea lucrărilor de bază.
b) Descărcarea şi distribuirea traverselor necesare penti*u
înlocuirea traverselor rele care nu au fost înlocuite iarna şi
pentru îndesireâ pozei, precum şi placarea lor-
Cantităţile necesare pe fiecare hectometru de linie se vor
stabili prin măsurători pe teren (recensământ).
Traversele vor fi aduse pe şantier cu cel puţin o zi îna­
inte şi vor fi cepuite, sabotate, reparate şi eventual găurite,
iar la tipurile de şină cu prindere indirectă trebuie să fie şi
placate.
c) Descărcarea şi distribuirea materialului motalic mă­
runt de cale şi a plăcilor intermediare, necesare pentru com­
pletarea pozei şi pentru înlocuirea celui defect, în afara celor
înlocuite în timpul iernii.
d) Retrasarea curbelor şi marcarea pe teren prin ţăruşi
plantaţi pe banchete, astfel ca, după aducerea curbelor în axul
proiectat, distanţa de la ţăruş până la faţa interioară a ciuper­
cii şinei de pe firul exterior să fie de 1 700 mm.
Retrasarea curbelor se va face cu respectai'eu dispoziţiilor
din instrucţii şi reglementări speciale, cu folosirea metodelor
exacte, grafice, analitice sau mecanice.
Ţăruşii se plantează din 10 în 10 m în curbele de racor­
dare şi în curba circulară.
Punctul matematic se materializează printr-un cui. Se
verifică săgeata prin măsurarea ei pe ţăruşi şi numai când a-
ceasta'este corespunzătoare, se consideră că ţăruşii sunt corect
plantaţi. In caz contrar,, se face un nou calcul de retrasare
şi se repetă operaţiile până la obţinerea săgeţilor corecte. în
această situaţie se pot planta reperele definitive-
Ţăruşii trebuie să fie confecţionaţi şi plantaţi astfel ca să
să păstreze până la plantarea reperelor definitive.
e) Plantarea ţăruşilor de nivel conform cotei roşii 4in
profilul în lung.
Ţăruşii se plantează pe bancheta căii la 1 700 mm depăr­
tare de faţa interioară a ciupercii şinei celei mai apropiate,
astfel ca nivelul ciupercii şinei, după executarea reparaţiei ra­
dicale, să fie la nivelul capului ţăruşului. In curbe, ţăruşii de
nivel se plantează pe firul interior.

14
 Ţăruşii de nivel, de bază, se plantează în dreptul kilome­
trajului din profilul în lung, la cota stabilită prin proiect.
Intre ţăruşii de bază se bat ţăruşii ajutători, cu folosirea cru­
cilor de nivel sau a aparatelor optice, astfel ca distanţa între
doi ţăruşi consecutivi să fie de 20— 25 m.
Ţăruşii, confecţionaţi de regulă din traverse vechi, trebuie
să fie rezistenţi şi să dureze cel puţin până la executarea ulti­
mului buraj şi predarea liniei pentru exploatare către secţia
de întreţinere a căii-
Ţăruşii de nivel servesc şi ca ţăruşi de ax pentru porţiu­
nile de linie în aliniamente.
f) însemnarea pozei traverselor pe inima şinelor la am­
bele fire în interiorul căii. însemnarea se face cu ajutorul şa­
bloanelor, cu vopsea de ulei de culori deschise. In curbe, poza
traverselor se înseamnă numai pe firul exterior.
g) Scoaterea parţială (50<>/o) a tirfoanelor de la traversele
rele, care urmează a fi înlocuite. Se execută în aceeaşi zi cu
închiderea de linie şi înainte de închiderea liniei ; pe această
porţiune de linie se circulă cu restricţia de viteză de 30 km/h-
h) Demontarea dispozitivelor contra fugirii şinelor sau
deplasai’ea clemelor elastice în vederea manevrării traverse­
lor şi rectificării rosturilor de dilataţie.
i) Executarea lucrărilor de readucere a joantelor la echer
şi realizarea rosturilor de dilataţie de montaj conform pre­
vederilor din instrucţiile şi reglementările speciale.
Imediat se execută montarea clemelor elastice contra fu­
girii şinelor, manevrarea celor existente şi completarea l o r ;
numărul şi poziţia clemelor elastice se vor realiza conform
reglementărilor speciale.
Se folosesc numai clen^e elastice şi se admite menţinerea
ecliselor intermediare la şine tip 40 până la epuizarea celor
existente.
Readucerea joantelor la echer şi realizarea rosturilor de
dilataţie de montaj se execută în închiderea de linie acordată
pentru lucrările de bază.
Aceste operaţii, de regulă, se execută în timpul iernii cu
metode care nu folosesc şocul pentru deplasarea şinelor.

15
 3) în cadrul lucrărilor de bază, în timpul închiderii de
linie, se execută următoarele operaţii :
a) Ridicarea liniei în faţa maşinei de ciuruit şi fixarea ei
la nivel prin burarea provizorie din patru în patru traverse.
Ridicarea liniei se execută cu maşina de ridicat linia sau cu
vinciurile, iar burarea traverselor se execută manual.
In faţa maşinei de ciuruit, linia se ridică faţă de capul
ţăruşului de nivel cu ;

h — (hb — hm) — 60, în mm,

în care :
hb reprezintă grosimea stratului de piatră spartă ce tre­
buie realizat sub talpa traverselor în cadrul reparaţiei radi­
cale, în mm ;
hm — grosimea traversei frontale a maşinei de ciuruit,
inclusiv spaţiul ce se lasă liber între talpa traversei şi tra­
versa frontală, în mm.
Cantitatea ca care trebuie ridicată linia faţă de ţăruş,
notată cu h, se măsoară de la capătul ţăruşului în jos, dacă
rezultă cu semnul plus ( - f) şi de la capătul ţăruşului în sus,
dacă rezultă cu semnul minus (— ).
In nici un caz nu se admite ca în cadrul ciuruirii pie­
trei sparte din cale să fie scos stratul de nisip sau de pietriş
neciuruit de sub stratul de piatră spartă.
In cazul când prin ridicarea liniei faţă de ţăruşii de nivel,
determinată în modul arătat mai sus, se va ajunge la situaţia
în care maşina va antrena stratul de nisip sau pietriş ciuruit,
inginerul coordonator, iar în lipsa acestuia un împuternicit
al şefului secţiei de reparaţii linii în grad de cel puţin ingi­
ner, va restudia profilul în lung stabilit prin proiect şi-l
va adopta, astfel încât acesta să nu fie afectat.
In orice altă situaţie, necuprinsă în această instrucţie,
şeful secţiei de reparaţii linii va analiza situaţia şi va lua
măsurile corespunzătoare, dar în nici un caz nu se admite
afectarea stratului de nisip sau pietriş ciuruit de sub stratul
de piatră spartă.
In cazul când situaţia locală este de aşa natură încât
şeful secţiei de reparaţii linii nu va putea decide, acesta va
interveni la divizia de linii şi instalaţii pentru a hotărî măsu­
rile ce vor trebui să fie luate-

16

r
 b) Manevrarea traverselor la diagramă, înlocuirea tra­
verselor rele şi introducerea traverselor pentru îndesireâ pozei,
în poziţie suspendată, înaintea maşinii de ciu ru it, se exe­
cută între maşina de ridicat linia şi maşina de ciu ru it; lucră­
rile trebuie organizate astfel ca aceste operaţii să se execute
cel puţin în ritmul de avansare a maşinii de ciu ru it; nu este
admis ca avansarea maşinii de ciuruit să fie încetinită din
cauza neefectuării în ritmul corespunzător a operaţiilor care
trebuie executate înaintea acesteia.
c) Completarea plăcuţelor intermediare din lemn sau alte
materiale sau înlocuirea acestora la tipurile de şină cu prin­
dere indirectă, dacă aceste operaţii n-au fost executate în
timpul iernii.
d) Montarea dispozitivelor contra fugirii şinelor sau depla­
sarea clemelor elastice imediat după manevrarea traverselor.
e) Ciuruirea. balastului cu maşina de ciuruit, urmărindu-se
ca piatra spartă curată rezultată din ciuruire să fie astfel
distribuită la introducerea ei în cale, încât să se asigure can­
titatea necesară pentru a se obţine stratul de piatră spartă
de grosimea prescrisă şi o prismă de balast cu lăţimea la
capetele traverselor de cel puţin 20 cm, măsurată la nivelul
feţei superioare a traversei şi umplerea spaţiului dintre, tra­
verse la jumătate din înălţimea traversei, fără a mai fi nevoie
de alte manipulări de piatră spartă-
f) Ridicarea liniei cu maşina de ridicat sau cu vinciurile
la nivelul definitiv materializat prin ţăruşi, imediat în urma
maşinii de ciuruit şi executarea burajului la rând al traver­
selor, de regulă, cu ciocane electrice de burat (buraj inter­
mediar).
Burajul intermediar se poate executa şi cu maşina de
burat de mică, medie sau mare productivitate, în măsura în
care permite capacitatea maşinilor din dotare.
In cazul folosirii maşinilor de burat, burajul intermediar
se va realiza cu două coborâri şi două strângeri ale ciocanelor
la traversele din corpul panoului şi patru coborâri şi patru
strângeri ale ciocanelor la traversele de la joante.
Burajul se va executa cu vizare, iar în cazul lipsei sau
defectării dispozitivelor de vizare, burajul se va executa con­
trolat, ţinându-se seama de ţăruşii de nivel.

2 — c. 302 17
 în eadrul barajului intermediar linia trebuie adusă de
regulă la nivelul definitiv materializat prin ţăruşii de n iv e l;
în curbă, nivelul se va realiza cu supraînălţarea proiectată.
In cadrul burajului intermediar se va executa şi îndo­
parea traverselor pe întreaga lungime a acestorâ, cu ciocane
electrice de burat sau în lipsa acestora manual, cu târnăcopul
de burat.
g) Imediat după burajul intermediar sau in acelaşi timp
cu burajul intermediar, însă înainte de redeschiderea circu­
laţiei, se execută riparea sumară a liniei în curbe şi aliniament.
h) Racordarea la nivel a liniei pe care s-a ciuruit balas­
tul, cu linia pe care nu s-a ciuruit, se realizează prin ridicarea
liniei care a rămas mai jos.
Racordarea la nivel în profil, în lung, pentru viteza mai
mare de 40 km /h se face pe o lungime mai mare sau cel puţin
egală cu : L = 5 •h -v meur.
L este lungimea racordării, în m ;
h — diferenţa de înălţime între linia ciuruită şi linia ne­
ciuruită, în m ;
v max. — vitexa maximă de circulaţie în km/h.
Când se circulă cu' restricţia de viteză de 40 km/h şi mai
mică, lungimea de racordare va fi mai mare sau cel puţin
egală cu L = 200 h, adică cu înclinarea de cel mult 5 mm/m-
înclirîarea unui fir de şină faţă de celălalt, adică înclinarea
rartipei supraînălţării, nu trebuie să fie mai mare de 1/400,
adică mai mare de 2,5 mm/m, atât pentru aliniamente cât şi
pentru curbe şi în toate cazurile, fie când aceasta este deter­
minată de denivelări, fie de elementele constructive (în curbe
de racordare), fie determinată de ambele elemente.
i) Măsurarea liniei la nivel pe întreaga lungime a racor­
dării, din trei în trei metri şi rectificarea nivelului, dacă sunt
depăşite toleranţele admise la exploatare pentru circulaţia cu
viteza de 50 km/h, precum şi a porţiunilor pe care înclinarea
rampei supraînălţării este mai mare de 1/400.
j) După executarea lucrărilor şi asigurarea racordărilor
reglementare se deschide linia cu viteza de 30 km/h.
k) După redeschiderea circulaţiei se supraveghează linia
pe porţiunea de racordare^ se consolidează linia prin buraje

18
suplimentare şi prin completări de piatră spartă, astfel ca
la sfârşitul programului de lucru racordarea la nivel să fie
în limitele arătate la punctul h.
4. După redeschiderea liniei şi până la următoarea închi­
dere de linie se execută operaţiile :

In aceeaşi zi cu lucrările de bază :

riparea îngrijită a liniei cU ajutorul vinciurilor hidrau­

lice, iar în lipsa acestora manual, în limitele admise la exploa­
tare pentru viteza de 50 k m /h ; în aliniament se face controlul
cu aparate optice, iar în curbe prin verificarea ia repere şi
prin măsurarea Isăgeţii (se fac rectificări până se obţin varia­
ţii la săgeată admise la exploatare) ; rezultatele obţinute se
înscriu în condica de măsurare a curbelor ; la numărător se
înscrie valoarea săgeţii măsurată în mm şi la numitor distanţa
până la repere, în mm.

In aceeaşi zi cu lucrările de bază şi în ziua următoare, până

la închiderea de linie :

a) nivelarea banchetelor astfel ca să se realizeze profilul

transversal t i p ;
b) curăţirea şanţurilor şi evacuarea pământului rezultat
din curăţirea şanţurilor, din tăierea banchetelor şi din ciu­
ruirea pietrei sparte; nu se admite depozitarea pământului
pe taluzul terasamentelor în d eb leu ;
c) aruncarea pietrei sparte, curate în cale, astfel ca sâ se
realizeze o prismă de balast cu lăţimea de cel-puţin 20 cm la
capetele traverselor cu taluzul cu înclinarea cel mult 1/1 şi spa­
ţiul dintre traverse să fie umplut cel puţin jumătate din înăl­
ţimea traversei; piatra spartă, care nu a putut fi cuprinsă de
maşina de ciuruit, se ciuruie prin trecerea prin furcă ;
d) rectificarea ecartamentului în limitele toleranţelor
admise la reparaţii radicale de linii, folosindu-se plăcuţe de
ecartament la prinderile indirecte ;
e) strângerea definitivă a buloanelor verticale la prinde­
rile indirecte, cu asigurarea corectă a poziţiei plăcilor inter­
mediare şi strângerea definitivă; a tirfoanelor, corespunzător
unui moment de strângere de 24 kgf.m ;

19
 i) repararea traverselor crăpate din cale, conform pre­
vederilor din „îndrumătorul privind măsuri pentru prelungirea
duratei de serviciu a traverselor'de lamn“ .

La terminarea zilei de lucru :

a) rectificarea lăsaturilor în lung şi a celor transversale

produse din cauza circulaţiei după redeschiderea liniei şi even­
tuala ripare a liniei, acolo unde este necesar;
b) măsurarea liniei, lucrată în ziua respectivă la ecar-
tament şi nivel, conform reglementărilor pentru măsurarea
lin ie i; rezultatele se înscriu în condica de măsurat linia ; dacă
sunt abateri mai mari decât cele admise în exploatare pentru
viteze de 50 km/h, se fac rectificările necesare şi se efectuează
o nouă măsurare şi din nou rezultatele se înscriu în condică.
5. In cadrul lucrărilor de consolidare şi finisare se
execută :
a) Burajul I al traverselor în prima zi după burajul inter­
mediar. La burajul I linia trebuie să fie adusă la nivelul defi­
nitiv, adică la nivelul proiectat şi materializat pe teren prin
ţăruşii de nivel ; în curbe trebuie realiaată supraînălţarea
proiectată- La burajul I al traverselor, linia se ridică până la
cel mult 6 cm. In cazul când este necesar ca linia să fie ridi­
cată la burajul I al traverselor cu mai mult de 6 cm, indi­
ferent de cauze, burajul executat este un buraj intermediar
repetat şi nu se ia în considerare ca buraj I. In această situa­
ţie, în ziua următoare se execută un nou buraj la rând al
traverselor şi în cazul când linia se ridică până la 6 cm, acest
buraj se consideră buraj I.
Burajul I au maşina se poate executa numai când prisma
de balast are cel puţin dimensiunile arătate la Capitolul II,
pct. B, art. 4.c-
In cazul folosirii maşinilor de burat, burajul I al traver­
selor se execută numai cu vizare, iar când dispozitivele de
vizare lipsesc sau sunt defecte, linia se ridică la nivel în mod
controlat de ţăruşii de nivel.
Burajul I al traverselor cu. maşina de burat se execută
cu două coborâri şi două strângeri ale ciocanelor la traversele
din panou şi cu patru coborâri şi patru strângeri ale ciocane­
lor la traversele de la joante.

20
 b) Riparea I a liniei cu maşina, cu vinciurile hidraulice
sau manual.
La riparea I, deplasarea laterală a liniei trebuie să fie
până la cel mult 5 cm-
In cazul când este necesar ca în cadrul ripării I linia să
fie deplasată cu mai mult de 5 cm, indiferent de cauze, ripa­
rea la rând executată este o ripare intermediară repetată şi
nu se ia în considerare ca riparea I.
In această situaţie, în ziua următoare se execută o nouă
ripare şi în cazul când linia se deplasează până la 5 cm, se
consideră riparea I.
Riparea I se execută concomitent cu burajul I sau ime­
diat după burajul I, în raport cu utilajele şi sculele folosite
la buraj şi ripare şi în orice caz în aceeaşi zi cu burajul I.
După executarea burajului I şi a ripării I linia trebuie
să fie adusă la nivel şi la poziţie în plan (la săgeată) în limi­
tele toleranţelor admise la exploatare, pentru viteza de cir­
culaţie mai mare de 50 km/h.
In situaţia îndeplinirii acestor condiţii, restricţia de viteză
se ameliorează la 70 km /h sau la viteza stabilită a liniei,
dacă aceasta este mai mică de 70 km/h.
c) Burajul II al traverselor se execută după două zile de
la burajul I şi riparea I, cu maşini de burat, cu ciocane elec­
trice de burat, iar în caz excepţional şi manual.
La burajul II al traverselor, linia se ridică până la cel
mult 4 cm-
In cazul când este necesar ca linia să fie ridicată lâ
burajul II cu mai mult de 4 cm, indiferent de cauze, burajul
executat se consideră burajul I repetat. In această situaţie,
după două zile se execută un nou buraj la rând al traverselor
şi-în cazul că linia se ridică până la 4 cm, acest buraj se con­
sideră burajul II.
Burajul II cu maşina se execută fără vizare, cu o singură
coborâre şi strângere a ciocanelor la traversele din corpul
panoului şi cu două coborâri şi două strângeri ale ciocanelor
la traversele de la joante.
Burajul II se execută de regulă cu prisma de balast com­
pletă şi în nici un caz dacă prisma. de balast nu îndeplineşte
condiţiile minime de Ia Capitolul II, pct. B, art. 4.c-

21
 d) Riparea II a liniei se execută concomitent cu burajul
II sau imediat după burajul II, în raport cu utilajele şi scu­
lele folosite la ripare, maşina de burat şi ripat, maşina de
ripat, vixciuri hidraulice de ripat sau manual.
La riparea II linia se deplasează lateral până la cel mult
3 cm. In cazul când este necesară o deplasare mai mare de
3 cm, indiferent de cauze, riparea executată se consideră
riparea I repetată. In această situaţie, după două zile se
execută o nouă ripare la rând a liniei şi în cazul când depla­
sarea liniei este până la cel mult 3 cm, această ripare se con­
sideră riparea II-
e) Rectificarea rosturilor de dilataţie, acolo unde acestea
eventual s-au deformat în timpul operaţiilor executate după
readucerea joantelor la echer,
f) Manevrarea la noua poziţie a clemelor elastice ale
contrafugirii şinelor.
g) Descărcarea pietrei sparte şi introducerea ei în cale
pentru completarea prismei de balast Ia dimensiunile pre­
scrise, conform STAS ; este indicat să fie realizată între bura­
jul I şi burajul II.
h) Burajul III la rând al traverselor în aliniamente şi
în curbe ; se execută de regulă cu maşini grele de burat, pre­
văzute cu dispozitiv de ridicare, nivelare şi ripare, după
scurgerea unui trafic de 500 000 t, iar pe liniile slab circulate
după cel mult 30 zile.
Burajul III cu maşina se execută fără vizare, cu o sin­
gură coborâre şi strângere a ciocanelor la traversele din corpul
panoului şi cu două coborâri şi două strângeri ale ciocanelor
la traversele de la joante.
La burajul III linia se ridică până la cel mulţ 2 cm. In
cazul când este necesar <?a linia să se ridice cu mai mult de
2 cm, indiferent de cauze, acest buraj se consideră burajul
II reperat- în această situaţie, după două zile se execută un
nou buraj şi în cazul când linia se ridică până la cel mult
2 cm, acest buraj se consideră burajul III.
i) Riparea III a liniei la rând se execută concomitent cu
burajul III sau imediat după burajul III.
La riparea III linia se deplasează lateral până la cel mult
1,5 cm. In cazul când este necesară o deplasare mai mare
de 1,5 cm, indiferent de cauze, riparea executată se consideră

22
riparea I repetată. In această situaţie, după două zile se
execută o nouă ripare la rând a limfei şi în cazul când depla­
sarea liniei este până la oel mult 1,5 cm, această ripare se
consideră riparea III.
Se reaşază eventuale plăci intermediare deplasate de la
locul lor.
După executarea burajului III şi a ripării III, linia tre­
buie să fie la ecartament, nivel şi poziţie în plaţi în alinia­
mente , şi curbe în limitele toleranţelor admise pentru. repa­
raţia radicală a lin ie i; după completarea prismei de balast
la dimensiunile prescrise se ridică restricţia de viteză de
70 km/h şi se circulă cu viteza stabilită-
j) Pavarea trecerilor de nivel între contraşine şi cel puţin
pe lăţimea platformei.
Repararea trecerilor de nivel a drumurilor naţionale şi a
celor modernizate se execută cu respectarea prevederilor din
STAS.
Se amenajează drenuri la capetele trecerilor de nivel.
De asemenea, se realizează continuitatea scurgerii apelor în
lungul liniei, în dreptul trecerilor cie nivel.
In dreptul trecerilor de nivel se scoate şi se ciuruie
piatra spartă până Ia nisip sau pietriş neciuruit (substrat)
şi se completează cu nisip la nivelu l' corespunzător pentru
realizarea stratului de piatră spartă de grosimea prescrisă.
1) Completarea, montarea, repararea şi revopsirea indi­
catoarelor de cale.
m) Profilarea şi completarea prismei de balast, cu even­
tuale compensări de piatră spartă şi cu asigurarea Spaţiului
liber de 3 cm între şine şi piatra spartă pe liniile electrifi­
cate şi pe liniile cu circuite de cale-
’ n) Strângerea şi depozitarea materialelor de cale recâş­
tigate, inclusiv încărcarea în vagoane* şi expedierea lor.
6. In cazul când în cadrul burajului ■intermediar linia:
nu se poate aduce la nivelul definitiv, indiferent de cauze,
aşa cum s-a arătat la Capitolol II, pct. B, art. 3. f şi urmează
ca grosimea prescrisă a stratului de piatră spartă să se reali­
zeze prin ridicări succesive ale liniei, se vor execută urmă­
toarele operaţii :
a) aruncarea în cale a pietrei sparte în cantitatea nece­
sară, corespunzătoare cu mărimea ridicării lin ie i; linia se

23
poate ridica cu maşina de burat într-o singură repriză cu
cel mult 7 cis, iar cu maşina de ridicat sau cu vinciuri cu
cel mult 15 cm ;
b) burajul la rând al traverselor ; în cazul când ridica­
rea necesară până la cota definitivă este mai mare de 6 cm,
burajul sau mai multe buraje după fiecare treaptă de ridicare
se consideră buraje intermediare ;
c) după fiecare buraj se execută riparea liniei, care de
asemenea reprezintă o ripare intermediară ;
d) când ridicarea până la cota definitivă este mai mare
de 6 cm, se execută îndoparea Cu piatră spartă pe toată lun­
gimea traversei ; operaţia, de regulă; se execută cu ciocanele
electrice de burat ;
e) după fiecare treaptă de ridicare şi ripare a liniei, tole­
ranţele la nivel şi la poziţia în plan nu trebuie să depăşească
pe cele admise la exploatare pentru viteze de 50 km/h ;
f) pe aceste porţiuni se va circula cu viteza de 30 km/h.
7- Porţiunea de linie cuprinsă între porţiunea pe care
s-a executat burajul II şi porţiunea pe care s-a executat
burajul III va fi supravegheată continuu. Se va interveni c,u
prioritate ori de câte ori va fi necesar pentru ca starea liniei
să permită circulaţia trenurilor eu viteze de 70 km/h.
8. Pe liniile electrificate lucrările de reparaţii radicale
se vor executa în condiţiile prevăzute în normele de tehnica
securităţii, în instrucţiunile şi reglementările speciale, de
regulă cu scoaterea de sub tensiune a reţelelor de contact.
In unele condiţii locale, în special pe liniile din staţii
şi triaje, lucrările se pot' executa în condiţii speciale care tre­
buie să fie însuşite de organele de specialitate din regională
şi aprobate de Direcţia generală linii şi instalaţii.
9. Pe porţiunile de linie unde sunt legate la şine dife­
rite cabluri sau instalaţii (de exemplu autostop) se vor lua
măsuri de demontare a acestora când se execută operaţii
care pot produce deteriorarea l o r ; după executarea opera­
ţiilor respective, imediat se refac toate legăturile şi se remon­
tează instalaţiile-*
Lucrările de dezlegări, respectiv de demontări şi de refa­
cere a legăturilor şi de remontare a instalaţiilor, se execută
de către un lucrător al unităţii de bază de specialitate.

24
 €. Reparaţia radicală a liniei cu joante sudate
(calea fără joante), în execuţia mecanizată

1. Reparaţia radicală pe linia cu joante sudate (calea

fără joante) se execută cu scoaterea pietrei sparte din cale,
curăţirea ei prin ciuruire şi reintroducerea celei curate în
cale numai cu maşina de ciuruit (ciuruire mecanizată). Nu
se admite executarea manuală a ciuruirii balastului.
2. In cadrul lucrării de reparaţie radicală pe linia fără
joante se execută aceleaşi operaţii prevăzute în procesul teh­
nologic pentru reparaţia radicală pe linia cu joante, în execu­
ţie mecanizată.
3. La calea fără joante, pe timpul temperaturilor ridi­
cate, adică al temperaturilor din şină care depăşesc tempera­
tura de fixare definitivă, în timpul execuţiei unor operaţii şi
până la stabilizarea liniei, trebuie luate măsuri pentru deten­
sionarea prealabilă a şinelor.
4. Detensionarea şinelor se va executa la temperaturi
cât mai apropiate de temperatura la care se execută lucrările,
datorită cărora se produce o slăbire temporară a stabilităţii
căii fără joante şi până la stabilizarea ei, adică cel puţin trei
zile după executarea burajului III.
5. Temperaturile maxime admise pentru executarea lucră­
rilor pe liniile fără joante, pentru operaţiile care produc o
slăbire temporară a stabilităţii căii, sunt cele prevăzute în
reglementările speciale.
6. Ori de câte ori în timpul executării unor operaţii sau
în intervalul de timp dintre două operaţii şi până la stabili­
zarea liniei, chiar dacă şinele au fost detensionate, însă tem­
peratura din şină depăşeşte limita de temperatură admisă,
se va executa o detensionare nouă, detensionarea repetată.
7. Pentru a se evita necesitatea unor tensionări repe-
'tate, se recomandă ca detensionarea şinelor să se facă în zile
călduroase, pe cât posibil la orele cu temperaturi cât mai ridi­
cate, de 40— 45°C sau cu folosirea dispozitivelor de întins şine
sau a dispozitivelor de încălzire a şinelor.
8. Ciuruirea balastului cu maşina se execută mimai dacă,
în prealabil, s-a făcut aprovizionarea suficientă cu piiatră
spartă pentru a asigura condiţiile minime de la Capitolul II,

25
pct. B, art. 2.a, şi dacă este organizată aprovizionarea pietrei
sparte pentru completarea prismei de balast la dimensiunile
prescrise, însă neîntărită, la burajul I sau imediat după
burajul I.
9. După executarea burajului II se execută completarea
prismei de balast la dimensiunile prescrise pentru prismă
întărită.
10. Redetensionarea, adică readucerea şinelor în limitele
temperaturii de fixare definitivă admisă pentru calea fără
joante (între limitele admise pentru temperatura neutră),
se execută după scurgerea unui trafic de 300 000 t br, după’
executarea burajului III.
11. Intre burajul I şi burajul III şi trei zile după burajul
III, linia va fi supravegheată, astfel ca în permanenţă să fie
în stare corespunzătoare pentru circulaţie cu vitezele respec­
tive, intervenind ori de câte ori se produc deformaţii în afara
toleranţelor admise la exploatare.
12. Detensionarea şi redetensionarea şinelor se execută
potrivit reglementărilor speciale.

D. Reparaţia radicală a liniei cu joante în

execuţia manuală

1- Reparaţia radicală a liniei cu joante în execuţia ma­

nuală se execută cu ridicarea panourilor cu ajutorul maca-
ralelor-pcriial mobile şi depozitarea lor pe linie, de o parte
şi de alta a porţiunii care, se lucrează. în timpul scoaterii din
cale a balastului, curăţirii lui prin trecerea prin furcă, arun­
cării în cale a pietrei sparte curate, pentru realizarea stra­
tului de grosime prescrisă şi a compactării lui cu plăci vibro-
compactoare, se prelucrează panourile, care apoi se reintroduc
în cale în aceeaşi ordine.
2. In cadrul lucrărilor pregătitoare se execută operaţiile
de la reparaţia radicală pe linia cu joante în execuţia meca­
nizată (Capitolul II, pct. B, art. 2), precum şi următoarele
operaţii :
a) Scoaterea parţială a tirfoanelor şi a buloanelor de la
joaritele de rupere; se scot tirfoanele şi buloanele, lăsându-se

26
numai câte două tirfoane la fiecare cap de traversă şi câte
un bulon la fiecare cap de şină, cu piuliţele verificate şi unse ;
b) Nivelarea pietrei sparte la capetele traverselor în
vederea montării căii de rulare pentru macaralele-portal
mobile cu ecartamentul de 3 180 mm ;
c) Demontarea, transportul şi remontarea căii de rulare,
cu asigurarea gabaritului ; calea de rulare se alcătuieşte şi se
manipulează ca la refacţia de linie, conform „Instrucţiei pen­
tru lucrările de refac'ţie a liniei“ .
Lungimea căii de rulare trebuie să fie egală cu de două
ori lungimea maximă de linie, care se lucrează în închiderea
de linie, plus 100 m-
d) Scoaterea balastului din cale dintre traverse, pe toată
lungimea traversei şi la adâncimea de cel mult 5 cm mai jos
de talpa traversei; pe această porţiune se circulă cu restric­
ţii de viteză de 30 km/h. In ziua când se execută lucrările
de bază, înainte de închiderea liniei, se admite, când este
necesar, adâncirea săpăturii până la cel mult 10 cm mai jos
ca talpa traversei. Operaţia de scoatere a balastului dintre
traverse cuprinde :
— dislocarea cu târnăcopul de săpat a pietrei sparte
din cale ;
— trecerea prin furcă a pietrei sparte în linie şi arun­
carea celei curate pe banchetă ;
— aruncarea pământului, rezultat la trecerea prin furcă
a pietrei sparte, cu lopata în afara liniei, dincolo de piatra
spartă.
3. Lucrările de bază care se execută în închiderea de
linie cuprind următoarele operaţii :
a)' Coborârea macaralelor-portal mobile pe calea de rulare
după sosirea trenului cu vagonul portmacara.
b) Scoaterea restului de buloane şi tirfoane de la joan-
tele de rupere.
c) Ridicarea panourilor din cale cu ajutorul macaralelor-
portal mobile şi depozitarea pe linie de o parte şi de alta a
porţiunii care se lucrează'
d) Dislocarea pietrei sparte din cale cu târnăcopul de
burat sau cu un sistem mecanizat de scarificare până lai cota
corespunzătoare ţăruşului de nivel.

27
 e) Pe o porţiune de control de 2— 3 m lungime, piatra
spartă dislocată se trece prin furcă în linie şi piati'a curată
se aruncă pe banchetă ; se nivelează patul în spinare de
măgar cu o înclinare de 5 % ca la platforma căii ; pământul
rezultat din trecere prin furcă se îndepărtează prin arunca­
rea cu lopata dincolo de piatra spartă, apoi se trece prin
furcă piatra spartă dislocată şi cea curată se aruncă în urmă
pe porţiunea de control ; se nivelează patul în spinare de
măgar şi se îndepărtează pământul prin aruncarea lui afară
din linie, apoi operaţia continuă în acelaşi fel. Pentru a avea
un ritm mai mare de lucru se fac mai multe porţiuni de control
la distanţa de 10— 15 m între ele, câte o porţiune de control
pentru fiecare formaţie care execută această operaţie-
f) Pentru formarea stratului de piatră spartă de grosi­
mea prescrisă, stratul format se completează cu piatră spartă
curată aruncată de pe banchetă în linie ;
Este indicat ca, pentru controlul grosimii stratului de
piatră spartă, să se planteze ţăruşi de control.
g) Nivelarea stratului de piatră spartă şi controlul pla-
neităţii lui în sens transversal şi longitudinal cu ajutorul
latelor de 2,5 m şi de 5,0 m cu nivelă cu bulă de aer, astfal
ca după compactare să rezulte o suprafaţă plană ;
In curbe, stratul de piatră spartă se nivelează cu încli­
nare, astfel ca după lansarea panourilor să se obţină supra-
înălţarea proiectată pentru curba respectivă.
h) Compactarea stratului de piatră spartă cu ajutorul
plăcilor vibrocompactoare prin trecerea de trei ori în
acelaşi loc.
i) In timpul în care se execută operaţiile de la punctul
d pană la h se prelucrează panourile depozitate pe linie, ast­
fel ca operaţia să fie terminată odată cu compactarea patului
de piatră spartă pe primii 30 m.
Prelucrarea panourilor aşezate pe linie, de o parte şi alta
a porţiunii care se lucrează, cuprinde următoarele operaţii :
— manevrarea traverselor la diagramă ;
— înlocuirea traverselor rele care nu au fost înlocuite
în timpul iernii ;

28
 — îndesireâ pozei traverselor ;
— rectificarea ecartamentului în limitele toleranţelor
admise la reparaţia radicală de linie, folosindu-se plăcuţe da
ecart'ament la prinderile indirecte, dacă aceasta nu s-a exe­
cutat în timpul iernii.
j) Ridicarea panourilor prelucrate cu ajutorul macarale­
lor-portal mobile, transportul lor pe calea de rulare şi lan­
sarea lor în cale în aceeaşi ordine- Imediat după lansare se
bat şinele la echer pentru formarea rostului de dilataţie de
montaj reglementar şi apoi se eclisează. în acelaşi timp se
ripează panoul în ax, ţinându-se seama de ţăruşii de ax în
aliniamente şi curbe, cu ajutorul vinciurilor hidraulice sau
manual, ca la refacţia de linie.
k) Când este necesar, la legarea paneurilor introduse cu
osie rămase în cale, se pot folosi cuponaşe de şină ca la rea­
ducerea joantelor la echer.
1) Racordarea liniei la nivel se face pe calea veche, ast­
fel ca ultimul panou lansat în cale să rămână în poziţie defi­
nitivă. Racordarea trebuie realizată ca la Capitolul II, pct. B,
art. 3. h.
m) îndoparea traverselor care nu se aşează bine pe patul
compact cu piatră spartă măruntă.
n) Riparea sumară, a liniei unde este necesar.
o) Măsurarea liniei la nivel pe întreaga lungime a racor­
dării, din 3 în 3 m, şi rectificarea nivelului dacă sunt depăşite
toleranţele la nivel admise la exploatare pentru viteza de
50 km/h şi a porţiunilor pe care înclinarea rampei este mai
mare de 1/400, ca la Capitolul II, pct. B, art. 3. i.
După executarea lucrărilor şi asigurarea racordării regle­
mentare, linia se redeschide pentru circulaţie^ cu restricţii de
viteză de 30 km/h.
4. După redeschiderea liniei se execută următoarele ope­
raţii :
a) Riparea îngrijită a liniei ca la lucrările de reparaţie
radicală în execuţia mecanizată (Capitolul II, pct. B, art- 4).
b) Disl6carea şi ciuruirea pietrei sparte de la capetele
traverselor cu trecerea ei prin furcă prin metoda ochiului
de control (cu aruncarea în urmă), sau cu utilaje corespun­
zătoare ; ,

29
 c) Aruncarea în cale a pietrei sparte curate, astfel ca să
se asigure o prismă de balast cu lăţimea de cel puţin 20 cm
la capetele traverselor, măsurată la nivelul feţei superioare
a traversei, cu înclinarea taluzului de cel mult 1/1, iar spa­
ţiul dintre traverse să fie umplut cel puţin pe jumătate din
înălţimea traversei.
d) Nivelarea banchetelor, astfel ca să se realizeze pro­
filul traversai tip, conform STAS. ,
e) Curăţirea şanţurilor, săparea şanţurilor noi, tăierea
banchetelor şi evacuarea pământului rezultat.
f) Repararea traverselor crăpate din cale,' conform pre­
vederilor din „îndrumătorul privind măsurile pentru prelun­
girea duratei de serviciu a traverselor de lemn1' ; pe cât posi­
bil, această operaţie e bine să fie executată la lucrările de
bază, în cadrul prelucrării panourilor depozitate pe linie.
g) Strângerea definitivă a buloanelor verticale la prinde­
rile indirecte, corespunzător unui moment de 24 kgf. m, cu
asigurarea poziţiei corecte a plăcilor intermediare şi cu asigu­
rarea ecartamentului în limitele toleranţelor admise la repa­
raţia radicală de linie-
La prinderile directe şi mixte se verifică strângerea tir­
foanelor, corespunzătoare unui moment de 24 kgf. m.
h) Montarea dispozitivelor contra fugirii şinelor, conform
reglementărilor.
Operaţiile de mai sus se execută imediat după deschiderea
liniei şi pot continua şi în ziua următoare, până la închiderea
liniei, afară de operaţia de la punctul a — riparea îngrijită
a liniei — care trebuie executată în aceeaşi zi, până la ter­
minarea programului de lucru.
5. în cadrul lucrărilor de consolidare şi finisare, înce­
pând cu prima zi după realizarea lucrărilor de bază, se exe­
cută următoarele operaţii :
a) Burajul I al traverselor şi riparea I a liniei, care se
execută în prima zi după efectuarea lucrărilor de bază, în
condiţiile de la Capitolul II, pct. B, art- 5. a şi pct. B,
art. 5. b.
După executarea burajului I şi a ripării I, restricţia de
viteză se ameliorează la 70 km/h sau la viteza stabilită a
liniei, dacă aceasta este mai mică de 70 k m /h ;

30
 b) Descărcarea pietrei sparte şi introducerea ei în cale
pentru completarea prismei de balast la dimensiunile pre­
scrise, conform S T A S ..
c) Burajul II al traverselor şi riparea II a liniei se execută
după scurgerea unui trafic de 500 000 t br. sau pe liniile slab
circulate după cel mult 30 zile, în condiţiile de la Capitolul II,
pct. B, art. 5. c şi pct’. B, art. 5. d.
După executarea burajului II şi a ripării II, linia trebuie
să fie la ecartament, nivel şi poziţie în plan în aliniament
şi curbe in limita toleranţelor admise la reparaţia radicală
a liniei.
Se ridică restricţia de viteză şi se circulă cu viteza stabilită.
d) Burajul III al traverselor şi riparea III a liniei se
execută la rând în curbe şi numai unde este necesar în ali­
niament, la două zile de la executarea burajului II şi a ripă­
rii II, în condiţiile de la Capitolul II, pct. B, art. 5. h şi pct. B-,
art- 5. i. ■ ;
e) Se execută în continuare, în aceleaşi condiţii, opera­
ţiile precizate la Capitolul II, pct. B, art. 5. j la n.
6. în cazul când nu se execută compactarea stratului de
piatră spartă în condiţiile arătate la Capitolul II, pct. D,
art. 3- h, indiferent de cauze, în închiderea de linie se va
executa un buraj la rând al traverselor, denumit buraj inter­
mediar, de regulă cu ciocanele electrice de burat, în condiţiile
de la Capitolul II, pct.'B , art. 3. f.
Nu se admite redeschiderea liniei fără executarea bura­
jului intermediar.
In următoarele zile se vor executa burajele şi ripările I,
II şi III ca în cazul compactării stratului de piatră spartă.
7. Se aplică aceleaşi reglementări ca la Capitolul II, pct.
B. 6, B- 7, B. 8 şi B. 9. ’

E. Reparaţia radicală a liniei cu joante în execuţia

manuală fără închidere de linie

1. Se pot excepta de la aplicarea procesului tehnologic

de la Capitolul II, pct. D, numai porţiunile de linie scurte
pe care nu se pot obţine închideri de -linei, ca, de exemplu :
unele linii de circulaţie a locomotivelor din depouri, unele
porţiuni ale unor linii din staţii şi triaje sau porţiuni de

31
linie pe care nu se pot folosi maearale-portal ca linii cu che­
iuri, cu peroane înalte etc. şi numai cu aprobasea Direcţiei
generale linii şi instalaţii pentru fiecare caz în parte.
In acest caz se va aplica următorul proces tehnologic :
2- Lucrările pregătitoare sunt cele prevăzute la Capitolul
II, pct. B. 2 şi Capitolul II, pct. D, art. 2. d.
3- Lucrările de bază se execută între trenurile în circu­
laţie fără închideri de linie şi cuprind următoarele operaţii :
a) Dislocarea balastului dintre două traverse, pe toată
lungimea traversei şi la o adâncime corespunzătoare ţăruşu­
lui de n iv e l; balastul se trece prin furcă în linie, piatra spartă
curată se aruncă pe banchetă, iar pământul de asemenea pe
banchetă, însă fără să acopere piatra spartă curată ; se for­
mează astfel ochiul de control.
b) Se dislocă balastul din cchiul vecin în sensul avansă­
rii lucrării, se trece prin furcă în linie şi piatra spartă curată
se aruncă în ochiul liber din urmă, iar pământul pe banchetă
sau dincolo de banchetă, după caz.
c) După umplerea ochiului traversa se manevrează în
urmă cu un lat de traversă ; se dislocă balastul de sub tra ­
versa care a fost manevrată şi se procedează la fel ca la
punctul b.
d) Se readuce traversa manevrată înapoi la semnul de
poză de pe şină şi apoi se îndoapă la nivelul liniei în lucru ;
la nevoie se adaugă piatra spartă curată de pe banchetă, des­
cărcată în cadrul lucrărilor pregătitoare.
e) Se continuă în acelaşi fel cu traversa următoare.
f) Se permite să se execute operaţia simultan la mai
multe traverse, cu condiţia ca între două ochiuri goale să fie
o distanţă de cel puţin 4 m-
g) Pe măsura formării unui front de lucru cel puţin de
o lungime de panou, se aruncă piatra spartă în linie, se ridică
linia cu vinciurile la nivelul definitiv, materializat prin ţăruşi
şi se execută burajul la rând al .traverselor, de regulă cu cio­
canele electrice de burat şi în lipsa acestora, m anual; se
îndoapă traversele pe toată lungimea lor.
h) în timpul cât linia este suspendată, se înlocuiesc tra­
versele rele, care nu au fost înlocuite iarna, şi se introduc
traversele pentru îndesireâ pozei.

32
 i) Linia se va ridica în trepte de 6 cm într-o repriză ;
se poate ridica mai mult de 6 cm într-o repriză numai în
cazul obţinerii unor închideri de linie şi numai în închidere
de linie.
j) La executarea ridicării liniei şi burării la rând a tra­
verselor, se va urmări ca la trecerea trenului să fie executată
racordarea liniei la nivel în profil în lung, pe o lungime mai
mare sau cel puţin fegaîă cu L == 200 li, adică cu înclinare de
cel mult 5 mm/m.
înclinarea rampei supraînălţării, măsurată din 3 în 3 m,
trebuia să fie cel mult de 1/1300, adică de 3,3 mm/m.
k) Pe porţiunea de linie în lucru, până la executarea bura­
jului la rând, se circulă cu o restricţie de viteză de 15 km /h ;
după executarea burajului la rând restricţia de viteză se poate
ameliora la 30 km/h, cu condiţia ca toleranţele la nivel şi la
poziţia în plan să nu depăşească pe cele admise la exploatarea
pentru viteza de 50 km/h, iar racordările ia nivel să fie reali­
zate conform prevederilor de Ia Capitolul II, pct. B, art. 3. h.
1) La sfârşitul zilei de lucru, pe întreaga porţiune pe care
s-a ciuruit balastul trebuie să se execute burajul la rând- al
traverselor ; acesta se consideră buraj intermediar.
m) In cazul când linia se ridică în trepte, la fiecare treaptă
se execută un buraj la rând, toate aceste buraje având .caracter
de buraj intermediar.
n) Restul lucrărilor se execută la fel ca la reparaţia radi­
cală în execuţia manuală (Capitolul II, pct. D).

F. Reparaţia radicală a liniei cu joante cu înlocuirea la rând

a traverselor din lemn cu traverse din beton

1- Reparaţia radicală a liniei cu joante cu înlocuirea la

rând a traverselor din lemn cu traverse din beton, în execuţia
mecanizată (cu maşina de ciuruit) sau în execuţia manuală, se
execută la fel ca o refacţie de linie, conform „Instrucţiei pentru
executarea lucrărilor de refacţie a liniei1', cu următoarele
particularităţi :
— panourile cu traverse din beton se montează în baza
pentru montarea panourilor, folosindu-se şine recuperate din
linia în lucru
— panourile cu traverse din lemn scoase din cale se aduc
în bază şi se demontează ;

3 — c. 302 33
 — pentru montarea panourilor cu traverse din beton se
reutilizează cât mai mult material metalic din cel rezultat, şi
anume : şine, eclise, plăci, cleşti, buloane, inele-resort etc
2. Se construieşte o singură bază în care se demontează
panourile cu traverse din lemn şi se montează panourile cu
traverse din beton, cu folosirea materialului metalic recuperat
de la demontarea panourilor cu traverse din lemn ; ca urmare,
ţinându-se seama de condiţiile locale, baza trebuie să fie con­
struită astfel, ca manipularea materialelor să fie cât mai redusă,
inclusiv a materialelor rezultate de la demontare ş i'ca re se
realizează la montarea panourilor cu traverse din beton.
3. Şinele fiind semibune, se vor trata conform „Instrucţiei
pentru lucrările de refacţie a liniei14.
4- Pentru începerea lucrărilor este necesar să existe şine
pentru montarea panourilor pentru primele trei zile de lucru
cel puţin.
5. Pe porţiunile mai lungi pe care nu se pot introduce
traversele din beton, cuprinse între porţiunile pe care se. in­
troduc traverse din beton, se va aplica procesul tehnologic
pentru reparaţiile radicale în execuţia mecanizată, Capitolul
II, pct. B, sau în execuţia manuală, Capitolul II, pct. D, co­
respunzător dotării şantierului cu utilaje de cale.
6. Pe liniile cu prinderea indirectă pe care nu se prevede
sudarea şinelor după executarea reparaţiei radicale, panourile
se asamblează la joante cu traverse din lemn (câte o traversă
la fiecare cap al panoului şi prima ajutătoare) ; se vor folosi
de regulă traverse semibune care au stat în cale sub cinci ani,
cu dimensiuni mai pline, feţe paralele şi de lungimi e g a le ; pe
liniile cu prindere directă panourile se asamblează numai cu
traverse din beton, inclusiv cele de la joantă.

CAPITOLUL III

PARTICULARITĂŢILE EXECUTĂRII REPARAŢIILOR

RADICALE ALE LINIEI CONSTRUITE CU TRAVERSE
DIN BETON

1. Se vor respecta prevederile pentru traversele din beton

cuprinse în „Instrucţia pentru lucrările de refacţie a liniei*.
2. Se înlocuiesc traversele din beton cu defecte şi se in­
troduc cele pentru îndesireâ pozei când aceasta este necesar.

34
 Transportul traverselor din beton în linie curentă se face
cu vagonete-motor cu remorcă, drezine-camlon sau vagoane,
iar descărcarea lor, de regulă, se face cu mijloace mecanizate ;
nu se admite descărcarea prin aruncare.
Manipularea traverselor pentru introducerea lor în cale
se face cu cleşti de transportat traverse în număr suficient,
avându-se în vedere greutatea de 220— 250 kg a unei traverse.
3. Manevrarea la poză a traverselor din beton se face cu
manele din lemn ; ( nu se admite manevrarea prin şocuri.
4. Se înlocuiesc diblurile defecte, conform reglementărilor
speciale.
5. In toate cazurile la liniile cu şina tip 49 şi mai mare se
execută îmbunătăţirea electroizolării, indiferent dacă pe linia
care se repară radical se prevăd sau nu se prevăd circuite de
cale, conform reglementărilor speciale.
6. La strângerea tirfoanelor, în special cu maşina de strâns
tirfoane, se va avea grijă de a nu se distruge diblurile prin
strângerea prea forţată. In cazul când tirfonul se învârte fără
sfârşit, traversele din beton se pot introduce în cale numai
după înlocuirea diblurilor. Strângerea tirfoanelor se face
corespunzător unui moment de strângere de 24 kgf.m.

CAPITOLUL IV

ORGANIZAREA LUCRĂRILOR

1. Lucrările de reparaţie radicală a liniei se execută prin

unităţi special organizate, denumite secţii de reparaţii linii
(Secţia L.R.) care au pe şantiere ingineri coordonatori şefi
eşalon, picheri, tehiţicieni, magazineri etc., conform norma­
tivului aprobat de conducerea ministerului.
In cazul unor porţiuni scurte lucrările de reparaţii radi­
cale de linii şi de reparaţii radicale de aparate de cale pot fi
executate de secţiile de întreţinere a căii, cu aprobarea divi­
ziei de linii şi instalaţii.

35
 2 Lucrările de reparaţii radicale de linii trebuie astfel
organizate ca lucrările de bază să se execute după dezgheţul
prismei de balast sub talpa traversei, până la 30 noiembrie
cel mai târziu.
3. Lucrările de reparaţii radicale ale liniei se execută în
închidere de linie, în intervalele dintre trenurile din programul
de circulaţie, prin creare de ferestre în graficul de circulaţie.
Durata intervalului necesară pentru executarea lucrărilor
se determină în funcţie de ritmul de lucru zilnic, de utilajele
cu care este dotat şantierul şi de condiţiile de lucru specifice
şantierului respectiv etc. şi se stabileşte de regionala de căi
ferate şi se avizează de Direcţia generală linii şi instalaţii.
4- Pe porţiunile de linie în lucru se circulă cu restricţie
de viteză, după cum urmează :
a) cu 30 km/h pe porţiunile de linie pe care se execută
lucrările pregătitoare care au ca urmare slăbirea stabilităţii
căii sau slăbirea prinderilor şi până la porţiunea de linie pe
care s-a executat burajul I şi riparea I ;
b) cu 70 km /h pe porţiunea pe care s-a executat burajul
I şi riparea I şi până la porţiunea pe care s-a executat bura­
jul II şi riparea II, respectiv burajul III şi riparea III pentru
lucrările la care nu s-a compactat stratul de piatră spartă, cu
condiţia ca prisma de balast să fie completată cu piatră spartă,
astfel ca lăţimea prismei măsurată la nivelul feţei superioai’e
a traversei şi taluzul. prismei să fie conform STAS, fără spo­
rul de piatră spartă corespunzător căii fără joante, iar spaţiile
dintre traverse să fie în întregime umplute cu piatră spartă ;
c) după executarea burajului II şi a ripării II, respectiv
burajul III şi riparea III şi realizarea prismei de balast în con­
diţiile de la punctul b, restricţia de viteză se ridică şi se circulă
cu viteza stabilită ;
d) în cazurile când odată cu reparaţia radicală a liniei se
execută şi stratul de nisip sub stratul de piatră spartă, restric­
ţiile de viteză sunt de 20 km/h şi respectiv 60 km/h.
5. Lucrările vor fi astfel organizate ca durata închiderii
de linie, lungimea porţiunilor de linie pe care se circulă cu
restricţie de viteză şi treptele de restricţie de viteză aprobate
să fie strict respectate.

36
 Se va urmări în permanenţă îmbunătăţirea preceselor
tehnologice, dotarea şantierelor cu utilaje, organizarea lucră­
rilor, astfel ca să se scurteze durata închiderilor de linie şi
durata restricţiilor de viteză ce revin pentru 1 km de lucrare.
6. Pentru fiecare şantier se întocmeşte un plan de orga­
nizare şi de desfăşurare a lucrărilor care trebuie să cuprindă :
a) descrierea pe scurt a şantierului şi caracteristicilor
tehnice, distanţa pe care se execută lucrarea, planul lunar,
ritmul mediu de lucru pe zi, tipul de şină şi lungimea nor­
mală a şinei, poza traverselor în aliniament şi curbă, inclusiv
diagrama pozei şi alte caracteristici ale şantierului ;
b) planul bazei pentru montarea panourilor şi planul bazei
sau al bazelor pentru demontarea panourilor când acestea
sunt necesare ;
c) planul amănunţit al grupurilor sociale ;
d) utilajele cu care este dotat şantierul, în special uti­
lajele grele pentru lucrările de cale ;
e) procesul tehnologic al lucrărilor pentru 1 km mediu,
adică 1 km cu volum mediu de operaţii pentru lucrările din
baze şi din linie curentă ;
f) forţele de muncă necesare pentru executarea lucrărilor
pentru 1 km, defalcat pe faze de lucrări : în baza de montare,
în baza . pentru demontare, lucrarea din linie curentă
(lucrări pregătitoare, lucrări de bază cu închidere de linie,
lucrări de consolidare şi finisare), pentru constrtiirea bazelor
şi a grupurilor sociale, pentru întreţinerea şi repararea utila­
jelor, numărul personalului productiv de deservire a şantieru­
lui necuprins în norme de protecţie (mecanici utilaje, personal
de tren şi locomotivă, muncitori calificaţi pentru întreţinerea
liniilor din bază, şi a grupului social, conducători de formaţii
etc), personal de deservire de regie (paza, cantina, curăţe­
nia etc.) şi total forţe de muncă pentru 1 km, exprimat în ore
şi zile-om normă ;
g) graficul de desfăşurare a lucrărilor într-o zi de lucru,
cu arătarea mişcării formaţiilor pentru ritmul zilnic mediu
de lucru ;

37
 h) graficul ce desfăşurare a lucrărilor în linie curentă
pe un şantier, de la lucrările pregătitoare şi până la termi­
narea tuturor operaţiilor din procesul tehnologic şi idem
pentru baze ;
i) graficul de intrare pe şantier a trenurilor cu boghiuri
speciale pentru transportul panourilor încărcate şi cu cele
goale (pentru panouri ce se vor scoate din cale), a maşinilor
care ocupă calea şi a trenurilor cu piatră spartă, astfel stu­
diat ca maşinile grele de cale să poată lucra efectiv cât mai
mult timp din durata închiderii de linie.
Planul de organizare trebuie să conducă la o cât mai
raţională folocire a forţelor de muncă şi a utilajelor de cale,
în special a utilajelor grele (maşini de ciuruit, de burat etc.),
ţinându-se seama de caracteristicile fiecărui utilaj şi de norma
mobilizatoare de producţie pe oră efectivă de lucru. .
Planul de organizare se elaborează de secţia de repara­
ţii linii în colaborare cu personalul mediu şi lucrătorii de
calificare deosebită care vor lucra pe şantierul respectiv.
Planul de organizare se însuşeşte de şeful serviciului
de reparaţii capitale de linii şi se aprobă de şeful diviziei
linii şi instalaţii-
Graficele de la punctele g, h şi i se vor afişa în biroul
şantierului şi în sala în care se ţine şcoala personalului.
7. La lucrările de reparaţii radicale pe liniile cu circuite
de cale, linii electrificate, cu instalaţii care se leagă de linie,
ca de exemplu autostop etc., se va organiza demontarea legă­
turilor şi a instalaţiilor în timpul executării unor operaţii
din procesul tehnologic pentru a preveni deteriorarea lor şi
remontarea lor imediat după executarea operaţiilor respec­
tive ; aceste lucrări se execută de către lucrători ai unităţii
de bază de specialitate-
8. Activitatea unui şantier de reparaţie radicală cu un
volum de lucru anual minim, stabilit prin normative sau cu
un volum mai mare, va fi coordonată de un inginer principal
(inginer coordonator) care are sarcinile stabilite prin ordine
şi în special :
— coordonarea tuturor formaţiilor ce activează pe şan­
tier în linie curentă şi în baze ;

38
 -T- adaptarea profilului în lung când aceasta e necesar ;
— retrasarea curbelor prin metode exacte, grafice, meca­
nice sau analitice şi plantarea de ţăruşi de ax ;
— axarea aliniamentelor folosind aparate optice ;
— controlarea şi îndrumarea activităţii fiecărei formaţii
de lucru ;
— urmăreşte şi ia măsuri jjentru asigurarea condiţiilor
de trai şi de muncă ale întregului personal de pe şantier ;
•
— stabileşte programul zilnic de lucru;
— alte sarcini cuprinse în prezenta instrucţie etc.
In lipsa inginerului coordonator sau in cazul când acesta
nu este prevăzut în normativ, sarcinile acestuia vor fi împăr­
ţite de şeful secţiei de reparaţii linii între personalul ingi­
neresc din secţie şi un şef de eşalon împuternicit de şeful
secţiei.
9. Zilnic, inginerul coordonator, respectiv şeful de eşa­
lon, face o analiză a activităţii zilei respective şi stabileşte
programul de lucru pentru ziua următoare cu personalul
interesat, după caz, până la conducătorul de formaţie inclusiv.
. Programul va cuprinde lucrările care trebuie executate,
volumul de lucrări, conducătorii de formaţii, picherul sau
şeful de eşalon care coordonează formaţia respectivă, efecti­
vul formaţiei etc-
10. Având în vedere cota roşie stabilită în profilul în
lung proiectat, se va analiza modificarea nivelului liniei pe
fiecare podeţ deschis şi'se vor stabili măsurile ce trebuie luate
pentru asigurarea realizării profilului în lung proiectat.
Examinarea fiecărui podeţ pe teren se va face într-o
comisie compusă din delegatul diviziei linii şi instalaţii din
serviciul de specialitate, şeful secţiei de întreţinere a căii şi
şeful secţiei de reparaţii linii. Propunerile comisiei vor
cuprinde situaţia la fiecare podeţ, măsurile pentru situaţii
definitive propuse şi termenele de executare ; se vor prezenta
şefului diviziei linii şi instalaţii pentru aprobare.

39
 Termenele do executare a acestor lucrări vor 3 coordo-
nato cu termenele de ex cru h re a lucrărilor de reparaţii
radicale.
11. Se va urmări ca transportul de piatră spartă să se
execute numai cu vagoane autodescărcătoare de tip „Wa
piatră11 şi „Wa dozator* sau alte tipuri de vagoane ce se vor
construi pentru autodescărcarea pietrei sparte, corespunzător
lucrărilor de reparaţie radicală.
12. La executarea reparaţiilor radicale cu panouri mon­
tate în baze, se va urmări ca lucrările să se facă cu avansa­
rea în sensul pantei, chiar dacă macaralcle-portal mobile sunt
complet mecanizate sau se folosesc alte tipuri de macarale
pentru lansarea panourilor în cale-
13. Pe fiecare şantier se va constitui o rezervă de ciocane
electrice de burat şi grupul electrogen corespunzător, toate.
î i bună stare de funcţionare, pentru a interveni ori de câte-
oi'i va fi necesar în cazul defectării utilajelor de burat din
dotare sau al completării lucrărilor, dacă capacitatea de lucru
a utilajelor a fost depăşită la un moment dat.
14. Planul de organizare, de desfăşurare a lucrărilor de
şantier se va aduce la cunoştinţa întregului personal, iar
şefii de eşalon, picherii şi conducătorii de formaţii vor fi
instruiţi de către inginerul coordonator până la însuşirea lui
coractă şi completă.
Instruirea se va repeta ori de câte ori se va modifica
planul de organizare sau când se va constata necesitatea
reîmprospătării instructajului.
15- Având în vedere sarcina permanentă de îmbunătăţire
a proceselor tehnologice, se admite folosirea de utilaje
noi pentru mecanizarea operaţiilor care în prezent se execută
manual şi trebuie să se urmărească dotarea şantierului cu uti­
laje cu performanţe superioare, cu condiţia ca să conducă
la îmbunătăţirea calităţii lucrărilor, creşterea productivităţii
muncii şi reducerea duratei închiderilor de linii şi a restric­
ţiilor de viteză ce revin pentru 1 km de lucrare.
în acest caz se vor aplica procese tehnologice adaptate
sau chiar modificate faţă de prevederile din prezenta instruc­
ţie, însă numai după ce sunt aprobate de Direcţia generală
linii şi instalaţii.

40
 16. Pentru întreţinerea utilajelor de cale, macaralelor-
portal mobile, boghiurilor speciale pentru transportul panou­
rilor etc., se organizează un atelier de şantier, similar cu cel
de la refacţii de linii, corespunzător gradului de mecanizare a
şantierului; se pot folosi şi autoateliere.

CAPITOLUL V

MASURI PENTRU SIGURANŢA CIRCULAŢIEI

1- Reparaţiile radicale ale liniei fiind lucrări care se

execută pe linii în circulaţie, se vor respecta prevederile
cuprinse în RET, instrucţiile de serviciu, ordinele şi pre­
vederile din -prezenta instrucţie.
2. Executarea operaţiilor din procesul tehnologic se va
face cu respectarea prevederilor din instrucţiile şi ordi­
nele privind executarea lucrărilor de linie şi din prezenta
instrucţie.
3. Secţia de reparaţii linii sau unitatea executantă răs­
punde de starea liniei pe porţiunea pe care a început lucră­
rile, care conduc la schimbări în starea liniei, pe porţiunile
pe care se circulă cu restricţie de viteză şi pe porţiunile de
linie care nu au fost predate pentru exploatarea secţiei de
întreţinere a căii.
Secţiile de întreţinere a căii vor face reviziile şi pe por­
ţiunile de linie pentru care răspunde unitatea care execută
reparaţiile radicale ale liniei, conform instrucţiunilor pri­
vind ordinea şi termenele de revizie ale liniilor în exploatare
şi vor proceda conform acestei instrucţii, cu deosebirea că
constatările făcute de picher şi până la şeful de secţie de
întreţinere a căii, în cadrul reviziilor şi legate de siguranţa
circulaţiei, se vor înscrie în condica de ordine de şantier a
şantierului de reparaţii radicale, iar o copie se va trimite,
prin corespondenţă, secţiei de reparaţii linii- în cazuri urgente
organele secţiei de reparaţii linii vor fi avizate telefonic şi
când se va considera necesar se va dispune sistarea lucrărilor
şi luarea imediată de măsuri pentru asigurarea condiţiilor de
siguranţă a circulaţiei.

41
 4. Executarea fiecărei operaţii în condiţiile instrucţiilor
şi ordinelor constituie elementul de bază în asigurarea cir­
culaţiei trenurilor pe porţiunile de linie în lucru.
5. Pentru fiecare şantier, pentru ingineral coordonator,
şefii de eşaloane şi picheri, nominal, se vor stabili de şeful
secţiei sarcinile pentru care răspunde de şantier, atât cele ce
privesc lucrările, precum şi cele ce privesc închiderile de linie
şi restricţiile de viteză, astfel ca să fie cuprinsă întreaga
activitate a şantierului din punct de vedere al siguranţei
circulaţiei, al producţiei, al securităţii muncii şi al condiţiilor
de trai şi de muncă.
Fiecare din acest personal va lua cunoştinţă de sarcinile
ce-i revin, sub semnătură- In cazul când se schimbă
responsabilul de formaţie sau de un grup de formaţii, acesta
va intra în lucru numai după ce va lua cunoştinţă, sub
semnătură, de sarcinile ce-i revin.
Se va urmări să fie cuprinse şi responsabilităţile pentru
porţiunile de linie cu restricţie de viteză şi porţiunile de linie
nepredate pentru exploatare la secţiile de întreţinere a căii
pe care nu se lucrează efectiv într-o zi sau într-un interval
de mai multe zile.
6. Pentru fiecare şantier se vor stabili reglementările
privind circulaţia trenurilor, cu sau fără boghiuri speciale,
pentru transportul panourilor de la baze până la staţia vecină
cu şantierul, intrarea pe linie închisă şi revenirea în staţia
vecină şi de la staţie la bază-
Reglementările vor cuprinde şi modul de organizare
pentru închiderea liniei, deschiderea liniei şi legătura între
diferite faze de lucru pentru redeschiderea liniei.
Reglementările se vor elabora în colaborare cu toate orga­
nele interesate din regională, vor fi însuşite de serviciul de
siguranţa circulaţiei şi aprobate de conducerea regionalei.
Se va instrui întregul personal interesat, asupra preve-
lerilor din reglementări.
7. Pe şantier se vor efectua următoarele măsurători :
a) Măsurarea la nivel a porţiunilor de linie pe care se
fac racordările la n iv e l; rezultatul se înscrie în condica de
măsurare a liniei. în cazul în care din măsurare rezultă că

42
sunt abateri ce depăşesc limitele admise, se vor face remedieri
şi apoi se face măsurătoarea din nou- Linia se poate
redeschide numai după ce s-a asigurat o racordare în limita
toleranţelor admise.
b) Măsurarea curbelor la săgeată în urma ripării îngrijite
ce se execută imediat după redeschiderea liniei şi prin care
curba trebuie să fie adusă în limitele toleranţelor admise la
exploatare pentru viteza de 50 km/h. Rezultatele se înscriu
în condica de măsurare a curbelor.
In cazul când la măsurare au rezultat abateri mai. mari,
se execută remedieri şi se face o nouă măsurătoare, care apoi
se înscrie din nou în condica de măsurare a curbelor.
c) Măsurarea liniei la nivel la sfârşitul programului de
lucru, pe porţiunile de linie pe care s-a lucrat în ziua res­
pectivă, pe porţiunea de linie pe care se circulă cu restricţia
de viteză de 30 km/h până la porţiunea unde s-a executat
burajul I.
d) Măsurarea de către secţia de întreţinere a căii, ou
căruciorul de verificat calea, a porţiunii de linie cu restricţie
de viteză şi a porţiunii de linie nepredate pentru exploatarea
secţiei de întreţinere a căii, cel puţin o dată la 15 zile-
Banda căruciorului se descifrează de secţia de întreţinere
a căii şi se predă şantierului. Şantierul ia imadiat măsuri
pentru remedierea deformaţiilor depistate, astfel ca în tot
timpul starea liniei să fie corespunzătoare calificativului
cel puţin „bine“ .
Benzile chenzinale se vor păstra într-un dosar special.
Pe bandă se va nota, de către conducătorul şantierului, data
remedierii defectelor.
e) Cel puţin o dată la două luni, porţiunea din linia
curentă pe care se circulă cu restricţie de viteză şi porţiunea
nepredată pentru exploatare secţiei de întreţinere a căii se
măsoară cu vagonul de verificat ca lea ; vagonul va fi însoţit
de un organ al secţiei reparaţii linii, care va lua imediat
măsuri pentru remedierea deformaţiilor, astfel ca în perma­
nenţă starea liniei să fie corespunzătoare calificativului cel
puţin ;,bine“ .

43
 Banda vagonului se va păstra într-un dosar special Pe
bandă se va nota, de către coordonatorul şantierului, data
remedierii defectelor.
8. Trenurile cu boghiuri speciale pentru transportul
panourilor se vor forma, manevra şi vor circula conform
„Instrucţiei privind circulaţia trenurilor cu boghiuri speciale
pentru transportul panourilor şi tronsoanelor de şine la
executarea lucrărilor de linii".
9. Liniile din bazele pentru montare şi pentru demon­
tare sau liniile similare se vor revizui de către picherul din
bază în aceleaşi condiţii şi la aceleaşi termene ca şi linia
din staţii, conform instrucţiunilor şi ordinelor.
10- Fiecare şantier trebuie să fie dotat cu mijloace de
legătură cu cel puţin una din staţiile vecine prin telefon sau
mai bine prin radiotelefonie-
Pe lângă telefonul de serviciu sau radiotelefonul de ser­
viciu, deservit de un telefonist desemnat de conducătorul
şaRtierului, va fi o condică în care se vor nota cu număr şi
eră comunicările şi dispoziţiile privind circulaţia trenurilor.
■ Este indicat ca şantierul să fie dotat cu suficiente radio­
telefoane pentru a se menţine legătura pe şantier cu condu­
cătorii diferitelor faza de lucru.
11. Fiecare şantier va fi controlat din punct de vedere
al siguranţei circulaţiei, după cum urmează :
a) Şeful şi şeful adjunct al secţiei de reparaţii linii sau
similar al unităţilor executante vor controla de trei ori pe lună,
fiecare şantier, adică o dată la zece zile, astfel ca şeful de
secţie să controleze fiecare şantier cel puţin o dată pe lună.
Prin şantier, în sensul instrucţiei de faţă, se înţelege ansam­
blul de lucrări coordonat de un inginer principal (coordo­
nator), respectiv de un şef de eşalon împuternicit în lipsa
inginerului coordonator sau când acesta nu este prevăzut
în normative.
Programul de control al şefului de secţie adjunct se
stabileşte de şeful secţiei.
Constatările şi dispoziţiile se înscriu în condica de ordine
de şantier.
b) Inginerul coordonator sau, în lipsa acestuia, şeful de
eşalon împuternicit de şeful de secţie va controla fiecare punct
de lucru cel puţin o dată pe săptămână.

44
 Constatările şi dispoziţiile se înscriu în carnetul de şan­
tier al formaţiei respective ;
c) Şefii de eşalon şi picherii, care coordonează mai multe
puncte de lucru, vor controla fiecare punct de lucru, conform
sarcinilor stabilite aşa cum s-a arătat la art. 5, cel puţin o
dată la două zile, înscriind rezultatele şi dispoziţiile în car­
netul de şantier al formaţiei respective ;
d) 'Restul de picheri şi constructori de cale, care sunt
conducători de formaţie, nu fac controale întrucât răspund
direct de lucrările pe care le conduc.
12. Instruirea teoretică şi practică a personalului se va
desfăşura conform reglementărilor şi ordinelor.
Fiecare şef de eşalon şi picher va urmări gradul de in­
struire a personalului cu care lucrează şi va lua măsuri de
instruire a acestuia până la însuşirea completă şi corectă a
cunoştinţelor legate de lucrările pe care le execută.

CAPITOLUL VI

TOLERANŢE ADMISE LA EXECUTAREA

LUCRĂRILOR DE REPARAŢII RADICALE
ALE LINIEI

1. Lucrările de reparaţii radicale ale liniei trebuie să

fie realizate în limita toleranţelor admise prin „Instrucţia
pentru norme şi toleranţe la linii, schimbătoare de cale, poduri
şi tuneluri", cu excepţiile de mai jos :
â) La ecartament, abaterile nu trebuie să depăşească :
— în'aliniam ent şi cu rb e: + 5 mm şi — 3 m m ;
— la vârful şi călcâiul macazurilor : + 3 mm şi — 1 mm ;
— la inimă : + 1 mm şi ■ — 0 mm.
b) La nivel, în aliniament şi curbe : + 3 mm şi — 3 mm ;
c) La aparate de cale :
— dezlipirea vârfurilor de ace 2 mm ;
— dezlipirea proţapului 0 mm ;
— nu se admite denivelarea contraacului faţă de limbă
şi denivelarea inimii.

45
 d) Poziţia liniei în plan în aliniament trebuie să fie fără
coturi şi fără şerpuire ;
e) In curbe, la săgeată, se admit 50»/o din toleranţele
admise la exploatare, adică :
— în curbe în arc de cerc măsurate cu coarda de 20 m,
din 10 în 10 m (tabelul 1);
Tabelul 1
\ Viteza Cuprinsă Cuprinsă
\în km/h Mai mică sau între între Mai mare de
egală cu 50 51—*80 81—100 100

Intre între Intre Intre

•& *5> *5> Observaţii
«<3*2 C3H0KS
Raza \ «Te
rj « cS
tto
o' nEE
m* C NO
211 211
in m \ *S CJ <0 flJ >«84) <0 o
w> S M t/î > vsgE W> (fi 5 U2 > w |S

251— 350 115 t>,2 12 18

351— 550 12 18 10 115 8 12 — —

551— 1000 10 15 8 12 7 10 5 8

M a i m are C u co n ­
de 100 0 10 :i5 8 12 0 9 4 6 d iţia să
n u a ib ă
săg eţi
n e g a tiv e

— în curbe în arc de cerc măsurate cu coarde de 10 m,

din 5 în 5 m (tabelul 2).
Tabelul 2

46
 f) Oblicitatea traverselor în aliniamente faţă de echer,
precum şi deplasarea lor faţă de poza reglementară nu tre­
buie să depăşească :
— la primele trei traverse de la capătul panoului, 1 cm ;
— în restul panoului, 3 cm.
g) Fugirea joantelor în aliniament şi curbă până la
10 mm faţă de poziţia normală admisă.

CAPITOLUL VII

PREDAREA LUCRĂRILOR SECŢIEI DE ÎNTREŢINERE

A CAII ŞI RECEPŢIA LUCRĂRILOR

1. Predarea porţiunilor de linie reparate radical secţiei de

întreţinere a căii, pentru exploatare, se face când porţiunea
de linie, reparată radical îndeplineşte următoarele condiţii
minime :
— toleranţele la nivel, poziţia în plan şi la ecartament
să fie în limitele admise pentru reparaţii radicale de lin ii;
— prisma de balast să aibă la capetele traverselor lăţi­
mea prescrisă ;
*— trecerile de nivel să fie cu contraşine şi pene montate
şi să fie executat pavajul, astfel ca să asigure trecerea nor­
mală a vehiculului rutier ;
— la poduri să fie montate contraşine ;
— să fie evacuat materialul de cale din linia curentă
sau din staţie ;
— linia să îndeplinească toate condiţiile de siguranţă a
circulaţiei pentru viteza stabilită.
2. Predarea liniei pentru exploatare se face într-o comisie
din care trebuie să facă parte şeful secţiei de reparaţii
linii şi şeful secţei de întreţinere a căii sau împuterniciţii
lor, în grad de cel puţin inginer şi picherul şef de district.

47
 Procesul-verbal de predare-primire trebuie să cuprindă :
— banda de măsurare a liniei cu căruciorul de măsurat
linia sau cu vagonul de verificat calea ;
— un tabel pentru fiecare curbă în parte în care se vor
arăta elementele geometrice ale curbei raportate la kilome­
trajul curbei, săgeţile teoretice şi cele reale, măsurate din 10
în 10 m, precum şi distanţa la repere, dacă sunt montate la
data predării ; se vor lua în primire numai curbele care au
săgeţile în limita toleranţelor admise la reparaţia radicală a
liniei ;
— grosimea stratului de piatră spartă sub talpa traver­
sei, stabilită prin sondaj şi măsurată în dreptul şinei (în curbe
pe firul interior), cel puţin în trei puncte pe 1 km de linie ;
— toate observaţiile privind operaţiile care condiţionează
predarea — primirea pentru exploatare, precum şi operaţiile
care nu condiţionează predarea — primirea pentru exploatara,
dar care trebuie să fie executate până la terminarea lucrări­
lor de către secţia de reparaţii linii, precizându-se termenele
de execuţie ; la predarea liniei pentru exploatare, secţia de
reparaţii linii predă secţiei de întreţinere a căii epurele sau
calculele de retrasare a curbelor şi tabelul cu mărimea rostu­
rilor de dilataţde.
3. Condiţiile minime arătate mai sus, la pct. 1, fiind înde­
plinite, secţia de întreţinere a căii este obligată a lua linia
în primire pentru exploatare.
Linia va fi predată la rând, nu pe sărite.
De la luarea în primire a liniei, secţia de întreţinere a
căii răspunde pentru'siguranţa circulaţiei şi starea liniei.
4. In cazul când, din cauza neîndeplinirii condiţiilor mi­
nime arătate mai sus, nu se pot preda pentru exploatare por­
ţiunile de linie mai mari decât cele corespunzătoare planului
de lucru pentru o lună, se vor sista lucrările de avansare a
şantierului şi se vor relua numai după terminarea lucrărilor
minime şi predarea liniei pentru exploatare.
5. Recepţia lucrărilor se face conform reglementărilor
pentru lucrările de construcţie — montaj.

48
 c a p it o l u l v iii

MASURI DE PROTECŢIE A MUNCII

1. La lucrările de reparaţie radicală a liniei se vor res­

pecta „Normele departamentale de protecţie a muncii —
întreţinerea câii“ , volumul 5, ediţia 1968, pentru fiecare ope­
raţie sau ansamblu de operaţii din procesul tehnologic şi
pentru instalaţiile şi utilajele folosite la realizarea lucrărilor.
2. De asemenea, se vor aplica normele de protecţie a
muncii care nu sunt cuprinse în normativul arătat la art. 1
ca nefiind specifice activităţii de întreţinere a căii, ca de
exemplu : iluminarea spaţiilor pentru lucrul pe timp de noapte,
utilajele cu specific de construcţie — montaj etc., precum
şi cele cuprinse în ordinele şi reglementările speciale.
3. Instructajul de protecţie a muncii se va face conform
reglementărilor.

4 — c. 302 49
Nr. 303

INSTRUCŢIA
PENTRU
LUCRĂRILE DE REFACTIE A UNEI
DE
CALE FERATĂ
 CAPITOLUL 1

DEFINIŢII, CONDIŢII TEHNICE, LUCBÂRI

PRELIMINARE

1. Prin refacţia liniei ferate se înţelege ansamblul de

lucrări care cuprinde :
a) înlocuirea întregului material metalic de cale (şine
şi material mărunt de cale) cu tnaterial nou şi semibun (recu­
perat) de preferinţă recondiţionat, de acelaşi tip sau de alt
tip mai mare.
b) înlocuirea tuturor traverselor existente în cale cu tra­
verse din lemn sau cu traverse din beton cu asigurarea pozei
traverselor corespunzătoare traseului (aliniament sau curbă),
traficului şi destinaţiei liniei.
c) Completări de piatră spartă, astfel ca să se realizeze
prisma din piatră spartă şi grosimea stratului de piatră spartă
curată sub talpa traversei, conform STAS.
d) înlocuirea aparatelor de cale din linia curentă şi din
liniile directe din staţii, care se întâlnesc pe linia ce se refac-
ţionează, cu aparate de cale noi sau semibune de acelaşi tip
de şină şi înlocuirea la rând a traverselor speciale cu
traverse noi.
e) Axarea liniei în profil în lung şi în plan orizontal prin
metode exacte, astfel ca să nu fie sporita rezistenţa caracte­
ristică maximă a secţiunii de remorcare respective, iar
raza curbelor să fie sporită în măsura în care o permit
terasamentele existente.
 f) In cadrul lucrărilor de refacţie a liniei se mai execută :
— îmbunătăţirea electroizcrurii la traversele de beton,
conform reglementărilor ;
— montarea reperelor de aliniamente şi curbe, conform
N.I.D. ;
— tăierea şi completarea banchetelor, inclusiv nivelarea
lor şi asigurarea profilului transversal tip, conform STAS ;
— curăţirea şanţurilor şi săparea şanţurilor noi pentru
scurgerea apelor şi pavarea drumurilor la trecerile de n iv e l;
— completarea indicatoarelor de cale, mutarea celor exis­
tente, repararea şi revopsirea tuturor indicatoarelor de cale,
conform N.I.D. ;
g) In cadrul refacţiei liniei pe poduri se înlocuiesc toate
traversele speciale cu traverse noi, dacă cele existente au di­
mensiuni necorespunzătoare sau o vechime în cale mai mare
de cinci a n i; de asemenea, la prinderea şinelor şi contraşi-
nelor de traverse se realizează şi electroizolarea acestora pe
ped şi pe terasamenţ, conform reglementărilor speciale.
h) De regulă, pe. liniile care se refacţionează cu şine noi
cu prinderea indirectă, şinele se sudează în vederea realizării
caii fără joante, conform reglementărilor, de preferinţă în ace­
laşi an cu refacţia liniei şi cel mai târziu în anul următor.
2. Lucrările de refacţie a liniei au un caracter de reno­
vare, în cadrul cărora se realizează şi modernizarea liniilor
existente în exploatare, astfel ca să corespundă mijloacelor cu
care este dotat sau se prevede a fi dotat transportul feroviar.
3. Refacţia liniei se execută pentru a asigura realizarea
planului de transport în depline condiţii de siguranţă a circu­
laţiei, cu viteze şi tonaje prescrise, fără restricţii de viteze" şi
de tonaj, şi pentru folosirea raţională a mijloacelor moderne
cu care se înzestrează transportul feroviar.
Refacţia liniei se execută când :
— uzura şinelor a ajuns la limitele maxime admise de
reglementările în vigoare ;
— numărul de şine scoase din cale izolat, din cauza rupe­
rii sau a apariţiei defectelor datorită fenomenelor de oboseală
a oţelului din şine, ca urmare a volumului de trafic suportat
de acestea, depăşeşte limita admisă de securitatea circulaţiei
trenurilor sau capacitatea de intervenţie în timp util în cadrul
lucrărilor de întreţinere ;

54
 — şinele din cale nu corespund sarcinilor pe osie şi vite­
zelor de circulaţie şi prin aceasta constituie o strangulare în
sporirea capacităţii de transport sau a folosirii raţionale a
celorlalte mijloace cu care se înzestrează transportul feroviar,
ca : locomotive electrice, locomotive diesel-electrice, locomo­
tive diesel-hidraulice de mare putere, viteză şi sarcină pe
osie, vagoane de tip greu, vagoane de mare viteză etc. ;
— este necesar să se recâştige prin refacţie materialul
metalic de cale pentru întreţinerea altor linii construite cu
material metalic de tip nestandardizat şi care nu se mai
fabrică.
4. Pe liniile eu trafic intens, în cazul când devine nece­
sară refacţia liniei la intervale scurte de la introducerea şine­
lor în cale, din cauza apariţiei de defecte sau ruperi frecvente
ale şinelor, determinate de fenomene de oboseală a oţelului, ca
urmare a unui volum mare de trafic suportat de şine, se poate
admite numai înlocuirea la rând a şinelor de acelaşi tip sau
de tip mai mare la care se foloseşte materialul metalic mă­
runt de prindere (placă suport, cleşti, bu’loane verticale etc.)
existent în cale, cu condiţia ca celelalte elemente ale căii să
fie corespunzătoare cel puţin până la următoarea refacţie a
liniei (traverse din lemn sau din beton, materialul metalic
mărunt de prindere etc.).
In cadrul înlocuirii la rând a şinelor se execută când este
necesar şi următoarele operaţii :
— înlocuirea la rând a ecliselor cu eclise noi, obligatorii
pentru şine noi în toate cazurile ;
— -sporirea pozei traverselor, conform reglementarilor ;
— înlocuirea materialului mărunt uzat sau d e fe c t;
— manevrarea traverselor la joante când este necesar ;
— ciurairea pietrei sparte din cale şl completarea prismei
de piatră spartă şi a stratului de piatră spartă sub talpa tra-
versei la dimensiunile; prevăzute în STAS ;
— burajele şi ripările corespunzătoare gradului de slăbire
a liniei,: similar ca la refâcţii de linii, însă în toate cazurile un
buraj şi o ripare la rând, de preferinţă cu utilaje't grele de
c a le ; -
— axarea liniei în profil în lung şi în plan ;
— sudarea şinelor în vederea realizări căii fără * joante,
de preferinţă odată cu introducerea şinelor în cale, cel mai
târziu în anul următor introducerii lor în cale.

55
 înlocuirea la rând .1 şinelor se aprobă de la caz la caz de
Direcţia generală linii şi instalaţii. '
5. Refacţiile cu şine noi, de regulă, se execută pe linii
curente şi directe din staţii cu. trafic peste 3 mii. t. br./an ;
pe linii curente şi linii directe din staţii cu trafic sub 3 mii.
t. br./an şi pe liniile din staţii, triaje, depouri, ateliere etc.,
refacţiile de linie se executa de regulă cu şine semibune, de
preferinţă recondiţionate.
Tipul de şină care trebuie folosit la refacţiile de linie se
stabileşte pe baza traficului de perspectivă, conform regle­
mentărilor.
Tipul de şină cel mai mic, admis pentru refacţiile de linii
cu trafic sub 3 mii. t. br./an şi pe liniile din staţii, triaje,
depouri, ateliere etc., este tip 40.
'Tipurile de şină noi ce se vor folosi la refacţiile de linii
se 'avizează de Direcţia generală linii şi instalaţii odată cu
avizarea proceselor-verbale (date-program), iar tipurile de
şină semibune se stabilesc de Direcţia generală linii şi insta­
laţii pe baza disponibilului rezultat din recuperări (recâştigări),
ţinînd seama, şi de destinaţia liniilor care urmează să fie
refacţionâte. '
6. La refacţii cu şine noi şi şine semibune de tip 40, tip
49 şi mai mare, de regulă, se vor folosi traverse de beton pe
toate porţiunile de linie care, conform reglementărilor în
vigoare, permit din punct de vedere tehnic introducerea
în cale a acestora.
Traversele din lemn, de regulă, se vor introduce numai
pe porţiunile de linie pe Care nu pot fi introduse traversele
din beton, conform reglementărilor în vigoare (curbe cu raza
mică, terasamente nestabile, treceri de nivel, liniile de triere
â vagoanelor etc.), precum şi pe porţiuni mai scurte, cores­
punzătoare pentru traverse din beton, însă intercalate între
două porţiuni de linie pe care se introduc traverse din lemn.
7. In cazul când se introduc traverse din lemn, conform
prevederilor de la art. 6, se vor folosi traverse noi sau semi­
bune, după cum urmează :
a) traversele din lemn noi se folosesc în toate cazurile
când refacţia liniei se execută cu şina nouă de tip 49 sau mai
mare ;
b) la refacţia cu şina semibună, de regulă, se folosesc
numai traverse semibune care nu necesită a fi reimpregnate

56
şi traverse semibune reimpregnate ; traversele noi se pot
folosi şi în cazuri excepţionale cu aprobarea Direcţiei generale
linii şi instalaţii pentru fiecare caz în parte.
c) la toate lucrările de refacţie de linii cu şine noi sau
şine semibune, la trecerile de nivel la care linia se constru­
ieşte cu traverse din lemn şi la secţiunile izolate construite
cu traverse din lemn, se vor folosi numai traverse noi.
8. Alcătuirea liniei se realizează conform reglementărilor,
astfel :
— dimensiunile prismei de balast, conform prevederilor
din STAS ;
— poza traverselor din lemn sau din beton (numărul de
traverse pe 1 km linie sau pe un panou de lungime dată),
ţinând seama de intensificarea traficului, de aliniament sau
curbă, de destinaţia liniei, conforme reglementărilor;
— prinderile şinelor de traverse astfel ca să se asigure
o elasticitate cât mai ridicată a ansamblului şină-traversă-
balast, conform reglementărilor ; de regulă, la traversele din
beton cu prindere directă sau indirectă, între placa metalică
şi traversă se introduce o placă intermediară din cauciuc sau
din masă plastică, iar la prinderile indirecte între şină şi
placa metalică, de regulă, se introduce o placă intermediară
din lemn sau masă plastică, conform reglementărilor.
9. Traversele din beton pentru şine tip 49 şi mai mare
se tratează în vederea îmbunătăţirii izolării electrice, conform
reglementărilor speciale, în toate cazurile şi indiferent dacă
la data introducerii lor în cale sunt sau nu sunt prevăzute
circuite de cale pe liniile respective; aceste operaţii pot fi
executate şi în fabrica de traverse din beton.
10. Tirfoanele se vor folosi după cum urmează :
a) Tirfoanele noi la traversele noi din lemn sau din beton,
precum şi la traversele din beton la care se înlocuiesc diblu-
rile, afară de cazurile când tirfonul scos din diblu are o ve­
chime sub cinci ani-
b) Tirfoanele semibune la traversele semibune din lemn
sau din beton, când nu se înlocuiesc diblurile ; în aceste cazuri
se pot folosi tirfoane noi, dacă lipsesc tirfoanele semibune.
c) Tirfoanele noi, de regulă,, trebuie să fie zincate.
d) Numărul de tirfoane pe cap de traversă va fi conform
pozei prescrise pentru fiecare tip de şină şi tip de traversă,
şi anume :

57
 — la traversele din lemn pe liniile curente şi directe din
staţii câte' patru tirfoane la prinderea indirectă (tip 49 şi mai
mare) şi câte trei tirfoane la prinderea directă sau mixtă, iar
pe liniile din staţii, triaje, depouri şi ateliere câte trei tirfoane
la prinderea directă, mixtă şi indirectă ;
— la traversele din beton câte două tirfoane la prinderea
directă şi indirectă sau conform reglementărilor speciale ;
— pentru alte feluri de prinderi, conform reglementări­
lor speciale.
11. Plăcile metalice de suport se folosesc pe toate liniile,
indiferent de destinaţia lor şi la toate tipurile de şină.
Excepţie fac tipurile noi de prinderi (de exemplu cele elastice)
pentru care se prescrie o rezemare specială a şinei pe traversă
şi care se vor realiza conform reglementărilor speciale.
12. Clemele elastice contra fugirii şinei se montează pe
toată linia care se refacţionează cu şine cu prindere directă
sau mixtă (tip 40 ; tip 42,8 ; tip 45) pe traverse din lemn
şi pe traverse din beton, precum şi în alte cazuri speciale,
conform instrucţiilor şi ordinelor.
Numărul clemelor elastice şi poziţia de montare vor fi
corespunzătoare instrucţiilor şi reglementărilor.
La şinele tip 40 se admite folosirea ecliselor intermediare
până la epuizarea celor existente în cale sau în stocuri.
13. Refacţia aparatelor de cale se execută în cadrul refac-
ţiilor de linie, precum şi a aparatelor de cale care nu se cu­
prind în refacţia de linie (refacţii izolate), după cum urmează :
a) In cadrul refacţiei liniilor curente şi directe din staţii
se refacţionează aparatele de .cale care se întâlnesc pe linia ce
se refacţionează, în toate cazurile când în cadrul refacţiei se
foloseşte un nou tip de şină mai mare ; în cazurile când refac­
ţia se face cu acelaşi tip de şină, se înlocuiesc numai aparatele
de cale a căror stare determină necesitatea refacţionării l6r.
In cadrul refacţiilor cu şine semibune, de regulă, se folo­
sesc aparate de cale semibune de acelaşi tip cu şina'său de
tip apropiat şi numai în cazul când. lipsesc aparatele'de cale
semibune se admite folosirea'celor noi. ' '
b) In cadrul refacţiilor de linii din staţii, triaje, depouri,
ateliere nu se ’ prevăd şi refacţii de aparate de cale ; în cazul
când este necesar să fie refacţionate şi aparate de cale, acestea
se execută sau în cadrul refacţiilor izolate ale aparatelor de
cale, dacă se înlocuiesc cu aparate de cale noi, sau se înjo-

58
cuiesc cu aparate de cale semibune în cadrul gospodăririi
materialului metalic la întreţinerea liniilor.
c) Iii cadrul refacţiilor izolate de aparate de cale se folo­
sesc aparate de cale n o i ; în caz contrar se procedează ca la
pct. b.
d) La refaeţia de aparate de cale în cadrul refacţiilor de
linii şi la refacţii izolate se folosesc aparatele de cale cu ele­
mentele geometrice prevăzute în RET. în cazul când în cale
sunt aparate de cale cu alte elemente geometrice, în cadrul
refacţiei se face trecerea la aparatele de cale cu elementele
geometrice conform prevederilor din RET, chiar dacă sunt
necesare adaptări în zona macazurilor.
e) Se va urmări introducerea în cale a aparatelor de cale
cu prindere indirectă, ace elastice şi fixător de vârf cu cleme,
în primul rând pe liniile cu viteza de circulaţie admisă peste
100 km/h.
f) La aparatele de cale noi se folosesc traverse speciale
din lemn, noi,. iar la cele semibune numai traverse speciale,
semibune ; se admite folosirea traverselor speciale noi numai
în cazul eând lipsesc cele semibune.
g) Stratul de piatră spartă curată sub talpa traverselor
şi dimensiunile prismei din piatră spartă vor fi oele prescrise
în STAS.
h) In toate cazurile când tipul de şină din linie diferă de
tipul de şină din aparatul de cale, se vor introduce cupoane
de tranziţie, sudate, ayând lungimea de :
— în liniile curente şi directe din staţii, cel puţin 12 m ;
— pe restul liniilor, 6,0— 7,5 m.
14. Programarea refacţiilor de linii şi de aparate de cale
se face cu respectarea prevederilor din „Normativul de repia-
raţii capitale pentru clădiri şi construcţii speciale".
In urma examinării stării liniilor, regionalele . de . eale
ferată propun porţiunile de linie care urmează să fie
refacţionate.
Direcţia generală linii şi instalaţii care are sarcina de a
coordona reparaţia capitală a căii şi sarcina de a asigura con­
tinua modernizare a căii, astfel ca să asigure efectuarea
transporturilor feroviare la vitezele şi tonajele prescrise şi în
depline condiţii de siguranţă a circulaţiei, analizează şi avi­

59
zează propunerile regionalelor, ţinând seama de mijloace plani­
ficate şi de satisfacerea cât măi completă a nevoilor exploa­
tării feroviare.
Planul de refacţii de linii (volumul fizic, volumul valoric
şi locul) pentru refacţii pe linii curente, avizat de Direeţia
generală linii şi instalaţii, se aprobă de conducerea ministe­
rului ; locul pentru refacţiile de linii din staţii se stabileşte
de către regionala de cale ferată.
15. Elaborarea proiectului se face pe bază de proces-verbal
(date-program) care trebuie să conţină toate elementele
necesare întocmirii documentaţiei : kilometrajul aliniamentelor
şi curbelor, toate elementele curbelor, aparatele de cale,
podurile, trecerile de nivel etc. şi condiţiile tehnice care
trebuie realizate în cadrul refacţiei, şi anume : tipul de şină,
poza traverselor, felul de prindere etc., conform instrucţiilor
şi reglementările speciale.
Procesul-verbal se întocmeşte în comisie, conform „Nor­
mativului de reparaţii capitale pentru clădiri şi construcţii",
din care vor face parte şi delegatul diviziei de linii şi insta­
laţii şi şeful secţiei de întreţinere a căii sau delegatul său,
în grad de cel puţin inginer.
16. Procesul-verbal (date-program) trebuie să conţină şi
date concrete cu privire la starea materialului recuperat.
Starea la care se recuperează materialul de cale se stabi­
leşte conform prevederilor din instrucţia „Dispoziţii privind
reiâştigarea materialelor de la lucrăile de reparaţii capitale
de linii".
In vederea stabilirii cantităţilor de materiale pe felul de
stări (semibune, reparabile, vechi), care vor rezulta din recu­
perări, comisia amintită la art. 15 din care face parte şi
delegatul diviziei de linii şi instalaţii şi al secţiei de întreţi­
nere a căii în grad de cel puţin inginer, examinează starea
materialului din cale, ţinând seama de :
— evidenţa şinelor defecte, gradul de uzură al şinelor în
alinamente şi curbe ;
— starea materialelor laminate (eclise, cleşti, plăci simple
şi duble de suport) ;
— materialul filetat şi trefilat, ţinând seama de vechimea
Iui în cale, precum şi de informaţiile date de personalul
executant al lucrărilor cu caracter de întreţinere ;

60
 — traversele din lemn conform stării lor reale, ţinând
seama şi de recensământul de traverse rele din cale efectuat
de organele de întreţinere a căii.
Cantităţile de piatră spartă, care se vor recupera prin
ciuruirea celei existente în cale, se vor stabili pe bază de
sondaje pe porţiuni caracteristice ; sondajele se vor face cu
ciuruirea organizată, cu măsurarea volumului dislocat din
linie şi a volumului de piatră spartă curată obţinută prin
trecerea ei prin furcă ; sondajul într-un punct va cuprinde
unul până la trei intervale între traverse, pe întreaga lăţime
a prismei de balast şi pe o adâncime corespunzătoare adânci­
mii medii pe care se va executa săpătura sub talpa traversei
— (cel puţin 15 cm sub talpa traversei) ; se va stabili rapor­
tul în procente între volumul de piatră spartă surată afectat
de un coeficient egal cu 0,85 (volum în stare compactă) şi
volumul dislocat.
Pentru porţiunea de linie care urmează să fie refacţionată
se va stabili procentul mediu de recuperări de piatră spartă,
curată, pe baza unui număr suficient de sondaje.
17. Memoriul tehnic al documentaţiei (proiectantului) va
cuprinde şi un studiu privind vitezele de circulaţie maxime
care se vor putea realiza după executarea refacţiei liniei ; în
acest scop, se va urmări mărirea razei curbelor pe terasamen-
tele existente, în special în curbe cu raza sub 1 400 m. Curbele
de racordare se vor realiza corespunzător vitezelor de circu­
laţie de 160 km/h pe liniile de mare circulaţie şi pentru viteze
de 100 km /h pentru liniile laterale (de circulaţie redusă), iar
pentru curbele cu raza mică pentru viteza maximă admisă în
curba respectivă, conform reglementărilor în vigoare.
Supraînălţările se vor realiza pentru vitezele de circula­
ţie care se vor prescrie în primul plan de mers nou după
refacţia liniei.
Retrasarea curbelor se realizează prin metode exacte, gra­
fice, analitice sau mecanice. Epurele de retrasare şi calculele
analitice sau mecanice se însuşesc de divizia de linii şi insta­
laţii şi se aprobă de către conducerea regionalei de cale ferată.
18. Documentaţia va cuprinde profilul în lung al liniei,
înainte de refacţie şi profilul în lupg care trebuie realizat în
cadrul refacţiei de linie, aprobat de conducerea regionalei.
Se va urmări ca prin profilul în lung proiectat să se aducă
îmbunătăţirea rezistenţei caracteristice a secţiei de circulaţie

61
respective şi nu se admite sporirea acesteia faţă de prevederile
din „Instrucţia de remorcare şi frânare". De asemenea, se
va urmări ca schimbările de declivităţi să aibă loc la distanţe
cât mai mari şi pe cât este posibil mai mari de 200 m.
19. Proiectul de execuţie se verifică de către organele
de specialitate din divizia de linii şi instalaţii şi se aprobă de
către organele corespunzătoare privind competenţele de apro­
bare a documentaţiilor pentru lucrările de reparaţii capitale.
20. Pe porţiunile de linie pe care se prevede executarea
lucrărilor de refac!,;ie trebuie luate măsuri pentru executarea
unor lucrări preliminare, de recondiţionare a terasamentelor
şi de consolidare a platformei, după cum urmează :
a) Lucrări care se execută' înaintea lucrărilor de refacţii :
— completarea banchetelor şi asigurarea lăţimii prescrise
a platformei ;
— consolidarea platformei pe lungimi mari care necesită
variante provizorii sau definitive sau lucrări sub poduri pro­
vizorii succesive.
b) Lucrări care se execută în acelaşi timp cu refacţiile de
Unii :
— consolidarea platformei, care constă numai din reali­
zarea stratului de nisip sub stratul de piatră spartă.
Pe porţiunile pe care nu s-au executat lucrările de mai
sus, de regulă, nu se execută refacţii de lin ii; în cazuri
excepţionale, când nu a fost posibil să fie executate aceste
lucrări, iar starea liniei nu permite amânarea refacţiei, Direcţia
generală linii şi instalaţii poate aproba executarea refacţiei,
cu condiţia stabilirii unui plan de termene pentru executarea
lucrărilor de recondiţionare a terasamentelor şi de consolidare
a .platformei.

CAPITOLUL 2

TEHNOLOGIA LUCRĂRILOR DE REFACTIE

A LINIEI IN EXECUŢIA MECANIZATĂ

A. Consideraţii generale

1. Lucrările de refacţie a liniei, de regulă, se execută

mecanizat, prin metoda panourilor prefabricate' în baze. Tre­

62
buie să se depună toate eforturile pentru ridicarea continuă
a indicelui de mecanizare prin folosirea intensivă a utilajelor
în dotarea şantierului şi prin dotarea cu noi utilaje pentru
a cuprinde cât mai multe operaţii în execuţie mecanizată.
In cazuri izolate şi pe distanţe mici refacţiile se pot exe­
cuta şi manual, ceea ce trebuie evitat din punct de vedere al
calităţii lucrărilor şi al productivităţii muncii.
2. Prin execuţia mecanizată a refacţiei liniei, în sensul
prevederilor din această instrucţie, . se înţelege desfăşurarea
lucrărilor de refacţie, după cum urmează :
— panourile (cu traverse din lemn sau din beton) se
asamblează intr-o staţie pentru montarea lor, purtând
denumirea de „baza pentru montarea panourilor*1 ;
— " panourile montate se transportă la locul de execuţie
a refacţiei, cu boghiuri speciale sau cu vagoane, şi după
ridicarea panourilor vechi se lansează în cale panourile noi,
cu ajutorul unor macarale speciale ;
— panourile scoase din cale se transportă cu boghiuri
speciale sau cu vagoane într-o staţie care poartă denumirea
de „baza pentru demontarea panourilor", unde acestea se
dezmembrează.
3. La desfăşurarea procesului tehnologic al lucrărilor din
linie (curentă sau din staţii), se disting următoarele grupe
de operaţii :
a) lucrări de bază care se execută în închidere de linie
b) lucrări pregătitoare care se execută înainte de închi­
derea liniei;
c) lucrări de consolidare şi de finisare care, la rândul lor,
se împart în lucrări care se execută imediat după redeschi­
derea liniei şi lucrări de încheiere a refacţiei.

B. Baza pentru montarea panourilor şi desfăşurarea

lucrărilor în bază

1. Baza pentru montarea panourilor trebuie să fie ampla­

sată astfel ca să deservească un şantier cel puţin o campanie
de lucrări. Este indicat ca, ţinând seama de planul de perspec­
tivă, să se tindă la construirea unor baze care să funcţioneze
mai mulţi ani, cu tendinţa de a deveni baze fixe pentru o zonă
dată sau chiar pentru o regională de cale ferată.

63
 La amplasarea bazei se va ţine seama de :
a) terenul să fie suficient pentru consti;uirea liniilor şi
depozitarea materialelor, să nu fie mlăştinos şi să nu fie
inundabil
b) posibilitatea legării liniilor din bază, de preferinţă la
ambele capete, de liniile din staţii şi posibilitatea scoaterii
din bază şi introducerii în baze a trenurilor cu boghiuri goale
sau încărcate ;
c) posibilitatea folosirii liniilor din staţii ca linii pentru
bază ;
d) terenul să fie proprietatea C.F.R. şi să se evite, pe cât
este posibil, scoaterea din circuitul agricol a terenurilor ;
e) posibilitatea amplasării grupului social pentru munci­
torii care vor executa lucrările din bază etc. ;
f) posibilitatea de aprovizionare cu apă ;
g) posibilitatea de legare a reţelei electrice de forţă din
bază cu reţeaua electrică de forţă din localitatea respectivă ;
h) posibilitatea de alimentare cu apă a locomotivelor cu
aburi, dacă şantierul nu este dotat cu locomotive diesel-electrice
sau diesel-hidraulice ;
i) posibilitatea folosirii şoselelor şi drumurilor existente
pentru accesul autovehiculelor în bază şi în grup social.
2. Baza pentru montare trebuie să asigure condiţii
pentru desfăşurarea procesului - tehnologic în lanţ şi pentru
depozitarea raţională a materialului, astfel ca manipularea lor
să fie cât mai redusă.
In principiu, o bază trebuie să dispună cel puţin de o
linie pentru montarea panourilor şi una sau două linii pentru
descărcarea materialelor. Se va urmări ca descărcările de
materiale să nu stânjenească desfăşurarea operaţiilor de asam­
blare a panourilor.
Spaţiul de depozitare trebuie să aibă capacitatea asigurată
pentru 40% — 50%- din volumul materialelor necesare pen­
tru asamblarea de panouri, timp de un an.
Lungimea liniilor din bază trebuie determinată ţinându-se
seama de ritmul zilnic de montare şi de cantităţile de mate­
riale ce trebuie depozitate, în special în perioada de iarnă.
In cazul folosirii macaralelor-portal mobile (ecartament
3 180 mm), în lungul liniei de montare se construieşte o linie

64
de rulare având aceeaşi axă, utilizându-se traverse ţesute în
ambele sensuri, pe toată lungimea liniei de montare.
Distanţa între liniile din bază se stabileşte ţinându-se
seama de utilaje, în special macarale, şi de materialele folo­
site, ca, de exemplu :
— în cazul asamblării panourilor cu traverse din lemn
şi prindere indirectă trebuie lăsat un spaţiu pentru placarea
traverselor, cuprins între linia de montare şi stiva de traverse
din lemn ;
— în cazul traverselor din beton trebuie asigurat spaţiul
pentru deplasarea macaralelor cu care se manipulează traver­
sele din stivă pe linia de montare, precum şi între linia de
descărcare a traverselor din vagoane şi stiva de traverse etc.
Liniile din bază trebuie să aibă acces la ambele capete,
ori de câte ori aceasta oste posibil, şi să fie astfel realizate ca
sistemul de asigurare a aparatelor de cale şi manevra
trenurilor în bază să conducă la o stânjenire cât mai redusă a
circulaţiei pe liniile din staţie la care se racordează.
întrucât mijloacele de mecanizare variază şi sunt în con­
tinuă îmbunătăţire, pentru fiecare bază se va întocmi un pro­
iect care va cuprinde toate datele necesare construirii bazei,
ţinându-se seama de utilajele cu care va fi dotată baza. Pro­
iectul va- cuprinde : amplasarea liniilor, legătura între liniile
de bază şi joncţiunea cu liniile din staţie, amplasarea liniei
de forţă, spaţiul de depozitare a tuturor materialelor (traverse,
şine, material mărunt pe sorturi), magaziile de materiale,
amplasarea grupurilor electrogene, birouri etc.
Depozitarea materialelor va fi astfel studiată ca manipu­
larea lor la descărcarea din vagoane în depozite şi din depozite
pe liniile de montare să fie cât mai redusă.
3. Descărcările de materiale se vor face în mod organi­
zat, respectându-se spaţiile de depozitare stabilite în proiectul
bazei.
Şinele se vor descărca numai cu ajutorul macaralelor,
primul rând de şine aşezându-se la 2 m de la axa liniei de
montare. înălţimea stivelor nu va fi mai mare de 2 m ; între
rânduri se vor pune şipci din lemnărie veche. De la un rând
la altul şinele se vor aşeza retrase cu lăţimea unei şine.
Şinele scurte (pentru curbe) se vor aşeza în stive separate.

5 — c. 302 C5
 Fiecare şină normală, scurtă sau abnormă se va măsura,
înscriindu-se pe inimă, .în apropierea găurilor de eclisare,
lungimea ei, în mod durabil, cu creta uleioasă.
Traversele din beton se descarcă cu macarale şi se depo­
zitează în stive îngrijit constituite (rânduri orizontale, capete
aliniate etc.). Intre rândurile de traverse din beton, se aşează
şipci, din cele folosite la încărcarea acestora în vagoane.
înălţimea stivelor de traverse va fi de cel mult :
— 2,5 m la traversele din lemn ;
— 4,0 m la traversele din beton.
Materialul metalic mărunt se va depozita pe suprafeţe
podite, în boxe din traverse vechi, iar cel filetat în spaţii
acoperite.
4. Baza pentru montarea panourilor trebuie să fie dotată
cu utilaje pentru descărcarea şi manipularea materialelor,
pentru asamblarea panourilor şi pentru încărcarea panourilor
pe boghiuri speciale, şi anume cu :
a) Macarale pentru descărcarea traverselor, şinelor şi ma­
terialului mărunt, precum şi pentru manipularea materialelor
din depszit pe linia de montare şi în lungul liniei de montare.
b) Monoraiuri pentru transportul materialului mărunt de
cale din depozit la locul de montare.
c) Grup electrogen de forţă ; în cazul când se realizează
racordul la reţeaua de forţă din localitate, grupul electrogen
de forţă va fi de rezervă.
d) Maşini de găurit traverse, de preferinţă cu acţionare
electrică sistem cu plug.
e) Maşini de strâns tirfoane, de preferinţă cu acţionare
electrică sistem cu plug.
f) Maşini de strâns buloane verticale, de preferinţă cu
acţionare electrică.
g) Maşini de tăiat şine,de prşferinţă cu acţionare
electrică.
h) Maşini de găurit şine, de preferinţă cu acţionare
electrică.
i) Macarale pentru manipularea şi încărcarea panourilor
pe boghiuri speciale.
j) Tren cu boghiuri speeiale format din :
— o locomotivă, de preferinţă diesel-electrică sau diasel-
hidraulică având capacitatea corespunzătoare pentru remor-

66
carea trenului de la bază la punctul de lucru cel mai
îndepărtat;
— un vagon clasă pentru personalul de tren, eventual
pentru muncitori, cu frână activă cu aer ;
— un număr de vagoane echipate cu frâne active pentru
asigurarea procentului de frânare, în cazul când boghiurile
speciale nu au frâne de aer p rop rii;
— un vagon portmacara (vagon platformă special amena­
jat, cu lăţimea platformei de cel mult 2,70 m) ;
— macarale-portal mobile, trei-patru bucăţi ;
— un număr de boghiuri specialepentru transportul
panourilor, corespunzător ritmului zilnic de refacţie şi o re­
zervă de două-trei boghiuri.
k) Un grup electrogen sau transformator pentru sudura
electrică de 400 A.
1) Aparat complet de sudură cu flacără de acetilenă (ge­
nerate r, trusă cu arzătoare pentru tăiat şi pentru sudat,
tuburi etc.).
m) Vagoane pentru atelier mobil dotat cel puţin cu
următorul utilaj : un strung, o maşinăde găurit metale cu
coloană, un polizor, un scheping, două menghine, forjă cu
ventilator, nicovală ; de asemenea baza poate fi deservită de
un autoatelier.
n) Grupuri electrogene de iluminat în exterior unde se
lucrează în timpul nopţii şi pentru iluminatul încăperilor de
serviciu şi al grupului social.
o) Cutii de distribuţie şi prize pentru alimentarea cu
curent electric a utilajelor de la montarea panourilor şi din
atelierul' mobil.
p) Un vehicul de tracţiune pentru efectuarea manevrelor
în bază.
Numărul de utilaje se determină în funcţie de ritmul de
lucru zilnic, plus o rezervă, care să asigure desfăşurarea nor­
mală â lucrărilor.
5. Prfccesul tehnologic al lucrărilor din baza pentru mon­
tarea panourilor cuprinde următoarele operaţii :
a) Descărcarea şi depozitarea materialelor.
b) Repararea şi sabotarea traverselor din lemn când aceste
operaţii nu sunt executate în uzina de impregnat traverse.

G7
 c) Placarea traverselor din lemn pentru prinderea indi­
rectă, şi anume :
— însemnarea locului unde urmează să fie găurite tra­
versele cu ajutorul unui tipar sp ecia l;
— găurirea traverselor din lemn ; gaura trebuie dată
astfel ca centrul ei să fie în punctul însemnat şi "absolut'
vertical ;
— aşezarea plăcilor şi fixarea tirfoanelor cu mâna, prin
baterea lor uşoară în cap cu ciocane din lemn ; tirfoanele se
ung în prealabil .;
— strângerea tirfoanelor corespunzător unui moment de
strângere de 24 kgf.m, în următoarea ©rdine ; un tirfon
de o parte a şinei, apoi un tirfon pe cealaltă parte a şinei,
în diagonală faţă de primul, apoi similar restul tirfoanelor ;
— placarea traverselor se poate executa în stive până la
1 m înălţime.
d) Placarea traverselor pentru joante, în cazul folosirii
plăcilor-pod, se face pe o platformă îngrijit nivelată ; se aleg
traverse mai bine dimensionate, cu secţiunea dreptunghiulară,
de lungimi egale ; operaţiile sunt la fel ca cele de la punctul c.
e) Pregătirea materialului mărunt metalic se execută în
depozit, după cum urmează :
— eclisele se împerechează cu buloane, în prealabil iTnse,
şi cu inele-resorturi;
— la prinderile indirecte cleştii se asamblează cu buloane
verticale : în acest scop se desface piuliţa, şe unge partea
filetată a bulonului cu ulei mineral, se introduce bulonul în
cleşte, apoi inelul-resort (de preferinţă cu trei spire) şi se
înşurubează piuliţa provizoriu (parţial).
f) însemnarea pozei traverselor pe inima şinei se face
în depozitul de şine sau pe linia de montare, folosindu-se
şabloane; pentru curbe poza traverselor se înseamnă numai
pentru firul exterior.
6. Lucrările de asamblare propriu-zisă a panoului cuprind
următoarele operaţii :
a) Transportul traverselor placate pe linia de montare
cu ajutorul cleştilor şi aşezarea traverselor la diagramă şi
alinierea lor ; aşezarea plăcilor intermediare.

68
 b) Transportul şinelor din stivă în dreptul locului de mon­
tare şi aşezarea lor pe plăci ; pentru un panou în aliniament
şinele trebuie să fie de aceeaşi lungime, admiţându-se diferenţe
până la 2 mm.
c) Se verifică diagrama traverselor, făcându-se rectificările
necesai’e.
d) Se verifică şi se asigură aşezarea şinelor în echer.
e) Se introduc şi se strâng mai slab, provizoriu, butoanele
verticale, distribuite în prealabil.
f) In cazul prinderilor directe se transportă traversele pe
linia de montare şi se manevrează la diagramă, se aşează plă­
cile metalice de suport pe care se aşează şinele ; se găuresc
traversele şi apoi se introduc cleştii şi se strâng tirfoanele,
definitiv, la rând, corespunzător unui moment de strângere
de 24 kg.f.m.
g) Montarea panourilor se poate face pe cel mult patru
rânduri de panouri suprapuse.
h) Pentru curbe se face montarea şi a panourilor cu şine
scurte pe firul interior, diferenţa fiind repartizată în părţi
egale la ambele capete.
Pentru panourile din curba de racordare şi din curba
propriu-zisă se dau supralărgiri conforme „Instrucţiei pentru
n o m e şi toleranţe la linii, schimbătoare de cale, poduri şi
tuneluri".
i) In cazyl prinderilor la joantă cu placa-pod, traversele
joantive se fixează la capătul şinei şi se prind de şină în mod
norm al; pe traversele joantive se aşează eclisele în pre­
alabil asamblate şi se asigură contra că d erii; eclisele în
prealabil asamblate se pot transporta şi pe un vagon, de regulă,
vagon portmacara. ,
j) încărcarea panourilor pe boghiuri speciale pentru
transportul panourilor se face î n . ordinea corespunzătoare, în
special în curbe, astfel ca lansarea panourilor în cale să se
facă în'ordinea stabilită şi comunicată prin nota de comandă
de eşalonul de lucru, din linia curentă. -
k) Ridicarea mşcaralelor-portăl mobile şi suspendarea lor
pe vagoanele portmacara ; se vor aşeza simetric faţă de axa
vagonului şi se va limita deplasarea lor laterală în timpul
circulaţiei, prin buloane de siguranţă. ;
1) Gâurirea şinelor pentru conexiuni broşate, când este
necesar.

69
 7. In cazul folosirii şinelor semibune la construirea pa­
nourilor, se va proceda după cum urmează :
a) Şinele cu capete bătute peste limita admisă, insă până
la cel mult 4 mm adâncime, măsurată faţă de nivelul şinei
la distanţa de 50 cm de la capătul şinei, se vor încărca cu
sudură oxiacetilenică înainte de a fi asamblate în panouri.
b) şinele cu capete bătute mai mult de 4 mm se vor
recondiţiona prin tăierea capetelor lor la distanţa de 50 cm
de la capătul ş in e i;
c) şinele cu fisuri la prima gaură se vor tăia astfel ca
a doua gaură să devină prima gaură a şinei scurte cu eclisare
normală (se vor folosi cu prioritate ca şine scurte în cu rb e );
d) la toate şinele semibune care se pot folosi fără prelu­
crările arătate mai sus şi la toate şinele prelucrate, însă după
prelucrarea lor, se va măsura înălţimea lor cu un şubler, cu
aproximaţie de o zecime de mm ; înălţimea măsurată se va
înscrie pe faţa superioară a tălpii şinei cu vopsea de ulei ;
e) la asamblarea panourilor se vor alege perechi de şine
ou aceeaşi înălţime, admiţându-se diferenţa până la 0,5 ra m ;
f) şinele cu bavuri laterale pe ambele părţi, când marginea
bavurii este până la 4 mm, se recondiţionează prin tăierea sau
polizarea bavurii pe o singură parte ;
g) şinele cu bavuri laterale pe o singură parte, inclusiv
cele prelucrate ca la punctul f, se vor asambla în panouri cu
bavura în e x terior;
h) panourile asamblate cu şine semibune se vor introduce
în cale astfel ca diferenţa de înălţime a celor două capete de
la joantă să nu fie mai mare de 0,5 mm ; -
i) nu se admite asamblarea în panouri a şinelor cu defecte
(conform „Instrucţiunilor pentru determinarea defectelor şine­
lor* şi verificarea şinelor în cale").
Se va urmări ca, pe măsura mijloacelor create, în curbe
să se folosească şine semibune sudate la lungimi de 20—25 m
pentru prinderi directe şi 20—30 m pentru prinderi indirecte.
8. Pentru trecerile de nivel, în bază se construiesc pano­
uri speciale cu cdntraşine şi cu podina provizorie din traverse
de lemn vechi.
9. Eşalonul care execută lucrările din linia curentă emite
eşalonului din bază comanda pentru montarea panourilor,
în care precizează caracteristicile cai'e trebuie asamblate, în

70
special a celor din curbe, panduri cu treceri de nivel, panouri
care încalecă podeţe deschise etc., precum şi ordinea lor de
lansare în linie ; nota de comandă trebuie dată în timp util,
cu cel puţin trei zile înainte de asamblarea panourilor res­
pective în bază.
10. în baze, pentru montare, trebuie să fie în mod per­
manent o rezervă de panouri pentru aliniament corespunză­
toare pentru două zile de lucru, cu ritm mediu de avansare
a şantierului. '
11. Fiecare panou va purta un număp de- ordine, de
la începutul unui an în continuare, până la sfârşitul an u lu i;
numărul de ordine se înscrie pe inima şinei, cu vopsea albă
de ulei.
12. Fiecare panou montat se recepţionează prin verificarea
echerului, montarea completă şi de calitate a materialului
mărunt de prindere şi măsurarea ecartamentului din două în
două traverse.
Pentru recepţia panourilor va exista o condică în care se
vor înscrie : data (ziua şi luna), numărul de ordine al panoului,
ecartamentul măsurat din traversă în traversă, recepţionat sau
respins, semnătura recepţionerului; în condică, sub numărul
de ordine, se înscrie numărul şarjelor pentru fiecare din cele
două şine.
Se interzice scoaterea din baze a panourilor cu ecarta-
mentul în afara toleranţelor admise.

C. Baza pentru demontarea panourilor şi desfăşurarea

lucrărilor în bază.

1. Baza pentru demontarea panourilor trebuie ^astfel am­

plasată ca transportul panourilor scoase din cale să se facă
la distanţe mici, de regulă astfel ca o garnitură de boghiuri
să poată face în 24 ore circuitul : şantierul de refacţie —
baza pentru demontarea panourilor — şantierul de refacţie.
Baza pentru demontare poate fi amplasată fie la un loc
cu - baza pentru montarea panourilor, dacă este satisfăcută
condiţia de mai sus, fie separat.
Baza pentru demontarea panourilor, de regulă, poate să
funcţioneze pentru un şantier corespunzător volumului de
lucru pentru un an, însă ţinând seama de condiţiile locale,
durata de funcţionare poate fi mai mică sau mai mare.

71
 La amplasarea bazei pentru- demontare se ţine seama de
aceleaşi considerente ca şi pentru baza pentru montarea
panourilor.
2. Baza pentru demontare trebuie să asigure condiţii
pentru desfăşurarea în lanţ a operaţiilor din procesul tehnologic
şi pentru depozitarea materialului rezultat din demontare.
In principiu, o bază trebuie să dispună de o linie pentru
demontarea panourilor şi o linie pentru încărcarea în vagoane
a materialului, în vederea expedierii lui.
Spaţiul de depozitare trebuie să fie corespunzător cel mult
pentru materialul rezultat din demontare în 12 zile lcrătoare.
Lungimea linii'or din bază trebuie determinată ţinându-se
seama de ritmul zilnic de demontare şi de cantităţile de
material ce trebuie depozitate până la expediere.
In cazul folosirii macaralelor-portal mobile, în lungul
liniei de demontare se construieşte linia de rulare (ecartament
.3 180 mm), având aceeaşi axă şi utilizându-se traverse ţesute
în ambele sensuri.
Distanţele între linii se stabilesc ţinându-se seama de
utilajele care se folosesc, în special macarale, elevator
pentru încărcarea traverselor în vagoane etc. şi de spaţiul de
depozitare a materialului demontat, astfel ca manipulările
de materiale să fje cât mai reduse.
Liniile din bază trebuie să fie legate, cu liniile din staţie
r:i să aibă acces la ambele capete ori de câte ori aceasta este
posibil .
Pentru fiecare bază se întocmeşte un proiect care trebuie
să cuprindă : * amplasarea liniilor, legătura între liniile din
baze şi joncţiunea cu liniile din staţie, amplasarea liniei de
forţă, a spaţiilor de depozitare a materialelor, pe feluri de
material şi pe diferite stări ale materialului, amplasarea
grupului electrogen, etc.
Depozitai’ea materialului trebuie astfel studiată ca
manipularea materialelor de la locul de demontare la depozit
şi din depozit în vagoane să fie cât mai redusă.
3. Depozitarea materialului se va face organizat, pe fel
de material şi pe fel de stare de material, şi anume :
a) Traverse din lemn :
-— semibune care se pot utiliza fără recondiţionare
(reimpregnare) ;
— semibune care trebuie reimpregnate ;

72
 — bune pentru construcţii ;
— bune pentru lemne de foc.
b) Traverse din beton :
— refolosibile fără înlocuirea diblurilor ;
— refolosibile cu înlocuirea diblurilor ;
— refolosibile.
e) Şinele : semibune, reparabile şi fiesr vechi.
d) Materialul mărunt : semibun, reparabil şi fier vechi.
4. Baza pentru demontarea panourilor trebuie să fie
dotată cu utilaje pentru manipularea panourilor scoase din
cale, pentru demontarea panourilor şi pentru încărcarea ma­
terialelor în vagoane, şi anume cu :
a) macarale pentru descărcarea panourilor de pe boghiuri
şi depozitarea lor pe linia de demontare ; în cazul folosirii
macaralelor-portal mobile, două-trei bucăţi ;
b) maşini pentru desfacerea buloanelor verticale şi ori­
zontale, de preferinţă acţonate electric ;
c) maşini pentru desfacerea tirfoanelor, de preferinţă
acţionate electric ;
d) macarale pentru transportat şine în depozit şi pentru
încărcarea lor în vagoane ;
e) monoraiuri pentru trafisportul materialului mărunt
de cale ;
f) elevator pentru încărcarea traverselor diri lemn în
vagoane ;
g) macarale pentru manipularea traverselor din beton de
pe linia de demontare în stivă şi din stivă în vagoane (când
este necesar);
h) maşină electrică de tăiat şine, de preferinţă acţionată
electric ;
i) maşină electrică de găurit şine, de preferinţă acţionată
electric ;
j) tren cu boghiuri speciale pentru transportul panourilor,
ca şi in bază pentru montarea panourilor;
k) grup electrogen sau racord la reţeaua electrică de forţă
din localitate ;
1) grup electrogen pentru iluminarea în exterior pentru
lucrări pe timp de noapte şi pentru iluminatul încăperilor de
serviciu şi al grupului social.

73
 3. Procesul tehnologic al lucrărilor din baza de demontare
a panourilor cuprinde următoarele operaţii :
a) Descărcarea panourilor de pe boghiuri şi aşezarea lor
pe linia pentru demontare;
b) Desfacerea buloanelor orizontale, a buloanelor verticale
şi a tirfoanelor.
c) Sortarea materialului, conform instrucţiei „Dispoziţii
privind recâştigarea materialelor de la lucrările de reparaţii
capitale linii “ , după cum urmează :
— şinele se înseamnă după starea lor cu cretă uleioasă,
înainte de a fi desfăcute din panou ;
— traversele se înseamnă conform celor patru categorii
arătate mai sus, imediat după ridicarea şinelor şi înainte de
a le desface din panou ;
— materialul mărunt, după desfacerea lui.
, d) Ridicarea, şinelor şi transportul lor în depozite pe
categorii, corespunzător stării lor.
e) Transportul traverselor în depozite pe categorii, cores­
punzător stării lor.
f) Transportul materialului mărunt în depozite, corespun­
zător stării lor şi pe fel de material.
g) încărcarea materialului in vagoane pentru expediere.
h) O bază pentru demontare funcţionează bine când
cantitatea de material neexpediat este mai mică decât
cea corespunzătoare materialului rezultat din demontarea
panourilor scoase din cale în ultimele şase zile de lucru.
In acest scop se planifică vagoanele necesare în termenele
stabilite, conform repartizărilor date pentru materialul
recuperat.
6. In baza pentru demontare se organizează repararea
traverselor semibune care nu urmează să fie reimpregnate.
Repararea traverselor constă în :
— legarea cu fier-balot sau cu şurub de lemn a- capetelor
crăpate ;
— baterea agrafelor „S “ ;
— baterea cepurilor ;
— resabotarea traverselor, conform „îndrumătorului pri­
vind măsuri pentru prelungirea duratei de serviciu a traver­
se! er de lemn“ şi reglementărilor speciale.

74
 D. Desfăşurarea lucrărilor de refacţie în linie curenta
şi linii din staţii, cu ciuruirea manuală a pietrei
sparte din cale

1. Luci'ările pregătitoare se execută înainte de închiderea

de linie şi constau în :
a) Plantarea ţăruşilor de nivel conform cotei roşii din
proiect. Ţăruşii se bat astfel ca nivelul ciupercii şinei după
executarea refacţiei să fie cel al capului ţăruşului; se plan­
tează la distanţa de 1 700 mm de faţa interioară a ciupercii
ş in e i; în acest fel ţăruşii de nivel servesc şi ca ţăruşi de ax
pentru aliniamente ; în curbe, ţăruşii de nivel se plantează pe
firul interior. Ţăruşii de bază se bat în dreptul kilometrajului
din profilul în lung, la cota stabilită prin proiect. Intre ţăruşii
de bază se bat ţăruşi ajutători, astfel ca distanţa între doi
ţăruşi consecutivi să fie de 20— 25 m. Nivelul la care trebuie
să fie bătut ţăruşul ajutător se stabileşte cu ajutorul crucilor
de nivel sau al aparatelor eptice. Ţăruşii, confecţionaţi de
regulă din traverse din lemn vechi, trebuie să fie rezistenţi
şi să dureze cel puţin până la executarea ultimului buraj şi
predarea liniei secţiei de întreţinere a căii pentru exploatare.
b) Plantarea ţăruşilor de ax în ourbă se face din 10 în
10 m în curbe de racordare şi în curba propriu-zisă, astfel ca,
după aducerea curbei în axul proiectat, distanţa între punctul
matematic al ţăruşului şi faţa interioară a şinei să fie de
1 700 mm. Punctul matematic al ţăruşului se fixează printr-un
cui. Se verifică săgeţile pe cuie şi numai după obţinerea unor
săgeţi corecte pe toată lungimea curbei se consideră că ţăruşii
sunt plantaţi bine. în caz contrar, se face 0 nouă retrasare a
curbei şi se repetă operaţiile.
Ţăruşii din lemn trebuie să fie rezistenţi şi bine plantaţi,
asţfel. ca şă se menţină până la plantarea reperelor definitive.
In locul ţăruşilor se pot . planta repere definitive, conform
N.I.D. în vigoare (N.I.D. 255/64 M.T.Tc.).
c) Descărcarea pietrei sparte noi în cantitate suficientă,
astfel ca împreună cu piatra spartă curată rezultată din ciu­
ruirea celei existente în cale să se asigure stratul de piatră
spartă curată de grosimea prescrisă sub talpa traversei şi o
prismă de balast cu lăţimea la capul traverselor de cel puţin

75
20 cm, măsurată la nivelul feţei superioare a traversei, cu
taluzul având înclinarea de cel mult 1/1 şi între traverse cel
puţin pe jumătate din înălţimea traversei.
Cantităţile necesare se stabilesc pe fiecare kilometru de
linie pe bază de sondaje în puncte caracteristice pentru a de­
termina cantităţile de piatră spartă ce se vor recupera, precum
şi de ridicarea liniei la cota roşie din proieet.
Descărcarea pietrei sparte se face chiar de la începutul
anului şi trebuie asigurată din timp, astfel ca să nii influenţeze
defavorabil ritmul stabilit pentru avansarea refacţiei liniei.
d) Aplanarea pietrei sparte la capetele traverselor în ve­
derea montării căii de rulare peritru macarale-portal mobile
(ecartament 3180 mm).
e) Demontarea, transportul şi rem»ntarea căii de rulare
cu asigurarea gabaritului. Calea de rulare se alcătuieşte din
şine de tip 23,6 sau tipuri mai mari până la şine tip 40.
In cazul tipurilor mici până la tip 34,5, pentru o mai bună
stabilitate pe talpa şinei, se sudează plăci metalice la distanţe
în jur de 3 m.
Legătura între şine- se face diferit, corespunzător modului
de transport al căii de rulare.
In cazul transportului cu monoraiuri, şinele se leagă între
ele cu. eclise în cleşte.
In cazul transportului cu role cu consolă, şinele se leagă
între ele cu eclise, cu buloane la ambele capete, în tronsoane
de 80— 100 m, iar tronsoanele între ele prin eclise în eleşle.
In cazul tragerii căii de rulare cu locomotivă, fiecare fir
al căii de rulare se eclisează la rând ; în acest caz pe talpa
şinelor nu se sudează plăcile metalice. Tragere cu locomotiva
se admite când în închiderea de linie est© timp suficient pentru
această operaţie fără a micşora ritmul zilnic de lucru stabilit
pentru şantierul respectiv. Nu se recomandă tragerea eu
locomotiva a căii de rulare când traseul are multe curbe şi
contracurbe, în special cu raze mici, terasamente înalte etc.
Calea de rulare trebuie bine amenajată, astfel :
— axa căii de rulare să fie paralelă şi simetrică faţă de
axa liniei care se refacţionează ;
— să nu aibă denivelări în profilul în lung şi nici în cel
transversal;

76
, — să reazeme pe un pat stabil pentru h nu se răsturna
în timpul circulaţiei macaralelor-portal m ob ile;
— trebuie să asigure circulaţia macaralelor fără a cauza
deraierea lor.
Lungimea căii de rulare trebuie să fie cu circa 100 m mai
mare decât lungimea maximă pe care se execută lucrările de
bază într-o singură închidere de linie.
f) Decaparea parţială a pietrei sparte din cale, după cum
urmează :
— între traverse, pe toată lungimea traversei şi la o
adâiacime de cel mult 5 cm sub talpa traversei; pe această
porţiune se circulă cu viteze de cel mult 30 k m /h ;
— în ziua când se execută lucrările de bază, înainte de
închiderea de linie, se admite adâncimea decapării până la
cel mult 10 cm sub talpa traversei, când aceasta eşte necesară.
Operaţiile de decapare cuprind :
— dislocarea cu târnăcopul de săpat a pietrei sparte ;
— trecerea ei prin furcă, în linie şi aruncarea pietrei
spax-te curate pe banchetă ;
— aruncarea pământului rezultat în afara liniei, dincolo
de piatra spartă, cu lopata.
Lucrările de decapare se pot începe numai după verificarea
rosturilor de dilataţie şi după rectificarea lor, ori de câte
ori aceste sunt în afara limitelor admise de instrucţie.
g) încercarea şi ungerea buloanelor de eclisare de ,1a
joantele de rupere ; în ziua închiderii de linie şi înainte de
închidere se scot 50% din buloanele de eclisare şi eventual
50% din tirfoanele de la joantele de rupere.
2. In, închiderea de linie, în cadrul lucrărilor de bază se
execută următoarele operaţii :
a) După sosirea trenului cu boghiuri goale, se coboară
macaralele-portal mobile pe calea de rulare.
b) In acest timp se desfac restul de buloane şi eventual
tirfoane de la primele două joante de rupere şi apoi operaţia
se continuă pe măsura deplasării trenului.
De asemenea se desfac legăturile de şină ale diferitelor
conexiuni, cabluri etc.' şi dispozitive privind circuitele de cale,
electrificarea liniei, autostop etc. ; operaţiile se execută de
un -lucrător al unităţii de bază de specialitate,

77
 c) Ridicarea panourilor din cale cu macarale, în tronsoane
până la 30 m, transportul lor şi încărcarea lor pe boghiuri
sau vagoane.
d) Dislocarea pietrei sparte din «ale cu târnăcopul de
burat sau cit un sistem mecanizat de scarificare până la cota
carespunzătoare ţăruşului de nivel.
e) Pe o porţiune de control, de 2— 3 m lungime, piatra
spartă dislocată se trece prin furcă, în linie, şi cea curată se
aruncă pe banchetă ; se nivelaază patul în spinare de măgar cu
o pantă transversală de 5%, ca la platforma c ă ii; pământul
rezultat din trecerea prin furcă se îndepărtează prin aruncare
cu lopata dincolo de piatra spartă, apoi se trece prin furcă
piatra spartă dislocată şi cea curată se aruncă înapoi pe
porţiunea de , co n trol; se nivelează patul în spinare de
măgar şi se îndepărtează pământul prin aruncarea lui afară
din linie, dincolo de piatra spartă curată ; operaţia continuă
în acelaşi fel.
Pentru a avea un ritm mai mare de lucru se face câte o
porţiune de control la distanţa de 10— 15 m întră ete, pentru
fiecare foi*maţie care execută această lucrare.
f) Pentru formarea stratului de piatră spartă de o grosime
prescrisă, stratul format se completează cu piatra spartă curată
afuncată de pe banchetă.
Este indicat ca pentru controlul grosimii stratului de
piartă spartă să se planteze ţăruşi de control.
g) Nivelarea stratului de piatră spartă cu controlul pla-
neităţii, folosind late cu bule de nivel de 2,5 m şi de 5 m
lungime', astfel ca după compactare în aliniamente să rezulta
o suprafaţă plană, fără abateri.
In curbe, stratul de piatră spartă se nivelează cu înclinare,
astfel ca după lansarea panourilor să rezulte supraînălţarea
proiectată pentru curba respectivă şi cu racordarea pe lungimea
curbei de racordare.
h) Compactarea stratului de piatră spartă cu utilaje vi-
brocompactoare prin trecerea de trei ori pe acelaşi loc.
i) Ridicarea panourilor noi de pe boghiuri cu macarale,
transportul lor şi lansarea panourilor în cale ; se va urmări
ca aşezarea panourilor pe stratul de piatră spartă şă se facă
sincronizat, cu toate macaralele, iar aşezarea lor să se facă
cât mai lin, pentru a nu deforma panoul la lansare şi a preveni

70
astfel manopera, suplimentară pentru riparea în ax a panouri­
lor. Transportul panourilor cu traverse din lemn se face cu
două macarale-portal mobile pentru panouri de 15 m ţi cu
trei macarale pentru panourile până la 30 m.
Imediat după lansare se bat şinele la echer şi pentru
formarea rostului de dilataţie de montaj reglementar şi apoi
se eclisează ; în acelaşi timp se ripează panoul în ax cu ajuto­
rul vinciurilor hidraulice de ripat sau manual, ţinând seama
de ţăruşii de ax în aliniamente şi curbe.
Pentru aducerea la echer şi pentru formarea rosturilor
de dilataţie, şinele se bat cu un berbec; în capul şinei, în
prealabil, se îmbracă un cupon de protecţie, având acoperit
cu bronz capul în care se bate.
j) Rosturile de dilataţie de montaj se realizează corespun­
zător temperaturii din şina stabilită cu termometru cu mercur
(cupon de şină cu termometru) sau cu termocuplare ; pentru
realizarea corectă a mărimii rostului de dilataţie se folosesc
plăcuţe de dilataţie de 1— 10 mm grosime (trusa de plăcuţe).
k)' Trenul cu boghiuri se împinge pe panoul lansat şi
operaţiile de lansare se repetă.
1) Ultimul panou lansat se racordează cu şinele vechi
din cale prin cupoane sudate de tranziţie. în cazurile când este
necesar, şina veche se taie cu maşina sau cu flacără oxiacetile-
nică, iar găurirea pentru buloane se execută numai cu maşina
de gă u rit; nu se admite găurirea cu flacără oxiacetilenicâ.
Legarea şinelor din calea veche şi cu şinele din cuponul
de tranziţie se poate face şi prin eclise speciale fără a găuri
şina ; eclisele speciale trebuie să fie aprobate în prealabil de
Direcţia generală Jinii şi instalaţii.
m) Racordarea la nivel se face cu calea veche, astfel ca
ultimul panou introdus sâ rămână în poziţia definitivă de la
lansare.
Cunoscându-se nivelul la care va fi lansat ultimul panou
nou,- după ridicarea ultimului panou vechi din cale, se pregă­
teşte calea veche pentru racordarea la nivel, astfel ca, după
lansarea ultimului panou nou şi a panoului sudat de tranzi­
ţie, să fie necesar să se execute numai mici rectificări, care
trebuie să prezinte un volum redus de lu cră ri; prin această
pregătire se creează condiţii pentru o mai eficientă folosire
a timpului din intervalul de închidere.

79
 Racordarea la nivel în profil, în lung, pentru viteza mai
mare de 40 km /h se face pe o lungime L mai mare sau cel
puţin egală cu :

u v m «*

în care :
— h este înălţimea de racordare, î n m ;
— Vmax viteza maximă a trenului, în km/h.
Pentru viteza de 40 km /h şi mai mică, racordarea la nivel
în profil, în lung, se face pe o lungime mai mare sau cel
puţin egală cu : L = 200 h, adică cu o înclinare de cei mult
5 mm/m.
înclinarea unui fir de şină faţă de celălalt, adică înclinarea
rampei supraînălţării, nu trebuie să fie mai mare de 1/400,
adică mai mare de 2,5 mm/m, atât pentru aliniamente cât şi
pentru curbe, în toate cazurile, fie când aceasta este deter­
minată de denivelări, fie de elementele constructive (în curbe
de racordare), fie determinată de ambele elemente.
n) Se refac legăturile la şină ale diferitelor conexiuni, ca­
bluri etc. şi se remontează dispozitivele privind circuitele de
cale, electrificarea liniei, autostop etc., astfel ca acestea să
funcţioneze în mod normal, ca înainte de începerea lucrărilor ;
operaţiile se execută de către un lucrător al unităţii de bază
de specialitate.
o) Manevrarea traverselor la poză, unde este necesar, pe
măsura retragerii ti’enului.
p) îndoparea traverselor care nu se aşează bine pe patul
compact cu piatră spartă măruntă.
r) Riparea sumară a liniei unde este necesar,
s) Măsurarea liniei la nivel, pe întreaga lungime a racor­
dării, din 3 în 3 m, şi rectificarea nivelului dacă sunt depăşite
toleranţele la nivel, la exploatare, pentru viteza de 50 km "h,
şi a porţiunilor pe care înclinarea rampei supraînălţării este
mai mare de 1/400.
ş) După executarea lucrărilor şi asigurarea racordărilor
reglementare, linia se redeschide pentru circulaţia trenurilor
cu viteza de 30 km/h.

80
 t) După redeschiderea liniei se supraveghează starea liniei
pe porţiunea de racordare, se consolidează linia prin buraje
şi prin ripări suplimentare, precum şi prin completări de
piatră spartă, astfel ca la sfârşitul programului de lucru
racordarea de nivel să fie în limitele notate la pct. m.
3. După redeschiderea liniei se execută următoarele
operaţii :
a) Riparea îngrijită cu ajutorul vinciurilor hidraulice, iar
în lipsa acestora manual, înainte de a se acoperi linia cu piatra
spartă în limitele toleranţelor admise la exploatare, pentru
viteza de 50 km/h ; în aliniamente se face controlul ripării prin
aparate optice, iar în curbe controlul se face prin verificare
la repere şi prin măsurarea săgeţii ; se fac rectificări până se
obţin variaţii la săgeată admise la exploatare. Rezultatele
obţinute se înscriu în condica de măsurare a curbelor, după
cum urmează : la numărător valoarea săgeţii măsurate în mm
şi la numitor distanţa până la repere, în mm.
b) în cazul ciuruirii manuale, ciuruirea pietrei sparte de
la capul traverselor prin trecerea ei prin furcă, aplicând
metoda ochiului de control (cu aruncarea în urmă).
c) Aruncarea în cale a pietrei sparte curate, astfel ca să
se asigure o prismă de balast cu lăţimea de cel puţin 20 cm
la capătul traverselor, măsurată la nivelul feţei superioare a
traversei, cu tal uzul având înclinarea de cel mult 1 : 1 , iar
spaţiul între traverse să fie umplut cel puţin pe jumătate din
înălţimea traversei.
d) Aplanarea banchetelor, astfel ca să fie realizat profilul
traversai tip, conform STAS.
e) Curăţirea şanţurilor şi evacuarea pământului rezultat
din curăţirea şanţurilor, tăierea banchetelor şi ciuruirea
pietrei sparte.
f) Strângerea definitivă a buloanelor verticale la
prinderile indirecte, corespunzător momentului de strângere
de 24 kgf.m, cu asigurarea poziţiei corecte a plăcilor
intermediare şi cu asigurarea ecartamentului în limitele tole­
ranţelor admise la refacţii de linii.
La prinderile directe sau mixte se verifică strângerea
tirfoanelor, corespunzător unui moment de strângere de
24 kgf.m.
Operaţiile de la pct. a şi până la pct. f trebuie să fie
terminate până la următoarea închidere de linie.

6 — c. 302 81
 Aceste lucrări se execută imediat după deschiderea liniei şi
pot continua şi în ziua următoare până la închiderea liniei,
afară de operaţia de la pct. a — riparea îngrijită a liniei —
care trebuie executată imediat după deschiderea liniei, în
aceeaşi zi cu lucrările de bază.
In anexa I este dat graficul de desfăşurare a lucrărilor în
linie curentă în cazul ciuruirii manuale a balastului din cale.
4., In .cadrul lucrărilor de consolidare şi finisare, începând
cu prima zi după realizarea lucrărilor de bază, se execută
următoarele operaţii :
a) Burajul I al traverselor şi riparea I a liniei se execută
în prima zi după efectuarea lucrărilor de bază ; în cazul când
pentru aceste lucrări se folosesc maşini care ocupă calea, «le
se. execută, în închideri de linie ;
Prin burajul I al traverselor executat la rând cu maşină,
ciocane electrice de burat sau manual, se înţelege burajul
în eadrul căruia linia se ridică până la cel mult 6 cm.
Ln cazul când este necesar ca linia să fie ridicată cu
mai mult de 6 cm, indiferent de cauze, burajul executat este
un buraj intermediar şi nu poate fi luat în considerare ea
burajul I.
In acest caz, în ziua următoare se execută un alt buraj la
rând şi în cazai când linia se ridică până la 6 cm, acest buraj
s e : consideră barajul I.
B u raju l'I se poate executa cu maşina de burat numai
când prisma de balast are cel puţin dimensiunile arătate la
Capitolul II, pct. D, art. 3. c.
Burajul I al traverselor, în cazul folosirii maşinilor de
burat, se execută numai cu viza re; în cazul când lipsesc
sau sunt defecte dispozitivele de vizare, linia se ridică la nivel
în mod controlat, la ţăruşii de nivel.
In urma burajului I linia trebuie adusă la nivelul definitiv,
adică nivelul proiectat şi materializat pe teren prin ţăruşii
de nivel.
Prin riparea I a liniei se înţelege riparea la rând a liniei
executată cu maşina, vinciuri hidraulice sau manual, în cadrul
căreia deplasările laterale ale liniei sunt până la 5 cm cel mult.
Iii cazul când este necesar ca în cadrul ripării linia să fie
deplasată cu mai mult de 5 cm, indiferent de cauze, riparea
la rând executată este o ripare intermediară şi nu poate fi
considerată riparea I.

82
 In acest caz, în ziua următoare se execută o nouă ripare
la rând şi în cazul când linia se deplasează până la cel mult
5 cm, această ripare se consideră riparea I.
în cazul când riparea I nu se execută concomitent cu
burajul I, această operaţie se execută imediat după burajul I
cu vinciuri hidraulice sau în lipsa acestora manual, şi în
orice caz în aceeaşi zi în care s-a executat burajul I.
După executarea burajului I şi a ripării I linia trebuie să
fie la nivel şi la poziţia în plan (la săgeată) în limitele tole­
ranţelor admise la exploatare pentru viteza de circulaţie mai
mare de 50 km/h.
După executarea burajului I şi a ripării I restricţia de
viteză se ameliorează la 70 km/h sau la viteza stabilită a liniei,
dacă aceasta este mai mică de 70 km/h.
b) Burajul II al traverselor şi riparea II a liniei se execută
după scurgerea unui trafic de 500 000 t sau pe linii slab
circulate, după 30 de zile.
Prin burajul II al traverselor executat la rând cu maşina,
ciocane electrice de burat sau manual, se înţelege burajul în
cadrul căa-uia linia se ridică până la 4 cm cel mult. •
In cazul. când este necesar ca linia să fie ridicată cu mai
mult de 4 cm, indiferent de cauze, burajul executat este
burajul I repetat.
In acest caz, după două zile se execută un alt buraj la
rând şi în. cazul .când linia se ridică până la 4 cm, acest buraj
se consideră burajul II. •
Burajul II se execută, de regulă, cu prisma de balast
completă, în afară. de sporul de prismă corespunzătoare căii
fără joante în nici un caz dacă prisma de balast nu îndepli­
neşte condiţiile minime de la Capitolul II, pct. D, art. 3. c.
Burajul II al traverselor, în cazul folosirii maşinilor,
se execută fără vizare, şi cu o singură coborâre şi strângere a
ciocanelor la traversele din panou şi cu două coborâri şi
strângeri la; traversele de la joantă.
Prin riparea II a liniei se înţelege riparea la rând a liniei
executată cu maşină, vinciur-i hidraulice sau manual, în cadrul
căreia deplasările laterale ale liniei sunt până la 3 cm cel mult.
în cazul' când este necesar ca în cadrul ripării linia să
fie deplasată cu mai mult de 3 cm, indiferent de cauze, riparea
la rând executată este riparea I repetată.
 în acest caz, după două zile se execută o nouă ripare la
rând şi în cazul când linia se va deplasa până la 3 cm cel
mult, această ripare se consideră riparea II.
In cazul când riparea II nu se execută concomitent cu
burajul II, această operaţie se execută imediat după buraj cu
maşina de ripat, cu vinciuri hidraulice de ripat sau în lipsa
acestora manual, şi în orice caz în aceeaşi zi cu burajul II.
După executarea burajului II şi a ripării II linia trebuie
să fie la nivel şi la poziţia în plan în aliniament şi curbe în
limita toleranţelor admise pentru refacţia de linii.
După executarea burajului II şi a ripării II şi completarea
prismei de balast la dimensiunile prescrise, fără sporul de
prismă -pentru calea fără joante, se ridică restricţia de viteză
şi se circulă cu viteza stabilită.
c) După două zile de la burajul II şi riparea II se execută
burajul III şi riparea III, obligatoriu în curbe şi numai unde
eşte necesar în aliniamente.
Prin burajul III la rând al traverselor se înţelege burajul.
în cadrul căruia linia se ridică până la 2 cm cel mult.
în cazul când este necesar ca linia să se ridice la nivel
cu mai mult de 2 cm, indiferent de cauze, acest buraj se
consideră burajul II repetat.
In acest caz, după două zile se execută un nou buraj
şi în cazul când linia se ridică până la 2 cm, acest buraj se
consideră* burajul III.
Prin riparea III se consideră riparea la rând în cadTul
căreia linia se deplasează până la cel mult 1,5 cm.
în cazul când este necesară deplasarea liniei su mai mult
de 1,5 cm, indiferent de cauze, această ripare se consideră
riparea III repetată.
în acest caz, după două zile se execută o nouă ripare şi
încazul când linia se deplasează până la 1,5 cm cel mult,
această ripare se. consideră riparea III.
Celelalte condiţii sunt la fel ca pentru burajul II şi
riparea II.
dj Se descarcă piatra spartă şi se introduce în cale pentru
completarea prismei de balast la dimensiunile prescrise, inclu­
siv sporul pentru calea fără joante, unde acesta este prevăzut

84
 e) Se profilează prisma de balast cu eventuale repartizări
do piatră spartă şi se asigură spaţiul liber de 3 cm între şine şi
piatra spartă, pe linii electrificate sau numai cu circuite de cale.
f) Se pavează trecerile de nivel între contravine cel puţin
pe lăţimea platformei.
Repavarea trecerilor de nivel ale drumurilor naţionale şi
ale celor modernizate se execută cu respectarea prevederilor
din STAS.
Se amenajează drenuri la capetele trecerilor de nivel.
De asemenea se realizează continuitatea scurgerii apelor în
lungul liniei, în dreptul trecerilor de nivel.
In dreptul trecerilor de nivel se scoate şi se ciuruie piatra
spartă până la nisipul sau pietrişul neciuruit şi se completează
cu nisipul nou, la nivelul corespunzător pentru realizarea
stratului de piatră spartă de grosimea prescrisă.
g) Se completează, se mută şi se vopsesc indicatoarele
de cale.
h) Se montează dispozitivele contra fugirii şinelor, con­
form instrucţiilor şi reglementărilor. Montarea dispozitivelor
contra fugirii şinelor se execută imediat după redeschiderea
liniei, în ziua când s-au executat lucrările de bază.
5. In cazul când nu se execută compactarea stratului de
piatră spartă în condiţiile arătate la Capitolul II, pct. D,
art. 2. h, indiferent de cauze, în închiderea de linie se va
executa un buraj la rând al traverselor, denumit buraj inter­
media^ de regulă cu ciocane electrice de buraj. în cazul folo­
sirii maşinilor de burat, burajul, se va realiza cu două coborâri
şi strângeri ale ciocanelor de burat la traversele din panou
şi patru coborâri şi strângeri la traversele de la joante.
Burajul se va face cu vizare, iar în cazul lipsei sau defectării
dispozitivelor de vizare, burajul se va realiza controlat,
ţinându-se seama de ţăruşii de nivel.
Redeschiderea liniei pentru reluarea circulaţiei trenurilor
se poate face numai după executarea burajului intermediar
In următoarele zile se vor executa bura jele şi ripările I,
II şi III, ca în cazul compactării stratului de piatră spartă.
6. In cazul când în cadrul lucrărilor de bază nu se reali­
zează stratul de piatră spartă curată de grosimea prescrisă,
aşa cum este arătat la Capitolul II, pct. D, art. 2. f, şi urmează

85
 ca grosimea ‘prescrisă a stratului de piatră -spartă să se
realizeze prin ridicări succesive ale liniei, se vor executa
următoarele operaţii :
a) aruncarea în cale a pietrei sparte în cantitatea nece­
sară, corespunzător cu mărimea ridicării lin ie i; linia se
poate ridica cu maşinile de burat într-o singură repriză cu
cel mult 7 cm, iar cu maşina de ridicat sau cu vinciuri cel
mult 15 cm ;
b) burajul la rând al traverselor, în cazul când ridicarea
necesară până la cota definitivă este mai mare de 6 c m ;
burajul sau mai multe buraje după fiecare treaptă de ridicare
se consideră buraj interm ediar;
c) după fiecare buraj se execută riparea liniei care de
asemenea reprezintă o ripare intermediară ;
d) când ridicarea liniei până la cota definitivă este mai
mare de 6 cm, se execută îndoparea traverselor pe toată lun­
gimea traversei; operaţia se execută de regulă cu ciocane
electrice de b u ra t;
e) după fiecare treaptă de ridicare şi ripare a liniei,
toleranţele la nivel şi la poziţia în plan trebuie să fie
corespunzăţoare pentru exploatarea pentru viteza de 50 km/h.
7. Porţiunea de linie cuprinsă între porţiunea pe care s-a
executat burajul I şi până la porţiunea pe care s-a executat
burajul II va fi- continuu supravegheată. Se va interveni cu
prioritate ori de câte ori va fi necesar, astfel ca starea ei să
permită în permanenţă circulaţia trenurilor cu viteze de
70 km/h.
8. In cazul executării lucrărilor de refacţie pe o cale fără
joante, în cadrul lucrărilor pregătitoare se vor tăia şinele
sudate cu maşina de tăiat şine sau alte sisteme, în afară de
flacăra oxiacetilenică, la lungimea de 25 m ; se vor găuri la
capete şi se vor eclisa, transformând calea fără joante în cale
cu joante. In cazul când prin această tăiere cordonul de
sudură va fi la o distanţă mai mică de 2 m de la capătul şinei,
tăierea se va face la 15 m.
Aceste operaţii se vor efectua cu două-trei zile înainte de
executarea lucrărilor de bază, în închiderea de linie acordată
pentru executarea lucrărilor de bază.
Restul operaţiilor pentru refacţia liniei se vor desfăşura
ca la o refacţie a căii cu joante.

86
 9. Pe liniile electrificate, lucrările de refacţie se vor
executa în condiţiile prevăzute în normele de tehnica secu­
rităţii, în instrucţiile şi reglementările speciale, de regulă cu
scoaterea de sub tensiune a reţelei de contact.
In unele condiţii locale, în special în liniile din staţii şi în
triaje, lucrările de refacţie se pot executa în condiţii speciale
care trebuie să fie însuşite de organele de specialitate din
regională şi aprobate de Direcţia generală de linii şi instalaţii.

E. Desfăşurarea lucrărilor de refacţie în linie

curentă şi linii din staţii, cu ciuruirea mecanizată
a pietrei sparte din cale

1. Lucrările pregătitoare se execuţă la fel ca la refacţia

liniei cu ciuruirea manuală a pietrei sparte din cale, afară de
decaparea parţială a balastului, prevăzută la Capitolul II, pct.
D, art. 1. f, care nu se execută în acest caz,
2. In închiderea de linie, în cazul ciuruirii mecanizate,
în cadrul lucrărilor de bază se execută următoarele operaţii :
a) Ridicarea liniei la nivel în faţa maşinii de ciuruit şi
fixarea ei la nivel prin burarea provizorie din patru în patru
traverse ; ridicarea liniei se execută cu maşina de ridicat, iar
în lipsa acesteia cu vin ciu ri; burarea provizorie a traverselor
se execută manual.
In faţa maşinii de ciuruit, linia se ridică faţă de capul
ţăruşului de nivel cu :
h =. \h', — ht) -f (h 't — ht) - f (h'b — hm) — 60, în mm
în care : . ...,... '
h, este înălţimea totală * şinei, a plăcii, metalice de
suportşi a plăcilor intermediare pentru tipul existent în cale,
în m m ; * •
h’ 8. — îjiălţimea. totală a :şinei, a-plăcii metalice de suport
şi a plăcilor intermediare pentru tipul care se va. introduce în
cale în cadrul refacţiei;
Ht — grosimea traversei existente în cale, în mm ;
hlt — grosimea traversei care se va introduce în cale în
cadrul refacţiei, în mm ;

87
 h’b — grosimea stratului de piatră spartă care trebuie
realizat sub talpa traversei în cadrul refacţiei, în mm ;
h„ — grosimea traversei frontale a maşinii de ciuruit,
inclusiv spaţiul care se lasă liber între talpa traversei şi
traversa frontală, în mm.
Cantitatea cu care trebuie ridicată linia faţă de ţăruş,
notată cu h, rezultată din calcul cu semnul plus ( + ) se mă­
soară de la capătul ţăruşului în jo's, iar cel rezultat cu semnul
minus (— ) se măsoară de la capul ţăruşului în sus.
In orice caz, nu se admite ca în cadrul ciuruirii
balastului în cale să fie angrenat stratul de nisip sau de pietriş
neciuruit.
In cazul când prin ridicarea liniei faţă de ţăruşii de nivel,
determinată în modul arătat mai sus, se va ajunge Ia situaţia
în care maşina va antrena stratul de nisip sau de pietriş
neciuruit de sub piatra spartă, inginerul coordonator, iar în
lipsa acestuia un împuternicit al şefului secţiei de reparaţii
linii în grad de cel puţin inginer, va restudia profilul în lung
stabilit prin proiect şi-l va adapta astfel, încât stratul de nisip
sau de pietriş ciuruit de sub piatra spartă să nu fie afectat.
In orice altă situaţie, necuprinsă în această instrucţie,
şeful secţiei de reparaţii linii va analiza situaţia şi va lua
măsurile corespunzătoare, dar în nici un caz nu se admite
afectarea substratului.
In cazul când situaţia locală este de aşa natură, încât
şeful secţiei de reparaţii linii nu va putea decide, acesta va
interveni la divizia linii şi instalaţii pentru a hotărî măsurile
care vor trebui să fie luate.
Lucrările de ciuruire a pietrei sparte din prismă se pot
începe numai după verificarea rosturilor de dilataţie;
rectificarea lor se va face ori de câte cri acestea sunt în afara
limitelor admise de instrucţie.
b) Ciuruirea pietrei sparte din cale cu maşina de ciuruit :
se va urmări ca piatra spartă curată rezultată de la maşina
de ciuruit să fie astfel distribuită ca la ridicarea panoului în
cadrul lucrărilor de bază, după nivelarea pietrei sparte, să se
obţină stratul de piatră spartă de grosimea prescrisă, fără să
mai fie necesară o altă manipulare manuală de piatră spartă.

83
 Se menţionează că se ciuruie piatra spartă existentă în
cale, precum şi piatra spartă nouă, descărcată pe linie în
cadrul lucrărilor pregătitoare.
c) Ridicarea liniei la nivel şi burarea la rând a traver­
selor în urma maşinii de ciuruit. Ridicarea liniei la nivel se
execută cu maşina de ridicat şi în lipsa accsteia cu vinciuri.
Burarea la rând a traverselor se execută cu maşina de burat
de productivitate medie sau cu ciocane electrice de burat.
d) Racordarea la nivel a liniei pe care s-a ciuruit piatra
spartă cu linia pe care nu s-a ciuruit piatra spartă se reali­
zează prin ridicarea liniei care a rămas mai jos.
Măsurarea porţiunii pe care s-a făcut racordarea şi
limitele în care trebuie realizată sunt cele de la Capitolul II,
pct. D, art. 2, n şi s.
e) Riparea sumară a liniei.
Pe porţiunea de linie ciuruită în închidere de linie, în
ziua următoare, se execută următoarele operaţii :
— după sosirea trenului cu boghiuri goale, se coboară
macaralele-portal mobile pe calea de rulare ;
— în acest timp se desfac restul de buloane şi, eventual,
restul de tirfoane de la primele două joante de rupere şi apoi
operaţia se continuă pe măsura deplasării trenului ;
— ridicarea panourilor din cale în tronsoane până ia 30 m
cu macaralele, transportul lor şi încărcarea lor pe bogh iu ri;
— nivelarea stratului de piatră spartă cu eventuale com ­
pletări, astfel ca să se asigure grosimea prescrisă a stratului
de piatră spartă ca la Capitolul II, pct. D, art. 2. f ; nivelarea
se execută controlat cu late de 2,5 m şi de 5 m, cu bule de
nivel ca la Capitolul II, pct. D, art. 2. g ;
— Restul operaţiilor se fac la fel ca în cazul ciuruirii
manuale a pietrei sparte din cale, prevăzute la Capitolul II,
pct. D, art. 2, de la litera h până la litera s inclusiv.
f) linia se redeschide cu restricţia de viteză de
30 km/h pe porţiunea de linie cuprinsă de lâ . porţiunea
de linie pe care s-a executat ciuruirea pietrei sparte din
cale şi până la porţiunea pe care s-a executat burajul I şi
riparea I exclusiv.
3. După redeschiderea liniei se execută următoarele
operaţii
a) riparea îngrijită a liniei ca în cazul ciuruirii manuale
a pietrei sparte din cale, ca la Capitolul II, art. D, 3. a ;

89
 b) aruncarea în cale a pietrei sparte curate depozitate pe
banchetă, care nu a fost prinsă de maşina de ciu ru it;
c) aplanarea banchetelor, curăţirea şanţurilor şi strângerea
prinderilor ca în cazul ciuruirii manuale a pietrei sparte din
cale, ca la Capitolul II, pct. D, art. 3, de la litera d la litera f.
4. Restul operaţiilor şi al condiţiilor de executare a lucră­
rilor se fac la' fel ca în cazul execuţiei, manuale a ciuruirii
pietrei sparte din cale, ca la Capitolul II, de la pct.. D, art. 4
până la pct. D, art. 9 inclusiv.
In Anexa II este dat graficul de desfăşurare a lucrărilor
în linie curentă în cazul ciuruirii mecanizate a balastului
din cale.

CAPITOLUL 3

TEHNOLOGIA LUCRĂRILOR DE REFACŢIE

A LINIEI IN EXECUŢIA MANUALA

1. Prin execuţia manuală a refacţiilor de linii, în sensul

prevederilor din această instrucţie, se înţelege desfăşurarea
lucrărilor din procesul tehnologic în linie curentă fără folosi­
rea panourilor prefabricate, după cum urmează :
— demontarea liniei cu depozitarea materialului pe ban­
cheta lin ie i;
— prelucrarea balastului în cale în execuţie manuală;
— montarea liniei noi direct pe patul de piatră spartă ;
— evacuarea materialului demontat.
Refacţiile de linii în execuţie manuală se fac cu traverse
din lemn, iar în cazuri cu totul excepţionale şi _pe porţiune
izolată până la oel mult 200 m lungime se admite şi execu­
tarea lucrării cu traverse din beton.
Se va urmări ca operaţiile din procesul tehnologic să fie
9«ecutate cu utilaje mecanice în măsură cât mai largă, în
special utilaje mecanice uşoare.
Procesul tehnologic se împarte în aceleaşi grupe de ope­
raţii ca şi la execuţia mecanizată.

90
 2. Lucrările pregătitoare se execută înainte de închiderea
liniei şi constau în :
a) Plantarea ţăruşilor de nivel şi de curbă la fel ca la
refacţia în execuţia mecanizată.
b) Descărcarea materialelor, care se face după cum
urmează :
— şinele se descarcă pe bancheta liniei care urmează să
fie refacţionată, folosind în acest scop macarale sau dispozi­
tive speciale pentru descărcări de şine, iar în lipsa acestora
cu ajutorul planului în clin at; este interzisă descărcarea şinelor
prin aruncare ;
— traversele şi materialele mărunte de cale se descarcă
în depozite, în staţii sau în linie curentă, astfel ca distanţele
de transport până la locul de lucru să fie cât mai reduse ;
— piatra spartă se descarcă la fel ca în cazul refacţiilor
de linie în execuţie mecanizată ;
—- condiţiile de depozitare sunt aceleaşi ca şi în bazele
pentru montarea panourilor, în cazul execuţiei mecanizate a
lucrărilor de refacţie a lin ie i;
— materialele de cale, în afară de piatra spartă, depozi­
tate în linie curentă, trebuie să fie păzite, în special noaptea.
c) Transportul şi repartizarea materialului pentru refacţii,
care se fac astfel :
— transportarea traverselor recuperate în ziua anterioară,
care se pot refolosi fără a fi reimpregnate, pe porţiunea de
linie ce se va refacţiona în zilele următoare şi repartizarea lor;
— transportul materialelor din depozit (traverse noi sau
semibune, material mărunt de cale) şi repartizarea lor ;'
— apropierea şinelor şi înşirarea lor 'de pe locul unde au
fost descărcate, care constă în aducerea lor p e . banchetă şi
aşezarea lor cap la cap.
Transportul materialelor se va face cu drezina-motor cu
remorcă, vagonete cu motor sau m onoraiuri; transportul
cu monoraiuri nu este indicat pe distanţe care depăşesc 1 km.
d) Pregătirea traverselor, care constă în.:
— verificarea sabotării şi refacerea ei unde este n ecesa r;
— repararea traverselor prin baterea cepurilor, legarea
capetelor cu fier-balot sau cu şurub din lemn, ungerea păr­
ţilor sabotate etc. ;

91
 ■— găurirea traverselor cu folosirea şablonului de găurit,
la ambele capete unde nu sunt necesare supralărgiri şi la un
singur capăt pentru curbe cu supralărgiri ;
— placarea traverselor pentru tipurile de şină pentru care
este posibilă această operaţie (tip 45 ; tip 49 etc.).
e) însemnarea pozei traverselor pe inima şinelor.
f) Decaparea parţială a balastului din cale se execută ca
la refacţia mecanizată cu ciuruirea manuală (Capitolul II,
pct. D, art. 1. f.)
g) Scoaterea dispozitivelor contra fugirii şinelor.
h) Pregătirea cupoanelor sudate de tranziţie.
i) Scoaterea parţială a prinderilor şinei de traverse; astfel
ca placa de suport să fie prinsă cel puţin cu două tirfoane (câte
unul de o parte şi alta a şinei), iar la prinderile indirecte,
scoaterea buloanelor verticale din două în două traverse.
Pe porţiunea de linie pe care se decapează parţial
balastul sau se slăbesc prinderile, se circulă cu restricţia de
viteză de 30 km/h.
3. In închiderea de linie se execută lucrările do bază,
după cum urmează :
a) scoaterea restului de buloane şi prinderi şi depozitarea
lor pe banchetă;
b) îndepărtarea din cale a şinelor şi a traverselor şi de­
pozitarea lor pe banchetă ; ,
c) decaparea restului de balast până la cota corespunză­
toare ţăruşului de nivel şi aplanarea patului în spinare de
m ăgar; se execută la fel ca la refacţia mecanizată (Capitolul
II, pct. D, art. 2. d' şi pct. D, art. 2. e) ;
d) aruncarea pietrei sparte în cale pentru formarea stra­
tului de piatră spartă, aplanarea lui controlată şi compactarea
l u i ; se, execută la fel ca la refacţia mecanizată (Capitolul II,
pct. D, art. 2 literele f, g şi h ) ;
e) aşezarea traverselor pe patul de piatră spartă, pe cât
posibil la distanţa c*respunzătoare pozei traverselor ;
- f) aşezarea plăcilor pe traverse, respectiv pe restul tra­
verselor neplacate, a plăcilor intermediare şi apoi a şinelor,
cu asigurarea echerului şi a rosturilor de dilataţie de montaj
reglementare ;

92
 fî) ec'.isarea şinelor cu câte un bulon la fiecare cap de
şină şi apoi completarea tuturor buloanelor ;
h) găurirea traverselor unde mai este necesar ;
i) prinderea şinelor la început cu câte două tirfoane,
respectiv buloane verticale, după felul prinderii şi apoi
rompletarea prinderilor la poza completă ;
1) manevrarea traverselor la diagramă ;
m) racordarea tipului de şină refacţionat cu cel din cale
şi racordarea la n iv e l; se execută la fel ca la refacţia meca­
nizată (Capitolul II, pct. D, art. 2. 1 şi pct. D, art. 2. m) ;
n) îndoparea traverselor unde este necesar ;
p) riparea sumară a liniei ;
r) măsurarea liniei înainte de deschiderea circulaţiei ; se
face la fel ca la refacţia mecanizată (Capitolul II, pct. D,
art. 2. s.) ;
s) după executarea lucrărilor şi a racordărilor reglemen­
tare, circulaţia se redeschide cu viteza de 30 km/h ;
ş) după redeschiderea circulaţiei, starea liniei, consolida­
rea şi supravegherea liniei se fac ca la refacţia mecanizată
(Capitolul II, pct. D, art. 2. t.).
4. Lucrările de consolidare care se execută după redes­
chiderea liniei sunt la fel ca la refacţia mecanizată (Capitolul
II, de la pct. D, art. 3 până la pct. D, art. 7 incluisiv).
5. In plus, se mai execută :
a) sortarea materialului recuperat : şine, material mărunt
de cale şi traverse, care se efectuează imediat după redeschi­
derea circulaţiei, în aceleaşi condiţii ca în baza de demontare ;
b) transportul materialului recuperat la cel mai apropiat
canton, dacă încărcarea în vagoane este posibilă în linie
curentă, sau în cea mai apropiată staţie şi depozitarea lui
după felul de material şi după starea materialelor.
c) încărcarea materialelor în vagoane în vederea expe­
dierii lor conform repartizării date, precum şi a traverselor
pentru reimpregnare.
6. Pe calea fără joante şi pe linia electrificată se proce­
dează la fel ca la refacţia în execuţia mecanizată (Capitolul II,
pct. D, art. 8 şi pct. D, art. 9).

93
 CAPITOLUL 4

PARTICULARITĂŢILE EXECUTĂRII LUCRĂRILOR

DE REFACŢIE A LINIEI CU TRAVERSE DIN BETON

1. La proiectarea şi construcţia bazei pentru montarea

panourilor se va ţine seama de spaţiul necesar pentru depozi­
tarea raţională a 40«/o — 5 0 % din traversele de beton care se
vor monta în decurs de un an, precum şi de spaţiul necesar
pentru circulaţia macaralelor la descărcarea traverselor de
beton din vagon şi aşezarea lor în depozit şi manipularea lor
din depozit pe linia de montare. In bazele pentru demontare,
în care se vor demonta panourile alcătuite cu traverse din
beton, se va ţine seama de considerente similare.
2. Se pot folosi numai traversele din beton omologate şi
pentru folosirea cărora este dată aprobarea de Direcţia gene­
rală linii şi instalaţii.
3. Manipularea traverselor din beton se face cu mijloace
mecanizate ; în cazuri cu totul excepţionale se admite manipu­
larea lor manuală, în care caz se foloseşte un număr suficient
de cleşti de transport traverse.
Nu se admite manipularea traverselor din beton prin
aruncare.
4. In baza pentru montare, placarca traverselor se execută
pe linia de montare. Se folosesc tirfoane speciale de 180 mm
cu diametrul de 24 mm. Alte tirfoane se pot folosi numai
cu aprobare, de la caz la caz, dată de Direcţia generală linii
şi instalaţii sau dispuse prin ordinele acesteia.
5. In cazul livrării de uzinele producătoare a traverselor
gata placate, la asamblarea panoului se execută numai prin­
derea şinei de placa metalică.
6. Alcătuirea panourilor se va realiza conform reglemen­
tărilor speciale (plăci intermediare, inele-resort etc., numă­
rul şi felul acestora).
7. Pentru alcătuirea panourilor cu traverse din beton cu
alte prinderi se va preceda conform dispoziţiilor speciale date
în acest scop.
8. La strângerea tirfoanelor în special cu maşina de tir-
fonat, se va avea grijă de a nu se distruge diblurile din lemn

94
şi alte materiale prin strângerea prea forţată ( strângerea
norţnală este corespunzătoare unui moment de strângere de
24 kgf. m.
Diblul în care tirfonul se învârteşte fără sfârşit este defect
şi, ca urmare, traversa din beton poate fi introdusă în cale
numai după înlocuirea diblului.
9. Panourile se alcătuiesc, de regulă, numai cu traverse
dfn beton ; poza traverselor din beton este aceeaşi ca şi
pentru traversele din lemn.
In unele cazuri prevăzute prin ordine speciale, la joante
se pot folosi traverse din lemn, şi anume traversa de la
joantă şi prima ajutătoare.
10. Trecerea de la poza cu traverse din lemn la poza cu
traverse din beton se face la cel puţin 3 m de la joantă.
11. La trecerile de nivel, la care linia este construită cu
traverse din lemn şi la podurile deschise, la care şinele sunt
prinse pe traverse' din lemn, poza cu traverse din lemn se
prelungeşte pe câte. zece traverse la fiecare capăt al contraşinei
la trecerile de nivel şi, respectiv, pe zece traverse de fiecare
parte a podului sau, respectiv, pe lungimea contraşinelor de
pe terasament.
12. In toate cazurile, la montarea panourilor cu traverse
din beton pentru şina tip 49 şi mai mare se execută lucrările
de îmbunătăţire a electroizolării, conform reglementărilor
speciale, dacă aceste operaţii nu au fost executate de către
fabrica de traverse din beton.
Pentru controlul gradului de electroizolare a panourilor,
în baza de montare se construieşte un panou etalon şi se ţine
evidenţa măsurătorilor privind electroizolarea' fiecărui panou
în parte, conform normativelor şi reglementărilor speciale.
13. Clemei^ elastice penitru contrafugirea şinelor se mon­
tează ţinând seama de reglementări.
14. Având în vedere greutatea mare a traverselor din
beton (220— 250 kg/buc.), transportul panourilor alcătuite cu
trâverse din beton pe calea de rulare se face cu trei sau patru
macarale-portal mobile, ţinându-se seama de capacitatea ma­
caralelor, iar în cazul când acestea sunt acţionate manual, se
ţine seama şi de capacitatea oamenilor care le acţionează.
15. Porţiunile de linie pe care nu se pot introduce traverse
din beton datorită stării terasamentelor, datorită traseului etc.,
sunt prevăzute în reglementări speciale.

95
 CAPITOLUL 5

ORGANIZAREA LUCRĂRILOR

1. Lucrările de refracţie a liniei se execută prin unităţi

special organizate, denumite secţii de reparaţii linii (secţia
L.R.), care au pe şantiere ingineri coordonatori, şefi eşalon,
picheri, tehnicieni, magazineri, etc., conform normativului
aprobat de conducerea ministerului.
In cazul unor porţiuni scurte, lucrările de refacţie a liniei
şi de refacţii de aparate de cale pot fi executate de secţiile
de întreţinere a căii, cu aprobarea diviziei de linii şi instalaţii.
2. Lucrările de refacţii de linii trebuie astfel organizate
ca lucrările de bază să se execute după dezgheţul prismei de
balast sub talpa traversei şi până la 30 noiembrie cel mai (târziu.
3. Lucrările de refacţie a liniei se execută în închidere de
linie, în intervalele dintre trenurile din programul de circula­
ţie, prin crearea de ferestre în graficul de circulaţie.
Durata intervalului necesar pentru executarea lucrărilor
se determină în funcţie de ritmul de lucru zilnic, de utilajele
cu care este dotat şantierul şi de condiţiile de lucru specifice
şantierului respectiv etc. şi se stabileşte de regionala de căi
ferate şi se avizează de către Direcţia generală linii şi instalaţii.
4. Pe porţiunile de linie în lucru se circulă cu restricţie
de viteză, după cum urmează :
a) Cu 30 km/h pe porţiunile de linie pe care se execută
lucrările pregătitoare, care au ca urmare slăbirea stabilităţii
căii sau slăbirea prinderilor şi până la porţiunea de linie pe
care s-a executat burajul I şi riparea I exclusiv.
b) Cu 70 km/h pe porţiunea pe care s-a executat burajul
I şi riparea I şi până la porţiunea pe care s-a executat burajul
II şi riparea II exclusiv, cu condiţia ca prisma de balast să
fie completată cu piatră spartă, astfel ca lăţimea prismei,
măsurată la nivelul feţei superioare a traversei şi taluzul
prismei să fie conform STAS, fără sporul de piatră spartă
corespunzător căii fără joante, iar spaţiile dintre traverse să
fie în întregime umplute cu piatră spartă.
c) După executarea burajului II şi a ripării II şi realizarea
prismei de balast în condiţiile de la punctul b, restricţia de
viteză se ridică şi se circulă cu viteza stabilită.

96
 d) In cazurile când odată cu refacţia liniei se execută
şi stratul de nisip sub stratul de piatră spartă, restricţiile
de viteză sunt de 20 km/h şi respectiv 60 km/h.
5. Lucrările vor fi astfel organizate ca durata închiderii
de linie, lungimea porţiunilor de linie pe care se circulă cu
restricţie de viteză şi treptele de restricţie de viteză aprobate
să fie strict respectate.
Se Va urmări în permanenţă îmbunătăţirea proceselor teh­
nologice, dotarea şantierelor cu utilaje, organizarea lucrărilor,
astfel ca să se scurteze durata închiderilor de linie şi durata
restricţiilor de viteză ce revin pentru 1 km de lucrare."
6. Pentru fiecare şantier se întocmeşte un plan de orga­
nizare şi de desfăşurare a lucrărilor, care'trebuie să cuprindă :
a) Descrierea pe scurt a şantierului şi caracteristicilor
tehnice ca : distanţa pe care se execută lucrarea, planul lunar,
ritmul mediu de lucru pe zi, tipul de şină şi lungimea nor­
mală a şinei, poza traverselor în aliniament şi curbă, inclusiv
diagrama pozei, alte caracteristici ale şantierului.
b) Planul bazei pentru montarea panourilor şi planul
bazei sau al bazelor pentru demontarea panourilor, aşa cum
s-a arătat la capitolul 2.
c) Planul amănunţit al grupurilor sociale.
d). Utilajele cu care este dotat şantierul, în special utila­
jele grele pentru lucrări de cale.
e) Procesul tehnologic al lucrărilor pentru 1 km mediu,
adică 1 km cu volum mediu pe operaţii pentru lucrările din
baze şi din linie curentă.
f) Forţele de muncă necesare pentru executarea lucrări­
lor pentru 1 km, defalcate pe faze de lucrări : în baza de
montare, în baza de demontare, lucrarea din linia curentă
(lucrări pregătitoare, lucrări de bază cu închidere de linie,
lucrări de consolidare şi finisări), pentru construirea bazelor
şi a grupurilor sociale, pentru întreţinerea şi repararea utila­
jelor, numărul personalului productiv de deservire a şantierului
necuprins în norme de producţie (mecanici utilaje, personal
de tren şi locomotivă, muncitori calificaţi pentru între­
ţinerea liniilor din bază şi a grupului social, conducători
de formaţii etc.), personal de deservire de regie (pază, cantină,
curăţenie etc.) şi total forţe de muncă pentru 1 km exprimat
în ore şi om-zile normă.

7 — c. 302 97
 g) Graficul de desfăşurare a lucrărilor într-o zi de lucru,
cu arătarea mişcării formaţiilor pentru ritmul zilnic mediu
de lucru.
h) Graficul de desfăşurare a lucrărilor în linia curentă pe
un şantier, de la lucrările pregătitoare şi până la terminarea
tuturor operaţiilor din procesul tehnologic şi idem pentru baze.
i) Graficul de intrare pe şantier a trenurilor cu boghiuri
speciale- pentru transportul panourilor încărcate şi cu cele
goale (pentru panouri ce se vor scoate din cale), a maşinilor
care ocupă calea şi a trenurilor cu piatră spartă, astfel studiat
ca maşinile grele de cale să poată lucra efectiv cât mai mult
timp din durata închiderii de linie.
Planul de organizare trebuie să conducă la o folosire cât
mai raţională a forţelor de muncă şi a utilajelor de cale, în
special a utilajelor grele (maşina de ciuruit, maşina de burat
etc.), ţinând seama de caracteristicile fiecărui utilaj şi de
norma mobilizatoare de producţie pe ora efectivă de lucru.
Planul de organizare se elaborează de către secţia de
reparaţii linii în colaborare cu personalul mediu şi cu lucră­
torii cu calificare deosebită, dintre aceia care vor lucra pe
şantierul respecliv.
Planul de organizare se însuşeşte de şeful serviciului de
reparaţii capitale de linii şi se aprobă de către şeful diviziei
linii şi instalaţii.
Graficele de la punctele g, h şi i se afişează în biroul
şantierului şi în sala în care se ţine şcoala personalului.
7. La lucrările de refacţii de linii cu circuite de cale,
linii electrificate, cu instalaţii care se leagă de linii, ca de
exemplu autostop etc., se va organiza demontarea legăturilor
şi a instalaţiilor în timpul executării unei operaţii din pro­
cesul tehnologic pentru a preveni deteriorarea lor şi remon­
tarea lor imediat după executarea operaţiilor respective;
aceste lucrări se execută de către lucrători ai unităţii de bază
de specialitate.
8. Activitatea unui şantier de refacţii cu un volum de
lucru anual minim, stabilit prin normative sau cn un volum
mai mare, va fi coordonată de către un inginer principal

98
(inginer coordonator) care are sarcinile stabilite prin ordine,
şi în special :
— coordonarea tuturor formaţiilor ce activează pe şantier
în linie curentă şi în baze ;
— adaptarea profilului în lung când aceasta este necesar ;
— retrasarea curbelor prin metode exacte, grafice, meca­
nice sau analitice şi plantarea de ţăruşi de ax ;
— axarea aliniamentelor folosind aparate optice ;
— controlarea şi îndrumarea activităţii fiecărei formaţii
de lucru ;
— stabilirea programului zilnic de lucru ;
— alte sarcini cuprinse în prezenta instrucţie.
în lipsa inginerului coordonator sarcinile acestuia vor fi
împărţite de către şeful secţiei de reparaţii linii, între perso­
nalul ingineresc din secţie şi un şef de eşalon împuternicit
de şeful secţiei.
9. Zilnic, inginerul coordonator face o analiză a activităţii
zilei respective şi stabileşte programul de lucru pentru
ziua următoare cu personalul interesat, după caz, până la
conducătorul de formaţie inclusiv.
Programul va cuprinde lucrările care trebuie executate,
volumul de lucru, conducătorii de formaţii (sau picherul),
picherul sau şeful de eşalon care coordonează formaţia res­
pectivă, efectivul formaţiei etc.
10. Avându-se în vedere cota roşie stabilită în profilul în
lung proiectat, se' va analiza modificarea nivelului liniei pe
fiecare podeţ deschis şi se vor stabili masările care trebuie
luate pentru asigurarea realizării profilului în lung proiectat.
Examinarea fiecărui podeţ pe teren se va face într-o
comisie compusă din delegatul diviziei de linii şi instalaţii
din serviciul de specialitate, şeful secţiei de întreţinere a căii
şi şeful secţiei de reparaţii lin ii; propunerile comisiei vor
cuprinde situaţii la fiecare podeţ, măsurile propuse pentru
soluţii definitive şi termenele de executare şi se vor prezenta
şefului diviziei linii şi instalaţii pentru aprobare; nu se
admit soluţii provizorii.
Termenele de execuţie a acestor lucrări vor fi coordonate
cu termenele de execuţie a lucrărilor de refacţie.
11. Se va urmări ca transportul de piatră spartă să se
execute numai cu vagoane autodescărcătoare de tip „Wa pia-
tră“ şi „Wa dozator44 sau alte tipuri de vagoane care se vor

99
construi pentru autodescărcarea pietrei sparte corespunzător
lucrărilor de refacţie.
12. La execuţia mecanizată a refacţiilor de linie se va
urmări ca lucrările să se facă cu avansarea în sensul pantei,
chiar când macaralele-portal sunt complet mecanizate sau se
folosesc alte tipuri de macarale pentru lansarea panourilor.
13. Pe fiecare şantier se va constitui o rezervă de zece
ciocane electrice de burat şi grupul electrogen corespunzător,
toate în bună stare de funcţionare, pentru a interveni ori de
câte ori va fi necesar în cazul defectării utilajelor de burat
din dotare sau al completării lucrărilor, dacă capacitatea de
lucru a utilajului a fost depăşită la un moment dat.
14. Planul de organizare, de desfăşurare a lucrărilor de
şantier se va aduce la cunoştinţa întregului personal, iar
şefii de eşalon, picherii şi conducătorii de formaţii vor fi
instruiţi de către inginerul coordonator până la însuşirea lui
corectă şi completă.
Instruirea se va repeta ori de câte ori se va modifica
planul de organizare sau când se va constata necesitatea
reîmprospătării instructajului.
15. Având în vedere sarcina permanentă de îmbunătăţire
a procoselor tehnologice, se admite folosirea de utilaje noi
pentru mecanizarea operaţiilor care în prezent se execută
manual şi trebuie să se urmărească dotarea şantierelor cu
utilaje cu performanţe superioare, care să conducă la îmbu­
nătăţirea calităţii lucrărilor, creşterea productivităţii muncii
şi reducerea duratei închiderilor de linii şi a restricţiilor ■de
viteză ce revin pentru 1 km de lucrare.
In acest caz se vor aplica procese tehnologice adaptate
sau chiar modificate faţă de prevederile din instrucţia de
faţă, însă numai după ce sunt aprobate de Direcţia generală
linii şi instalaţii.

CAPITOLUL 6

MASURI PENTRU SIGURANŢA CIRCULAŢIEI

1. Refacţiile de linie fiind lucrări care se execută pe linia

în circulaţie, se vor respecta prevederile cuprinse în RET,

100
instrucţiunile de serviciu, ordinele şi prevederile din prezenta
instrucţie.
2. Executarea operaţiilor din procesul tehnologic se
va face cu respecjtarea prevederilor din 1 instrucţiille şi
ordinele privind executarea lucrărilor de linie şi din
prezenta instrucţie.
3. Secţia de reparaţii linii sau unitatea executantă răs­
punde de starea liniei pe porţiunea pe care au început lucră­
rile care conduc la schimbări în starea liniei, pe porţiunile
pe care se circulă cu restricţie de viteză şi pe porţiunile
de linie care nu au fost predate pentru exploatare secţiei de
întreţinere a căii.
Secţiile de întreţinere a căii vor face reviziile şi pe por­
ţiunile de linie pentru care răspunde unitatea care execută
refacţiile de linie, conform instrucţiunilor privind ordinea şi
termenele de revizie a liniilor în exploatare, şi vor proceda
conform acestei instrucţii, cu deosebirea că, constatările fă­
cute de picher şi până la şeful secţiei de întreţinere a căii,
în cadrul reviziilor şi legate de siguranţa circulaţiei, se vor
înscrie în condica de ordine de şantier a şantierului de re­
facţie, iar o copie se Va trimite prin corespondenţă secţiei
de reparaţii linii. In cazuri urgente, organele secţiei de
reparaţii linii V o r fi avizate telefonic şi când se. va considera
necesar se va dispune sistarea lucrărilor şi luarea imediată
de măsuri pentru asigurarea condiţiilor de siguranţă a
circulaţiei.
4. Executarea fiecărei operaţii în condiţiile instrucţiilor
şi ordinelor constituie elementul de bază în asigurarea circu­
laţiei trenurilor pe porţiunile de linie de lucru. .
5. Pentru fiecare şantier, pentru inginerul coordonator,
şefii de eşaloane şi picheri, nominal, se vor stabili de şeful
secţiei sarcinile pentru care răspund pe şantier, atât cele care
privesc lucrările, precum şi cele care privesc închiderile de
linie şi restricţiile de viteză, astfel ca să fie cuprinsă întreaga
activitate a şantierului din punct de vedere al siguranţei
circulaţiei, al producţiei, al securităţii muncii şi al condiţiilor
de trai şi de muncă.
Fiecare din acest personal va lua la cunoştinţă sarcinile
ceri revin, sub semnătură. în cazul când se schimbă respon­
sabilul de formaţie sau de un grup de formaţii, acesta vâ

101
 intra în lucru numai după ce va lua la cunoştinţă, sub
semnătură, de sarcinile ce-i revin.
Se va urmări să fie cuprinse şi responsabilităţile pentru
porţiunile de linie cu restricţie de viteză şi porţiunile de linie
nepredate pentru exploatare la secţiile de întreţinere a căii,
pe care nu se lucrează efectiv intr-o zi sau într-un interval
de mai multe zile.
6. Pentru fiecare şantier se vor stabili reglementările
privind circulaţia trenurilor cu boghiuri speciale pentru
transportul panourilor de la baze până la staţia vecină cu
şantierul, intrarea pe linia închisă şi revenirea în staţia vecină
şi de la staţie la baze.
Reglementările vor cuprinde şi modul de organizare
pentru închiderea liniei, deschiderea liniei şi legătura între
diferite faze de lucru pentru redeschiderea liniei.
Reglementările se vor elabora în colaborare cu toate
organele interesate din regionajă, vor fi însuşite de serviciul
de siguranţa circulaţiei şi aprobate de conducerea regionalei.
întregul personal interesat va fi instruit asupra prevede­
rilor din reglementări.
7. Pe şantier se vor efectua următoarele măsurători :
a) Măsurarea la nivel a porţiunilor de linie pe care se
fac racordările la n iv e l; rezultatul se înscrie în condica de
măsurare a liniei. In cazul în care din măsurare rezultă că
sunt abateri care depăşesc limitele admise, se fac remedieri şi
apoi se face măsurătoarea din nou. Linia se poate redeschide
numai după ce s-a asigurat o racordare în limita toleranţelor
admise. ,
b) Măsurarea curbelor la săgeată în urma ripării îngrijite
care se execută imediat după redeschiderea liniei şi prin
care curba trebuie să fie adusă în limitele toleranţelor admise
la exploatare pentru viteza de 50 km/h. Rezultatele se
înscriu în condica de măsurare a curbelor.
In cazul când la măsurare au rezultat abateri mai mari,
se exeeută remedieri şi apoi se face o nouă măsurătoare care se
înscrie din nou în condica de măsurare a curbelor.
c) Măsurarea liniei la nivel la sfârşitul programului de
lucru, pe porţiunile de linie pe care s-a lucrat în ziua res­
pectivă şi pe porţiunea de linie pe care -se circulă cu restricţia
de viteză de 30 km/h, până la porţiunea unde s-a executat
burajul I.

102
 d) Măsurarea de către secţia de întreţinere a căii cu
căruciorul de verificat calea a porţiunii de linie cu restricţie
de viteză şi a porţiunii de linie nepredate pentru exploatare
secţiei de întreţinere a căii, cel puţin o dată la 15 zile.
Banda căruciorului se descifrează de către secţia de în­
treţinere a căîi şi se predă şantierului. Şantierul ia imediat
măsuri pentru remedierea deformaţiilor depistate, astfel ca,
în tot timpul, starea liniai să fie corespunzătoare calificativului
cel puţin bine.
Benzile chenzinale se vor păstra într-un dosar special.
Pe bandă se va nota de către coordonatorul şantierului data
remedierii defectelor.
e) Cel puţin o dată la două luni, porţiunea din linia
curentă pe care se circulă cu restricţie de viteză şi porţiunea
nepredată pentru exploatare secţiei de întreţinere a căii se
măsoară cu vagonul de verificat ca lea ; vagonul va fi înso­
ţit de un organ al secţiei reparaţii linii care va lua imediat
măsuri pentru remedierea deformaţiilor, astfel ca, în per­
manenţă, starea liniei să fie corespunzătoare calificativului de
cel puţin bine.
Banda vagonului se va păstra la şantier în dosar special.
Pe bandă se va nota data remedierii defectelor de către coor­
donatorul şantierului.
8. Trenurile cu boghiuri speciale pentru transportul
panourilor se vor forma, manevra şi vor circula conform
instrucţiei privind circulaţia trenurilor cu boghiuri speciale
pentru transportul panourilor şi tronsoanelor de şine la
executarea lucrărilor de linii.
9. Liniile din bazele pentru montare şi pentru demontare
se vor revizui de către picherul din bază, în aceleaşi
condiţii şi la aceleaşi termene ca şi linia din staţii, conform
instrucţiilor şi ordinelor.
10. Fiecare şantier trebuie să f i e . dotat cu mijloace de
legătură cu cel puţin una din staţiile vecine, prin telefon sau
mai bine prin radiotelefon.
Pe lângă telefonul de serviciu sau radiotelefonul de
serviciu, deservit de un telefonist desemnat de conducătorul
şantierului, va fi o condică în care se vor nota -cu număr
comunicările şi dispoziţiile, privind circulaţia trenurilor.

103
 Este indicat ca şantierul să fie dotat cu suficiente radio­
telefoane pentru a se menţine legătura pe şantier cu conducă­
torul diferitelor faze de lucru.
11. Fiecare şantier va fi controlat din punct de vedere
al siguranţei circulaţiei, după cum urmează :
a) Şeful sau şeful adjunct al secţiei de reparaţii linii sau
şeful unităţii executante va controla de trei ori pe lună
fiecare şantier, adică o dată la zece zile, astfel ca şeful de
secţie să controleze un şantier cel puţin o dată pe lună. Prin
şantier, în sensul instrucţiei de faţă, se înţelege ansamblul
de lucrări coordonat de către un inginer principal (inginer
coordonator), respectiv de un şef de eşalon împuternicit în
lipsa inginerului coordonator sau când acesta nu este prevăzut
în normativ.
Programul de control al şefului adjunct al secţiei se
stabileşte de către şeful secţiei.
Constatările şi dispoziţiile se înscriu în condica de ordine
de şantier; copia se predă secţiei L.R.
b) Inginerul coordonator sau în lipsa acestuia şeful de
eşalon împuternicit de către şeful de secţie va controla fiecare
punct de lucru, cel puţin o dată pe săptămână.
Constatările şi dispoziţiile se înscriu în carnetul de
şantier al formaţiei respective.
c) Şefii de eşalon şi picherii care coordonează mai multe
puncte de lucru vor controla fiecare punct de lucru, conform
sarcinilor primite, cel puţin o dată la două zile, înscriind
rezultatele şi dispoziţiile în carnetul de şantier al formaţiei
respective.
d) Restul de picheri şi constructori de cale care sunt
conducători de formaţie nu fac controale, întrucât răspund
direct de lucrările pe care le conduc.
12. Instruirea teoretică şi practică a personalului se va
desfăşura conform reglementărilor şi ordinelor.
Fiecare şef de eşalon şi picher va urmări gradul de
instruire a personalului ru care lucrează şi ori de câte ori
va fi necesar va lua măsuri de instruire a acestuia până la
însuşirea completă şi corectă a cunoştinţelor legate de
lucrările pe care le execută.

104
 CAPITOLUL 7

TOLERANŢE ADMISE LA EXECUTAREA LUCRĂRILOR

DE REFACŢIE A LINIEI

1. Lucrările de refacţie a liniilor'cu material nou trebuie

să fie realizate în limita toleranţelor admise prin „Instrucţia
pentru norme şi toleranţe la linii, schimbătoare de cale,
poduri şi tuneluri44, cu excepţiile următoare :
a) La ecartament, abaterile nu trebuie să depăşească :
— în aliniament şi curbe : . + 3 mm şi — 1 m m ;
— la vârful şi călcâiul macazurilor : + 3 mm şi — 1 m m ';
— la inimă : + 1 mm şi — 0 mm ;
b) La nivel în aliniament şi curbe : + 3 mm şi — 3 mm.
c) La aparate de cale :
— dezlipirea vârfurilor de ace 2 mm ;
— dezlipirea proţapului 0 mm ;
— nu se admite denivelarea contraacului dată de limbă
şi denivelarea ifiimii.
d) Poziţia liniei în plan în aliniament trebuie să fie fără
coturi şi fără' şerpuire.
e) In curbe, la săgeată, se admit 50»/o din toleranţele
admise la exploatare, adică :
— în curbe în arc de cerc măsurate cu coarda de 20 m,
din 10 în 10 m (tabelul 1) ;
Tabelul 1
\ Viteza C uprinsă Cuprinsa
\ In km/h M ai micfi sau între intre M ai m are
egala cu 50 51—80 81—100 d s 100

Intre între Intre Intre

|

Observaţii
>
Săgeata

Săgeata

Săgeata

s s
m inim ă
m inim ă

O
minimă

•m* sg
vecine
Săgeţi

m a x i­
m axi­

m axi­
mă şi
mă şi

mă şi

o\Ş
§ ! 6£ y
Raza In\ a l
w > wSe E a * .
m '

j t_p—
251-350 15 22 12 18 Cu con­
351-550 1(2 18 .10 15 8 12 — — diţia să
551-1000 10 10 8 12 7 10 5 8 nu aibă
Mai săgeţi
mare de nega­
1000 10 .15 8 12 6 < 9 4 6 tive

105
 — în curbe în arc de cerc măsurate cu coarde de 10 m,
din 5 în 5 m (tabelul 2).

Tabelul 2
\ Viteza Cuprinsă
\ în kin/h M ai m ica sau între Mai m a re
egală cu 30 31— 50 ca 50

Intre între Intre

i
j
e b se rv a ţll

[ S ă g e a ta '

m inim ă
m inim ă
| m inim ă

Săgeata
Săgeata

vecine
| vecine

Săgeţi
Săgeţi

j Săgeţi

m axi­

m a x i­
m axi­

mă şi
mă ş i
mă şi
vecine
Raza în \
Bl \

250 şi mai mică 8 12 6 10 4 7

f) Oblicitatea traverselor în aliniamente faţă de echer,

precum şi deplasarea lor faţă de poza reglementară nu trebuie
să depăşească :
— la primele trei traverse de la capătul panoului, 1 cm
— în restul panoului, 3 cm.
g) Fugirea' joantelor în aliniament şi curbă până la 10 mm
faţă de poziţia normală admisă.
2. Lucrările de refacţie a liniilor cu material recuperat
(semibun) trebuie realizate în limitele toleranţelor admise la
refacţii executate cu material nou, afară de ecartament,
pentru care toleranţele admise sunt + 5 şi — 3 mm.

CAPITOLUL 8

PREDAREA LUCRĂRILOR SECŢIEI DE

ÎNTREŢINERE A CAII ŞI RECEPŢIA LUCRĂRILOR

1. Predarea porţiunilor de linie refacţionată secţiei de

întreţinere a căii pentru exploatare se face când porţiunea de
linie refacţionată îndepli«eşte următoarele condiţii minime :
— toleranţele la nivel, poziţia în plan şi la ecartament
să fie în limitele admise pentru refacţii de l i ni i ;

106
 -----prisma de balast să aibă la capetele traverselor lăţi­
mea prescrisă, fără sporul pentru calea fără joante ;
— trecerile de nivel să fie prevăzute cu contraşine şi
pene montate şi să fie executat pavajul, astfel ca să asigure
trecerea normală a vehiculelor rutiere ;
— la poduri să fie montate, contraşine ;
— să fie evacuat materialul de cale din linia curentă sau
din staţie ;
— linia să îndeplinească toate condiţiile de siguranţă a
circulaţiei pentru viteza stabilită.
2. Predarea liniei pentru exploatare se face într-o comisie
din care trebuie să facă parte şeful secţiei de reparaţii linii
şi şeful secţiei de întreţinere a căii sau împuterniciţii lor, în
grad de cel puţin inginer şi picherul şef de district.
Procesul-verbal de predare-primire trebuie să cuprindă :
— banda de măsurare a liniei cu căruciorul de măsurat
linia sau cu vagonul de verificat calea ;
— un tabel pentru fiecare curbă în parte în care se vor
arăta elementele geometrice ale curbei raportate la kilome­
trajul curbei, săgeţile teoretice şi cele reale măsurate din
10 în 10 m, precum şi distanţa la repere, daca sunt montate
la data predării; se vor lua în primire numai curbele care
au săgeţile în limita toleranţelor admise la refacţia de linie ;
— grosimea stratului de piatră spartă sub talpa traversei,
stabilită prin sondaj şi măsurată în dreptul şinei (în curbe,
pe firul interior), cel puţin în trei puncte pe 1 km de linie ;
— toate observaţiile pi'ivind operaţiile care condiţionează
predarea-primirea pentru exploatare, precum şi operaţiile
care nu condiţionează primirea-predarea pentru exploatare,
dar care trebuie să fie executate până la terminarea lucrărilor
de către secţia de reparaţii linii, precizându-se termenele de
execuţie ; la predarea liniei pentru exploatare, secţia de
reparaţii linii predă secţiei de întreţinere a căii epurele sau
calculele de retrasare a curbelor, tabelul cu mărimea rosturilor
de dilataţie şi tabelul cu şarjele şinelor.

107
 3. Condiţiile minime arătate mai sus, la pct. 1, fiind
îndeplinite, secţia de întreţinere a căii este obligată a lua
linia în primire pentru exploatare.
Linia va fi predată la rând, nu pe sărite.
De la luarea în primire a liniei, secţia de întreţinere a
căii răspunde pentru siguranţa circulaţiei şi starea liniei.
4. In cazul când, din cauza neîndeplinirii condiţiilor
minime arătate mai sus, nu se pot preda pentru exploatare
porţiunile de linie mai mari decât cele corespunzătoare pla­
nului de lucru pentru o lună, se vor sista lucrările de avansare
a şantierului şi se vor relua numai după terminarea lucrărilor
minime şi predarea liniei pentru exploatare.
5. Recepţia lucrărilor se face conform reglementărilor
pentru lucrările de construcţii-montaj.

CAPITOLUL 9

MASURI DE PROTECŢIE A MUNCII

1. La lucrările de refacţie a liniei, se vor respecta

„Normele depârtamentale de protecţie a muncii — întreţinerea
căii“ , volumul 5, ediţia 1968, pentru fiecare operaţie sau
ansamblu de operaţii din procesul tehnologic şi pentru
instalaţiile şi utilajele folosite la realizarea lucrărilor.
2. De asemenea se vor aplica normele de protecţie a
muncii care nu sunt cuprinse în noimativul arătat la art. 1
ca nefiind specifice activităţii de întreţinere a căii, ca de
e x e m p lu : iluminarea spaţiilor pentru lucrul pe timp de
noapte, utilaje cu specific de construcţie-montaj etc., precum
şi cele cuprinse în ordinele şi reglementările speciale.
3. Instructajul de protecţie a muncii se va face conform
reglementărilor.

108
 DESFĂŞURAREA LUCRĂRILOR DE REFACŢIE Anexa I
in cazul execuţiei mecanizate cu ciuntirea manuala a pietrei sparte'____ _________

109
110
 T AB LA DE M ATERII

Pag.

INSTRUCŢIA PENTRU EXECUTAREA LUCRĂRILOR

DE REPARAŢIE RADICALA A LINIEI DE CALE FERATA
CAPITOLUL I. Definiţii, condiţii tehnice, lucrări preliminare, 3
CAPITOLUL II. Tehnologia lucrărilor de reparaţie radicală a
liniei . .................................................11
A. Generalităţi . ................................... ........ . 11
B. Reparaţia radicală a liniei cu joante în execuţia me­
canizată .................................. ....................................................13
C. Reparaţia radicală a liniei cu joante sudate (calea fără
joante) In execuţia m e c a n iza tă ................................... 25
D. Reparaţia radicală a liniei cu joante în execuţia manuală 26
E. Reparaţia radicală a liniei cu joante în execuţia manuală
fără închidere de linie . . . - 31
F. Reparaţia radicală a liniei cu joante cu înlocuirea la
rânda traverselor din lemn cu traverse din beton . 33
CAPITOLUL III. Particularităţile executării reparaţiilor radicale
ale liniei construite cu traverse din beton 34
'CAPITOLUL IV. Organizarea lu c r ă r i lo r ........................................33
CAPITOLUL V. Măsuri pentru siguranţa circulaţiei 41

CAPITOLUL VI. Toleranţe admise la executarea lucrărilor de

reparaţii radicale ale liniei . . . . 45

CAPITOLUL VIL Predarea lucrărilor secţiei de întreţinere a căii

şi recepţia lu c r ă r ilo r ......................................... 47

CAPITOLUL VIII, Măsuri de protecţie a muncii . . 49

111
 Pag.

INSTRUCŢIA PENTRU LUCRĂRILE DE REFACŢIE

A LINIEI DECALE FERATA 51
Capitolul 1. Definiţii, condiţii tehnice, lucrări preliminare . . 53
Capitolul 2. Tehnologia lucrărilor de refacţie a liniei în execuţia
m e c a n iz a tă ............................................................................ 62
A. Consideraţii g e n e r a le ................................................. 62
B. Baza pentru montarea panourilor şi desfăşurarea lucrărilor
in b a z ă .............................................................................................6:’
C. Baza pentru demontarea panourilor şi desfăşurarea lucrărilor
în b a z ă .............................................................................................71
D. .Desfăşurarea lucrărilor de .refacţie în linie curentă şi linii
din staţii, cu ciuruirea manuală a pietrei sparte de cale 73
E. Desfăşurarea lucrărilor de refacţie în linie curentă şi linii
din staţii, cu ciuruirea mecanizată a pietrei sparte de cale f-7
Capitolul 3. Tehnologia lucrărilor de refacţie a liniei în execuţia
manuală.................................................................................... 90
Capitolul 4. Particularităţile executării lucrărilor de refacţie a
liniei cu traverse din beton . . , . . . 94
Capitolul 5. Organizarea lucrărilor ......................................................96
Capitolul 6. Măsuri pentru siguranţa circulaţiei . . . . 100
Capitolul 7. Toleranţe admise la executarea lucrărilor de refacţie
a l i n i e i ................................................................. ........ . 105
Capitolul 8. Predarea lucrărilor secţiei de întreţinere a căii şi
recepţia lucrărilor ........................................................... 106
Capitolul 9. Măsuri de protecţie am u n c ii........................................... 108
Anexa I . . ■ . . . . . . . . • 109
Anexa I I ..................................110

Lucrare executată sub comanda 302/97

]ş Imprimeria „Filaret“ III
Coli tipar : 7