Sunteți pe pagina 1din 11

DIMENSIONAREA SISTEMULUI RUTIER SUPLU

Metoda analitic
Metoda analitic de dimensionare const n alctuirea sistemului rutier conform normativelor
tehnice n vigoare precum i verificarea strii de solicitare a acestuia sub aciunea traficului de calcul.
Criteriile care stau la baza dimensionrii sistemelor rutiere suple sunt :
- deformaia specific de ntindere admisibil la baza straturilor bituminoase;
- deformaia specific de compresiune admisibil la nivelul patului drumului;

ETAPE DE CALCUL
1. Stabilirea traficului de calcul;
2. Stabilirea capacitaii portante la nivelul patului drumului (E dinamic);
3. Alcatuirea sistemului rutier;
4. Verificarea sistemului rutier la solicitarea osiei standard;
5. Verificarea la nghe-dezghe.
n vederea dimensionrii sistemelor rutiere suple i semirigide este necesar s se cunoasc:
- Compoziia i intensitatea traficului;
- Caracteristicile geotehnice ale terenului de fundare;
- Regimul hidrologic al complexului rutier i tipul climatic;
Compoziia i intensitatea traficului se stabilete pe baza rezultatelor ultimului recensmnt general
de circulaie i reprezint valorile medii zilnice anuale ale numrului de vehicule fizice, corespunztoare
urmtoarelor grupe de vehicule :
- autocamioane i derivate, cu 2 osii;
- autocamioane i derivate, cu 3 osii;
- autovehicule de transport marf, cu peste 3 osii;
- autobuze;
- remorci;





1) Stabilirea traficului de calcul
Caracteristicile osiei standard de 115 kN (o.s. 115)
- sarcina pe roile duble : 57,5 kN
- presiunea de contact : 0,625 Mpa
- raza suprafeei circulare echivalente suprafeei de contact pneu-drum : 0,171 m

Coeficieni de echivalare n osii standard a diferitelor tipuri de autovehicule


Traficul de calcul se stabilete cu relaia :
p rt
(n + n )
=365 x 10 x p x c x
2
-6 o.s.115 R o.s.115 F
c
N (m.o.s.)
- 365 numrul de zile calendaristice dintr-un an;
- pp perioada de perspectiv 10 ani;
- crt coeficient de repartiie transversal - 0,50 pentru drumuri cu 2 benzi de circulaie;
- no.s.115 R numrul de osii standard de 115 kN, corespunztor anului de dare n exploatare a drumului;
Grupa de vehicule
Tipul de sisteme rutiere
Suple i
semirigide
Ranforsri sisteme rutiere
suple i semirigide
Rigide
Autocamioane i derivate cu 2
osii
0,4 0,3 0,3
Autocamioane i derivate cu 3
i 4 osii
0,6 0,8 2,3
Autovehicule articulate 0,8 0,9 1,8
Autobuze 0,6 0,6 0,8
Remoci 0,3 0,2 0,02

- no.s.115 F numrul de osii standard de 115 kN, corespunztor sfritului perioadei de perspectiv luat
n considerare;

2) Stabilirea capacitii portante la nivelul patului drumului
Patul drumului se ia in calcul prin caracteristicile de deformabilitate :-coeficientul lui Poisson -
modulul de elasticitate dinamic care se stabilesc n funcie de: tipul pmntului, tipul climateric al zonei
n care este situat drumul i regimul hidrologic al complexului rutier.
Tipuri de pmnt

Repartiia tipurilor climatice pe teritoriul Romniei este conform hrii nr.1
Regimul hidrologic conform STAS 1709/2


Categoria
pmntului


Tipul de
pmnt


Clasificarea pmnturilor
conform STAS 1243


Indicele de
plasticitate Ip
%


Granulozitatea


Argil
%
Praf
%
Nisip
%
Necoezive
P1
Pietri cu nisip
sub 10
cu sau fr fraciuni sub 0,5 mm

P2 10...20
cu fraciuni sub 0,5 mm


Coezive
P3 Nisip prfos, nisip argilos 0...20 0...30 0...50 35...100
P4
Praf, praf nisipos, praf
argilos, praf argilos nisipos
0...20 0...30 35...100 0...50
P5
Argil, argil prfoas,
argil nisipoas, argil
prfoas nisipoas
peste 15 30...100 0...70 0...70

- Regim hidrologic 1, corespunztor condiiilor hidrologice FAVORABILE
- Regim hidrologic 2, corespunztor condiiilor hidrologice MEDIOCRE i DEFAVORABILE
2a pentru sectoare de drum situate n rambleu, cu nlimea minim de 1,00 m
2b pentru sectoare de drum situate : - n rambleu cu nlimea sub 1,00 m ;
- la nivelul terenului
- n profil mixt ;
- debleu
3) Alegerea alctuirii sistemului rutier
O structur rutier este alctuit din urmtoarele straturi :
- mbrcminte rutier alctuit dintr-un strat de uzur i un strat de legtur
- strat de baz
- strat de fundaie
Stratul de uzur - este stratul superior al structurii rutiere, menit s reziste aciunilor tangeniale date de
trafic i la aciunea factorilor climatici .Stratul de uzur trebuie s aib n plus rugozitate corespunztoare,
s asigure o bun drenare a apelor din precipitaii i s mpiedice ptrunderea acestora n corpul drumului.
Stratul de legtur este stratul inferior al mbrcmintei bituminoase n doua straturi, care face legtura
dintre stratul de uzur i stratul de baz.Principalele roluri ale stratului de legtur sunt de a prelua o parte
din eforturile unitare tangeniale i de a repartiza pe suprafee mai mari eforturile unitare vertical datorate
traficului.
Stratul de baz este situat ntre straturile de mbrcminte bituminoas i straturile de fundaie.Acesta
are rol de a prelua ncrcrile date de trafic, n special eforturile unitare tangeniale i de ntindere, i de a
repartiza eforturile unitare verticale pe suprafee mai mari, predndu-le apoi stratului inferior n limita
capacitii portante a acestuia.Tipul clasic de strat de baz, preferat, care ndeplineste aceste condiii, este
cel realizat din anrobate bituminoase.
Stratul de fundaie - este situat ntre stratul de baz sau mbrcmintea rutier i terenul de
fundare, avnd urmtoarele roluri :
- rol de rezisten, straturile de fundaie trebuie s aib o rezisten stabil i o grosime suficient
pentru a repartiza ct mai uniform eforturile unitare verticale, pe terenul de fundare.
- rol drenant
- rol anticapilar

- rol antigel
- rol anticontaminator (izolator)
Dac stratul de fundaie nu poate s realizeze unul sau mai multe din aceste roluri se
impune realizarea, intre patul drumului i primul strat de fundaie, a unui strat de protecie.
mbrcmini bituminoase din mixturi asfaltice
Tipuri de mixturi asfaltice
Mixturile asfaltice pentru mbrcminile bituminoase cilindrate la cald,se prepar din agregate naturale,
filer i bitum neparafinos pentru drumuri (bitum pur), conform SR 174-1 i SR 174-2.Tipurile de mixturi
asfaltice variaz n funcie de granulozitate i dimensiunea maxim a granulelor agregatelor
naturale.Alegerea tipului de mixtur asfaltic se face n funcie de tipul stratului bituminos i de clasa
tehnic a drumurilor, conform tabelelor urmtoare :
Strat de uzur

Strat de legtur
Tipul mixturii asfaltice
Dimensiunea maxim a agregatelor naturale
mm
Clasa tehnic a
drumului
Beton asfaltic bogat n criblur
- BA8
-BA16
8
16
I ...V
Beton asfaltic rugos (BAR16)

16 I ...I V
Beton asfaltic cu agregat mare
(BA16)
25 I I I ...V
Mortar asfaltic (MA)

7 I V...V
Tipul mixturii asfaltice
Dimensiunea maxim a
agregatelor naturale
Clasa tehnic a drumului




Tipurle de bitum folosite pentru stratul de uzur i stratul de legtur se difereniaz n funcie de tipul
climatic al zonei i de clasa tehnic a drumului, astfel :
tip D 60/80 : zona cald i clasa tehnic I ...V ;
tip D 80/100 : zona rece i clasa tehnic I ...V ;
tip D 100/120 : zona rece i clasa tehnic IV...V .

Adezivitatea bitumului fa de agregatele naturale folosite trebuie sa fie de min.80%, n cazul
drumurilor de clas tehnic I i II, i de min.75%, pentru drumurile de clas tehnic III...V.
Dac adezivitatea determinat conform STAS 10969/3 este mai mic, este obligatorie aditivarea
bitumului.Dozajele de agregate naturale, filer i bitum se stabilesc prin studii preliminarii, astfel nct
compoziia mixturilor asfaltice s se ncadreze n limitele admisibile.









mm
Beton asfaltic deschis cu criblur (BAD25) 25 I...V
Beton asfaltic deschis cu pietri concasat (BADPC31) 31 I...IV
Beton asfaltic deschis cu pietri sortat (BADPS31) 31 III...V


DI MENSI ONAREA SI STEMULUI RUTI ER NOU



-pmntul de la patul drumului : argil maronie prfoas cu E=70, =0.42



Datele pentru dimensionarea structurii:
-traficul de calcul: m.o.s
-tipul de structura: structura supla
-tipul de pamant: P
5

-regimul hidrologic: 2b
-tipul climatic: II


Criterii pentru dimensionarea structurilor rutiere suple:

1 Deformatia specifica de intindere admisibila la baza structurilor bituminoase


RDO=rata de degradare prin oboseala

-traficul de calcul [m.o.s]
-numarul admisibil de solicitari care pot fi preluate de straturile bituminoase
corespunzator starii de deformatie la baza acestora [m.o.s]
Pentru traficul de calcul [m.o.s]

N
c
0.864 :=
RDO RDO
admisibil
s
RDO
N
c
N
adm
:=
N
adm
N
c
N
adm
N
c
1.00 s
N
adm
24.510
8
c
r
( )
3.97
:= c
r



mbrcmintea alcatuita ntr-un strat
sau dou straturi de materiale
bituminoase (strat de uzur si strat de
legatur)

Strat de baz realizat din mixturi
bituminoase sau macadam




Strat de fundaie realizat din
materiale granulare

















2 Deformatia specifica de compresiune admisibila la nivelul suportului structurii rutiere


-deformatia specifica verticala de compresiune la nivelul pamantului de fundare

-deformatia specifica vertical admisibila la nivelul pamantului de fundare
Pentru trafic m.o.s


Alcatuirea structurii rutiere
h[cm] E[MPa]
-beton asfaltic strat de uzura BA16 4 3600 0.35
-beton asfaltic strat de legatura BAD25 5 3000 0.35
-mixtura asfaltica pt. strat de baza AB1 5 5000 0.35
-piatra sparta mare, sort 63-90 20 400 0.27
-balast 25 168 0.27
-pamant de fundare - 70 0.42
Pamantul de fundare este de tipul P5:

Se calculeaza modulul de elasticitate pentru balast avand in vadere ca acesta alcatuieste un strat
inferior de fundatie:



Se echivaleaza cele 2 straturi de beton asfaltic:

si

Prelucrare date Program XCalderom
Analiza structurii rutiere la solicitarea osiei standard
c
z
c
z.adm
s
c
z
c
z.adm
N
c
1.00 s
c
z.adm
600N
c
0.28
:=
microdef
E
p
70MPa := 0.42 :=
h
b
250 := mm
E
b
0.20h
b
0.45
E
p
167.958MPa = :=
E
4 3600 MPa 5 3000 MPa +
9
3266.667MPa = := h 4cm 5cm + 9 cm = :=












Parametrii problemei sunt

Sarcina..... 57.50 kN
Presiunea pneului 0.625 MPa
Raza cercului 17.11 cm

Stratul 1: Modulul 3267. MPa, Coeficientul Poisson .350, Grosimea 9.00 cm
Stratul 2: Modulul 5000. MPa, Coeficientul Poisson .350, Grosimea 5.00 cm
Stratul 3: Modulul 400. MPa, Coeficientul Poisson .270, Grosimea 20.00 cm
Stratul 4: Modulul 168. MPa, Coeficientul Poisson .270, Grosimea 25.00 cm
Stratul 5: Modulul 70. MPa, Coeficientul Poisson .420 si e semifinit

R E Z U L T A T E: EFORT DEFORMATIE DEFORMATIE
R Z RADIAL RADIALA VERTICALA
cm cm MPa microdef microdef

.0 -9.00 -.928E-01 .226E+02 -.974E+02
.0 9.00 -.326E-01 .226E+02 -.721E+02
.0 .00 -.145E+01 -.221E+03 .119E+03
.0 -59.00 .290E-01 .169E+03 -.253E+03
.0 59.00 .989E-03 .169E+03 -.395E+03
Verificarea sistemului rutier la solicitarea osiei standard
1.Criteriul deformatiei specifice de intindere la baza straturilor butuminoase

RDO=rata de degradare prin oboseala

-traficul de calcul [m.o.s]
-numarul admisibil de solicitari care pot fi preluate de straturile bituminoase
corespunzator starii de deformatie la baza acestora [m.o.s]
Pentru traficul de calcul [m.o.s]

m.o.s

este verificat acest criteriu
2.Criteriul deformatiei specifice verticale la nivelul pamantului de fundare


-deformatia specifica verticala de compresiune la nivelul pamantului de fundare

-deformatia specifica vertical admisibila la nivelul pamantului de fundare
Pentru trafic m.o.s



este verificat acest criteriu
RDO RDO
admisibil
s
RDO
N
c
N
adm
:=
N
adm
N
c
N
adm
N
c
1.00 s
c
r
226 :=
N
adm
24.510
8
c
r
( )
3.97
1.105 = :=
RDO
N
c
N
adm
0.814 = := RDO 1.0 < 1 =
c
z
c
z.adm
s
c
z
c
z.adm
N
c
1.00 s
c
z.adm
600N
c
0.28
617.964 = := microdef
c
z
359 := microdef c
z.adm
c
z
> 1 =








Verificarea sistemului rutier la inghet-dezghet
Modul de calcul al adancimii de inghet si verificarea complexului rutier la inghet-dezghet sunt
prezentate in STAS 1709/1-90,1709/2-90,1709/3-90.
In primul rand se vor definii cateva notiuni care intervin in calcul si anume:
-adancimea de inghet in complexul rutier z
cr
reprezinta nivelul cel mai coborat de la suprafata
drumului la care apa interstitiala se transforma in gheata in timpul iernii
-indiele de inghet reprezinta diferinta dintre maximum si minimum curbei temperaturilor mediilor
zilnice ale aerului cumulate pe toate durata iernii, prin insumare algebrica a temperaturilor si se
exprima in Cx zile
-grosimea echivalenta a sistemului rutier reprezinta grosimea stratului de pamant cu aceeasi
capacitate de trasmitere a caldurii cu a straturilor componente ale sistemului rutier si se exprima
in cm
Adancimea de inghet in complexul rutier z
cr
se considera egala cu adancimea de inghet a
pamantului de fundatie Z, in conditii de porozitate si umiditate specifice acestuia, la care se
adauga un spor al adancimii de inghet Z si se calculeaza cu relatia:
[cm]
[cm]
-grosimea sistemului rutier alcatuit din straturi de materiale rezistente la inghet in cm
-grosimea echivalenta de calul la inghet a sistemului rutier in cm
Adancimea de inghet a pamantului de fundatie se stabileste pe baza curbelor in functie de
indicele de inghet"l" a carui valoare se determina in functie de tipul sistemului rutier si de clasa de
trafic pe baza izoliniilor din hartile de zonare din STAS 1709/1-90
-valoarea maxima a indicelui de inghet intr-o perioada de 30 de ani l
max
30
la drumurile cu
sisteme rutiere rigide, indiferenr de clasa de trafic STAS 1709/1-90
-media aritmetica a valorilor indicelui de inghet din cele mai aspre trei ierni dintr-o perioada de 30
ani l
med
3/30
la drumurile cu sisteme rutiere nerigide,pentru clasele de trafic foarte greu si greu
conf. STAS 1709/1-90
-media aritmetica a valorilor indicelui de inghet din cele mai aspre cinci ierni dintr-o perioada de
30 ani l
med
5/30
la drumurile cu siteme rutiere nerigide, pentru clasele de trafic mdeiu, usor si
foarte usor, conf STAS 1709/1-90
In functie de pamantul P5 si tipul climatic II si conditiile hidrologice 2b => scoatem din tabel pentru
curba 10
Grosime echivalenta a sistemului rutier H
e
se calculeaza cu relatia:
[cm]
in care:
-h este grosimea stratului rutier luat in calcul
-C
t
este coeficient de echivalare a capacitatii de transmitere a caldurii specifice fiecarui material din
alcatuirea stratului rutier lucat in calcul
-n este numarul de straturi din materiale rezistente la inghet-dezghet
Z
cr
Z AZ + := Z
AZ H
SR
H
e
:= H
SR
H
SR
H
e
H
e
1
n
n
h
i
C
t i

( )

=
:= h
i












(grosimea echivalenta de calc)
(grosimea sistemului rutier)
(spor al adancimii de inghet)
Drobeta Turnu Severin => 293 (indicele de inghet)
pentru indicele de inghet de 293 si curba 10 =>


Se determina gradul de asigurare la patrunderea inghetului in complexul rutier

Se considera ca o structura rutiera are rezistenta la inghet-dezghet daca gradul de asigurare la
patrunderea inghetului in complexul rutier K are cel putin valoarea in functie de tipul de pamant
de sistemul rutier, de tipul climatic si de gradul de sensibilitate la inghet



STRUCTURA RUTIERA VERIFIC LA NGHE-DEZGHE
c
t1
0.5 :=
c
t2
0.5 :=
c
t3
0.6 :=
c
t4
0.65 :=
c
t5
0.80 :=
H
e
4cmc
t1
5cmc
t2
+ 5cmc
t3
+ 20cmc
t4
+ 25cmc
t5
+ 40.5cm = :=
H
SR
4cm 5cm + 5cm + 20cm + 25cm + 0.59m = :=
A
Z
H
SR
H
e
0.185m = :=
z 55cm :=
z
cr
z A
Z
+ 0.735m = :=
K
H
e
z
cr
0.551 = :=
0.55
K
adm
0.55 :=
K K
adm
< 0 =