SUSCEPTIBILITATEA UNUI PMNT LA LICHEFIERE.

FACTORI I STUDII DE CAZ

Realizat de Ana-Maria Asmrnduci1, Carmen Guroiu2, Master Inginerie Geotehnic

REZUMAT

Referatul prezint definirea fenomenului de lichefiere a pmnturilor,modalitile de apariie

a fenomenlui i factorii cu ajutorul crora se poate aprecia sensibilitatea unui pmnt la lichefiere.
Am prezentat pentru exeplificare dou amplasamente din Mun. Iai pe care ntlnim un asemenea
teren i metodele de mbuntire adoptate n cazul lor.
De asemenea, am realizat i un succint rezumat al modalitilor de mbunataire a
pmnturilor susceptibile lal lichefiere.

1.INTRODUCERE

Prin lichefiere se ntelege scaderea brusca a rezistentei la forfecare a unui pamnt

necoeziv saturat, care produce o transformare temporara a materialului respectiv ntr-o masa
fluida. Este provocata de o prabusire a structurii datorita socului sau altui tip de solicitare si
este nsotita o crestere brusca, dar temporara, a presiunii apei din pori.
n zone cu astfel de sedimente, vibraia pmntului induce presiuni n interiorul apei
din porii sedimentelor, cauznd pierderea contactului dintre granulele constituente (Fig. 1.1).
Prin urmare, acele sedimente sau strate de sol i pierd proprietile de corp solid i apare
tendina de curgere, asemeni nisipurilor mictoare semilichide.

Fig. 1.1. Modalitatea de apariie a procesului de lichefiere

(sursa:http://www.roeduseis.ro/wpcontent/uploads/2014/12/Poster_3_Lichefiere.pdf)

1 | Sensibilitatea unui pmnt la lichefiere. Factori i studii de caz.

 n urma procesului de lichefiere, terenurile i pierd portana, iar construciile aflate pe
aceste terenuri tind s basculeze sau s coboare n stratul de fundare pentru a-i restabili
echilibrul (Fig. 1.2). Tot datorit acestui proces, mai pot s apar alunecri de teren sau alte
micri gravitaionale, uneori dezastruoase. Probabilitatea producerii lichefierii este cu att
mai mare cu ct seismul are o durat mai mare.

Fig 1.2. Lichefiere indus de cutremur

(sursa:http://www.roeduseis.ro/wpcontent/uploads/2014/12/Poster_3_Lichefiere.pdf)

Termenul de lichefiere este folosit pentru a descrie un numr de fenomene legate ntre
ele,dar diferite observate la pmnturile moi,saturate.Se disting dou tipuri de fenomene
diferite:
1. Lichefierea propriu-zis: este fenomenul prin care un pamnt necoeziv saturat afnat i
pierde o mare parte din rezistena la forfecare i poate curge ca un lichid, datorit unei solicitri
monoton cresctoare sau ciclice.
2. Lichefierea ciclic este fenomenul de cedare progresiv a unui nisip saturat, afnat,
cu ndesare medie sau ndesat, supus unei solicitari cu variaie ciclic n condiii de volum
constant. Deformaia final rezult din cumularea deformaiilor produse n timpul fiecrui
ciclu de ncarcare; n cazul nisipurilor afnate deformaia poate fi nelimitat,fenomenul
devenind similar lichefierii propriu-zise.Evaluarea riscului de producere a lichefierii conduc la
punerea ntrebrii dac un pmnt este sau nu susceptibil la lichefiere.Ca un teren s fie
nesusceptibil la lichefiere,solicitrile care au loc asupra lui trebuie s fie insuficiente s

2 | Sensibilitatea unui pmnt la lichefiere. Factori i studii de caz.

genereze lichefierea sau efectele acestora s fie mici i astfel tolerate.Susceptibilitatea unui
teren depinde n special de starea sa (de tensiune sau densitate) n timpul cutremurului.
Pentru determinarea n laborator a rezistentei la lichefiere a pamnturilor nisipoase
saturate se pot folosi, n ordinea preferintei, urmtoarele aparate sau instalaii: instalaii pentru
forfecare simpl;prin translaie:cu volum constant,cu plci rigide,cu membran armat,n
celula de presiune,cu ajutorul meselor vibrante;prin torsiune cu discuri rigide;instalaii
triaxiale ciclice (cu solicitare axial simetrica);prin torsiune, n celula de presiune:pe epruvete
cilindrice inelare, pe epruvete cilindrice pline; cu ciclarea forei axiale.
ncercrile de teren pentru aprecierea potenialului de lichefiere ciclic a depozitelor
de pmnt sunt ncercarile de teren urmaresc de regula aprecierea starii de ndesare a
depozitelor, ca principal factor care conditioneaza sensibilitatea la lichefiere:recoltarea unor
probe pentru determinarea gradului de ndesare,probe netulburate recoltate cu
stanta,dispozitivul tip Soiltest,dispozitivul tip Bishop, ncercari de penetrare,penetrare
dinamica standard,penetrare dinamica cu con,penetrare static.
n urma lichefierii, apa eliberat din spaiile intergranulare datorit reorganizrii
acestor granule sub incidena vibraiei seismice poate ajunge la suprafa dac ntlnete ci
de ascensiune (fisuri, fracturi etc.). mpreun cu particulele de nisip fin i argil pe care le
antreneaz, va forma la suprafa structuri morfologice asemntoare unor vulcani noroioi n
miniatur, printr-un mecanism asemntor deci unei erupii vulcanice (Fig. 1.3). Un aspect
pozitiv legat de lichefiere este acela c, solul lichefiat, datorit proprietilor lui, reduce
amplitudinea ostilitiile undelor seismice S. Acest lucru se datoreaz faptului c lichidele nu
transmit stressul de forfecare, ceea ce face ca energia transportat de undele seismice S s nu
mai fie transferat cldirilor i suprafeei terenului.

Fig.1.3. Curgeri de nisip i mini-conuri formate n urma unui cutremur

(sursa:http://www.roeduseis.ro)

Lichefierea i fenomenele asociate acesteia pot s apar n timpul sau la cteva minute
dup micarea seismic. Acest lucru se petrece datorit faptului c formarea n substrat a
presiunii care produce lichefierea poate s nu fie instantanee iar nisipul aflat n ascensiune,

3 | Sensibilitatea unui pmnt la lichefiere. Factori i studii de caz.

fiind mpreun cu apa un fluid greu i vscos, are vitez mic de deplasare. Starea de nisip
mictor poate persista timp de mai multe ore sau chiar zile dup seism. Lichefierea poate fi
stimulat seismic dar i mecanic sau hidrologic. Vibraiile provocate de trenuri, metrouri,
tractoare, autoturisme de mare tonaj i orice alte surse mecanice generatoare de vibraii n sol
pot sta la baza apariiei procesului. Acelai lucru se poate aprecia i n legtur cu creterea
nivelului apei subterane, aprut pe fondul producerii unor inundaii.
Lichefierea nu se produce n cazul seismelor cu o magnitudine mai mic de 5,2 pe
scara Richter. Cu toate acestea, exist depozite cu trsturi care creeaz o predispoziie pentru
acest tip de fenomen. Nisipurile afnate, saturate cu apa subteran aflat la mic adncime,
pot fi supuse lichefierii, chiar i la seisme mai mici de 5,2 grade Richter. Fenomenul de
lichefiere poate aprea la distane diferite de epicentru. Explicaia este aceea c, n apropierea
epicentrului, micarea stratului superficial are o amplitudine mai mare, ns la distane mai
mari, durata zguduiturilor este mai mare, datorit propagrii undelor seismice cu viteze
diferite.

2.FACTORII CARE INFLUENEAZ SENSIBILITATEA UNUI PMNT LA

LICHEFIERE

2.1.Solicitri care pot determina pierderea stabilitii terenurilor nisipoase

2.1.1.Solicitarile statice

Solicitarile statice sunt un rezultat al modificarilor starii de eforturi in masivul

considerat, ca urmare a variatiei relativ lente a unor actiuni exterioare sau a schimbarilor
survenite in geometria masivului. Rezultatul acestor solicitari permite generarea unor
deplasari locale, care pot avea drept consecinta lichefierea intregului masiv.

2.1.2.Solicitari ciclice

Exista o mare diversitate de solicitari ciclice care, diferind prin diagramele

amplitudine timp caracteristice, conduc la raspunsuri diferite ale masivului de pamant, fiind
posibila sau nu schematizarea comportarii lor neliniare printr-un model liniar elastic; durata
de aplicare a solicitarii are, pe de alta parte, o influenta determinanta asupra deformatiilor
remanente, si implicit, asupra aspectelor calitative si cantitative de comportare a terenului.
Incarcarile dinamice care pot determina solicitari ciclice in teren pot fi clasificate in:
naturale (cutremur, valuri) si artificiale (explozii, impactul proiectilelor, trafic, activitati de
constructii, masini si instalatii cu mase neechilibrate sau care provoaca socuri).

2.2.Influenta caracteristicilor dinamice ale pamanturilor

2.2.1.Caracteristici de rigiditate

Eforturile unitare de forfecare induse de o solicitare de tip seismic se caracterizeaza

prin schimbarea periodica a sensului de variatie, variatia amplitudinii si a frecventei; relatia
efort unitar deformatie specifica corespunzatoare.

4 | Sensibilitatea unui pmnt la lichefiere. Factori i studii de caz.

2.2.2.Caracteristici de rezistenta

Pamanturile, ca majoritatea altor materiale, manifesta o majorare a rezistentei lor

atunci cand solicitarea este aplicata brusc, in raport cu situatia in care solicitarea creste lent
pana la valoarea finala. Aceasta majorare este mai mica in cazul pamanturilor necoezive (10-
20%) decat in cel al pamanturilor coezive (cand poate atinge 200%). Solicitarile dinamice
ciclice, caracterizate prin schimbarea periodica a sensului de crestere a eforturilor unitare, au,
de obicei, un efect contrar, de degradare progresiva a capacitatii de rezistenta.
In general este preferabil ca efortul unitar de forfecare maxim sa fie stabilit pentru un
pamant dat, in conditii de solicitare statica si apoi sa se aduca corectii pentru a se tine seama
de efectele dinamice. In con-ditii statice, valoarea maxima a rezistentei la forfecare pe un plan
dat depinde (conform teoriei Mohr-Coulomb) de efortul unitar efectiv normal care actioneaza
pe acel plan si de parametrii efectivi F si c.

2.3.Influenta factorilor intrinseci

Cunoasterea caracteristicilor pamanturilor care influenteaza lichefiabilitatea lor este

importanta cel putin pentru realizarea a doua scopuri: prognoza comportarii seismice a
terenului de fundare, pe baza unor date generale si eventual, a unor investigatii suplimentare,
usor de realizat si obtinerea unor probe cu adevarat netulburate si reprezentative, precum si
stabilirea schemei de incercare a lor, astfel incat sa fie reproduse cat mai fidel conditiile
determinante din natura, atunci cand se efectueaza o analiza detaliata a sensibilitatii la
lichefiere.
In afara parametrilor solicitarii, probabilitatea de producere a liche-fierii mai este
conditionata de o serie de factori care pot fi grupati in doua mari categorii:
a) caracteristici care determina tipul de pamant: granulozitate (fractiuni granulare
dominante, gradul de neuniformitate, continutul de particule fine), forma particulelor,
greutatea specifica a acestora si indirect, compozitia lor mineralogica;
b) caracteristici de stare a pamantului in depozit: gradul de indesare, structura si
indirect, geologia depozitului; starea de umiditate si conditiile de drenare ale stratului; starea
de eforturi si istoricul acestora (tensorii eforturilor unitare actuale, atat cel sferic cat si cel
deviator, coeficientul de impingere in stare de repaus, raportul de supraconsolidare, solicitari
ciclice anterioare) si indirect, varsta depozitului.

2.3.1.Compozitia granulometrica

Cele mai susceptibile pamanturi de a fi lichefiate in timpul cutre-murelor sunt, desigur,

nisipurile fine si cele prafoase. Continutul in parti-cule fine (fractiunile praf si argila) confera
pamanturilor o plasticitate si o rezistenta structurala de tip coeziv, care se opune lichefierii,
chiar daca cresterile de presiune a apei in pori pot determina deformatii apreciabile. Pe de alta
parte, pamanturile necoezive, alcatuite din fragmente mari, au, in general, o permeabilitate
suficient de mare pentru a asigura o disipare rapida a presiunii apei din pori, chiar pe masura
generarii ei de actiunea seismica.

5 | Sensibilitatea unui pmnt la lichefiere. Factori i studii de caz.

 Cand se dispune de mijloace pentru stabilirea rezistentei la lichefiere a pamanturilor,
granulozitatea nu mai apare, de regula, in schemele de calcul. Granulozitatea este pastrata,
insa, ca factor determinant in criteriile calitative de apre-ciere a lichefiabilitatii.

2.3.2.Forma granulelor

Forma particulelor din care este alcatuit pamantul influenteaza apreciabil

susceptibilitatea la lichefiere. Contactul intre particule rotunjite, respectiv rezistenta
mobilizata prin frecare, se poate pierde mai usor decat in cazul particulelor alungite si
colturoase. Ca urmare, prin eviden-tierea acestei influente, Ivanov defineste trei parametri
pentru caracterizarea formei granulelor:
coeficientul de rotunjime:
a = Sr / nR (1)
unde:
R este o raza critica inscrisa in conturul particulei;
r razele tuturor suprafetelor ramase neinscrise in conturul particulei;
n numarul de suprafete circulare inscrise in conturul particulei;

coeficientul de sfericitate:
b = wP / wR (2)
n care:
wP aria proiectiei fiecarei particule;
wR = aria cercului circumscris pro-iectiei particulei;

coeficientul de forma K = ab (3)

2.3.3.Starea de indesare

Inca din primele studii asupra lichefierii a fost recunoscut rolul determinant al starii de
indesare asupra sensibilitatii la lichefiere. Astfel, in conceptul acceleratiei critice (Maslov)
se remarca dependenta acesteia de porozitatea nisipului in depozit.
Influenta determinanta a starii de indesare asupra stabilitatii dinamice a nisipurilor a
impus includerea acestui parametru in majoritatea criteriilor calitative de apreciere a
posibilitatii de lichefiere.

2.3.4.Structura pamantului

Diferentele de comportare intre probele de nisip preparate in laborator, dupa diverse

tehnici si cele recoltate, fara a fi tulburate, avand aceeasi stare de indesare, au atras atentia
asupra influentei semnificative a parametrilor structurali si anume: orientarea granulelor si a
contactelor dintre granule; variatii ale porozitatii in cuprinsul unei probe; segregari ale
particulelor.
S-au constatat influente ale acestor parametri asupra: relatiei efort unitar deformatie
specifica in cazul solicitarilor statice; modului de variatie a volumului cu deformatia specifica

6 | Sensibilitatea unui pmnt la lichefiere. Factori i studii de caz.

axiala; rezistentei la lichefiere sub solicitari ciclice; modului de crestere a presiunii apei din
pori sub un efort unitar ciclic dat.
Toate aceste aspecte ale influentei rezistentei structurale asupra sensibilitatii la
lichefiere, greu de cuantificat, conduc la concluzia ca este probabil ca depozitele naturale sa
fie mai rezistente la solicitari ciclice decat probele formate in laborator prin metodele
obisnuite. Pentru evitarea subevaluarii rezistentei la lichefiere este necesara, deci, sau
aprecierea gradului de structura-lizare sau incercarea in laborator a unor probe netulburate,
transportate si fasonate la dimensiunile epruvetei, fara deranjarea structurii.

2.3.5.Starea de umiditate si conditiile de drenare ale stratului lichefiabil in depozit

Permeabilitatea mare fata de aer a pamantului face ca solicitarile obisnuite, de

exemplu de tip seismic, sa nu aiba un efect de lichefiere asupra nisipului uscat ci numai de
tasare. Ca urmare, problema liche-fierii se pune, de regula, pentru zonele situate sub nivelul
apei subterane si in zona de saturare capilara; la nisipuri fine si medii se poate considera ca
stratul este complet saturat de la o inaltime de circa 1 m deasupra nivelului apei subterane, in
jos.
Saturarea 100% a probelor inainte de efectuarea unor incercari de lichefiere ciclica
este de o importanta deosebita. Din acest motiv, se foloseste, de regula, tehnica back-pressure,
care asigura dizolvarea in apa a bulelor de aer inainte de efectuarea determinarii.
Pozitia ridicata a nivelului apei subterane are un dublu efect nefavorabil: prin
reducerea eforturilor unitare normale efective, ca urmare a imersarii, se micsoreaza
capacitatea portanta a terenului, rezistenta pasi-va, precum si rezistenta la lichefiere; saturarea
partii superioare a terenului face posibila lichefierea in zonele care, din punctul de vedere al
starii de eforturi, sunt cele mai susceptibile la lichefiere ciclica (eforturi unitare normale
reduse, amplificari ale solicitarii seismice) si pot avea efectele cele mai importante asupra
stabilitatii constructiilor.
Lichefierea, chiar completa intr-un strat, poate sa conduca la degradari minore ale
constructiilor fundate la suprafata, daca presiunea apei din pori in exces se poate disipa rapid.
De fapt, chiar nivelul maxim al presiunii apei din pori generate de solicitarea ciclica depinde
de posibilitatile de drenare simultane generarii. Actiunea combinata a mai multor factori
(printre care permeabilitatea si lungimea drumului parcurs de apa pentru disiparea presiunii
apei din pori, pe langa parametrii solicitarii si alti factori intrinseci), determina ritmul de
cres-tere a presiunii apei din pori, atingerea sau nu a unei valori critice si durata de mentinere
a unei valori ridicate.

2.3.6.Permeabilitatea si compresibilitatea pamantului

Influenta permeabilitatii asupra fenomenului de lichefiere se reflecta prin ritmul de

disipare a presiunii apei din pori. Deoarece disiparea se produce si in timpul generarii
presiunii in exces, permeabilitatea poate conditiona insasi valoarea maxima a presiunii induse
de solicitarea ciclica, respectiv gradul de lichefiere.
Permeabilitatea relativ mica favorizeaza lichefierea, in special daca stratul lichefiabil
este gros, adica drumul apei pana la limitele dre-nante este lung.

7 | Sensibilitatea unui pmnt la lichefiere. Factori i studii de caz.

 Coeficientul de compresibilitate volumica, mv, reprezinta caracteristica mecanica a
pamantului care determina marimea variatiei de volum datorate disiparii presiunii apei din
pori.

2.3.7.Starea de eforturi in masiv si istoricul eforturilor

Problema influentei starii de eforturi asupra susceptibilitatii la liche-fiere a depozitelor

din materiale necoezive saturate se analizeaza, in mod deosebit, dupa starea initiala in care se
gaseste masivul:
-un teren practic orizontal a carui lichefiere ciclica determina scaderea sau pierderea
completa a capacitatii portante; pentru acest caz este caracteristic faptul ca planele orizontale
si verticale sunt initial plane principale (exceptand cazurile in care la suprafata se exercita
presiuni transmise de constructii);
-un masiv cu taluzuri (versant natural, baraj, depozit de deseuri industriale, iaz de
decantare) la care cedarea se poate produce sub forma unei alunecari sau curgeri noro-ioase,
prin lichefierea ciclica partiala suprapusa unei stari de eforturi existente.
In ceea ce priveste depozitele cu suprafata orizontala solicitate ciclic, este unanim
recunoscut ca sensibilitatea la lichefiere ciclica scade cu cresterea eforturilor efective initiale,
deci cu adancimea depozitului atunci cand ceilalti factori sunt constanti.
Istoricul eforturilor, petrecut in trecutul geologic, se reflecta prin influenta urmatorilor
trei factori:
-conditiile de formare a terenului. (Se constata ca odata cu varsta creste si starea de
indesare a depozitului. Printre cele mai usor lichefiabile terenuri se numara umpluturile
realizate prin hidromecanizare.)
-perioada scursa intre formarea masivului de nisip si momentul solicitarii dinamice.
(Prin incercari de laborator pe probe pastrate sub incarcare constanta un timp indelungat si pe
probe recoltate din umpluturi de varsta cunoscuta, a fost demonstrata posibilitatea de marire a
rezistentei la lichefiere printr-o structuralizare in timp a pamanturilor necoezive.)
-istoricul seismic. (Se considera ca repetarea de multe ori a solici-tarilor ciclice poate
duce la o crestere importanta a rezistentei la lichefiere, determinand deseori o crestere a
coeficientului de impingere in stare de repaus, K0).

2.3.8.Eforturi unitare de forfecare initiale

Pe baza rezultatelor experimentale s-ar putea ajunge la concluzia ca, intr-un taluz,
pericolul de liche-fiere este mai redus decat in teren cu suprafata orizontala; pericolul pare a fi
cu atat mai mic cu cat panta este mai abrupta, respectiv eforturile unitare de forfecare initiale
mai mari, ca o consecinta a reducerii gradului de schimbare a sensului eforturilor unitare.
In taluzuri, insa, lichefierea se poate produce prin depasirea rezistentei la forfecare in
zone lichefiate partial, deci ca urmare a unor deformatii de forfecare mari (lichefiere propriu-
zisa).

8 | Sensibilitatea unui pmnt la lichefiere. Factori i studii de caz.

 3.STUDII DE CAZ

3.1.Studiu geotehnic i soluii de fundare pentru: Construire imobil i spaii comerciale,

Iai.

n perimetrul prospectat, n suprafaa terenului a fost interceptat un strat de umpluturi

de pmnt cu amestec de piatr, balast n grosime de 0,50 m. Subiacent acestui strat de
umpluturi este prezent un pachet de argile grase, cenuii, cu plasticitate foarte mare la mare,
n stare plastic vrtoas, n grosime de 2,90 m, ce face trecerea ntr-un strat de argile prfoase,
galbene-cenuii, saturate, cu plasticitate mare, n stare plastic consistent. Sub acest orizont de
pmnturi argiloase, s-a interceptat un strat de nisipuri argiloase slab coezive cu nisipuri fine
cu intercalaii prfoase, saturate, n stare medie de ndesare, cu zone de nisip grosier cochilifer
afnat, ruginiu, n baz, susceptibile la lichefiere sub aciunea seismic, n grosime de 6,00 m.
La baza acestui strat, de la adncimea de -10,50 m este prezent un strat argilos, stratificat, cu
lentile fin nisipoase, cenuiu, cu aspect mrnos, cu plasticitate mare, n stare plastic vrtoas
spre tare, care continu i sub adncimea de investigare (-15,00 m).
Corelnd informaiile rezultate din analizele de laborator (caracteristicile fizico-
mecanice ale terenului din amplasament) cu cele de la pct. A.1.2.1. - Condiiile de teren,
Normativ NP 074/ 2014, rezult ca terenul de fundare, are caracter dificil i este compus n
zona construciei dintr-un strat de pmnturi nisipoase, saturate, susceptibile de lichefiere
sub aciuni seismice.
n ipoteza fundrii directe se estimeaz riscuri majore legate de tasri, o capacitate
portant redus a terenului de fundare, respectiv riscul principal de lichefiere al stratului
nisipos, ce poate pune n pericol rezistena ntregului ansamblu structural. Acest fenomen de
lichefiere conduce la scderea brusc a rezistenei la forfecare, fenomen care produce o
transformare temporar a materialului nisipos, saturat, ntr-o mas fluid. O asemenea situaie
poate provoca o prbuire a structurii, si este insoit de o cretere brusc, dar temporar, a
presiunii apei din pori.
Prin urmare, se recomand transmiterea sarcinilor de la suprastructur prin intermediul
unor fundaii indirecte constituite din piloi forai, ncastrai cel puin pe o lungime de 3 ori
diametrul unui pilot, n stratul de baz alctuit din argila cenuie, stratificat cu aspect
mrnos, n stare plastic vrtoas spre tare, rigidizai la partea superioar fie printr-un radier
general, ori prin intermediul unei reele de grinzi de fundare.

9 | Sensibilitatea unui pmnt la lichefiere. Factori i studii de caz.

 Fig.3.1.1. Piloi forai

La faza de dimensionare a fundaiilor, n funcie de geometria construciilor, respectiv

de ncrcrile aduse de acestea, proiectantul structurii de rezisten, va analiza dispunerea
piloilor forai, adncimea de ncastrare, respectiv capacitatea portant a acestora n funcie de
caracteristicile fizico-mecanice ale straturilor pe care se dezvolt.

3.2.Studiu geotehnic i soluii de fundare pentru: Restaurare, consolidare i integrare turistic

catedrala veche romano-catolic Adormirea Maicii Domnului din Iai.

n zona construciei n suprafaa terenului au fost interceptate soluri vegetale urmate de

umpluturi argiloase cu urme de piatr, amestec de nisip cu pietri i resturi de crmizi, n
grosimi variabile de 2,60...3,10 m. Sub acestea se regsete un pachet de prafuri argiloase cu
prafuri nisipoase argiloase, galbene, cu plasticitate medie, n stare plastic consistent spre
plastic vrtoas, umed, de compresibilitate mare, ce continu i sub adncimea de investigare.
Ca cercetare observaional, au fost consultate documentaii geotehnice ale unor
lucrri efectuate pe acelai amplasament n perioada 1990 - 1995, cu scop arheologic. Pe baza
informaiilor din acel studiu geotehnic, n urma executrii celor trei sondaje au rezultat
adncimi de fundare variabile de 2,60...4,50 m de la nivelul terenului, fundaia construciei
fiind alctuit din zidrie de piatr, avnd laimea aproximativ egal cu grosimea pereilor.
Fundarea construciei s-a realizat direct fr o mbuntire a terenului. Fundaiile sunt
realizate din zidrie de piatr cu liant argilos, fr evazare fa de pereii structurali ai
construciei, laimea fiind aproximativ egal cu grosimea pereilor.
Avand n vedere soluiile constructive care au fost aplicate la realizarea fundaiilor,
perioada n care acestea au fost executate, i materialele puse n oper, se recomand luarea de
msuri de cretere a rezistenei i rigiditii de ansamblu a infrastructurii catedralei.
Prin tema de proiectare a prezentului proiect privind restaurarea i consolidarea
catedralei vechi romano-catolice Adormirea Maicii Domnului s-a inclus i realizarea unui
subsol cu destinaia capela+cript. Din punct de vedere constructiv, dar i a unei conlucrri
bune ntre infrastructura construciei i terenul de fundare, se recomand adoptarea unei
fundaii directe tip radier casetat, radier ce este alctuit din dou planee solidarizate ntre
ele prin intermediul unor grinzi dispuse pe dou direcii.

10 | Sensibilitatea unui pmnt la lichefiere. Factori i studii de caz.

 Fig. 3.4 Radier casetat

3.MSURI DE LIMITAREA A EFECTELOR LICHEFIERII

In vederea prevenirii sau limitarii efectelor lichefierii asupra constructiilor se pot

adopta o serie de msuri, printre care:
-corectarea curbei granulometrice;
-marirea indesarii prin: explozii, compactare de la suprafata, vibrare, baterea unor
piloti din lemn, forma-rea unor piloti de nisip;
-scoaterea terenului din starea de saturatie;
-cresterea eforturilor unitare normale, de exemplu prin realizarea unei suprasarcini cu
rambleu de pamant sau prin coborarea nivelului apei subterane;
-mbunatatirea conditiilor de drenare (cu saltele drenante, puturi filtre);
-marirea componentei coezive a rezistentei la forfecare (de exemplu prin injectii).
-proiectarea si executia lucrarilor de imbunatatire a terenului, in vederea reducerii
riscului seismic.
Alegerea finala a unei metode de imbunatatire a terenului poate depinde de increderea
proiectantului in tehnologiile disponibile si in metodele de proiectare corespunzatoare.
Increderea intr-o tehnologie data poate depinde de o serie de factori, cum ar fi
increderea in mecanismul de imbunatatire, posibilitatea demonstrata a masurarii si a
cuantificarii eficientei tratamentului, exactitatea si bazele fundamentale ale metodologiei de
proiectare si existenta unor observatii pe modele fizice sau cazuri concrete care sa
demonstreze eficienta tehnologiei in reducerea efectelor daunatoare ale solicitarii seismice.
Din aceste motive, sunt necesari cativa ani pentru ca o tehnologie noua de imbunatatire a
terenului sa fie acceptata si folosita pe scara larga.
Eficienta unei metode de imbunatatire a terenului intr-un amplasament dat poate fi
foarte dificil de prezis corect. Din acest motiv, se obisnuieste sa se ceara o aplicatie
demonstrativa sau de incercare inaintea proiectarii finale si a lansarii licitatiei pentru
constructie. O sectiune de incercare intr-o locatie reprezentativa pentru amplasament va
permite atat proiectantului cat si constructorului sa identifice dificultatile potentiale in
constructie si/sau procedeele de control al cali-tatii si sa optimizeze sau sa verifice parametrii
necesari pentru obtinerea imbunatatirii dorite. In cazul unora dintre metodele de imbunatatire
si tipuri de pamant, rezistenta la penetrare de dupa tratare poate manifesta modificari
importante in decursul unor perioade, variind intre cateva saptamani si mai multe luni. Pentru
evaluarea acestui efect al timpului, poate fi necesar ca incercarile in situ sa fie repetate la
anumite intervale de timp, pentru a se stabili cuantumul imbunatatirii de lunga durata (de
exemplu Mitchell si Solymar 1984).

11 | Sensibilitatea unui pmnt la lichefiere. Factori i studii de caz.

 In unele cazuri, sectiunea de proba poate arata ca, prin metoda propusa, nu se pot
obtine rezultatele dorite, ceea ce face sa se evite schimbarile de solutie care ar fi fost necesare
daca nu s-ar fi beneficiat de sectiunea de proba .
Executia cu succes a unui proiect de imbunatatire a terenului depinde de elaborarea de
catre inginer a unor detalii de executie (specificatii) clare, rezonabile, realizabile si
obli-gatorii, precum si a unor procedee de control al calitatii.
Detaliile de executie si procedeele de control al calitatii trebuie sa permita mici
modificari in practica si adaptare la schimbarile conditiilor in amplasament. Este important ca
proiectantul sa fie familiarizat cu limitarile in ceea ce poate fi construit cu tehnologiile
prezente si numai dupa aceea sa elaboreze proiectul de imbunatatire a terenului, avand in
vedere aceste limitari.

4.CONCLUZII
Lichefierea pamantului este un fenomen prin care rezistenta la forfecare a unui teren
necoeziv scade brusc ca urmare a unei solicitari ciclice, producand transformarea temporara a
materialului respectiv intr-o masa fluida.
Pe baza tuturor caracteristicilor terenului si amplasamentului in care se afla, se poate
face o sinteza a criteriilor de apreciere calitativa a posibilitatii de lichefiere.
Prin cunoasterea caracteristicilor pamanturilor care influenteaza lichefiabilitatea lor,
devine posibila indeplinirea a doua scopuri: prognoza comportarii terenului de fundare in
conditii seismice, pe baza unor date generale si eventual, a unor investigatii suplimentare usor
de realizat; obtinerea unor probe netulburate si reprezentative, precum si stabilirea schemei de
incercare a lor, astfel incat sa fie reproduse cat mai fidel conditiile determinante din natura,
atunci cand se face o analiza amanuntita a sensibilitatii la lichefiere.
Factorii care influenteaza producerea lichefierii pot fi impartiti in doua categorii:
a) Caracteristici care determina tipul de pamant: granulozitate (fractiuni granulare dominante,
gradul de neuniformitate, continutul de particule fine), forma particulelor, greutatea specifica
a acestora si indirect, compozitia lor mineralogica;
b) Caracteristici de stare a pamantului in depozit: gradul de indesare, structura si indirect,
geologia depozitului; starea de umiditate si conditiile de drenare ale stratului; starea de
eforturi si istoricul acestora (tensorii eforturilor unitare actuale, atat cel sferic cat si cel
deviator, coeficientul de impingere in stare de repaus, raportul de supraconsolidare, solicitari
ciclice anterioare) si indirect varsta depozitului.
Pornind de la aceste caracteristici care determina lichefiabilitatea unui teren, pentru
imbunatatirea lui se vor adopta metode care sa aiba o influenta directa asupra acestora. Astfel,
putem enumera o serie de masuri care pot fi luate cu scopul de a preveni sau limita efectele
lichefierii asupra constructiilor.

12 | Sensibilitatea unui pmnt la lichefiere. Factori i studii de caz.

BIBLIOGRAFIE

1. ndrumtor tehnic pentru studiul proprietilor pmnturilor necoezive lichefiabile-

Indicativ P125-84
2. Geotechnical Earthquake Engineering,Kramer,Steven L.,1996,p. 348-422
3. SR EN 1998-5-2004 (Eurocod 8)
4. Revista Constructiilor nr 100-ianuarie februarie 2014,Factori care influeneaz
sensibilitatea unui pmnt la lichefiere,p.26
5. http://www.roeduseis.ro/
6. http://en.wikipedia.org/wiki/1964_Niigata_earthquake
7. http://www.ce.washington.edu/~liquefaction/html/quakes/niigata/niigata.html
8. http://earthquake.usgs.gov/

13 | Sensibilitatea unui pmnt la lichefiere. Factori i studii de caz.