MANAGEMENTUL CALITATII IN CONSTRUCTII

Rezumat

Acest capitol prezinta importanta calitatii in domeniul constructiilor, legislatia care

guverneaza acest domeniu, cauzele care genereaza noncalitate, ciclul calitatii, costurile si
sistemul calitatii in constructii. In final sunt descrise sursele de informatii, metodele si tehnicile
utilizate in planificarea, asigurarea si controlul calitatii proiectelor de constructii.

Cuprins
Scurt istoric. Calitatea in legislatia romaneasca si internationala. Concepte
Ciclul calitatii
Costurile calitatii
Sistemul calitatii in constructii
Planificarea calitatii
Asigurarea calitatii
Controlul calitatii

Scurt istoric. Calitatea in legislatia romaneasca si internationala. Concepte

Activitatea de constructii este recunoscuta ca una dintre cele mai vechi preocupari ale
omului si se materializeaza in medii construite in care se desfasoara intregul sistem de activitati
si preocupari umane (productive, sociale, culturale etc.). Deci, mediul construit influenteaza
totalitatea activitatilor materiale si spirituale, fapt ce a condus, inca din antichitate, la impunerea
garantiei calitatii productiei de constructii.

Astfel, 'Codul lui Hammurabi', 1700 i. Hr. (descoperit in 1901 la Susa), facea
constructorul raspunzator de calitatea si rezistenta operei sale prin precizarea: 'Daca se
prabuseste casa (constructia) si omoara locatarii mesterul constructor va fi ucis'.

Legiferarea si organizarea asigurarii calitatii constructiilor in tara noastra este prezenta

mai intai in 'Memoriul despre lucrarile savarsite de Departamentul Lucrarilor Publice' publicat la
Iasi in 1856 prin care era creata 'Politia asupra zidirilor private' care solicita ca:

- 'toti lucratorii de zidiri sa nu fie ingaduiti a lucra pana nu-si ca 919j98j pata atestatul
Departamentului doveditoriu gradului de cunoastere ce au';

- 'in viitor toate cladirile sa nu se mai zideasca decat cu caramida pe lat, iar acelea facute
cu caramida pe muchie sa se prefaca' etc.
 Calitatea constructiilor trebuie sa fie abordata complex, stiintific, deoarece implicatiile
noncalitatii sunt mult mai mari fata de marea majoritate a celorlalte produse. Constructiile, ca
produse ale activitatii umane, prezinta urmatoarele particularitati:

- consuma un capital foarte mare;

- sunt supuse unui numar mare de factori aleatori, imprevizibili, ca urmare a duratei mari
de viata;

- trebuie sa satisfaca necesitatile a doua, trei generatii, ceea ce face dificila standardizarea
si prelungeste perioada de acumulare a experientei necesare perfectionarii produselor;

- cu toate perfectionarile tehnologice, se mentin lucrari cu

caracter artizanal la care calitatea este data de calificarea si indemanarea executantului;

- este dificil de apreciat un raport optim intre cresterea costului executiei pentru
imbunatatiri calitative si reducerea pe aceasta cale a costului exploatarii;

- nu se admit defecte sau rebuturi (in special legate de stabilitate, rezistenta, durabilitate si
siguranta in exploatare) etc.

Calitatea constructiilor nu este doar o problema a constructorului, ea este problema

nationala si, in ultimul timp, europeana sau chiar mondiala. In acest sens, Uniunea Europeana
(U.E.) a dat mandat Comitetului European de Standardizare sa stabileasca norme prin care, intre
statele membre, sa se recunoasca reciproc organismele si laboratoarele care sa confirme calitatea.

Institutul Roman de Standardizare a aderat la Comitetul European de Standardizare,

precum si la Reteaua Internationala de Terminologie, fapt ce a condus la adoptarea normelor
Organizatiei Internationale de Standardizare (I.S.O.) incluzandu-le in nomenclatorul de standarde
romanesti, astfel:

-I.S.O. 8404 - Calitate. Vocabular.

-I.S.O. 9000 - Standarde pentru conducerea calitatii si asigurarea calitatii. Ghid pentru
selectie si utilizare.

-I.S.O. 9001 - Sistemele calitatii. Model pentru asigurarea calitatii in

proiectare/dezvoltare, productie, montaj si service.

-I.S.O. 9002 - Sistemele calitatii. Model pentru asigurarea calitatii in productie si montaj.

-I.S.O. 9003 - Sistemele calitatii. Model pentru asigurarea calitatii in inspectie si

incercarea finala.

-I.S.O. 9004 - Conducerea calitatii si elemente ale sistemului calitatii. Ghid.

 S-au adoptat, de asemenea, normative din seriile I.S.O. 10.011/93 si E.N. 45.000/1992.

Alinierea cerintelor calitatii in constructii, din tara noastra, la cerintele internationale s-a
materializat in Legea nr.10 - 'Lege privind calitatea in constructii' adoptata la 18 ianuarie 1995 si
publicata in M.O. nr.12 din 24 ianuarie 1995. Prevederile acestei legi se aplica:

- constructiilor de orice categorie si instalatiilor aferente acestora - indiferent de forma de

proprietate sau destinatie;

- lucrarilor de modernizare; modificare, transformare, consolidare si reparatii ale

constructiilor.

Pentru a obtine o constructie de calitate corespunzatoare sunt obligatorii realizarea si

mentinerea, pe intreaga durata de existenta a constructiilor, a urmatoarelor cerinte:

- rezistenta si stabilitate;

- siguranta in exploatare;

- siguranta la foc;

- igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului;

- izolatie termica, hidrofuga si economie de energie;

- protectie impotriva zgomotului.

Managementul calitatii proiectului include procesele necesare pentru asigurarea faptului ca proiectul va
satisface necesitatile pentru care a fost intreprins. Managementul calitatii proiectului include
atat procesul (managementul proiectului) cat si produsul (obiectivul de constructii), deoarece esecul in realizarea
cerintelor de performanta in ambele domenii poate avea consecinte negative pentru toti stakeholderii.

Calitatea este ansamblul caracteristicilor unei entitati (produs sau serviciu) referitoare la masura in care
aceasta este capabila sa satisfaca nevoile explicite si implicite ale beneficiarului[1]. Una dintre problemele esentiale
ale managementului proiectelor este tocmai transformarea nevoilor implicite ale beneficiarului in nevoi explicite cat
mai devreme pe parcursul realizarii proiectului (inca din faza de conceptie). Prin satisfacerea nevoilor beneficiarului se
intelege realizarea acestora conform asteptarilor (specificatiilor) – proiectul trebuie sa produca ceea ce s-a spus ca va
produce - si chiar depasirea acestora – rezultatul proiectului trebuie sa satisfaca nevoile reale ale clientului.

Fiecare proiect este influentat de cerinte specifice privind calitatea, costul si durata de executie. Tendintele
impuse acestor trei parametri sunt prezentate in graficul urmator:
 Figura 66. Triunghiul cost-calitate-durata

Evident ca satisfacerea concomitenta a acestor trei cerinte (reducerea costurilor si a duratei de executie in
paralel cu cresterea calitatii) este greu de realizat deoarece este posibila doar in situatia unor modificari tehnice sau
organizatorice spectaculoase.

Managerul de proiect are rolul de a asigura (in continuarea activitatii de proiectare) realizarea calitatii impuse
in conditii de costuri si durate acceptabile.

J. Juran arata ca 80% din cauzele noncalitati sunt imputabile proiectantilor, managerilor, furnizorilor si doar
20% sunt inregistrate in executie (datorate muncitorilor).

Neconcordante si erori in proiectul tehnic:

1. Schimbarea unei solutii tehnice sau economice din proiect cu unele nefundamentate sau nepotrivite;
2. Management nepotrivit; interpretarea gresita a proiectului;
3. Influenta negativa a participantilor la realizarea proiectului (furnizori, beneficiari etc.);
4. Receptia, manipularea, pastrarea necorespunzatoare a materialelor;
5. Controlul de calitate efectuat defectuos;
6. Pregatirea profesionala necorespunzatoare;
7. Indisciplina la locul de munca;
8. Conditii atmosferice necorespunzatoare;
9. Alte cauze.

Frecventa noncalitatii, pe cauze specifice proiectelor de constructii, poate fi redata intr-o histograma Pareto:
 Figura. 67. Frecventa noncalitatii evidentiata pe cauze

Managementul calitatii proiectului consta din urmatoarele trei procese, care se interconditioneaza si se
suprapun:
1. Planificarea calitatii – identificarea standardelor de calitate relevante pentru proiect si stabilirea modalitatilor de a
le satisface.
2. Asigurarea calitatii – evaluarea pe baze regulate a performantelor inregistrate in realizarea proiectului pentru
asigurarea satisfacerii standardelor de calitate considerate relevante.
3. Controlul calitatii – monitorizarea rezultatelor proiectului pentru a verifica daca acestea corespund standardelor
considerate relevante si identificarea modalitatilor de a elimina cauzele generatoare de abateri negative.

Ciclul calitatii
Calitatea este asigurata, in toate etapele de realizare a unui proiect, pornind de la concepere-proiectare si
incheind cu punerea in functiune si intretinerea pe toata durata de viata.

Ciclul calitatii este prezentat astfel:

 Nevoile proprietarului

Intretinere Exigentele clientului

Executie Utilizare Conceperea produsului (serviciului) Proiectare
-montaj Punere in functiune Dezvoltarea proiectului

Calitate
Receptie Detalierea proiectului.
Desene de executie

Echipare-montaj Pregatire forta de munca.

Executie. Comanda echipamente Elaborare modele de organizare

Materiale si echipamente

Figura 68. Ciclul calitatii unui proiect de constructii (Adaptare dupa Joseph Kélada de la Scoala de Inalte
Studii Comerciale din Montreal)

Dupa cum se observa din schema de mai sus, nevoile proprietarului sunt cele care imprima nivelul calitatii.
Aceste nevoi sunt influentate de destinatia proiectului dar si de informatiile din exploatarea proiectelor similare sau
apropiate.

Cele mai multe caracteristici calitative sunt imprimate proiectului in etapa de conceptie si proiectare. Acestea
sunt putin costisitoare si facil de modificat sau inlocuit. In etapa de proiectare pot fi revizuite anumite idei din etapa
de concepere fara a inregistra cheltuieli suplimentare semnificative.

Asigurarea materialelor si echipamentelor la parametrii calitativi propusi in etapa de proiectare elimina

riscurile nerespectarii calitatii din cauza acestora.
 Etapa de executie poate contribui la mentinerea, imbunatatirea sau diminuarea calitatii proiectului. Daca se
dispune de o documentatie de proiectare buna, respectarea tuturor prescriptiilor conduce la o calitate buna a
proiectului sau, in cazul nerespectarii acestor prescriptii, la o diminuare a calitatii proiectului. Un proiect cu deficiente
calitative poate fi perfectionat daca, in executie, se depisteaza neconcordantele care duc la reducerea calitatii si se
propun modificari ale documentatiei de proiectare care sa ridice calitatea proiectului. Una dintre cele mai importante
etape pentru configurarea calitatii unui proiect viitor este cea de intretinere-mentinere in care se pot observa pe viu
functionarea proiectului si implicatiile noncalitatii.

Toate abaterile de la calitatea propusa pentru un proiect provoaca anumite costuri suplimentare, mai mici
sau mai mari in functie de etapa in care ele se elimina.

Costurile calitatii
Cu toate ca factorii care influenteaza calitatea se pot identifica usor, factorii care
influenteaza costul calitatii sunt mai greu de identificat.

Conform standardelor internationale, costurile calitatii sunt date de:

- costul studiului pietei in privinta cerintelor de calitate;

- costul cercetarii legat de imbunatatirea calitatii;

- costul proiectarii legat de asigurarea cerintelor de calitate;

- costul asigurarii calitatii resurselor necesare executiei;

- costul organizarii de santier in legatura cu asigurarea realizarii calitatii;

- costul exploatarii legat de asigurarea calitatii;

 - costul auditurilor de calitate ale sistemului, obiectului de constructii etc.;

- costul pregatirii profesionale in domeniul calitatii;

- costul prevenirii noncalitatii;

- costul eliminarii neconformitatilor de calitate;

- costul evaluarii calitatii.

Cu cat creste calitatea unei constructii, cu atat creste si costul lucrarilor de executie, dar
scade proportional, datorita calitatii ridicate, costul exploatarii constructiei. Durata de folosire a
obiectelor de constructii este foarte mare si, deci, recuperarea costurilor suplimentare in executie
este usor de realizat. Se pune insa intrebarea: 'Cat de mult putem creste costul executiei pentru
imbunatatirea calitatii?'. Raspunsul la intrebare se poate da prin calculul costului global al
constructiei (suma costurilor de executie si de exploatare) si se prezinta ca in diagrama
urmatoare:

Figura 70. Optimizarea calitatii in functie de costul global

Sistemul calitatii in constructii

Sistemul calitatii in constructii se compune din:
- Reglementarile tehnice in constructii care se stabilesc prin regulamente si proceduri si care
au ca obiect conceptia, calculul, alcatuirea, executia si exploatarea constructiilor.
- Calitatea produselor folosite la realizarea constructiilor se certifica de catre producator. Nu
se folosesc produse fara certificarea calitatii.
- Agrementele tehnice pentru noi produse si procedee care stabilesc aptitudinea de utilizare,
conditiile de fabricatie, de transport, de depozitare, de punere in opera si de intretinere a lor.
- Verificarea proiectelor, a executiei lucrarilor si expertizarea proiectelor si a
constructiilor.
Proiectele se verifica obligatoriu de catre specialisti verificatori de proiecte atestati (altii decat cei ce au
elaborat proiectul).

Executia este verificata de investitori prin diriginti de specialitate iar expertizele tehnice
ale proiectelor si constructiilor se efectueaza numai de catre experti tehnici autorizati.
- Conducerea si asigurarea calitatii in constructii constituie o obligatie ce revine tuturor
factorilor ce participa la conceperea, realizarea si exploatarea constructiilor si se
materializeaza intr-un sistem propriu fiecarui factor.
- Autorizarea si acreditarea laboratoarelor de analize si incercari in constructii se fac
conform prevederilor legale.
- Activitatea metrologica in constructii urmareste asigurarea, etalonarea, verificarea si
mentinerea in stare de functionare a mijloacelor de masurare si control necesare.
- Receptia constructiilor urmareste certificarea realizarii acestora conform cu documentatia
de executie si cu cartea tehnica a constructiei in care se inscriu date referitoare la realizarea si
exploatarea constructiei. Se intocmeste prin grija investitorului si se preda proprietarului care
are sarcina sa o completeze la zi.
- Comportarea in exploatare si interventiile in timp se inscriu in cartea tehnica.
Interventiile (reconstruire, consolidare, transformare, extindere, reparatii) se fac numai pe
baza unui proiect avizat de proiectantul initial al cladirii sau de un expert tehnic avizat.
- Postutilizarea constructiilor se refera la activitatile de dezafectare, demontare si demolare a
constructiilor, de reconditionare si de refolosire a elementelor si produselor recuperabile,
precum si de reciclare a deseurilor cu asigurarea protectiei mediului potrivit legii.
- Controlul de stat al calitatii in constructii se exercita de catre 'Inspectia de stat in
constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului' care urmareste aplicarea
unitara a prevederilor legale privind calitatea constructiilor la nivelul intregii tari.

Dintre componentele sistemului calitatii in constructii doar conducerea si asigurarea

calitatii in constructii cade integral in sarcina constructorului.

Planificarea calitatii
Planificarea calitatii consta in identificarea standardelor de calitate relevante pentru proiect si stabilirea
modalitatilor de a le satisface. Ea trebuie realizata in paralel si corelata cu celelalte componente ale planificarii
proiectului. De exemplu, realizarea calitatii dorite poate solicita modificari la nivelul costurilor sau al programului de
executie, sau poate necesita o analiza de risc detaliata a unei anumite probleme care a fost identificata.

Pentru planificarea calitatii se utilizeaza urmatoarele surse de informatii:

 Politica in domeniul calitatii. Aceasta consta in ansamblul intentiilor unei organizatii referitoare la calitate, asa
cum sunt ele exprimate de catre managementul de varf al acesteia. In cazul in care organizatia care realizeaza
proiectul nu are o politica in domeniul calitatii sau la realizarea proiectului urmeaza sa fie implicate mai multe
organizatii (ceea ce reprezinta regula in domeniul constructiilor), echipa manageriala a proiectului (care include
reprezentanti ai stakeholderilor proiectului) trebuie sa conceapa o politica a calitatii pentru proiectul respectiv.
 Scopul proiectului si descrierea produsului. Acestea includ documentatia tehnico-economica (contracte, proiectul,
detalii de executie, specificatiile tehnice, caietul de sarcini etc.). Sunt foarte importante deoarece cuprind
rezultatele majore care se asteapta, obiectivele stakeholderilor privind proiectul, detalii tehnice.
 Standarde si legislatie aplicabile. Se includ prevederile legislatiei nationale si internationale (pentru proiectele de
acest tip) referitoare la proiect.

Principalele metode si tehnici utilizate in planificarea calitatii sunt:

 Analize cost/beneficiu. Principalul beneficiu al respectarii specificatiilor privind calitatea consta in diminuarea
volumului si valorii lucrarilor care trebuie refacute, ceea ce inseamna o crestere a productivitatii, a satisfactiei
stakeholderilor si diminuarea costurilor. Principalul cost al respectarii specificatiilor privind calitatea este cel
ocazionat de activitatile de management al calitatii proiectului. Desigur, pentru ca o anumita masura privind
calitatea sa fie considerata acceptabila trebuie ca beneficiile pe care le genereaza sa depaseasca costurile.
 Analize comparative. Se compara practicile curente sau planificate cu cele din alte proiecte similare pentru a se
genera idei de perfectionare si pentru a avea un standard fata de care sa se evalueze performantele.
 Diagrame de flux. Se pot utiliza diagrame cauza-efect (numite si diagrama Ishikawa, diagrama oaselor de peste),
care ilustreaza modul in care diferite cauze si subcauze se relationeaza pentru a produce un anumit efect,
si diagrame de proces sau de sistem, care arata modul in care se relationeaza diferitele elemente ale unui
sistem. Diagramele de flux pot ajuta echipa de proiect sa anticipeze unde si cand pot aparea probleme
referitoare la calitate si pe aceasta baza sa identifice modalitati de a le preveni sau rezolva.

Advertisement

 Experimente si simulari. Acestea se pot utiliza pentru a identifica impactul pe care il au anumite variabile asupra
proceselor si produsului proiectului.

Planificarea proiectului se concretizeaza in urmatoarele rezultate:

 Planul de management al calitatii. Acesta descrie modul in care echipa de proiect va operationaliza politica sa in
domeniul calitatii, obiectivele, structurile, responsabilitatile, procedurile, procesele si resursele necesare pentru
implementarea managementului calitatii (controlul calitatii, asigurarea calitatii, imbunatatirea calitatii). Acest plan
se poate concretiza in urmatoarele documente: manualul calitatii, procedurile de asigurare a calitatii si planul de
control al calitatii, verificari si incercari.
 Definitii operationale. Acestea descriu, in termeni foarte specifici, elementele–de proces sau produs – ale
proiectului si modul in care acestea sunt masurate in procesul de control al calitatii. De exemplu, nu este
suficient sa spunem ca respectarea termenelor planificate este o masura a managementului calitatii; trebuie
indicat de asemenea daca fiecare activitate trebuie sa inceapa conform planului, sau sa se finalizeze conform
acestuia.
 Liste de control. Acestea sunt utilizate pentru a verifica daca un set obligatoriu de pasi a fost respectat si
realizat.
Asigurarea calitatii
Asigurarea calitatii consta in evaluarea pe baze regulate a performantelor inregistrate in realizarea proiectului
pentru asigurarea satisfacerii standardelor de calitate considerate relevante. Aceste activitati sunt realizate, de
regula, de catre un Compartiment de Asigurare a Calitatii.

Conform “Regulamentului privind conducerea si asigurarea calitatii in constructii” [2] partile implicate in
realizarea proiectelor de constructii au obligatia sa:
 elaboreze si sa aplice sistemul de conducere si asigurare a calitatii in unitatea proprie;
 infiinteze compartimentele de asigurare a calitatii;
 elaboreze procedurile aferente sistemului;
 pregateasca si sa califice personalul.

Legea privind calitatea in constructii[3] prevede urmatoarele drepturi si obligatii pentru participantii la
realizarea obiectelor de constructii:

a. investitorul: stabileste nivelul calitativ pentru proiectare si executie; obtine avizele si acordurile necesare;
verifica executia prin diriginti de specialitate sau consultanti; solutioneaza neconformitatile, defectele in exploatare,
deficientele de proiectare; propune expertizarea constructiei pentru realizarea interventiilor.

b. proiectantul: precizeaza categoria de importanta a constructiei; asigura prin proiecte si detalii de executie
calitatea constructiei; prezinta proiectele specialistilor verificatori atestati, stabiliti de investitor, si solutioneaza
neconcordantele constatate; elaboreaza caietele de sarcini, instructiunile tehnice pentru executie, exploatare,
intretinere, reparatii si urmarire a comportarii constructiei in timp; stabileste fazele de executie si participa la
verificarea calitatii acestora; elimina deficientele de calitate inca din faza de proiectare.

c. executantul: sesizeaza investitorul asupra neconcordantelor sau deficientelor proiectului; incepe

constructia numai pentru proiecte verificate si constructii autorizate; asigura realizarea nivelului calitativ prevazut al
constructiei; convoaca factorii responsabili la verificarea diferitelor stadii fizice executate; solutioneaza
neconformitatile pe baza solutiilor proiectantului; sesiseaza Inspectoratul de Stat in constructii in legatura cu
producerea accidentelor tehnice pe durata executiei; readuce terenurile folosite pentru organizarea de santier la
starea initiala.

d. verificatorul de proiecte si expertii tehnici: au aceeasi raspundere ca si proiectantul pentru proiectele

acceptate si raspund pentru solutiile date.

e. proprietarul: efectueaza la timp lucrarile de intretinere si reparatii; completeaza si actualizeaza cartea

tehnica a constructiei; executa modificari la constructii numai pe baza de proiecte verificate si autorizate.

f. administratorul si utilizatorul: folosesc constructia conform instructiunilor din cartea tehnica; executa
lucrari de intretinere si reparatii (daca se prevede acest lucru prin contractul cu proprietarul), urmaresc comportarea
in exploatare; sesizeaza Inspectia de stat in constructii in legatura cu accidentele tehnice inregistrate.

Informatiile de intrare in sistemul de asigurare a calitatii se preiau din:

 Planul de management al calitatii.
 Rezultatele masuratorilor de control al calitatii.
 Definitiile operationale.

Metodele si tehnicile folosite in asigurarea calitatii sunt urmatoarele:

 Metodele si tehnicile de planificare a calitatii.
 Auditurile calitatii. Au ca obiectiv identificarea invatamintelor legate de imbunatatirea performantei in cadrul
proiectului curent sau in proiecte viitoare. Auditurile pot fi programate la date prestabilite sau aleatoare. Ele pot
fi realizate de catre specialisti interni sau consultanti externi.

Rezultatul activitatilor de asigurare a calitatii este imbunatatirea calitatii. Aceasta include adoptarea de
masuri si actiuni pentru cresterea eficacitatii si eficientei proiectului astfel incat sa se genereze beneficii sporite
pentru stakeholderi.

Controlul calitatii
Controlul calitatii presupune monitorizarea rezultatelor proiectului pentru a verifica daca acestea corespund
standardelor considerate relevante si identificarea modalitatilor de a elimina cauzele generatoare de abateri negative.

Informatiile de intrare pentru controlul calitatii sunt:

 Rezultatele realizarii proiectului. Acestea includ atat rezultatele care tin de proces, cat si pe cele care tin de
produs. Alaturi de aceste rezultate efective sunt necesare rezultatele planificate.
 Planul de management al calitatii.
 Definitiile operationale.
 Listele de control.

Principalele metode si tehnici utilizate in controlul calitatii includ:

 Inspectia. Include activitati de masurare, examinare, testare pentru a stabili daca rezultatele corespund
specificatiilor planificate. Inspectii se pot efectua: in faza premergatoare executiei lucrarilor de constructii
(examinarea si verificarea documentatiei tehnico-economice, verificarea calitatii materialelor de constructii si a
prefabricatelor, verificarea calitatii utilajelor, verificarea capabilitatii subantreprenorilor), in faza executarii
lucrarilor de constructii (verificarea calitatii lucrarilor de structura si de finisaj), in faza receptiei, a exploatarii sau
postutilizarii obiectelor de constructii.
 Diagramele de control. Acestea sunt reprezentari grafice ale rezultatelor inregistrate, cu dinamica lor in timp.
Sunt utilizate pentru a decide cand abaterile rezultatelor depasesc limitele considerate acceptabile si se impune
luarea unor masuri de corectie. Ele pot fi utilizate, spre exemplu, in monitorizarea costurilor si programului de
executie a proiectului sau a erorilor in documentatia proiectului.
 Diagramele Pareto. Sunt histograme care pun in evidenta frecventa de aparitie, in ordine descrescatoare, a
anumitor rezultate in functie de cauzele care le-au generat. Echipa de proiect ar trebui sa actioneze cu prioritate
asupra cauzelor care au generat cel mai mare numar de defecte (legea lui Pareto: un numar relativ redus de
cauze genereaza cea mai mare parte a problemelor).
 Diagrame de flux. Sunt utilizate pentru a analiza modul in care au aparut problemele referitoare la calitate.
 Analiza tendintei. Se utilizeaza pentru monitorizarea performantelor tehnice si a performantelor referitoare la
incadrarea in buget si program (cate activitati intr-o anumita perioada au fost realizate cu abateri semnificative).

Rezultatele aplicarii controlului calitatii sunt:

 Imbunatatirea calitatii.
 Decizii de acceptare. In urma controlului anumite lucrari vor fi acceptate, altele vor fi respinse si vor necesita
refacerea lor.
 Refacerea unor lucrari. Anumite lucrari, respinse la efectuarea controlului calitatii, trebuie refacute. Aceasta
antreneaza depasiri de costuri si termene de executie, deci trebuie evitate sau minimizate.
 Completarea listelor de control. Listele de control se completeaza pe masura utilizarii lor si este util sa fie
arhivate impreuna cu celelalte documente ale proiectului.
 Ajustarea proceselor. Ca urmare a controlului este necesar, in anumite situatii, sa se adopte actiuni corective si
preventive.
O noua teorie asupra calitatii lucrarilor de constructii este Managementul Calitatii Totale.

In tabelul urmator se face o paralela intre managementul traditional al calitati si

managementul calitatii totale.

Comparatie intre Managementul traditional al calitatii si Managementul calitatii

totale Tabelul 21
Managementul traditional Managementul calitatii
al calitatii totale
Calitate - produsele sunt conforme - produsele sunt conforme
cu specificatia; cu nevoile consumatorilor;

- se pune accent pe controlul - se pune accent pe controlul

final calitatii procesului de
productie
Clienti - intelegerea partiala a - proces sistematic de
nevoilor clientilor cautare, intelegere si
satisfacere a necesitatilor
clientilor
Defecte - se admite un anumit - nu se admit erori (zero
procent de defecte, pierderi, defecte in fabricatie, zero
retusuri probleme in exploatare)

Inovatii - revolutii tehnologice - perfectionare graduala si

(automatizare) continua a fiecarei activitati
Rezolvarea - nesistematizat, la nivel - in mod participativ,
problemelor administrativ sau al disciplinat; decizii pe baza
specialistilor unor informatii precise

Sistemul de management al calitatii totale vizeaza toate aspectele activitatii firmei si desemneaza calitatea ca element
strategic.

Strategia managementului calitatii totale se concretizeaza in efortul integrat al tuturor nivelurilor companiei pentru a
creste satisfactia clientului, prin realizarea practica a imbunatatirilor continue.

Managementul calitatii totale se impune in constructii deoarece:

- constructiile sunt cunoscute pentru calitatea scazuta;

- exista o lipsa de preocupare pentru respectarea termenelor de predare;

- nu se respecta costurile anticipate de client;

- se inregistreaza performante reduse la nivelul firmei.

 Spre deosebire de industrie, in constructii calitatea este impusa de:

- client;

- arhitect;

- proiectant;

- experti verificatori de proiect;

- antreprenori generali;

- subantreprenori;

- furnizori de materiale si utilaje.

In conditiile sistemului managementului calitatii totale fiecare este clientul celuilalt.

Particular pentru constructii este faptul ca proprietarul este singurul 'neexpert' si totusi el
este cel care trebuie sa ia deciziile cele mai importante. Proprietarul nu are experienta deoarece el
conduce un proiect o singura data sau, in cel mai bun caz, la intervale mari de timp. Aceasta este
cauza principala care genereaza conflicte intre participanti (legate de materiale, masini, solutii
constructive, relatii dintre oameni, bani etc.).

Particularitatile managementului calitatii totale in constructii sunt date de

nerepetabilitatea proiectelor abordate, ceea ce face ca resursele fizice si umane angajate in
proiect sa fie disponibilizate la incheierea acestuia.

Calitatea, in domeniul constructiilor, este, in primul rand, o problema de responsabilitate

sociala. Asigurarea securitatii si confortului pentru beneficiarii constructiilor reprezinta o
obligatie morala si contractuala pentru firmele de constructii.

Termeni cheie
- calitate
- noncalitate
- managementul calitatii
- ciclul calitatii
- creare-concepere
- proiectare
- intretinere – mentinere
- costurile calitatii
- sistemul calitatii in constructii
- Comitetul European de Standardizare
- Institutul Roman de Standardizare
 - Organizatia Internationala de Standardizare
- reglementari tehnice in constructii
- agremente tehnice
- controlul de stat al calitatii in constructii
- planificarea calitatii
- asigurarea calitatii
- controlul calitatii
- politica in domeniul calitatii
- analiza cost - beneficiu
- analiza comparativa
- diagrame de flux
- experimente si simulari
- definitii operationale
- liste de control
- auditul calitatii
- inspectie
- diagrama de control
- diagrama Pareto
- analiza tendintei
- managementul calitatii totale

Intrebari
1. De ce calitatea in constructii are o importanta speciala?
2. Cum este definita calitatea?
3. Ce organisme internationale reglementeaza calitatea in constructii?
4. Care sunt componentele ciclului calitatii si ce importanta are cunoasterea acestora?
5. Din ce este compus costul calitatii in constructii?
6. Din ce se compune sistemul calitatii in constructii?
7. Ce metode si tehnici se folosesc in planificarea calitatii?
8. Care sunt sursele de informatii utilizate in asigurarea calitatii?
9. Care sunt rezultatele controlului calitatii?
10. Care sunt obligatiile principale, pe linia asigurarii calitatii, ce revin constructorului (dar beneficiarului,
proiectantului, investitorului)?
11. De ce se impune implementarea managementului calitatii totale in constructii?