Sunteți pe pagina 1din 7

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

Lucrari de betonare

ELABORAT: Resp. Calitate –

VERIFICAT: Dir. Calitate –

APROBAT: Administrator –

REVIZIE …….
1. SCOPUL

Procedura are ca scop precizarea fazelor tehnologice, sculelor, utilajelor și materialelor


necesare lucrării betonului proaspat în conformitate cu cerințele de calitate prevăzute și se
aplică la realizarea lucrărilor de betonare.

2. DOMENIUL DE APLICARE

Prezenta procedură se utilizează de către echipa executantului, la execuția lucrărilor de


betonare.

3. DEFINITII ȘI PRESCURTĂRI

 beton = material format prin amestecarea cimentului, nisipului, pietrișului și apei cu sau
fără
aditivi și adaosuri și ale cărui proprietăți se dezvoltă prin hidratarea cimentului;
 beton proaspăt = beton complet amestecat și aflat încă, într-un stadiu care îi permite
compactarea prin metoda aleasă;
 beton întărit = beton în stare solidă și care a obținut o rezistență semnificativă;
 beton gata de utilizare = beton livrat în stare proaspătă utilizatorului, de către o persoană
fizică sau persoană juridică, alta decât utilizatorul;
 beton de înaltă rezistență = beton ce aparține unei clase de rezistență la compresiune
superioară la C 50/60, în cazul betonului de masa volumică normală sau al betonului greu și
superioară la LC 50/55 în cazul betonului ușor;
 beton cu compoziția specificatăa = beton pentru care compoziția lui și materialele
componente de utilizat sunt specificate producătorului care este responsabil de furnizarea
unui beton respectând compoziția specificată;
 autobetoniera = unitate de amestecare a betonului montată de obicei pe un șasiu
autopropulsat, capabilă să amestece și să livreze un beton omogen;
 metru cub de betoane = cantitate de beton proaspăt care ocupa un volum de un metru cub,
după compactare conform SR EN 12350-6;
 șarjă = cantitatea de beton transportată într-un vehicul și conținând unul sau mai multe
amestecuri;
 livrare = acțiune de livrare de beton proaspăt de către producător;
 aditiv = produs adăugat în beton în timpul procesului de amestecare, în cantități mici
raportate la masa cimentului, pentru modificarea proprietăților betonului proaspat sau întărit;
 șantier = amplasamentul unde este realizată lucrarea de construcție;
 clasa de expunere = clasificare a condițiilor de mediu fizice, chimice și mecanice la care
poate fi expus betonul și care pot influența în timp suprafața betonului, structura să și/sau
armăturile. Aceste tipuri de acțiuni nu constituie ipoteze de încărcare în proiectarea
structurală.
Prescurtări:
 PAQ = Planul Calității;
 PCCVI = Plan de Control Calitate, Verificări și Încercări;
 PTE = Procedură Tehnică de Execuție;
 RTE = Responsabil Tehnic cu Execuția;
 CQ = Controlor de Calitate;

4. DOCUMENTE DE REFERINȚĂ
 Legea 10/1995, actualizată;
 HG 766 – 1997 - Anexa nr. 2 Regulamentul privind asigurarea și conducerea calității în
construcții;
 NE 012-2010 “Normativ pentru producerea și executarea lucrărilor din beton, beton armat
și beton precomprimat. Partea 2: Executarea lucărilor din beton“
 CP 012/1-2007: “Cod de practica pentru producerea betonului”;
 SR EN 1008:2003 - Apa de preparare pentru betoane. Specificații pentru prelevare,
încercare
și evaluare a aptitudinii de utilizare a apei, inclusiv a apelor recuperate din procese ale
industriei de beton, ca apă de preparare pentru beton
 SR EN 12620 + A1:2008 - Agregate pentru beton
 SR EN 206+A2:2021 - Beton. Specificație, performanță, producție și conformitate
 SR EN 197-1:2011 - Ciment. Partea 1. Compoziție, specificații și criterii de conformitate
ale
cimenturilor uzuale
 SR EN 197-2:2020 - Ciment. Partea 2: Evaluarea și verificarea constanței performanței
 SR EN 196-1:2016 - Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 1: Determinarea
rezistenței
 SR EN 196-3:2017 - Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 3: Determinarea timpului
de priză și a stabilității
 SR EN 934-1:2008 - Aditivi pentru beton, mortar și pastă. Partea 1: Cerințe comune
 SR EN 934-2+A1:2012 - Aditivi pentru beton, mortar și pastă. Partea 2: Aditivi pentru
beton.
Definiții, condiții, conformitate, marcare și etichetare
 STAS 4606-80 – Agregate naturale grele pentru betoane și mortare cu lianți minerali.
Metode de încercare
 SR EN 12350-1:2019 – Încercare pe beton proaspăt. Partea 1: Eșantionare și aparatură
uzuală
 SR EN 12350-2:2019 – Încercări pe beton proaspăt. Partea 2: Încercarea de tasare;
 SR EN 12350-3:2019 - Încercare pe beton proaspăt. Partea 3: Încercare Vébé
 SR EN 12350-4:2019 - Încercare pe beton proaspăt. Partea 4: Grad de compactare
 SR EN 12350-5:2019 - Încercare pe beton proaspăt. Partea 5: Încercare cu masa de
răspândire
 SR EN 12350-6:2019 - Încercare pe beton proaspăt. Partea 6: Densitate
 SR EN 12350-7:2019 - Încercare pe beton proaspăt. Partea 7: Conținut de aer. Metode prin
presiune
 SR EN 1504-1:2006 - Produse și sisteme pentru protecția și repararea structurilor de beton.
Definiții, condiții, control de calitate și evaluarea conformității. Partea 1: Definiții
 SR EN 1504-2:2005 - Produse și sisteme pentru protecția și repararea structurilor de beton.
Definiții, condiții, control de calitate și evaluarea conformității. Partea 2: Sisteme de protecție
de suprafață pentru beton
 SR EN 1504-4:2005 - Produse și sisteme pentru protecția și repararea structurilor de beton.
Definiții, condiții, control de calitate și evaluarea conformității. Partea 4: Lipire structurală
 SR EN 12504-1:2019 - Încercări pe beton în structuri. Partea 1: Carote. Prelevare,
examinare
și încercări la compresiune
 SR EN 12504-2:2013 - Încercări pe beton în structuri. Partea 2: Încercări nedistructive.
Determinarea indicelui de recul
 SR EN 12504-3:2006 - Încercări pe beton în structuri. Partea 3: Determinarea forței de
smulgere
 SR EN 12390-1:2013 - Încercare pe beton întărit. Partea 1: Formulă, dimensiuni și alte
condiții pentru epruvete și tipare
 SR EN 12390-2:2019 - Încercare pe beton întărit. Partea 2:Pregătirea și păstrarea
epruvetelor
pentru încercări de rezistență
 SR EN 12390-3:2019 - Încercare pe beton întărit. Partea 3: Rezistența la compresiune a
epruvetelor;
 SR EN 12390-5:2019 - Încercare pe beton întărit. Partea 5: Rezistența la încovoire a
epruvetelor
 SR EN 12390-6:2010 - Încercare pe beton întărit. Partea 6: Rezistența la întindere prin
despicare a epruvetelor
 SR EN 12390-7:2019 – Încercare pe beton întărit. Partea 7: Densitatea betonului întărit;
 SR EN 12390-8:2019 - Încercare pe beton întărit. Partea 8: Adâncimea de pătrundere a
apei
sub presiune
 SR EN 12390-13:2014 - Încercare pe beton întărit. Partea 13: Determinarea modulului
secant
de elasticitate în compresiune
 SR EN 13577:2007 - Atac chimic asupra betonului. Determinarea conținutului de dioxid
de
carbon agresiv din apă
 SR EN 13670:2010 - Execuția lucrărilor de beton
 SR 3518:2009 - Încercări pe betoane. Determinarea rezistenței la îngheț – dezgheț prin
măsurarea variației rezistenței la compresiune și/sau modulul de elasticitate dinamic relativ
 NP 137-2014 - Normativ pentru evaluarea în situ a rezistenței betonului din construcțiile
existente
 C 54-81 - Instrucțiuni tehnice pentru încercarea betonului cu ajutorul carotelor
 C26-85 - Normativ pentru încercarea betonului prin metode nedistructive
 C117-70 - Instrucțiuni tehnice pentru folosirea radiografiei la determinarea defectelor din
elemente de beton armat (INCERC)
 Normative și standarde în vigoare;
 Proiect Tehnic, incluzând detaliile tehnice de execuție;
 Caiet de Sarcini pentru execuția lucrărilor.

5. DESCRIERE PROCEDURĂ

Existența la executant a documentației de execuție și a prezentei proceduri.


Existența înregistrărilor de calitate pentru betonul ce se pune în operă (bon de transport,
omandă beton, declarație de conformitate).
Existența înregistrărilor de calitate pentru: teren de fundare, strat balast, cofrare, (PV lucrări
scunse, încercări laborator, declarații de conformitate).
Existența utililajelor: motocompresor, ciocan pneumatic, autobasculante, excavator,
electropompă apă, autobetonieră, autopompă hidraulică de beton, vibrator de interior.
Condiții de încălzire și de protecție a betonului, dacă betonarea se va desfășura atunci când
temperaturile sunt mai mici de +5°C (instalații speciale).
Existența drumurilor de acces la locul de turnare.
Existența unui număr suficient de vibratoare de tip corespunzător.
Se va urmări instruirea și respectarea de către personalul executant a normelor de protecția
muncii și PSI specifice activităților desfășurate.
Echipele de muncitori vor fi dotate cu echipament de protecție specific: salopetă, cască,
cizme de cauciuc, mânuși, ochelari de protecție etc.
Pregătirea terenului de fundare sau a suprafeței de beton turnat anterior:
 Verificarea cotei de fundare cu aparate topo;
 Descărcarea manuală a ultimului strat până la cota din proiect și examinarea vizuală a
suprafeței;
 Curățirea suprafeței cu aer comprimat și mijloace manuale până se asigură îndepărtarea
părților desprinse, a noroiului sau apei;
 Verificări topo la cota finală;
 Montarea longrinelor și a grindei vibratoare (rol de nivelare și tasare a betonului);
 Recepția finală a suprafeței.
Transport, manipulare și turnarea betonului
La transportul betonului de la stația de preparare la lucrare se vor respecta următoarele reguli:
 transportul betonului trebuie efectuat astfel încât prin măsurile luate să se prevină
segregarea,
pierderea componenților acestuia (lapte de ciment sau chiar beton) și contaminarea solului;
 mijloacele de transport trebuie să fie verificate din punct de vedere al etanșeității, pentru a
nu se pierde laptele de ciment sau beton, pe traseu;
 transportul betoanelor cu tasare mai mare de 50 mm se va face cu autoagitatoare, iar a
betoanelor cu tasare de maxim 50 mm, cu autobasculante cu benă, amenajate corespunzător;
 după descărcare, bena sau autogrederul se vor spăla și curăța de betonul rămas în benă sau
cuvă, în locuri special amenajate; se va verifica și starea tehnică a elementelor exterioare ale
mijloacelor de transport;
 la încărcare se vor evita pierderi de beton pe sol. Orice pierdere de beton va fi imediat
ridicată, locul respectiv va fi curățat și spălat;
La ieșirea mijlocului de transport din stația de preparare a betonului se vor efectua obligatoriu
următoarele verificări:
 cum sunt fixate elementele de descărcare, pentru a evita o descărcare a betonului în timpul
transportului;
 dacă autovehiculul este curăt înaintea intrării pe drumul public;
 dacă nu sunt pierderi de beton pe traseul de la intrarea pe drumul public până la locul
lucrării;
În timpul transportului se va rula cu viteza maximă admisibilă pentru evitarea pierderilor de
beton pe drumul public.
La descărcarea betonului se vor lua măsuri pentru:
 evitarea pierderilor de beton pe sol;
 curățarea elementelor exterioare pe care există beton, care ar putea curge pe drumul public;
 curățarea mijlocului de transport la ieșirea din șantier;
 betonul este turnat în straturi orizontale uniforme ce nu vor depăși 30 cm grosime.
Orice acumulare de apă pe suprafața betonului sau scăpări de ulei, motorina etc., apărute în
timpul betonării este îndepărtată înainte de turnarea stratului următor.
Orice beton vărsat accidental este îndepărtat.
Se previne căderea de materiale străine în betonul proaspăt.
Compactarea betonului
Fiecare strat de beton este nivelat și tasat cu grinda vibratoare ce va fi manipulate de
muncitori
experimentați și instruiți.
Grinda vibratoare se introduce în beton sub acțiunea greutății proprii pe o adâncime de
aproximativ 0,30 grosimea stratului în poziția verticală, iar scoaterea ei se realizează cât mai
lent pentru a nu lăsa goluri pe suprafața stratului.
Durata de vibrare într-un punct va fi de 5-30 secunde în funcție de lucrabilitatea betonului și
tipul vibratorului. Punctele de vibrare se aleg în așa fel încât zonele de influență să se
suprapună în plan.
Vibrarea încetează în momentul în care suprafața betonului devine orizontală și ușor lucioasă,
nu mai apar bule de aer în masa de beton, betonul nu se mai taseaza și apare apa sau laptele
de ciment.
Finisarea suprafețelor din beton
Finisarea suprafețelor de beton se efectuează pentru a obține gradul de prelucrare specificat în
proiect. Această operație consta în îndepartarea tuturor neregularităților locale (coamen,
rizuri, sau alte denivelari de pe suprafața betonului) și a celor de planeitate în timpul
suprafețelor.
Întărirea și protecția betonului
Protecția suprafețelor orizontale ale betonului pe timp normal se va realiza prin acoperirea cu
substanțe speciale ce vor fi stropite continuu pentru a menține suprafața umedă.
Betonarea elementelor iîn perioada de timp friguros poate începe la temperaturi mai mari de
+5°C sau la temperaturi de +5°C, când temperatura are tendințe de creștere.
Întreruperi neplanificate
Cu toate că opririle sunt evenimente nedorite pe parcursul betonării, acestea pot aparea din
următoarele motive: incendii, defectarea fabricilor de beton, avarii de energie electrică etc.
În aceste cazuri șantierul va proceda la emiterea deciziei de oprire a procesului de betonare.
Controlul calității
În cursul betonării elementelor de construcții se va verifica dacă:
 datele înscrise în bonurile de livrare ale betonului corespund celor prevăzute și nu s-a
depășit
durata de transport;
 lucrabilitatea betonului corespunde celei prevăzute în tichetul de transport;
 condițiile de turnare și compactare asigură evitarea oricăror defecte;
 se respectă frecvența de efectuare a încercărilor și prelevărilor de probe;
 se respecta frecventa de efectuare a încercărilor și prelevărilor de probe;
 se aplică măsurile de protecție a suprafețelor libere ale betonului proaspăt.
Calitatea betonului pus în operă se consideră corespunzătoare dacă:
 nu se constată defecte de turnare sau compactare; goluri, segregari, întreruperi de betonare
etc;
 la ciocanire se înregistrează un sunet corespunzător și uniform;
 calitatea betonului livrat este corespunzătoare;
 rezultatele încercărilor efectuate pe epruvete confecționate în șantier sunt corespunzătoare.
Rezultatele aprecierii calității betonului pus în operă pentru fiecare parte de structură se
consemnează în procese verbale de recepție calitativă, încheiate între beneficiar și executant.

6. RESPONSABILITĂȚILE PERSONALULUI

6.1 Șeful de șantier are următoarele responsabilități:


 asigură toate documentele necesare începerii execuției (documentație de execuție) și
răspunde pentru aplicarea întocmai a documentației de execuție și a prezentei instructiuni de
lucru, precum și de întocmirea corectă a înregistrărilor de calitate;
 instruiește periodic personalul din subordine privind execuția și asigurarea calității
lucrărilor;
 organizează și asigură întocmirea și gestionarea tuturor documentelor care atestă execuția
lucrărilor;
 asigură aprovizionarea punctelor de lucru cu materiale și utilaje necesare fiecărei etape de
execuție;
 respectă datele de planificare cuprinse în graficele de execuție, aferente;
 asigură desfășurarea lucrărilor și condițiilor optime de lucru;
 întocmește la termenele stabilite, informările, rapoartele și situațiile cerute de conducerea
societății cu privire la activitățile desfășurate și rezultatele obținute;
 asigură executarea lucrărilor conform PCCVI;
 întocmește procesele verbale de recepție calitativă, a proceselor verbale de lucrări ascunse,
urmărește datele privind verificările, încercarile și inspecțiile efectuate în timpul execuției
lucrărilor.
6.2 Topograful are următoarele responsabilități:
 execută corect lucrările de trasare pentru punerea în operă a betonului;
 întocmește tabelele de cote și releveele cu zonele unde s-au realizat elementele din beton;
 identifică și informează șeful de șantier cu privire la neconcordanțele identificate între
proiect și teren.
6.3 Controlorul de calitate
 efectuează controale specificate în PCCVI, întocmește, după caz, rapoarte de
neconformitate și urmărește modul și termenul de implementare a acțiunilor corective
stabilite;
 se asigură ca betoanele care urmează să fie puse în operă sunt conforme cu specificațiile
tehnice din CS;
 se asigură că la livrarea betonului durata transportului de la plecarea din stație până la
șantier nu este depășită;
 păstrează în permanență legătura cu laboratorul pentru intrarea în posesie a rapoartelor de
încercare a betonului;
 elaborează condica de betoane.
6.4 Responsabil Tehnic cu Execuția
 admite execuția numai a lucrărilor de construcții care au la baza proiecte și detalii de
execuții
verificate de verificator de proiecte, atestat;
 verifică și avizează fișele sau proiectele tehnologice de execuție, procedurile tehnice de
execuție, aproba PCCVI-ul;
 oprește execuția lucrărilor la care s-au constatat neconformități majore și se impune
remedierea sau demolarea;
 identifică neconformități și aplică acțiuni corective.

7. ÎNREGISTRĂRI

Înregistrările cerute de legislația în vigoare conform normelor:


7.1 Certificat de conformitate și declarații de performanță pentru materialele utilizate;
7.2 Rapoarte de încercări beton;
7.3 Condică betoane;
7.4 Proces Verbal aspect beton după decofrare și poziționare goluri.

S-ar putea să vă placă și