PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

PROCEDURĂ TEHNICĂ DE EXECUŢIE

PUNEREA IN OPERA A
BETONULUI, BETONULUI
RUTIER SI A
AGREGATULUI
STABILIZAT
PE TIMP FRIGUROS

Cod document: S - PTE – 40

Exemplar nr.: 1

Copie:
þ Controlatǎ
¨ Necontrolat

SEPTEMBRIE 2018

Ed. 3 Rev.0 pag.1/27

 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

CUPRINS

1. SCOP
2. DOMENIUL DE APLICARE
3. DEFINIŢII
4. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ
5. RESPONSABILITĂŢI
6. PROCEDURA
7. MĂSURI SECURITATE SANATATE IN MUNCA
8. MONITORIZAREA POLUARILOR
9. ÎNREGISTRĂRI

Ed. 3 Rev.0 pag.2/27

 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

1.SCOP
Procedura are ca scop precizarea actiunilor, fazelor tehnologice,utilajelor si materialelor
necesare pentru punerea in opera a betoanelor de ciment, betoanelor rutiere si a agrega-
tului stabilizat pe timp friguors , la care amestecul agregatelor cu cimentul si apa se face in
instalatie centralizata.

2.DOMENIU DE APLICARE
Prevederile prezentei proceduri se va utiliza la operatiile de punere in opera a betonului de
ciment, betonului rutier si a agregatului stabilizat pe timp friguros sunt inscrise in conditiile
tehnice din CP 012/1-2007 ; NE 014/ 2002; STAS 10473/1 si C16- 1984.

3.DEFINITII
Clasa betonului : este definita pe baza rezistentei caeacteristice f.ck.cil ( f.ck.cub).
rezistenta la compresiune determinata pe cilindri sau pe cuburi, la varsta de 28 zile, sub a
carei valoare se pot situa statistic cel mult 5% din rezultate.
Beton : material format prin amestecarea cimentului, nisipului, pietrisului si apei cu
sau fara aitivi si adaosuri si ale carui proprietati se dezvolta prin hidratarea cimentului.
Beton proaspat: beton complet amestecat si aflat inca, intr-un stadiu care ii
permite compactarea prin metoda aleasa
Beton intarit: beton in stare solida si care a obtinut o rezistenta semnificativa
Aditiv: produs adaugat in beton in timpul procesului de amestecare, in cantitati mici
raportate la masa cimentului, pentru modificarea proprietatilor betonului proaspat sau
intarit
Adaos: material mineral fin divizat in beton pentru imbunatatirea unor proprietati sau
pentru a-i conferi proprietati speciale.
Agregat : material mineral granular apt de a fi utilizat in beton. Agregatele pot fi
naturale, artificiale sau reciclate plecand de la materialele utilizate anteriopr in constructii.
Ciment: material mineral fin macinat care, dupa ce a fost amestecat cu apa,
formeaza o pasta care face priza si se intareste prin efectul reactiilor si proceselor de
hidratare, isi pastreaza rezistenta si stabilitatea chiar si sub apa.
Aer oclus: goluri de aer in beton care nu sunt create intentionat
Clasa de expunere: clasificare a conditiilor de mediu fizice, chimice si mecanice la
care poate fi expus betonul si care pot influenta in timp suprafata , betonul, structura sa
si/sau armaturile. Aceste tipuri de actiuni nu constituie ipoteze de incarcare in proiectarea
structurala.
Raport apa/ciment: raport dintre cantitatea totala de apa si continutul de ciment din
betonul proaspat

4.REFERINTE
Aceasta procedura se bazeaza pe urmatoarele standarde si acte normative:
 Legea nr 10/1995 privind calitatea in constructii
 CP 012/1-2007 "Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton
armat si beton precomprimat"

Ed. 3 Rev.0 pag.3/27

 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

 NE 014/ 2002- Normativ pentru executarea imbracamintilor rutiere din beton de

ciment in sistemele cofraje fixe si glisante
 STAS 10473/1 - Agregate stabilizat cu ciment
 C 16/ 1984 - Normativ pentru executia lucrarilor de constructii pe timp friguros
 C 56-85 - Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi
instalaţii aferente.
 SR EN 196/ 3 – Metode de incercare ale cimenturilor – Determinarea timpului de
priza si a stabilitatii
 SR EN 196/ 1 – Metode de incercare ale cimenturilor – Determinarea rezistentelor
mecanice
 SR EN 196/ 7 – Metode de incercare ale cimenturilor – Metode de prelevare si
pregatire a probelor de ciment
 SR EN 12390 /3 – Incercari pe beton intarit. Rezistenta la compresiune a
epruvetelor
 SR EN 12350/2 - Incerc.beton proaspat . Incercarea de tasare
 SR 227-2 - Ciment. Determinarea finetei
 SR EN 12620 - Agregate pentru betoane
 SR EN 12350/7 - Incerc.beton proasdpat. Continut de aer.oclus
 SR EN 206-1 –Beton. Specificatie, performanta, productie si conformitate
 STAS 5479 –Continutul de aer oclus poate fi determinat
 STAS 1759 - Determinarea densitatii aparente, pe betonul proaspat
 SR EN 197/1– Ciment . Compozitie, specificatii
 SR EN 12350/1 - Incerc.beton proaspat . Esantionare
 SR EN 1008– Apa pentru betoane si mortare
 STAS 4606 - Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali.
Metode de incercare.
 STAS 3518 - Incerc.pe beton – ingh.dezgh.
 SR EN 12350/7 - Incercari pe betonul intarit
 STAS 3622- Gradul de impermeabilitate este stabilit
 STAS 10107/0-90 – Grad de gelivitate
 SR EN 934-2 – Aditiv pentru betoane, mortare si paste
 SR EN 12390 /7 – Incercari pe beton intarit. Densitatea betonului intarit
 SR EN 12390 /2 – Incercari pe beton intarit. Pregatirea si conservarea epruvetelor
pentru iuncercari de rezistenta
 SR EN 12350/6 - Incerc.beton proaspat. Densitatea

5. RESPONSABILITĂŢI
5. 1. Coordonatorul de proiect
 coordoneaza execuţia lucrărilor pe şantier
 controlează modul de respectare a planificării lucrărilor
 identifică eventualele modificări necesare la execuţia lucrărilor
 menţine legătura cu conducerea proiectului

5. 2. Sef de santier
 coordonarea permanentă a executanţilor (subantreprenorilor)

Ed. 3 Rev.0 pag.4/27

 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

 emite propuneri de necesare de materiale de aprovizionat

5. 3. Responsabil cu asigurarea calitătii

 răspunde de efectuarea sistematică a controlului extern al calităţii în toate fazele de
execuţie în vederea atestării calitative a acestora
 întocmeste P.T. şi P.C.C.V.I. efectuând în baza acestora controalele aferente
 întocmeşte rapoarte de neconformitate (R.N.C.) acolo unde constată abateri calitati-
ve, stabileşte măsuri de tratare a neconformităţilor, acţiuni corective şi preventive
informând conducerea organizaţiei
 analizează rezultatele încercărilor de laborator

5. 4. Responsabil securitatea şi sănătatea muncii

 instruieşte personalul de execuţie privind normele generale şi specifice de protecţia
muncii si de pază şi stingerea incendiilor

5. 5. Responsabil punct de lucru / şef punct de lucru

 execută lucrările numai în baza prevederilor proiectului tehnic, detaliilor de execuţie
şi procedurilor tehnice
 răspunde de calitatea lucrărilor executate încadrându-se în termenele prevăzute de
graficul de execuţie
 raspunde de organizarea programului de lucru
 răspunde de convocarea factorilor implicaţi în inspecţii, incercări, verificări ale lucră-
rilor
 întocmeşte documentele de atestare calitativă a lucrărilor pe faze de execuţie, evi-
denţa materialelor, completând la zi înregistrările în planul calităţii
 răspunde de controlul intern – autocontrolul tuturor activităţilor prestate de persona-
lul de execuţie
 instruieşte personalul din subordine

5. 6. Responsabil tehnic cu execuţia – RTE

 admite execuţia lucrărilor numai pe baza proiectului şi a detaliilor de execuţie veri-
ficate de verificatori de proiecte atestaţi
 verifică şi avizează procedurile tehnice de execuţie (P.T.E.), planurile de calitate,
programe de realizare a construcţiilor precum şi înregistrările de atestare calitativa
emise în timpul execuţiei
 opreşte execuţia lucrărilor în cazul abaterilor grave privind calitatea sau în cazul
nerespectării prevederilor proiectului
 urmăreşte activitatea de control calitate şi încercări de laborator, conform planului
de verificări, inspecţii, încercări (P.C.C.V.I)
 urmăreşte soluţionarea neconformităţilor la termenele stabilite
 participă la efectuarea fazelor determinante

5.7. Mecanicii formatiei de prepararea betoanelor de ciment raspund de asigurarea si

buna functionare a instalatiilor si utilajelor aferente prepararii si transportului betoanelor

6. PROCEDURA

Ed. 3 Rev.0 pag.5/27

 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

6.1. Condiţii prealabile

6.1.1. Asigurarea ca pe şantier se găsesc detaliile tehnice de executie şi prezenta
procedură.
6.1.2. Instruirea personalului deservent în scopul însuşirii prevederilor proiectului de
execuţie, a caietului de sarcini, a prevederilor normative, a modului de exploatare şi
întreţinere a utilajelor specifice acestui gen de lucrări şi a prezentei proceduri tehnice de
execuţie.
6.1.3. Se vor identifica, înainte de începerea lucrărilor, reţelele subterane şi se vor
proteja, dacă este cazul.
6.1.4. Executarea semnalizării rutiere conform planului de management al traficului
aprobat.

6.2. Măsuri preventive

6.2.1. Se va urmări instruirea şi apoi respectarea de către personalul executant a
utilizării echipamentului de protecţie din dotare (salopetă, cască de protecţie, bocanci, etc.)
conform normelor de tehnica securităţii muncii în vigoare.
6.2.2. Se va verifica cunoaşterea de către personalul executant a normelor de
tehnica securităţii muncii, a normelor P.S.I., precum şi a normelor pentru execuţia lucrărilor
sub circulaţie, atât în incinta organizării de santier, cât şi pe lucrare.
6.2.3. Înainte de începerea lucrărilor de turnare a betonului de ciemnt, se verifică
corectitudinea semnalizării rutiere pentru circulatia publică si traficul de santier, conform
Planului de Management al Traficului aprobat.

6.3. Descrierea procedurii.

6.3.1.Conditii speciale
Cofrajele se pot confectiona din lemn sau produse din lemn,metal sau produse pe baza de
polimeri.Cofrajele ,sustinerile si piesele de fixare se vor dimensiona in functie de solicitarile
la care sunt supuse.Pentru reducerea aderentei intre beton si cofraje,acestea se ung cu
agenti de decofrare.Pe fetele care vin in contact cu betonul,dupa curatirea prealabila si
inainte de fiecare folosire.
Manipularea ,transportul si depozitarea cofrajelor se va face astfel incat sa se evite
deformarea si degradarea lor.
Cofrajele trebuie sa fie curatate de zapada si gheata prin mijloace mecanice si in final,
daca este posibil, prin intermediul unui jet de aer cald. Cofrajele trebuie sa aiba rosturile
dintre panouri etanse iar fata lor interrioara sa fie unsa cu substante care usureaza
decofrarea aplicate numai dupa curatarea si uscarea suprafetei.
Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele operatii:
-trasarea pozitiei cofrajelor
-asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor
-verificarea si corectarea pozitiei panourilor.
-incheierea ,legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor.
In vederea asigurarii unei executii corecte a cofrajelor se vor efectua verificari etapizate in
cursul executiei si verificarea finala.
Armaturile pentru beton armat trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in
prescriptiile tehnice. Ele trebuie sa fie depozitate pe teren uscat, amenajat cu platforme de
pietris compactat.

Ed. 3 Rev.0 pag.6/27

 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

Barele acoperite cu gheata vor fi curatate inainte de taiere si fasonare prin ciocanire, prin
zgariere cu unelte adecvate sau cu jet de aer cald pentru topirea ghetii si uscarea apei
rezultate.
Nu se recomanda topirea ghetii cu apa calda decat daca exista certitudinea ca aceasta nu
va ingheta din nor pana la turnarea betonului. Este interzisa dezghetarea cu ajutorul
flacarii.
Fasonarea barelor,confectionarea si montarea carcaselor de armatura se va face in stricta
conformitate cu prevederile proiectului.
Fasonarea armaturilor se va face numai la temperaturi pozitive folosind , dupa caz, spatii
incalzite in bazele de productie.
Montarea armaturilor ,poate sa inceapa numai dupa :
-receptionarea calitativa a cofrajelor
-acceptarea de catre proiectant a fisei tehnologice de betonare.
Armaturile vor fi montate in pozitia prevazuta in proiect,luandu-se masuri care sa asigure
mentinerea acesteia in timpul turnarii betonului (distantieri,agrafe,capre).La
incrucisari,barele de armare trebuie sa fie legate intre ele prin legaturi de sirma neagra sau
prin sudura electrica prin puncte.Inlocuirea armaturilor cu bare de alt tip de otel decat cel
prevazut in proiect ,se va efectua numai cu avizul proiectantului sau pe baza datelor
precizate prin proiect.
Executarea lucrarilor de betonare consta in:
-verificarea la ora 8,00 a temperaturii aerului, temperaturii agregatelor si a ciment la
statia de betoane si compararea lor cu temperaturile critice stabilite, conform indicativ C16.
-intocmirea registrului metrologic atat la statie cat si la turnare cu : temperatura
aerului, regimul vanturilor, precipitatii, starea terenului.
-pregatirea turnarii-executarea incepe dupa existenta fisei tehnologice pentru beton
si dupa realizarea masurilor pregatitoare(cofraje ,armaturi)
-betonul trebuie pus in opera in maxim 15 minute de la aducerea lui la locul de
turnare
-betonarea se face continu pana la rosturile prevazute in proiect.
Calitatea lucrarilor de beton executate pe timp friguros poate fi asigurata daca sunt
indeplinite urmatoarele conditii:
a) betonul este preparat cu agregate dezghetate, avand temperatura minima de +5ºC;
b) temperatura betonului dupapunerea lui in opera, nu coboara sub temperatura sa de
inghet, inainte de a atinge un nivel critic de intarire, variabil in functie de raportul
A/C si exprimat in procente din marca betonului.
Nivelul critic de intarire rezulta este:

Nivelul critic de intarire in % din marca betonului A/C=

0,40 0,50 0,60 0,70
18 25 31 36

Temperatura de inghet a betonului este considerata valoarea de 0º C, cu exceptia

cazurilor in care se folosesc aditivi care coboara aceasta temperatura pana la o valoare
specifica ce rezulta din instructiunile lor de folosire.
Realizarea nivelului critic de intarire se poate controla pe doua cai:
a) prin intermediul unor epruvete din beton pastrate in aceleasi conditii de regim termic
ca si elementul de constructie si incercate la compresiune inainte de inghetarea
betonului.

Ed. 3 Rev.0 pag.7/27

 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

b) Prin evaluarea gradului efectiv de maturizare al betonului si compararea

echivalentului sau la temperatura normala + 20 º C cu gradul critic de maturizare .
La transportul betonului se vor lua masuri de limitare la minimum a pierderilor de caldura
prin:
a) folosirea de mijloace de transport rapide
b) evitarea distantelor mari de transport, a stationarilor pe traseu;
c) verificarea si curatirea mijloacului de transport utilizat, de gheata si de resturile de
beton inghetat, folosind de preferinta un jet de apa calda.
In timpul betonarii nu se permite ciocanirea sau scuturarea armaturii.Compactarea
mecanica a betonului se face prin vibrare.Vibrarea pe suprafata se va utiliza la
compactarea placilor cu grosimea de max.20cm.
Este obligatorie compactarea tuturor betoanelor turnate pe timp friguros prin vibrare
mecanica.
Inceperea sau reluarea oricaror lucrari de betonare intrerupte din cauza gerului si intrate in
aceasta stare in perioada de dezghet este permisa numai dupa pregatirea
corespunzatoare a rostului de intrerupere a turnarii conform iIndicator NE 012-99 , ope
baza unui proces verbal de receptie calitativa.
Pentru a asigura conditiile favorabile de intarire , se va asigura mentinerea umiditatii
betonului min.7 zile dupa turnare,protejand suprafetele libere prin,acoperirea cu material
de protectie si stropirea periodica cu apa.
Protejarea betonului dupa punerea lui in opera trebuie sa se faca intr-un timp cat mai scurt
si in conformitate cu solutiile prevazute pentru asigurarea realizarii regimului termic
proiectat.
Controlul specific perioadei de timp friguros asupra calitatii betonului :
a) respectarea in timpul executiei a regimului termic
b) masurarea temperaturilor aerului exterior si a celor din beton
c) urmarirea realizarii in timp a gradului critic de maturizare
Temperaturile betonului se vor masura in partile cele mai expuse racirii, cu o frecventa de
minimum 2...3 citiri in 24 de ore se se vor inregistra in condica de betoane.
Inainte de decofrare se va examina cu atentie calitatea betonului pe fetele elementului
turnat, efectuandu-se in acest scop unele decofrari partiale, de proba.
Decofrarea partilor laterale se poate efectua dupa ce betonul a atins o rezistenta de minim
2,5N/mmp astfel incat fetele si muchiile elementelor sa nu fie deteriorate.Termenul de
decofrare este in functie de tipul cimentului si temperatura mediului si este in medie de 2
zile .
Montarea elementelor prefabricate se va face pe baza unei fise tehnologice

6.3.2. Lucrarea pregatitoare consta in depozitarea agregatelor pe sorturi , verificarea si

reglarea utilajelor dispozitivelor necesare prepararii si transportului betoanelor de ciment
( a cantarului pentru agregate, ciment; a dozarii apei si aditivului; a malaxorului; a
masinilor pentru transportul betoanelor de ciment .
Masurarea temperaturii aerului la ora 8,00 si a agregatelor , cimentului , iar apoi din ora in
ora si inregistrarea temperaturii in registrul metrologic din baza de productie .
In registrul metrologic se va inregistra zilnic temperatura aerului, regimul vanturilor
( directie, intensitate, durata ), precipitatii .
Verificarea :
- nivelului de asigurare :- temperatura T aer > temperatura critica de +1 ºC stabilita
cu tendinta de crestere;

Ed. 3 Rev.0 pag.8/27

 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

- temperatura critica : - temperatura agregatelor, cimentului > decat temperaturile

critice stabilite T agreg.= + 1 º C , T cim . = +1 º C,
Statia se va porni doar in cazul in care sunt asigurate conditiile prevazute mai sus , iar
turnarea betoanelor si a agregatului stabilizat se va face doar in cazul in care este
asigurata temperatura de punere in opera de + 5 º C , suprafata este perfect uscata si nu
sunt precipitatii sub forma de ploaie.
Lucrarea pregatitoare consta in depozitarea agregatelor pe sorturi , verificarea si reglarea
utilajelor dispozitivelor necesare prepararii si transportului betoanelor de ciment ( a
cantarului pentru agregate, ciment; a dozarii apei si aditivului; a malaxorului; a masinilor
pentru transportul betoanelor de ciment .

6.4. Materialele utilizate la prepararea betonului de ciment

6.4.1. Ciment
Cimenturile vor satisface cerintele din standardele nationale de produs sau din
standardele profesionale.
Cimenturile uzuale se clasifica dupa cum urmeaza:.
Ciment Portland (tip I) conform SR 388/1995;
Ciment Portland compozit (tip II) conform SR 1500/1996;
Ciment de furnal (tip III) conform SR 1500/1996;
Ciment puzzolanic (tip IV) conform SR 1500/1996;.
Ciment compozit (tip V) conform SR 1500/1996.
Sortimentele uzuale de cimenturi, caracteristicile acestora, precum si domeniul si conditiile
de utilizare sunt precizate in Anexa I.1 si Anexa I.2 din “Codul de practica”- NE 012-99 si
CP 12-2007..
6.4.2. Agregate
Pentru prepararea betoanelor având densitatea aparenta normala cuprinsa intre 2201 si
2500 kg/m3, se folosesc agregate grele, provenite din sfarâmarea naturala si/sau
concasarea rocilor.
Agregatele vor satisface cerintele prevazute in SR EN 12620.
Pentru prepararea betoanelor, curba de granulozitate a agregatului total se stabileste
astfel incât sa se incadreze functie de dozajul de ciment si consistenta betonului, in zona
recomandata conform ANEXEI I.4 din “Codul de practica” - NE 012-99 si CP 12-2007.
6.4.3. Apa
Apa de amestecare utilizata la prepararea betoanelor poate sa provina din reteaua publica
sau din alta sursa, dar in acest ultim caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice
prevazute in STAS 790/84.
Apa trebuie testata la inceputul lucrarilor si trebuie repatat testul daca se constata o
schimbare a caracteristicilor acesteia.
Apa care se va folosi trebuie sa fie protejata impotriva contaminarii cu detergent, uleiuri,
argile, etc.

6.4.4 Aditivi
Aditivii sunt produsi chimici care se adauga in amestecul de beton pentru imbunatatirea
calitatilor betonului proaspat sau intarit.
Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor are drept scop:
- imbunatatirea lucrabilitatii betoanelor destinate executarii elementelor cu armaturi
dese, sectiuni subtiri, inaltime mare de turnare;
- punerea in opera a betoanelor prin pompare;

Ed. 3 Rev.0 pag.9/27

 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

- imbunatatirea gradului de impermeabilitate pentru elementele expuse la intemperii

sau situate in medii agresive;
- imbunatatirea comportarii la inghet - dezghet;
- realizarea betoanelor de clasa superioara;
- reglarea procesului de intarire, intârziere sau accelerare de priza in functie de
cerintele tehnologice;
- cresterea rezistentei si a durabilitatii prin imbunatatirea structurii betonului.
Aditivii trebuie sa indeplineasca cerintele din reglementarile specifice sau agrementele
tehnice in vigoare.
Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor este obligatorie in cazurile mentionate in
tabelul 2:
Tabelul 2 Aditivi
Nr. Categoria de betoane Aditiv Observatii
crt. recomandat
1 Betoane supuse la inghet - dezghet antrenor de aer
repetat
2 Betoane cu permeabilitate redusa Reducator de apa - intens reducator -
- plastifiant superplastifiant
3 Betoane expuse in conditii de Reducator de apa Dupa caz:
agresivitate intensa si foarte intensa - plastifiant - intens reducator -
superplastifiant
- inhibitor de
coroziune
4 Betoane de rezistenta având clasa plastifiant sau Tasarea betonului:
cuprinsa intre C 12-15 si C 30/37 superplastifiant T3-T3/T4 sau
inclusiv T4/T5-T5
5 Betoane executate monolit având superplastifiant -
clasa C 35/45 intens reducator
de apa

6 Betoane fluide - cu tasare egala cu superplastifiant

T5 (Plastifiant)

7 Betoane masive Superplastifiant +

Betoane turnate prin tehnologii întârzietor de
speciale (fara vibrare) priza
8 Betoane turnate pe timp calduros Intârzietor de
priza
+ Superplastifiant
(Plastifiant)

9 Betoane turnate pe timp friguros Anti-inghet +

accelerator de
priza

10 Betoane cu rezistente mari la Acceleratori de

termene scurte intarire

Ed. 3 Rev.0 pag.10/27

 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

In cazurile in care desi nu sunt mentionate in tabel, Antreprenorul apreciaza ca din motive
tehnologice trebuie sa foloseasca obligatoriu aditivi de un anumit tip, va solicita avizul
Inginerului si includerea acestora in documentatia de executie.
Stabilirea tipului de aditivi sau a combinatiei de aditivi se va face dupa caz de catre
Inginer, Antreprenor sau Furnizorul de beton, luând in considerare recomandarile din
tabel, ANEXA I.3 si ANEXA I.4 - pct. 3.2.2. din Codul de practica NE 012-99 si CP 12-
2007.
In cazurile in care se folosesc concomitent doua tipuri de aditivi a caror compatibilitate si
comportare impreuna nu este cunoscuta, este obligatorie efectuarea de incercari
preliminare si avizul unei institutii specializate.
Conditiile tehnice pentru materialele componente (altele decât cele obisnuite) prepararea,
transportul, punerea in lucrare si tratarea betonului, vor fi stabilite de la caz la caz in
functie de tipul de aditiv utilizat si vor fi mentionate in fisa tehnologica de betonare.
Utilizarea clorurii de calciu sub orice forma este interzisa.
6.4.5.Adaosuri
Adaosurile sunt materiale anorganice fine ce se pot adauga in beton in cantitati de peste
5% substanta uscata fata de masa cimentului, in vederea imbunatatirii caracteristicilor
acestuia sau pentru a realiza proprietati speciale.
Adaosurile pot imbunatati urmatoarele caracteristici ale betoanelor:
- lucrabilitatea;
- gradul de impermeabilitate;
-rezistenta la agenti chimici agresivi.
Exista doua tipuri de adaosuri:
- inerte, inlocuitor partial al partii fine din agregate, caz in care se reduce cu cca.
10%
- cantitatea de nisip 0 - 3 mm din agregate. Folosirea adaosului inert conduce la
imbunatatirea lucrabilitatii si compactitatii betonului;
- active, caz in care se conteaza pe proprietatile hidraulice ale adaosului.
Adaosurile active sunt: zgura de furnal granulata, cenusa, praful de siliciu, etc.
În cazul adaosurilor cu proprietati hidraulice, la calculul raportului A/C se ia in considerare
cantitatea de aditivi din beton, ca parte lianta.
Adaosurile nu trebuie sa contina substante care sa influenteze negativ proprietatile
betonului sau sa provoace corodarea armaturii.
Utilizarea cenuselor de termocentrala se va face numai pe baza unor aprobari speciale cu
avizul sanitar eliberat de organismele abilitate ale Ministerului Sanatatii.
Transportul si depozitarea adaosurilor trebuie facuta in asa fel incât proprietatile fizico -
chimice ale acestora sa nu sufere modificari.

6.5.CERINTE PRIVIND CARACTERISTICILE BETONULUI

Compozitia unui beton va fi aleasa in asa fel incât cerintele privind rezistenta si
durabilitatea acestuia sa fie asigurate.
6.5.1. Cerinte pentru rezistenta
Relatia intre raportul A/C si rezistenta la compresiune a betonului trebuie determinata
pentru fiecare tip de ciment, tip de agregate si pentru o vârsta data a betonului. Adaosurile
din beton pot interveni in determinarea efectiva a raportului A/C.
Rezistentele caracteristice f.ck. determinate pe cilindru sau cub sunt prezentate in tabelul
3:

Ed. 3 Rev.0 pag.11/27

 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

Tabelul 3 Rezistentele betonului

Clasa Rezistenta betonului
betonului N/mm2
f.ck.cil f.ck.cub
*C 2.8/3.5 2.8 3.5
C 4/5 4 5
*C 6/7.5 6 7.5
C 8/10 8 10
C 12/15 12 15
C16/20 16 20
*C 18/22.5 18 22.5
C 20/25 20 25
C 25/30 25 30
* C 28/35 28 35
C 32/40 32 40
C 35/45 35 45
C 40/50 40 50
C 45/55 45 55
C 50/60 50 60

Clase de beton care ramân valabile pâna la intrarea in vigoare a Romcodurilor de

proiectare.
Nota: Determinarea clasei betonului pe epruvete cubice cu latura de 141 mm in loc de 150
mm se accepta pe o perioada de 2 ani.

Tabel privind betoanele rutiere

Clasa betonului rutier Rezistenta caracteristica la incovoiere Rkinc N/mm2
BcR 5,0 5,0
BcR 4,5 4,5
BcR 4,0 4,0
BcR 3,5 3,5

Tabel cu caracteristicile agregatului stabilizat

Denumirea stratului Rezistenta la Inghet dezghet Umflarea Absorbtia de apa
compresiune % max volumetrica %max
N/ mm2 %max
7 zile 28 zile
Strat de baza sisteme 1,5…2,2 2,2…5,0 7 2 5
rutiere, platform, parcari
Strat de fundatie sisteme 1,2…1,8 1,8…3,0 10 5 10
rutiere, acostamente
Strat de forma 0,8…1,2 1,2…2,0 - - -

6.5.2. Cerinte pentru durabilitate

Pentru a produce un beton durabil trebuie respectate urmatoarele cerinte:
- selectarea materialelor componente ale betonului astfel incât sa nu contina
impuritati care pot dauna armaturii;

Ed. 3 Rev.0 pag.12/27

 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

-alegerea compozitiei astfel incât betonul:

- sa satisfaca toate criteriile de performanta specificate pentru betonul intarit
- sa poata fi turnat si compactat pentru a forma o structura compacta pentru
protejarea armaturii.
- sa se evite actiunile interne ce dauneaza betonului (exemplu: reactie alcali -
agregate).
- sa reziste actiunilor externe cum ar fi influentele mediului inconjurator.
- amestecarea, transportul, punerea in opera si compactarea betonului proaspat sa
se faca astfel incât materialele componente ale betonului sa fie uniform distribuite in
amestec, sa nu segrege si betonul sa realizeze o structura compacta;
- tratarea corespunzatoare a betonului pentru obtinerea proprietatilor dorite ale
betonului si protejarea corespunzatoare a armaturii.
Cerintele de durabilitate necesare protejarii armaturii impotriva coroziunii, precum si
mentinerea caracteristicilor betonului la actiunile fizico - chimice in timpul duratei de
serviciu proiectate sunt legate in primul rând de permeabilitatea betonului.
Gradul de impermeabilitate al betonului va fi stabilit functie de clasa de expunere in care
este incadrat podul. Clasele de expunere sunt conform Codului de practica NE 012-99 si
CP 12-2007.
Nivelele de performanta la impermeabilitatea betoanelor sunt prezentate in tabelul 4:

Tabelul 4 Permeabilitatea betonului

Adâncimea limita de Presiunea apei
patrundere a apei (mm) (bari)
100 200
Grad de impermeabilitate
P10 4 P20 4 4
P10 8 P20 8 8
P10 12 P20 12 12

Gradul de impermeabilitate este stabilit conform STAS 3622-86.

Rezistenta la inghet- dezghet a betonului caracterizata prin gradul de gelivitate functie de
numarul de cicluri de inghet - dezghet, trebuie sa se incadreze in prevederile Tabelului 5.4
din Codul de practica NE 012-99 si CP 12-2007..
Nivelele de performanta la gelivitate a betoanelor sunt prezentate in tabelul 5:

Tabelul 5 Gradul de gelivitate

Gradul de gelivitate al Numar de cicluri de
betonului inghet - dezghet
G 50 50
G 100 100
G 150 150

Valoarea de baza a deformatiei specifice la 28 de zile a betonului datorita contractiei,

pentru betoane obisnuite in conditii normale de intarire este de 0,25% conform STAS
10107/0-90.
Tabel privind rezistenta betoanelor rutiere si a gelivitatii

Ed. 3 Rev.0 pag.13/27

 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

Caracteristica betonului rutier Clasa betonului rutier

BcR 3,5 BcR 4,0 BcR 4,5 BcR 5,0
1 Rezistenra la incovoiere pe 3,5 4,0 4,5 5,0
prisme de 150x150x600 mm
N/mm2
2 rezistenta la compresiune pe 30 35 40 45
cuburi de 150x150x150 mm
N/mm2
3 Gradul de gelivitate al beonului G100 G100 G100 G100

6.5.3. Cerinte de baza privind compozitia betonului

Prevederile acestui Caiet de sarcini corespund cu compozitia betonului stabilita de
la statia de betoane de un laborator autorizat.
6.5.3.1. Conditii generale
Alegerea componentilor si stabilirea compozitiei betonului proiectat se face de catre
producator pe baza unor amestecuri preliminare stabilite si verificate de catre un laborator
autorizat. In absenta unor date anterioare se recomanda efectuarea unor amestecuri
preliminare. In acest caz, producatorul stabileste compozitia betonului astfel incât sa aiba
o consistenta necesara, sa nu segrege si sa se compacteze usor. Betonul intarit trebuie sa
corespunda cerintelor tehnice pentru care a fost proiectat si in mod special sa aiba
rezistenta la compresiune ceruta. In aceste cazuri, amestecurile de proba ale betonului in
stare intarita trebuie sa fie supuse incercarilor pentru determinarea caracteristicilor pentru
care au fost proiectate. Betonul trebuie sa fie durabil, sa realizeze o buna protectie a
armaturii.
6.5.3.2.Date privind compozitia betonului
In cazul amestecului proiectat trebuie specificate urmatoarele date de baza:
-Clasa de rezistenta;
-Dimensiunea maxima a granulei agregatelor;
-Consistenta betonului proaspat;
Date privind compozitia betonului (de exemplu raportul A/C maxim, tipul si dozajul minim
de ciment), functie de modul de utilizare a betonului (beton simplu, beton armat), conditiile
de expunere etc, in concordanta cu prevederile “Codului de practica”- NE 012-99 si CP 12-
2007.
6.5.3.3. Caracteristicile betonului din piloti
Betonul din pilotii forati de diametru mare va avea minim clasa C 12/15 (Bc 15).
Tipul si marca cimentului se stabileste prin incercari de laborator, functie de clasa
betonului si de agresivitatea mediului in care se executa pilotii.
Pentru pilotii situati in terenuri cu ape agresive, la alcatuirea retetei de betoane trebuie sa
se tina seama de prevederile SR 3011 - 1996 si STAS 3349/1, 2 - 83.
Dozajul minim de ciment va fi:
- 350 kg/m3 in cazul betonarii la uscat;
- 400 kg/m3 in cazul betonarii sub apa sau sub noroi bentonitic.
Agregatele trebuie sa fie de râu, sortate si spalate.
Dimensiunea maxima a agregatelor va fi cel mult egala cu cea mai mica dintre valorile:
- 1/4 din ochiul carcasei de armatura;
- 1/2 din grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturii;
- 1/4 din diametrul interior al coloanei de betonare;

Ed. 3 Rev.0 pag.14/27

 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

- 31 mm.
Raportul a/c trebuie sa fie mai mic sau cel mult egal cu 0,5.
La prepararea betonului se pot folosi aditivi plastifianti pentru marirea lucrabilitatii si daca
este cazul intârzietori de priza.
Consistenta betonului exprimata prin tasarea conului trebuie sa fie:
- 100 ÷ 150 mm la betonarea in uscat;
- 150 ÷ 180 mm la betonarea sub apa sau noroi bentonitic

6.6. Statia de betoane si utilizatorul

Statia de betoane si utilizatorul au obligatia de a livra, respectiv de a comanda beton,
numai pe baza unor comenzi in care se va inscrie tipul de beton si detalii privind
compozitia betonului conform celor de mai sus, programul si ritmul de livrare precum si
partea de structura in care se va folosi.
Livrarea betonului trebuie insotita de un bon de livrare - transport beton.
Compozitia betonului se stabileste si/sau se verifica de un laborator autorizat; stabilirea
compozitiei betonului trebuie sa se faca:
- la intrarea in functiune a unei statii de betoane;
- la schimbarea tipului de ciment si/sau agregate;
- la schimbarea tipului de aditiv;
- la pregatirea executarii unor elemente ale podului, care necesita un beton cu
caracteristici deosebite de cele curent preparate, sau de clasa egala sau mai mare de C
20/25.

6.7. Nivele de performanta ale betonului

6.7.1 Betonul proaspat
a) Consistenta
b) Continutul de aer oclus
Continutul de aer oclus poate fi determinat conform STAS 5479 – 88, folosind metoda
gravimetrica sau metoda volumetrica sub presiune.
d)Densitatea aparenta
Determinarea densitatii aparente, pe betonul proaspat, se efectueaza in conformitate cu
STAS 1759 - 88.

6.7.2. Betonul întarit

a) Rezistenta la compresiune
Clasa betonului este definita pe baza rezistentei caracteristice care este rezistenta la
compresiune N/mm2, determinata pe cilindrii de 150/300 mm sau pe cuburi cu latura de
150 mm (mai rar 141) Valorile acesteia sunt conform tabelului 7.2.1 din “Codul de
practica”- NE 012-99 si CP 12-2007.
b) Evolutia rezistentei betonului
In unele situatii speciale, este necesar sa se urmareasca evolutia rezistentei betonului la
anumite intervale de timp, pe epruvete de dimensiuni similare cu cele pe care s-a
determinat clasa betonului. In aceste cazuri, epruvetele vor fi pastrate in conditii similare
cu cele la care este expusa structura si vor fi incercate la intervale de timp prestabilite. In
cazurile in care nu se dispune de epruvete, se vor efectua incercari nedistructive, sau
incercari pe carote extrase din elementele structurii.
c) Rezistenta la penetrarea apei

Ed. 3 Rev.0 pag.15/27

 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

STAS 3622-86 stabileste nivele de performanta ale betoanelor, functie de gradul lor de
impermeabilitate.
Valorile caracteristice sunt conform tabelului 7.2.2 din Codul de practica NE 012-99 si CP
12-2007.
d) Densitatea betonului
Functie de densitate, betoanele se clasifica in:
-betoane usoare - betoane cu densitatea aparenta in stare uscata (105C) de maxim
2000 kg/m3. Sunt produse in intregime sau partial prin utilizarea agregatelor cu structura
poroasa.
-betoane cu densitatea normala (semigrele sau grele) - betoane cu densitatea
aparenta in stare uscata (105C) mai mare de 2000 kg/m3 dar nu mai mult de 2500 kg/m3.
-betoane foarte grele - betoane cu densitatea aparenta in stare uscata (105C) mai
mare de 2500 kg/m3.

6.8. TRANSPORTUL SI PUNEREA IN OPERA A BETONULUI

6.8.1 Transportul betonului
Transportul betonului trebuie efectuat luând masurile necesare pentru a preveni
segregarea, pierderea componentilor sau contaminarea betonului.
Mijloacele de transport trebuie sa fie etanse, pentru a nu permite pierderea laptelui de
ciment.
Transportul betoanelor cu tasare mai mare de 50 mm se va face cu autoagitatoare, iar a
betoanelor cu tasare de maxim 50 mm, cu autobasculante cu bena, amenajate
corespunzator.
Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, vagoneti, benzi
transportoare, jgheaburi sau tomberoane.
Pe timp canicular sau ploaie, in cazul transportului cu autobasculante pe distanta mai
mare de 3 km, suprafata libera de beton trebuie sa fie protejata, astfel incât sa se evite
modificarea caracteristicilor betonului, urmare a modificarii continutului de apa.
Durata maxima posibila de transport depinde in special de compozitia betonului si
conditiile atmosferice. Durata de transport se considera din momentul incarcarii mijlocului
de transport si sfârsitul descarcarii acestuia si nu poate depasi valorile orientative
prezentate in tabelul 6, pentru cimenturi de clasa 32,5/42,5 decât daca se utilizeaza aditivi
intârzietori.

Tabelul 6 Durata maxima de transport a betonului cu autoagitatoare.

Temperatura amestecului de Durata maxima de transport
beton (C) (minute)
cimenturi de clasa 32,5 cimenturi de clasa 42,5
10 < t 50 35
30
t < 10 70 50

stabilirea de catre un institut de specialitate sau un laborator autorizat a unei tehnologii

adecvate de preparare, transport, punere in opera si tratare a betonului si folosirea unor
aditivi intârzietori eficienti, etc.
Ori de câte ori intervalul de timp dintre descarcarea si reincarcarea cu beton a mijloacelor
de transport depaseste o ora, precum si la intreruperea lucrului, acestea vor fi curatate cu

Ed. 3 Rev.0 pag.16/27

 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

jet de apa; in cazul agitatoarelor, acestea se vor umple cu cca. 1 m3 de apa si se vor roti
cu viteza maxima timp de 5 minute, dupa care se vor goli complet de apa.

6.8.2 Pregatirea turnarii betonului

Executarea lucrarilor de betonare poate sa inceapa numai daca sunt indeplinite
urmatoarele conditii:
- intocmirea procedurii pentru betonarea obiectului in cauza si acceptarea acesteia
de catre Inginer;
-sunt realizate masurile pregatitoare, sunt aprovizionate si verificate materialele
componente (agregate, ciment, aditivi, adaosuri, etc) si sunt in stare de functionare
utilajele si dotarile necesare, in conformitate cu prevederile procedurii de executie;
- sunt stabilite si instruite formatiile de lucru, in ceea ce priveste tehnologia de
executie si masurile privind s ecuritatea muncii si PSI;
- au fost receptionate calitativ lucrarile de sapaturi, cofraje si armaturi (dupa caz);
suprafetele de beton turnat anterior si intarit, care vor veni in contact cu betonul proaspat,
vor fi:
- curatate de pojghita de lapte de ciment (sau de impuritati);
- suprafetele nu trebuie sa prezinte zone necompactate sau segregate;
- trebuie sa aibe rugozitatea necesara asigurarii unei bune legaturi intre cele doua
betoane;
- sunt asigurate posibilitati de spalare a utilajelor de transport si punere in opera a
betonului;
- sunt stabilite, dupa caz si pregatite, masurile ce vor fi adoptate pentru continuarea
betonarii in cazul intervenirii unor situatii accidentale (statie de betoane si mijloace de
transport de rezerva, sursa suplimentara de energie electrica, materiale pentru protejarea
betonului, conditii de creare a unui rost de lucru, etc.);
- nu se intrevede posibilitatea interventiei unor conditii climatice nefavorabile (ger,
ploi abundente, furtuna, etc.);
- in cazul fundatiilor, sunt prevazute masuri de dirijare a apelor provenite din
precipitatii, astfel incât acestea, sa nu se acumuleze in zonele ce urmeaza a se betona;
- sunt asigurate conditiile necesare recoltarii probelor la locul de punere in opera si
efectuarii determinarilor prevazute pentru betonul proaspat, la descarcarea din mijlocul de
transport;
- este stabilit locul de dirijare a eventualelor transporturi de beton care nu
îndeplinesc conditiile tehnice stabilite si sunt refuzate;
In baza verificarii indeplinirii conditiilor de mai sus., se va consemna aprobarea inceperii
betonarii de catre:
- responsabilul cu executia din partea Antreprenorului;
- delegatul beneficiarului.
- iar in fazele determinante de catre:
- Inginer
- delegatul ISC
in conformitate cu prevederile controlului de calitate al lucrarilor – asa cum a fost stabilit
prin Contract.
Aprobarea inceperii betonarii trebuie sa fie reconfirmata, pe baza unor noi verificari, in
cazurile in care:

Ed. 3 Rev.0 pag.17/27

 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

- au intervenit evenimente de natura sa modifice situatia constatata la data aprobarii

(intemperii, accidente, reluarea activitatii la lucrari sistate si neconservate);
- betonarea nu a inceput in intervalul de 7 zile de la data aprobarii.

6.8.3 Reguli generale de betonare

Betonarea unei constructii va fi condusa nemijlocit de conducatorul tehnic al punctului de
lucru. Acesta va fi permanent la locul de turnare si va supraveghea respectarea stricta a
prevederilor prezentului cod si procedurii de executie.
Betonul va fi pus in lucrare, la un interval cât mai scurt de la aducerea lui la locul de
turnare. Nu se admite depasirea duratei maxime de transport si modificarea consistentei
betonului.
La turnarea betonului trebuie respectate urmatoarele reguli generale:
- cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidariile - care vor veni in contact cu betonul
proaspat - vor fi udate cu apa cu 2-3 ore inainte si imediat inainte de turnarea betonului, iar
apa ramasa in denivelari va fi inlaturata.
- din mijlocul de transport, descarcarea betonului se va face in: bene, pompe, benzi
transportoare, jgheaburi sau direct in lucrare.
- daca betonul adus la locul de punere in lucrare, nu se incadreaza in limitele de
consistenta admise, sau prezinta segregari, va fi refuzat, fiind interzisa punerea lui in
lucrare; se admite imbunatatirea consistentei numai prin folosirea unui superplastifiant.
- inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 3,00 m – in
cazul elementelor cu latime de maximum 1,00 - si 1,50 m; in celelalte cazuri, inclusiv
elemente de suprafata (placi, fundatii, etc.).
- betonarea elementelor cofrate pe inaltimi mai mari de 3,00 m, se va face prin
ferestre laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub (alcatuit din tronsoane de forma
tronconica), având capatul inferior situat la maximum 1,50 m de zona care se betoneaza.
- betonul trebuie sa fie raspândit uniform in lungul elementului, urmarindu-se
realizarea de straturi orizontale de maximum 50 cm inaltime si turnarea noului strat inainte
de inceperea prizei betonului turnat anterior.
- se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de
pozitia prevazuta, indeosebi pentru armaturile dispuse la partea superioara a placilor in
consola; daca totusi se vor produce asemenea defecte, ele vor fi corectate in timpul
turnarii.
- se va urmari cu atentie inglobarea completa in beton a armaturii, respectându-se
grosimea stratului de acoperire, in conformitate cu prevederile proiectului.
- nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii si nici
asezarea pe armaturi a vibratorului.
- in zonele cu armaturi dese, se va urmari cu toata atentia umplerea completa a
sectiunii, prin indesarea laterala a betonului cu sipci sau vergele de otel, concomitent cu
vibrarea lui; in cazul in care aceste masuri nu sunt eficiente, se vor crea posibilitati de
acces lateral al betonului, prin spatii care sa permita patrunderea vibratorului.
- se va urmari comportarea si mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor si sustinerilor
acestora, luându-se masuri operative de remediere in cazul unor deplasari sau cedari.
circulatia muncitorilor si a utilajului de transport, in timpul betonarii, se va face pe podine
astfel rezemate incât sa nu modifice pozitia armaturii; este interzisa circulatia directa pe
armaturi sau pe zonele cu beton proaspat.

Ed. 3 Rev.0 pag.18/27

 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

- betonarea se va face continuu, pâna la rosturile de lucru prevazute in proiect sau

procedura de executie.
- durata maxima admisa a întreruperilor de betonare, pentru care nu este necesara
luarea unor masuri speciale la reluarea turnarii, nu trebuie sa depaseasca timpul de
incepere a prizei betonului; in lipsa unor determinari de laborator, aceasta se va considera
de 2 ore de la prepararea betonului – in cazul cimenturilor cu adaosuri - si respectiv 1,5
ore in cazul cimenturilor fara adaos.
in cazul când s-a produs o intrerupere de betonare mai mare, reluarea turnarii este
permisa numai dupa pregatirea suprafetelor rosturilor, conform cap. 13 "Rosturi de lucru"
din “Codul de practica”- NE 012-99 si CP 12-2007.
- instalarea podinilor pentru circulatia lucratorilor si mijloacelor de transport local al
betonului, pe planseele betonate, precum si depozitarea pe ele a unor schele, cofraje sau
armaturi, este permisa numai dupa 24 - 48 ore, in functie de temperatura mediului si tipul
de ciment utilizat (de exemplu 24 ore daca temperatura este de peste 20C si se foloseste
ciment de tip I de clasa mai mare de 32,5).
Nu se va betona in apa curgatoare.
Betonul turnat sub apa va fi pozitionat prin intermediul pâlniei si al unei tubulaturi.

6.8.4. Betonarea pilotilor forati tubati

Se va realiza prin metoda palniei ridicatoare astfel se evita contactul intre masa betonului
turnat si apa sau noroi.
 Betonarea se va face imediat ce s-a terminat forarea (mai putin de 12 ore).
 Se fixeaza pilnia de betonare pe axul pilotului ,si se prelungeste cu un burlan de
dirijare coborit pina la baza forajului si care se ridica pe masura betonarii
 Betonarea se va face in mod continuu intr-o singura repriza.
 Concomitent cu turnarea betonului , tubul de betonare si tubajul exterior al pilotului
vor fi retrase pas cu pas, mentinind tot timpul tubajul exterior si tubul de betonare 1-
2 m in masa de beton.
 Baza tubului de betonare se va mentine cel putin 2m sub nivelul betonului , dar nu
mai mult de 4m

6.8.5. Betonarea gaurii forate la uscat, netubat

La betonarea gaurii forate in uscat, netubat, se interzice descarcarea betonului direct de la
gura forajului.
Betonarea se poate face folosind o pâlnie care se centreaza pe axul pilotului, se
prelungeste cu un burlan de dirijare coborât la baza forajului si care se ridica pe masura
betonarii.
Betonarea se mai poate face folosind furtunul pompei de beton coborât pe fundul gaurii.

6.8.6. Betonarea sub apa sau sub noroi

Betonarea se face cu metoda pâlniei fixe ridicatoare, pentru a evita contactul intre masa
betonului turnat si apa (sau noroi).
Diametrul tubului de betonare se alege in functie de dimensiunile agregatelor betonului si
de diametrul pilotului, fara a cobori sub 200 mm.
Betonarea sub apa sau sub noroi, se organizeaza ca o operatie continua, care se
efectueaza intr-o singura repriza.Debitul de betonare este determinat, in functie de
diametrul si lungimea pilotului, dar care trebuie sa fie de cel putin 4 mc/h. La prima sarja

Ed. 3 Rev.0 pag.19/27

 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

trebuie sa se asigure separarea betonului de apa (sau noroi); cantitatea de beton se

stabileste astfel incât tubul de betonare sa fie amorsat.
Baza tubului de betonare trebuie sa se gaseasca in permanenta cu cel putin 2 m sub
nivelul betonului, dar nu mai mult de 4 m.

6.8.7. Betoane speciale

La varianta în care elementele metalice de fixare se incastreaza intr-o rigla de beton
armat, care prin armaturi lucreaza monolit cu placa suprastructurii de care este prinsa,
betonul din aceasta rigla trebuie sa fie cel putin de clasa C 28/35, cu tasarea conului T 3/4
- 100 ± 20 mm.
Agregatele folosite la realizarea betonului vor fi în mod obligatoriu de concasare. Cimentul
folosit la realizarea betoanelor va fi I 42,5 R conform SR 388-1995.
Betonul va avea gradul de gelivitate G 150.
Circulatia rutiera pe acest beton se poate deschide la vârsta de 28 zile a betonului.
Se recomanda utilizarea de betoane speciale cu intarire rapida, peste care se poate
deschide circulatia la vârsta de 10 zile.
În varianta în care prinderea se face cu buloane de scelment, betonul în care se
ancoreaza aceste buloane trebuie sa fie cel putin de clasa C 25/30.
Agregatele folosite la realizarea acestui beton sunt agregate de râu spalate.
Cimentul folosit la realizarea betoanelor va fi I 32,5 conform SR 388 - 1995.
În cazul în care betonul existent în suprastructura nu are clasa minima C 20/25, zona de
ancorare a dispozitivelor de acoperire a rosturilor va fi demolata si rebetonata cu beton de
clasa minim C 20/25.
Se recomanda ca betonul din grinda de incastrare sa fie tratat cu romflexil pe fata care
vine în contact cu pneurile, realizând aceeasi culoare cu imbracamintea asfaltica.

6.9. Compactarea betonului

Betonul va fi astfel compactat incât sa contina o cantitate minima de aer oclus.
Compactarea betonului este obligatorie si se poate face prin diferite procedee, functie de
consistenta betonului, tipul elementului etc. In general, compactarea mecanica a betonului
se face prin vibrare.
Se admite compactarea manuala (cu maiul, vergele sau sipci, in paralel, dupa caz cu
ciocanirea cofrajelor), cu avizul Inginerului, in urmatoarele cazuri:
- introducerea in beton a vibratorului nu este posibila din cauza dimensiunilor
sectiunii sau desimii armaturii si nu se poate aplica eficient vibrarea externa.
- intreruperea functionarii vibratorului din diferite motive, caz in care betonarea
trebuie sa continue pâna la pozitia corespunzatoare a unui rost.
- se prevede prin reglementari speciale (beton fluid, betoane monogranulare).
În timpul compactarii betonului proaspat, se va avea grija sa se evite deplasarea si
degradarea armaturilor si/sau cofrajelor.
Betonul trebuie compactat numai atât timp cât este lucrabil.
Detalii privind procedeele de vibrare mecanica sunt prezentate in ANEXA IV.2 din “Codul
de practica”- NE 014 si CP 12-2007.

6.10. Rosturi de lucru si decofrare

In masura in care este posibil, se vor evita rosturile de lucru organizându-se executia
astfel incât betonarea sa se faca fara intrerupere la nivelul respectiv sau intre doua rosturi
de dilatatie.

Ed. 3 Rev.0 pag.20/27

 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

Când rosturile de lucru nu pot fi evitate, pozitia lor va fi stabilita prin proiect sau procedura
de executie si se vor respecta prevederile “Codului de practica”- NE 014 si CP 12-2007.
Elementele de constructii pot fi decofrate atunci când betonul a atins o anumita rezistenta,
care este prezentata in documentatia de executie tinând cont de prevederile din “ Codul de
practica”- NE 014 si CP 12-2007.

6.11. TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE

6.11.1. Generalitati
In vederea obtinerii proprietatilor potentiale ale betonului, zona suprafetei trebuie tratata si
protejata o anumita perioada de timp, functie de tipul structurii elementului, conditiile de
mediu din momentul turnarii si conditiile de expunere in perioada de serviciu a structurii.
Tratarea si protejarea betonului trebuie sa inceapa cât mai curând posibil dupa
compactare.
Acoperirea cu materiale de protectie se va realiza indata ce betonul a capatat o suficienta
rezistenta, pentru ca materialul sa nu adere la suprafata acoperita.
Tratarea betonului este o masura de protectie impotriva:
uscarii premature, in particular, datorita radiatiilor solare si vântului.
Protectia betonului este o masura de prevenire a efectelor:
- antrenarii (scurgerilor) pastei de ciment datorita ploii (sau apelor curgatoare);
- diferentelor mari de temperatura in interiorul betonului;
- temperaturii scazute sau inghetului;
- eventualelor socuri sau vibratii, care ar putea conduce la o diminuare a aderentei
beton – armatura (dupa intarirea betonului).
Principalele metode de tratare/protectie sunt:
- mentinerea in cofraje;
- acoperirea cu materiale de protectie, mentinute in stare umeda;
- stropirea cu pelicule de protectie.

6.11.2 Durata tratarii

Durata tratarii depinde de:
- sensibilitatea betonului la tratare;
- temperatura betonului;
- conditiile atmosferice in timpul si dupa tratare;
- conditiile de serviciu, inclusiv de expunere, ale structurii.
Se va tine cont de prevederile “Codului de practica”- NE 012014 si CP 12-2007.

6.12. CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR

Acest capitol prevede masurile minime obligatorii necesare controlului executiei structurilor
din beton si beton armat. Controlul cuprinde actunile si deciziile esentiale, ca si verificarile
ce facute in conformitate cu reglementaile tehnice specifice, pentru a asigura satisfacerea
tuturor cerintelor specifice.
Controlul calitatii lucrarilor se refera la:
- controlul fabricatiei si transportului betonului;
- controlul inainte de punerea in opera a betonului;
- controlul punerii in opera a betonului;
- controlul protejarii betonului pe perioada intaririi;

Ed. 3 Rev.0 pag.21/27

 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

- verificarea calitatii betonului intarit.

Determinarile si metodologia de efectuare a acestora precum si criteriile de conformitate,
sunt conform ,,codului de practica", indicativ NE 012-99 si CP 12-2007..

6.13. Prepararea betonului si a betonului rutier

6.13.1. Lucrari pregatitoare
Lucrarea pregatitoare consta in depozitarea agregatelor pe sorturi , verificarea si reglarea
utilajelor dispozitivelor necesare prepararii si transportului betoanelor de ciment ( a
cantarului pentru agregate, ciment; a dozarii apei si aditivului; a malaxorului; a masinilor
pentru transportul betoanelor de ciment .
6.13.2. Pregatirea fabricatiei
Se precizeaza tipul de beton de ciment ( clasa betonului , tip de ciment, tasarea ,
dimensiunea max.a agregatelor, aditivul ) ce urmeaza a fi preparata conform CP 012 si SR
EN 206-1.
Agregatele minerale folosite pentru betoane de ciment sunt pietrisurile si nisipul natural ,
conform SR EN 12620 si SR 662.
Din fiecare sort de agregat mineral se ridica probe reprezentative de personalalul din
laborator si se duc la laboratorul SC Infralab Srl pentru a le verifica din punct de vedere al
granulozitatii, continutului de impuritati ( humus, parte levigabila ) conform STAS 4606.
Rezultatele obtinute se duc la laboratorul Infralab pentru elaborarea retetei de lucru , care
se aplica la statia de preparare a betoanelor de ciment . Se utilizeaza cimentul ,conform
SR EN 197-1
Fiecare lot aprovizionat este verificat din punct de vedere al finetei de macinare , al
stabilitatii conform SR EN 196-3, al timpul de priza conform SR EN 196-3 si al rezistentei
mecanice la 2 ( 7 ) zile conform SR EN 196-1, de laboratorul Preconului pe probele
prelevate de personalul din laborator . Aditivi folositi se examineaza din punct de vedere al
documentelor de certificare a calitatii sau garantie emise de furnizor / producator la
fiecare lot aprovizionat.
6.13.3.Stabilirea retetelor de lucru
Retetele de lucru se stabilesc la laboratorul SC Infralab SRL , iar dozajele de lucru sunt
calculate pe sarja si in functie de umiditatea agregatelor de laboratorul  nostru.

6.13.4. Fazele,ordinea si ritmul de executie

Se precizeaza tipul de beton de ciment ce urmeaza a fi preparata conform CP 012 ; NE
014, STAS 10473/1.
Se face aprovizionarea cantitatii necesare de agregate naturale,ciment ,aditiv .
Se preleveaza probe reprezentative din fiecare sort de agregat mineral , ciment pentru
efectuarea determinarile de laborator in vederea stabilirii retetei de lucru.
Retetele de lucru se stabilesc la laboratorul Infralab conform managementului calitatii .
Aceste retete se adapteaza la statia de betoane LIEBHERR fiind sesizoare de umiditate
reteta se introduce cantiatea de material uscat.
Se verifica si regleaza dispozitivele de cantarire ( agregate si ciment) , precum si
dispozitivul de dozare ( apa si aditiv).
Ordinea de introducere a materialelor componente este : agregatul mineral( incepand
dozarea cu sortul de agregate cu granule mai mari ) cimentul , apa cu aditivul .
Se verifica temperatura mediului ambiant.
Se incepe prepararea betonului de ciment .

Ed. 3 Rev.0 pag.22/27

 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

6.13.5. Detalii tehnologice necesare asigurarii calitatii lucrarii

In cursul prepararii betonului in functie de rezultatele incercarilor privind: umiditatea
agregatelor, granulozitatea sorturilor se verifica si se corecteaza dozajul daca este cazul
de catre laboratorul statiei.
Controlul calitatii betonului de ciment executate se face prin urmarirea procesului
tehnologic conform planului de control.
Personalul implicat in activitatea de producere si control a betonului, va avea cunostintele
si experienta necesare si va fi atestat intern pentru aceste genuri de activitati.
Se vor respecta prevederile articolului 9.1.1. din “Codul de practica”- NE 012-99,
NE014:2002, STAS 10473/1.
Statia de betoane este o unitate care produce si livreaza beton, fiind dotata cu una sau
mai multe instalatii (sectii) de preparat beton sau betoniere. Certificarea calitatii betonului
trebuie facuta prin grija producatorului, in conformitate cu metodologia si procedurile
stabilite pe baza Legii 10, a calitatii in constructii din 1995 si a Regulamentului privind
certificarea calitatii in constructii.
Statiile de betoane vor functiona numai pe baza de atestat, eliberat la punerea in
functiune, conform prevederilor “Codului de practica”- NE 012-99 si CP 12-2007.
La dozarea materialelor componente ale betonului, se admit urmatoarele abateri:
- agregate 3%
- ciment si apa 2%
- adaosuri 3%
- aditivi 5%
Cantitatile de ciment, nisip si alte aggregate se vor masura dupa greutate.
Cantitatea de apa care regleaza gradul de umiditate al agregatelor se va masura.
Greutatea agregatelor va fi modificata pentru a permite ca gradul de umiditate al
agregatelor sa fie utilizat.

6.14. ÎNCERCĂRI PRELIMINARE PENTRU AGREGATUL STABILIZAT

Stadiul compozitiei amestecului de agregate naturale, ciment si apă se va face de către un
laborator de specialitate prin efectuarea unor încercări preliminare, care va determina:
- curba granulometrică a agregatelor stabilizate;
- dozajele de ciment si aditiv;
- continutul de apă;
- densitatea în stare uscată de referintă, respectiv caracteristicile de compactare.
De asemenea, testul preliminar va determina variatiile admisibile ale compozitiei, în
vederea adaptării acesteia la conditiile de santier, păstrând caracteristicile amestecului preparat,
privind lucrabilitatea, omogenitatea si caracteristicile cerute la punctul 10.2.

6.14.1 COMPOZITIA AMESTECULUI

1. Stabilitatea compozitiei amestecului se va face:
- la intrarea în functie a statiei de preparare;
- la schimbarea tipului de ciment sau agregate;
- ori de câte ori se apreciază că este necesară reexaminarea compozitiei utilizate.
2. Compozitia amestecului de ciment, apă si agregate naturale se va stablili numai prin încercări de
laborator atestat, în functie de îndeplinirea conditiilor arătate în tabelul 7.
3. În tabelul 8 se indică orientativ dozajele de ciment.
4. Curba granulometrică a amestecului trebuie să fie situată în limitele arătate în tabelul 5. Curba
granulometrică aleasă este cea care conduce la caracteristici fizico-mecanice optime în conditiile
compactării standard (încercarea Proctor modificat).

Ed. 3 Rev.0 pag.23/27

 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

5. În ce priveste continutul de apă, acesta trebuie să se situeze la nivelul umiditătii optime de

compactare.
6. Caracteristicile de compactare respectiv densitatea în starea uscată maximă du max. si umiditatea
optimă Wopt ale stratului din material granular stabilizat cu ciment se vor determina de către un
laborator de specialitate autorizat, prin metoda Proctor modificată, conform STAS 1913/13.
7. O importantă deosebită în cazul agregatelor naturale stabilizate o are durata de punere în
opera. Aceasta este durata în care priza este nulă sau foarte slabă si permite punerea în operă a
amestecului si comportarea lui, fără să prejudicieze viitoarele caracteristici mecanice ale acestuia.
Durata de punere în operă care se cere în cazul materialelor granulare stabilizate, variază între 2 si
6 ore în functie de conditiile de executie. Mărirea duratei peste două ore se poate obtine prin
utilizarea unui întârzietor de priză.
Cantitatea de întârzietor de priză depinde de temperatura ambiantă si ea va fi stabilită de laborator
în cadrul studiilor preliminare, cunoscând ca la 10°C durata de punere în lucru este estimată la
dublul celei obtinute la 20°C iar aceasta la rândul ei este de două ori mai mare decât cea pentru
40°C.

6.14.2. PREPARAREA PROPRIU-ZISĂ A AMESTECULUI

1. Este interzisă prepararea amestecului în instalatiile care nu asigură încadrarea în abaterile
prevăzute la pct.11.4. sau la care dispozitivele de dozare, cu care sunt echipate, sunt defecte.
Antreprenorul răspunde permanent de buna functionare a dispozitivelor de dozare, verificându-le
ori de câte ori este necesar, dar cel putin o dată pe săptămână.
2. Cantitatea de apă necesară amestecului se va corecta în functie de umiditatea naturală a
agregatelor, astfel încât la punerea în operă să fie asigurată umiditatea optimă de compactare
stabilită în laborator, tinându-se seama si de pierderile de apă în timpul transportului de la statia
de preparare la locul de punere în operă.
3. Cantitatea de ciment ce se introduce în amestec este cea prevăzută în reteta stabilită pentru
fiecare tip de ciment aprovizionat.
4. Amestecarea materialelor componente se va face în malaxorul instalatiei de preparare până la
omogenizarea amestecului.
5. Amestecul de agregate naturale, ciment si apă se introduce în buncarul de stocare a
materialului, din care se descarcă în autobasculantă, astfel încât să se evite segregarea.

6.14.3. CONTROLUL CALITĂTII AMESTECULUI PREPARAT

1. Controlul calitătii amestecului preparat precum si confectionarea epruvetelor pentru
determinarea caracteristicilor fizico-mecanice ale amestecului (grad de compactare si rezistenta la
compresiune) se vor face în conformitate cu tabelul nr.9.
2. Laboratorul Antreprenorului va tine următoarele evidente privind calitatea amestecului:
- compozitia amestecului preparat;
- caracteristicile de compactare - Proctor modificat
- caracteristici ale amestecului preparat:
* umidităti: - la statia de preparare;
- la locul de punere în operă;
* densitatea stratului compactat;
- confectionarea epruvetelor de amestec si determinarea caracteristicilor fizico-mecanice
(rezistente la compresiune si densitate), care vor fi înscrise în evidente.

6.15. Amestecarea si incarcarea in mijlocul de transport

Ed. 3 Rev.0 pag.24/27

 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

Pentru amestecarea betonului, se pot folosi betoniere cu amestecare fortata sau cu

cadere libera. In cazul utilizarii agregatelor cu granule mai mari de 40 mm, se vor folosi
numai betoniere cu cadere libera.
Prin amestecare trebuie sa se obtina o distributie omogena a materialelor componente si o
lucrabilitate constanta.
Ordinea de introducere a materialelor componente in betoniera se va face incepând cu
sortul de agregate cu granulatia cea mai mare.
Amestecarea componentilor betonului se va face pâna la obtinerea unui amestec omogen.
Durata amestecarii depinde de tipul si compozitia betonului, de conditiile de mediu si de
tipul instalatiei.
Durata de amestecare va fi de cel putin 45 sec. de la introducerea ultimului component.
Durata de amestecare se va majora dupa caz pentru : utilizarea de aditivi , perioada de
timp friguros,utilizarea de agregate cu granule mai mari de 31 mm , betoane cu
lucrabilitate redusa.
Durata de amestecare, se va majora dupa caz pentru:
-utilizarea de aditivi sau adaosuri;
-perioade de timp friguros;
-utilizarea de agregate cu granule mai mari de 31 mm;
-betoane cu lucrabilitate redusa (tasare mai mica de 50 mm).
Se recomanda ca temperatura betonului proaspat, la inceperea turnarii, sa fie cuprinsa
intre 5C si 30C.
Durata de incarcare a unui mijloc de transport, sau de mentinere a betonului in buncarul
tampon, va fi de maximum 20 minute.
Amestecarea componentilor betonului se va face pana la obtinerea unui amestec omogen.
La terminarea unui schimb, sau la intreruperea prepararii betonului pe o durata mai mare
de o ora, este obligatoriu ca toba betonierei sa fie spalata cu jet puternic de apa, sau apa
amestecata cu pietris si apoi imediat golita complet.
In cazul betonului deja amestecat (preparat la statii, fabrici de betoane), utilizatorul
(Antreprenorul) trebuie sa aiba informatii de la producator in ceea ce priveste compozitia
betonului, pentru a putea efectua turnarea si tratarea betonului in conditii corespunzatoare,
pentru a putea evalua evolutia in timp a rezistentei si durabilitatii betonului din structura.
Aceste informatii trebuie furnizate utilizatorului inainte de livrare, sau la livrare.
Producatorul va furniza utilizatorului, la cerere, pentru fiecare livrare a betonului
urmatoarele informatii de baza:
-denumirea statiei (fabricii) producatorului de beton;
-denumirea organismului care a efectuat certificarea de conformitate a betonului,
seria inregistrarii certificatului si conform punctului 9.2.2., actul doveditor al atestarii statiei
din “Codul de practica”- NE 012-99; NE 014:2002 si CP 12-2007.
-data si ora exacta la care s-a efectuat incarcarea (si daca este cazul, precizarea
orei la care s-a realizat primul contact intre ciment si apa);
-numarul de inmatriculare al mijlocului de transport;
-cantitatea de beton (m3).
Bonul de livrare trebuie sa dea urmatoarele date pentru amestecul (compozitia) proiectat
(a):
-clasa de rezistenta;
-clasa de consistenta a betonului;
-tipul, clasa, precum si dozajul cimentului;

Ed. 3 Rev.0 pag.25/27

 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

-tipul de agregate si granula maxima;

-tipurile de aditivi si adaosuri;.
date privind caracteristici speciale ale betonului, de exemplu gradul de impermeabilitate,
gelivitate, etc.
Toate datele privind caracteristicile betonului vor fi notate in conformitate cu prevederile
punctului 6.1.1.2. din “Codul de practica”- NE 012-99 si CP 12-2007.
Aceste informatii pot proveni din catalogul producatorului de beton, care trebuie sa contina
informatii cu privire la rezistenta si consistenta betonului, dozare si alte date relevante
privind compozitia beton.
In ambele cazuri, trebuie consemnate in bonul de livrare, data si ora sosirii betonului la
punctul de lucru, confirmarea de primire a betonului, temperatura betonului la livrare si
temperatura mediului ambiant.
Dupa maximum 30 zile de la livrarea betonului, producatorul este obligat sa elibereze un
certificat de calitate pentru betonul marfa.
Rezultatele necorespunzatoare, obtinute pentru probele de beton intarit, vor fi comunicate
utilizatorului in termen de 30 zile de la livrarea betonului.Aceasta conditie va fi consemnata
obligatoriu in contractul incheiat intre parti.

6.16. Utilaje
- incarcator frontal
- statia de betoane

6.17. Personal
- sef statie
- operator statie
- mecanici utilaje
- sef laborator

7. MĂSURI DE TEHNICA SECURITĂTII MUNCII SI PSI

7.1. Asigurarea condiţiillor ca fiecare lucrător să primească o instruire suficientă şi
adecvată în domeniul SSM, specifice locului de muncă şi postului ocupat.
7.2. Instructajul periodic la locul de muncă se face de către şeful punctului de lucru.
7.3. Echipamentele individuale de protecţie (EIP) sunt:
 cască
 salopetă
 bocanci cu bombeu metalic
 vestă reflectorizantă
 pelerină de ploaie reflectorizantă
 cisme de cauciuc
7.4. Riscuri evaluate:
 neasiguarea utilajelor impotriva rasturnarii
 caderi de pietre
 prindere de catre elementele utilajelor
 rostogolirea accidentala a utilajelor
 lovire de catre mijloacele de transport
 prinderea,lovirea sau stirivirea personalului

Ed. 3 Rev.0 pag.26/27

 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

 zgomot generat de echipamentele in functiune

 Neverificarea starea technica a sculelor si dispozitivelor iainte de inceperea
lucrului
7.5. Masuri preventive
 utilajele trebuie folosite numai cand poate actiona pe teren plan si rezistent
 se interzice stationare in raza de actiune a utilajelor
 zonele periculoase vor fi marcate prin indicatoare de siguranta corespunzatoare
 Controlarea starea sculelor si dispozitivelor inainte de inceperea lucrului iar daca
nu corespund se anunta conducatorul locului de munca ,solicitand
inlocuirea ,respectiv repararea acestora
 Nu se executa alta operatie decat cele prevazute in technologie

8. MONITORIZAREA POLUARILOR
 Deşeuri de Construcţie din beton rezultate din procesul tehnologic sunt
depozitate in zona desemnată la locul proiectului pentru a fi eliminat in vrac de
către agentul economic care deţine Autorizaţia de Colectare a Deşeurilor.
Se va urmarii reducerea emisiilor si deversarilor care pot genera impact asupra
mediului, prevenirea poluarii si imbunatatirea continua a performantelor de mediu.
La finele ultimei sarje din procesul tehnologic de punere in opera a betonului de
ciment., cifa se curata la statia de betoane de materialul ramas pe peretii acestuia.

9. ÎNREGISTRĂRI
 Registru de evidenta a betoanelor laborator
 Registru de evidenta a betoanelor operator statie
 Declaratii de conformitate
 Rapoarte de incercare
 Registru cu temperatura mediului ambiant

Ed. 3 Rev.0 pag.27/27