CURS 4 Conceptul de organizare a activitatilor dintr-o antrepriza de

constructii infrastructuri de transport terestru

Inginerul manager, responsabil din schema organizatorica a ANTREPRIZEI,

trebuie sa prezinte modul in care a gandit solutia aplicabila pe amplasamentul din
raza sa de responsabilitate, de ce a ales solutia prezentata, precum si contextul in
care a organizat lucrarea de care raspunde in cadrul Santierului,
De asemenea, trebuie sa gestioneze corespondenta avuta cu decidentii
santierului si a celor din loturile invecinate in ceeace priveste schimburi materiale,
transporturi de materiale, inchirieri sau schimburi temporare de utilaje avute in
programul initial de alocare a utilaelor din cadrul santierului, comentarii in cadrul
alegerii variantei optime de mecanizare.
Inginerul manager, trebuie sa analizeze in detaliu solutia adoptata in proiectul
tehnic, cum a fost aleasa functie de conditiile aplicabile in teren, cum a fost rezolvata
din punct de vedere tehnologic, cu trimiteri la desene si planse ale proiectului, din
care rezulta urmatoarele etape de lucru:

ETAPA 1 Conceptul de organizare pe principiul aratat in Teoria Sistemelor

Manageriale
Avand in vedere natura proiectului de executie, ne situam intr-un sistem inchis al
unei societati de constructii cu urmatoarea ierarhie :

Fig.1Arhitectura unui Sistem Managerial de Antrepriza de Constructie

Aceasta forma de organizare se incadreaza la etapa de conceptie a

Arhitecturii Sistemului Managerial, la care se aplica principiile teoriei Sistemelor
Mnageriale, acolo unde se concentreaza activitatea pe puncte de lucru in cadrul
Programului de Executie contractat de Antrepriza de Constructii.

Page 1 of 15
Spre exemplu, se organizeaza urmatorul plan de amplasament:

Fig.2 Organizarea Antreprizei pe Santiere lucrative

In cadrul Santierului, activitatea este organizata pe Loturi de Construire, ca in

exemplul care urmeaza:

Fig.3 Organizarea unui Santier pe Loturi lucrative

Scopul conceptului aplicativ al teoriei Sistemelor Manageriale, este acela

de a aplica o simulare manageriala a activitatilor specifice unui proiect de executie
a lucrarilor de terasamente cu ajutorul unui studiu de caz , implicand toate
activitatile necesare pentru realizarea optima a proiectului din punct de vedere al
costului tehnologic dar si incadrarea in durata de executie specificata in contract.

ETAPA 2. Descrierea proiectului tehnic al drumului aflat in constructie:

Traseul in plan:

Fig 4 Plan de Situatie din Proiectul Tehnic al lucrarii de construire Traseul in profil
longitudinal, impartit pe Loturi de construire

Page 2 of 15
Traseul in profil longitudinal

Fig.5 Profil Longitudinal din Proiectul Tehnic al lucrarii de construire

Traseul in profile transversale tip

Fig 6 Profile transversale tip din Proiectul Tehnic al lucrarii de construire

ETAPA 3. Analiza
volumelor de terasamente in
cadrul Lotului de construire

Fig.7 Schema volum de

sapatura

Page 3 of 15
Cantitatile de pamant necesar a
se executa dupa operatia
tehnologica de pichetare pe
teren si de defrisare a terenului
vegetal se determina conform
tabelului de calcul al volumelor
de terasamente.
Apoi se trece la intocmirea
tabelului de miscare a
pamantului sapat in cadrul
Lotului

Tabelul de calcul al Volumelor de Terasamente se prezinta in figura 8

Tabel miscare pamant (figura 9), in care se prezinta modul de compensare al

terasamentelor in lungul traseului de construire la o cale terestra de transport.

Fig 9 Tabel Miscare pamant sapat in lungul traseului

ETAPA 4 Activitatea de organizare tehnologica in cadrul Lotului

Modul de realizare a compensarii terasamentelor in lungul traseului de cale
de comunicatie terestra, aflata in constructie, se perezinta in figura 10

Fig.10 Schema de compensare a terasamntelor in lungul traseul

Page 4 of 15
 Se are in vedere la aceasta faza, asa cum se arata in figura 10, mai intai o
compensare intere profilele transversale adiacente, apoi prin organizarea unui ciclu
de transport, de deplasare a pamantului sapat, catre profile mai indepartate, sau
catre Loturi invecinate, sau catre Depozit.
Daca nu exista pamant excedentar, se transporta de la Groapa de imprumut
catre amplasamentul Lotului, iar daca dupa finalizarea ciclului de transport a
pamantului sapat rezultat din Lot, mai exista necesar de pamant pentru finalizarea
suprafetelor aferente la umpluturi, se apeleaza la corespondenta de santier, prin care
in urma analizelor pe toate loturile, se cauta un excedent de pamant, care sa fie
aprovizionat.

In acest caz, se poate spune ca managerul de lot, aplica principii ale teoriei
Sistemelor Manageriale, legate de notiunea de SISTEMELE INTEGRATE, prin
care se constituie pe baza legăturilor interne, a unor interacţiuni între elementele
componente ce alcatuiesc Programul de Lucru instituit la nivel de Lot, utilizand
comunicarea intre unităţi funcţionale autonome.
-Se analizeaza profilele transversale caracteristice, in vederea stabilirii tehnologiei
de executie, posibil a fi aplicata in cadrul Lotului:

Fig.11 Schema tehnologica de lucru la compensare de terasament

-Se imparte tronsonul de drum in sectoare (unele de sapatura, altele de
umplutura), conform metodei distantelor medii aplicabile si se determina volumele
de pamant aferente fiecarui sector.

In cele care urmeaza, se prezinta o schema de anticipare a volumelor de

terasamente de sapatura si de umplutura sucesive, pentru a se concepe un ciclu de
transport a pamantului, dirijat de la sectoarele de sapatura, catre sectoarele de
umplutura adiacente.
Acesta operatie conceputa de inginerul sef de lot, are drept perspectiva analiza
modului in care va organiza transportul din cadrul Lotului cu utilajele solicitate si
obtinute la nivel de analiza a sedintelor de lucru saptamanale de la nivelul superior,

Page 5 of 15
adica din parcul de utilaje atribuit de la ANTREPRIZA fiecarui Santier si mai
departe fiecarui Lot de santier in cadrul organizatoric al Santierului din care face
parte.
Acest mod conceptual de organizare, corespunde principiilor aplicabile din
teoria Sistemelor Manageriale, bazate pe Principiul ierarhizarii Astfel, se pote
gandi un flux de lucru in cadrul Lotului de genul:
1 –din Profilul Longitudinal al Proiectului, se identifica sectoarele de
sapatura si de umplutura
2. -Apoi se trece la analiza prfilelor transversale in lungul traseului
drumului, pentru a vizualiza acele profile care necesita timp de lucru mai
mare, deoarece profilele avand diferente de cote importante in ax (figura 12).

Fig.12
3.-Se va stabili apoi suprafetele aferente profilelor transversale
caracteristice, de unde se identifica latimea amprizei necesare constructiei,
precum si distanta medie aplicabila, care reprezinta practic evaluarea lungimii
de lucru pentru suprafata de sapatura, la profilul corespunzator de sapatura,
respectiv suprafete de umplutura aferente pichetilor de umplutura.

Fig.13 Principii de compensare a terasamentelor intre profilele transversale

Page 6 of 15
 4. -Ulterior, se trece la stabilirea procedurii de lucru, care contine
procedura de realizare a sapaturii, asigurarea ciclului de transport, pana la
zona de umplutura, unde se va aplica procedura specifica acestui tip de lucrari
(figura 14)

Fig 14 Schema unui ciclu de lucru sapat-transport-umplut

ETAPA 5. Analiza modului de compensare a terasamentelor in lungul

traseului alocat Lotului
Momentul de transport intre profilele caracteristice, este orientat de la
sapatura catre umplutura, distanta dintre profile fiind considerata distanta de
transport, care va fi luata in consideratie la alegerea solutiei de transport, respectiv
la alegerea tipului de mijloc de transport din punct de vedere al eficientei tehnico-
economice.
Stabilirea compensarilor se face determinand pe epura distanta pana la care
trebuie transportat pamantul, precum si volumul transportat dintr-un profil in altul.
Miscarea pamanturilor in sens longitudinal reprezinta deplasarea maselor de
pamant in lungul traseului (figura 15).

Page 7 of 15
 Pentru executia lucrarilor de terasamente este necesar sa se cunoasca aceasta
deplasare pentru stabilirea necesarului sau prisosului de pamant pe intreg sectorul, a
utilajelor ce vor transporta cantitatile de pamant si a distantelor de transport.
Pentru calculul de terasamente dat, miscarea pamanturilor in lungul drumului,
adica precizarea locurilor de utilizare a sapaturilor, a distantelor si a mijloacelor de
transport, se utilizeaza datele calculate in Tabloul de Miscare a Pamantului.
Epura LALANNE este un grafic care are pe axa absciselor distanta dintre
profile iar pe axa ordonatelor in sens pozitiv necesar (umplutura) si in sens negativ
prisos (sapatura). Se urmareste modul in care se deplaseaza masele de pamant astfel
incat surplusul de pamant din sapatura sa ajunga in umplutura (figura 16).

Fig.16 Principiul de compensare a terasamentelor reprezentat graphic pe Epura

Lalanne

Aceasta epura care vizualizeaza modul de compensare a terasamentelor in

lungul traseului de drum aflat in constructive, trebuie corelata cu tehnologia de lucru
aplicata, pe fiecare tip de utilaj in parte. Mai jos, in figura 24, se prezinta tehnologia
de lucru cu buldozerul, aplicabilaa optimal pe distante de transport sub 50m, a
pamantului sapat

Fig. 17
unde Vs1=volumul stratului sapat intr-un ciclu de lucru, Vs2=volumul de pamant
acumulat in fata lamei de buldozer, care este transportat pe distante scurte (sub
50m optimal), iar Vu=volumul de pamant din strat de umplutura.

Page 8 of 15
 Conform Tablului de Miscarea pamantului in lungul traseului, intre pichetii
de sapatura spre cei de umplutura sunt ulterior vizualizati pentru coordonarea
activitatilor pe Epura Lalane(figura 18)

Fig.18 Organizarea transportului pamantului intre pichetii alocati Lotului

Acesta activitate de compensare a terasamentelor in lungul traseului drumului

avut in constructive, trebuie analizata profil cu profil, conform Epurei Lalane, care
se subordoneaza conceptual conform urmatorului exemplu (figura 19):

Fig.19

Page 9 of 15
Organizarea activitatii lucrarilor se desfasoara in tehnologia dezvoltarii sistemei de
masini specializate pe operatii distincte, dezvoltate in scheme de lucru inlantuite
pe o schema orizontala

1. Sedinta 4B:

STABILIREA SISTEMEI DE MASINI– NECESAR DE UTILAJE

In constructia de drumuri se foloseste metoda tehnologica in flux, unde
frecventa de repetare a operatiilor tehnologice pentru realizarea unui obiectiv solicita
acest tip de organizare a lucrarilor.

Sistema de masini reprezinta inlantuirea utilajelor specializate pe operatii

distincte. Operatiile tehnologice (procesele tehnologice) sunt compuse din procedee
simple sau compuse ce se desfacoara concomitent sau consecutiv.

Page 10 of 15
o Faza tehnologica de sapare include sapatura, fie cu buldozerul, fie cu
excavatorul, finisarea taluzelor si incarcarea in autobasculante
o Faza tehnologica de transport include activitatea de transport intre
profilele de sapatura catre cele de umplutura
o Faza tehnologica de umplutura include asternerea in straturi de 20
cm cu buldozerul sau autogrederul a pamantului transportat din profile
de sapatura, depozite temporare de pamant sau de la groapa de
imprumut, udarea si compactarea straturilor asternute

Page 11 of 15
Pentru aceste activitati, analiza se incepe de la Epura LALANNE, unde se poate
urmari momentele de transport, respectiv urmarirea deplasarilor de volume de
pamant sapat din profilele de debleu, catre necesarul de volume de umplutura din
profilele de rambleu, pe distante cunoscute intre profilele respective, extrase ca
profile reprezentative in profilul longitudinal al traseului din proiectul tehnic

picheti
volume sapatura .....................transport...........................volume umplutura

distante intre picheti

Momente de transport=volum x distanta intre picheti

Page 12 of 15
 distanta
intre
picheti

puncte
de lucru
transport

transport

Page 13 of 15
Alegerea procedurii de lucru pornind de la schema tehnologica a unui ciclu
tehnologic de lucru
sapatura...............................................transport.............................umplutura

Procedura tehnologica de lucru, este aceea a deplasarii volumelor de pamant

sapate, aferente suprfetei de sapatura de pe distanta medie aplicabila a profilului de
debleu, catre suprafata de umplutura, aferenta distantei medii aplicabile a profilului
de rambleu.

Distanta medie aplicabila Distanta medie aplicabila

suprafata
sapat SS profil sapatura profil umplutura suprafata
umplut SU

Ampriza
profil Ampriza
profil
sapatura
umplutura
SU
SS

Page 14 of 15
 In cazul aplicarii ciclului tehnologic de lucru cu buldozerul pe distante scurte
de pana la 50m, avm urmatoarele operatii de lucru:

-saparea pamantului pe o fasie de lucru din suprafata de sapat SS, lata

cat lama buldozerului, pe lungimea ls=lungimea de sapat si hs=adancimea de sapat
-transport pamant, prin impingerea volumului sapat din fata lamei
buldozerului pana la suprafata de umplutura SU
-realizarea strat de umplutura lu, prin ridicarea lamei la hu=inaltimea
stratului de umplutura si deplasarea buldozerului pana la consumarea pamantului din
fata lamei
-reluarea ciclului de lucru, prin revenirea buldozerului pe suprafata de
sapatura SS si realizarea unei noi fasii de sapatura

In felul acesta, urmarind etapele de lucru de pe Epura Lalanne, se executa

cicluri succesive de sapat-transport si umplut, pana la realizarea profilelor
transversale din proiectul tehnic, urmand o schema ca cea care este prezentata in
figura de mai jos.

Orice proces tehnologic este caracterizat de productivitatea utilajului sau

echipamentului de lucru cu care se executa, productivitate determinata de parametrii
si insusirile constructive ale masinii.

Page 15 of 15