Subiecte Drumuri III

Subiecte Drumuri III – rezolvate
SUBIECTUL 1 :
Tehnologia de preparare si asternere/compactare a mixturilor asfaltice. Conditii de

calitate pe faze (temperaturi, abateri geometrice ) :
 Mixturile asfaltice sunt materiale de construcţii realizate din amestecuri de agregate

naturale sau artificiale şi filer aglomerate cu bitum printr-o tehnologie adecvată.
 După tehnologia de preparare şi punere în operă:
o Mixturi asfaltice la cald (150°C) utilizând ca liant bitumul ;
o Mixturi asfaltice la rece (>5°C) utilizând ca liant emulsia bituminoasă sau bitumul
tăiat .
Tehnologia de execuţie a mixturilor bituminoase la cald:

Se realizează în staţii mecanice specializate, cu dispozitive de uscare şi cântărire a
agregatelor, încălzire şi dozare a liantului, şi de amestecare forţată.
ETAPE :
- Încălzirea bitumului ;
- Predozarea agregatelor minerale ;
- Uscarea agregatelor ;
- Dozarea conform reţetei ;
- Malaxarea componenţilor .
Transportul se face cu autocamioane basculante de capacitate mai mare 6,5…20 to ,cu prelată
sau alte sisteme de termoizolare, se recomandă ca mixtura să nu piardă mai mult de 20°C la
transport .
Predozarea agregatelor:
 Asigură alimentarea continuă şi regulată a instalaţiei de producere a mixturii asflatice.
 În cazul utilizării mai multor sorturi de agregate diferite , care trebuie să fie amestecate,
predozatoarele asigură alimentarea cu respectivele sorturi în cantităţile dorite.
 Sunt constituite din buncăre alimentatoare, prevăzute la partea inferioară cu un dispozitiv de
reglare a scurgeri agregatelor.
 Transportul se face pe benzi transportoare continuu şi în cantitate constantă.
Uscarea agregatelor:
 Uscarea, încălzirea şi desprăfuirea agregatelor sunt operaţii deosebit de importante, pentru
realizarea unei bune adeziuni a liantului la suprafaţa agregatelor.
 Uscătorul are o formă cilindrică , fiind uşor înclinat (circa 6°), executat din oţel şi prevăzut
cu un dispozitiv de încălzire. Cilindrul se roteşte continuu în jurul axei, permiţând înanintarea
agregatelor şi uniformizarea temperaturii.
 Agregatele se aduc la o temperatură între 165 şi 190°C ;
 La finalizarea uscării, agregatele sunt preluate de elevatorul cald şi conduse la un siloz penru
sortare şi dozare.
Dozarea şi malaxarea :
 Se face astfel încât să se poată realiza mixturi asfaltice cât mai omogene, respectându-se
dozajele de laborator.
 Agregatele calde cântărite şi sortate sunt introduse în malaxor, se adaugă filerul rece, se
omogenizează , după care se introduce bitumul fierbinte şi se malaxează până la obţinerea
unei mixturi omogene.
 Se evită supraîncălzirea mixturii pentru a nu arde bitumul.
 La ieşirea din malaxor mixtura se depozitează provizoriu într-un buncăr cu posibilitatea de
încărcare a acesteia în autobasculante.
Compactarea mixturilor:
- Compactarea se face cu rulouri netede în straturi de maxim 10 cm, dinspre margine spre ax cu
suprapunerea rulourilor pe 20-30 cm. Viteza de compactare va fi redusă şi se va evita
staţionarea utilajului pe mixtura proaspătă şi demarajele bruşte.
- Gradul de compactare a mixturilor bituminoase pentru straturile de bază va fi de 95%.
Controlul calităţii la aşternerea şi compactarea mixturilor asfaltice :
- Transportul trebuie făcut cu autobasculante corespunzătoare şi suficiente ;
- Să se respecte temperaturile de aşternere ;

- Să se compacteze cât de repede după aşternerea mixturii ;
- Uniformitatea suprafeţei de rulare se face cu viagraful sau cu dreptarul de 3m ;
- Denivelările locale maxime admise în profil longitudinal:
 3 mm pentru clasă tehnică I şi străzi categoriile I…III ;
 4 mm pentru clasă tehnică II şi străzi categoria IV ;
 5 mm pentru drumuri de clasă tehnică III ;
 7 mm pentru drumuri de clasă tehnică IV şi V .
SUBIECTUL 2 :
Tipuri de betoane rutiere. Proprietatile betonului proaspat si intarit. Explicatii.
Betoanele de ciment rutier se împart în clase pe baza criteriului rezistenţei caracteristice la

încovoiere ( Rk inc.150 )
Clasificare:
BcR 3,5 .........Rk inc.150 = 3,5 MPA
BcR 4,0 .........Rk inc.150 = 4,0 MPA
BcR 4,5 .........Rk inc.150 = 4,5 MPA
BcR 5,0 .........Rk inc.150 = 5,0 MPA
Caracteristicile betonului:
- Caracteristici beton proaspat:
o Lucrabilitatea ; 1.13-1.35 cm G.C. ; max. 3 cm
o Densitatea aparentă ; 2400 +/- 40 kg/mc
o Conţinutul de aer oclus ; 3.5 +/- 0.5 %
- Caracteristici ale betonului întărit:

o Densitatea aparentă ; 2400 +/-40 kg/mc
o Rezistenţa la compresiune ; 3.0; 3.5; 4.0; 4.5;

o Rezistenţa la încovoiere ; 3.5; 4.0; 4.5; 5.0
o Gelivitatea sau rezistenţa la îngheţ - dezgheţ ; min. G100
SUBIECTUL 5 :
Lianti bituminosi. Prezentare, obtinere, utilizare.
Lianţii hidrocarbonaţi sau bituminoşi sunt complexe de hidrocarburi de origine naturală sau
obţinute prin pirogenare, însoţite deseori de combinaţiile lor cu oxigenul, azotul, sulful etc.
În această categorie se încadrează bitumul şi gudronul.
Bitumul se găseşte în stare naturală sau poate fi: preparat prin distilare fracţională a anumitor
ţiţeiuri şi derivate naturale a acestora.
Bitumul este solubil în sulfura de carbon.
• Bitumul natural : se găseşte asociat cu diferite substanţe minerale şi în acest caz se numeşte
rocă asfaltică (asfalt natural, nisip bituminos) .
• Bitumul de petrol: este liantul cel mai utilizat în ţara noastră la întreţinerea şi construcţia
drumurilor, deoarece are calităţile corespunzătoare şi se poate prepara în cantităţi mari din
prelucrarea păcurei.
• Gudronul: liant hidrocarbonat de culoare brun-neagră, cu consistenţă de la moale până la

tare-vâscos, obţinut prin distilarea uscată a huilei. Are aceleaşi utilităţi ca şi bitumul dar este
mai slab şi îmbătrâneşte mai repede .
• - bitum de clasa 35/50, 50/70 si 70/100, conform SR EN 12591
• - bitum modificat cu polimeri : clasa 3 (penetratia 25/55) , clasa 4 (penetratia 45/80) si clasa
5 (penetratia 40/100), conform SR EN 14023
• Liantii se selecteaza in functie de penetratie:
• pentru zonele calde se utilizeaza bitumurile 35/50 si 50/70 si bitumurile modificate
25/55 si 45/80;
• pentru zonele reci se utilizeaza bitumurile 70/100 si bitumuri modificate 40/100;
• pentru mixturile stabilizate MAS, indiferent de zona, se utilizeaza bitumurile 50/70 si
bitumurile modificate 45/80.
• Bitumurile tip 35-50 se pot utiliza in straturile de baza si de legatura.
• Bitumul de petrol are peste 300 de componenţi care se pot grupa astfel:
-uleiuri (40…60%), care imprimă mobilitate şi fluiditate ;
-răşini (18…48%), care imprimă proprietăţi liante, elasticitate ;
-asfaltene (15…35%), care imprimă vâscozitate, coeziune şi stabilitate la temperaturi ridicate .
• Bitumurile rutiere tradiţionale pot fi transformate, prin aportul de polimeri, de la structură
solidă la structură gel şi trec de la plastice la elastice. Lucru obţinut prin oxidarea bitumului,
dar în acest caz scade adezivitatea faţă de agregate .
SUBIECTUL 6 :
Metode de reciclare/regenerare la cald a mixturilor asfaltice existente.
3.1. Tehnologii de reciclare la faţa locului

Tehnologiile de reciclare la cald in situ constau în principiu în
încălzirea îmbrăcămintei bituminoase existente pe o anumită grosime,
frezarea acesteia, urmată de omogenizarea (cu sau fără adaos de agregate
naturale şi lianţi noi), aşternerea şi compactarea noii mixturi asfaltice.
Procedeele utilizate în acest scop sunt: termoreprofilarea, termoregenerarea
şi termoreciclarea.
3.1.1. Termoreprofilarea
Termoreprofilarea are drept scop refacerea uniformităţii suprafeţei
de rulare în profil transversal şi longitudinal prin încălzirea îmbrăcămintei
bituminoase vechi şi scarificarea (frezarea) acesteia, urmată de aşternere şi
compactare, fără adaos de materiale noi şi fără ridicarea materialului de pe
suport. Tehnologia nu produce nici o modificare a naturii materialului
iniţial, iar aplicarea ei se face pe grosimi de 4…6 cm. Obiectivele urmărite
prin termoreprofilare sunt legate de înlăturarea defecţiunilor geometrice ale
suprafeţei de rulare (făgaşe datorită uzurii, suprafaţă şlefuită etc.). Se poate
obţine şi o oarecare îmbunătăţire a rugozităţii suprafeţei de rulare prin
redistribuirea granulelor scheletului mineral.
Operaţia de termoreprofilare se execută cu un utilaj complex care poate realiza
următoarele activităţi (fig. 3.1):
- încălzirea îmbrăcămintei bituminoase cu panouri radiante cu raze cu
infraroşu sau cu flacără;
- scarificarea uşoară a stratului bituminos;
- nivelarea şi precompactarea materialului în noul strat.
Fig. 3.1. Tehnologia termoreprofilării.
Parametrii principali care influenţează reuşita tehnologiei de

termoreprofilare sunt temperatura de încălzire a îmbrăcămintei bituminoase
existente şi adâncimea de scarificare. În general, se recomandă obţinerea unor
temperaturi de încălzire de 200…300 oC, ceea ce poate conduce la o îmbătrânire
importantă a bitumului în timpul procesului tehnologic. Rezultă că tehnologia
poate da rezultate foarte bune în situaţia reciclării unei îmbrăcăminţi bituminoase
realizată cu un bitum de consistenţă redusă sau în exces. Pe de altă parte, aplicarea
tehnologiei pe îmbrăcăminţi bituminoase vechi, cu bitum îmbătrânit, nu va conduce
la rezultate corespunzătoare.
Din cele menţionate anterior rezultă că tehnologia de termoreprofilare
poate fi oportună în următoarele situaţii:
- îmbrăcăminţi bituminoase vechi cu grosimea de min. 4…5 cm, şlefuite
sau cu făgaşe de max. 2,0 cm;
- structuri rutiere cu capacitate portantă corespunzătoare;
- îmbrăcăminţi bituminoase cu caracteristici corespunzătoare în ceea ce
priveşte granulozitatea scheletului mineral, dozajul de liant şi consistenţa acestuia
(nu se recomandă aplicarea tehnologiei pentru bitumuri cu penetraţia mai mică
de 20·mm).
Termoreprofilarea poate fi urmată de protejarea suprafeţei cu un tratament
bituminos sau covor asfaltic subţire realizat la rece.
3.1.2. Termoregenerarea
Termoregenerarea urmăreşte refacerea uniformităţii şi îmbunătăţirea
caracteristicilor mecanice ale unei îmbrăcăminţi bituminoase vechi, în general, prin
ridicarea parţială a materialului de pe suportul său. Acest lucru se realizează prin
încălzirea îmbrăcămintei vechi, scarificarea (frezarea) acesteia, reutilizarea totală
sau parţială a materialelor obţinute (reprofilare şi precompactare), urmată de
aşternerea unui strat bituminos nou şi compactare. Tehnologia nu face apel la nici
un fel de adaos de lianţi sau agregate naturale, cu excepţia celor utilizate pentru
noul strat de uzură.
Tehnologia se realizează cu un grup de utilaje alcătuit din (fig. 3.2):
- dispozitive de încălzire cu raze infraroşii;
- dispozitiv de scarificare sau frezare;
- dispozitiv complex cu şnec pentru ridicarea, transportul, repartizarea şi
nivelarea mixturii asfaltice încălzite şi scarificate;
- autobasculante pentru transportul mixturii asfaltice noi;
- răspânditor-finisor pentru punerea în operă a noului strat de uzură şi
precompactarea acestuia;
- atelier de compactare a noii îmbrăcăminţi bituminoase.
Fig. 3.2. Tehnologia termoregenerării.
Termoregenerarea constă dintr-o termoreprofilare, urmată de realizarea
unui strat de uzură bituminos nou, subţire, cu grosimea de 1,5…2,0 cm (min. 40 kg
mixtură asfaltică pe m2).
Obiectivele principale urmărite se referă la: refacerea planeităţii şi
rugozităţii suprafeţei de rulare, rectificarea unor făgaşe de dimensiuni reduse,
repararea îmbrăcăminţilor bituminoase fisurate sau cu pelade, respectiv restabilirea
impermeabilităţii unor îmbrăcăminţi poroase.
Aplicarea termoregenerării se poate face cu rezultate bune în următoarele
situaţii
: - îmbrăcăminţi bituminoase cu grosimea de min. 4…5 cm;
- structuri rutiere cu capacitate portantă corespunzătoare;
- profiluri transversale cu făgaşe de max. 3,0 cm;
- îmbrăcămiţi bituminoase care să nu aibă ca liant un bitum excesiv de
îmbătrânit (penetraţia de max. 20·1/10 mm).
În afara parametrilor care influenţează reuşita termoreprofilării, în cazul
termoreprofilării se impune asigurarea unei temperaturi la suprafaţa stratului
reprofilat de 100…110 oC (pentru a se asigura o bună aderenţă între stratul de
reprofilare şi stratul subţire care va constitui stratul de uzură).
Termoreprofilarea se poate aplica pe o singură bandă de circulaţie (pe
banda sau benzile de circulaţie care prezintă defecţiuni dintre cele menţionate
anterior) în cadrul drumurilor cu mai multe benzi sau a drumurilor urbane, cu
menţinerea nivelului vechii îmbrăcăminţi rutiere. Pentru aceasta, o parte
corespunzătoare din mixtura asfaltică scarificată va fi îndepărtată (în concordanţă
cu cantitatea de mixtură asfaltică nouă aşternută în stratul de uzură), urmând să fie
refolosită la alte lucrări.
3.1.3. Termoreciclarea
Termoreciclarea este tehnologia prin care se urmăreşte reutilizarea
mixturilor asfaltice din îmbrăcăminţi bituminoase vechi prin încălzire, scarificare
(frezare), omogenizarea mixturii asfaltice vechi cu materialele de corectare
necesare (agregate naturale, mixturi asfaltice, lianţi de regenerare), urmată de
repunerea în operă a materialului obţinut. Stratul obţinut poate fi acoperit cu un nou
strat de uzură.
Termoreciclarea este cea mai frecventă tehnologie de reciclare la faţa
locului aplicată în tehnica rutieră actuală.
Tehnologia se realizează cu utilaje complexe care asigură (fig. 3.3):
- încălzirea îmbrăcămintei bituminoase şi menţinerea temperaturii până
la scarificare cu ajutorul unor preîncălzitoare echipate cu panouri radiante;
- scarificarea stratului bituminos, urmată, funcţie de utilaj, de aducerea
materialului în cordon sau de menţinerea pe suprafaţa iniţială;
- omogenizarea mixturii asfaltice vechi cu materialele de adaos necesare
(agregate naturale şi/sau liant de regenerare, respectiv, dacă este necesar, fibre,
polimeri etc.) destinate îmbunătăţirii comportării la formarea făgaşelor;
- aşternerea materialului cu răspânditor-finisorul, urmată de compactarea
cu utilaje corect adaptate la grosimea stratului.
Fig. 3.3. Tehnologia termoreciclări
Domeniile de utilizare ale acestei tehnologii sunt următoarele:

- tratarea unor defecţiuni de adâncime cum este dezlipirea unui strat
bituminos gros de suportul său. Dacă stratul este prea gros se prevede o frezare
prealabilă, astfel încât să se recicleze numai o grosime compatibilă cu capacitatea
utilajului, cu atingerea interfeţei desprinse şi a părţii superioare a stratului suport
(1…2 cm din acesta);
- evitarea fisurării îmbrăcăminţilor bituminoase vechi datorate
îmbătrânirii liantului prin folosirea unui liant regenerant;
- refacerea uniformităţii transversale a îmbrăcăminţilor bituminoase cu
făgaşe provocate de fluajul mixturii asfaltice, prin introducerea în amestec, după
caz, a unor agregate naturale preanrobate, respectiv a unui liant pentru
îmbunătăţirea caracteristicilor bitumului vechi sau pentru completarea
necesarului de liant ca urmare a adaosului de agregate noi, precum şi alţi aditivi
determinaţi prin studiul dozajului în laborator;
- reciclarea straturilor de uzură din betoane asfaltice subţiri sau betoane
asfaltice drenante cu adaos de bitum - polimeri pentru refacerea caracteristicilor
mixturii asfaltice iniţiale;
- crearea unui strat antifisuri de 2 cm din mixtura asfaltică existentă, cu
adaosul unui mortar asfaltic bogat în nisip, bitum - polimer şi eventual fibre.
Stratul respectiv se va interpune între noul strat de uzură şi straturile inferioare
stabilizate cu lianţi hidraulici.
Regenerarea prin frezare la rece
• Se aplică în cazul în care denivelările suprafeţei de rulare sunt mici (2…3 m) iar
structura nu necesită ranforsare ;
• Utilajele speciale de frezare taie aceste denivelări, lăsând în urma lor o suprafaţă
plană şi rugoasă ;
• Suprafaţa rezultată se dă în folosinţă aşa cum este, sau se protejează cu un covor
asfaltic sau tratament bituminos;
• Materialul obţinut din frezare se poate reutiliza .
Regenerarea prin frezare la cald (Rabotare)
• Se aplică în cazul în care îmbrăcămintea veche prezintă semne de oboseală (fisuri,

crăpături, făgaşe etc.), sau în cazul în care nivelul îmbrăcămintei vechi trebuie să
rămână neschimbat, deşi este necesară acoperirea acesteia datorită stării
necorespunzătoare .
• În cazul în care se aşterne o nouă îmbrăcăminte este bine ca această operaţie să se
facă imediat, deoarece peste suprafaţa încălzită, noua mixtură va adera în condiţii
optime .
SUBIECTUL 7 :
Substraturi de fundatie. Fundatii din piatra sparta existenta, blocaje si
stabilizate cu lianti.
SUBSTRATUL DE FUNDAŢIE:
Peste stratul de formă se realizează de la caz la caz straturi care fac trecerea dintre
infrastructura la suprastructura şi care se numesc substraturi de fundaţie ;
• Clasificare:
substrat drenant ;
substrat anticapilar ;
substrat izolant (anticontaminant) ;
substrat antigel .
SUBSTRATURI DRENANTE:
• Colectează şi evacuează apele care pătrund în straturile de fundaţie în timpul execuţiei

sau ulterior ;
• Pentru realizarea lor se foloseşte balastul în strat de minim 10 cm după compactare ;
• Acest strat se ia în considerare la calculul de dimensionare a structurilor rutiere , iar
grosimea lui se include la grosimea totală a structurii pentru calculul la îngheţ –
dezgheţ .
• Pentru îndepărtarea apelor din aceste substraturi se prevăd nişte drenuri (dren de
9
acostament ) cu o lăţime de 20 – 30 cm dispuse la 10 – 20 m unul de altul ;
• Dacă drumul este în palier trebuie asigurate pantele necesare scurgerii apei (minim
0.5%);
• Dacă drumul este executat în debleu atunci colectarea apelor se face prin drenuri
longitudinale sub acostament cu posibilităţi de evacuare la 200 – 300 m .
SUBSTRATURI ANTICAPILARE
• Elimină pericolul infiltrări apei în structura rutieră prin fenomenul de capilaritate ;

• Se realizează din balast cu o grosime de minim 15 cm după compactare ;
• Şi acest strat se ia în considerare la calculul de dimensionare şi de verificare la îngheţ
– dezgheţ a structurii rutiere .
SUBSTRATURI ANTICONTAMINANTE (IZOLANTE)
• Se prevad atunci când pământul din patul drumului conţine elemente prăfoase sau
argiloase care pot pătrunde printre granulele stratului de fundaţie mărind sensibilitatea
la acţiunea apei ;
• Se realizează din nisip (grosime de 7 cm) sau din geotextile, atunci când nu se
realizează strat de formă sau atunci când straturile de fundaţie respectiv celelalte
straturi de protecţie nu îndeplinesc acest rol ;
• Substratul este alcătuit pe principiul filtrului invers , mărimea granulelor creşte de jos
în sus ;
• Ca şi geotextile se folosesc cele neţesute din fibre sintetice ;
• Nu se iau in calcul la dimensionarea structurii rutiere .
SUBSTRATURI ANTIGEL:
• Au rolul de a mări rezistenţa la acţiunea îngheţului şi dezgheţului;

• Se execută din zgură expandată, clasa 900 …1200, sort 0 – 7 mm, sau din zgură
10
granulată de furnal, clasa A, cu o grosime de minim 12 cm după compactare ;
• Nu se ia în considerare la dimensionare, dar se ţine cont la verificarea la îngheţ –
dezgheţ ;
• Dacă se execută din zgură expandată acest substrat va avea şi rol drenant .
Fundaţii din pietruiri existente:
• Este o soluţie economică , de reutilizare a materialului existent din pietruirile de pe

drumurile comunale şi realizarea unui strat de fundaţie rezistent pentru o structură
rutieră nouă ;
• În cazul în care pietruirea nu este pe toată lăţimea patului drumului, şi are o grosime
mai mică de 10 cm, nu se ia în considerare în alcătuirea noii structuri rutiere, dar se
scarifică şi se reprofilează ;
• În cazul în care pietruirea este pe toată lăţimea patului drumului , şi are o înălţime de
min. 10 cm, aceasta va alcătui stratul de formă şi se va lua în considerare în calcul ;
• În cazul în care pietruirea nu este pe toată lăţimea patului dar are o înălţime mai mare
de 10 cm , se scarifică , se reprofilează şi se compacteaza alcătuind astfel stratul de
formă sau de fundaţie care va fi luat în calculul structurii .
Proces tehnologic:
• La pietruirile existente, în afară de cazul când se prevede o scarificare totală a

acestora, scarificarea se face pe o adâncime de 5 cm sub adâncimea denivelărilor
(gropilor) ;
• Materialul astfel provenit se profilează cu sau fără adaosuri de agregate naturale ;
• Se compactează corespunzător ;
• Pietruirea existentă constituie astfel un strat de protecţie sau un strat de fundaţie
numai dacă este alcătuită ca atare sau în adaos cu alte agregate naturale din materiale
care satisfac condiţiile tehnice pentru aceste straturi .
• Grosimea reală şi calitatea materialelor din pietruirea existentă se stabileşte prin
prelevarea de probe şi sondaje urmate de determinări în laborator .
Fundaţii din blocaje:
• Se pretează unde se justifică economic deoarece este foarte rezistentă dar şi foarte
costisitoare ;
• Se execută din piatră brută sau cu bolovani de râu, pe un strat de 8 cm grosime după
care se aşează blocajul normal ;
• Aşezarea se face cu vârful în sus , în rânduri ţesute ;
• Pietrele mai mari se dispun la margine ;
• Se vor alege pietre cât mai uniforme , denivelările să fie < 2 cm ;
• Materialul rezultat în urmă cioplirii se numeşte alicărie şi se foloseşte la umplutură
sau împănare ;
• Fixarea pietrelor se face cu ciocanul prin batere .
Proces tehnologic:
Cilindrare uşoară ;
11
Dispunere strat de egalizare sort 40-63 mm ;
Cilindrare ;
Împănare cu split 16-25 mm ;
Cilindrare ;
Înnoroire ;
Stropire ;
Cilindrare finală .
Stabilizarea cu lianţi:
• Îmbunătăţesc semnificativ proprietăţile fizico-mecanice ale materialelor de masă

folosite în straturile rutiere.
• Clasificare:
Stabilizări cu lianţi minerali (ciment ,var );
Stabilizări cu lianţi puzzolanici ;
Stabilizări mixte ;
Stabilizare cu ciment:
• Îmbunătăţirea proprietăţilor fizice, chimice şi mecanice, obţinute prin amestecarea
pământurilor sau alte tipuri de materiale cu ciment şi apă , prin compactare energică.
• Straturile executate din materiale stabilizate cu ciment sunt practic impermeabile,
nedrenante şi au o capacitate portantă ridicată.
• Deoarece au microfisuri, pentru evitarea transmiterii acestora la suprafaţa stratului
stabilizat se recomandă aplicarea unor îmbrăcăminţi bituminoase de min 10 cm
(pentru straturi din materiale fine sau monogranulare) sau de min 7 cm (materiale
granulare) , respectiv introducerea între îmbrăcăminte şi stratul stabilizat a unui strat
de bază din piatră spartă cilintrată şi îndopată cu split bitumat sau nisip bituminos .
• Utilizare:
Ameliorarea capacităţii portante a straturilor superioare din terasamente ;
Realizarea straturilor de fundaţie din sistemele rutiere rigide şi nerigide ;
Lărgirea fundaţiilor de modernizări şi reabilitări ;
Consolidarea acostamentelor .
• Materiale :
Pământuri din gropi de împrumut ;
Pietruiri existente scarificate şi reprofilate ;
Balasturi sau nisipuri locale ;
Deşeuri de carieră nesortate, zgură de furnal etc.
• Pământurile care nu satisfac aceste condiţii se pot corecta prin adaosuri de var pentru
corectarea plasticităţii pământurilor coezive, adaosuri de agregate pentru corectarea
curbei de granulozitate, adaosuri de clorură de calciu pentru corectarea conţinutului de
substanţe organice şi humus.
• Cimentul se poate folosi sub orice formă dar se recomandă cimenturile Portland
belitice.
• Pentru stabilirea dozajelor de ciment se folosesc:
• Metoda clasică : determină dozajele în urmă unor încercări asupra
12
epruvetelor cu diferite dozaje ;
• Metoda statistică : folosirea unor abace cu ajutorul cărora se poate
determină dozajul ;
• Metoda STAS : se calculează cu relaţia :
C=730 * ( Rc7 / Mc )
Tehnologia realizării:
• Scarificare material existent (se evită dacă se aduce materialul dn altă parte sau dacă
se face stabilizare în staţii fixe) ;
• Amenajarea şi aducerea la profil a patului drumului ;
• Fărâmiţarea materialului cu utilaje adecvate ;
• Corectarea proprietăţilor materialului de bază ;
• Amestecarea uscată a cimentului cu materialul;
• Umezirea amestecului şi amestecarea la umed ;
• Aşternerea şi nivelarea la profil (cu autogrederul) ;
• Compactarea şi corectarea denivelărilor ;
• Tratarea ulterioară a stratului ;
• Acoperirea cu un strat de 1..2 cm nisip şi stropire timp de 7 zile de 4 ori pe zi;
• Stropirea suprafeţei cu liant hidrocarbonat pentru protecţie (bitum tăiat/emulsie) ;
• Acoperirea cu folii de polietilenă .
Tratare cu var :
• Efectele varului:
Modificări în procesul de adsorbţie a argilelor, reducând sensibilitatea la apă ;
Flocularea argilei şi glomerularea pământului, granulozitatea şi lucrabilitate
imbunătăţită ;
Reduce plasticitatea pământurilor argiloase, creşte limita inferioară de plasticitate ;
Măreşte coeziunea, rezistenţa mecanică şi capacitatea portantă a pământurilor ;
Uscarea pământurilor supraumezite ;
Schimbă concentraţia ionilor de hidrogen, crescând ph-ul .
• Metode de stabilire a dozajului:

Metoda clasică : pe baza rezultatelor din încercări pe epruvete cu diferite dozaje ;
Metoda simplificată : folosind abace întocmite pe baza unui număr mare de încercări ;
Stabilizare cu lianţi puzzolanici :

• Prin stabilizare cu lianţi puzzolanici se înţelege îmbunătăţirea adusă proprietăţilor
fizico-chimice şi mecanice ale agregatelor naturale sau pământurilor, prin amestecarea
lor cu cantităţi determinate de liant, apă şi activator (ciment sau var) şi prin
compactare.
• Materiale utilizate:
• Agregatele naturale ;
Produse de carieră prelucrate ;
Deşeuri de carieră .
13
• Distribuţia granulometrică a amestecului de agregate , liant puzzolanic şi activator
trebuie să se încadreze în zona amestecului optimal , în caz contrar se mai fac
completări.
• Elaborarea dozajelor se face cu metoda clasică , pe baza încercărilor pe epruvetele

realizate cu dozaje diferite.
• Se adoptă dozaje de:

20, 25, 30 % pentru zgură granulată ;
10, 20, 30% pentru cenuşă de termocentrală ;
6, 8, 10% pentru tuful vulcanic ;
2, 3% pentru activatori.
Tehnologia de realizare :
• Amestecul de agregate naturale, liant puzzolanic , activator şi apă se efectuează în

staţii fixe .
• Amestecul de agregate naturale, tuf vulcanic măcinat, activator şi apă , pentru
execuţia straturilor rutiere în cadrul lucrărilor de întreţinere pentru trafic uşor şi foarte
uşor ; se poate face şi la faţa locului .
Prepararea în staţii fixe :
• Se face într-una sau mai multe instalaţii de preparare a nisipului stabilizat (I.N.S.),
dotate cu predozatoare , într-o baterie de două sau mai multe betoniere cu dozare
volumetrică a componenţilor.
• Primele trei compartimente de predozare sunt ale agregatelor iar ultimul e pentru
liantul puzzolanic .
• Dozarea activatorului se face cu dispozitivul de dozare a cimentului, varul se
introduce în amestec sub formă de suspensie în apă .
• Amestecul se face în malaxorul de preparare a nisipului stabilizat sau în betonieră,
până la omogenizare. Transportul se face cu basculantă .
• Se poate stoca cel mult 10 zile în şoproane.
• Înainte de punere în operă, stratul suport se umezeşte cu apă cu excepţia
îmbrăcămintei bituminoase , în cazul ranforsării .
• Punerea în operă se face în straturi de 10…20 cm, înălţimea stratului necompactat se
calculează exact .
• După aşternere se compacteaza cu compactoare cu pneuri de preferinţă , sau rulouri
vibratoare , rulouri netede în caz că nu se dispune de celelalte două.
• Nu se vor compacta nisipuri stabilizate cu compactoare cu rulouri netede .
• Se va respecta umiditatea optimă de compactare ( Proctor modificat ) .
• După primele 2..3 treceri se verifică profilul şi uniformitatea, făcându-se eventualele
corecţii .
Prepararea pe loc :
• Toate operaţiile de stabilizare sunt executate de unul sau mai multe utilaje, care
14
execută, pe rând , operaţii asupra materialelor componente ale stratului stabilizat.
• Agregatele se transportă cu autobasculante şi se aşează în grămezi uşor de repartizat
uniform .
• Liantul puzzolanic se transportă cu autobasculante şi se aşează în grămezi pe
suprafaţa stratului de agregate naturale astfel încât să se poată repartiza uniform .
• Activatorul se transportă şi aşează la fel că şi liantul .
• Pentru împrăştierea liantului şi a activatorului se recomandă utilizarea unor utilaje cu
dispozitive de răspândire (răspânditori de îngrăşăminte sau de fondanţi chimici ), sau
cu autogrederul prin treceri succesive .
• Apa se adaugă prin stropire cu ajutorul cisternei, în reprize.
• Se compacteaza corespunzător .
SUBIECTUL 8:
Stabilizari cu lianti puzzolanici. Tipuri de lianti. Dozaje, tehnologii.
Stabilizare cu lianţi puzzolanici :
• Prin stabilizare cu lianţi puzzolanici se înţelege îmbunătăţirea adusă proprietăţilor
fizico-chimice şi mecanice ale agregatelor naturale sau pământurilor, prin amestecarea
lor cu cantităţi determinate de liant, apă şi activator (ciment sau var) şi prin
compactare.
• Materiale utilizate:
• Agregatele naturale ;
Produse de carieră prelucrate ;
Deşeuri de carieră .
• Distribuţia granulometrică a amestecului de agregate , liant puzzolanic şi activator

trebuie să se încadreze în zona amestecului optimal , în caz contrar se mai fac
completări.
• Elaborarea dozajelor se face cu metoda clasică , pe baza încercărilor pe epruvetele

realizate cu dozaje diferite.
• Se adoptă dozaje de:

20, 25, 30 % pentru zgură granulată ;
10, 20, 30% pentru cenuşă de termocentrală ;
6, 8, 10% pentru tuful vulcanic ;
2, 3% pentru activatori.
• Amestecul de agregate naturale, liant puzzolanic , activator şi apă se efectuează în

staţii fixe .
• Amestecul de agregate naturale, tuf vulcanic măcinat, activator şi apă , pentru
execuţia straturilor rutiere în cadrul lucrărilor de întreţinere pentru trafic uşor şi foarte
15
uşor ; se poate face şi la faţa locului .
Prepararea în staţii fixe :
• Se face într-una sau mai multe instalaţii de preparare a nisipului stabilizat (I.N.S.),
dotate cu predozatoare , într-o baterie de două sau mai multe betoniere cu dozare
volumetrică a componenţilor.
• Primele trei compartimente de predozare sunt ale agregatelor iar ultimul e pentru
liantul puzzolanic .
• Dozarea activatorului se face cu dispozitivul de dozare a cimentului, varul se
introduce în amestec sub formă de suspensie în apă .
• Amestecul se face în malaxorul de preparare a nisipului stabilizat sau în betonieră,
până la omogenizare. Transportul se face cu basculantă .
• Se poate stoca cel mult 10 zile în şoproane.
• Înainte de punere în operă, stratul suport se umezeşte cu apă cu excepţia
îmbrăcămintei bituminoase , în cazul ranforsării .
• Punerea în operă se face în straturi de 10…20 cm, înălţimea stratului necompactat se
calculează exact .
• După aşternere se compacteaza cu compactoare cu pneuri de preferinţă , sau rulouri
vibratoare , rulouri netede în caz că nu se dispune de celelalte două.
• Nu se vor compacta nisipuri stabilizate cu compactoare cu rulouri netede .
• Se va respecta umiditatea optimă de compactare ( Proctor modificat ) .
• După primele 2..3 treceri se verifică profilul şi uniformitatea, făcându-se eventualele
corecţii .
Prepararea pe loc :
• Toate operaţiile de stabilizare sunt executate de unul sau mai multe utilaje, care
execută, pe rând , operaţii asupra materialelor componente ale stratului stabilizat.
• Agregatele se transportă cu autobasculante şi se aşează în grămezi uşor de repartizat
uniform .
• Liantul puzzolanic se transportă cu autobasculante şi se aşează în grămezi pe
suprafaţa stratului de agregate naturale astfel încât să se poată repartiza uniform .
• Activatorul se transportă şi aşează la fel că şi liantul .
• Pentru împrăştierea liantului şi a activatorului se recomandă utilizarea unor utilaje cu
dispozitive de răspândire (răspânditori de îngrăşăminte sau de fondanţi chimici ), sau
cu autogrederul prin treceri succesive .
• Apa se adaugă prin stropire cu ajutorul cisternei, în reprize.
• Se compacteaza corespunzător .
SUBIECTUL 9:
Anrobate bituminoase la cald si la rece. Prezentare, materiale, preparare .
• Amestec de agregate minerale, aglomerate între ele prin intermediul unui liant
bituminos , dozat astfel încât fiecare granulă să fie învelită cu o peliculă de bitum.
• Învelirea granulelor cu bitum se numeşte anrobare.
16
• Anrobatele se pot clasifica , după structura lor :
• Anrobate deschise (vol. goluri) Vg>12% ;
• Anrobate cu structură semicompactă Vg=8…12% ;
• Anrobate cu structură compactă Vg=4…8% ;
Caracteristicile anrobatelor :
• Structură macroporoasă ( mai deschisă ), elementele fine pot lipsi parţial sau total ;
• Agregatele se înscriu în limite granulometrice mai largi decât la betoanele asfaltice ;
• Dozajul de filer şi bitum este mai mic decât la betoanele asfaltice ;
• Realizate la cald:
Anrobate bituminoase cu bitum cald (A.B. 31,5 , A.B.P.C. 31,5 ; A.B.P.S. 31,5) ; AB
22,4
Anrobate bituminoase cu nisip bituminos sau bitum fluid şi bitum dur de petrol
(A.B.N.B.31,5) ;
• Realizate la rece:
Anrobate bituminoase cu subif (A.B.S.31,5) ;
Anrobate cu emulsie bituminoasă (A.B.E.B.31,5) ;
Procedeul la cald
• Utilizează ca liant bitumul plastic , adus în stare fluidă prin încălzire pentru a putea fi
pus în operă.
• Aşternerea amestecului se face tot la cald, la fel şi compactarea.
Procedeul la rece
• Utilizează ca liant bitumurile fluide sub formă de uleiuri asfaltice sau emulsii
bituminoase.
• Prepararea se face la rece , la fel şi punerea în operă .
• Compactarea se face după ce o parte din liant s-a evaporat .
SUBIECTUL 10 :
17
Asfalt turnat. Mortar asfaltic. Utilizare, materiale, tehnologie, alcatuire structucturi :
Asfalt turnat :
- Este o mixtură asfaltică la care golurile din agregatul natural sunt umplute cu mastic
bituminos, acesta etanşând mixtura .
- Punerea în operă se face fără cilindrare.
- Se realizează în două variante:
Asfalt turnat dur ( A.T.D.16) ;
Asfalt turnat (A.T.7) .
- Asfaltul turnat dur se execută numai la cald, din criblură 4…8 mm şi 8…16 mm, nisip şi
filer , aglomerate cu bitum dur 35/50 .
- Asfaltul turnat A.T.7 conţine în loc de cribluri , nisip grăunţos 4…7 mm .
Mortarul asfaltic:
- Este un amestec de nisip , filer şi bitum.
- Au o arie de aplicabilitate restrânsă, deoarece conţin un procent ridicat de bitum şi nu
oferă rugozitate.
- Realizate la cald :
- Mortar asfaltic cu bitum cald (M.A.B.C.7) ;
- Mortar asfaltic cu nisip bituminos (M.A.N.B.7) ;
- Mortar asfaltic turnat (M.A.T.7) ;
- Realizate la rece:
- Mortar asfaltic cu emulsie de bitum filerizat sau mortar-SUBIF (M.A.S.7)
- Mortar asfaltic cu emulsie bituminoasă (M.A.E.B.7) ;
SUBIECTUL 11 :
Materiale pentru realizarea straturilor de uzura la imbracamintile rutiere.
Enumerare, exemplificare imbracaminti bituminoase.
Tipuri de mixtura asfaltica utilizata pentru realizarea straturilor de uzura la
imbracamintile rutiere :
 Beton asfaltic bogat in criblura. (BA8, BA11.2, BA16, MAP16)
• Au un schelet mineral puternic bogat în criblură , conţinutul de criblură cu
dimensiunea peste 4 mm fiind de 40…60 % ;
• Conţine bitum în concentraţie de 6 ...7,5 % ;
• Se utilizează la straturi de uzură, pe drumuri şi străzi din clasele tehnice III şi
IV în grosime minimă de 4 cm, şi în cantitate minimă de 90 kg/mp ;
• Se recomandă utilizarea lui pe drumuri şi străzi cu declivitatea maximă de 6%
18
 Beton asfaltic rugos ( BAR16)
• Se caracterizează printr-un schelet mineral puternic, un conţinut scăzut de
bitum şi filer , zonă de granuozitate îngustă ;
• Se poate folosi la drumuri cu declivitate max. de până la 9% fiind recomandat
pe sectoarele unde există pericol de derapare ;
• Se foloseşte ca strat de uzură pe drumurile şi străzile de clasă tehnica I …III ,
în grosime minima de 4,0 cm, şi în cantitate de 90 kg/mp ;
• Suprafaţa după aşternere nu se va închide, pentru păstrarea rugozităţii ;
•
 Beton asfaltic rugos prin clutaj (BARC 16 )
• A fost introdus în Anglia în 1960 şi în Franţa în 1966 ;
• Prezintă avantajul de a utiliza în stratul de beton asfaltic impermeabil , a
materialelor mai puţin calitative, clutajul asigurând suprafeţei de rulare o
textură şi rugoasă ;
• Se execută prin tratarea stratului de uzură din beton asfaltic bogat în criblură,
în faza finală a compactării acestuia, cu criblură preanrobată ;
• Se foloseşte ca strat de uzură pe drumuri cu trafic intens sau cu declivităţi mai
mari de 6% ;
 Asfalt turnat ( AT )
• Este una dintre cele mai vechi tipuri de mixturi asfaltice cunoscute, utilizat pentru
trotuare şi străzi secundare ;
• Este un beton asfaltic compact, cu toate golurile umplute cu bitum, se utilizeaza şi
la etanşări şi impermeabilizări ;
• Asfaltul turnat dur A.T.D.16 se execută cu criblură ;
• Asfaltul turnat A.T.N. 7 se execută cu nisip ;
• Se foloseşte în special la poduri şi podeţe, străzi şi pieţe, alei, piste pentru ciclişti ,
trotuare ;
• Nu se cilindrează .
 Mortare asfaltice
• Se execută prin amestecarea agregatelor cu emulsie bituminoasă în instalaţii

speciale ;
• Se pot executa într-unul sau două straturi ;
19
• Aşternerea se realizează în aceleaşi condiţii ca la celelalte tipuri de mixturi
asflatice (autogreder, repartitor-finisor) ;
• Compactarea se face după ruperea emulsiei şi se recomandă folosirea
compactoarelor de 60 -80 kN ;
SUBIECTUL 12 :
Tratamente bituminoase. Materiale. Tratamente duble si intarite.
• Definiţie : Sunt învelişuri subţiri, realizate pe suprafaţa îmbrăcăminţilor rutiere, prin

stropirea acesteia în mod continuu cu un liant hidrocarbonat, urmată de o acoperire
cu criblură (pietris concasat) care se fixează prin cilindrare .
• Se execută pentru:
Etanşare suprafeţe poroase ;
Mărirea rugozităţii suprafeţei de rulare ;
Întreţinere şi regenerare îmbrăcăminţi rutiere uzate ;
Închiderea macadamurilor bituminoase ;
Asigură o bună drenare a apelor de pe suprafaţa de rulare ;
Întreruperea filmului de polei chiar de la formarea sa .
• După modul de punere în operă:
20
Tratamente bituminoase executate la cald, care se realizează cu bitum încălzit şi numai
pe timp uscat şi călduros cu temperaturi >20°C ;
Tratamente bituminoase la rece, care se realizează cu bitum tăiat sau emulsie cationică,
aplicate şi pe suprafeţe umede dar nu pe ploaie, la temperaturi >5 °C.
• După tehnologia de execuţie:
Tratamente bituminoase simple ;
Tratamente bituminoase duble sau multiple ;
Tratamente bituminoase duble inverse ;
Tratamente bituminoase întărite (cu agregate bitumate) ;
Tratamente bituminoase cu agregate anrobate în situ (Trabinsit) .
Materialele utilizate :
• Lianţi:
• bitum de clasa 35/50, 50/70 si 70/100, conform SR EN 12591 + Anexa
Nationala NB si art. 30, respectiv 31.
• - bitum modificat cu polimeri : clasa 3 (penetratia 25/55) , clasa 4 (penetratia
45/80) si clasa 5 (penetratia 40/100), conform SR EN 14023 + Anexa
Nationala NB si art. 31.
Bitum tăiat din bitumurile menţionate mai sus, folosind ca solvent petrosin în proporţie
de 22…24 % ;
Emulsie bituminoasă cationică, cu rupere rapidă , pusă în operă la temperatura mediului
ambiant .
• Agregate :
• Criblurile: 4 – 6 , 6 – 10, 10 – 14 mm pt. tratamente
În mod excepţional splitul ( pe drumuri cu trafic redus) :
Agreagate de râu concasate şi granulate ;
Agregate de râu sortate ;
Agregatele trebuie să provină din roci dure, să fie curate, să aibă o rezistenţă ridicată la
uzură şi să aibă o formă poliedrică.
21
Se recomandă folosirea agregatelor din roci bazice; în cazul rocilor acide, pentru
tratamente bituminoase executate la cald, se recomandă folosirea aditivilor pentru
ameliorarea adezivităţii ;
Se recomanda ca dimensiunea maximă “D” şi cea minimă “d” a granulelor să fie cât mai
apropiate.
Tratamente bituminoase duble :
• Tratamentele bituminoase executate în două reprize se numesc tratamente duble.
• Tehnologie de execuţie:
Macadamul realizat corect, verificat şi curăţat se amorsează cu 0,7…1,0 kg/mp de bitum;
Se execută prima stropire cu 1,75…2,25 kg/mp bitum 70/100, urmată imediat de o
acoperire cu 20…25 kg/mp criblură 10…14 mm, şi se cilindreaza ;
După îndepărtarea criblurii alergătoare se face a două stropire cu bitum 50/70 în cantitate
de 1,2…1,5 kg/mp , se aşterne criblură 4…6 mm în cantitate de 15…20 kg/mp şi se continuă
cilindrarea până la fixare.
Tratamente bituminoase întărite :
• Se execută pe macadamuri sau pe îmbrăcăminţi bituminoase degradate, cu criblură
preanrobata în prealabil cu 4,5…5% bitum 50/70.
• Tehnologie:
Se curată macadamul , şi se amorsează cu 0,7…1,0 kg/mp bitum ;
Se aşterne criblură 4…8 mm sau 10…14 mm, anrobată în cantitate de 40…50 kg/mp şi
se cilindrează ;
Închiderea se execută cu un tratament bituminos 1,0…1,2 kg/mp bitum 70/100 şi 15
kg/mp criblură 4…6 mm sau cu nisip bitumat cu 2…3% bitum.
• Tratamentele întărite se folosesc rar deoarece ca şi costuri se aseamănă cu covoarele
asfaltice care sunt net superioare dar şi mai scumpe .
22
SUBIECTUL 13 :
Imbracaminti rutiere din pietruiri simple. Materiale, forma, tehnologie .
Pietruiri simple:
• Se folosesc la drumuri cu circulaţie redusă şi în special unde predomină vehiculele cu
tracţiune animală .
• Se realizează sub trei forme:
• Cu profil transversal în formă de seceră/ neîncastrat (bombament curb):
Din balast brut aşezat pe carosabil şi acostamente în strat de grosime variabilă
Bombament f/B =1/40…1/50 ;
Grosimea stratului la mijlocul căii de 20…25 cm ;
Îndesarea se face prin circulaţie ;
Drum pietruit cu bombament curb
23
Cu profil transversal semiîncastrat :
- Se execută un pat în platforma şoselei în care se realizează corpul pietruit ;
- Agregatul se separă în două fracţiuni prin ciuruire
- Granulele mai mari se aşează la partea inferioară ;
- Din loc în loc se execută drenuri care asigură scurgerea apelor infiltrate ;
- Se recomandă realizarea pe pat a unui strat de nisip de 2…3 cm cu rol filtrant .
Drum pietruit cu profil semi-încastrat
Cu profil transversal încastrat :

- Se execută numai pe lăţimea părţii carosabile, pe care se sapă şi patul ;
- Acostamentele rămân din pământ ;
- Se foloseşte balastul sort 0…63 mm ;
- Materialele se aştern la şablon în straturi de 5…12 cm ;
- Nu se cilindrează, compactarea făcându-se prin darea în circulaţie ;
Dimensiunea granulelor descreşte de jos în sus ;
soluţie constă în folosirea a 50% granule rotunde şi 50% granule concasate pentru o mai
24
SUBIECTUL 14 :
Imbracaminti rutiere din pietruiri impregnate. Detaliati macadamul indopat .
Pietruiri impregnate cu emulsii bituminoase :

• Se folosesc următoarele tipuri de emulsii:
Emulsii cu rupere rapidă (1…2kg/mp, 65% bitum) ;
Emulsii speciale pentru impregnare (2kg/mp ) ;
Emulsii suprastabile ( 1,5…2,0 kg/mp, 32, 5% bitum ) .
• Tehnologia de realizare este similară cu cea a macadamurilor protejate .
• Sunt foarte eficiente la îmbunătăţirea condiţiilor de circulaţie pe drumurile cu trafic
redus.
Macadam îndopat (M.Î.) :
• Este o îmbrăcăminte alcătuită dintr-un strat de piatră de rezistenţă sort 40-63 mm,
fixată prin cilindrare , în ale cărui goluri se introduce criblură sau split bitumat (piatră
de îndopare) ;
• Piatra de îndopare se aşterne în două reprize: prima pentru îndopare iar a doua pentru
realizarea stratului de uzură ;
• Se poate închide cu un tratament bituminos sau a doua repriză se poate înlocui, după
necesităţi, cu un covor asfaltic .
• Tehnologia de realizare :
Se aşterne piatra spartă sort 40-63 în strat uniform peste fundaţia bine curăţată şi stropită
uşor cu apă şi se cilindrează cu compactoare cu rulouri netede de 100-120 kN sau de 160-180
kN în funcţie de calitatea pietrei, până la fixare ;
Se amorsează uniform cu bitum 70/100 încălzit la temperatura de 150-160°C în cantitate
de 1,1-1,3 l/mp ;
Imediat după stropire se aşterne splitul bitmat şi se cilindrează;
25
Urmează a doua repriză de aşternere de split bitumat sau covor;
Peste stratul de uzură se realizează tratamentul de închidere a porilor, prin răspândire de
nisip bitumat şi cilindrare .
SUBIECTUL 15 :
• Macadamuri penetrate sau semipenetrate. Materiale, tehnologie.
Macadam penetrat cu bitum M.P.7:
• Este un strat rutier executat din piatră spartă împănată şi cilindrată, fixată prin
penetrare cu bitum .
• Prin penetrare, deplasarea pietrei din strat este împiedicată, iar datorită existenţei
peliculei de bitum care leagă agregatele între ele şi datorită împănării cu split, frecarea
interioară creşte, la fel şi forţele de coeziune, rezultând o rezistenţă mai mare şi o
durată de exploatare mai lungă .
• Penetrarea se face în două reprize, fiecare repriză fiind urmată de acoperire cu split
şi cilindrare şi se închide în final cu un tratament bituminos .
• Pe fundaţia pregătită corespunzător se aşterne un strat de piatră spartă sort 40-
63 mm în cantitate de 112-116 kg/mp după care se cilindrează ;
• Se împănează cu split sort 16-25 mm în cantitate de 11-15 kg/mp prin
aşternere uniformă într-o singură repriză ;
• Se stropeşte cu apă şi se recilindreaza, la început cu compactoare cu rulouri
netede mijlocii 60-80 kN şi apoi cu cele grele 100-120 N ;
• În cazul folosirii rocilor acide se execută o stropire cu lapte de var (cca 1
l/mp)
• Se stropeşte cu bitum 70/100 încălzit la 160-170 °C ;
• Imediat după stropire se aşterne uniform split sort 16-25 în cantitate de 20-25
kg/mp şi se cilindrează ;
• După măturarea splitului în exces urmează a două penetrare cu bitum 70/100
în cantitate de 2-2,5kg/mp .
• Urmează aşternerea celui de al doilea strat de split de acoperire, sort 8-16 mm,
în cantitate de 15-20 kg/mp şi cilindrarea lui până la fixare ;
• După curăţarea suprafeţei de splitul în exces se execută tratamentul bituminos
de închidere prin stropire cu 1,0-1,2 kg/mp bitum tip 70/100 şi acoperire cu
criblură 4-8 mm, în cantitate de 10-15 kg/mp urmată de cilindrare ;
26
• Se poate da în circulaţie imediat după răcirea bitumului .
Macadam semipenetrat cu bitum M.P.5 :

• Este un strat rutier executat din piatră spartă împănată şi cilindrata până la fixare,
având golurile umplute printr-o singură penetrare cu bitum şi acoperire cu split .
• Se închide la final printr-un tratament bituminos de etanşare .
• Se adoptă această soluţie pentru trasee cu trafic mai redus .
• Tehnologia de realizare :
Pe fundaţia pregătită corespunzător se aşterne un strat de piatră spartă sort 40-63 mm în
cantitate de 112-116 kg/mp după care se cilindrează ;
Se împănează cu split sort 16-25 mm în cantitate de 11-15 kg/mp prin aşternere uniformă
într-o singură repriză ;
Se stropeşte cu apă şi se recilindrează, la început cu compactoare cu rulouri netede
mijlocii 60-80 kN şi apoi cu cele grele 100-120 kN ;
Se stropeşte cu bitum 70/100 încălzit la 160-170 °C ;
Imediat după stropire se aşterne uniform split sort 16-25 în cantitate de 20-25 kg/mp şi se
cilindrează ;
După curăţarea splitului rămas se execută tratamentul bituminos de etanşare , la fel ca la
macadamul penetrat .
Macadam penetrat cu emulsie bituminoasă M.P.E. :
• Emulsia de bitum, datorită fluidităţii sale, pătrunde uşor în golurile dintre pietre şi
favorizează anrobarea lor în întregime. Astfel ea se pretează foarte bine la executarea
penetrărilor.
• Se evită utilizarea rocilor friabile, casante, sau gelive .
• În regiunile mai răcoroase dozajul de emulsie va fi mai mare, iar în zonele călduroase
se va folosi un dozaj spre limita inferioară .
– Pregătirea şi curăţarea stratului suport ;
– Aşternerea pietrei sparte sort 40-63 mm în grosimea proiectată, ţinând cont că
după cilindrare se produce o tasare de 20-30% ( 150 kg/mp);
– Se cilindrează stratul de 8-10 cm cu compactoare cu rulouri netede 100-120
kN ;
27
– Se stropeşte cu emulsie 2 l/mp , urmată de aşternerea splitului sort 16-25
mm , în cantitate de 10-12 kg/mp şi cilindrarea acestuia ;
– Nu se repetă stropirea şi cilindrarea până când emulsia din stratul precedent
nu s-a rupt ;
– La a doua stropire se foloseşte mai puţină emulsie (1,8 l/mp) şi split de sort 8-
16 mm în cantitate de 10 kg/mp ;
– În cazul utilizării emulsiei cationice, macadamul poate fi udat pentru a facilita
încleştarea lor ;
– După a treia penetrare se execută un tratament de etanşare la final .
SUBIECTUL 16 :
Tipuri de materiale pentru straturi de legatura. Materiale, dozaje, utilizare,
alcaturiri contructive .
Betoane asfaltice deschise B.A.D. – folosite pentru stratul de legatura :

• Se utilizează la realizarea straturilor de legătură ;
• Se împart în trei variante :
• Beton asfaltic deschis cu criblură d<25 mm B.A.D.22,4 ;
La drumuri de clasă tehnică I...IV ;
Grosime de min 5 cm, şi cantitatea minimă de 90 kg/mp ;
• Beton asfaltic deschis cu pietriş sortat d<20 mm B.A.D.P.S.22,4 ;
La drumuri de clasă tehnică IV şi V respectiv categoriile III şi IV;
Grosime minimă de 5cm şi cantitate de mixtură minimă de 110 kg/mp ;
• Beton asfaltic deschis cu pietriş concasat d<20 mm B.A.D.P.C.22,4;
Drumuri de clasă tehnică II...V şi străzi de categoriile II…IV ;
Grosimea minimă de 5cm iar cantitatea minimă de 110 kg/mp ;
Beton asfaltic deschis cu criblură B.A.D.22,4 :

• Constă dintr-un amestec de criblură şi nisip, aglomerate cu bitum având următoarea
compoziţie:
28
Criblură (3-8, 8-20,) în proporţie de 65…80% ;
Filer şi nisip sub 0,09 mm în proporţie de 1…6% ;
Filer şi nisip mai mare de 0,09…3 mm în completare ;
Bitum 4…5% din masa mixturii ;
• Se utilizează ca strat de legătură pentru drumuri şi străzi din clasa tehnică I…IV ;
• Grosimea minimă a stratului este de 4 cm ;
• Cantitatea minimă utilizabilă este de 90 kg/mp ;
Beton asfaltic deschis cu pietriş sortat B.A.D.P.S.22,4 :

compoziţie:
Pietriş şi nisip (4-20) în proporţie de 65 … 80% ;
Filer şi nisip sub 0,09 mm în proporţie de 1 … 6% ;
Filer şi nisip mai mare de 0,09 … 3 mm în completare ;
Bitum 4 … 5% din masa mixturii ;
• Se utilizează ca strat de legătură pentru drumuri şi străzi din clasa tehnică IV, V ;
Beton asfaltic deschis cu pietriş concasat B.A.D.P.C.22,4 :

compoziţie:
Pietriş şi nisip (4-20) în proporţie de 65…80% ;
Filer şi nisip sub 0,09 mm în proporţie de 1…6% ;
Filer şi nisip mai mare de 0,09…3 mm în completare ;
Bitum 4…5% din masa mixturii ;
• Se utilizează ca strat de legătură pentru drumuri şi străzi din clasa tehnică II…IV ;
29
Prescripţii generale de execuţie :
• Se pregăteşte stratul suport astfel încât să nu prezinte murdării şi să aibă un profil

corespunzător ;
• Pentru îmbunătăţirea aderenţei suprafaţa existentă se amorsează cu emulsie
bituminoasă cu rupere rapidă sau cu bitum tăiat, astfel încât să rezulte 0,3…0,5 kg/mp
bitum pur ;
• Se acordă atenţie deosebită sudurii şi compactării perfecte a rosturilor de lucru;
• Rosturile de lucru la stratul de uzură se decalează faţă de cele de la stratul de legătură
cu cel puţin 10 cm ;
• După executarea stratului de uzură se închide de regulă suprafaţa , iar rugozitatea se
face prin tratamente bituminoase specifice ;
• Recepţia preliminară se face la cel puţin o lună de la darea în circulaţie iar cea finală
după 3 ani de la data recepţiei preliminare .
SUBIECTUL 17 :
Tipuri de materiale pentru straturi de legatura. Materiale, dozaje, utilizare,
alcaturiri contructive .
Tipuri de mixtura asfaltica utilizata pentru realizarea straturilor de uzura la
imbracamintile rutiere :
 Beton asfaltic bogat in criblura. (BA8, BA11.2, BA16, MAP16)
• Au un schelet mineral puternic bogat în criblură , conţinutul de criblură cu
dimensiunea peste 4 mm fiind de 40…60 % ;
• Conţine bitum în concentraţie de 6 ...7,5 % ;
• Se utilizează la straturi de uzură, pe drumuri şi străzi din clasele tehnice III şi
IV în grosime minimă de 4 cm, şi în cantitate minimă de 90 kg/mp ;
• Se recomandă utilizarea lui pe drumuri şi străzi cu declivitatea maximă de 6%
 Beton asfaltic rugos ( BAR16)

• Se caracterizează printr-un schelet mineral puternic, un conţinut scăzut de
bitum şi filer , zonă de granuozitate îngustă ;
• Se poate folosi la drumuri cu declivitate max. de până la 9% fiind recomandat
pe sectoarele unde există pericol de derapare ;
• Se foloseşte ca strat de uzură pe drumurile şi străzile de clasă tehnica I …III ,
în grosime minima de 4,0 cm, şi în cantitate de 90 kg/mp ;
• Suprafaţa după aşternere nu se va închide, pentru păstrarea rugozităţii ;
•
 Beton asfaltic rugos prin clutaj (BARC 16 )
• A fost introdus în Anglia în 1960 şi în Franţa în 1966 ;
30
• Prezintă avantajul de a utiliza în stratul de beton asfaltic impermeabil , a
materialelor mai puţin calitative, clutajul asigurând suprafeţei de rulare o
textură şi rugoasă ;
• Se execută prin tratarea stratului de uzură din beton asfaltic bogat în criblură,
în faza finală a compactării acestuia, cu criblură preanrobată ;
• Se foloseşte ca strat de uzură pe drumuri cu trafic intens sau cu declivităţi mai
mari de 6% ;
 Asfalt turnat ( AT )
• Este una dintre cele mai vechi tipuri de mixturi asfaltice cunoscute, utilizat pentru
trotuare şi străzi secundare ;
• Este un beton asfaltic compact, cu toate golurile umplute cu bitum, se utilizeaza şi
la etanşări şi impermeabilizări ;
• Asfaltul turnat dur A.T.D.16 se execută cu criblură ;
• Asfaltul turnat A.T.N. 7 se execută cu nisip ;
• Se foloseşte în special la poduri şi podeţe, străzi şi pieţe, alei, piste pentru ciclişti ,
trotuare ;
• Nu se cilindrează .
 Mortare asfaltice
• Se execută prin amestecarea agregatelor cu emulsie bituminoasă în instalaţii

speciale ;
• Se pot executa într-unul sau două straturi ;
• Aşternerea se realizează în aceleaşi condiţii ca la celelalte tipuri de mixturi
asflatice (autogreder, repartitor-finisor) ;
• Compactarea se face după ruperea emulsiei şi se recomandă folosirea
compactoarelor de 60 -80 kN ;
SUBIECTUL 19 :
Tipuri de imbracaminti speciale. Detaliati imbracaminti asfaltice pentru calea pe
pod. Carcarcteristici, dozaje, tehnologie.
Clasificare:
- Îmbrăcăminţi bituminoase colorate ;
- Îmbrăcăminţi bituminoase cu caracteristici superioare realizate cu :
o Bitum cu cauciuc ;
o Bitum cu polimeri ;
o Bitum cu răşini termoplastice ;
31
o Îmbrăcăminţi bituminoase prefabricate din :
o Mixturi asfaltice executate cu nisip bituminos ;

o Mortar asfaltic executat cu SUBIF ;
- Îmbrăcăminţi bituminoase pentru calea pe poduri realizate din :

o Asfalt turnat ;
o Beton asfaltic etanş ;
o Beton asfaltic deschis ;

o Mortar asfaltic turnat ;
- Îmbrăcăminţi bituminoase realizate din mixturi asfaltice cu granulit ;
Îmbrăcăminţi bituminoase pentru calea pe pod :

Pot fi realizate din mixturi asfaltice realizate la cald, alcătuite astfel încât să asigure o
cât mai mare etanşeitate, concomitent cu o stabilitate ridicată sub încărcările date de trafic .
Îmbrăcăminţile bituminoase pe poduri se aplică :
o Pe partea carosabilă, peste o şapă hidrofugă şi un strat suport ;
o Pe trotuare, peste o şapă hidrofugă ;
AND 546 – 2013 Îmbrăcăminţi pentru CALEA PE POD :

Tipurile de mixturi pentru partea carosabilă a podurilor sunt:
ATD – Asfalt Turnat Dur;
MAS 16 – Mixtura Bituminoasă Stabilizată cu granula max.16mm, AND605
BAP 16 – Beton Asfaltic Poros cu granula maximă de 16mm (cf.AND605).
Tipurile de mixturi pentru trotuarele podurilor sunt:
AT – Asfalt Turnat conf. AND546/2016, SR EN 13108-6 şi STAS 11348;
Asfalt Cilindrat: BA8, cf.AND 605 şi MA cf.CD16;
Tipurile de mixturi pentru protejarea hidroizolaţiei sunt:
MAT – Mortar Asfaltic Turnat;
BA8 – Beton Asfaltic cu granula maximă de 8mm;
MA – Mortar Asfaltic numai pe drumuri de clasă tehnică IV-V cu acordul
proiectantului şi beneficiarului.
Materiale geosintetice specifice – geomembrane conform recomandărilor
producătorului.
N Tip Sim Zonă Strat DR STRA

r Mixt bol aplicare UM DA
32
Clas
a Categ
. ură
tehn orie
ică
Beto
n Inferi
asfalt or –
I-III
ic BAP Calea pe ambe I-II
1 IV-
pentr 16 pod le III-IV
V
u stratu
podur ri
i
Mixt
ură MA Calea pe Supe
2 I-V I-IV
asfalt S16 pod rior
ică
Asfal Amb
t AT Calea pe ele
3 I-V I-IV
turnat D16 pod stratu
dur ri
Asfal
4 t AT Trotuare - I-V I-IV
turnat
Mort
Strat
ar
MA protecţie
5 asfalt - I-V I-IV
T hidroizo
ic
laţie
turnat
Beto Strat
n protecţie
6 BA8 - I-V I-IV
asfalt hidroizo
ic laţie
Mort
ar Strat
asfalt protecţie Trotu
7 MA I-V I-IV
ic hidroizo ar
cilind laţie
rat
Posibilitati de alcatuire a caii pe pod :
Pentru drumuri de clasă tehnică I-III sau străzi de clasă tehnică I-II
3cm BA8 / 2 cm MAT/ 3 cm MA
4cm BAP16
4cm BAP16
33
Pentru drumuri de clasă tehnică IV-V sau străzi de clasă tehnică III-IV
1 2 3
3cm BA8 / 2cm MAT / 3cm BA8/ 2cm MAT/ 3cm BA8/ 2cm MAT
3cm MA 3cm MA 3 cm MA
3-4 cm ATD16 3-4 cm ATD16 4 cm BAP16
3-4 cm ATD16 3-4 cm MAS16 3-4 cm MAS16
Asfalt turnat dur (A.T.D.16)

o Se utilizează pentru îmbrăcăminţi pe poduri cu placa din beton armat sau
suprastructuri metalice cu placa ortotropă.
o În compoziţia sa se prevăd 40-55% agregate cu dimensiunea granulei peste
3,15 mm .
o Grosime minima: 5 cm pt. turnare mecanizata si 2*3/4 cm pentru turnare
manuala
o Bitum dur, 20/30 zona calda si 25/50 pt. zone reci
o Temperatuta de turnare: min 180ºC pt ATD si 170ºC pt AT
Asfalt turnat (A.T.7)

o Este asfaltul turnat clasic ;
o Se execută cu nisip grăunţos şi se foloseşte pentru îmbrăcăminţi la trotuare .
Beton asfaltic cilindrat pentru calea pe pod (B.A.P 16)

- Este o mixtură asfaltică realizată din criblură 3-8 mm şi 8-16 , nisip natural, nisip de
concasaj şi filer, aglomerate cu bitum modificat 25/55 (clasa 3) şi 45/80 (clasa 4) sau
Bitum pur, clasele 20/30, 35/50, 50/70 conform SR EN 12591 + Anexa
o (6-7% din masa mixturii);

o Se utilizează la poduri cu placă din beton armat ;
o Grosimea recomandata după cilindrare va fi de 6 cm şi se realizează în două
straturi egale ;
o Pantele transversale în aliniament sunt de 2% dar se pot reduce la 1,5%
respectiv 1% dacă panta longitudinală este mai mare de 2,5 % respectiv 4% ;
Mortar asfaltic turnat (M.A.T.7)
- Se foloseşte pentru executarea şapei hidrofuge la poduri care au plăci de beton armat
sau suprastructuri metalice cu placa ortotropă, indiferent de clasa tehnică a drumului
sau a străzii ;
- Se aplică în grosime de 1,5 - 2 cm ;
34
- Trebuie să fie elastic şi impermeabil .
Conditii de calitate
- Grosimea minimă pentru un strat din BAP16 este de 4cm !

- Se admit abateri de faţă de grosimea stratului prevăzut în proiect, +/- 10%;
- La încercarea cu dreptarul de 3.0 m se admit în profil longitudinal pe calea podurilor
denivelări de 3mm !
Temperaturi la asternere si compactare :
Tip bitum Temperatura la Temperatura la

aşternere [ºC] compactare [ºC]
Bitum rutier
nemodificat 150 145-110
35/50 145 140-110
50/70 140 135-110
70/100
Bitum rutier modificat
165 160-120
25/55
160 160-120
45/80
155 160-120
40/100
SUBIECTUL 20 :
Tipuri de beton rutier. Explicati importanta rosturilor si mecanismul
contractiei-dilatatiei betonului.
35
- Betoanele de ciment rutier se împart în clase pe baza criteriului rezistenţei
caracteristice la încovoiere ( Rk inc.150 )
Clasificare:
BcR 3,5 .........Rk inc.150 = 3,5 MPA
BcR 4,0 .........Rk inc.150 = 4,0 MPA
BcR 4,5 .........Rk inc.150 = 4,5 MPA
BcR 5,0 .........Rk inc.150 = 5,0 MPA
Executarea rosturilor :
- Îmbrăcăminţile de beton de ciment se realizează, de obicei, din dale dreptunghiulare,
separate prin rosturi, care se amenajează la execuţia lucrării .
- Scopul acestor rosturi este de a evita apariţia necontrolată a fisurilor şi crăpăturilor în
îmbrăcăminte, în special datorită contracţiei din timpul întăririi betonului, precum şi
datorită diferitelor solicitări la care sunt supuse îmbrăcăminţile rutiere în timpul
expoatarii.
- Cele mai importante rosturi sunt cele de transversale de contracţie .
Clasificare rosturi :
După modul de dispunere în plan :
Rosturi longitudinale (coincid cu axul drumului sau sunt paralele cu această ) ;
Rosturi transversale (perpendiculare pe axul drumului ) ;
După rolul îndeplinit:

Rosturi de contract (de construcţie ) , separă dalele realizate din betoane de vârste diferite ;
Rosturi de dilataţie, permit deplasarea dalelor sub efectul variaţiilor de temperatură ;
Rosturi de contracţie, localizează şi dirijează apariţia fisurilor datorită contracţiei betonului ;
Rosturi de încovoiere, care localizează fisurile cauzate de eforturile de încovoiere ;
După modul de execuţie :
- Rosturi complete, care se execută pe întreaga grosime a dalei şi separă dalele
adiacente ;
- Rosturi parţiale sau de suprafaţa, care se execută pe o anumită grosime a dalei (de
obicei 1/3) ;
După modul de amenajare :
- Rosturi amenajate, care sunt prevăzute cu dispozitive de transmitere a încărcărilor de
la o dală la alta (gujoane, armături) ;
36
- Rosturi neamenajate, libere .
Rosturi de contact :
- Pot fi longitudinale( de construcţie) sau tranversale (de lucru);
- Se execută pe întreaga grosime a îmbrăcămintei de beton ;
- Pe suprafaţa verticală se aplică o peliculă de bitum tăiat sau emulsie peste care se va
lipi o fâşie de carton bitumat sau folie de polietilenă ;
- Rosturile longitudinale de contact se prevăd cu ancore din oţel-beton cu diametrul de
10-15 mm, lungimea de 0,6-1,0 m dispuse la distante de 1,0-1,5 m ;
- Ancorele se protejează cu hârtie sau folie de polietilenă până la turnarea benzii
adiacente ;
- Amenajarea se face conform figurii următoare .
Rosturi de dilataţie :
- În funcţie de grosimea dalelor aceste rosturi se dispun la distanţe de 70-100 m .
- Cele mai avansate metode prevăd eliminarea totală a acestor rosturi de dilataţie,
deoarece, în perioadă dilatării betonului, lipsă lor conduce la apariţia unor eforturi de
compresiune în beton, care micşorează eforturile de întindere datorate traficului ;
- Totuşi sunt necesare în dreptul lucrărilor fixe precum : capetele tablierelor sau a
plăcilor de racodare a viaductelor, pasajelor şi podurilor, unde pot apărea împingeri
periculoase ;
- Lăţimea rostului este de 18-20 mm ;
37
Rosturi de contracţie :
- Nu pot fi evitate în cazul betonului nearmat ;

- Distanţa dintre ele este de 4-6 m (în general < 25*h, h fiind grosimea dalei ),
întreruperea făcându-se pe 1/3 - 1/4 din grosimea dalei sau în cazul execuţie într-un
singur strat pe 1/4 - 1/5 din grosimea dalei (dar minim 5 cm) ;
- În cazul în care banda de beton are o lăţime mai mare de 5,0m se prevăd şi rosturi de
contracţie longitudinale realizate pe axa acesteia ;
- Se pot realiza prin :
 Tăiere ;
 Vibrare .
Rosturile vibrate :
o Se realizează prin introducerea unei fâşii de carton bitumat sau de folie de
polietilenă în betonul proaspăt, cu ajutorul unui cuţit vibrator ;
o Metoda aceasta are avantajul că aceste rosturi nu se mai colmateaza şi se
elimină posibilitatea apariţiei premature şi necontrolate a fisurilor din
contracţie ;
o Necesită multă manoperă la finisarea rosturilor ;
Rosturi tăiate :
o Se execută în betonul întărit (6-72 h de la punerea în operă), cu ajutorul unei

maşini de tăiat rosturi ;
o Acestea se colmateaza cu materiale elastice şi adezive la suprafaţa betonului
care să permită dilatarea şi contracţia şi de asemenea să asigure
impermeabilitatea rostului .
o Pentru colmatare se folosesc : masticuri bituminoase turnate la cald, produse
pe bază de elastomeri sau răşini epoxidice sau produse prefabricate din
neopren, cauciuc.
38
Rosturi amenajate:
- Amenajarea rosturilor de dilataţie sau de contracţie cu gujoane sau armături se face la

drumurile cu trafic intens şi greu sau în cazul în care stratul suport nu este executat
din materiale stabilizate şi poate apărea fenomenul de pompaj ;
- Gujoanele se dispun paralel cu axa longitudinală a dalelor la distanţe între 30-40 cm şi

mai reduse la margini şi se montează în panouri pentru a respectă poziţia lor pe timpul
turnării ;
- Armăturile se întroduc în betonul proaspăt prin vibrare ;
- Se folosesc armături din oţel-beton cu diametrul de 25-30 mm şi lungimi de 40-50 cm
Condiţii de calitate :
- Grosimea minimă a îmbrăcămintei va fi de minim 18 cm ;

- Lăţimea de turnare a dalei - abatere limită de +/- 15 mm ;
- Profilul transversal se realizează cu două pante de 2% pentru drumuri, străzi, bretele
etc. aflate în aliniament şi de 1,0-1,5% pentru piste aeroportuare ;
- Abaterea limită în profilul longitudinal de:
- +/- 10 mm la A , D.N. , străzi de clasa tehnică I, II
- +/- 20-30 mm la restul ;
SUBIECTUL 21 :
39
Pavaje din pavele si calupuri. Dimensiuni, alcatuire structuri.
Pavele normale
– dobrogean – lungimea a 180 mm , lungimea b 120 mm, lungimea c 130 mm
– transilvanean– lungimea a 170 mm , lungimea b 170 mm, lungimea c 130 mm
Pavele din calupuri
– 1 – lungimea a 90 mm , lungimea b 90 mm, lungimea c 90 mm
– 2 – lungimea a 70-80 mm , lungimea b 70-80 mm, lungimea c 90 mm
Elemente geometrice :
- Profilul transversal al părţii carosabile în aliniamente se execută sub formă de
acoperiş cu două pante spre exterior de 3% la pavaje de pavele normale şi abnorme,
iar la pavajele din calupuri este de 2,5%;
- În treimea mijlocie a suprafeţei de rulare se face o racordare a celor două pante
transversale, cu un arc de cerc;
- În cazul locurilor de parcare şi staţionare, panta transversală va fi de 1,0 - 2,5% iar pe
străzi cu lăţime mare, cu sensurile de circulaţie despărţite de o zonă mediană, panta
transversală este de 2%;
40
- Declivităţile maxime sau excepţionale în profil longitudinal sunt de 4 - 9%, în funcţie
de viteza de proiectare, cu menţiunea că la drumurile naţionale declivitatea nu poate
depăşi 6%.
- Încadrarea pavajelor la drumuri se face prin borduri, pe acostamente se execută benzi
de încadrare din pavaj de piatră brută sau bolovani de râu, iar pe străzi se face cu
borduri şi trotuare.
Fundatia :
- Fundaţia poate fi alcătuită dintr-o pietruire existentă reprofilată, o pietruire nouă,
blocaj din piatră brută sau bolovani de râu, peste care la nevoie se aşterne pentru
uniformizare sau pentru sporirea capacităţii portante un strat de piatră spartă
cilindrată, de 6-8 cm grosime.
- În cazul pavajelor realizate din calupuri, fundaţia poate fi realizată şi din beton de
ciment, macadam cimentat sau macadam simplu.
- La execuţia îmbrăcăminţilor rutiere se folosesc:
 Nisipul pentru realizarea substratului de nisip;
 Piatră naturală fasonată, sau pavele executate din alte materiale;
 Masticul bituminos pentru executarea colmatării rosturilor (sau mortar
asfaltic, după caz).
Tehnologia de execuţie
- Se verifică cu atenţie calitatea straturilor de fundaţie, cu privire la regularitatea
ultimului strat, atât longitudinal cât şi transversal, precum şi compactarea lor corectă;
- La fundaţii de beton de ciment sau materiale stabilizate cu ciment, pavajele se
execută numai după ce acestea ating cel puţin 80% din rezistenţa prevăzută la 28 de
zile;
- Se realizează încadrările;
- Se aşterne un strat de nisip grăunţos care se nivelează şi se pilonează ajungând la o
grosime de 3…5 cm;
- Se aşterne un al doilea strat de nisip afânat de aceeaşi grosime, în care se aşează
pavelele sortate;
- Fixarea lor se face prin batere cu ciocanul;
- Se execută o primă batere cu maiul fără umezirea suprafeţei, pentru regularizarea
profilului.
- Se împrăştie un strat de nisip pe suprafaţa pavajului, ce se stropeşte abundent cu apă
şi, cu ajutorul unei perii, materialul se introduce în rosturile dintre pavele sau
calupuri;
41
- Urmează o nouă batere cu maiul;
- Se cilindrează cu un rulou neted de 100-120 kN, pe suprafaţa pavajului fiind aşternut
încă un strat de 1,5 cm de nisip, concomitent cu o nouă stropire.
- La final se execută umplerea rosturilor.
 Umplerea prin introducerea de mastic sau mortar asfaltic se realizează astfel:

 Se curăţă rosturile cu aer comprimat şi se sapă sub presiune, pe o adâncime de
3 cm;
 Se amorsează cu emulsie bituminoasă (0,5 kg/mp);
 Se prepară masticul bituminos/mortarul asfaltic şi se toarnă în rosturi (temp.
160…180 ° C);
 Se aşterne un strat de nisip grăunţos.
 Umplerea prin răspândirea de mastic sau mortar asfaltic se realizează astfel:

 Se curăţă şi se amorsează rosturile;
 Se aşterne masticul/mortarul pe întreaga suprafaţă şi se introduce în rosturile
acestuia;
 Se aşterne un strat de 0,5 cm de nisip grăunţos curat după răcirea masticului,
respectiv după ruperea emulsiei din mortar.
SUBIECTUL 22 :
Desenati un profil transversal tip de drum cu elementele complexului rutier.
Schema de alcatuire. Straturi, rolul fiecaruia, intr-o structura rutiera semirigida.
42
43
Stratul de uzura :
Stratul superior al imbracamintei care transmite integral acţiunile ţangentiale date de trafic şi
variaţiile de temperatură la straturile inferioare ;
Caracteristici:
 Prezintă rezistenţă la factorii climaterici ;
 Are o structură închisă ;
 Este realizat din materiale rezistente ;
 Prezintă o rugozitate corespunzătoare ;
 Asigură o bună evacuare a apelor din precipitaţii şi nu permite pătrunderea apei la
straturile inferioare .
Stratul de legatura sau binderul :

 Este situat la partea inferioară a unei îmbrăcăminţi bituminoase în două straturi şi face
legatura între stratul de uzură şi cel de bază ;
 Are o structură deschisă – pentru o mai buna aderenta intre straturi (uzura/legatura) ;
 Preia încărcările parţial tangenţiale transmise de stratul de uzură şi le repartizează pe
arii mai mari la straturile inferioare .
Stratul de baza :
Strat exclusiv al structurilor suple sau semirigide este situat între îmbrăcămintea
bituminoasă şi stratul/straturile de fundaţie.
44
Are rolul de a prelua încărcările din trafic (în special eforturile unitare tangenţiale şi
de întindere) şi de a repartiza eforturile verticale pe suprafeţe mai mari prin transmiterea
eforturilor la straturile inferioare de fundatie.
Poate fi alcatuit din materiale pietroase (stabilizate sau nu cu lianti) sau din
anrobate bituminoase (in cazul drumurilor de clase tehnice superioare II-III)
Strat/straturi de fundatie :
Pozitionat(e) între stratul de bază şi terenul de fundare cu rol:
 Rol de rezistenţă: preluare şi repartizare de eforturi ;
 Rol drenant: asigură drenarea apelor infiltrate ;
 Rol anticapilar: rupe ascensiunea capilară a apelor subterane ;
 Rol antigel : împiedică pătrunderea îngheţului până la nivelul pământului din
patul drumului ;
 Rol anticontaminant (izolator) : opreşte pătrunderea argilei din terenul de
fundare spre straturile rutiere superioare ;
Obs: Dacă nu se pot realiza unul sau mai multe dintre aceste roluri între patul drumului şi
primul strat de fundaţie se realizează straturi de protecţie .
Stratul de formă :
Este stratul superior al terasamentelor (fiind optional in functie de calitatea
terasamentelor)
Scop:
 să asigure derularea traficului de şantier şi să aibă o uniformitate
corespunzătoare;
 să asigure o capacitate portantă uniformă şi suficient de ridicată pentru a
permite compactarea straturilor de fundaţie ;
 să protejeze patul drumului pe parcursul execuţiei şi să asigure capacitatea
portantă în exploatare .
SUBIECTUL 23 :
Macadamul. Materiale, tehnologie, conditii de reusita.
45
Macadamul :
- Pietruire din piatră spartă monogranulară calibrată după regula 2/3 , sorturi 40/63 şi
16/25 mm , obţinută prin aşternerea şi cilindrarea în reprize.
- Se mai foloseşte şi un material de colmatare (savură sau nisip grăunţos ) .
- Se folosesc roci precum : bazalt, gresii silicioase sau calcaroase, calcare dure şi
semidure .
- Nu se va folosi granitul deoarece are muchii vii şi nu se poate cilindra pentru
realizarea împănării.
Tehnologia de execuţie :
- Pregătirea stratului suport (curăţare, corectare profil etc. ) ;
- Aşternerea pietrei de rezistenţă (40/63) în strat uniform de 10…12 cm înainte de
compactare, în cantitate de 145 kg/mp ;
- Cilindrarea uscată, pentru realizarea încleştării, cu cilindrii compactori cu 3 rulouri,
la viteza de 1,5 km/h . Se începe de la margine spre axul drumului, astfel încât urmele
ruloului să se suprapună pe 1/3 sau 1/4 din lăţimea lor. (Se face până când nu mai
joacă piatra sub picior);
- Aşternerea pietrei de acoperire se face uniform, în cantitate de 15-20 kg/mp , şi se
cilindrează conform regulilor ;
- Înoroirea , asigură fixarea definitivă a macadamului, şi se face cu savură sau nisip
grăunţos. Se aplică în două reprize în cantitate de 10-15 kg/mp , se udă abundent (25-
30 l/mp) şi se periaza intens;
- Se cilindrează , până când o piatră aruncată în faţă compactorului se sfărâmă la
trecerea acestuia peste ea. Grosimea min. a stratului după cilindrare să fie de 8 cm
- Se protejează cu un strat de savura de 1-2 cm ;
- Calitatea se verifică cu şablonul, longitudinal şi transversal ;
- Număr de treceri:
 Roci dure : 120-140 treceri ;
 Roci mijlocii :100-120 treceri ;
 Roci slabe: 60-80 treceri .
Condiţii de nereuşită a macadamului :
- Patul drumului insuficient compactat şi nivelat ;
- Materialul de agregare este argilos ;
- Piatra folosită provine din roci alterate sau gelive ;
46
- Viteza mare la cilindrare, demaraje violente ;
- Introducerea prematură a materialului de agregare ;
- Stratul de acoperire nu închide suprafaţa macadamului .
SUBIECTUL 24 :
Betoane asfaltice pentru straturi de uzura si legatura. Temperaturi pentru
prepararea si punerea in opera a mixturilor asfaltice.
- Beton asfaltic bogat în criblură (B.A.8 , B.A. 11,2 , B.A.16, M.A.P. 16 )
- Beton asfaltic cu pietris concasat B.A.P.C.16
- Mixtura asfaltica poroasa M.A.P. 16
- Mixtura asfatica stabilizata MAS 16, MAS 11,2
- Beton asfaltic realizat cu nisip bituminos (B.A.N.B. 16) ;
- Beton asfaltic rugos (B.A.R.16) ;
- Beton asfaltic rugos prin clutaj (B.A.R.C.16) ;
- Beton asflatic cilindrat pentru calea pe pod (B.A.C.P. 16) ;
- Beton asflatic deschis (cu criblură B.A.D. 22,4 , cu pietriş concasat B.A.D.P.C.22,4
sau pietriş sortat B.A.D.P.S.22,4) ;
- Betoane asfaltice speciale (colorat, cu caracteristici superioare) ;
47
SUBIECTUL 25 :
Tipuri de rosturi realizate la BcR. Desene, explicate importanta lor.
Clasificare rosturi :
După modul de dispunere în plan :
Rosturi longitudinale (coincid cu axul drumului sau sunt paralele cu această ) ;
Rosturi transversale (perpendiculare pe axul drumului ) ;
După rolul îndeplinit:

Rosturi de contract (de construcţie ) , separă dalele realizate din betoane de vârste diferite ;
Rosturi de dilataţie, permit deplasarea dalelor sub efectul variaţiilor de temperatură ;
Rosturi de contracţie, localizează şi dirijează apariţia fisurilor datorită contracţiei betonului ;
Rosturi de încovoiere, care localizează fisurile cauzate de eforturile de încovoiere ;
După modul de execuţie :
- Rosturi complete, care se execută pe întreaga grosime a dalei şi separă dalele
adiacente ;
- Rosturi parţiale sau de suprafaţa, care se execută pe o anumită grosime a dalei (de
obicei 1/3) ;
După modul de amenajare :
48
- Rosturi amenajate, care sunt prevăzute cu dispozitive de transmitere a încărcărilor de
la o dală la alta (gujoane, armături) ;
- Rosturi neamenajate, libere .
Rosturi de contact :
- Pot fi longitudinale( de construcţie) sau tranversale (de lucru);
- Se execută pe întreaga grosime a îmbrăcămintei de beton ;
- Pe suprafaţa verticală se aplică o peliculă de bitum tăiat sau emulsie peste care se va
lipi o fâşie de carton bitumat sau folie de polietilenă ;
- Rosturile longitudinale de contact se prevăd cu ancore din oţel-beton cu diametrul de
10-15 mm, lungimea de 0,6-1,0 m dispuse la distante de 1,0-1,5 m ;
- Ancorele se protejează cu hârtie sau folie de polietilenă până la turnarea benzii
adiacente ;
Rosturi de dilataţie :
- În funcţie de grosimea dalelor aceste rosturi se dispun la distanţe de 70-100 m .
- Cele mai avansate metode prevăd eliminarea totală a acestor rosturi de dilataţie,
deoarece, în perioadă dilatării betonului, lipsă lor conduce la apariţia unor eforturi de
compresiune în beton, care micşorează eforturile de întindere datorate traficului ;
- Totuşi sunt necesare în dreptul lucrărilor fixe precum : capetele tablierelor sau a
plăcilor de racodare a viaductelor, pasajelor şi podurilor, unde pot apărea împingeri
periculoase ;
49
- Lăţimea rostului este de 18-20 mm ;
Rosturi de contracţie :
- Nu pot fi evitate în cazul betonului nearmat ;

- Distanţa dintre ele este de 4-6 m (în general < 25*h, h fiind grosimea dalei ),
întreruperea făcându-se pe 1/3 - 1/4 din grosimea dalei sau în cazul execuţie într-un
singur strat pe 1/4 - 1/5 din grosimea dalei (dar minim 5 cm) ;
- În cazul în care banda de beton are o lăţime mai mare de 5,0m se prevăd şi rosturi de
contracţie longitudinale realizate pe axa acesteia ;
- Se pot realiza prin :
 Tăiere ;
 Vibrare .
Rosturile vibrate :
o Se realizează prin introducerea unei fâşii de carton bitumat sau de folie de
polietilenă în betonul proaspăt, cu ajutorul unui cuţit vibrator ;
o Metoda aceasta are avantajul că aceste rosturi nu se mai colmateaza şi se
elimină posibilitatea apariţiei premature şi necontrolate a fisurilor din
contracţie ;
o Necesită multă manoperă la finisarea rosturilor ;
Rosturi tăiate :
o Se execută în betonul întărit (6-72 h de la punerea în operă), cu ajutorul unei

maşini de tăiat rosturi ;
o Acestea se colmateaza cu materiale elastice şi adezive la suprafaţa betonului
care să permită dilatarea şi contracţia şi de asemenea să asigure
impermeabilitatea rostului .
o Pentru colmatare se folosesc : masticuri bituminoase turnate la cald, produse
pe bază de elastomeri sau răşini epoxidice sau produse prefabricate din
neopren, cauciuc.
50
Rosturi amenajate:
- Amenajarea rosturilor de dilataţie sau de contracţie cu gujoane sau armături se face la

drumurile cu trafic intens şi greu sau în cazul în care stratul suport nu este executat
din materiale stabilizate şi poate apărea fenomenul de pompaj ;
- Gujoanele se dispun paralel cu axa longitudinală a dalelor la distanţe între 30-40 cm şi

mai reduse la margini şi se montează în panouri pentru a respectă poziţia lor pe timpul
turnării ;
- Armăturile se întroduc în betonul proaspăt prin vibrare ;
- Se folosesc armături din oţel-beton cu diametrul de 25-30 mm şi lungimi de 40-50 cm
Condiţii de calitate :
- Grosimea minimă a îmbrăcămintei va fi de minim 18 cm ;

- Lăţimea de turnare a dalei - abatere limită de +/- 15 mm ;
- Profilul transversal se realizează cu două pante de 2% pentru drumuri, străzi, bretele
etc. aflate în aliniament şi de 1,0-1,5% pentru piste aeroportuare ;
- Abaterea limită în profilul longitudinal de:
- +/- 10 mm la A , D.N. , străzi de clasa tehnică I, II
- +/- 20-30 mm la restul ;
SUBIECTUL 26 :
51
Agregate de cariera si balastiera. Analiza comparativa. Sorturi si dimensiuni,
utilizare.
Agregate naturale de balastieră :

• Nisip 0 - 4 mm ;
• Pietriş 4 -31 mm = > sorturi (8…16) , (16…25) , (16…31) , (8…25) , (8…31) ;
• Balast 0- 63 mm ;
balast concasat : (0…8) , (0…16) , (0..25) , (0…31) , (0…63) ;
balast : (0...8) , (8...16) , (0...25) , (0...31) , (0...63) ;
• Bolovani 63 -350 mm .
- Nisipul este agregatul natural de balastieră, neprelucrat sau prelucrat prin sortare şi
spălare, cu granulozitate 0…4 mm .
Utilizarea nisipului :
• Straturi izolatoare, cu condiţia de filtru invers îndeplinită ;

• La macadamuri , pentru umplerea golurilor după împănare , şi pentru protecţie ;
• Pentru pavaje din piatră naturală, piatră brută sau bolovani pentru substrat şi pentru
împănare .
• Pentru straturi rutiere din nisip stabilizat cu ciment sau cu lianţi puzzolanici ;
• Pentru mixturi asfaltice, cu granulozitate continuă, echivalent de nisip min. 85%, şi nu
se admit corpuri străine ;
• Pentru îmbrăcăminţi din beton de ciment, echivalent de nisip min. 85%, şi nu se admit
corpuri straine ;
• Pentru prepararea mortarelor şi betoanelor de ciment utilizate pentru încadrarea
îmbrăcăminţilor rutiere şi protejarea taluzurilor , şanţurilor şi rigolelor de scurgere a
apelor de suprafaţă .
Pietrişul este agregatul natural de balastieră cu granulozitate 4…31 mm
Utilizare :
• Pentru straturile rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment şi lianţi
puzzolanici, pentru straturi de bază în structuri rutiere suple şi pentru straturi de
fundaţie în structuri rutiere suple şi rigide inclusiv pentru consolidare benzi de
încadrare şi acostamente ;
52
• Pentru prepararea mixturilor asfaltice, având forma granulelor corespunzătoare şi
caracteristicile fizice şi chimice corespunzătoare ;
• Pietriş concasat pentru tratamente bituminoase ;
• Pentru îmbrăcăminţi rutiere din beton de ciment se utilizează sorturiles, care vor
corespunde cerinţelor de calitate impuse ;
• Pentru pietruiri de drumuri şi întreţinerea lor ;
• La prepararea betoanelor de ciment pentru încadrarea îmbrăcăminţilor rutiere şi
pentru protejarea taluzurilor şi dispozitivelor de scurgere a apelor de suprafaţă .
Balastul este agregatul natural de balastieră constituit din amestec de nisip şi pietriş cu
granulozitate 0-63 mm .
• Pentru straturi anticapilare , granulozitate continuă, granule sub 0,02 mm, max 3% iar
fracţiunea 0…7,1mm de 30…70% ;
• Pentru straturi de fundaţie , cu granulozitate continuă, dacă se utilizează un balast cu
amestec optimal granulozitatea se va înscrie într-o zonă prescrisă ;
• Pentru straturi rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment se utilizează balast
sort 0-20 ( straturi de bază pentru structuri rutiere suple), şi 0-31 (straturi de fundaţie
pentru structuri rutiere suple şi rigide) .
• Pentru straturi de bază din mixturi asfaltice dacă proporţia de granule mai mari de
31,5 mm depăşeşte 15% este necesară concasarea balastului ;
• Balastul pentru întreţinerea drumurilor pietruite va trebui să aibă o granulozitate
continuă , sort 0-63 ;
• Se mai utilizează la executarea pavajelor şi la încadrarea îmbrăcăminţilor rutiere .
Bolovanii au forme rotunjite , cu dimensiunile cuprinse între 63 şi 350 mm ;

• Ei se pot folosi la executarea fundaţiilor rutiere, la încadrarea îmbrăcăminţilor
rutiere , la ziduri de sprijin sau la producerea pietrei sparte prin concasare .
Agregate de cariera :
• Piatră brută ;
• Piatră spartă:
53
Savură ;
Split ;
Piatră spartă mare ;
Piatră spartă pentru beton de ciment rutier ;
• Criblură ;
• Nisip de concasaj
PIATRA BRUTA :
• Are forme neregulate ;
• Pentru fundaţii de drumuri (blocaje), având o formă de trunchi de piramidă sau de
pană cu înălţimea de 140…180 mm iar lungimea egală sau mai mare ca înălţimea şi
lăţimea de 80…150mm ;
• Pereuri ;
• Anrocamente, blocuri cu masă de min 50 kg;
• Pavaje cu formă poligonală iar conţinutul de piatră necorespunzătoare mai mic de
15% .
PIATRA SPARTA :
• Piatra spartă se utilizează pentru întreţinerea drumurilor, la straturi de fundaţie,
straturi de bază, macadamuri, macadamuri bituminoase, pentru stratul de rezistentă şi
cel de uzură la betoanele de ciment rutier, şi reprezinţă unul dintre cele mai
importante materiale din construcţia drumurilor .
• Savura: obţinută prin concasare simplă a rocilor dure şi de duritate medie. Se
foloseşte ca material de agregare la macadamuri sort 0-8 mm, iar conţinutul de
impurităţi de maxim 1% .
• Splitul: obţinut prin concasare simplă şi sortare în sorturile 8-16, 16-25 şi 25-40, ca şi
formă granulele trebuie să aibă rapoartele b/a de min 0,5 iar c/a de min 0,25 şi să aibă
un conţint de impurităţi de maxim 1% ;
• Piatra spartă mare: sort 40-63 şi 63-80, şi respectă aceleaşi condiţii de calitate ca şi
splitul ;
• Piatră spartă , sort 25-40 , pentru prepararea betoanelor de ciment rutier . Granule
mai mari de 40mm max 5%, mai mici de 25mm max 10% şi mai mici de 0,09mm
max 0,3%, nu se admite prezenţa de corpuri străine .
CRIBLURA :
54
• Agregat natural alcătuit din granule de formă poliedrică, obţinut prin concasare ,
dublă granulare şi selecţionare în sorturi a rocilor dure, de regulă cele magmatice
(bazice şi neutre).
• Sorturi de livrare:
- 4-8, 8-16, 16-25 mm pentru mixturi si betoane
- 4-6 , 6-10 , 10-12 mm tratamente bituminoase
• Condiţii de calitate la fel ca la piatră spartă ;
• Nu se admite prezenţa argilei în nici unul din sorturile de criblură .
NISIPUL DE CONCASAJ :
• Este agregatul natural sfărâmat artificial, cu dimensiunile de 0…4 mm , cu o

granulozitate continuă şi conţinut de granule mai mari de 4 mm de max 5% ;
• Nu se admite prezenţa corpurilor străine ;
• Nisipurile de concasaj , ca şi criblurile se utilizează cu precădere pentru prepararea
unei mari diversităţi de mixturi asfaltice la cald şi la rece şi pentru prepararea
betoanelor de ciment rutier .
SUBIECTUL 28 :
Tratamente bituminoase duble si inverse. Materiale, tehnologie.
Tratamente bituminoase duble :

• Tratamentele bituminoase executate în două reprize se numesc tratamente duble.
• Tehnologie de execuţie:
Macadamul realizat corect, verificat şi curăţat se amorsează cu 0,7…1,0 kg/mp de bitum;
Se execută prima stropire cu 1,75…2,25 kg/mp bitum 70/100, urmată imediat de o
acoperire cu 20…25 kg/mp criblură 10…14 mm, şi se cilindreaza ;
După îndepărtarea criblurii alergătoare se face a două stropire cu bitum 50/70 în cantitate
de 1,2…1,5 kg/mp , se aşterne criblură 4…6 mm în cantitate de 15…20 kg/mp şi se continuă
cilindrarea până la fixare.
Tratamente bituminoase duble inverse :
55
• Se recomandă pentru tratarea îmbrăcăminţilor rutiere din beton de ciment exfoliate
sau cu fisuri şi crăpături mici, precum şi a suprafeţelor şlefuite.
• Tehnologie:
Pregătirea şi repararea suprafeţei degradate ;
Stropirea bitumului ;
Răspândirea primului strat de agregat (criblură 4/8) ;
Cilindrare cu compactoare pe pneuri (3, 4 treceri) ;
Îndepărtare criblură în exces şi stropire cu bitum;
Răspândirea stratului al doilea de agregat (criblură 10/14) ;
Cilindrare cu compactoare pe pneuri .
Rezultă o suprafaţă rugoasă, etanşă şi fără degradări .
Materialele utilizate :
• Lianţi:
• bitum de clasa 35/50, 50/70 si 70/100, conform SR EN 12591 + Anexa Nationala NB
si art. 30, respectiv 31.
• - bitum modificat cu polimeri : clasa 3 (penetratia 25/55) , clasa 4 (penetratia 45/80) si
clasa 5 (penetratia 40/100), conform SR EN 14023 + Anexa Nationala NB si art. 31.
Bitum tăiat din bitumurile menţionate mai sus, folosind ca solvent petrosin în proporţie de
22…24 % ;
- Emulsie bituminoasă cationică, cu rupere rapidă , pusă în operă la temperatura
mediului ambiant .
Agregate :
- Criblurile: 4 – 6 , 6 – 10, 10 – 14 mm pt. tratamente
o În mod excepţional splitul ( pe drumuri cu trafic redus) :
o Agreagate de râu concasate şi granulate ;
o Agregate de râu sortate ;

o Agregatele trebuie să provină din roci dure, să fie curate, să aibă o rezistenţă
ridicată la uzură şi să aibă o formă poliedrică.
o Se recomandă folosirea agregatelor din roci bazice; în cazul rocilor acide,
pentru tratamente bituminoase executate la cald, se recomandă folosirea
aditivilor pentru ameliorarea adezivităţii ;
56
o Se recomanda ca dimensiunea maximă “D” şi cea minimă “d” a granulelor să
fie cât mai apropiate.
SUBIECTUL 29 :
Clase de beton rutier. Tipuri de betoane rutiere, asigurarea rugozitatii betonului.
Metode de protejare in timpul intaririi .
Clase de beton rutier :
BcR 3,5 .........Rk inc.150 = 3,5 MPA
BcR 4,0 .........Rk inc.150 = 4,0 MPA
BcR 4,5 .........Rk inc.150 = 4,5 MPA
BcR 5,0 .........Rk inc.150 = 5,0 MPA
Tipuri de betoane rutiere :
- beton simplu cu rosturi;
- beton armat cu armătura continuă (I.B.A.C.);
- beton cu fibre disperse;
- beton de înaltă rezistenţă şi performanţă.
Asigurarea rugozităţii :
În urma acţiunii traficului suprafaţa betonului se şlefuieşte, astfel apărând pericolul
derapajelor.
Din această cauză în faza de execuţie se folosesc diferite procedee de îmbunătăţire a
rugozităţii, dintre care se amintesc:
Măturarea sau perierea suprafeţei (perierea se face cu perii de sârmă, mături cu fire
din materiale plastice sau greble metalice) perpendicular pe axul drumului ;
Strierea suprafeţei (se fac cu utilaje speciale care dispun de cuţite diamantate sau
discuri, transversal ;
Clutajul (înfigerea în stratul de uzură al betonului proaspăt, prin vibrare, a unor
agegate mărunte, );
Dezvelirea parţială a agregatelor din stratul de rulare cu scopul obţinerii unei
macrorugozitati
În toate aceste cazuri se urmăreşte obţinerea unei rugozităţi geometrice măsurate prin
metoda înălţimii de nisip, având HS > 0,8 mm , sau a unui coeficient de frecare longitudinal
măsurat cu pneu neted, roată blocată, suprafaţă umedă, V=80km/h, având valori mai mari de
0,3 - 0,4 .
Protejarea suprafeţei betonului :
57
Betonul proaspăt trebuie protejat de influenţa factorilor climaterici, astfel se prevăd:
Acoperişuri (ferme, corturi, umbrare) în timpul realizării îmbrăcămintei ;
Pelicule de protecţie :
Folie de polietilenă timp de 10 zile ;
Peliculă de emulsie de parafină (300g/mp) ;
Peliculă de bitum tăiat (0,5 kg/mp) ;
Peliculă de emulsie bituminoasă cationică ;
Materiale umede :
Materiale care se menţin umede prin stropire cu apă timp de mai multe zile .
SUBIECTUL 30 :
Tipuri de fundatii. Rolul lor, materiale, alcatuire, dimensiuni.
Tipuri de fundatii
 Fundaţii din balast (domeniu larg de utilizare) ;
 Fundaţii din piatră spartă ;
 Fundaţii din pietruiri existente ;
 Fundaţii din blocaj ;
 Fundaţii din asize stabilizate (mai multe straturi subţiri stabilizate , având calităţi
crescânde de la nivelul patului la partea superioară) .
Fundaţii din balast :

 Sunt cele mai utilizate, pentru că balastul se găseşte din abundenţă.
 Condiţii:
o Sort 0-63 mm ;
o Sort 0-7 mm va fi de 15-70 % ;

o Compoziţia granulometrică să fie continuă şi să se încadreze între anumite
limite pentru o bună compactare ;
58
o Rezistenţa la uzură corespunzătoare ;
o Pierderile de masă să fie max 50% pe ciurul de 2 mm ;

o Ascensiunea capilară 13…36 mm ;
o În general, se recomandă amestecarea cu piatră spartă (30-40%) sau

concasarea balastului pentru mai multă uşurinţă în compactare şi capacitate
portantă sporită .
Proces tehnologic :
- Aşternerea în straturi de 20-25 cm (înainte de compactare ) cu grederul sau buldozerul
- Cilindrare uşoară ;
- Stropirea cu apă până la atingerea umidităţii optime de compactare (0,18 mc de apă /
1 mc balast) ;
- Cilindrare cu cilindrii vibratori ;
- Dacă grosimea stratului de balast va fi mai mare de 30 cm se recurge la utilizarea
balastului stabilizat cu ciment pentru obţinerea unui strat cu rigiditate mai mare .
Fundatia din nisip :

- Domeniu de utilizare mai restrâns ;
- În general, se utilizează la drumuri care au îmbrăcăminţi din pavaje sau bolovani ;
- Se foloseşte sortul 0-7 mm cu menţiunea că sortul < 0,071 se va limita la 10% ,
pentru a nu creşte sensibilitatea la acţiunea apei .
Proces tehnologic :
- Aşternerea în straturi de 4 -15 cm (înainte de compactare ) la fel ca şi la balast ;
- Stropirea cu apă până la atingerea umidităţii optime de compactare (0,18 mc de apă /
1 mc nisip) .
- Cilindrare cu cilindrii vibratori ;
- Cilindrarea la fundaţiile de nisip se numeşte pilonare .
Fundatii din piatra sparta :

- Se utilizează pentru diverse tipuri de îmbrăcăminţi rutiere cu straturi de bază sau fără.
- Sortul de piatră spartă utilizat este de 63…80 mm, în straturi de min 15 cm grosime
înainte de compactare.
59
- Aşezarea se face pe un pat de balast cu grosimea de 10-12 cm care are rol drenant.
- Oferă o capacitate portantă sporită.
Proces tehnologic :
- Se umezeşte stratul suport de balast ;
- Se aşterne un strat de piatră spartă cu autogrederul în aşa fel încât să nu se deranjeze
stratul de balast ;
- Se cilindrează uscat, uşor cu 6-8 t , apoi se creşte la 10-14 t ;
- Regula de cilindrare de la o margine spre ax, în fâşii paralele cu axul drumului,
suprapuse pe 20 cm, la viteză mică, fără şerpuiri sau întoarceri până la fixare ;
- Se împănează cu split 16-25mm ( 20kg/mp) şi se cilindrează ;
- Se adaugă nisip grăunţos 0-7mm ca material de înnoroire ;
- Se stropeşte abundent cu apă;
- Se trece cu peria de distribuţie a nisipului între pietre;
- Se cilindrează până la fixare (când o piatră aruncată în faţa compactorului se sparge
la trecerea peste ea) .
Fundatii din piatra sparta amestec optimal :

 Au o posibilitate de compactare mai bună şi capacitate portantă mai mare ;
 Se stabilesc în prealabil proporţiile de amestec ale diferitelor sorturi de piatră spartă
pentru realizarea granulozităţii amestecului optimal şi al umidităţii optime de
compactare (Proctor modificat);
 Se realizează amestecul într-o instalaţie de nisip stabilizat, prevăzută cu predozator
cu patru compartimente ;
 Se aşterne materialul cu răspânditor-finisor şi eventual se completează cantitatea de
apă pentru păstrarea umidităţii optime de compactare;
 Se compactează cu compactoare pe pneuri sau cilindrii vibratori .
Fundatii din blocaje :

- Se pretează unde se justifică economic deoarece este foarte rezistentă dar şi foarte
costisitoare ;
- Se execută din piatră brută sau cu bolovani de râu, pe un strat de 8 cm nisip după care
se aşează blocajul normal ;
60
- Aşezarea se face cu vârful în sus , în rânduri ţesute ;
- Pietrele mai mari se dispun la margine ;
- Se vor alege pietre cât mai uniforme , denivelările să fie < 2 cm ;
- Materialul rezultat în urmă cioplirii se numeşte alicărie şi se foloseşte la umplutură
sau împănare ;
- Fixarea pietrelor se face cu ciocanul prin batere .
Proces tehnologic :
- Cilindrare uşoară ;
- Dispunere strat de egalizare sort 40-63 mm ;
- Cilindrare ;
- Împănare cu split 16-25 mm ;
- Cilindrare ;
- Înnoroire ;
- Stropire ;
- Cilindrare finală .
Fundatii din pietruiri existente :

- Este o soluţie economică , de reutilizare a materialului existent din pietruirile de pe
drumurile comunale şi realizarea unui strat de fundaţie rezistent pentru o structură
rutieră nouă ;
- În cazul în care pietruirea nu este pe toată lăţimea patului drumului, şi are o grosime
mai mică de 10 cm, nu se ia în considerare în alcătuirea noii structuri rutiere, dar se
scarifică şi se reprofilează ;
- În cazul în care pietruirea este pe toată lăţimea patului drumului , şi are o înălţime de
min. 10 cm, aceasta va alcătui stratul de formă şi se va lua în considerare în calcul ;
- În cazul în care pietruirea nu este pe toată lăţimea patului dar are o înălţime mai mare
de 10 cm , se scarifică , se reprofilează şi se compacteaza alcătuind astfel stratul de
formă sau de fundaţie care va fi luat în calculul structurii .
Proces tehnologic :
- La pietruirile existente, în afară de cazul când se prevede o scarificare totală a
acestora, scarificarea se face pe o adâncime de 5 cm sub adâncimea denivelărilor
(gropilor) ;
- Materialul astfel provenit se profilează cu sau fără adaosuri de agregate naturale ;
61
- Se compactează corespunzător ;
- Pietruirea existentă constituie astfel un strat de protecţie sau un strat de fundaţie
numai dacă este alcătuită ca atare sau în adaos cu alte agregate naturale din materiale
care satisfac condiţiile tehnice pentru aceste straturi .
- Grosimea reală şi calitatea materialelor din pietruirea existentă se stabileşte prin
prelevarea de probe şi sondaje urmate de determinări în laborator .
SUBIECTUL 31 :
Lianti puzzolanici. Prezentare, utilizare, dozaje, activatori .
Lianti puzzolanici :
• Sunt materiale silicioase sau silico-aluminoase, care conţin compuşi care se combină
cu varul sau cimentul în prezenţa apei la temperatură obişnuită şi dau naştere unor
formaţiuni noi, greu solubile în apă , care manifestă proprietăţi liante.
• Înlocuiesc parţial sau total lianţii hidraulici, astfel reducând costurile.
• Clasificare :
artificiali (cenuşi de termocentrală, zguri de furnal înalt, lianţi cu fosfogips) ;
naturali (roci piroclastice) .
Cenusi de termocentrala :
• Sunt puzzolane artificiale care rezulta ca deşeuri de la arderea în suspensie în aer a
cărbunilor fin măcinaţi.
• Cenuşa de termocentrală (volantă, de electrofiltru) se obţine prin captarea de
elctrofiltre a rezidurilor rezultate din arderea cărbunilor.
• În amestecul uscat se adaugă în proporţie de 10-30%.
• Activatori utilizati la toti liantii puzzolanici sunt: varul si cimentul in proportie de 2 %
pt. preparare in statii fixe si 3% pentru utilizare in situu
Zgura de furnal inalt :
• În procesul de elaborare a fontei rezultă ca subprodus, zgura lichidă de furnal care în
funcţie de modul de răcire obţinem:
-zgură de haldă (răcire la temperatură ambiantă) ;
-zgură granulată (răcire sub jet de apă) ;
-zgură expandată (procedeu special de prelucrare) .
• Producţia de zgură este de 1to zgură la 1 tonă de fontă.
62
• Se foloseşte în proporţie de 20-30% din amestecul uscat de agregat, liant şi activator.
Zgura granulara de furnal inalt :
• Moduri de obţinere:
-granulare în jet de apă (zgura topită este descărcată într-un jet puternic de apă , care
realizează atât granularea cât şi transportul spre depozitare) ;
-granularea în bazin (zgura topită este descărcată într-un bazin în care se ridică nivelul apei
şi se realizează granularea) ;
-granularea în jet circular (zgura topită se scurge într-un canal vertical prevăzut cu orificii
prin care apa sub presiune ţâşneşte şi preia şuvoiul de zgură) .
Zgura expandata :
• Este un subprodus obţinut prin răcirea masei de zgură topită printr-un procedeu
special şi prelucrarea mecanică după solidificare, în staţii de concasare şi sortare .
• Spre deosebire de zgura granulată aceasta nu este friabilă şi are rezistenţe mecanice
mai bune , având o densitate de 1,1…1,2 g/cmc .
• Se utilizează mai puţin în domeniul drumurilor .
Tuful vulcanic :
• Tuful vulcanic este o rocă magmatică cu proprietăţi puzzolanice.
• Se utilizează în proporţie de 6-10% din amestecul dorit.
• Condiţii necesare materialelor puzzolanice:
-compoziţia chimică este caracterizată printr-un conţinut mare de silice şi alumină şi un
conţinut redus de calciu ;
-rezistenta mecanică redusă a tufurilor vulcanice face ca procesul de măcinare să nu
necesite consum mare de energie .
SUBIECTUL 32 :
Caracteristici de plasticitate ale bitumului. Valori. Derivati ai liantilor
hidrocarbonati.
63
Caracteristici in legatura cu plastititatea :
• Punctul de înmuiere: temperatură la care bitumul încetează să mai fie plastic şi devine
lichid prin metoda inel şi bilă (I.B.), sau metoda Kramer-Sarnov (K.S.) .
• Punctul de picurare: se determină pentru aprecierea punctului de înmuiere care este
cu circa 18 grade C mai mare decât punctul de înmuiere I.B. cu aparatul Ubbelohde .
• Punctul de rupere Frass: temperatura la care bitumul încetează să mai fie plastic şi
devine rigid, aparatul Frass.
• Se mai poate face şi cu metoda Hoepfner şi Metzger , prin această metodă se
determină punctul de rigidizare (H.M.) care este cu circa 5 grade C mai mică decât
temperatura de rupere Frass .
• Ductilitatea: caracterizează aptitudinea bitumului de a rezista la fisurare în urmă
variaţiilor de temperatură, încercarea constă în întinderea unei epruvete într-o baie de
apă de o anumită temperatură; se măsoară lungimea firului de bitum întins în
momentul ruperii .
• Câmpul de plasticitate: este intervalul de temperatură dintre punctul de picurare şi
punctul de rigidizare; bitumurile bune trebuie să aibă un câmp de plasticitate cât mai
mare (60…80 grade C) .
• Intervalul de plasticitate: reprezintă diferenţa dintre temperatura inel şi bilă şi
temperatura de rupere Frass, care trebuie să fie de circa 60 gr. C .
SUBIECTUL 33 :
Alcatuiti o structura rutiera supla si una rigida pentru trafic greu. Materiale
(mai multe posibile) pe fiecare strat.
Structura rutiera supla :
64
- Stratul de uzura : (BA 16, BA 11.2, BA16, MAP 11.2, MAP 16 , BAC 16, )
- Stratul de legatura : (BAD 22.4, BADPS 22.4, )
- Stratul de baza : (AB 22.4, AB 31.5, ABPC 22.4, ABPC 31.5, ABPS 31.5)
- Strat de fundatie : pietruiri existente, blocaj din piatra bruta, structure rutiere vechi
Structura rutiera rigida :
- Dala de BcR ( min. 18 cm ) – BcR 3.5 , BcR 4.0, BcR 4.5, BcR 5.0
- Fundatie : materiale pietroase stabilizate cu lianti, blocaj din piatra sparta, structure
vechi, pietruiri existente, balast, macadam.
SUBIECTUL 34 :
Pavaje de tip dobrogean, transilvanean, calupuri. Sorturi, particularitati de
amenajare.
65
Pavaje de tip dobrogean Pavaje de tip transilvanean
Pavaje din calupuri
- Aşezarea pavelelor se face în funcţie de tipul lor.

- Pavelele de tip dobrogean se aşează numai în şiruri perpendiculare pe axul drumului,
folosind ca margini butise dreptunghiulare.
66
- Pavelele de tip transilvănean, având faţa văzută de formă pătrată, se aşează în şiruri
înclinate la 45° faţă de axa drumului, folosind la marginea părţii carosabile butise
pentagonale.
- Pavajul din calupuri, denumit şi micul pavaj, sau pavaj mozaic, se aşează în arce de
cerc care se întretaie între ele sub un unghi de 90°, având coarda arcului de cerc între
1,20 - 1,70 m, astfel încât pe lăţimea pavajului să se realizeze un număr întreg de arce.
Lângă borduri se execută jumătăţi de arc, pentru a se putea închide pavajul în dreptul
lor.
Tehnologia de executie :
- Aşezarea pavelelor se face în funcţie de tipul lor.
- Pavelele de tip dobrogean se aşează numai în şiruri perpendiculare pe axul drumului,
folosind ca margini butise dreptunghiulare.
- Pavelele de tip transilvănean, având faţa văzută de formă pătrată, se aşează în şiruri
înclinate la 45° faţă de axa drumului, folosind la marginea părţii carosabile butise
pentagonale.
- Pavajul din calupuri, denumit şi micul pavaj, sau pavaj mozaic, se aşează în arce de
cerc care se întretaie între ele sub un unghi de 90°, având coarda arcului de cerc între
1,20 - 1,70 m, astfel încât pe lăţimea pavajului să se realizeze un număr întreg de arce.
Lângă borduri se execută jumătăţi de arc, pentru a se putea închide pavajul în dreptul
lor.
- Se împrăştie un strat de nisip pe suprafaţa pavajului, ce se stropeşte abundent cu apă
şi, cu ajutorul unei perii, materialul se introduce în rosturile dintre pavele sau
calupuri;
- Urmează o nouă batere cu maiul;
- Se cilindrează cu un rulou neted de 100-120 kN, pe suprafaţa pavajului fiind aşternut
încă un strat de 1,5 cm de nisip, concomitent cu o nouă stropire.
- La final se execută umplerea rosturilor.
SUBIECTUL 35 :
Substraturi de fundatii, strat de forma. Rolul lor, materiale.
Peste stratul de formă se realizează de la caz la caz straturi care fac trecerea dintre
infrastructura la suprastructura şi care se numesc substraturi de fundaţie ;
• Clasificare:
67
substrat drenant ;
substrat anticapilar ;
substrat izolant (anticontaminant) ;
substrat antigel .
SUBSTRATURI DRENANTE:
• Colectează şi evacuează apele care pătrund în straturile de fundaţie în timpul execuţiei

sau ulterior ;
• Pentru realizarea lor se foloseşte balastul în strat de minim 10 cm după compactare ;
• Acest strat se ia în considerare la calculul de dimensionare a structurilor rutiere , iar
grosimea lui se include la grosimea totală a structurii pentru calculul la îngheţ –
dezgheţ .
• Pentru îndepărtarea apelor din aceste substraturi se prevăd nişte drenuri (dren de
acostament ) cu o lăţime de 20 – 30 cm dispuse la 10 – 20 m unul de altul ;
• Dacă drumul este în palier trebuie asigurate pantele necesare scurgerii apei (minim
0.5%);
• Dacă drumul este executat în debleu atunci colectarea apelor se face prin drenuri
longitudinale sub acostament cu posibilităţi de evacuare la 200 – 300 m .
SUBSTRATURI ANTICAPILARE
• Elimină pericolul infiltrări apei în structura rutieră prin fenomenul de capilaritate ;

• Se realizează din balast cu o grosime de minim 15 cm după compactare ;
• Şi acest strat se ia în considerare la calculul de dimensionare şi de verificare la îngheţ
– dezgheţ a structurii rutiere .
SUBSTRATURI ANTICONTAMINANTE (IZOLANTE)
68
• Se prevad atunci când pământul din patul drumului conţine elemente prăfoase sau
argiloase care pot pătrunde printre granulele stratului de fundaţie mărind sensibilitatea
la acţiunea apei ;
• Se realizează din nisip (grosime de 7 cm) sau din geotextile, atunci când nu se
realizează strat de formă sau atunci când straturile de fundaţie respectiv celelalte
straturi de protecţie nu îndeplinesc acest rol ;
• Substratul este alcătuit pe principiul filtrului invers , mărimea granulelor creşte de jos
în sus ;
• Ca şi geotextile se folosesc cele neţesute din fibre sintetice ;
• Nu se iau in calcul la dimensionarea structurii rutiere .
SUBSTRATURI ANTIGEL:
• Au rolul de a mări rezistenţa la acţiunea îngheţului şi dezgheţului;

• Se execută din zgură expandată, clasa 900 …1200, sort 0 – 7 mm, sau din zgură
granulată de furnal, clasa A, cu o grosime de minim 12 cm după compactare ;
• Nu se ia în considerare la dimensionare, dar se ţine cont la verificarea la îngheţ –
dezgheţ ;
• Dacă se execută din zgură expandată acest substrat va avea şi rol drenant .
Stratul de formă : este stratul superior al terasamentelor (fiind optional in functie de

calitatea terasamentelor)
Scop:
 să asigure derularea traficului de şantier şi să aibă o uniformitate
corespunzătoare;
 să asigure o capacitate portantă uniformă şi suficient de ridicată pentru a
permite compactarea straturilor de fundaţie ;
 să protejeze patul drumului pe parcursul execuţiei şi să asigure capacitatea
portantă în exploatare .
69

Subiecte Drumuri III

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Subiecte Drumuri III

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Subiecte Drumuri III – rezolvate

Tehnologia de preparare si asternere/compactare a mixturilor asfaltice. Conditii de

 Mixturile asfaltice sunt materiale de construcţii realizate din amestecuri de agregate

Tehnologia de execuţie a mixturilor bituminoase la cald:

- Să se respecte temperaturile de aşternere ;

- Uniformitatea suprafeţei de rulare se face cu viagraful sau cu dreptarul de 3m ;

- Denivelările locale maxime admise în profil longitudinal:

 3 mm pentru clasă tehnică I şi străzi categoriile I…III ;

 4 mm pentru clasă tehnică II şi străzi categoria IV ;

 5 mm pentru drumuri de clasă tehnică III ;

 7 mm pentru drumuri de clasă tehnică IV şi V .

Betoanele de ciment rutier se împart în clase pe baza criteriului rezistenţei caracteristice la

o Conţinutul de aer oclus ; 3.5 +/- 0.5 %

- Caracteristici ale betonului întărit:

o Rezistenţa la compresiune ; 3.0; 3.5; 4.0; 4.5;

• Gudronul: liant hidrocarbonat de culoare brun-neagră, cu consistenţă de la moale până la

3.1. Tehnologii de reciclare la faţa locului

Parametrii principali care influenţează reuşita tehnologiei de

Fig. 3.3. Tehnologia termoreciclări

Domeniile de utilizare ale acestei tehnologii sunt următoarele:

Regenerarea prin frezare la cald (Rabotare)

• Se aplică în cazul în care îmbrăcămintea veche prezintă semne de oboseală (fisuri,

• Colectează şi evacuează apele care pătrund în straturile de fundaţie în timpul execuţiei

• Elimină pericolul infiltrări apei în structura rutieră prin fenomenul de capilaritate ;

SUBSTRATURI ANTICONTAMINANTE (IZOLANTE)

• Au rolul de a mări rezistenţa la acţiunea îngheţului şi dezgheţului;

Fundaţii din pietruiri existente:

• Este o soluţie economică , de reutilizare a materialului existent din pietruirile de pe

• La pietruirile existente, în afară de cazul când se prevede o scarificare totală a

Fundaţii din blocaje:

• Îmbunătăţesc semnificativ proprietăţile fizico-mecanice ale materialelor de masă

• Metode de stabilire a dozajului:

Stabilizare cu lianţi puzzolanici :

• Elaborarea dozajelor se face cu metoda clasică , pe baza încercărilor pe epruvetele

• Se adoptă dozaje de:

• Amestecul de agregate naturale, liant puzzolanic , activator şi apă se efectuează în

Prepararea în staţii fixe :

• Distribuţia granulometrică a amestecului de agregate , liant puzzolanic şi activator

• Elaborarea dozajelor se face cu metoda clasică , pe baza încercărilor pe epruvetele

• Se adoptă dozaje de:

• Amestecul de agregate naturale, liant puzzolanic , activator şi apă se efectuează în

Prepararea în staţii fixe :

• Se execută prin amestecarea agregatelor cu emulsie bituminoasă în instalaţii

• Definiţie : Sunt învelişuri subţiri, realizate pe suprafaţa îmbrăcăminţilor rutiere, prin

Drum pietruit cu bombament curb

Drum pietruit cu profil semi-încastrat

Cu profil transversal încastrat :

Pietruiri impregnate cu emulsii bituminoase :

Macadam semipenetrat cu bitum M.P.5 :

Betoane asfaltice deschise B.A.D. – folosite pentru stratul de legatura :

Beton asfaltic deschis cu criblură B.A.D.22,4 :

Beton asfaltic deschis cu pietriş sortat B.A.D.P.S.22,4 :

Beton asfaltic deschis cu pietriş concasat B.A.D.P.C.22,4 :

Prescripţii generale de execuţie :

• Se pregăteşte stratul suport astfel încât să nu prezinte murdării şi să aibă un profil

 Beton asfaltic rugos ( BAR16)

• Se execută prin amestecarea agregatelor cu emulsie bituminoasă în instalaţii

o Bitum cu răşini termoplastice ;

o Mixturi asfaltice executate cu nisip bituminos ;

- Îmbrăcăminţi bituminoase pentru calea pe poduri realizate din :

o Beton asfaltic deschis ;

- Îmbrăcăminţi bituminoase realizate din mixturi asfaltice cu granulit ;

Îmbrăcăminţi bituminoase pentru calea pe pod :

AND 546 – 2013 Îmbrăcăminţi pentru CALEA PE POD :