Scopul calculelor de tracţiune.

Ipoteze de calcul

Calculele de tracţiune reprezintă partea din mecanica aplicată care

se ocupă cu:

 studiul forţelor care acţionează asupra trenului;

 studiul condiţiilor de mişcare a trenului sub acţiunea forţelor exterioare aplicate
acestuia;
 probleme practice legate de mişcarea trenului şi de funcţionarea locomotivei:
 determinarea tonajului trenului;
 determinarea vitezei de circulaţie a trenului;
 determinarea timpului de mers a trenului;
 frânarea trenului;
 consumului de combustibil şi energie electrică;
 lucrul mecanic al locomotivei şi a forţelor de rezistenţă la mers;
 mersul trenurilor prin inerţie etc.
Ipotezele simplificatoare admise în calculele de tracţiune

trenul se consideră omogen, (format din acelaşi tip

de vagoane);
masa trenului se consideră concentrată în centrul lui
de greutate (aflată la mijlocul lungimii lui);
forţele de aceeaşi natură se însumează iar rezultanta
se consideră că acţionează în centrul de greutate al
trenului;
forţele de tracţiune şi rezistenţele sunt cele
determinate pe bază de experimentări
 Forţele care acţionează asupra trenului în mişcare

Forţele exterioare care acţionează asupra trenului şi

care influenţează mişcarea lui pe linie sunt:
 forţa de tracţiune (F) a locomotivei, orientată în sensul
mişcării trenului;
 forţele de rezistenţă (R) şi (R′) care apar în timpul
circulaţiei şi acţionează în sens opus deplasării trenului;
 forţa de frânare (B), forţă creată în mod artificial, are acelaşi
sens (când se acţionează cu frânare) cu forţele de rezistenţă
(forţa de frânare poate fi considerată ca o forţă de rezistenţă).

 Exprimate în kgf
 Condiţiile de mers a trenurilor

Forţele pot să acţioneze asupra trenului în următoarele combinaţii:

 forţa de tracţiune (F) şi forţa de rezistenţă (R);
 rezistenţele singure (R′);
 rezistenţele (R′) şi forţa de frânare (B).

Acestor combinaţii de forţe le corespund cele trei regimuri de mers a

trenului:
 mersul în regim cu tracţiune: locomotiva circulă cu motorul (sau
motoarele) cuplate ;
 mersul în regim fără tracţiune: mersul trenului prin inerţie sau în pantă
fără ca motoarele locomotivei să funcţioneze;
 mersul în regim cu frânare: mersul trenului cu motoarele decuplate
(oprite) şi frânat în vederea opririi lui.
În regim cu tracţiune pot apărea următoarele
situaţii:

 dacă F-R>0, trenul are o mişcare accelerată;

 dacă F-R=0, trenul este în mişcare uniformă sau este oprit;
 dacă F-R<0, trenul are o mişcare încetinită.
Forța de tracțiune a locomotivei F (V)
(caracteristica locomotivei)

Forţa de tracţiune a unei

locomotive: forţa care
învinge rezistentele la
înaintarea unui tren şi
determină deplasarea
acestuia pe o linie de cale
ferată.
 Ft – forțe tangențiale
 Fr – reacțiuni orizontale
 Forțele de rezistență R

Forţele de rezistenţă, în tracţiunea trenurilor, sunt

acele forţe care trebuiesc învinse de forța de
tracțiune la obadă a locomotivei pentru deplasarea
trenului pe linie.
a trenurilor
de rezistenţă care apar
Sistematizarea forţelor

în calculele de tracţiune
Rezistențe principale ROO

Rezistența
Rezistența la
la mers
mers în
în declivitate
declivitate R
Rii

Rezistența
Rezistența la
la mers
mers în
în curbe
curbe R
Rcbcb

Rezistența
Rezistența la
la mers
mers pe
pe schimbătoare
schimbătoare R
Rscsc
Rezistențe datorate traseului Rstst
Rezistența totală la mers R

Rezistența
Rezistența la
la demaraj
demaraj R
Rdd

Rezistența
Rezistența la
la accelerare
accelerare R
Rωω
Rezistențe suplimentare Rss

Rezistența
Rezistența provocată
provocată de
de vânt
vânt R
Rvîvî

Rezistențe
Rezistențe date
date de
de temperaturi
temperaturi joase
joase R
Rtjtj
Rezistențe accidentale Raa

Rezistențe
Rezistențe date
date de
de tuneluri
tuneluri R
Rtntn
 Rezistenţele de mers în aliniament şi palier
(rezistenţa principală)

Rezistențe principale R00

Rezistențele vagoanelor
Rezistența locomotivelor Rezistențele trenului
ROV
OV

În regim cu tracțiune În regim fără

În regim cu tracțiune ROL În regim fără tracțiune R'OL
OL OL ROO tracțiune R'OO
 Rezistenţele datorate traseului

Rezistența datorată curbelor: rcb

Rezistența datorată declivităților: is
Rezistența caracteristică a traseului: rc
 Forța de frânare B

Forţele de frânare: forţele exterioare

care acţionează asupra trenului,
acţionează în sens opus deplasării
trenului (a forţei de tracţiune la
obadă), având tendinţa de a micşora
viteza de mers.

Instalaţiile de frână, sunt astfel

realizate încât să se obţină în procesul
de frânare o deceleraţie constantă a
mişcării trenului şi respectarea
drumului tehnic de frânare, care la
CFR este de 700 ÷ 1000 m.
 Calculul tonajului trenurilor Gv

Tonajul astfel calculat reprezintă tonajul brut al

trenului. Pentru determinarea tonajului net se va
scădea greutatea proprie a vagoanelor.
 Rezultanta forţelor care acţionează asupra trenului

- mers cu tracțune:

- mers fără tracțiune:

- mers cu frânare:

→ Diagrama forțelor specifice de accelerație

Calculul vitezelor de circulaţie şi construirea curbei
V=f(s) prin metoda integrării grafice. (Procedeul
Lipetz)
 Scările uzuale în calculele de tracţiune

Scări (mm)
Mărimea şi unitatea
Relaţii obligatorii
de măsură 1 2 3 4 5 6

Forţa specifică mf 4.8 4.8 6 9.6 10 12

(kgf/tf)

Viteza (km/h) mv 2 4 1 2 2 2

Spaţiul (km) 100 400 120 50 48 40

Timpul (min) - - 10 - - 10