Drumuri

Curs 10
 3.4.5. AMENAJAREA ÎN SPAŢIU A
PROFILELOR TRANSVERSALE
3.4.5.1. CURBE IZOLATE
Trecerea de la forma de acoperiş a profilului
transversal la cel în formă de streaşină - amenajarea
în spaţiu a profilului transversal;
Sectorul de drum pe care se realizează = rampa
de racordare, de lungime notată lcs;

Amenajarea în spaţiu a profilelor în curbă ale

traseului se face în funcţie de mărimea razelor de
racordare și se pot obține două tipuri de profile:
 a) Dacă panta transversală a profilului în curbă
rămâne egală cu acea a semiprofilelor din
aliniament obținem un profil convertit;
b) Dacă panta transversală a profilului în curbă
va fi mai mare decât cea a semiprofilelor din
aliniament vom avea un profil supraînălţat;
 Supraînălţarea profilului se poate realiza în 3 feluri:

- rotirea profilului în jurul axei drumului;

- rotirea profilului în jurul muchiei interioare a

părţii carosabile;

- rotirea profilului în jurul muchiei exterioare a

părţii carosabile (doar în cazul când avem cotă
obligată);
Rotirea profilului în jurul axei drumului:
axa drumului se menţine nemodificată;
Rotirea profilului în jurul muchiei interioare a părţii
carosabile: marginea interioară a părţii carosabile se
menţine iar profilul convertit se rotește în jurul ei;
 Rotirea profilului în jurul muchiei exterioare a părţii
carosabile: când avem cotă obligată, marginea exterioară
se menține și profilul în formă de acoperiş se transformă
în profil orizontal, apoi se coboară marginea interioară
până când panta transversală ajunge la valoarea “i” din
viraj;
a) Rrec<R<Rcurentă=> dever convertit

Arc de cerc

p p
p p
c c

lcs=lungimea de convertire şi supralărgire

b) Rmin<R<Rcurentă=> dever supraînălţat

Clotoida Arc de cerc Clotoida

p p
p i i p
c c
3.4.5.2. CURBE APROPIATE DE ACELAŞI SENS
- se recomandă evitarea lor, mărind aliniamentul
dintre ele la lungimea de 1,4V sau realizarea unei
singure curbe.
 Dacă nici una din variantele de evitare nu se pot
adopta, distingem cazurile:
- ambele curbe sunt convertite;
- curba 1 este convertită iar curba 2 supraînălţată;
- ambele curbe sunt supraînălţate – două cazuri:
a) lungimea aliniamentului dintre curbe ≥ 0.5V;
b) lungimea aliniamentului dintre curbe < 0.5V;
3.4.5.3. CURBE APROPIATE DE SENS CONTRAR
 CURBE SUCCESIVE – cu convertire
I) De sens contrar

C1 C2

p p
p p 0% p p
c c
CURBE SUCCESIVE – cu convertire şi
supraînălţare:
II) De sens contrar
Clotoida Arc de cerc Clotoida Clotoida Arc de cerc Clotoida

p p
p i1 i1 p p
0% i2
i2 p
c c
CURBE SUCCESIVE – cu convertire
III) De acelaşi sens

C1 C2

p p
p1 p1 p2 p2
c c
CURBE SUCCESIVE – cu convertire şi
supraînălţare:
IV) De acelaşi sens

Clotoida Arc de cerc Clotoida Clotoida Arc de cerc Clotoida

p p
p i1 i1 p p i2 i2 p

c c
 4. CALCULUL TERASAMENTELOR
ŞI MIŞCAREA PĂMÂNTURILOR
- Lucrările de terasamente reprezintă ansamblul
săpăturilor şi umpluturilor de pământ care se execută
la construcţia unui drum în vederea realizării
platformei.
- Prin calculul terasamentelor se înţelege evaluarea
volumului de terasamente, stabilirea unui transport
cât mai judicios şi determinarea distanţei medii de
transport.
- Pentru determinarea volumelor terasamentelor
este necesar să se cunoască ariile profilelor
transversale.
 4.1. CALCULUL ARIILOR
PROFILELOR TRANSVERSALE
- ariile se determină separat pentru săpături şi
separat pentru umpluturi;

- se pot face prin mai multe metode:

- metoda exactă;
- metoda analitică;
- metode simplificate.
 4.1.1. Calculul ariilor prin metoda exactă
- se bazează pe împărţirea suprafeţelor profilelor
transversale în poligoane elementare de
dimensiuni cunoscute sau uşor de calculat.
- aria de săpătură şi umplutură va fi egală cu
suma ariilor tuturor poligoanelor de debleu,
respectiv rambleu.
4.1.2. Calculul ariilor prin metoda exactă

A5 An
A4 Am
Ai
A3
A2
A1
 4.1.3. Calculul ariilor prin metoda analitică

- metoda analitică poate fi folosită în cazul

terenurilor cu o înclinare transversală relativ
uniformă faţă de fiecare punct al axei drumului.
 4.1.4. Calculul ariilor prin metode
simplificate

- cele mai cunoscute metode sunt:

- metoda grafică;
- metoda prin integrare;
- metoda mecanică;
- metoda cu abace.
 Metoda grafică
- constă în transformarea profilului transversal în
figuri geometrice cu arii echivalente uşor de
determinat.
Metoda prin integrare
- împărţirea în fâşii de lăţimi egale şi înălţimi
variabile.
Metoda prin integrare

h1 h2 h3 h4 h5 h6 h7 h8 h9 h11 h12 h13 h14

h10 h15
Metoda cu abace
- se utilizează în cazul terenului orizontal.

1:m
 4.2. CALCULUL VOLUMELOR DE
TERASAMENTE
Calculul ariilor prin metoda exactă
- se bazează pe secţionarea cu planuri verticale,
paralele cu axa drumului, a corpului geometric
cuprins între 2 profile transversale consecutive.
 Calculul ariilor prin metode simplificate
- metoda mediei ariilor:

A4

A3

A2

A1
- metoda distanţelor aplicabile:
d1 2 d1 2 d2 3 d n -1
V A1 A2 ... A n
2 2 2
A4

A3

A2

A1
 4.3. MIŞCAREA
TERASAMENTELOR
- executarea terasamentelor presupune o
anumită deplasare longitudinală sau transversală a
maselor de pământ;
- operaţia de transport care se efectuează în
lungul drumului se numeşte mişcarea pământului;
- studiul mişcării pământului are ca scop stabilirea
unui transport cât mai judicios;
- studiul mişcării pământului se face prin procedee
grafice numite epure de mişcare a terasamentelor.
 Studiul mişcării terasamentelor se face cu ajutorul
procedeelor grafice numite epure. În urma studiului
se determină distanţa medie de transport, stabilind
utilajele adecvate pentru realizarea lucrărilor de
terasamente. Se calculează momentele de transport.
ΣM t Vt - volumul de transport
Dt
ΣVt Dt - distanța de transport
 Se alege la scară axa drumului cu picheţii fixați
în prealabil. Se adoptă o scară pentru volumele de
terasamente, se alege sensul pentru ramblee şi
deblee. Se reprezintă în fiecare pichet volumul de
terasamente. La final poate rezulta exces sau
necesar de pământ care va fi transportat în/din
depozit (compensarea volumelor). Epura permite şi
stabilirea distanţei medii de transport. Epura
Bruckner ia în calcul ariile, nu volumele.