TRAVERSELE PENTRU CALEA FERATĂ

TIPURI:
 Lemn
 Metalice
 Din beton precomprimat, clasice
 Din beton precomprimat, tip cadru
 Din materiale sintetice
 Suprastructuri pe dale

La asigurarea stabilităţii în spaţiu a căii participă în mare măsură şi prisma

de balast. Dacă traversele n-ar fi înglobate în balast, sub influenţa forţelor
care acţionează asupra lor, cadrul şine-traverse s-ar deforma şi deplasa uşor
faţă de poziţia iniţială.
 ROLUL TRAVERSELOR

Rol:
să preia sarcinile de la şine şi să le transmită la patul căii prin intermediul prismului
de balast;
să asigure menţinerea în exploatare a distanţei dintre cele două fire ale căii;
să asigure poziţia stabilă în spaţiu a căii;

Condiții pentru realizarea unei căi corespunzătoare circulaţiei:

să fie rezistente, pentru a putea prelua şi transmite balastului sarcinile dinamice
provenite de la şine;
să fie elastice, pentru a amortiza şocurile produse de materialul rulant în circulaţie;
să realizeze o frecare cât de mare în contact cu piatra spartă din prisma de balast,
pentru a se opune tendinţei de deplasare a căii sub influenţa forţelor care
acţionează asupra acesteia;
să asigure o prindere bună, cât mai simplă şi sigură a şinelor.
Pe reţeaua C. F. R. se folosesc doar traverse de lemn şi beton precomprimat.
 TRAVERSELE DIN LEMN

Dintre toate materialele folosite pentru

confecţionarea traverselor, lemnul s-a
dovedit a fi cel mai corespunzător.
Traversele de lemn se fasonează din
trunchiuri de arbori.
Fasonarea traverselor dintr-un buștean:
Traversele din lemn: fag, stejar, gorun,
gârniţă, cer. Pentru schimbătoare de cale
traversele se vor fasona din stejar, esenţă
rezistentă la crăpare şi deformaţii în timp.
TRAVERSELE DIN LEMN
 TRAVERSELE DIN LEMN

Din lemn de esență tare

Impregnate cu substanțe antiseptice (creozotul de huilă,
uleiuri distilate din gudron de huilă, clorură mercurică, clorură
de zinc etc)
 Netratate: 2-3 ani fag / 8-10 ani stejar
 Tratate: 20 ani fag / 25 ani stejar
Traversele crăpate sau celor cu tendinţa de a crăpa li se
vor strânge capetele prin legare cu bandă de oţel de 2-
3 mm grosime şi 20 mm lăţime, operaţiune denumită
balotare:
 Avantaje / dezavantaje

Avantajele, comparativ cu alte tipuri de traverse:

o elasticitate mare, ceea ce conferă şi căii aceeaşi calitate.
realizarea unor prinderi simple;
asigurarea unor realizări electrice corespunzătoare funcţionarii circuitelor
de cale, fără a se lua măsuri speciale;
greutate relativ mică, putând fi manipulate cu uşurinţă;
preţul de cost (încă) mai scăzut decât al traverselor de beton;
rezistenţă mare la suprasolicitări de tot felul, în exploatare.

Dezavantaje :
nu asigură (din cauza greutăţii mai reduse) aceeaşi stabilitate la flambaj a
căii sudate, ca și traversele din beton;
lemnul este un material deficitar;
durabilitate redusă.
 Utilizarea traverselor din lemn

Deoarece lemnul este un material deficitar se tinde a se generaliza folosirea

traverselor de beton, admiţându-se traverse de lemn numai în următoarele
cazuri:

pe liniile de C. F. R. la care se prevăd tasări importante după darea în

exploatare
la joante în cazul lucrărilor de linii cu traverse de beton, atunci când nu se
prevede sudarea şinelor până la finele anului următor executării liniei
la liniile curente, directe din staţii, triaje, depouri şi ateliere, pe porţiuni în
curbă sub 500 m
la poduri
la trecerile de nivel şi liniile cu pavaje
la aparatele de cale pe toată lungimea
pe liniile înguste.
TRAVERSELE DIN BETON

După forma lor :

- monobloc
- cu două articulaţii
- mixte
- cadru
 Clasificare

După felul betonului folosit :

 beton armat obişnuit
 beton armat precomprimat
 beton armat postcomprimat

Armăturile folosite: coarde de sârmă, armătură din coardă continuă în spirală,

fascicule de sârmă, armătură în bare, sârmă cu amprente şi armătură cu profil
periodic.
 Avantaje / dezavantaje
Avantaje:
 execuţia se face industrial,
 posibilitate de execuţie în forma dorită,
 rezistenţa la foc şi intemperii,
 rezistenţă mare la compresiune,
 greutate mare care asigură o bună stabilitate a căii.

Dezavantaje:
 preţ ridicat, manipulare dificilă (datorită greutăţii mari),
 dificultăţi în executarea prinderii şinei, dificultăţi în izolarea electrică,
 posibilitate redusă de folosire pentru diferite tipuri de şine,
 rigiditate mare,
 vulnerabilitate la şocuri şi imposibilitate de a le folosi în curbe cu supralărgire
(R<400 m).

Durata de viață se apreciază a fi de 35-40 ani

 Durata de viață

Depinde de:

Rezistenţa la oboseală: în condiţii normale de lucru traversele rezistă la un ciclu de

40÷50x106 încărcări-descărcări de sarcini.

 35 ani: încărcare de cca. 53.00-67.000 tone brute pe zi. Un trafic ridicat va scădea durata de serviciu.

Întreţinerea corespunzătoare a liniei: traversa trebuie să lucreze conform ipotezelor

de calcul. Buraj periodic.

Existenţa sau inexistenţa joantelor. Traversa de beton este foarte vulnerabilă la

şocuri. Aceste şocuri se produc la joante. Pentru a se evita degradările traverselor de

la joante se iau o serie de măsuri cum ar fi: realizarea unor joante cât mai rigide,

prinderile să fie elastice iar burajul perfect.

 PRISMA DE PIATRĂ SPARTĂ

Funcții:
 primeşte şi transmite presiunile de la talpa traverselor la platforma
căii;
 repartizează presiunile primite de la traversă pe o suprafaţă mai mare,
în scopul reducerii presiunii unitare pe suprafaţa platformei căii;
 asigură un strat elastic sub traverse care amortizează şocurile şi
vibraţiile produse de rostogolirea roţilor materialului rulant pe şine;
 asigură stabilitatea liniei în plan orizontal şi vertical;
 permite scurgerea apelor rezultate din ploi şi zăpadă, asigurând în
acest mod un mediu uscat pentru traverse şi şine, prelungindu-le
perioada de serviciu;
 permite executarea cu uşurinţă a lucrărilor de întreţinere şi reparaţii a
căii;