Cap.

FUNDAŢIILE DRUMURILOR
 Generalităţi
• Comportarea unui sistem rutier depinde într-o mare măsură de
portanţa patului drumului şi de straturile de fundaţie.

• Pentru dimensionarea fundaţiei se ţine seama de:

– Caracteristicile traficului ;
– Natura şi starea fizică a pământurilor din patul drumului ;
– Tipul de sistem rutier adoptat ;
– Materialele locale de care se dispune .

• Deoarece încărcările date din acţiunea traficului descresc ca

intensitate cu adâncimea, pentru straturile de fundaţie se pot
utiliza materiale cu rezistenţe mai scăzute.
• Pot fi alcătuite din balast, nisip, piatră spartă, blocaje, sau din
pietruiri existente.
 4.1

CLASIFICAREA FUNDAŢIILOR
 4.1.1 Fundaţii din balast
• Sunt cele mai utilizate, pentru că balastul se găseşte din
abundenţă.
• Condiţii:
– Sort 0-63 mm ;
– Sort 0-7 mm va fi de 15-70 % ;
– Compoziţia granulometrică să fie continuă şi să se
încadreze între anumite limite pentru o bună compactare
;
– Rezistenţa la uzură corespunzătoare ;
– Pierderile de masă să fie max 50% pe ciurul de 2 mm ;
– Ascensiunea capilară 13…36 mm ;
– În general, se recomandă amestecarea cu piatră spartă
(30-40%) sau concasarea balastului pentru mai multă
uşurinţă în compactare şi capacitate portantă sporită .
 Proces tehnologic
• Aşternerea în straturi de 20-25 cm (înainte de compactare )
cu grederul sau buldozerul ;

• Cilindrare uşoară ;

• Stropirea cu apă până la atingerea umidităţii optime de

compactare (0,18 mc de apă / 1 mc balast) ;

• Cilindrare cu cilindrii vibratori ;

• Dacă grosimea stratului de balast va fi mai mare de 30 cm

se recurge la utilizarea balastului stabilizat cu ciment pentru
obţinerea unui strat cu rigiditate mai mare .
 4.1.2 Fundaţii din nisip
• Domeniu de utilizare mai restrâns ;

• În general, se utilizează la drumuri care au

îmbrăcăminţi din pavaje sau bolovani ;

• Se foloseşte sortul 0-7 mm cu menţiunea că sortul

< 0,071 se va limita la 10% , pentru a nu creşte
sensibilitatea la acţiunea apei .
 Proces tehnologic
• Aşternerea în straturi de 15 cm (înainte de
compactare ) la fel ca şi la balast ;

• Stropirea cu apă până la atingerea umidităţii

optime de compactare (0,18 mc de apă / 1 mc nisip)
.

• Cilindrare cu cilindrii vibratori ;

• Cilindrarea la fundaţiile de nisip se numeşte

pilonare .
 4.1.3 Fundaţii din piatră spartă
( rassel )
• Se utilizează pentru diverse tipuri de îmbrăcăminţi
rutiere cu straturi de bază sau fără.
• Sortul de piatră spartă utilizat este de 63…80 mm,
în straturi de 15 cm grosime înainte de compactare.
• Aşezarea se face pe un pat de balast cu grosimea
de 10 cm care are rol drenant.
• Oferă o capacitate portantă sporită.
 Proces tehnologic
• Se umezeşte stratul suport de balast ;
• Se aşterne un strat de piatră spartă cu autogrederul în aşa fel
încât să nu se deranjeze stratul de balast ;
• Se cilindrează uscat, uşor cu 6-8 t , apoi se creşte la 10-14 t ;
• Regula de cilindrare de la o margine spre ax, în fâşii paralele cu
axul drumului, suprapuse pe 20 cm, la viteză mică, fără şerpuiri
sau întoarceri până la fixare ;
• Se împănează cu split 16-25mm ( 20kg/mp) şi se cilindrează ;
• Se adaugă nisip grăunţos 0-7mm ca material de înnoroire ;
• Se stropeşte abundent cu apă;
• Se trece cu peria de distribuţie a nisipului între pietre;
• Se cilindrează până la fixare (când o piatră aruncată în faţa
compactorului se sparge la trecerea peste ea) .
 4.1.4 Fundaţii din piatră spartă
amestec optimal
• Au o posibilitate de compactare mai bună şi capacitate
portantă mai mare ;
• Se stabilesc în prealabil proporţiile de amestec ale
diferitelor sorturi de piatră spartă pentru realizarea
granulozităţii amestecului optimal şi al umidităţii
optime de compactare (Proctor modificat);
• Se realizează amestecul într-o instalaţie de nisip
stabilizat, prevăzută cu predozator cu patru
compartimente ;
• Se aşterne materialul cu răspânditor-finisor şi eventual
se completează cantitatea de apă pentru păstrarea
umidităţii optime de compactare;
• Se compactează cu compactoare pe pneuri sau cilindrii
vibratori .
 4.1.5 Fundaţii din blocaje
• Se pretează unde se justifică economic deoarece este
foarte rezistentă dar şi foarte costisitoare ;
• Se execută din piatră brută sau cu bolovani de râu, pe
un strat de 8 cm grosime după care se aşează blocajul
normal ;
• Aşezarea se face cu vârful în sus , în rânduri ţesute ;
• Pietrele mai mari se dispun la margine ;
• Se vor alege pietre cât mai uniforme , denivelările să fie
< 2 cm ;
• Materialul rezultat în urmă cioplirii se numeşte alicărie
şi se foloseşte la umplutură sau împănare ;
• Fixarea pietrelor se face cu ciocanul prin batere .
 Proces tehnologic
• Cilindrare uşoară ;
• Dispunere strat de egalizare sort 40-63 mm ;
• Cilindrare ;
• Împănare cu split 16-25 mm ;
• Cilindrare ;
• Înnoroire ;
• Stropire ;
• Cilindrare finală .
 4.1.6 Fundaţii din pietruiri existente
• Este o soluţie economică , de reutilizare a materialului
existent din pietruirile de pe drumurile comunale şi
realizarea unui strat de fundaţie rezistent pentru o structură
rutieră nouă ;
• În cazul în care pietruirea nu este pe toată lăţimea patului
drumului, şi are o grosime mai mică de 10 cm, nu se ia în
considerare în alcătuirea noii structuri rutiere, dar se
scarifică şi se reprofilează ;
• În cazul în care pietruirea este pe toată lăţimea patului
drumului , şi are o înălţime de min. 10 cm, aceasta va alcătui
stratul de formă şi se va lua în considerare în calcul ;
• În cazul în care pietruirea nu este pe toată lăţimea patului
dar are o înălţime mai mare de 10 cm , se scarifică , se
reprofilează şi se compacteaza alcătuind astfel stratul de
formă sau de fundaţie care va fi luat în calculul structurii .
 Proces tehnologic
• La pietruirile existente, în afară de cazul când se prevede o
scarificare totală a acestora, scarificarea se face pe o
adâncime de 5 cm sub adâncimea denivelărilor (gropilor) ;
• Materialul astfel provenit se profilează cu sau fără adaosuri
de agregate naturale ;
• Se compactează corespunzător ;

• Pietruirea existentă constituie astfel un strat de protecţie

sau un strat de fundaţie numai dacă este alcătuită ca atare
sau în adaos cu alte agregate naturale din materiale care
satisfac condiţiile tehnice pentru aceste straturi .
• Grosimea reală şi calitatea materialelor din pietruirea
existentă se stabileşte prin prelevarea de probe şi sondaje
urmate de determinări în laborator .
 4.2

COMPACTAREA FUNDAŢIILOR
 Compactarea straturilor de fundaţie
• Realizarea fundaţiei este faza de execuţie de o importanţă
deosebită, la care o realizare incorectă poate duce la
periclitarea reuşitei întregii construcţii rutiere ;
• Viteza utilajelor de compactare va fi redusă ;
• Deplasarea lor va fi liniară, fără şerpuiri, opriri şi porniri
bruşte ;
• Fâşii succesive suprapuse cu minim 20 cm lăţime ;
• Nu este permisă întoarcerea utilajelor pe porţiunile care se
compactează ;
• Denivelările care se produc sau rămân după compactare se
corectează şi recilindrează ;
• Suprafeţele cu denivelări mai mari de 4 cm se decapează şi
se refac .
• Compactarea straturilor de fundaţie din balast :
– Se realizează cu compactoare pe pneuri (materiale cu
echivalentul de nisip de 25…40%) , compactoare
vibratoare ( pentru cele cu echivalent de nisip de min
40%) , sau în lipsa acestora cu cilindri netezi ;

– Se compacteaza până la un grad de compactare 95..98%

pentru drumuri de clasă tehnică IV şi V, şi de 98..100%
pentru clasa tehnică I, II, III ;

– Un strat bine compactat transmite 10% din presiunea

aplicată pe patul drumului, iar unul slab compactat până
la 25%.
• Compactarea straturilor de fundaţie din piatră spartă:
– Se face folosind mai întâi , pentru încleştarea pietrei sparte,
compactori cu rulouri netede de 60 kN şi continuând apoi cu
compactoare vibratoare sau pe pneuri de 100…140 kN ;

– În practică se poate obţine variaţia masei compactorului

prin lestarea rulourilor metalice ale compactoarelor
obişnuite ;

– Compactarea este terminată când o piatră aruncată în faţă

compactorului se sparge la trecerea utilajului ;

– Verificarea capacităţii portante se face cel mai frecvent prin

măsurători cu deflectometrul.