Cap.

12

PAVAJE
 12.1 Scurt istoric
• Până în secolul al XIX-lea, unica soluţie pentru realizarea
unor îmbrăcăminţi rutiere pe drumurile publice destinate
circulaţiei relativ intense, era utilizarea pavajelor.

• Se întâlnesc astfel de îmbrăcăminţi încă din antichitate:

– Pavaje cu piatră brută sau lespezi cioplite (Egipt) ;
– Pavaje din piatră cioplită, având făgaşe de ghidare de
15cm lăţime şi 5 cm adâncime (Grecia antică) ;
– Pavele din piatră spartă cioplită rostuite cu mortar de var
(Roma antică).
• Pavajele şi-au găsit o întrebuinţare în continuare şi în evul
mediu, la amenajarea străzilor din marile oraşe aflate în plină
dezvoltare ;

– În 1185 a fost executată prima stradă pavată cu bocuri

mari din piatră la Paris, urmând Florenţa (1237), Bologna
(1241), Milano (1260), Praga(1331) etc. ;

• Începând din 1830, unele străzi din Bucureşti au fost

amenajate prin executarea unor pavaje din bolovani de râu,
iar între anii 1860-1862 s-a executat,pe străzile Franceză şi
Germană primele pavaje din piatră cubică (calupuri) ;

• A urmat aplicarea aceleiaşi soluţii pe Calea Mogoşoaia ,

folosind material din import (Scoţia) .
 12.2 Introducere
• În accepţiunea de azi, Pavajele sunt îmbrăcăminţi rutiere
definitive, realizate din diverse materiale în formă
geometrică regulată (pavele, calupuri, blocuri, dale, plăci de
diferite forme şi dimensiuni etc. ), aşezate pe o fundaţie
corespunzătoare prin intermediul unui substrat de nisip .

• Ca şi materie primă, cea mai utilizată este piatra naturală

prelucrată sau neprelucrată. Se mai pot utiliza şi materiale
precum: clincherul, lemnul, cauciucul, prefabricate din beton
de ciment, materiale compozite etc.
 12.3 Clasificare
• Pavajele din piatră naturală fasonată după forma şi
dimensiunile pietrei naturale cioplite utilizate se clasifică în:

– Pavaje din pavele normale, cu pavele de tip:

– - dobrogean (cu faţa dreptunghiulară)
– - transilvănean (cu faţa pătrată) ;

– Pavaje din pavele abnorme, pavele cu formă prismatică,

la care se admit toleranţe mai mari la dimensiunile
prescrise ;

– Pavaje din calupuri, cu pavele mici de formă aproape

cubică.
Pavaje de tip dobrogean
Pavaje de tip transilvănean
Pavaje din calupuri
 12.4 Elemente geometrice
• Profilul transversal al părţii carosabile în aliniamente se
execută sub formă de acoperiş cu două pante spre exterior de
3% la pavaje de pavele normale şi abnorme, iar la pavajele din
calupuri este de 2,5%.

• În treimea mijlocie a suprafeţei de rulare se face o racordare

a celor două pante transversale, cu un arc de cerc ;

• În cazul locurilor de parcare şi staţionare, panta transversală

va fi de 1,0 - 2,5% iar pe străzi cu lăţime mare, cu sensurile de
circulaţie despărţite de o zonă mediană, panta transversală
este de 2%.

• Declivităţile maxime sau excepţionale în profil longitudinal

sunt de 4 - 9% , în funcţie de viteza de proiectare, cu
menţiunea că la drumurile naţionale declivitatea nu poate
depăşi 6% .
• Încadrarea pavajelor la drumuri se face prin borduri iar pe
acostamente se execută benzi de încadrare din pavaj de piatră
brută sau bolovani de râu, iar pe străzi se face cu borduri şi
trotuare.
 12.5 Materiale, tehnologii de execuţie
• Fundaţia poate fi alcătuită dintr-o pietruire existentă
reprofilată, o pietruire nouă, blocaj din piatră brută sau
bolovani de râu, peste care la nevoie se aşterne pentru
uniformizare sau pentru sporirea capacităţii portante un strat
de piatră spartă cilindrata de 6-8 cm grosime .
• În cazul pavajelor realizate din calupuri, fundaţia poate fi
realizată şi din beton de ciment, macadam cimentat sau
macadam simplu .
• La execuţia îmbrăcăminţilor rutiere se folosesc :
– Nisipul pentru realizarea substratului de nisip ;
– Piatră naturală fasonată , sau pavele executate din alte
materiale ;
– Masticul bituminos pentru executarea colmatarii
rosturilor (sau mortar asfaltic, după caz) .
 Dimensiuni în mm
Denumirea
Tipul Calitatea
materialului Lungimea a Lungimea b Lungimea c

I 180 120 130

Dobrogean
Pavele II 180 120 130
normale I 170 170 130
Transilvănean
II 170 170 130
Pavele
- - 120…160 80…110 110…130
abnorme
1 90 90 90
I
2 70…80 70…80 90
Calupuri
1 90 90 90
II
2 70…80 70…80 90
Borduri de 1 - min 300 130 130
încadrare a
îmbracaminţii 2 - min 300 180 180

1 - min 500 200 250

Borduri de
2 - min 400 200 250
trotuare
3 - min 300 150 250
 12.6 Tehnologia de execuţie
• Se verifică cu atenţie calitatea straturilor de fundaţie, cu privire
la regularitatea ultimului strat atât longitudinal cât şi
transversal, precum şi compactarea lor corectă ;

• Se realizează încadrările ;

• Se aşterne un strat de nisip grăunţos care se nivelează şi se

pilonează ajungând la o grosime de 3…5 cm ;
•
• Se aşterne un al doilea strat de nisip afânat de aceeaşi grosime,
în care se aşează pavelele sortate ;

• Fixarea lor se face prin batere cu ciocanul ;

• Se execută o primă batere cu maiul fără umezirea suprafeţei,

pentru regularizarea profilului ;
• Se împrăştie un strat de nisip pe suprafaţa pavajului, ce se
stropeşte abundent cu apă şi, cu ajutorul unei perii, materialul
se introduce în rosturile dintre pavele sau calupuri;

• Urmează o nouă batere cu maiul ;

• Se cilindrează cu un rulou neted de 100-120 kN, pe suprafaţa

pavajului fiind aşternut încă un strat de 1,5 cm de nisip
concomitent cu o nouă stropire.

• La final se execută umplerea rosturilor.

• Umplerea prin introducerea de mastic sau mortar asfaltic se
realizează astfel :

• Umplerea prin răspândirea de mastic sau mortar asfaltic se

realizează astfel :

– Se curăţă rosturile cu aer comprimat şi se sapă sub presiune,

pe o adâncime de 3 cm ;

– Se amorsează cu emulsie bituminoasă (0,5 kg/mp)

– Se aşterne masticul/mortarul pe întreaga suprafaţă şi se

introduce în rosturile acestuia (temp. 160…180 ° C );

– Se aşterne un strat de 0,5 cm de nisip grăunţos curat după

răcirea masticului, respectiv după ruperea emulsiei din
mortar .
 12.8 Pavaje din materiale speciale

• În prezent se mai utilizează şi alte tipuri de pavele în afară de

cele din piatră naturală fasonată, dar utilizarea lor depinde de
costuri, consumul de materii prime deficitare, consumul de
energie etc.
• O mare utilizare la noi în ţară, o au pavajele din plăci sau dale
din beton de ciment.
• Alte materiale care se folosesc la pavaje sunt :
– Cauciuc ;
– Lemn ;
– Blocuri ceramice ;
– Materiale compozite .
• Pavaje din plăci din beton de ciment

– Aceste pavaje au avantajul:

• execuţiei rapide ;
• asigurarea unei portanţe relativ ridicate ;
• suprafaţă de rulare adecvată ;
• posibilitatea prefabricării uşoare .
– Se utilizează la:
• parcări şi locuri de staţionare ;
• benzi de încadrare, trotuare ;
• rampe cu îmbrăcăminte provizorie ;
• dumuri industriale sau de acces.
• Pavaje din cauciuc
– Sunt relativ scump de realizat .
– Aceste pavaje au următoarele avantaje :
• Absorbţia zgomotului şi a vibraţiilor ;
• Asigurarea unei suprafeţe de rulare antiderapante şi
impermeabile, la care uzura sub acţiunea traficului
este foarte redusă ;
• Nu favorizează apariţia poleiului ;
• Se poate executa în diferite culori .
– Se realizează din plăci de 1,5 … 2,5 cm grosime, fixate pe
o fundaţie din beton de ciment .
• Pavaje din lemn

– Se realizează mai rar ;

– Au rol decorativ ;
– Absorb mai bine zgomotului şi vibraţiile ;
– Se utilizează mai mult în oraşe şi au rol estetic .
• Pavaje din materiale compozite :

– Îmbină avantajele mai multor materiale pentru

realizarea unei îmbrăcăminţi superioare ;

– Se pot realiza din materiale plastice împreună cu betonul

de ciment ;

– Se pot integra cu vegetaţia pentru un plus ecologic ;

– Au şi rol estetic .
• Pavaje din blocuri ceramice

– Se folosesc în zonele cu trafic redus ;

– În special sunt utilizate în zone pietonale ;
– Au un aspect estetic deosebit ;