Cap.

STRATURI DE BAZĂ
 6.1 Aspecte generale

• Se execută din:
» Macadam ;
» Balast stabilizat cu ciment ;
» Mixturi bituminoase ;
» Beton de ciment ;
» Macadam penetrat şi semipenetrat ;
 6.2

Macadamul
 Straturi de bază din macadam
• Pietruire din piatră spartă monogranulară calibrată
după regula 2/3 , sorturi 40/63 şi 16/25 mm ,
obţinută prin aşternerea şi cilindrarea în reprize.

• Se mai foloseşte şi un material de colmatare

(savură sau nisip grăunţos ) .

• Se folosesc roci precum : bazalt, gresii silicioase sau

calcaroase, calcare dure şi semidure .

• Nu se va folosi granitul deoarece are muchii vii şi

nu se poate cilindra pentru realizarea împănării.
 Tehnologia de execuţie
• Pregătirea stratului suport (curăţare, corectare profil
etc. ) ;
• Aşternerea pietrei de rezistenţă (40/63) în strat
uniform de 10…12 cm înainte de compactare, în
cantitate de 145 kg/mp ;
• Cilindrarea uscată, pentru realizarea încleştării, cu
cilindrii compactori cu 3 rulouri, la viteza de 1,5
km/h . Se începe de la margine spre axul drumului,
astfel încât urmele ruloului să se suprapună pe 1/3
sau 1/4 din lăţimea lor. (Se face până când nu mai
joacă piatra sub picior);
• Aşternerea pietrei de acoperire se face uniform, în
cantitate de 15-20 kg/mp , şi se cilindrează conform
regulilor ;
• Înoroirea , asigură fixarea definitivă a macadamului, şi se
face cu savură sau nisip grăunţos. Se aplică în două reprize
în cantitate de 10-15 kg/mp , se udă abundent (25-30
l/mp) şi se periaza intens;

• Se cilindrează , până când o piatră aruncată în faţă

compactorului se sfărâmă la trecerea acestuia peste ea.
Grosimea min. a stratului după cilindrare să fie de 8 cm

• Se protejează cu un strat de savura de 1-2 cm ;

• Calitatea se verifică cu şablonul, longitudinal şi
transversal ;

• Număr de treceri:
• Roci dure : 120-140 treceri ;
• Roci mijlocii :100-120 treceri ;
• Roci slabe: 60-80 treceri .
 Condiţii de nereuşită a macadamului

• Patul drumului insuficient compactat şi nivelat ;

• Materialul de agregare este argilos ;
• Piatra folosită provine din roci alterate sau gelive ;
• Viteza mare la cilindrare, demaraje violente ;
• Introducerea prematură a materialului de agregare ;
• Stratul de acoperire nu închide suprafaţa
macadamului .
 Dezavantajele macadamului
• Costuri ridicate ;
• Utilizează numai anumite sorturi de piatră spartă ;
• Uzură mare (circa 4mm/an) ;
• Comportare redusă la acţiuni tangenţiale ale
traficului ;
• Este permeabil , produce praf şi noroi ;
• Pentru reparaţii trebuie extras tot stratul ;
• Trebuie protejat dacă e ţinut sub circulaţie
(stropire cu apă sau emulsii bituminoase, nisipare,
bituminare ).
 6.3.1 Generalităţi
• Mixturile asfaltice sunt materiale de construcţii realizate
din amestecuri de agregate naturale sau artificiale şi filer
aglomerate cu bitum printr-o tehnologie adecvată.

• După tehnologia de preparare şi punere în operă:

– Mixturi asfaltice la cald (150°C) utilizând ca liant bitumul
;
– Mixturi asfaltice la rece (>5°C) utilizând ca liant emulsia
bituminoasă sau bitumul tăiat .
• După compoziţie:
» anrobate bituminoase (AB) .
» betoane asfaltice (BA si BAD) ;
» asfalt turnat (AT) ;
» mortare asfaltice (MA) ;
 Materiale
• Agregatele :
– Cribluri de toate sorturile ;
– Nisipuri naturale şi de concasaj ;
– Balasturile şi pietrişurile concasate şi neconcasate ;
– Deşeuri de carieră sau subproduse industriale.
– Ele trebuie să corespundă ca mărime şi ca şi compoziţie
mineralogică , să fie curate şi rezistente la uzură.

• Filerul: se pot utiliza mai multe tipuri de filer (obţinut

din măcinarea pietrei de calcar, pulbere de var stins,
ciment etc.)

• Bitumul: se poate utiliza bitum pur, modificat, aditivat

sau derivaţi ai bitumului.
 6.3.5 Anrobate bituminoase

• Amestec de agregate minerale, aglomerate între ele

prin intermediul unui liant bituminos , dozat astfel
încât fiecare granulă să fie învelită cu o peliculă de
bitum.
• Învelirea granulelor cu bitum se numeşte anrobare.
• Anrobatele se pot clasifica , după structura lor :
• Anrobate deschise (vol. goluri) Vg>12% ;
• Anrobate cu structură semicompactă Vg=8…12% ;
• Anrobate cu structură compactă Vg=4…8% ;
 Caracteristicile anrobatelor
• Structură macroporoasă ( mai deschisă ), elementele fine
pot lipsi parţial sau total ;
• Agregatele se înscriu în limite granulometrice mai largi
decât la betoanele asfaltice ;
• Dozajul de filer şi bitum este mai mic decât la betoanele
asfaltice ;
• Realizate la cald:
• Anrobate bituminoase cu bitum cald (A.B. 31,5 ,
A.B.P.C. 31,5 ; A.B.P.S. 31,5) ; AB 22,4
• Anrobate bituminoase cu nisip bituminos sau bitum
fluid şi bitum dur de petrol (A.B.N.B.31,5) ;
• Realizate la rece:
• Anrobate bituminoase cu subif (A.B.S.31,5) ;
• Anrobate cu emulsie bituminoasă (A.B.E.B.31,5) ;
 Procedeul la cald
• Utilizează ca liant bitumul plastic , adus în stare fluidă
prin încălzire pentru a putea fi pus în operă.
• Aşternerea amestecului se face tot la cald, la fel şi
compactarea.

Procedeul la rece
• Utilizează ca liant bitumurile fluide sub formă de uleiuri
asfaltice sau emulsii bituminoase.
• Prepararea se face la rece , la fel şi punerea în operă .
• Compactarea se face după ce o parte din liant s-a
evaporat .
 6.3.2 Betoane asfaltice
• Sunt amestecuri alcătuite , după dozaje stabilite,
din cribluri, nisip şi filer, aglomerate cu bitum după
o tehnologie adecvată.

• Se utilizează în principal pentru realizarea

îmbrăcăminţilor bituminoase grele (permanente),
pe drumuri cu trafic intens.

• Trebuie să fie foarte rezistente la uzură şi acţiuni

climaterice.
 Betoane asfaltice executate la cald:
• Beton asfaltic bogat în criblură (B.A.8 , B.A. 11,2 , B.A.16,
M.A.P. 16 )
• Beton asfaltic cu pietris concasat B.A.P.C.16
• Mixtura asfaltica poroasa M.A.P. 16
• Mixtura asfatica stabilizata MAS 16, MAS 11,2
• Beton asfaltic realizat cu nisip bituminos (B.A.N.B. 16) ;
• Beton asfaltic rugos (B.A.R.16) ;
• Beton asfaltic rugos prin clutaj (B.A.R.C.16) ;
• Beton asflatic cilindrat pentru calea pe pod (B.A.C.P. 16) ;
• Beton asflatic deschis (cu criblură B.A.D. 22,4 , cu pietriş
concasat B.A.D.P.C.22,4 sau pietriş sortat B.A.D.P.S.22,4) ;
• Betoane asfaltice speciale (colorat, cu caracteristici superioare) ;
 Φ
Notare cf.
Simbol şi Notare Aplicare ca strat Clasa tehnică Dimensiunea
Nr.crt. AND605-
Denumire cf.EN13108 de: drum/stradă maximă a
2016*
granulei [mm]
BA Φ –    
Beton BA Φ rul AC (EB) Φ rul III, IV, V / III,
1 Uzură (rulare) 8**/11.2/16
Asfaltic cu liant liant IV
criblură    
BAPC Φ –
   
Beton
BAPC Φ AC (EB) Φ rul
2 Asfaltic cu Uzură (rulare) IV, V / IV 8**/11.2/16
rul liant liant
Pietriş
   
Concasat
MAS Φ –    
Mixtură MAS Φ rul SMA Φ rul I, II, III, IV / I,
3 Uzură (rulare) 11.2 / 16
asfaltică liant liant II, III, IV
stabilizată    
 
MAP Φ –  
PA (ED,
Mixtură MAP Φ rul I, II, III /
4 BBD) Φ rul Uzură (rulare) 16
asfaltică liant I, II, III
liant
poroasă  
 
BAD Φ –
   
Beton
BAD Φ AC (EB) Φ I, II, III, IV,V /
5 Asfaltic Legătură (binder) 22.4
leg. liant leg. liant I, II, III, IV
Deschis cu
   
criblură
 BADPC Φ –
Beton    
Asfaltic BADPC Φ AC (EB) Φ III, IV,V /
6 Legătură (binder) 22.4
Deschis leg. liant leg. liant II, III, IV
Pietriş    
Concasat
BADPS Φ –    
Beton Asfaltic BADPS Φ AC (EB) Φ
7 Legătură (binder) V / IV 22.4
Deschis leg. liant leg. liant
Pietriş Sortat    
AB Φ
–
   
Anrobat
AB Φ bază AC (EB) Φ I, II, III, IV,V /
8 Bituminos cu Bază 22.4 / 31.5
liant bază liant I, II, III, IV
criblură
   
pentru strat de
bază
ABPC Φ
–    
Anrobat ABPC Φ AC (EB) Φ III, IV,V / II,
9 Bază 22.4 / 31.5
Bituminos cu bază liant bază liant III, IV
Pietriş    
Concasat
ABPS Φ
   
–
ABPS Φ AC (EB) Φ
10 Anrobat Bază V / IV 31.5
bază liant bază liant
Bituminos cu
   
Pietriş Sortat
Explicitare:
Simbol: BADPS 22.4 leg.50/70
Notare: BADPS 22.4 leg. 50/70 cu aditiv de adezivitate = Beton Asfaltic Deschis cu
Pietriş Sortat având granula maximă de 22.4mm, pentru strat de legătură, cu bitum tip
50/70 şi cu Aditiv pentru îmbunătăţirea adezivităţii.

Simbol: MAS 11.2

Notare: MAS 11.2, rul. 50/70 cu aditiv de adezivitate, fibre şi granule polimer =
Mixtură Asfaltică Stabilizată, având granula maximă de 11.2mm, pentru strat de uzură, cu
bitum tip 50/70, cu aditivi pentru adezivitate, fibre şi granule polimer.

Simbol: MAP 16
Notare: MAP 16 rul PMB 45/80 = Mixtură Asfaltică Poroasă cu granula maximă de
16mm pentru strat de uzură cu bitum modificat 45/80.
 Betoane asfaltice executate la rece:

• Beton asfaltic stocabil cu bitum tăiat ( B.A.B.T.8) ;

• Beton asfaltic stocabil cu emulsie bituminoasă
(B.A.E.B.16) ;
• Beton asfaltic cu suspensie de bitum filerizat
(B.A.S.16) .
 6.3.3 Asfalt turnat
• Este o mixtură asfaltică la care golurile din agregatul natural
sunt umplute cu mastic bituminos, acesta etanşând mixtura .
• Punerea în operă se face fără cilindrare.
• Se realizează în două variante:
• Asfalt turnat dur ( A.T.D.16) ;

• Asfalt turnat (A.T.7) .

• Asfaltul turnat dur se execută numai la cald, din criblură 4…
8 mm şi 8…16 mm, nisip şi filer , aglomerate cu bitum dur
35/50 .
• Asfaltul turnat A.T.7 conţine în loc de cribluri , nisip
grăunţos 4…7 mm .
 6.3.4 Mortarul asfaltic
• Este un amestec de nisip , filer şi bitum.
• Au o arie de aplicabilitate restrânsă, deoarece conţin
un procent ridicat de bitum şi nu oferă rugozitate.
• Realizate la cald :
• Mortar asfaltic cu bitum cald (M.A.B.C.7) ;
• Mortar asfaltic cu nisip bituminos (M.A.N.B.7) ;
• Mortar asfaltic turnat (M.A.T.7) ;
• Realizate la rece:
• Mortar asfaltic cu emulsie de bitum filerizat sau
mortar-SUBIF (M.A.S.7)
• Mortar asfaltic cu emulsie bituminoasă (M.A.E.B.7) ;
 6.3.6

Elaborarea dozajelor pentru

mixturile asfaltice
• Prin elaborarea dozajelor se înţelege ansamblul de
operaţii efectuate în vederea stabilirii proporţiilor
între diversele materiale care le alcătuiesc, astfel
încât să se obţină în final caracteristicile fizico-
mecanice specifice tipului de mixtură asfaltică ales.
• Dozajul se exprimă în procente din masa totală,
pentru fiecare material din alcătuirea mixturii
asfaltice.
• Materialele componente trebuie să îndeplinească
anumite condiţii precum urmează:
– Agregatele trebuie să fie curate, rezistente la uzură şi
compresiune, omogene mineralogic, o formă
corespunzătoare să aibă o bună adezivitate la liant.
– Filerul trebuie să fie uscat şi să aibă fineţea necesară
– Bitumul trebuie să anrobeze granulele, să asigure
adezivitatea şi rezistenţa la acţiunea apei.
 6.3.7
Încercările pe mixturi asfaltice
• Epruvetele supuse încercărilor de laborator pot fi
obţinute din :
• Mixtură asfaltică preparată în laborator;
• Mixtură asfaltică prelevată la ieşirea din instalaţiile de
producere a acestora ;
• Mixtură asfaltică prelevată la descărcarea din mijlocul
de transport ;
• Mixtură asfaltică din carote prelevate din
îmbrăcămintea executată.
• Epruvetele pot avea formă cilindrică, cubică sau
prismatica , în funcţie de încercările făcute pe
acestea.
 Încercări
• Conţinutul de apă ;
• Compoziţia mixturii asfaltice (aparat Soxhlet );
• Rezistenţă la compresiune la 22° C şi 50 ° C (presă
hidraulică );
• Coeficientul de termostabilitate;
• Reducerea rezistenţei la compresiune la 22 ° C după 28 de
zile de păstrare în apă ;
• Stabilitatea Marshall (aparat Marshall) ;
• Indicele de curgere (fluaj Marshall) ;
• Densitatea aparentă ;
• Absorbţia de apă ;
• Umflarea la 28 de zile de păstrare în apă ;
• Volumul de goluri ;
• Stabilitatea prin încercare la compresiune triaxială ;
• Rezistenţă la întindere, coeziunea şi unghiul de frecare
internă, determinate prin încercarea braziliană ;
• Rezistenţă la rupere prin încovoiere ;
• Rezistenţă la pătrundere ;
• Stabilitatea Hubbard-Field ;
• Rezistenţă la oboseală ;
• Comportarea la deformaţii plastice cu ajutorul simulatorului
de făgaşe (făgaşoscopul) .
 6.3.8 Tehnologia de execuţie a mixturilor
bituminoase la cald
• Se realizează în staţii mecanice specializate, cu dispozitive
de uscare şi cântărire a agregatelor, încălzire şi dozare a
liantului, şi de amestecare forţată.

• ETAPE :
– Încălzirea bitumului ;
– Predozarea agregatelor minerale ;
– Uscarea agregatelor ;
– Dozarea conform reţetei ;
– Malaxarea componenţilor .

• Transportul se face cu autocamioane basculante de

capacitate mai mare 6,5…20 to ,cu prelată sau alte sisteme
de termoizolare, se recomandă ca mixtura să nu piardă mai
mult de 20°C la transport .
 6.3.8.1 Predozarea agregatelor
• Asigură alimentarea continuă şi regulată a instalaţiei de
producere a mixturii asflatice.
• În cazul utilizării mai multor sorturi de agregate diferite ,
care trebuie să fie amestecate, predozatoarele asigură
alimentarea cu respectivele sorturi în cantităţile dorite.
• Sunt constituite din buncăre alimentatoare, prevăzute la
partea inferioară cu un dispozitiv de reglare a scurgeri
agregatelor.
• Transportul se face pe benzi transportoare continuu şi în
cantitate constantă.
 6.3.8.2 Uscarea agregatelor
• Uscarea, încălzirea şi desprăfuirea agregatelor sunt operaţii
deosebit de importante, pentru realizarea unei bune adeziuni
a liantului la suprafaţa agregatelor.
• Uscătorul are o formă cilindrică , fiind uşor înclinat (circa 6°),
executat din oţel şi prevăzut cu un dispozitiv de încălzire.
Cilindrul se roteşte continuu în jurul axei, permiţând
înanintarea agregatelor şi uniformizarea temperaturii.
• Agregatele se aduc la o temperatură între 165 şi 190°C ;
• La finalizarea uscării, agregatele sunt preluate de elevatorul
cald şi conduse la un siloz penru sortare şi dozare.
 6.3.8.3 Dozarea şi malaxarea
• Se face astfel încât să se poată realiza mixturi asfaltice cât
mai omogene, respectându-se dozajele de laborator.
• Agregatele calde cântărite şi sortate sunt introduse în
malaxor, se adaugă filerul rece, se omogenizează , după care
se introduce bitumul fierbinte şi se malaxează până la
obţinerea unei mixturi omogene.
• Se evită supraîncălzirea mixturii pentru a nu arde bitumul.
• La ieşirea din malaxor mixtura se depozitează provizoriu
într-un buncăr cu posibilitatea de încărcare a acesteia în
autobasculante.
 6.3.8.4 Aşternerea mixturilor
• Aşternerea se face cu dispozitive de aşternere
(răspânditoare de asfalt, repartizatoare-finisoare
sau chiar şi cu autogrederul), după pregătirea
stratului suport prin curăţare, completare denivelări
şi amorsarea suprafeţei cu bitum tăiat sau SUBIF .
• Aşternerea se face uniform, pe o bandă, cu aceiaşi
înclinare în sens transversal.
 6.3.8.5 Compactarea mixturilor
• Compactarea se face cu rulouri netede în straturi de
maxim 10 cm, dinspre margine spre ax cu
suprapunerea rulourilor pe 20-30 cm. Viteza de
compactare va fi redusă şi se va evita staţionarea
utilajului pe mixtura proaspătă şi demarajele
bruşte.
• Gradul de compactare a mixturilor bituminoase
pentru straturile de bază va fi de 95%.
 6.3.9Controlul calităţii la aşternerea şi
compactarea mixturilor asfaltice
• Transportul trebuie făcut cu autobasculante
corespunzătoare şi suficiente ;
• Să se respecte temperaturile de aşternere ;
• Să se compacteze cât de repede după aşternerea mixturii ;
• Uniformitatea suprafeţei de rulare se face cu viagraful sau
cu dreptarul de 3m ;
• Denivelările locale maxime admise în profil longitudinal:
• 3 mm pentru clasă tehnică I şi străzi categoriile I…III ;
• 4 mm pentru clasă tehnică II şi străzi categoria IV ;
• 5 mm pentru drumuri de clasă tehnică III ;
• 7 mm pentru drumuri de clasă tehnică IV şi V .
 6.3.10 Tendinţe moderne în producerea şi
utilizarea mixturilor asfaltice
• Se preconizează utilizarea de bitumuri mai dure, mai ales
în straturile de rulare pentru a se evita apariţia văluririlor şi
făgaşelor.
• Utilizarea lianţilor modificaţi ce au calităţi superioare
bitumurilor clasice.
• Pentru o stabilitate superioară a îmbrăcăminţilor
bituminoase se utilizează mixturi cu fibre, bitum modificat ,
şi un schelet mineral puternic.
• Prin executarea de betoane asfaltice cu procent de goluri
sub 5% duce la impermeabilizarea suprafeţei şi creşterea
calităţilor acestora.
• Utilizarea de mixturi asfaltice drenante.
• Compactarea iniţială cu pneuri urmată de o compactare cu
rulouri netede grele.