Sunteți pe pagina 1din 189

Carmen RĂCĂNEL Adrian BURLACU Claudia SURLEA

CĂI DE COMUNICAŢII RUTIERE


Îndrumător didactic de proiectare
pentru specializarea « Inginerie Economică în Construcţii »

2009
PREFAŢĂ

Lucrarea « CĂI DE COMUNICAŢII RUTIERE – Îndrumător didactic de


proiectare pentru specializarea " Inginerie Economică în Construcţii" » este concepută
special pentru studenţii anului II, ciclul I, ai facultăţii de Construcţii Civile, Industriale si
Agricole, domeniul: Inginerie şi Management, specializarea: Inginerie Economică în
Construcţii, care parcurg disciplina “Căi de Comunicaţii” prevazută în planul de învăţământ
al facultăţii cu ore de curs şi aplicaţii, ca disciplină de pregătire inginerească generală.

Prin conţinutul său, lucrarea oferă exemple practice de rezolvare a problemelor de


proiectare a unei căi de comunicaţii rutiere (în plan de situaţie, profil longitudinal şi profil
transversal) însoţite şi de explicaţiile teoretice aferente fiecărui capitol în parte. În plus,
lucrarea conţine rezolvarea unei aplicaţii cu o tema dată, potrivit cerinţelor specificate în
fişa disciplinei “Căi de Comunicaţii”.

Recomandăm lucrarea spre studiu studenţilor de la specializarea I.E.C., aceasta


oferind o îndrumare suplimentară utilă în defăşurarea activităţii didactice la orele de
aplicaţie. De asemenea, lucrarea poate servi ca bază de studiu studenţilor şi absolvenţilor
din domeniul Inginerie Civilă, interesaţi în rezolvarea unor astfel de probleme de proiectare
a drumurilor.

Autorii
Carmen RĂCĂNEL : conferenţiar doctor inginer la
Catedra de Drumuri şi Căi Ferate din cadrul
Facultăţii de Căi Ferate, Drumuri şi Poduri,
Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

Adrian BURLACU : asistent doctorand inginer la


Catedra de Drumuri şi Căi Ferate din cadrul
Facultăţii de Căi Ferate, Drumuri şi Poduri,
Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

Claudia SURLEA : asistent doctorand inginer la


Catedra de Drumuri şi Căi Ferate din cadrul
Facultăţii de Căi Ferate, Drumuri şi Poduri,
Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti
CUPRINS

CUPRINS

Capitolul 1. Drumul în plan de situaţie…………………………………..... 1


1.1.Elementele drumului in plan........................................................ 1
1.2.Racordarea aliniamentelor cu arce de cerc................................ 3
1.3.Suprainaltarea si supralargirea caii in curba............................. 14

Capitolul 2. Drumul în profil longitudinal............................................... 41


2.1.Elementele drumului in profil longitudinal……………………..... 41
2.2.Pichetarea traseului……………………………………………..... 43
2.3.Calculul liniei rosii…………………………………………………. 51
2.4.Racordarea declivitatilor………………………………………….. 71

Capitolul 3. Drumul în profil transversal............................................... 83


3.1.Elementele drumului in profil transversal.................................. 83
3.2.Profilul transversal tip................................................................ 87
3.3.Profile transversale curente...................................................... 90

Capitolul 4. Calculul terasamentelor................................................... 100


4.1.Calculul suprafetelor profilelor transversale…………………... 100
4.2.Calculul volumelor de terasamente…………………………..... 104
4.3.Miscarea pamantului…………………………………………….. 110
4.4.Calculul cantitatilor de lucrari puse in opera (pentru
o structura rutiera)......................................................................... 119

Capitolul 5. Compararea tehnico – economică a variantelor........... 121


5.1.Generalitati.............................................................................. 121
5.2.Indicatori tehnici si valorici...................................................... 121
5.3.Lungimea virtuala a drumului…………………………………... 124

Capitolul 6. Memoriul tehnic................................................................ 138


6.1.Întocmirea memoriului tehnic justificativ................................. 138
6.2.Întocmirea borderoului proiectului.......................................... 139

Capitolul 7. Aplicaţie............................................................................. 141

Bibliografie............................................................................................. 185

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA


DRUMUL ÎN PLAN DE SITUAŢIE

CAPITOLUL 1:
DRUMUL ÎN PLAN DE SITUAŢIE

1.1 ELEMENTELE DRUMULUI ÎN PLAN

A. ELEMENTE DE TEORIE:
Proiecţia ortogonală pe un plan orizontal a soluţiei proiectate a unei căi
de comunicaţie – drum - poartă denumirea de plan de situaţie. În plan,
elementul caracteristic căii de comunicaţie rutiere care apare în reprezentarea
ei proiectivă este traseul drumului.
Traseul drumului în plan reprezintă proiecţia pe un plan orizontal a
axei drumului.
Axa drumului este locul geometric al punctelor de pe partea carosabilă
egal depărtate de marginile căii (exceptând supralărgirile).
Traseul drumului reprezintă o succesiune de aliniamente – porţiuni
rectilinii - racordate între ele prin curbe (arc de cerc, arce de curbă progresivă
sau combinaţii ale acestora) – porţiuni curbilinii (figura 1.1), ale căror elemente
geometrice trebuie cunoscute.
Determinarea elementelor geometrice ale traseului se face pe baza
vitezei de proiectare şi a condiţiilor tehnice naturale şi economice.
Lungimea aliniamentelor (L) ca şi cea a curbelor (C) trebuie să fie mai
mare decât spaţiul parcurs de vehicul în 5 secunde; aceasta corespunde unei
valori convenţionale L ≥ 1,4V, C ≥ 1,4V (în care L şi C sunt exprimate în metri
iar V în Km/h).

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA 1


CAPITOLUL 1

De asemenea, lungimea aliniamentelor se limitează la cca 3 - 4 km din


condiţii estetice şi de siguranţă.

V1 (vârf de unghi)
U1
Ti1
(tangenta de B (destinaţie)
(Arc de cerc) Te1 (tangenta de ieşire)
intrare)
R2 R2
R1 curba R1
Aliniament Ti2
Aliniament Te2
Axa drumului
U2
V2
A (origine)

Figura 1.1
Traseul drumului în plan

Axa drumului rezultă în urma geometrizării, prin studiu pe planul de


situaţie cu metoda axei zero. Planul de situaţie este planul ce conţine curbele
de nivel (curbe ce unesc punctele de egală cotă) şi traseul drumului.

2 Căi de comunicatii rutiere.Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea IEC


DRUMUL ÎN PLAN DE SITUAŢIE

1.2 RACORDAREA ALINIAMENTELOR CU ARCE DE CERC

A. ELEMENTE DE TEORIE:
Aliniamentele se racordează între ele prin curbe arc de cerc şi arce de
curbă progresivă, a căror rază trebuie să fie mai mare sau egală cu raza
minimă.
În continuare se prezintă racordarea aliniamentelor cu arce de cerc.
Curbele folosite pentru racordarea aliniamentelor traseului se definesc
prin elementele lor caracteristice. Elementele principale care definesc curbele
arc de cerc sunt următoarele (figura 1.4):
- unghiul la vârf, U (în grade centesimale sau sexagesimale)
- mărimea razei arcului de cerc, R (în m)
- mărimea tangentei, T (în m)
- lungimea arcului de cerc, C (în m)
- mărimea bisectoarei, B (în m)
Unghiul la vârf este unghiul interior pe care îl fac cele două aliniamente
succesive ce urmează să fie racordate. Valoarea unghiului la vârf se stabileşte
prin metoda grafo-analitică, în felul următor:
a) unghiul la vârf, U, > 100g (90o), figura 1.2

m
a
b/2
b
V αc
b/2
Aliniamentul 1 U a n

Aliniamentul 2

Figura 1.2
Determinarea mărimii unghiului U > 100g (90o). Metoda grafo-analitică

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA 3


CAPITOLUL 1

Pentru a = 50 m ⇒
b
α c = 2 arcsin [g, c, cc] sau [o, l, ll] (1.1)
100
Unghiul la vârf, U se calculează în funcţie de αc în grade, minute şi
secunde:
U = 200g – αc [g, c, cc] sau U = 180o – αc [o, l, ll] (1.2)
b) unghiul la vârf, U, ≤ 100g (90o), figura1.3

V αc
a a
U
b/2 b/2
m
b n
Aliniamentul 1 Aliniamentul 2

Figura 1.3
Determinarea mărimii unghiului U ≤ 100g (90o). Metoda grafo-analitică

Pentru a = 50 m ⇒
b
U = 2 arcsin [g, c, cc] sau [o, l, ll] (1.3)
100
Unghiul αc rezultă imediat:
αc = 200g – U [g, c, cc] sau U = 180o – αc [o, l, ll] (1.4)
Raza curbei circulare se alege mai mare decât raza minimă admisă,
funcţie de viteza de proiectare şi de condiţiile de confort la parcurgerea curbei.
Valoarea razei unei curbe arc de cerc se dă în metri.
Având cunoscute unghiul la vârf, U şi raza, R se pot calcula celelalte
elemente ale arcului de cerc.
Mărimea tangentei este mărimea segmentului TiV, cuprinsă între vârful
de unghi şi punctul teoretic de tangenţă (figura 1.4). Ea se determină din
triunghiul TiVO:

4 Căi de comunicatii rutiere.Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea IEC


DRUMUL ÎN PLAN DE SITUAŢIE

αc
T = Rtg [m] (1.5)
2

T αc T
U B
N
B
Ti Te
C
Aliniamentul 1 R Aliniamentul 2
αc R

Figura1.4
Elementele curbei arc de cerc

Lungimea curbei arc de cerc se calculează cu formula:


πRα c
C= [m] (1.6)
200
şi reprezintă lungimea curbei cuprinsă între punctul teoretic de tangenţă la
intrarea în curbă, Ti şi punctul teoretic de tangenţă la ieşirea din curbă, Te
(figura 1.4).
Mărimea bisectoarei este mărimea segmentului VB, cuprins între vârful
de unghi şi punctul teoretic de bisectoare (figura 1.4) şi se obţine din triunghiul
OTiV:
αc
B = R[sec − 1] [m] (1.7)
2
Valorile mărimii tangentei, mărimii bisectoarei şi lungimii arcului de cerc
se dau în metri şi se rotunjesc la centimetru.

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA 5


CAPITOLUL 1

B. EXEMPLE DE CALCUL:

Ex.1.2.1. Să se determine elementele curbei arc de cerc pentru o


racordare cu arc de cerc între două aliniamente, (al.1 şi al.2) conform figurii
1.5., prin metoda grafo – analitică, când se cunosc următoarele:
- scara planului este 1:1000;
- viteza de proiectare este V = 25km/h;
- panta transversală în curbă este ps = 6%;
- coeficientul de confort este k = 25;
- acceleraţia gravitaţională este g = 10 m/s2;
- unghiul la vârf între cele două aliniamente este U ≤ 100g - grade
centesimale (U ≤ 90o - grade sexazecimale).

Figura 1.5
Calculul elementelor curbei arc de cerc

6 Căi de comunicatii rutiere.Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea IEC


DRUMUL ÎN PLAN DE SITUAŢIE

Rezolvare:
• Se determină valoarea razei minime cu relaţia:
V2 25.00 2
R min = = = 22.90 m
13 ⋅ p s ⋅ ( k + g ) 6
13 ⋅ ⋅ (25 + 10.00)
100
• Se rotunjeşte valoarea Rmin la multiplu de 5.00 m în plus:
R min = 25.00m

• Se alege o rază mai mare decât Rmin R = 55.00 m;


• Se duc două segmente a = 50.00 m (pe planul de situatie la scara
1:1000, a = 50.00 mm), pe cele două aliniamente care formează unghiul
“U” (figura 1.6);
• Se măsoară pe plan segmentul “b” format de cele două segmente “a” şi
se transformă la scara planului, rezultând b = 48.00 m (figura 1.6);
• Se duce bisectoarea unghiului “U” în triunghiul isoscel format, care este
şi mediană, se aplică funcţia trigonometrică “sin” pentru unghiul “U/2” şi
se determină valoarea unghiului la vârf “U”, precum şi valoarea unghiului
la centru “ α c ”, în grade centesimale (figura 1.6);

αc a a l.2
V

b /2

U /2
a

b /2
1

5
a l.

13

6 7
13 13
8
13

9
13

Figura 1.6
Calculul unghiurilor

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA 7


CAPITOLUL 1

b
U b
sin = 2 =
2 a 2a
a = 50.00m
b = 48.00m
b 48.00
U = 2 arcsin = 2 arcsin = 63 g 74 c 53cc
2a 100.00
α c = 200 − U = 200 − 63 g 74 c 53cc = 136 g 25 c 47 cc
g g

αc BT a l. 2
Te
V

c
U

2 R
B
C
αc

O
T

R
5
Ti

13

6 7
13 13
1

8
13
al.

9
13

Figura 1.7
Calculul tangentei, bisectoarei si lungimii arcului de cerc

• se aplică în triunghiul TiVO funcţia trigonometrică “tg” pentru unghiul


αc
“ ” şi se determină mărimea tangentei “T” masurată pe cele două
2
aliniamente (figura1.7):
αc T
tg =
2 R
αc 136 g 25 c 47 cc
T = Rtg = 55.00 ⋅ tg = 100,52m
2 2

8 Căi de comunicatii rutiere.Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea IEC


DRUMUL ÎN PLAN DE SITUAŢIE

• se aplică în triunghiul TiVO funcţia trigonometrică “cos” pentru unghiul


αc
“ ” şi se determină mărimea bisectoarei “B” a unghiului “U”, precum şi
2
mărimea curbei arc de cerc “C” (figura1.7):

B = OV − OB
αc R
cos =
2 R+B
R 55.00
B= −R= − 55.00 = 59.58m
αc 136 g 25 c 47 cc
cos cos
2 2
πRα c π ⋅ 55.00 ⋅ 136 25 c 47 cc
g
C= = = 117.72m
200 g 200 g

Deci, elementele curbei arc de cerc pentru racordarea propusă sunt


conform figurii 1.8.

Te al.2
V

T=155.00 53cc R
B=5 17.72 m
R= 63 74 c
C= 00.52m
9 .5 m
8m
U= g

1
R

5
Ti

13

6 7
13 13
8
1

13
al .

9
13

Figura 1.8
Elementele curbei arc de cerc

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA 9


CAPITOLUL 1

Ex.1.2.2. Să se determine elementele curbei arc de cerc pentru o


racordare cu arc de cerc între două aliniamente, (al.1 si al.2) conform figurii
1.9, prin metoda grafo – analitică, când se cunosc următoarele:
- scara planului este 1:1000;
- viteza de proiectare este V = 35km/h;
- panta transversală în curbă este ps = 5.5%;
- coeficientul de confort este k = 20;
- acceleraţia gravitaţională este g = 10 m/s2;
- unghiul la vârf între cele două aliniamente este U > 100g – grade
centesimale (U >90o- grade sexazecimale).

205
αc

al.2
V
204 U
1
al.
203

202
201

Figura 1.9
Calculul elementelor curbei arc de cerc

Rezolvare:
• Se determină valoarea razei minime cu relaţia:
V2 35.00 2
R min = = = 57.10m
13 ⋅ p s ⋅ (k + g ) 5.5
13 ⋅ ⋅ ( 20.00 + 10.00)
100

• Se rotunjeşte valoarea Rmin la multiplu de 5.00 m în plus:

10 Căi de comunicatii rutiere.Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea IEC


DRUMUL ÎN PLAN DE SITUAŢIE

R min = 60.00 m
• Se alege o rază mai mare decât Rmin R=150.00 m.
• Se desenează un segment a = 50.00 m pe unul din aliniamente şi un alt
segment a = 50.00 m pe prelungirea celuilalt aliniament (pe planul la
scara 1:1000 a = 50.00 mm) ce formează unghiul “U” (figura 1.10);
• Se masoară pe plan segmentul “b” format de cele două segmente “a” şi
se transformă la scara planului, rezultând b = 27.60 m (figura 1.10);
• Se duce în triunghiul isoscel format, bisectoarea unghiului α c , care este
αc
şi mediană, se aplică funcţia trigonometrică “sin” pentru unghiul “ ” şi
2
se determină valoarea unghiului la centru “ α c ”, precum şi valoarea
unghiului la vârf “U” în grade centesimale (figura 1.10) ; /2

a
b/2 b

20 5
al.2
αc

V a
2 04 U
1
2 03 a l.

202

2 01

Figura1.10
Calculul unghiurilor

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA 11


CAPITOLUL 1

b
α b
sin c = 2 =
2 a 2a
a = 50.00m
b = 27.60m
b 27.60
α c = 2 arcsin = 2 arcsin = 35 g 60 c 36 cc
2a 100.00
U = 200 − α c = 200 − 63 g 74 c 53cc = 164 g 39 c 64 cc
g g

B
20 5 V T Te al.2

2 04
T
U
20 3 Ti

20 2
1
a l. R
R
20 1
R αc
C
2 c
α

O
Figura 1.11
Calculul tangentei, bisectoarei si lungimii arcului de cerc

αc
• Se aplică în triunghiul TiVO funcţia trigonometrică “tg” pentru unghiul
2
şi se determină mărimea tangentei (T) măsurată pe cele două
aliniamente (figura 1.11):

12 Căi de comunicatii rutiere.Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea IEC


DRUMUL ÎN PLAN DE SITUAŢIE

αc T
tg =
2 R
αc 35 g 60 c 36 cc
T = Rtg = 150.00 ⋅ tg = 43.07 m
2 2
• Se aplică în triunghiul TiVO funcţia trigonometrică “cos” pentru unghiul
αc
şi se determină mărimea bisectoarei “B”, a unghiului “U”, precum şi
2
mărimea curbei arc de cerc “C” (figura 1.11):

B = OV − OB
αc R
cos =
2 R+B
R 150.00
B= −R= − 150.00 = 6.06m
αc 35 g 60 c 36 cc
cos cos
2 2
πRα c π ⋅ 150.00 ⋅ 35 60 c 36 cc
g
C= = = 83.89m
200 g 200 g

Deci, elementele curbei arc de cerc pentru racordarea propusă sunt


conform figurii 1.12.

205 al.2
V Te
R

204
203 Ti
U=164g39c64cc
R

202 R=150.00m
1 T=43.07m
al. 201 C=83.89m
B=6.06m

Figura 1.12
Elementele curbei arc de cerc

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA 13


CAPITOLUL 1

1.3 SUPRAÎNĂLŢAREA ŞI SUPRALĂRGIREA CĂII ÎN CURBĂ

A. ELEMENTE DE TEORIE:
Amenajarea supraînălţării căii în curbă se realizează în curbele cu
raze mici (cu raze cuprinse între Rmin si Rc), pentru a asigura confortul şi
siguranţa circulaţiei în condiţiile vitezei de proiectare date.
În aliniament calea prezintă un profil transversal cu două pante
transversale, pa(%) în formă de acoperiş. În funcţie de tipul de îmbrăcăminte
rutieră, panta din aliniament, pa poate varia (tabelul 1.1).
Tabelul 1.1
Felul imbrăcăminţii Pantele transversale în Pantele transversale în
drumului aliniament curba
Pavaj de piatra:
- cu calupuri 2-2.5%
- cu pavele normale 2.5 - 3 %
- cu pavele abnorme 2.5-3%
Beton de ciment 1.5 - 2.5 %
Asfalt turnat 2% maximum 6%
Asfalt cilindrat 2 - 2.5 %
Macadam asfaltic şi alte 2.5 - 3 %
îmbrăcăminţi
semipreparate
Macadam ordinar 3-4%

În curbă, profilul transversal se converteşte de la profilul de tip acoperiş la


profilul de tip streaşină cu o singură înclinare spre interiorul curbei şi având
panta transversală egală cu panta din aliniament, pa. Atunci când, din cauza
unor valori prea mici ale razelor curbelor, convertirea nu este suficientă pentru
combaterea derapajului, se face şi supraînălţarea căii prin sporirea pantei
transversale de la „pa” la „ps” (figura 1.13). Valoarea „ps” este data in tabelul 1.1

14 Căi de comunicatii rutiere.Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea IEC


DRUMUL ÎN PLAN DE SITUAŢIE

Această procedură se numeşte amenajare în spaţiu a curbei.


Lungimea pe care se efectuează convertirea şi supraînălţarea se
numeşte rampă de racordare, lungimea pe care se face trecerea de la profilul
convertit la cel supraînălţat se numeşte rampă de supraînălţare iar operaţia de
trecere de la profilul acoperiş la cel streaşină supraînălţat se numeşte operaţie
de supraînălţare.
Supraînălţarea se poate realiza în raport cu diverse puncte.
a) se menţine nemodificată cota în axa drumului
b) se menţine nemodificată cota la marginea din dreapta
c) se menţine nemodificată cota la marginea din stânga
În figura 1.13 este reprezentată obţinerea profilului supraînălţat
menţinând nemodificată cota în axa drumului.

axa
marginea din marginea din
drumului
stanga exterioară dreapta interioară
pa pa
Profil de aliniament, de tip acoperiş

pa
hc
Profil de curbă convertit, de tip streaşină

pa ps
hs Profil de curbă supraînălţat, de tip streaşină
hi

Figura 1.13
Profilul transversal al căii în aliniament şi în curbă (cazul unei curbe la dreapta)

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA 15


CAPITOLUL 1

S-au făcut următoarele notaţii:


hc este înălţime convertită
hs - înălţime supraînălţată, margine exterioară
hi - înălţime supraînălţată, margine interioară
Aceste înălţimi se calculează după cum urmează:
hc = B ⋅ p a (1.8)

B
hs = ( pa + ps ) (1.9)
2
B
hi = ( ps − pa ) (1.10)
2

Amenajarea în spaţiu pentru o curbă izolată.


Se consideră o curbă la dreapta racordată cu două arce de curbă
progresivă şi viraj arc de cerc (figura 1.14).

pa 0% pa
pa
pa
Ps
lcs L
so C/ Ps
Oi Si
B

hs
hc
hc/2
hi

Figura 1.14
Amenajarea în spaţiu pentru o curbă izolată

Convertirea se realizează pe aliniament, pe distanţa lcs (lungimea pe care


se face convertirea şi supralărgirea – tabelul 1.2), astfel încât la intrarea în

16 Căi de comunicatii rutiere.Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea IEC


DRUMUL ÎN PLAN DE SITUAŢIE

curbă progresivă, în punctul Oi, profilul drumului este deja convertit. Pe


lungimea curbei progresive, s0, se realizează supraînălţarea, astfel încât în
punctul Si de intrare în virajul arc de cerc, profilul este supraînălţat. În acest caz
lungimea rampei de supraînăţare L este egală cu s0. Acest profil supraînălţat se
menţine pe toată lungimea arcului de cerc.
În cazul în care racordarea este doar cu două arce de curbă progresivă,
Si ≡ Se, profiulul supraînălţat se menţine pe o distanţă C = max (V/3,6; 18,00
m)/2 de o parte şi de alta a punctului Si ≡ Se. Lungimea rampei de
supraînălţare, L este în acest caz egală cu s0 - C, unde „s0” este lungimea
curbei progresive. Convertirea se realizează ca şi în cazul anterior.
Prin urmare, lungimea rampei de racordare Lr este:
Lr = l cs + L (1.11)

Tabelul 1.2
Viteza
25 30 40 50 60 80 100
(km/h)
lcs
15 20 25 30 40 45 50
(m)

Supralărgirea căii în curbă se realizează pentru a se asigura aceleaşi


condiţii de circulaţie autovehiculelor în curbă ca şi în aliniament. Amenajarea
supralărgirii rezultă din modul în care un vehicul se înscrie în curbă.
Valorile supralărgirilor sunt date în standardele şi normativele în vigoare,
în funcţie de lăţimea căii în curbă şi lăţimea căii în aliniament.
Pentru un drum cu două benzi de circulaţie se poate stabili o relaţie
simplificată, pentru calculul supralărgirii căii în curbă (figura 1.15):
l2
sl =
2R (1.12)
unde „l” este lungimea autovehiculului;
R – raza curbei.
Supralărgirea se dă de regulă spre interiorul curbei.

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA 17


CAPITOLUL 1

sl
B/2

sl

O
Figura 1.15
Metodă simplificată pentru determinarea supralărgirii
pe un drum cu două benzi de circulaţie

În tabelul 1.3 sunt prezentate valorile supralărgirilor pentru o bandă de


circulaţie, în funcţie de raza „R” a curbei.

Tabelul 1.3
Raza 125...
20 25 30 35 40 50 60 70 80 90 100 125
(m) 300
sl 0,3...
2 1,6 1,35 1,15 1 0,8 0,65 0,6 0,5 0,45 0,4 0,35
(m) 0,25

Pentru valori „R” intermediare supralărgirea rezultă prin interpolare


liniară. Curbele cu raza peste 300,00 m nu se supralărgesc.
În cazul unui drum cu două benzi de circulaţie supralărgirea totală slT
este slT = 2sl.
Amenajarea supralărgirii. Pentru racordarea a două aliniamente cu
două arce de curbă progresivă (clotoide) şi viraj arc de cerc, supralărgirea are
valoarea maximă, slT pe zona racordării, trecerea de la valoarea zero din
aliniament la valoarea maximă din punctul de intrare în curba progresivă, „Oi”
făcându-se pe lungimea de convertire, „lcs” (figura 1.16).

18 Căi de comunicatii rutiere.Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea IEC


DRUMUL ÎN PLAN DE SITUAŢIE

lcs L
Oi Si C

sl T

Figura 1.16
Amenajarea supralărgirii

Aceeaşi amenajare se realizează pentru racordarea a două alinaimente


numai cu 2 arce de curbă progresivă.

B. EXEMPLE DE CALCUL:
Ex.1.3.1 Să se calculeze valorile supraînălţărilor şi supralărgirilor pentru
racordarea a două aliniamente cu arce de curbă progresivă din figura 1.17. Să
se deseneze amenajarea în spaţiu în acest caz (curbe izolate). Se va menţine
nemodificată cota în axa drumului.
Se cunosc următoarele:
- scara planului este 1:1000;
- viteza de proiectare este V = 25 km/h;
- pentru viteza de proiectare V = 25 km/h raza minimă are
valoarea Rmin = 25.00 m şi raza curentă are valoarea Rc = 70.00 m
- panta transversală în curbă este ps = 6%;
- panta transversală în aliniament este pa = 2.5%;
- coeficientul de confort este k = 25;

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA 19


CAPITOLUL 1

- acceleraţia gravitaţională este g = 10 m/s2;


- lăţimea părţii carosabile nesupralărgită este B = 6.00 m;
- racordarea celor două aliniamente este realizată cu două arce
de curbă progresivă dispuse simetric, de lungime L = 30.00 m.
- raza cercului osculator este 60.00 m (figura 1.19).

Rezolvare:
Pentru racordarea realizată cu două arce de curbă progresivă dispuse
simetric, raza de curbură în punctele Oi si Oe este ρ = ∞, ea ajungând la
valoare finită în punctul Si = Se.
Având în vedere că raza cercului osculator este în domeniul razelor
minime, profilul din aliniament se va converti şi supraînălţa.
Conform STAS 863 - 85 valoarea supralărgirii pentru o bandă de
circulaţie este sl = 0.70 m, iar valoarea lungimii de supralărgire şi convertire
este lcs = 15.00 m (tabelul 1.2).
Valoarea totală a supralărgirii pentru 2 benzi de circulaţie pe zona
racordării este slT = 2sl = 1.40 m.
Supralărgirea totală se menţine constantă pe toată lungimea curbei de
racordare, adică între Oi şi Oe, ea variind liniar pe lungimea lcs de la 0 la
valoarea maximă.

20 Căi de comunicatii rutiere.Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea IEC


DRUMUL ÎN PLAN DE SITUAŢIE

αc
Oe V
Oe al.2

V
m lcs

U
0
3 0 .0
L=

Se
Si=

ρ=
R

L=30.00m
V i
O

135 ρ=

lcs
13 6
i
O
1 37
8
13 9
13 0
14
1
1

a l.
14

3
14

14
Figura 1.17
Curbă la dreapta

Ţinând cont de sensul de parcurgere al traseului (de la aliniamentul 1 la


aliniamentul 2) se dispune supralărgirea la interiorul curbei, adică pe partea
dreaptă, iar supraînălţarea pe partea stângă (la exteriorul curbei).

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA 21


CAPITOLUL 1

L L
a
git
lar
upra
s
md
s

ρ ρ

al .
2
al.1
ms

md
par s de
s
cur
sen

Figura 1.18
Dispunerea supralărgii şi supraînălţării

Lungimea pe care se păstrează profilul supraînalţat este ls = max(V/3.6;


18.00 m)/2 de o parte şi de alta a punctului Si = Se. (figura 1.18)
Se compară valorile şi se alege maximul:
V 25.00
 ls = = = 6.94 (m)
3 .6 3 .6
18.00
 ls = = 9.00 (m)
2
Rezultă că lungimea pe care se păstrează profilul supraînălţat este
ls = 9.00 m.

22 Căi de comunicatii rutiere.Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea IEC


DRUMUL ÎN PLAN DE SITUAŢIE

ms axa md m d supralargita
sc 1:10 scari
recomandate

6.0 sc 1:100
%
2.5%
hs =25.50

h i1 =3.50

hi2 =10.50
0.00
hc= 15.00

2.5%
2.5%
haxa = 7.50

h i3 =18.90
3.00 3.00 1.40

B slT

Figura 1.19
Profilul supraînălţat

Considerând nemodificate cotele în axa căii rezultă următoarele


elemente pentru întocmirea schemei de amenajare a rampei supraînălţării
(figura 1.19):
B 6.00
haxa = ⋅ pa = ⋅ 2.5% = 7.50cm
2 2
hc = B ⋅ pa = 6.00 ⋅ 2.5% = 15.00cm
B 6.00
hs = ( pa + ps ) = ⋅ (2.5% + 6%) = 25.50cm
2 2
hi1 = slT ⋅ p a = 1.4 ⋅ 2.5% = 3.50cm
B 6.00
hi 2 = ⋅ p s − hax = ⋅ 6% − 7.5 = 10.50cm
2 2
B 6.00
hi 3 = ( + slT ) ⋅ p s − hax = ( + 1.4) ⋅ 6% − 7.5 = 18.90cm
2 2
În figura 1.20 este reprezentată amenajarea supralărgirii, iar în figura 1.21
este reprezentată amenajarea rampei supraînălţării pentru curba dată.
Pe baza înălţimilor hi1, hi2, hi3, hs, hc şi haxa calculate se determină cotele
relative în punctele Oi, Si, Se şi Oe:
• cota relativă în Oi la marginea exterioară supraînălţată este:
– haxa + hc = -7.50 + 15.00 = 7.50 cm;
Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA 23
CAPITOLUL 1

• cota relativă în Oi la marginea interioară supralărgită este :


– haxa - hi1 = -7.50 – 3.50 = - 11.00 cm;
• cota relativă în Oi la marginea interioară nesupralărgită este:
– haxa = - 7.50 = - 7.50 cm;
• cota relativă în Si = Se la marginea exterioară supraînălţată este:
– haxa + hs = - 7.50 + 25.50 = 18.00 cm;
• cota relativă în Si = Se la marginea interioară supralărgită este :
– haxa - hi3 = - 7.50 – 18.30 = - 25.80 cm;
• cota relativă în Si = Se la marginea interioară nesupralărgită este:
– haxa – hi2= - 7.50 – 10.50 = - 18.00 cm;
• cota relativă în Oe la marginea exterioară supraînălţată este:
– haxa + hc = - 7.50 +15.00 = 7.50 cm;
• cota relativă în Oe la marginea interioară supralărgită este :
– haxa - hi1 = - 7.50 – 3.50 = - 11.00 cm;
• cota relativă în Oe la marginea interioară nesupralărgită este:
– haxa = - 7.50 = - 7.50 cm;

24 Căi de comunicatii rutiere.Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea IEC


Oi Si=Se Oe
DRUMUL ÎN PLAN DE SITUAŢIE

6.

6 .0

B /2
0 .0 %
0 .0 %

2 .5 %
6 .0
2 .5 %

%
0%
%
2 .5 %

2 .5 %
2 .5

2 .5
2 .5
2 .5
%

B /2
%
%
%

lcs/2 = 7.50m lcs/2 = 7.50m


lT
s =1.40m lT
s =1.40m
ls=9.00m l s=9.00m
l cs=15.00m L=30.00m L=30.00m lcs=15.00m

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA


Figura 1.20
Amenajarea supralărgirii
sc 1:100
ms(margine stanga suprainaltata)
scari recomandate axa drumului
LEGENDA:
md (margine dreapta nesupralargita)
sc 1:500 md (margine dreapta supralargita)

25
26
hc
h i3
h i2
18.00 18.00
7.50 7.50
0.00 0.00 0.00

hs
-18.00 -18.00

hax = -7.50 -9.25 -11.00 hi1 -11.00 -9.25


lcs/2 = 7.50m Oi -26.40 Si=Se -26.40 Oe lcs/2 = 7.50m
ls=9.00m ls=9.00m

l cs =15.00m L=30.00m L=30.00m lcs=15.00m

Figura 1.21
ms(margine stanga suprainaltata )
sc 1:10
axa drumului
LEGENDA:

Amenajarea rampei supraînălţării


scari recomandate md (margine dreapta nesupralargita )
md (margine dreapta supralargita )
sc 1:500

Căi de comunicatii rutiere.Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea IEC


CAPITOLUL 1
DRUMUL ÎN PLAN DE SITUAŢIE

Ex.1.3.2 Să se calculeze valorile supraînălţărilor şi supralărgirilor pentru


racordarea a două aliniamente cu arce de curbă progresivă şi viraj arc de cerc
din figura 1.22. Să se deseneze amenajarea în spaţiu în acest caz (curbe
izolate). Se va menţine nemodificată cota în axul drumului.
Se cunosc următoarele:
- scara planului este 1:1000;
- viteza de proiectare este V = 50 km/h;
- pentru viteza de proiectare V = 50 km/h raza minimă are
valoarea Rmin=95m şi raza curentă are valoarea Rc = 220 m
- panta transversală în curbă este ps = 6%;
- panta transversală în aliniament este pa = 2.5%;
- coeficientul de confort este k = 25;
- acceleraţia gravitaţională este g = 10 m/s2;
- lăţimea părţii carosabile nesupralărgită este B = 6.00 m;
- racordarea celor două aliniamente este realizată cu două arce
de clotoidă dispuse simetric, de lungime L = 55.00 m şi un arc de
cerc cu raza R = 140.00 m (figura 1.22).
Rezolvare:

Având în vedere că raza cercului este în domeniul razelor minime


profilul din aliniament se va converti şi supraînălţa.
Conform STAS 863 - 85 valoarea supralărgirii pentru o bandă de
circulaţie este sl = 0.30 m (tabelul 1.3), iar valoarea lungimii de supralărgire şi
convertire este lcs = 30.00 m (tabelul 1.2).
Valoarea totală a supralărgirii pentru două benzi de circulaţie pe zona
racordării este slT = 2sl = 0.60 m.
Supralărgirea totală se menţine constantă pe toată lungimea curbei de
racordare, adică între Oi şi Oe, ea variind liniar pe lungimea lcs de la 0 la
valoarea maximă.

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA 27


CAPITOLUL 1

a l. 2
cs
l

Oe
0 0m
L = 55.

Oe V
R
Se
C=62.69m

V
R
Si
204

V
0m

i
O
5. 0
L =5
i
O

3
20

2
cs
l

20

1
20
a l. 1

Figura 1.22
Curbă la stânga

Ţinând cont de sensul de parcurgere al traseului (de la al. 1 la al. 2)


dispunem supralărgirea la interiorul curbei, adică pe partea stângă, iar
supraînălţarea pe partea dreaptă (la exteriorul curbei).

28 Căi de comunicatii rutiere.Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea IEC


DRUMUL ÎN PLAN DE SITUAŢIE

Originea arcului de curbă progresivă (Oi respectiv Oe) se gaseşte, faţă


de vârful de unghi V, la distanţa: OiV = 99.06 m.

2.5%
%
2.5
al.2

lcs

2.5%
s lT

Oe
L

OeV
6%
Se
C

V
6%
Si
Oi V
L

s
lT
%
2.5
Oi

3
cs
l

20

2
20
%
2.5

201
%
2.5
al.1

pa ns de
rs
rcu
se

Figura 1.23
Dispunerea supralărgirii şi supraînălţării
Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA 29
CAPITOLUL 1

Lungimea pe care se păstrează profilul supraînălţat este ls = C = 62.69


m (lungimea arcului de cerc) (figura 1.23).

sc 1 :10 sca ri
m s supralargita re co m a nda te
ms axa md

sc 1:100
h =10.50

%
h =1.50

6 .0

h =25.50
2 .5 %
h =14.10

i1

0.00
i2

2 .5 % 2 .5 %

s
i3

h = 15.00
h = 7.50
axa

c
0.60 3.00 3.00

s lT B

Figura 1.24
Profilul supraînălţat

Considerând nemodificate cotele în axa căii rezultă următoarele


elemente pentru întocmirea schemei de amenajare a rampei supraînălţării
(figura 1.24):
B 6.00
haxa = ⋅ pa = ⋅ 2.5% = 7.50cm
2 2
hc = B ⋅ p a = 6.00 ⋅ 2.5% = 15.00cm
B 6.00
hs = ( pa + ps ) = ⋅ (2.5% + 6%) = 25.50cm
2 2
hi1 = slT ⋅ p a = 0.60 ⋅ 2.5% = 1.50cm
B 6.00
hi 2 = ⋅ p s − hax = ⋅ 6% − 7.5 = 10.50cm
2 2
B 6.00
hi 3 = ( + slT ) ⋅ p s − hax = ( + 0.60) ⋅ 6% − 7.5 = 14.10cm
2 2

30 Căi de comunicatii rutiere.Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea IEC


DRUMUL ÎN PLAN DE SITUAŢIE

În figura 1.25 este reprezentată amenajarea supralărgirii, iar în figura


1.26 este reprezentată amenajarea rampei supraînălţarii pentru curba dată.
Pe baza înălţimilor hi1, hi2, hi3, hs, hc şi haxa calculate se determină cotele
relative în punctele Oi, Si, Se şi Oe:
• cota relativă în Oi la marginea exterioară supraînălţată este:
– haxa+hc = -7.50 +15.00 = 7.50 cm;
• cota relativă în Oi la marginea interioară supralărgită este :
– haxa - hi1 = -7.50 – 1.50 = - 9.00 cm;
• cota relativă în Oi la marginea interioară nesupralărgită este:
– haxa = -7.50 = - 7.50 cm;
• cota relativă în Si = Se la marginea exterioară supraînălţată este:
– haxa+ hs = -7.50 +25.50 = 18.00 cm;
• cota relativă în Si = Se la marginea interioară supralărgită este :
– haxa - hi3 = -7.50 – 14.10 = - 21.60 cm;
• cota relativă în Si = Se la marginea interioară nesupralărgită este:
– haxa – hi2= -7.50 – 10.50 = - 18.00 cm;
• cota relativă în Oe la marginea exterioară supraînălţată este:
– haxa+hc = -7.50 + 15.00 = 7.50 cm;
• cota relativă în Oe la marginea interioară supralărgită este :
– haxa - hi1 = -7.50 – 1.50 = - 9.00 cm;
• cota relativă în Oe la marginea interioară nesupralărgită este:
– haxa = -7.50 = - 7.50 cm;

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA 31


32
lT
s =0.60m lT
s =0.60m

Oi Si Se Oe

2 .5
2 .5
2 .5

%
%
%

2 .5 %
6.

6.
0%

2 .5 %
0%

2 .5
2 .5 %

%
0 .0 %

0 .0 %

B /2 B /2
2 .5 %

lcs/2=15.00m lcs/2=15.00m

lcs=30.00m L=55.00m C=63.14m L=55.00m lcs=30.00m

Figura 1.25
Amenajarea supralărgirii
sc 1:100
ms(margine stanga suprainaltata )
scari recomandate axa drumului
LEGENDA:
md (margine dreapta nesupralargita )

sc 1:500 md (margine dreapta supralargita )

Căi de comunicatii rutiere.Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea IEC


CAPITOLUL 1
c
h
18.00 18.00
7.50 7.50

h
0.00 0.00 0.00

s
DRUMUL ÎN PLAN DE SITUAŢIE

h
h
Oi -18.00 -18.00

i2

i3
Si Se
Oe
-7.50 -8.25 -9.00 -9.00 -8.25
hi1
-21.60 -21.60
lcs/2=15.00m lcs/2=15.00m

lcs=30.00m L=55.00m C=63.14m L=55.00m lcs=30.00m

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA


Figura 1.26
Amenajarea rampei supraînălţării
ms(margine stanga suprainaltata )
sc 1:10
axa drumului
LEGENDA:
scari recomandate md (margine dreapta nesupralargita )
md (margine dreapta supralargita )
sc 1:500

33
CAPITOLUL 1

Ex.1.3.3 Să se calculeze valorile convertirilor şi supralărgirilor pentru


racordarea a două aliniamente cu arce de cerc din figura 1.27. Să se
deseneze amenajarea în spaţiu în acest caz (curbe izolate). Se va menţine
nemodificată cota în axul drumului.
Se cunosc următoarele:
- scara planului este 1:1000;
- viteza de proiectare este V = 25km/h;
- pentru viteza de proiectare V = 25km/h raza curentă are
valoarea Rc = 70 m şi raza recomandată are valoarea Rrec = 100;
- panta transversală în aliniament este pa = 2.5%;
- coeficientul de confort este k = 25;
- acceleraţia gravitaţională este g = 10 m/s2;
- lăţimea părţii carosabile nesupralărgită este B = 6.00 m;
- racordarea celor două aliniamente este realizată cu arc de cerc;
- raza cercului este 90.00 m, unghiul la vârf U = 63g78c88cc şi
lungimea cercului este C = 193.00 m (figura 1.27).
Rezolvare:

Având în vedere că raza cercului este în domeniul razelor curente,


profilul din aliniament se va converti.
Conform STAS 863 - 85 valoarea supralărgirii pentru o bandă de
circulaţie este sl = 0.47 m (tabelul 1.3), valoarea lungimii de supralărgire şi
convertire este lcs = 15.00 m (tabelul 1.2).
Valoarea totală a supralărgirii pentru 2 benzi de circulaţie pe zona
racordării este slT = 2sl = 0.94 m.
Supralărgirea totală se menţine constantă pe toată lungimea curbei de
racordare, adică între Ti şi Te, ea variind liniar pe lungimea lcs de la 0 la
valoarea maximă.

34 Căi de comunicatii rutiere.Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea IEC


DRUMUL ÎN PLAN DE SITUAŢIE

al.2
Te
lcs
Te V
c α

R
V

Ti V C

R
lcs
Ti
1
al.

Figura 1.27
Curbă la dreapta
Ţinând cont de sensul de parcurgere al traseului (de la al. 1 la al. 2)
dispunem supralărgirea la interiorul curbei, adică pe partea dreaptă, iar
convertirea pe partea stângă, adică la exteriorul curbei.

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA 35


CAPITOLUL 1

2.5%
2.5%
Te

%
2.5
lcs
al.2

slT
%
2.5
C
rgita
prala
d su
m

slT

cs
l
%
2.5
5%
2. Ti
l.1 a
5% d
2. m
rs
rcu e
s pa ns d
m se
9

1
13
8

14
13

3
14

Figura 1.28
Dispunerea convertirii şi supralărgirii

Lungimea pe care se păstrează profilul convertit este lungimea arcului


de cerc C = 193.00 m (figura 1.28).

36 Căi de comunicatii rutiere.Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea IEC


DRUMUL ÎN PLAN DE SITUAŢIE

ms axa md m d supralargita

sc 1:10 scari
recomandate

hi1=3.50
sc 1:100

2.5%
0.00
2.5%
2.5%
hc = 15.00
hax = 7.50

3.00 3.00 1.40

B s lT

Figura 1.29
Profilul convertit

Considerând nemodificate cotele în axa căii rezultă următoarele


elemente pentru întocmirea schemei de amenajare în spaţiu. (figura 1.29):
B 6.00
haxa = ⋅ pa = ⋅ 2.5% = 7.50cm
2 2
hc = B ⋅ p a = 6.00 ⋅ 2.5% = 15.00cm

hi1 = slT ⋅ p a = 0.94 ⋅ 2.5% = 2.35cm

În figura 1.30 este reprezentată amenajarea supralărgirii, iar în figura


1.31 este reprezentată amenajarea convertirii pentru curba dată.
Pe baza înălţimilor hi1, hc şi haxa calculate se determină cotele relative în
punctele Ti şi Te:
• cota relativă în Ti la marginea exterioară convertită este:
–haxa+ hc = -7.50+15.00 = 7.50 cm;
• cota relativă în Ti la marginea interioară supralărgită este :
– haxa - hi1 = -7.50 – 2.35 = - 9.85 cm;
• cota relativă în Ti la marginea interioară nesupralărgită este:
– haxa = -7.50 = - 7.50 cm;

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA 37


CAPITOLUL 1

• cota relativă în Te la marginea exterioară convertită este:


– haxa+hc = - 7.50+15.00 = 7.50 cm;
• cota relativă în Te la marginea interioară supralărgită este :
– haxa - hi1 = - 7.50 – 3.50 = - 11.00 cm;
• cota relativă în Te la marginea interioară nesupralărgită este:
– haxa = - 7.50 = - 7.50 cm;

38 Căi de comunicatii rutiere.Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea IEC


Ti Te

2 .5 %
0 .0 %
0 .0 %
2 .5 %

2 .5 %

2 .5 %
DRUMUL ÎN PLAN DE SITUAŢIE

2 .5

2 .5
2 .5
2 .5

B /2 B /2
%

%
%
%

lcs/2 = 7.50m lT
lcs/2 = 7.50m
lT
s =0.94 m s =0.94 m

lcs=15.00m C=193.00m lcs=15.00m

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA


Figura 1.30
sc 1:100
ms(margine stanga convertita )

Amenajarea supralărgirii
scari recomandate axa drumului
LEGENDA:
md (margine dreapta nesupralargita )
sc 1:500 md (margine dreapta supralargita )

39
40
7.50 7.50
0.00 0.00 0.00

haxa = -7.50 -8.68 Ti Te


-9.85 -9.85 -8.68
lcs/2 = 7.50m
lcs/2 = 7.50m

lcs=15.00m C=193.00m lcs=15.00m

Figura 1.31
ms(margine stanga convertita)
sc 1:10
axa drumului

Amenajarea convertirii
LEGENDA:
scari recomandate md (margine dreapta nesupralargita)
md (margine dreapta supralargita )
sc 1:500

Căi de comunicatii rutiere.Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea IEC


CAPITOLUL 1
DRUMUL ÎN PROFIL LONGITUDINAL

CAPITOLUL 2:
DRUMUL ÎN PROFIL LONGITUDINAL

2.1 ELEMENTELE DRUMULUI ÎN PROFIL LONGITUDINAL

A. ELEMENTE DE TEORIE:
Profilul longitudinal este proiecţia desfăşurată pe un plan vertical lateral
a intersecţiei suprafeţei drumului cu o suprafaţă cilindrică verticală, având ca
directoare axa drumului.
În urma acestei intersecţii rezultă două linii: linia terenului sau linia
neagră din proiecţia intersecţiei cu suprafaţa terenului şi linia proiectului sau
linia roşie din proiecţia intersecţiei cu suprafaţa proiectată (figura 2.1).

Punct de schimbare a declivităţii


Linia terenului Linia roşie
Racordare de tip convex

C.T.

C.P.

α Pas de proiectare Racordare de tip concav

Figura 2.1
Elementele profilului longitudinal

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA 41


CAPITOLUL 2

Profilul longitudinal se desenează la scară deformată. Scara pe


orizontală (scara distanţelor) este aceeaşi cu scara planului de situaţie, iar
scara pe verticală (scara cotelor) este de 10 ori mai mare.
Linia terenului rezultă în concordanţă cu geometrizarea axei zero în
planul de situaţie. Faţă de această linie se fixează linia proiectului (linia roşie)
care trebuie să respecte anumite criterii.
Linia proiectului este formată din porţiuni drepte, numite declivităţi şi
porţiuni curbe, numite racordări verticale.
Prin declivitate, notată cu "i" se înţelege tangenta unghiului, "α" format
de linia roşie cu orizontala. Declivitatea se exprimă în procente. Ea poate fi
pozitivă sau negativă. Declivitatea pozitivă se numeşte rampă iar cea negativă
se numeşte pantă. Declivitatea cu valoare zero se numeşte palier.
Intersecţia a două declivitaţi se notează cu o verticală şi un cerc şi
formează punctele de schimbare a declivităţii.
În dreptul punctelor de schimbare a declivităţii se introduc racordări
verticale de regulă, arce de cerc cu raze foarte mari. Din punct de vedere al
centrului de curbură, aceste racordări verticale pot fi concave, atunci când
centrul de curbură se găseşte deasupra nivelului liniei roşii (la traversarea
văilor) şi convexe, atunci când centrul de curbură se găseşte sub nivelul liniei
roşii (la traversarea crestelor).
Distanţa dintre două puncte de schimbare a declivităţii se numeşte pas
de proiectare.
Fiecare pichet de pe traseu, din planul de situaţie, se caracterizează
prin două cote: cota terenului şi cota proiectului. Diferenţa dintre cota de
proiect şi cota de teren se numeşte cotă de execuţie.
Atunci când cota proiectului este deasupra cotei terenului, cota de
execuţie este pozitivă şi vorbim despre o umplutură sau rambleu. Atunci când
cota proiectului este sub cota terenului, cota de execuţie este negativă şi
vorbim despre o săpătură sau debleu.

42 Căi de comunicaţii rutiere. Îndrumător didactic de proiectare pentru specializarea IEC


DRUMUL ÎN PROFIL LONGITUDINAL

2.2 PICHETAREA TRASEULUI

A. ELEMENTE DE TEORIE:
Pichetarea traseului este o etapă intermediară între traseul drumului în
plan de situaţie şi profilul longitudinal. Este necesară pentru trasarea liniei
terenului în plan longitudinal.
Această etapă constă în fixarea pe planul de situaţie a picheţilor pe axa
drumului. Picheţii reprezintă:
- punctele de început şi de sfârşit ale traseului;
- punctele de intersecţie ale curbelor de nivel cu axa drumului;
- punctele de tangenţă şi de bisectoare ale curbelor de racordare în
plan;
- punctele necesare trasării curbelor de racordare în plan.
Distanţa minimă între doi picheţi consecutivi pe axa drumului trebuie să
fie de cel mult 30.00 m. În caz contrar se prevăd picheţi intermediari.
Având picheţii astfel stabiliţi, se întocmeşte un tabel (tabelul 2.1) care
poartă denumirea de foaie de pichetaj (carnet de pichetaj, atunci când
conţine mai multe foi) şi care conţine toate datele necesare reprezentării liniei
terenului în profil longitudinal.
Tabelul 2.1 Foaia de pichetaj
Distanţa între Poziţia Cote teren,
Pichet Traseu
picheţi, m kilometrică m
A 0+0.00 300.00
12.50
1 0+12.50 301.00

Foaia sau carnetul de pichetaj conţine elementele de bază pentru


redactarea profilului longitudinal.

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA 43


CAPITOLUL 2

B. EXEMPLE DE CALCUL:
Ex. 2.2.1: Pentru planul de situaţie scara 1:1000 din figura 2.2 să se
întocmească foaia de pichetaj.

V1
U2 = 89.5966
R2 = 60.00 m
T2 = 70.70 m
Ti1 Te1 C2 = 104.00 m B
B2 = 32.73 m
U1 = 63.6943
R1 = 50.00 m
T1 = 91.47 m
C1 = 107.00 m Ti2 AV1 = 158.97 m
B1 = 54.24 m Te2
V1V2 = 269.17 m
V2
A V2B = 143.70 m
302
301
300

Figura 2.2
Plan de situatie

Rezolvare:
Se fixează picheţii pe axa drumului din planul de situaţie:
- A, B – început şi sfârşit de traseu;
- Ti1, Te1, B1, Ti2, Te2, B2 – puncte de tangenţă şi de bisectoare
ale curbelor de racordare în plan;
- 1, 2, 3, ..., 7 – picheţi intermediari pe aliniament rezultaţi din
intersecţia curbelor de nivel cu axa drumului;
- a, d, c, d ... d’ – picheţi intermediari pe curbele de racordare
proveniţi din trasare sau din intersecţia curbelor de nivel cu axa
drumului.

44 Căi de comunicaţii rutiere. Îndrumător didactic de proiectare pentru specializarea IEC


DRUMUL ÎN PROFIL LONGITUDINAL

V1
compas

Ti1 c B1 c' b' Te1 B


a b a'
4 7
5 5m
3 CTi4 6
d
2 C4 B2 d'
C3 Ti2
1 C2
Te2
V2
C1
A rigla
CA
300 301 302

Figura 2.3
Pichetarea traseului

În vederea completării coloanei „Distanţa între picheţi” din foaia de


pichetaj se procedează după cum urmează:
- se poziţionează rigla pe planul de situaţie cu originea în A;
- se citesc valorile din dreptul picheţilor aflaţi pe aliniament: CA = 0.00,
C1 = 12.50, C2 = 27.50, C3 = 39.00, C4 = 52.50, CTi1 = 67.50 m;
- distanţa dintre picheţi se obţine făcând diferenţa între două citiri
succesive:
 dA-1 = C1 – CA;
 d1-2 = C2 – C1;
- ca verificare, suma distanţelor dintre picheţi pe unul din aliniamente
trebuie să fie egală cu valoarea aliniamentului determinată din
diferenţa AV1 – T1V1:

∑d j −i = AV1 − T1

unde:
T1 este mărimea tangentei;
i, j - picheţi pe aliniament;
dj-i - distanţa dintre picheţii j şi i.

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA 45


CAPITOLUL 2

Exemplu:
 distanţa dintre pichetul A şi pichetul 1: 12.50 – 0.00 = 12.50 m;
 distanţa dintre pichetul 1 şi pichetul 2: 27.50 – 12.50 = 15.00 m;
 distanţa dintre pichetul 2 şi pichetul 3: 39.00 – 27.50 = 11.50 m;
 distanţa dintre pichetul 3 şi pichetul 4: 52.50 – 39.00 = 13.50 m;
 distanţa dintre pichetul 4 şi pichetul T1: 67.50 – 52.50 = 15.00 m;
 se verifică: 12.50+15.00+11.50+13.50+15.00 = AV1 – T1 =
158.97 – 91.47 = 67.50 m.
- distanţa dintre picheţii aflaţi pe curba 1 se cunoaşte din tabelul de
trasare al curbei.
- distanţa dintre picheţii aflaţi pe curba 2 pentru care nu s-a calculat
trasarea se determină conform figurii 2.4:

compas

k l B
lc3 lc4 lx m
j lc lc2
1
Ti

Ck-l

C/2 R
R

Figura 2.4
Dispunerea picheţilor pe curbă

unde: Ck-l este lungimea arcului de cerc „k-l”;


lc - lungimea corzii = 5 m (5 mm la scara planului);
n - numărul de corzi cu lungimea de 5 m între
picheţii „k” şi „l”;

46 Căi de comunicaţii rutiere. Îndrumător didactic de proiectare pentru specializarea IEC


DRUMUL ÎN PROFIL LONGITUDINAL

lx - lungimea ultimei corzi, măsurată pe planul de


situaţie;
k, l - picheţi pe arcul de cerc.
o cu ajutorul unui distanţier (compas) cu o deschidere de 5 mm
se măsoară lungimea arcului de cerc (de fapt se măsoară
coarde cu lungime de lc = 5.00 m):
C k −l = n ⋅ l c + l x

o se verifică, în final, ca distanţa măsurată cu ajutorul


compasului să fie egală cu lungimea curbei determinată prin
calcul:
C
∑C k −l =
2
o eroarea „e”, care apare în urma măsurării cu ajutorul
compasului se distribuie egal la toate arcele de cerc Ck-l
intermediare:
C
− ∑ C k −l = ± e
2
Exemplu:
 se măsoară pe prima jumătate a curbei 2 cu ajutorul
compasului arce de cerc cu lungimea de 25 m (respectiv 5
măsurători consecutive de compas):
n = 5 , lx = 0 ;

CTi − d = 5 ⋅ 5 + 0 = 25.00m

C d − B = 5 ⋅ 5 + 0 = 25.00m ;

 suma celor 2 arce de cerc este 50.00 m;


 eroarea de măsurare este diferenţa dintre lungimea curbei
calculată (104.00/2 m) şi suma celor 2 arce de cerc
intermediare (50.00 m), adică 2.00 m;

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA 47


CAPITOLUL 2

 această eroare e = 2.00 m se distribuie în mod egal celor 4


arce, rezultând în final o distanţă între picheţii de pe prima
jumătate a curbei 2 de 26.00 m.
Pentru completarea rubricii „Poziţia kilometrică” din foaia de pichetaj se
parcurg următorii paşi:
- poziţia kilometrică a fiecărui pichet în parte se obţine prin adunarea
la poziţia kilometrică anterioară a distanţelor parţiale dintre picheţi.
- diferenţa între ultima valoare obţinută pe coloana "poziţia kilometrică"
şi prima valoare de pe aceeaşi coloană reprezintă lungimea traseului
de la punctul de plecare, A la punctul de sosire, B.
Exemple: Poziţia kilometrică Pichet 3 (0 + 39.00) = Poziţia kilometrică
Pichet 2 (0 + 27.50) + distanţa partială 2 -3 (11.50 m);
Poziţia kilometrică Pichet 7 (0+370.50) = Poziţia kilometrică
Pichet 6 (0 + 346.00) + distanţa partială 6 -7 (24.50 m).
Cotele de teren, în cazul picheţilor care se găsesc pe o curbă de nivel,
se obţin prin citirea cotei curbei de nivel respective, pe planul de situaţie.
În cazul picheţilor care se găsesc între două curbe de nivel pe planul de
situaţie, cota de teren va fi obţinută prin interpolare liniară, pe linia de cea mai
mare pantă (figura 2.5).

linia de cea
mai mare panta 203

Cj 1m
j
d

V Te 202
205 aliniamentul 2
d1
R

d1
4 d
20
203
2
20
1
20
Figura 2.5
Determinarea cotei teren pentru un pichet aflat între doua curbe de nivel

48 Căi de comunicaţii rutiere. Îndrumător didactic de proiectare pentru specializarea IEC


DRUMUL ÎN PROFIL LONGITUDINAL

Exemplu:
În figura 2.6 se prezintă ca exemplu calculul cotei terenului pentru
pichetul „a” de pe curba 1.
- se duce linia de cea mai mare pantă prin pichetul „a”;
- se măsoară distanţa d - distanţa între cele două curbe de nivel
succesive 304 şi 305 între care se află pichetul „a”;
- se măsoară distanţa d1 între curba de nivel 304 şi pichetul „a”;
- se calculează cota pichetului „a” folosind asemănarea dintre cele
două triunghiuri formate de „d”, „d1” şi „e” (echidistanţa curbelor de
nivel):

Linia de cea mai V1


mare pantă
305
a
B1 Te1
Ca e=1m
d1
3 304 ∆H
d
2
d1=30m
d=50m
303
302 305
304

Figura 2.6
Exemplu de calcul pentru Pichetul a

d e d1 ⋅ e 30 ⋅1
= ⇒ ∆H = = = 0 .6 m
d 1 ∆H d 50

C a = 304 + ∆H = 304 + 0.60 = 304.60m

Rubrica traseu conţine traseul schematizat al drumului ţinând seama de


sensul de parcurs de la A la B.
În urma operaţiilor prezentate anterior rezultă foaia de pichetaj din
tabelul 2.2.

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA 49


CAPITOLUL 2

Tabelul 2.2 Foaia de pichetaj


Distanţa între Poziţia Cote teren,
Pichet Traseu
picheţi, m kilometrică m
A 12.50 0+0.00 300.00
1 15.00 +12.50 301.00
2 11.50 +27.50 302.00 Aliniament 1 = 67.50 m
3 13.50 +39.00 303.00
4 15.00 +52.50 304.00
Ti1 9.00 +67.50 304.30
a 14.00 +76.50 304.60
b 14.00 +90.50 305.00
U = 63.6943
c 14.00 +104.50 305.25 R = 50.00 m
T = 91.47 m
B1 14.00 +118.50 305.50 C = 107.00 m
c' 14.00 +132.50 305.70 B = 54.24 m

b' 14.00 +146.50 306.00


a' 14.00 +160.50 306.90
Te1 14.00 +174.50 307.20
Aliniament 2 = 39.50 m
5 25.50 +188.50 308.00
Ti2 26.00 +214.00 308.30
d 26.00 +240.00 308.50 U = 89.5966
R = 60.00 m
B2 26.00 +266.00 308.70 T = 70.70 m
C = 104.00 m
d' 26.00 +292.00 309.10 B = 32.73 m
Te2 28.00 +318.00 309.50
6 24.50 +346.00 310.00
Aliniament 3 = 72.50 m
7 20.00 +370.50 311.00
B +390.50 312.00

Din foaia de pichetaj rezultă lungimea totală a sectorului de drum egală


cu 390.50 m.

50 Căi de comunicaţii rutiere. Îndrumător didactic de proiectare pentru specializarea IEC


DRUMUL ÎN PROFIL LONGITUDINAL

2.3 CALCULUL LINIEI ROŞII

A. ELEMENTE DE TEORIE:
Având linia terenului raportată pe baza foii sau carnetului de pichetaj,
linia roşie sau linia proiectului (figura 2.7) se aşează conform criteriilor de
fixare a liniei roşii.
Calculul liniei roşii presupune determinarea valorii declivităţilor, a cotelor
proiect şi a cotelor de execuţie pentru toţi picheţii stabiliţi pe traseul drumului.
Calculul declivităţilor (figura 2.8).
Se consideră pasul de proiectare cuprins între picheţii „A” şi „B”.
Pichetul „A” are cota proiect cunoscută (punct de cotă obligată): „CPA”. În
pichetul „B” cota proiect este necunoscută, dar se poate determina, prin citire
pe planşa profilului longitudinal, faţă de planul de referinţă „PR”. Astfel obţinem
o cotă proiect provizorie în pichetul „B”.

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA 51


CAPITOLUL 2

Figura 2.7
Profilul longitudinal al drumului

52 Căi de comunicaţii rutiere. Îndrumător didactic de proiectare pentru specializarea IEC


DRUMUL ÎN PROFIL LONGITUDINAL

CPB

CTB
i(%) ∆H
CPM
H2
A
CP
CTM
LA-B
PR H1
LA-M

A M B

Figura 2.8
Calculul liniei roşii

Declivitatea se calculează în funcţie de diferenţa „∆H” dintre cotele


proiect şi distanţa între picheţi „LA-B” obţinută prin diferenţa între poziţiile
kilometrice ale picheţilor:
∆H
i= 100 (%) (2.1)
L A− B
Valoarea rezultată a declivităţii se rotunjeşte la a doua zecimală.
Calculul cotelor proiect (figura 2.8):
Fie un pichet „M” intermediar între „A” şi „B”. Cota sa proiect se
determină în funcţie de declivitatea „i”, de cota proiect a pichetului de început
„CPA” şi de distanţa între picheţi „LA-M”:
M A i
CP = CP + ⋅ L A− M (2.2)
100
Dacă declivitatea „i” este o pantă, atunci avem:
M A i
CP = CP − ⋅ L A− M (2.3)
100

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA 53


CAPITOLUL 2

Distanţa „LA-M” se obţine prin diferenţa poziţiilor kilometrice ale celor doi
picheţi.
Cota proiect în pichetul „B” se recalculează, obţinându-se valoarea
corectă:
B A i
CP = CP + ⋅ L A− B (2.4)
100
Calculul cotelor de execuţie. Cunoscând cele două cote ce
caracterizează un pichet de pe traseu, „CPA” şi „CTA” se poate calcula diferenţa
în ax sau cota de execuţie:
A A
cota de executie = C P − CT (2.5)

54 Căi de comunicaţii rutiere. Îndrumător didactic de proiectare pentru specializarea IEC


DRUMUL ÎN PROFIL LONGITUDINAL

Ex. 2.3.1: Să se întocmească profilul longitudinal pentru un sector de


drum, pe baza foii de pichetaj de mai jos:
Tabelul 2.3
Distanţa între Poziţia Cote teren,
Pichet Traseu
picheţi, m kilometrică m
A 20.00 0.00 363.36
1 15.00 20.00 363.00
2 15.00 35.00 362.55 Aliniament 1 =162.00m
3 20.00 50.00 362.00
4 23.00 70.00 359.33
5 24.00 93.00 357.50
6 16.00 117.00 358.00
7 14.00 133.00 358.44
8 15.00 147.00 358.50
Ti1 4.88 162.00 358.31
a 4.85 166.88 358.12
B 4.73 171.73 358.00
U = 137.7016
c 4.61 176.46 357.62 R = 50.00 m
T = 93.90 m
d 4.43 181.07 357.62 C = 48.93 m
B1 4.88 185.50 357.50 B = 6.65 m

d’ 4.85 190.38 357.23


c’ 4.73 195.23 357.12
b’ 4.61 199.26 357.00
a’ 4.43 204.57 356.62
Te1 6.00 209.00 356.37
9 20.00 215.00 356.00
10 21.00 235.00 355.44 Aliniament 2 =47.00m
11 256.00 355.00

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA 55


CAPITOLUL 2

Rezolvare:
Pentru a întocmi profilul longitudinal al sectorului de drum se vor
parcurge următoarele etape:
a) stabilirea formatului planşei şi a cotei planului de referinţă:
- în mod obişnuit, profilul longitudinal pentru drumuri se desenează la
scara 1:1000 pentru lungimi şi scara 1:100 pentru înălţimi.
- planşa de profil longitudinal cuprinde în partea superioară desenul
propriu-zis iar în partea de jos tabelul profilului longitudinal, în
conformitate cu figura 2.7 si figura 2.9.

T
C
E
I
O

l
R
P
T
U
P
E
C
N
I

i= 5,91 i= 5,91
DECLIVITATI
l= 93,00 l= 92,50
100,00

103,00
40,00
25,00

82,00

85,00

90,00

78,00

93,00

96,00
3,00

36,00 3,00 104,00 60,00


DIFERENTE IN AX 0,00 0,00
82,00 126,00 159,00 11,00 40,00 27,00

COTE PROIECT

COTE TEREN

DISTANTA INTRE PICHETI 20,00 15,00 15,00 20,00 23,00 24,00 16,00 14,00 15,00 4,88 4,85 4,73 4,61 4,43 4,88 4,85 4,73 4,61 4,43 6,00 20,00 21,00
PICHETI
DISTANTE CUMULATE PE hm
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE PLANSA
ALINIAMENTE SI CURBE SPECIALIZAREA: INGINERIE ECONOMICA IN CONSTRUCTII CAI DE COMUNICATII NR. ....

km, hm, reperi STUDENT: ............................... SCARA;


ANUL: ........... 1:1000
PROFILUL LONGITUDINAL
1:100
GRUPA: .........

Figura 2.9
Model de planşă

Lungimea planşei L = 280.00 mm + Ltraseu


Lăţimea planşei l = 135.00 mm + (Cota terenmax – Cota terenmin)
Cota planului de referinţă se alege astfel încât linia terenului să nu iasă
din cadrul planşei şi să nu coboare în interiorul cartuşului. În acest exemplu
cota planului de referinţă este 352.00.

56 Căi de comunicaţii rutiere. Îndrumător didactic de proiectare pentru specializarea IEC


DRUMUL ÎN PROFIL LONGITUDINAL

b) completarea rubricilor tabelului profilului longitudinal, ţinând cont de


ordinea prezentată în continuare:
1. La rubrica „km, hm şi reperi” se trasează o linie orizontală pe care se
marchează, la scară hectometrii şi, dacă este cazul şi kilometrii (figura
2.10).

ALINIAMENTE SI CURBE

km, hm, reperi


5 mm

Figura 2.10
Completarea rubricii „km, hm şi reperi”

2. Rubrica „distanţe cumulate pe hectometru” se completează în funcţie


de poziţia kilometrică din foaia de pichetaj, distanţele reprezentându-se
cumulat pe 100 m (se trec, deci, zeci de metri şi centimetri) (figura 2.11).
Concomitent, se scriu numele picheţilor la rubrica „Picheţi”. După ce s-a
trecut de primul hectometru, raportarea distanţelor cumulate se face de
la cel mai apropiat hectometru.

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA 57


CAPITOLUL 2

PICHETI
DISTANTE CUMULATE PE hm

ALINIAMENTE SI CURBE

km, hm, reperi

Figura 2.11
Completarea rubricii „distanţe cumulate pe hectometru”

3. La rubrica „distanţe între picheţi” se scriu distanţele între picheţi din


foaia de pichetaj (figura 2.12).

DISTANTA INTRE PICHETI


PICHETI
DISTANTE CUMULATE PE hm

Figura 2.12
Completarea rubricii „distanţe între picheţi”

4. Rubrica „aliniamente şi curbe” prezintă desfăşurarea schematizată a


traseului, văzut în plan. La mijlocul rubricii se duc liniile cuprinse între 2
tangente succesive, A - Ti1, ce reprezintă aliniamentele traseului
(deasupra lor se scrie lungimea aliniamentelor pe care le reprezintă).
Între punctele Ti şi Te ale curbei se desenează la stânga sau la dreapta
privind în sensul de creştere a kilometrajului (în partea de sus sau de jos
a acestor aliniamente) curba respectivă desfăşurată. Regula este
următoarea: dacă în plan de situaţie, curba este la stânga, în sensul de
creştere a kilometrajului, atunci ea se reprezintă în josul aliniamentelor,

58 Căi de comunicaţii rutiere. Îndrumător didactic de proiectare pentru specializarea IEC


DRUMUL ÎN PROFIL LONGITUDINAL

iar dacă în plan curba este la dreapta, atunci se reprezintă în sus de


aliniament. În interiorul curbelor se scriu elementele curbei respective
(identic ca în foaia de pichetaj) (figura 2.13).

10 mm

5 mm
PICHETI
DISTANTE CUMULATE PE hm

ALINIAMENTE SI CURBE

km, hm, reperi


5 mm

Figura 2.13
Completarea rubricii „aliniamente şi curbe”

5. Se completează rubrica profilului longitudinal „cote teren”, înscriindu-se


în dreptul fiecărui pichet cotele de teren din foaia de pichetaj (figura 2.14).

COTE TEREN

DISTANTA INTRE PICHETI


PICHETI
DISTANTE CUMULATE PE hm

Figura 2.14
Completarea rubricii „cote teren”

c) reprezentarea liniei terenului (figura 2.15):


- ordonata rezultată din scăderea cotei planului de referinţă din cota
terenului fiecărui pichet, se măsoară la scara înălţimilor pe verticala fiecărui
pichet şi se marchează printr-un punct.
- unind aceste puncte între ele cu o linie frântă, de mână, se obţine linia
terenului în axa drumului.

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA 59


CAPITOLUL 2

T
C
E
I
O
R
P
T
U
P
E
C
N
I

DECLIVITATI

DIFERENTE IN AX

COTE PROIECT

COTE TEREN

DISTANTA INTRE PICHETI


PICHETI
DISTANTE CUMULATE PE hm

ALINIAMENTE SI CURBE

km, hm, reperi

Figura 2.15
Reprezentarea liniei terenului

d) aşezarea liniei roşii (figura 2.16):


- se aşează linia roşie ţinând cont de criteriile de fixare:

60 Căi de comunicaţii rutiere. Îndrumător didactic de proiectare pentru specializarea IEC


DRUMUL ÎN PROFIL LONGITUDINAL

o Cote obligate: cota proiect în punctul de început al proiectului


(punctul „A”) este aceeaşi cu cota teren în punctul „A”.
o Pentru o viteză de proiectare V = 50 km/h declivitatea maximă
este imax = 7%; declivitatea minimă (din condiţii de scurgere a
apelor) este imin = 0.5%.
o Lungimea pasului de proiectare minim este de 60.00 m pentru
V = 50 km/h.
o Schimbările de declivitate se fac doar pe aliniament şi doar
excepţional în punctul de bisectoare („B”) al curbei de
racordare în plan.
o Compensarea terasamentor: volumul de umplutură trebuie să
fie aproximativ egal cu volumul de săpătură.
- schimbarea de declivitate se marchează printr-o linie verticală, dusă
în pichetul respectiv, deasupra liniei roşii cu 2-3 cm. În partea de sus
a acestei linii se desenează un cerc cu diametrul de 0.5 cm haşurat
pe jumătate, pe partea dreaptă (figura 2.16).

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA 61


CAPITOLUL 2

21,00
20,00
6,00
4,88 4,85 4,73 4,61 4,43 4,88 4,85 4,73 4,61 4,43
15,00
14,00
16,00
24,00
23,00
20,00
15,00
15,00
20,00

T CE
I ORP T UPE CN
I

IT m
h
EH EP EB
XA TC C ET R
U
IT N IP C ir
N E AL ep
AT
IV
I
ET
IE
O R
ET
ER TIE U SI er
IL R TN H M ET ,
N
E P ET I C
IP U N m
h,
C
ED R ET AT C E
EF O O
C ET M m
k
ID C N
AT IAN
N
SI AT LIA
D SI
D

Figura 2.16
Aşezarea liniei roşii

62 Căi de comunicaţii rutiere. Îndrumător didactic de proiectare pentru specializarea IEC


DRUMUL ÎN PROFIL LONGITUDINAL

e) calculul liniei roşii


 calculul declivităţilor
Declivitatea care se aplică pe un pas de proiectare se calculează în
funcţie de diferenţa „∆H” între cotele proiect ale picheţilor de la începutul şi
sfârşitul pasului de proiectare şi distanţa între picheţi „L” (lungimea pasului de
proiectare obţinută prin diferenţa între poziţiile kilometrice ale picheţilor).
Valoarea declivităţii astfel obţinută, cuprinde un număr mare de
zecimale, astfel că, pentru uşurinţa calculelor şi a execuţiei, valoarea
declivităţii exprimată în procente se rotunjeşte la 2 zecimale:
- calculul declivităţii pentru primul pas de proiectare - pichet „A” -
pichet „5” – (figura 2.17):
Pentru calculul diferenţei “∆HA-5” se determină, prin măsurare în profilul
longitudinal, cota proiect provizorie în pichetul „5” (pichetul de sfârşit al
primului pas de proiectare):
C 5p' = PR + valoarea _ masurata = 352.00 + 2.86 = 357.86 m

Pichetul de început al acestui pas de proiectare are cota proiect


cunoscută, conform criteriilor stabilite la punctul d):
C pA = CtA = 363.36m

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA 63


CAPITOLUL 2

A
Cp

i1%
∆HA-5
5 5'
Cp Cp
LA-5 VALOARE MASURATA

PR=352.00

A 5
Figura 2.17
Calculul declivităţii pentru primul pas de proiectare (pichet „A”- pichet „5”)

Se calculează:

- declivitatea i1 = ∆H A−5 100 = 363.36 − 357.86 = 5.91397 (%)


L A−5 93.00

- se rotunjeşte la 5.91 % (i1rotunjit) şi se recalculează cota proiect în


pichetul 5:
5.91
C p5 = C pA − i1rontunjit ⋅ L A−5 = 363.36 − ⋅ 93.00 = 357.8637 m ≈ 357.86m
100

- calculul declivităţii pentru al doilea pas de proiectare - pichet „5” - pichet


„B1” – (figura 2.18):
Pentru calculul diferenţei “∆H5-B1” se determină, prin măsurare în profilul
longitudinal, cota proiect provizorie în pichetul „B1” (pichetul de sfârşit al celui
de-al doilea pas de proiectare):
C pB1' = PR + valoarea _ masurata = 352.00 + 6.50 = 358.50m

64 Căi de comunicaţii rutiere. Îndrumător didactic de proiectare pentru specializarea IEC


DRUMUL ÎN PROFIL LONGITUDINAL

B1 B1'

Cp
5
Cp Cp
∆H5-B1 i2%

L5-B1 VALOARE MASURATA

PR=352.00

5 B1
Figura 2.18
Calculul declivităţii pentru al doilea pas de proiectare (pichet „5” - pichet „B1”)

Se calculează:
∆H 5− B1 358.50 − 357.86
- declivitatea i2 = 100 = = 0.69189 (%)
L5− B1 185.50 − 93.00

- se rotunjeşte la 0.69 % (i2rotunjit) şi se recalculează cota proiect în


pichetul „B1”:
0.69
C pB1 = C p5 + i2 rontunjit ⋅ L5− B1 = 357.86 − ⋅ 92.50 = 358.498m ≈ 358.50m
100
- calculul declivităţii pentru al treilea pas de proiectare - pichet „B1” - pichet
„11” – (figura 2.19):
Pentru calculul diferenţei “∆HB1-11” se determină, prin măsurare în profilul
longitudinal, cota proiect provizorie în pichetul „11” (pichetul de sfârşit al celui
de-al treilea pas de proiectare):
C 11'
p = PR + valoarea _ masurata = 352 .00 + 3.00 = 355 .00 m

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA 65


CAPITOLUL 2

B1
Cp

∆HB1-11 i3% 11 11'


Cp Cp
VALOARE MASURATA
LB1-11
PR=352.00

B1 11
Figura 2.19
Calculul declivităţii pentru al treilea pas de proiectare (pichet „B1” – pichet „11”)

Se calculează:
∆H B1−11 358.50 − 355.00
- declivitatea i3 = 100 = = 4.96453 (%)
LB1−11 256.00 − 185.50

- se rotunjeşte la 4.96 % (i3rotunjit) şi se recalculează cota proiect în


pichetul „11”:
4.96
C 11 B1
p = C p − i3 rontunjit ⋅ LB1−11 = 358.50 − ⋅ 70.50 = 355.003m ≈ 355.00m
100

 calculul cotelor proiectului în picheţii intermediari


Pentru pasul de proiectare „1” (pichet ‚A” – pichet „5”), figura 2.20:
2 A i1 5.91
CP = CP − ⋅ L A− 2 = 363.36 − ⋅ 20 = 362.18 m;
100 100
2 A i1 5.91
CP = CP − ⋅ L A−2 = 363.36 − ⋅ 35 = 361.29 m;
100 100
3 A i1 5.91
CP = CP − ⋅ L A−3 = 363.36 − ⋅ 50 = 360.41 m;
100 100
4 A i1 5.91
CP = CP − ⋅ L A−4 = 363.36 − ⋅ 70 = 359.22 m;
100 100

66 Căi de comunicaţii rutiere. Îndrumător didactic de proiectare pentru specializarea IEC


DRUMUL ÎN PROFIL LONGITUDINAL

A
Cp 1
Cp 2
LA-1 Cp 3
LA-2 i1%Cp 4
LA-3 Cp 5
LA-4 Cp
LA-5

PR=352.00

A 1 2 3 4 5

Figura 2.20
Calculul cotelor proiectului în picheţii intermediari
pe primul pas de proiectare

Pentru pasul de proiectare „2” (pichet „5” – pichet „B1”), figura 2.21:
6 5 i2 0.69
CP = CP + ⋅ L5−6 = 357.86 + ⋅ 24 = 358.03 m;
100 100
.
.
8 5 i2 0.69
CP = CP + ⋅ L5−8 = 357.86 + ⋅ 54.00 = 358.23 m;
100 100

8 B1
7
5
Cp Cp Cp Cp i %
6
2
Cp
L5-6
L5-7
L5-8
L5-B1
PR=352.00

5 6 7 8 B1
Figura 2.21
Calculul cotelor proiectului în picheţii intermediari
pe al doilea pas de proiectare

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA 67


CAPITOLUL 2

Pentru pasul de proiectare „3” (pichet „B1” – pichet „11”), figura 2.22:
Te1 B1 i3 4.96
CP = CP − ⋅ LB1 −Te1 = 358.50 − ⋅ 23.50 = 357.33 m;
100 100
.
.
10 B1 i3 4.96
CP = CP − ⋅ LB1 −10 = 358.50 − ⋅ 49.50 = 356.04 m;
100 100

B1
Cp Te1
Cp 10
i 3 % Cp 11
LB1-Te1 Cp
LB1-10
LB1-11
PR=352.00

B1 Te1 10 11
Figura 2.22
Calculul cotelor proiectului în picheţii intermediari
pe al treilea pas de proiectare

f) completarea rubricilor tabelului profilului longitudinal pe baza


calculului liniei roşii (figura 2.23):
- la rubrica „declivităţi” se reprezintă schematic succesiunea declivităţilor şi se
înscriu valorile lor şi lungimea pe care se aplică.

DECLIVITATI

DIFERENTE IN AX

COTE PROIECT

Figura 2.23
Completarea rubricii „declivităţi”

68 Căi de comunicaţii rutiere. Îndrumător didactic de proiectare pentru specializarea IEC


DRUMUL ÎN PROFIL LONGITUDINAL

- la rubrica profilului longitudinal „cote proiect” se trec cotele proiect obţinute în


urma calculelor anterioare (calculul liniei roşii);
- la rubrica „diferenţe în ax” se va trece pentru fiecare pichet diferenţa
între cota proiectată şi cota terenului (cota de execuţie):
cota de execuţie = C P A − CT A
Pichet „1”: diferenţa în ax = 363.00 – 362.18 = 0.82 m
.
.
Pichet „10”: diferenţa în ax = 356.04 – 355.44 = 0.60 m
În figura 2.24 se prezintă profilul longitudinal cu toate rubricile
completate.

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA 69


CAPITOLUL 2

0,00

21,00
0,60
l= 70,50m
i= 4,96%

20,00
1,04

6,00
0,96

4,85 4,73 4,61 4,43


0,93

0,78

0,90

1,03

4,88 4,85 4,73 4,61 4,43 4,88


1,00

0,85

0,82

0,40

0,25
0,03

15,00
0,27
i= 0,69%
l= 92,50

14,00
0,40

16,00
0,03

24,00
0,36

23,00
0,11

20,00
1,59
l= 93,00
i= 5,91

15,00
1,26

15,00
0,82

20,00
0,00

T CE
I ORP T UPE CN
I

IT m
h
EH EP EB
XA R
IT T IC ET U rie
N C
IE EN P AL C
IS
AT
IV
I
ET O R
ET
E
R TIE U epr
IL R T H M ET ,
N
E P ET IN C
IP U N hm
EC R
EF
ET
O AT C
ET
E
M
,
m
D O C k
I C AN IAN
D TS AN
TS
IL
I A
D ID

Figura 2.24
Profilul longitudinal cu toate rubricile completate

70 Căi de comunicaţii rutiere. Îndrumător didactic de proiectare pentru specializarea IEC


DRUMUL ÎN PROFIL LONGITUDINAL

2.4 RACORDAREA DECLIVITĂŢILOR

A. ELEMENTE DE TEORIE:
Pentru a se asigura continuitatea circulaţiei precum şi vizibilitatea în
profil longitudinal, declivităţile trebuie racordate prin curbe de racordare
verticală. Racordarea a două declivităţi succesive prin curbe verticale se face
atunci când diferenţa algebrică dintre ele, în valoare absolută (tangenta
trigonometrică, m), este mai mare decât 0.5%.
Pentru fiecare racordare verticală se calculează elementele sale
principale: tangenta „T” şi bisectoarea, „B”. Lungimea curbei de racordare
verticală nu se mai calculează, ea considerându-se egală cu lungimea
traseului în plan orizontal.
Pentru racordarea de tip convex între două declivităţi „i1” si „i2”, din
figura 2.25 se definesc elementele sale.
 Raza curbei de racordare se consideră în funcţie de clasa tehnică a
drumului, conform tabelului 2.4 (STAS 863 – 86).
Tabelul 2.4
Clasa tehnică a drumului
I II III IV
Viteza de proiectare 100 80 60 80 50 40 60 40 30 60 40 25
(şes/deal/câmpie)
(km/h)
Raza (m)
Convexe 1300 1000 800 500
Concave 1000 1000 500 300

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA 71


CAPITOLUL 2

α1+α2
T
B

α1
α2
R R

(α1+α2)/2
(α1+α2)

Figura 2.25
Elementele racordării verticale

 Tangenta trigonometrică a unghiului format de declivităţi (a doua


declivitate minus prima declivitate, fiecare luate cu semnul lor, în valoare
absolută), „m”:
m = (−i2 ) −(+i1 ) = − (i1 + i2 ) (2.6)

Calculul tangentei trigonometrice este prezentat în figura 2.26.

72 Căi de comunicaţii rutiere. Îndrumător didactic de proiectare pentru specializarea IEC


DRUMUL ÎN PROFIL LONGITUDINAL

+i2 +i2
m
m
+i1
+i1

m = (+i2 ) − (+i1 ) = i2 − i1 m = (+i2 ) − (+i1 ) = i2 − i1

-i1 -i1

-i2 m
m
-i2

m = (−i2 ) − (−i1 ) = i1 − i2 m = (−i2 ) − (−i1 ) = i1 − i2

+i2
m -i1

+i1 -i2 m

m = (−i2 ) − (+i1 ) = − (i1 + i2 ) m = (+i2 ) − (−i1 ) = i1 + i2

Figura 2.26
Calculul tangentei trigonometrice a unghiului dintre declivităţi

 Mărimea tangentei „T”:


R⋅m
T= [m] (2.7)
200
 Mărimea bisectoarei „B”:
T2
B= [m] (2.8)
2R
V
Valoarea minima a tangentei: Tmin ≥ ...V în metri.
2

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA 73


CAPITOLUL 2

Bisectoarea „B” se stabileşte astfel încât linia roşie să se apropie de linia


terenului în dreptul punctului de schimbare a declivităţii. Pentru racordările
concave, se va asigura amplasarea dispozitivelor de scurgere a apelor fără a
executa săpătură suplimentară.

Calculul cotelor reale ale picheţilor de pe curba de racordare:


Deoarece profilul longitudinal se reprezintă la scară deformată, se
admite că lungimea tangentei considerată pe declivitate (dreapta înclinată)
este aproximativ egală cu lungimea considerată pe orizontală (figura 2.27).
Pentru a calcula ordonata "y" a oricărui pichet (M) de pe curba de racordare se
determină poziţia sa faţă de punctul de tangenţă "x". Astfel, ordonata rezultă:
x2
y= (2.9)
2R

y B

M
x x

y x y
T

Figura 2.27
Calculul cotelor pentru picheţii de pe curba de racordare verticală

EXEMPLE DE CALCUL:
Ex.2.4.1: Se cere să se racordeze următoarele declivităţi consecutive
din figura 2.28: i1 = 3.42% şi i2=1.95% pentru un drum de clasă tehnică II şi să
se calculeze elementele racordării verticale.

74 Căi de comunicaţii rutiere. Îndrumător didactic de proiectare pentru specializarea IEC


DRUMUL ÎN PROFIL LONGITUDINAL

+1.95%
m

+3.42%
Figura 2.28
Calculul tangentei trigonometrice „m”

Rezolvare:
Declivităţile din figura 2.28 se racordează printr-o racordare convexă de
rază R = 1000 m (conform tabelului 2.4).
Se calculează:
m = (+i2 ) − (+i1 ) = (+3.42) − (+1.95) = 1.47%
R ⋅ m 1000 ⋅1.47
T= = = 7.35m
200 200
T2 7.35 2
B= = = 0.027 m ≈ 0.03m
2 R 2 ⋅ 1000

Ex.2.4.2: Se cere să se racordeze următoarele declivităţi consecutive


figura 2.29: i1 = 2.65% si i2=3.47% pentru un drum de clasă tehnică II şi să se
calculeze elementele racordării verticale.

+3.47
-2.65
m

Figura 2.29
Calculul tangentei trigonometrice „m”

Rezolvare:
Declivităţile din figura 2.29 se racordează printr-o racordare concavă de
rază R = 1000 m (conform tabelului 2.4).

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA 75


CAPITOLUL 2

Se calculează:
m = (+i2 ) − (−i1 ) = (+3.47) − (−2.65) = 6.12%
R ⋅ m 1000 ⋅ 6.12
T= = = 30.60m
200 200
T 2 30.60 2
B= = = 0.468m ≈ 0.47 m
2 R 2 ⋅ 1000

Ex.2.4.3: Pentru racordarea din figura 2.30 să se calculeze cotele


picheţilor de pe curba de racordare verticală, cunoscându-se următoarele:
- cotele proiect al picheţilor pe declivităţi;
- elementele racordării verticale: „m”, „R”, „T”, „B”;
- poziţiile kilometrice ale picheţilor de pe curba de racordare verticală.

m=5,65%
R=1000 m
T T
T=28,25 m
B=0,40 m

i1= 0,69%

i2=
4,9
6%

Figura 2.30
Racordare verticală convexă

Pe curba de racordare verticală avem următorii picheţi: a, c, B1, c’, a’.


- din profilul longitudinal se determină poziţia kilometrică pentru picheţii
de pe curba de racordare.

76 Căi de comunicaţii rutiere. Îndrumător didactic de proiectare pentru specializarea IEC


DRUMUL ÎN PROFIL LONGITUDINAL

Tabelul 2.5
Pichet Cota proiect Poziţia
iniţială (m) kilometrică
a 358.37 0+166.88
c 358.44 0+176.46
B1 358.50 0+185.50
c’ 358.02 0+195.23
a’ 357.55 0+204.57

- se măsoară valoarea tangentei de o parte şi de alta a pichetului de


schimbare de declivitate.
- se determină poziţia kilometrică a începutului de racordare verticală:
Poz. kilometrică B1 – T = 0+185.50 – 28.25 = 0+157.25
- pe baza diferenţelor poziţiilor kilometrice, se determină valoarea
ordonatei pentru fiecare pichet de pe racordare în parte:
xa = 9.63 m;
xc = 19.21 m;
xB1 = 28.25 m; (respectiv valoarea tangentei racordării verticale);
- pe baza distanţelor „x” se calculează ordonatele „y”:
2
x 9.63 2
ya = a = = 0.05m
2 R 2 ⋅ 1000
2
xc 19.212
yc = = = 0.18m
2 R 2 ⋅ 1000
2
x B1 28.25 2
y B1 = = = 0.40m = B
2 R 2 ⋅ 1000
Se raportează valorile „x” şi „y” într-un sistem de coordonate cu originea
în pichetul de început al racordării verticale, în conformitate cu figura 2.31.
Punctele rezultate se unesc cu un florar şi rezultă prima jumătate a curbei de
racordare a declivităţilor.
Similar se procedează şi pentru cea de a doua jumătate a racordării
verticale, corespunzătoare declivităţii „i2”.
- se determină poziţia kilometrică a sfârşitului de racordare verticală:

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA 77


CAPITOLUL 2

Poz. kilometrică B1 + T = 0+185.50 + 28.25 = 0+213.75


- pe baza diferenţelor poziţiilor kilometrice, se determină valoarea
ordonatei pentru fiecare pichet de pe racordare în parte:
xa’ = 9.18 m;
xc’ = 18.52 m;
xB1 = 28.25 m; (respectiv valoarea tangentei racordării verticale);
- pe baza distanţelor „x” se calculează ordonatele „y”:
2
x 9.18 2
ya' = a' = = 0.04m
2 R 2 ⋅ 1000
2
xc ' 18.52 2
yc ' = = = 0.17m
2 R 2 ⋅ 1000
2
x B1 28.25 2
y B1 = = = 0.40m = B
2 R 2 ⋅ 1000
Se raportează valorile „x” şi „y” într-un sistem de coordonate cu originea
în pichetul de sfârşit al racordării verticale, în conformitate cu figura 2.31.
Punctele rezultate se unesc cu un florar şi rezultă a doua jumătate a curbei de
racordare a declivităţilor.
m=5,65%
R=1000 m
T T
T=28,25 m
B=0,40 m
0,40
0,18
0,05

0,17

0,04

i1= 0,69% x

9,63
9,18 i2=
4,9
6%
19,21 18,52

y
28,25 28,25

y
a c B1 c' a'
Figura 2.31
Calculul cotelor pentru picheţii de pe curba de racordare verticală

78 Căi de comunicaţii rutiere. Îndrumător didactic de proiectare pentru specializarea IEC


DRUMUL ÎN PROFIL LONGITUDINAL

În final se determină cotele finale ale liniei roşii pe zona racordării


verticale:
Tabelul 2.4
Pichet Cota proiect Cota proiect finală (m)
iniţială (m)
a 358.37 358.37-0.05 = 358.32
c 358.44 358.44-0.18 = 358.26
B1 358.50 358.50-0.40 = 358.10
c’ 358.02 358.02-0.04 = 357.98
a’ 357.55 357.55-0.17 = 357.38

Ex.2.4.4: Pentru racordarea din figura 2.32 să se calculeze cotele


picheţilor de pe curba de racordare verticală, cunoscându-se următoarele:
- cotele proiect ale picheţilor pe declivităţi;
- elementele racordării verticale: „m”, „R”, „T”, „B”;
- poziţiile kilometrice ale picheţilor de pe curba de racordare verticală.
m=10,87%
R=1000 m
T=54,35 m
B=1,48 m

T T

%
5 ,91
i1= i1=
4,9
6%

Figura 2.32
Racordare verticală concavă

Pe curba de racordare verticală avem următorii picheţi: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7.


- din profilul longitudinal se determină poziţia kilometrică pentru picheţii
de pe curba de racordare.

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA 79


CAPITOLUL 2

Tabelul 2.6
Pichet Cota proiect Poziţia
iniţială (m) kilometrică
1 352.23 0+155.00
2 351.49 0+170.00
3 350.75 0+185.00
4 350.00 0+200.00
5 350.88 0+215.00
6 351.77 0+230.00
7 352.66 0+245.00

- se măsoară valoarea tangentei de o parte şi de alta a pichetului de


schimbare de declivitate.
- se determină poziţia kilometrică a începutului de racordare verticală:
Poz. kilometrică Pichet 4 – T = 0+200.00 – 54.35 = 0+145.65
- pe baza diferenţelor poziţiilor kilometrice, se determină valoarea
ordonatei pentru fiecare pichet de pe racordare în parte:
x1 = 9.35 m;
x2 = 24.35 m;
x3 = 39.35 m;
x4 = 54.35 m; (respectiv valoarea tangentei racordării verticale);
- pe baza distanţelor „x” se calculează ordonatele „y”:
2
x1 9.35 2
y1 = = = 0.04m
2 R 2 ⋅ 1000
2
x2 24.35 2
y2 = = = 0.30m
2 R 2 ⋅1000
2
x 39.35 2
y3 = 3 = = 0.77 m
2 R 2 ⋅1000
2
x4 39.35 2
y4 = = = 1.48m = B
2 R 2 ⋅1000
Se raportează valorile „x” şi „y” într-un sistem de coordonate cu originea
în pichetul de început al racordării verticale, în conformitate cu figura 2.33.

80 Căi de comunicaţii rutiere. Îndrumător didactic de proiectare pentru specializarea IEC


DRUMUL ÎN PROFIL LONGITUDINAL

Punctele rezultate se unesc cu un florar şi rezultă prima jumătate a


curbei de racordare a declivităţilor.
Similar se procedează şi pentru cea de a doua jumătate a racordării
verticale, corespunzătoare declivităţii i2.
- se determină poziţia kilometrică a sfârşitului de racordare verticală:
Poz. kilometrică Pichet 4 + T = 0+200.00 + 54.35 = 0+254.35
- pe baza diferenţelor poziţiilor kilometrice, se determină valoarea
ordonatei pentru fiecare pichet de pe racordare în parte:
x7 = 9.35 m;
x6 = 24.35 m;
x5 = 39.35 m;
x4 = 54.35 m; (respectiv valoarea tangentei racordării verticale);
- pe baza distanţelor „x” se calculează ordonatele „y”:
2
x7 9.35 2
y7 = = = 0.04m
2 R 2 ⋅1000
2
x 24.35 2
y6 = 6 = = 0.30m
2 R 2 ⋅ 1000
2
x5 39.35 2
y5 = = = 0.77 m
2 R 2 ⋅1000
2
x4 39.35 2
y4 = = = 1.48m = B
2 R 2 ⋅1000
Se raportează valorile „x” şi „y” într-un sistem de coordonate cu originea
în pichetul de sfârşit al racordării verticale, în conformitate cu figura 2.33.
Punctele rezultate se unesc cu un florar şi rezultă a doua jumătate a
curbei de racordare a declivităţilor.

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA 81


CAPITOLUL 2

m=10,87%
R=1000 m
T=54,35 m
B=1,48 m

T T

54,35 54,35
39,35 39,35
24,35 1%
24,35 5,9
i1= 9,35 i1=
4,9 9,35
6% x

0,04
0,04

0,30
0,30

y
0,77
0,77

1,48

1 2 3 4 5 6 7

Figura 2.33
Calculul cotelor pentru picheţii de pe curba de racordare verticală

În final se determină cotele finale ale liniei roşii pe zona racordării


verticale:
Tabelul 2.7
Pichet Cota proiect Cota proiect finală (m)
iniţială (m)
1 352.23 352.23 + 0.04 = 352.28
2 351.49 351.49 + 0.30 = 351.79
3 350.75 350.75 + 0.77 = 351.52
4 350.00 350.00 + 1.48 = 351.48
5 350.88 350.88 + 0.77 = 351.65
6 351.77 351.77 + 0.30 =352.07
7 352.66 352.66 + 0.04 = 352.70

82 Căi de comunicaţii rutiere. Îndrumător didactic de proiectare pentru specializarea IEC


DRUMUL ÎN PROFIL TRANSVERSAL

CAPITOLUL 3:
DRUMUL ÎN PROFIL TRANSVERSAL

3.1 ELEMENTELE DRUMULUI ÎN PROFIL TRANSVERSAL

A. ELEMENTE DE TEORIE:
Proiecţia pe un plan vertical frontal a intersecţiei suprafeţei drumului cu
un plan vertical normal pe axa sa reprezintă profilul transversal al drumului.
Profilele transversale se execută în toţi picheţii stabiliţi în foaia sau
carnetul de pichetaj şi nu trebuie să depăşească distanţa de 50.00 m între ele,
în funcţie de relief.
Profilele transversale trebuie să surprindă toate punctele caracteristice
ale traseului drumului: modificări ale înclinării terenului natural, modificări ale
declivităţii drumului, podeţe, ziduri de sprijin.
Reprezentarea unui profil transversal începe prin desenarea axei sale.
Apoi, după efectuarea unui nivelment transversal se obţine linia terenului.
Conform „Legii drumului” se adoptă lăţimea drumului în aliniament, se
calculează apoi lăţimea drumului în curbă iar după poziţia în plan longitudinal
va rezulta tipul de profil transversal.
Fiecare profil transversal se caracterizează prin poziţie kilometrică şi
număr de ordine.
Profilele transversale cuprind:
- elementele necesare execuţiei infrastructurii drumului: dimensiuni,
cote, pante, date privind amenajarea virajelor, elemente

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA 83


CAPITOLUL 3

caracteristice lucrărilor de artă şi dispozitivelor pentru scurgerea


apelor;
- elemente de suprastructură: lăţimea şi grosimea structurii rutiere,
dimensiunea benzilor de încadrare, pantele transversale.
Scopul realizării profilelor transversale este acela de a prezenta situaţia
reală, pichet cu pichet, în sens transversal drumului şi de a putea calcula
volumul de terasamente şi suprafeţele de taluzat şi de a stabili eventualele
exproprieri.
Elementele profilului transversal sunt (figurile 3.1, 3.2, 3.3):
- partea carosabilă sau calea: partea centrală special amenajată
pentru circulaţia vehiculelor. Se caracterizează prin lăţime şi pantă
transversală (dinspre axă spre acostament) în aliniament şi curbă, mod de
alcătuire şi dimensiunile structurii rutiere;
- acostamentele: două fâşii de teren, amenajate sau nu, de o parte şi
de alta a părţii carosabile cu rol de protecţie a căii si cu pante transversale mai
mari decât cele de pe carosabil pentru asigurarea scurgerii apelor;
- platforma: partea carosabilă + acostamentele;
- taluzurile: porţiuni înclinate, de o parte şi de alta a platformei
drumului care fac legătura cu terenul natural şi limitează lateral lucrările de
terasamente. Taluzul se caracterizează prin înclinare (valoarea tangentei
trigonometrice a unghiului format de taluz cu orizontala: 2:3, 1:3, 1:1, 3:1).
Apare noţiunea de piciorul taluzului si creasta taluzului;
- dispozitivul de scurgere a apelor: poate fi şanţ (trapezoidal) sau
rigolă (triunghiulară) (figura 3.4) în funcţie de formă, dimensiuni şi de
capacitatea de preluare a apelor de suprafaţă. Are rolul de a îndepărta de pe
partea carosabilă apele provenite din precipitaţii atunci când drumul este în
debleu;

84 Căi de comunicatii rutiere.Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea IEC


DRUMUL ÎN PROFIL TRANSVERSAL

- ampriza: zona cuprinsă între piciorul taluzului stânga şi piciorul


taluzului dreapta (în cazul rambleului) sau zona cuprinsă între creasta taluzului
stânga şi creasta taluzului dreapta (în cazul debleului);
- zona drumului: zonă alcătuită din ampriză şi două zone de siguranţă,
laterale (stânga, dreapta), cu lăţimea cuprinsă între 1 şi 5 m.
După poziţia platformei drumului în raport cu linia terenului se
deosebesc următoarele tipuri de profile transversale:
- profile transversale în rambleu (umplutură) (figura 3.1): platforma
se găseşte deasupra terenului natural cu minim 0,50 m de la marginea
platformei pentru a se evita executarea şanţurilor.
Când terenul natural prezintă o înclinare mai mare de 1:5 se execută
trepte de înfrăţire cu lăţimea de minim 1,00 m şi înclinarea de 2% spre vale.
- profile transversale în debleu (săpătură) (figura 3.2): platforma se
găseşte sub nivelul terenului natural.
În acest caz se execută dispozitive de colectare şi evacuare a apelor de
suprafaţă (şanţuri, rigole).

ZONA DRUMULUI

Zs AMPRIZA Zs
Axul drumului
PLATFORMA

Creasta taluzului a PC a
Taluz de rambleu
Piciorul taluzului

PC = parte carosabila
a = acostament
Zs = zona de siguranta

Figura 3.1
Elementele profilului transversal în rambleu

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA 85


CAPITOLUL 3

ZONA DRUMULUI

Zs AMPRIZA Zs
Axul drumului
PLATFORMA
Taluz de debleu
Creasta taluzului b r a PC a r b

Piciorul taluzului

PC = parte carosabila
a = acostament
r = rigola
b = bancheta
Zs = zona de siguranta
Figura 3.2
Elementele profilului transversal în debleu

- profile transversale mixte (figura 3.3): drumul se găseşte parţial în


rambleu, parţial în debleu.
Aceste profile reunesc elementele caracteristice profilelor de rambleu
respectiv de debleu.
ZONA DRUMULUI

Zs AMPRIZA Zs
Axul drumului
PLATFORMA

Creasta taluzului b r a PC a Taluz de rambleu


Taluz de debleu Piciorul taluzului

PC = parte carosabila
a = acostament
r = rigola
b = bancheta
Zs = zona de siguranta

Figura 3.3
Elementele profilului transversal mixt

86 Căi de comunicatii rutiere.Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea IEC


DRUMUL ÎN PROFIL TRANSVERSAL

1:m
n
1: Sant trapezoidal

h
d

1:m
1:
n Sant sau rigola triunghiulara

h
Figura 3.4
Dispozitive de scurgere a apelor

3.2 PROFILUL TRANSVERAL TIP

A. ELEMENTE DE TEORIE:
Profilul transversal tip constituie una din piesele desenate importante ale
unui proiect de drum. Este un profil transversal care cuprinde toate datele de
execuţie ce caracterizează o anumită zonă de drum, atât din punct de vedere
al infrastructurii cât şi din punct de vedere al suprastructurii.
În general, profilul transversal tip se desenează sub forma unui profil
mixt, la scara 1:50 (o scară mai mică, comparativ cu scara profilelor
transversal curente, 1:100) şi nu conţine linia terenului decât informativ. De-a
lungul unui traseu de drum pot exista mai multe profile transversale tip.
Profilul transversal tip se schimbă ori de câte ori anumite elemente îşi
modifică dimensiunile sau forma.
Întrucât profilul transversal tip conţine toate elementele constructive care
sunt aceleaşi, profilele transversale curente vor fi completate numai cu
elementele care le diferenţiază de acesta.

B. EXEMPLE DE CALCUL:
Ex.3.2.1. Pentru următorul plan de situaţie din figura 3.5 să se stabilească
profilul transversal tip, când se cunosc următoarele:
- lăţimea părţii carosabile este B = 7.00m ;

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA 87


CAPITOLUL 3

- lăţimea acostamentelor este a = 1.00m ;


- panta transversală în aliniament este pa = 2.5% ;
- panta transversală în aliniament pe acostamente este pac = 4%.

B
Ti

135
R>

3
13
Rr
.1

ec

4
al

13
6
13

Te
c
R>Rre
140

al. 2
0
14

Figura 3.5
Plan de situaţie pentru stabilirea profilului transversal tip

88 Căi de comunicatii rutiere.Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea IEC


PROFIL TRANSVERSAL TIP
scara 1:50 (scara recomandata)

Ampriza
Platforma
8.00 m
Var.Bancheta Rigola pereata Acostament Parte carosabila Acostament Variabil
0.50 m 1.20 m 1.00 m 6.00 m 1.00 m

Axa Proiectata
1: 4.0%
2.5% 2.5% 4.0%
1 2% Imbracarea
1: 2:3 taluzelor cu
1 1:3 pamant vegetal
10cm
2%
DRUMUL ÎN PROFIL TRANSVERSAL

DETALIUL A 2.64
STRUCTURA RUTIER PROIECTATA ACOSTAMENT
4 cm BA16 44 cm Balast
5 cm BAD25
15 cm Piatra sparta Trepte de infratire
20 cm Balast

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA


Figura 3.6
Profil transversal tip
DETALIUL A -Rigola pereata
scara 1:20 (scara recomandata)

0.25 0.30 0.90 0.25

1:
1 1:3

0.30
15 cm pereu din piatra bruta
5 cm nisip pilonat

89
CAPITOLUL 3

3.3 PROFILE TRANSVERSALE CURENTE

A. ELEMENTE DE TEORIE:
Profilele transversale curente se desenează de regulă, scara 1:100. Se
începe prin desenarea axei drumului. Apoi, de pe planul de situaţie se ridică
linia terenului în sens transversal, care se reprezintă la scară, în raport cu
planul de referinţă ales. Din profilul longitudinal se citeşte cota proiect a
pichetului în care se doreşte ridicarea profilului transversal şi se reprezintă la
scară. În continuare se reprezintă la scară platforma drumului iar, în funcţie de
poziţia pe care aceasta o are faţă de linia terenului, rezultă racordarea cu
terenul natural prin intermediul taluzului de rambleu sau a şanţului / rigolei şi a
taluzului de debleu. Calculul constă în determinarea cotelor proiect la
marginea părţii carosabile şi a acostamentelor, la fundul rigolei şi la marginea
banchetelor.

B. EXEMPLE DE CALCUL:
Ex.3.3.1 Pentru planul de situaţie din figura 3.5 să se stabilească profilele
transversale caracteristice în picheţii “Ti”, “B”, “Te”, având poziţiile kilometrice date.
Se cunosc următoarele:
- poziţia kilometrică în pichetul “Ti” este 0+021, în pichetul “B” este
0+052 şi în pichetul “Te” este 0+083 ;
- lăţimea părţii carosabile este B = 7.00 m ;
- lăţimea acostamentelor este a = 1.00 m ;
- panta transversală în aliniament este pa = 2.5% ;
- panta transversală în aliniament pe acostamente este pac = 4%.

90 Căi de comunicatii rutiere.Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea IEC


DRUMUL ÎN PROFIL TRANSVERSAL

Rezolvare:

Pentru a realiza profilul transversal în pichetul “Ti” se parcurg următoarele


etape:
• se ridică linia terenului considerând 15.00m stânga şi 15.00m dreapta
faţă de axa drumului;
• se duce o linie perpendiculară pe axa drumului sau o linie pe direcţia
razei de curbură în pichetul respectiv şi astfel se obţin 6 picheti, 2 la
intersecţia cu marginile părţii carosabile, 2 la intersecţia cu
acostamentele şi 2 la sfârşitul celor 15.00 m stânga – dreapta;
• se determină de pe planul de situaţie cotele teren ale picheţilor
propuşi în profil transversal;
• se reprezintă cotele de teren în funcţie de planul de referinţă ales;
planul de referinţă se alege astfel încât reprezentarea liniei terenului
şi a liniei proiectate să nu intersecteze tabelul profilului transversal;
pentru aceasta se stabileşte cota minimă de reprezentat (fie cota
teren, fie cota proiect în axă) din care se scad 2.00 m – 3.00 m; , în
acest caz Cmin = 137.00 m, deci PR = 137.00 – 3,00 m = 134.00 m;
• se determină cotele proiect în cei 11 picheti rezultaţi cunoscând că
panta în profil transversal a părţii carosabile este pa = 2.5% şi a
acostamentului este pac = 4%:
 cota la marginea părţii carosabile = 136.59 − 3.5 ⋅ 2.5% = 136.50 m;
 cota la marginea acostamentului = 136.50 − 1.00 ⋅ 4% = 136.46 m;
 cota la fundul şanţului = 136.46 − 0.30 = 136.16 m;
 cota la nivelul banchetei = 136.16 + 0.30 = 136.46 m;
 cota la piciorul taluzului = 136.46 + 0.25 ⋅ 2% = 136.47 m;
 cota la creasta taluzului - stânga şi dreapta (de la piciorul
taluzului se duce linia de taluz de debleu cu o pantă de 1:1
până intersectează linia terenului = 136.90 m, respectiv 138.05 m).

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA 91


92
PROFIL TRANSVERSAL
PICHETUL Ti, km 0+021
scara 1:100 (scara recomandata)

1
1:
1:
1 4% 2.5% 2.5% 4% 2%
2%1:
1 1:3 1:3 1
1:

PR = 134

Figura 3.7
COTE PROIECT

136.46
136.16

136.47
136.90
138.50

136.16
136.47
136.46
138.05

COTE TEREN
137.75 136.50

137.10 136.50
137.85 136.46

137.00 136.46

136.50
137.50 136.59

Profil transversal în pichetul Ti


DISTANTE 10.50 3.50 3.50 10.50
1.00

1.00

Căi de comunicatii rutiere.Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea IEC


CAPITOLUL 3
DRUMUL ÎN PROFIL TRANSVERSAL

Pentru a realiza profilul transversal în pichetul ”B” se parcurg următoarele etape:


• se ridică linia terenului considerând 15.00 m stânga şi 15.00 m dreapta
faţă de axa drumului;
• se duce o linie perpendiculară pe axa drumului sau o linie pe direcţia
razei de curbură în pichetul respectiv şi astfel se obţin 6 picheti, 2 la
intersecţia cu marginile părţii carosabile, 2 la intersecţia cu
acostamentele şi 2 la sfârşitul celor 15.00 m stânga – dreapta;
• se determină de pe planul de situaţie cotele teren ale picheţilor propuşi
în transversal;
• se reprezintă cotele de teren în funcţie de planul de referinţă ales;
planul de referinţă se alege astfel încât reprezentarea liniei terenului
şi a liniei proiectate să nu intersecteze tabelul profilului transversal;
pentru aceasta se stabileşte cota minimă de reprezentat (fie cota
teren, fie cota proiect în axă) din care se scad 2.00 m – 3.00 m; , în
acest caz Cmin = 137.00 m, deci PR = 137.00 – 3,00 m = 134.00 m;
• se determină cotele proiect în cei 9 picheţi rezultaţi cunoscând că
panta în profil transversal a părţii carosabile este pa = 2.5% şi a
acostamentului este pac = 4%:
 la marginea părţii carosabile = 138.20 − 3.5 ⋅ 2.5% = 138.11 m;
 la marginea acostamentului = 138.11 − 1.00 ⋅ 4% = 138.07 m;
 la fundul şanţului = 138.07 − 0.30 = 137.77 m;
 la nivelul banchetei = 137.77 + 0.30 = 138.07 m;
 cota la piciorul taluzului = 138.07 + 0.25 ⋅ 2% = 138.08 m;
 cota la piciorul taluzului – dreapta (de la marginea
acostamentului se duce linia de taluz de rambleu cu o pantă de
2:3 şi astfel rezultă cota punctului de intersecţie) = 136.62 m;
 cota la creasta taluzului – stânga (de la marginea
acostamentului se duce linia de taluz de debleu cu o pantă de
1:1 până intersectează linia terenului) = 139.57 m;

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA 93


Căi de comunicatii rutiere.Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea IEC 94
Profil transversal în pichetul B
Figura 3.8
DISTANTE
COTE TEREN
COTE PROIECT
PR = 134

1 3 5 .1 5
10.50

1 3 6 .6 2
2 :3

1 3 7 .0 0 1 3 8 .0 7
1 .0 0
4%

1 3 7 .2 0 1 3 8 . 1 1
2.5%

3.50
1 3 8 .2 0 1 3 8 . 2 0

3.50
2.5%

1 3 9 .1 0 1 3 8 .1 1
PICHETUL B, km 0+052

1 .0 0
4%

1 3 9 . 3 0 1 3 8 .0 7
scara 1:100 (scara recomandata)

1:3
1:
PROFIL TRANSVERSAL

1 3 7 .7 7
1
2%
1 3 8 .0 7
1:
1 3 8 .0 8
1
1 3 9 .5 7

10.50
1 4 0 .2 0
CAPITOLUL 3
DRUMUL ÎN PROFIL TRANSVERSAL

Pentru a realiza profilul transversal în pichetul ”Te” se parcurg următoarele etape:

• se ridică linia terenului considerând 15.00 m stânga şi 15.00 m dreapta


faţă de axa drumului;
• se duce o linie perpendiculară pe axa drumului sau o linie pe direcţia
razei de curbură în pichetul respectiv şi astfel se obţin 6 picheţi, 2 la
intersecţia cu marginile părţii carosabile, 2 la intersecţia cu
acostamentele şi 2 la sfârşitul celor 15.00 m stânga – dreapta;
• se determină de pe planul de situaţie cotele teren ale picheţilor propuşi
în transversal;
• se reprezintă cotele de teren în funcţie de planul de referinţă ales;
planul de referinţă se alege astfel încât reprezentarea liniei terenului şi
a liniei proiectate să nu intersecteze tabelul profilului transversal;
pentru aceasta se stabileşte cota minimă de reprezentat (fie cota teren,
fie cota proiect în axă) din care se scad 2.00 m – 3.00 m; , în acest caz
Cmin = 145.00 m, deci PR = 145.00 – 3,00 m = 142.00 m;
• se determină cotele proiect în cei 7 picheti rezultaţi cunoscând că
panta în profil transversal a părţii carosabile este pa = 2.5% şi a
acostamentului este pac = 4%:
 cota la marginea părţii carosabile = 145.33 − 3.5 ⋅ 2.5% = 145.24 m;
 cota la marginea acostamentului = 145.24 − 1.00 ⋅ 4% = 145.20 m;
 cota la piciorul taluzului – stânga şi dreapta (de la marginea
acostamentului se duce linia de taluz de rambleu cu o pantă de
2:3 până intersectează linia terenului) = 143.37 m, respectiv
144.22 m;

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA 95


96
PROFIL TRANSVERSAL
PICHETUL Te, km 0+083
scara 1:100 (scara recomandata)

4% 2.5% 2.5% 4%
2 :3
2:3

Figura 3.9
PR = 142

COTE PROIECT

143.37
144.22

COTE TEREN

143.50 145.20
143.60 145.24
144.10 145.24
144.15 145.20

143.00
143.90 145.33
144.60

Profil transversal în pichetul Te


DISTANTE 10.50 3.50 3.50 10.50

1.00
1.00

Căi de comunicatii rutiere.Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea IEC


CAPITOLUL 3
DRUMUL ÎN PROFIL TRANSVERSAL

Ex.3.3.2 Pentru planul de situaţie din figura 3.10 să se stabilească profilul


transversal caracteristic în pichetul ”Ti”, având poziţia kilometrică dată.
Se cunosc următoarele:
- poziţia kilometrica în pichetul Ti este 0+033;
- lăţimea părţii carosabile este B = 7.00 m ;
- lăţimea acostamentelor este a = 1.00 m ;
- panta transversală în aliniament este pa = 2.5% ;
- panta transversală în aliniament pe acostamente este pac = 4% ;
- în Ti profilul transversal este convertit.

Ti
Rc
<R

1
al.
<R
re
c

Rc <R<Rrec
Te

135

136
137
al.2

8
13
9
13
0
14
1
14

2
14

3
14
Figura 3.10

Rezolvare:
Pentru a realiza profilul transversal în pichetul ”Ti” se parcurg următoarele etape:
• se ridică linia terenului considerând 15.00 m stânga şi 15.00 m dreapta
faţă de axa drumului;

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA 97


CAPITOLUL 3

• se duce o linie perpendiculară pe axa drumului sau o linie pe direcţia


razei de curbură în pichetul respectiv şi astfel se obţin 6 picheţi, 2 la
intersecţia cu marginile părţii carosabile, 2 la intersecţia cu
acostamentele şi 2 la sfârşitul celor 15.00 m stânga – dreapta;
• se determină de pe planul de situaţie cotele teren ale picheţilor propuşi
în transversal;
• se reprezintă cotele de teren în funcţie de planul de referinţă ales;
planul de referinţă se alege astfel încât reprezentarea liniei terenului şi
a liniei proiectate să nu intersecteze tabelul profilului transversal;
pentru aceasta se stabileşte cota minimă de reprezentat (fie cota teren,
fie cota proiect în axă) din care se scad 2.00 m – 3.00 m; , în acest caz
Cmin = 134.00 m, deci PR = 134.00 – 2,00 m = 132.00 m;
• se determină cotele proiect în cei 7 picheti rezultaţi cunoscând că
panta în profil transversal a părţii carosabile este pa = 2.5% şi a
acostamentului este pac = 4%:
 cota la marginea părţii carosabile (pe partea dreaptă)
= 136.93 − 3.5 ⋅ 2.5% = 136.84 m;
 cota la marginea părţii carosabile (pe partea stângă)
= 136.93 + 3.5 ⋅ 2.5% = 137.02 m;
 cota la marginea acostamentului (pe partea dreaptă)
= 136.84 − 1.00 ⋅ 4% = 136.80 m;
 cota la marginea acostamentului (pe partea stângă)
= 137.02 + 1.00 ⋅ 2.5% = 137.04 m; deoarece profilul transversal se
converteşte, se păstrează şi pe acostament panta părţii
carosabile;
 cota la piciorul taluzului – stânga şi dreapta (de la marginea
acostamentului se duce linia de taluz de rambleu cu o pantă de
2:3 până intersectează linia terenului) = 135.03 m, respectiv
135.90 m;

98 Căi de comunicatii rutiere.Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea IEC


PROFIL TRANSVERSAL
PICHETUL Ti, km 0+033
scara 1:100 (scara recomandata)
DRUMUL ÎN PROFIL TRANSVERSAL

4% 2.5% 2.5% 4%
2 :3
2:3

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA


Figura 3.11
PR = 132

COTE PROIECT

135.03
135.90

Profil transversal în pichetul Ti


COTE TEREN

135.30 137.02

135.25 137.04
135.75 136.84
135.80 136.80

135.50 136.93
136.50

134.50
DISTANTE 10.50 3.50 3.50 10.50

1.00
1.00

99
CAPITOLUL 4

CAPITOLUL 4:
CALCULUL TERASAMENTELOR

4.1 CALCULUL SUPRAFEŢELOR PROFILELOR


TRANSVERSALE

ELEMENTE DE TEORIE:
Calculul suprafeţelor profilelor transversale constituie o etapă
intermediară în stabilirea principalelor cantităţi de lucrări şi în evaluarea
lucrărilor de terasamente necesare pentru construcţia unui drum. Acest calcul
stă la baza calculului volumelor de terasamente.
În funcţie de exactitatea rezultatelor obţinute, există mai multe metode
de calcul:
- metode exacte (analitice)
- metode aproximative
O metodă aproximativă este metoda suprafeţelor integrate în care se
foloseşte procedeul ţacului (distanţier cu care se face integrarea suprafeţei)
constă în împărţirea suprafeţei profilului în fâşii de 1 cm lăţime cu ajutorul unei
hârtii milimetrice aşezată sub foaia de calc pe care este desenat profilul şi
determinarea ariilor trapezelor care se formează (figura 4.1).

100 Căi de comunicaţii rutiere. Îndrumător didactic de proiectare pentru specializarea IEC
CALCULUL TERASAMENTELOR

linia mijlocie
a trapezului

hm1 h i+1

h i-1
hi
Si
h2
h0

h1

b b b b

Figura 4.1
Împărţirea suprafeţei profilului

h1 + h2
Suprafaţa unui trapez: S1 = b
2
unde: b = 1 m;
h1 + h2
este linia mijlocie a trapezului
2
Suprafaţa totală a profilului transversal: S = ∑ S i = ∑ hmi

Atunci când se utilizează calculatorul fie pentru desen, fie pentru


proiectarea propriu-zisă a drumurilor aceste suprafeţe rezultă automat.

EXEMPLE DE CALCUL:
Ex. 4.1.1 Să se determine suprafaţa profilului transversal de rambleu din
figura 4.2:

2:3
2:3

Figura 4.2
Profil transversal de rambleu

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA 101


CAPITOLUL 4

Se împarte profilul transversal din figura 4.2. în fâşii de 1 cm (profilul


fiind desenat la scara 1:100) şi se măsoară liniile mijlocii ale trapezelor care
se formează, conform figurii 4.3. Zona superioară a terasamentului nu se ia în
calcul, pe acea zonă urmând să se execute straturile structurii rutiere.

2:3

0.71
2: 3

0.56
0.64
1.67

0.72
0.80
0.88
0.94
0.37
1.00
1.06
1.39
0.78

0.47 0.53

1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00
0.75

Figura 4.3
Împărţirea profilului transversal în fâşii

Suprafaţa profilului transversal:


0.78 + 1.39 + 1.67 + 1.06 + 1.00 + 0.94 + 0.88 + 0.80 +
0.72 + 0.64 + 0.56 + 0.71 = 11.15 m2
Pentru acurateţea calculului la suprafaţa obţinută anterior se adună şi
aria celor două triunghiuri de la marginile exterioare ale profilului.
Suprafaţa finală: 11.15 + 0.18 + 0.10 = 11.43 m2
Ex. 4.1.2 Să se determine suprafaţa profilului transversal de debleu din
figura 4.4:
1
1:

1:
1

Figura 4.4
Profil transversal de debleu

102 Căi de comunicaţii rutiere. Îndrumător didactic de proiectare pentru specializarea IEC
CALCULUL TERASAMENTELOR

Se împarte profilul transversal din figura 4.4. în fâşii de 1 cm (profilul


fiind desenat la scara 1:100) şi se măsoară liniile mijlocii ale trapezelor care
se formează, conform figurii 4.5. Zona inferioară a terasamentului de această
se ia în calcul, pe acea zonă urmând să se execute săpătura pentru
aşternerea straturilor structurii rutiere.

0.36
0.87

0.89

1.38
1.47
1.39
1.38

1.38

1
1.86
1.90

1:
1.75

1.82
1.71
1.62

1.59

1.61
1:
1

1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00

Figura 4.5
Împărţirea profilului transversal în fâşii

Suprafaţa profilului transversal:


0.87 + 1.38 + 1.38 + 1.90 + 1.86 + 1.75 + 1.62 + 1.59 +
1.61 + 1.71 + 1.82 +1.39 +1.47 + 1.38 = 21.73 m2
Pentru acurateţea calculului la suprafaţa obţinută anterior se adună şi
aria celor două triunghiuri de la marginile exterioare ale profilului precum şi
ariile corespunzătoare celor două rigole.
Suprafaţa finală: 21.73 + 0.07 + 0.40 + 0.18 + 0.18 = 22.56 m2

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA 103


CAPITOLUL 4

4.2 CALCULUL VOLUMELOR DE TERASAMENTE

ELEMENTE DE TEORIE:
Având cunoscute suprafeţele profilelor transversale se poate trece la
etapa următoare şi anume la calculul volumelor de terasamente, pentru care
se fac o serie de ipoteze simplificatoare:
- se consideră că pantele terenului natural variază uniform între două
profile transversale;
- se consideră că volumul de terasamente din lungul unui traseu
rezultă din însumarea volumelor parţiale care se află între două
profile transversale consecutive (întreprofile).
Prin urmare, calculul terasamentelor se reduce la însumarea
întreprofilelor care îl compun.
Evaluarea unui întreprofil: se secţionează întreprofilul prin planuri
verticale paralele duse în punctele de frângere ale conturului profilului
transversal (ax şi muchia platformei). Se obţin astfel o serie de prisme, fiecare
având cinci suprafeţe plane şi o suprafaţă neregulată (cea a terenului natural).
Suprafaţa terenului natural se asimilează cu o suprafaţă strâmbă riglată (figura
4.6).

104 Căi de comunicaţii rutiere. Îndrumător didactic de proiectare pentru specializarea IEC
CALCULUL TERASAMENTELOR

B/2

h4 h3 2
d

h1
h2 1

Figura 4.6
Întreprofil

Volumul unui întreprofil folosind metoda distanţelor aplicabile, este:


d d
V = S1 + S 2 = V1 + V2 (4.1)
2 2
unde: S1, S2 sunt suprafeţele profilelor transversale „1”, „2”
V1, V2 – volume parţiale
Distanţa aplicabilă se consideră egală cu suma jumătăţilor din distanţele
de la un profil la altul; este distanţa pe care se consideră constante elementele
unui profil transversal.

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA 105


CAPITOLUL 4

EXEMPLE DE CALCUL:

Ex. 4.2.1 În tabelul 4.1 se dau următoarele date de temă:


- numărul profilului;
- poziţia kilometrică;
- distanţa între picheţi;
- suprafeţele profilelor transversale.
Să se calculeze lucrările de terasamente pentru tronsonul de drum dat
prin temă.
Tabelul 4.1
Dist. Suprafaţa
Poz. m
2
Pichet între
km
picheţi R D
A 1+001.10 1.5 3.1
67
5 1+068.10 0 65
85.81
10 1+153.91 0 2.4
84.28
16 1+238.19 26.8 0
88.74
H1 1+326.93 0.6 2.9
49.28
20 1+376.21 0 12.6
28
22 1+404.21 1.15 0.25
33.8
26 1+437.29 77.4 0
97.45
31 1+534.74 0 24
52.46
H1' 1+587.20 4.85 0
48
37 1+635.20 0 2.6
48.25
42 1+683.45 0 42
31.26
B 1+714.71 1.48 6

106 Căi de comunicaţii rutiere. Îndrumător didactic de proiectare pentru specializarea IEC
CALCULUL TERASAMENTELOR

Rezolvare:
Având în vedere numărul mare de întreprofiluri de-a lungul drumului,
calculul lucrărilor de terasamente se face organizat, în cadrul unor tabele
precum tabelul 4.2.
Modul de completare al tabelului:
- coloanele 1, 2, 3, 5 şi 6 sunt date prin temă;
- coloana 4 reprezintă suma jumătăţilor din distanţele de la un profil la
altul:
d 5−10 + d10−16 85.81 + 84.28
o ex: pichet „10”: d10 = = = 85.045m
2 2
- coloanele 7 si 8 reprezintă volumul de debleu şi rambleu
corespunzător fiecărui întreprofil şi se obţine înmulţind coloanele 5 şi
6 cu coloana 4:
o ex: pichet „22”: volum rambleu: 1.15 ⋅ 30.9 = 35.5m 3

volum debleu: 0.25 ⋅ 30.9 = 7.725m 3


- coloana 9 reprezintă compensarea în acelaşi profil a lucrărilor de
terasamente:
o ex: pichet „22”: se completează cu valoarea 7.725 m3 , adică
ceea ce se sapă în debleu se foloseşte, în acelaşi profil la
execuţia rambleului din profilul respectiv.
- coloana 10 reprezintă necesarul de pământ pentru fiecare profil unde
se execută rambleu:
o ex: pichet „22”: 35.54 − 7.725 = 27.81m 3
- coloana 11 reprezintă prisosul de pământ pentru fiecare profil unde
se execută sapatură pentru debleu:
o ex: pichet „31”: 1798.9 − 0 = 1798.9m 3
- coloana 12 şi coloana 14 se completează prin măsurarea taluzurilor
de rambleu, respectiv debleu pentru fiecare profil transversal;

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA 107


CAPITOLUL 4

- coloana 13 şi coloana 15 reprezintă suprafaţa taluzului


corespunzătoare fiecărui întreprofil, pentru rambleu, respectiv debleu
şi se obţin prin înmulţirea lungimii taluzului cu distanţa aplicabilă.
o ex: pichet „31”: suprafaţa taluzului de debleu:
0.15 ⋅ 74.955 = 112.4m 2
- coloana 16 se completează prin măsurarea lungimii amprizei
drumului în fiecare profil transversal;
- coloana 17 reprezintă suprafaţa amprizei drumului şi se obţine prin
înmulţirea lungimii amprizei cu distanţa aplicabilă:
o ex: pichet „31”: suprafaţa amprizei:
16.25 ⋅ 74.955 = 1218m 2
- coloana 18 se completează prin măsurarea perimetrului
şanţului/rigolei în fiecare profil transversal (acolo unde avem şanţuri);
- coloana 19 reprezintă suprafaţa şantului şi se obţine prin înmulţirea
perimetrului şanţului/rigolei cu distanţa aplicabilă:
o ex: pichet „31”: suprafata pereului:
3.28 ⋅ 74.955 = 245.9m 2

108 Căi de comunicaţii rutiere. Îndrumător didactic de proiectare pentru specializarea IEC
Suprafata Com-
Volum Nece- Pri-
Dist. Dist. 2 pensa- Taluz rambleu Taluz debleu Ampriza Pereu
Poz. m m3 sar sos
Pichet intre aplica- re in
km R D
picheti bila acelasi
R D R D m3 m3 m m2 m m2 m m2 m m2
profil
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19

A 1+001.10 33.5 1.5 3.1 50.25 103.85 50.25 0 53.6


2.5 83.75 1.3 43.55 14.5 485.75 1.64 54.94
67
CALCULUL TERASAMENTELOR

5 1+068.10 76.405 0 65 0 4966.3 0 0 4966.3


0 0 10.8 825.2 20.6 1573.9 3.28 250.6
85.81
10 1+153.91 85.045 0 2.4 0 204.11 0 0 204.11
0 0 0.6 51.03 13.6 1156.6 3.28 278.9
84.28
16 1+238.19 86.51 26.8 0 2318 0 0 2318.5 0
6.8 588.3 0 0 15.8 1366.9 0 0
88.74
H1 1+326.93 69.01 0.6 2.9 41.41 200.13 41.406 0 158.72
0.6 41.41 0.7 48.31 12.4 855.72 1.64 113.2
49.28
20 1+376.21 38.64 0 12.6 0 486.86 0 0 486.86

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA


0 0 2.7 104.3 15.1 583.46 3.28 126.7
28
22 1+404.21 30.9 1.15 0.25 35.54 7.725 7.725 27.81 0

Tabel 4.2
0.5 15.45 0.3 9.27 12.2 376.98 1.64 50.68
33.8
26 1+437.29 65.625 77.4 0 5079 0 0 5079.4 0
13 853.1 0 0 21.8 1430.6 0 0
97.45
31 1+534.74 74.955 0 24 0 1798.9 0 0 1798.9
0 0 1.5 112.4 16.25 1218 3.28 245.9
52.46
H1' 1+587.20 50.23 4.85 0 243.6 0 0 243.62 0

Calculul volumelor de terasamente


1.5 75.35 0 0 11.4 572.62 0 0
48
37 1+635.20 48.125 0 2.6 0 125.13 0 0 125.13
0 0 0.3 14.44 12.3 591.94 3.28 157.9
48.25
42 1+683.45 39.755 0 42 0 1669.7 0 0 1669.7
0 0 2.6 103.4 19.1 759.32 3.28 130.4
31.26
B 1+714.71 15.63 1.48 6 23.13 93.78 23.1324 0 70.648
1.2 18.76 2.1 32.82 13.7 214.13 1.64 25.63
TOTAL GENERAL 7792 9656.5 122.5134 7669.3 9534 1676 1345 11186 1435

109
CAPITOLUL 4

În tabelul 4.2, prin însumarea valorilor de pe coloanele 7, 8, 9, 10, 11,


13, 15, 17, 19 se obţin informaţii despre cantităţile specifice lucrărilor de
terasamente.
Pentru verificarea corectitudinii calculelor, se fac următoarele verificări:
- totalul distanţelor aplicabile = totalul distanţelor între profile:
- total volum rambleu (coloana 7) = total necesar rambleu (coloana 10)
+ total compensare în acelaşi profil (coloana 9):
- total volum debleu (coloana 7) = total prisos debleu (coloana 11) +
total compensare în acelaşi profil (coloana 9):

4.3 MIŞCAREA PĂMÂNTULUI

ELEMENTE DE TEORIE:
Mişcarea pământului se realizează în sens transversal şi în sens
longitudinal.
Mişcarea pământului în sens transversal apare atunci când există
profile mixte şi este echivalentă cu compensarea în acelaşi profil.
Există trei cazuri:
- suprafaţa de rambleu este mai mare decât suprafaţa de debleu: tot
pământul rezultat din săpătură va trece în umplutură, iar pentru
realizarea restului de rambleu va fi necesară aducerea suplimentară de
pământ dintr-un întreprofil cu exces de săpătură sau din groapa de
împrumut;
- suprafaţa de rambleu este mai mică decât suprafaţa de debleu:
rambleul se realizează numai cu pământ rezultat din săpătură, surplusul
de pământ din debleu ajungând fie într-un întreprofil cu necesar de
umplutură de pe traseu, fie în depozit;

110 Căi de comunicaţii rutiere. Îndrumător didactic de proiectare pentru specializarea IEC
CALCULUL TERASAMENTELOR

- suprafaţa de rambleu este egală cu suprafaţa de debleu: pământul


rezultat din săpătură va fi transportat integral în umplutură; acesta este
cazul ideal când compensarea este perfectă în profil transversal.
Mişcarea pământului în sens longitudinal constituie deplasarea
maselor de pământ în lungul traseului şi se realizează prin întocmirea epurei
de mişcare a pământului LALANNE şi a tabelului de mişcare a pământului.
Metoda foloseşte distanţele aplicabile şi furnizează soluţia cea mai bună din
punct de vedere al distanţelor de transport.
Epura LALANNE se întocmeşte pe baza tabelului de calcul al volumului
de terasamente, iar concomitent se poate completa şi tabelul de mişcare al
pământului.
Epura LALANNE este un grafic în care se reprezintă pe axa absciselor,
distanţele între profilele transversale din tabelul de calcul al volumului de
terasamente iar pe ordonată, volumele de umplutură (pe axa pozitivă) şi
volumele de săpătură (pe axa negativă). Se urmăreşte modul în care se va
deplasa pământul astfel încât surplusul din profilele de săpătură să ajungă în
profilele de umplutură. Se începe cu cel mai mare volum de săpătură pentru
care se stabileşte profilul sau profilele în care se va transporta. Se figurează
printr-o săgeată, pe care se scrie: deasupra volumul care se transportă iar
dedesubt, distanţa pe care se transportă.
De-a lungul traseului pot apărea zone de compensare locală (zonă în
care tot pământul obţinut din săpături acoperă necesarul de umplutură), în
sens longitudinal. Este indicat ca traseul să fie astfel ales încât aceste zone să
fie cât mai multe şi pe distanţe cât mai mici.
În tabelul de mişcare a pământului se cunosc datele necesare
completării primelor cinci coloane din tabelul de calcul al volumului de
terasamente. Următoarele coloane se completează cunoscând situaţia
transportului de pământ pe traseu. În funcţie de distanţa de transport se
stabileşte utilajul cu care se transportă pământul:

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA 111


CAPITOLUL 4

- buldozer: până la 80.00 m


- screper: între 80.00 şi 200.00 m
- auto: peste 200.00 m.
Momentul de transport este produsul dintre volumul transportat şi
distanţa de transport:
M t = Vt ⋅ d t (4.2)
unde: Mt este momentul de transport
Vt – volumul transportat
dt – distanţa de transport
În vederea stabilirii preţului pentru transport se calculează distanţa
medie de transport pentru acelaşi mijloc de transport, pentru toate volumele de
pământ transportate. Distanţa medie de transport, dmed este egală cu raportul
dintre suma momentelor de transport, ΣM t şi suma volumelor de transport,
ΣVt pentru un anumit mijloc de transport:

ΣM t
d med = (4.3)
ΣVt

EXEMPLE DE CALCUL:
Ex. 4.3.1 Pentru profilele din tabelul 4.1 să se întocmească epura de
mişcare Lalanne şi tabelul de mişcare al pământului.
1. Întocmirea epurei Lalanne presupune alegerea unei linii de referinţă,
reprezentată prin axa desfaşurată a traseului, pe care se trece la o scara
convenabilă poziţia şi kilometrajul profilelor transversale din tabelul 4.1.
- în dreptul fiecărui profil se fixează pe verticala ridicată în acel punct
necesarul de rambleu sau prisosul de debleu (din coloanele 10 şi 11 din
tabelul 4.2). Prisosul de debleu se reprezintă în domeniul negativ (sub linia de
referinţă) iar necesarul de rambleu se reprezintă în domeniul pozitiv (deasupra
liniei de referinţă).

112 Căi de comunicaţii rutiere. Îndrumător didactic de proiectare pentru specializarea IEC
CALCULUL TERASAMENTELOR

- reprezentarea volumelor se va face la o scară convenabilă, pentru a nu


depaşi cadrul epurei. Exemplu: 1 mm = 10 m3.
- în profilul „A” este un prisos de debleu de 53.6 m3 care va fi
reprezentat pe verticala profilului „A” în zona de debleu printr-un segment de
5.36 mm.
- se duce o paralelă la linia de referinţă prin extremitatea segmentului
până intersectează verticala din pichetul „5” pe care se masoară prisosul de
debleu de 4966.3 m3.
- se duce o paralelă la linia de referinţă prin extremitatea segmentului
până intersectează verticala din pichetul „10” pe care se măsoară prisosul de
debleu de 204.11 m3.
- se duce o paralelă la linia de referinţă prin extremitatea segmentului
până intersectează verticala din pichetul „16” pe care se măsoară necesarul
de rambleu de 2318.5 m3. Conform convenţiei, acesta se măsoară cu (+).
- se duce o paralelă la linia de referinţă prin extremitatea segmentului
până intersectează verticala din pichetul „H1” pe care se masoară prisosul de
debleu de 158.72 m3.
- se duce o paralelă la linia de referinţă prin extremitatea segmentului
până intersectează verticala din pichetul „20” pe care se măsoară prisosul de
debleu de 486.86 m3.
- se duce o paralelă la linia de referinţă prin extremitatea segmentului
până intersectează verticala din pichetul „22” pe care se măsoară necesarul
de rambleu de 27.81 m3.
- se duce o paralelă la linia de referinţă prin extremitatea segmentului
până intersectează verticala din pichetul „26” pe care se măsoară necesarul
de rambleu de 5079.4 m3.
- se duce o paralelă la linia de referinţă prin extremitatea segmentului
până intersectează verticala din pichetul „31” pe care se măsoară prisosul de
debleu de 1798.9 m3.

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA 113


CAPITOLUL 4

- se duce o paralelă la linia de referinţă prin extremitatea segmentului


până intersectează verticala din pichetul „H1’” pe care se măsoară necesarul
de rambleu de 243.62 m3.
- se duce o paralelă la linia de referinţă prin extremitatea segmentului
până intersectează verticala din pichetul „37” pe care se măsoară prisosul de
debleu de 125.13 m3.
- se duce o paralelă la linia de referinţă prin extremitatea segmentului
până intersectează verticala din pichetul „42” pe care se măsoară prisosul de
debleu de 1669.7 m3.
- se duce o paralelă la linia de referinţă prin extremitatea segmentului
până intersectează verticala din pichetul „B” pe care se măsoară prisosul de
debleu de 70.648 m3.
În urma operaţiilor anterioare rezultă epura Lalanne (figura 4.7):
31 H1' 37 42 B
H1 20 22 26
16
Volum rambleu

Volum debleu
10
5
A

Figura 4.7
Reprezentarea volumelor în epura Lalanne

114 Căi de comunicaţii rutiere. Îndrumător didactic de proiectare pentru specializarea IEC
CALCULUL TERASAMENTELOR

În figura 4.7 se pot observa zonele în care linia volumelor se închide pe


linia de referinţă, ceea ce conduce la compensarea locală. Pe zona de la
pichetul „31” la pichetul „B” se poate observa că linia volumelor rămâne
deschisă sub linia de referinţă, unde prisosul de debleu va trebui transportat la
depozit.
În paralel cu epura Lalanne se completează şi tabelul cu mişcarea
pământurilor (tabelul 4.3). Coloanele 1, 2, 3, 4, 5 se cunosc din tabelul 4.2.
Coloana 6 se completează cu volumul transportat în fiecare pichet.
Coloana 7 se completează cu volumul de pamant care se transportă la
depozit.
Coloana 8 se completează cu pichetul în care se transportă pământul,
conform epurei Lalanne (figura 4.8).
in depozit
in depozit
in depozit
compensare locala

compensare locala
Vt
dt
Vt
dt
31 H1' 37 42 B
zona de

zona de
Vt
dt
H1 20 22 26
16
Volum rambleu

Volum debleu
Vt
dt

Vt
dt
10
5
A

Figura 4.8
Epura Lalanne

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA 115


CAPITOLUL 4

Transportul pământului se face astfel:


- prisosul de debleu din pichetul „A” se transportă în pichetul „26”;
- prisosul de debleu din pichetul „5” se transportă în picheţii „16” şi
„26”;
- prisosul de debleu din pichetul „10” se transportă în pichetul „16”;
- prisosul de debleu din pichetul „H1” se transportă în pichetul „26”;
- prisosul de debleu din pichetul „20” se transportă în picheţii „22” şi
„26”;
- prisosul de debleu din pichetul „31” se compensează o parte în
acelaşi pichet „31” iar restul în pichetul „H1’”;
- prisosul de debleu din picheţii „37”, „42” si „B” se transportă la
depozit;
Coloana 9 se completează cu distanţa de transport care rezultă din
diferenţa poziţiilor kilometrice dintre pichetul în care se transportă şi pichetul
din care s-a transportat.
o exemplu: prisosul de debleu din pichetul „A” se
transportă în pichetul „26”: 1+437.29 – 1+001.10 =
436.91 m
Coloanele 10, 12, 14 se completează, în funcţie de distanţa de
transport, cu volumele transportate cu buldozerul, screperul sau cu
autobasculanta:
o exemplu: din pichetul „20” în picheţii „22” şi „26” se
transportă cu bulodozerul, din pichetul „5” în pichetul
„16” se transportă cu screperul, din pichetul „5” în
pichetul „26” se transportă cu autobasculanta.
Coloanele 11, 13, 15 se completează, în funcţie de distanţa de transport
şi volumele transportate, cu momentele de transport:
o exemplu: în pichetul „5” momentul de transport cu
screperul este 170.09·2114.39 = 359636.6 m3·m

116 Căi de comunicaţii rutiere. Îndrumător didactic de proiectare pentru specializarea IEC
CALCULUL TERASAMENTELOR

Distanţa medie de transport, dmed este egală cu raportul dintre suma


momentelor de transport, ΣM t şi suma volumelor de transport, ΣVt pentru un
anumit mijloc de transport:
ΣM t 115364
Pentru transport cu buldozerul: d med = = = 54.14m
ΣVt 2130.33

ΣM t 658286
Pentru transport cu screperul: d med = = = 146.35m
ΣVt 4498.13

ΣM t 1078368
Pentru transport cu autobasculanta: d med = = = 371.14m
ΣVt 2905.51

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA 117


118
Transport
Nece- Pri- Trans- Dist. Transport cu Transport cu
Dist. in depozit / Pichetul Transport auto
Poz. sar sos port de buldozerul screperul
Pichet intre din groapa in care se
km R D pe trans.
picheti de transporta
m3 m3 traseu dt Vt Mt Vt Mt Vt Mt
imprumut
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

A 1+001.10 0 53.6 53.6 26 436.91 53.6 23418.38


67
2114.39 16 170.09 2114.39 359636.6
5 1+068.10 0 4966.3
2851.91 26 369.91 2851.91 1054950
85.81
10 1+153.91 0 204.11 204.11 16 84.28 204.11 17202.39
84.28
16 1+238.19 2318.5 0
88.74
H1 1+326.93 0 158.82 158.72 26 111.08 158.72 17630.62
49.28
27.81 22 28 27.81 778.68
20 1+376.21 0 486.86
459.05 26 61.8 459.05 28369.29

Tabelul 4.3
28
22 1+404.21 27.81 0
33.8
26 1+437.29 5079.4 0
97.45

Tabel de mişcare a pământului


155.43 31 97.45 155.43 15146.65
31 1+534.74 0 1798.9
1643.47 H1' 52.46 1643.47 86216.44
52.46
H1' 1+587.20 243.62 0
48
37 1+635.20 0 125.13 125.13 179.385 125.13 22446.45
48.25
42 1+683.45 0 1669.7 1669.7 131.256 1669.7 219158.1
31.26
B 1+714.71 0 70.648 70.648 100 70.648 7064.8
TOTAL GENERAL 2130.33 115364.4 4498.128 658285.6 2905.51 1078368

Căi de comunicaţii rutiere. Îndrumător didactic de proiectare pentru specializarea IEC


CAPITOLUL 4
CALCULUL TERASAMENTELOR

4.4 CALCULUL CANTITĂŢILOR DE LUCRĂRI PUSE ÎN OPERĂ

ELEMENTE DE TEORIE:
În vederea evaluării costului execuţiei unui drum se calculează pentru
fiecare tip de lucrare cantitatea de material pus în operă.
La partea de infrastructură se determină cantităţile de lucrări necesare
pentru: curăţarea şi pregătirea terenului, lucrări de săpătură, lucrări de
umplutură, lucrări pentru asigurarea scurgerii apelor pluviale şi/sau subterane,
eventuale lucrări de sprijiniri.
La partea de suprastructură se determină cantităţile de lucrări necesare
pentru: realizarea fundaţiei drumului, a îmbrăcăminţii rutiere precum şi a
lucrărilor auxiliare: lucrări de semnalizare rutieră, parapeţi de siguranţă, borne
kilometrice etc.
Pe baza acestor cantităţi de lucrări se pot stabili cantităţile de resurse
materiale, forţă de muncă, utilaje şi transporturi necesare realizării unui drum.

EXEMPLE DE CALCUL:
Ex. 4.4.1: Pentru tronsonul de drum din exemplul 4.2.1, să se calculeze
cantităţile de lucrări, pe baza următoarelor date:
- lăţimea părtii carosabile B = 6.00 m;
- lăţimea acostamentelor a = 1.00 m;
- cantităţile de săpătură şi umplutură sunt calculate conform
exemplului 4.2.1;
- structura rutieră are următoarea alcătuire: 4 cm strat de uzura BA 16,
5 cm strat de legătură BAD 25, 15 cm strat de piatră spartă, 20 cm
strat de balast;
- acostamentele sunt din balast, în grosime de 15 cm.
- densitatea mixturii BAD 25: ρBAD25 = 2.3 t/m3;

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA 119


CAPITOLUL 4

- densitatea mixturii BA 16: ρBA16 = 2.35 t/m3;


Rezolvare:
Se calculează următoarele cantităţi:
1. Curăţarea şi pregătirea terenului – 11186 m2 (ampriza drumului);
3
2. Lucrări de săpătură – 9656.5 m ;
3. Lucrări de umplutură – 7792 m3;
4. Execuţie rigole pereate – se măsoară pe planul de situaţie lungimea
rigolelor – 872.90 m;
5. Execuţie fundaţie din balast:
Lungime drum x B x hbalast = 713.61 x 6.00 x 0.20 = 856.33 m3;
6. Execuţie strat de piatră spartă:
Lungime drum x B x hpiatră spartă = 713.61 x 6.00 x 0.15 = 642.25
m3;
7. Execuţie strat de legătură din BAD 25:
Lungime drum x B x hBAD25 x ρBAD25 = 713.61 x 6.00 x 0.05 x 2.3 =
492.39 to;
8. Execuţie strat de uzură din BA 16:
Lungime drum x B x hBAD25 x ρBA16 = 713.61 x 6.00 x 0.04 x 2.35 =
402.47 to;
9. Execuţie acostamente balast:
2 x Lungime drum x a x ha= 2 x 713.61 x 1.00 x 0.15 = 214.08 m3;

120 Căi de comunicaţii rutiere. Îndrumător didactic de proiectare pentru specializarea IEC
COMPARAREA TEHNICO-ECONOMICĂ A VARIANTELOR

CAPITOLUL 5:
COMPARAREA TEHNICO-ECONOMICĂ A
VARIANTELOR

5.1 GENERALITĂŢI

A. ELEMENTE DE TEORIE:
Atât la proiectarea drumurilor noi cât şi la modernizarea celor existente
pot apărea mai multe soluţii viabile (variante posibile) care trebuie studiate din
punct de vedere tehnic şi economic. În urma comparării tehnico-economice se
va alege varianta optimă de traseu, urmărind ca cerinţele tehnice de siguranţă
şi confort ale circulaţiei să fie realizate cu cheltuieli de investiţie şi exploatare
minime.
Variantele studiate se referă fie la drumul în ansamblul lui, fie numai la
anumite părţi componente ale sale (sector de drum).

5.2 INDICATORI TEHNICI ŞI VALORICI

A. ELEMENTE DE TEORIE:
Indicatorii eficienţei economice sunt:
- indicatori tehnici
- indicatori economici
Indicatorii tehnici frecvent utilizaţi la drumuri sunt:
- viteza de proiectare

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA 121


CAPITOLUL 5

- lungimea traseului
- lungimea virtuală
- timpul real de parcurs al traseului
- numărul de curbe pe kilometru
- numărul de curbe cu raze minime
- declivitatea medie ponderată
- proporţia sectoarelor cu declivitate maximă
- volumul de terasamente pe kilometru
- lungimea podeţelor pe kilometru
- lungimea podurilor pe kilometru
- lungimea drenurilor pe kilometru
- volumul de ziduri de sprijin pe kilometru
Aceşti indicatori tehnici, neavând un caracter omogen şi nefiind
exprimaţi în aceleaşi mărimi fizice nu dau posibilitatea unui criteriu unitar de
comparaţie, prin urmare nu va rezulta o eficienţă reală a investiţiilor.
Astfel, este necesară utilizarea indicatorilor valorici, care în cazul
drumurilor, sunt următorii:
- investiţia specifică
- preţul de cost unitar
- termenul de recuperare
- rata internă de rentabilitate
- cheltuieli echivalente
- rentabilitate
- raport beneficiu - cost
Investiţia specifică, Is se determină cu următoarea relaţie:
I
IS = [lei / kN ⋅ km] (5.1)
Q

unde: I sunt cheltuielile de investiţie [lei ]


Q - volumul traficului net [kN ⋅ km] pe perioada de serviciu a investiţiei

122 Căi de comunicatii rutiere.Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea IEC


COMPARAREA TEHNICO-ECONOMICĂ A VARIANTELOR

Perioada de serviciu a investiţiei se ia egală cu durata de serviciu a


îmbrăcăminţii drumului.
Se urmăreşte ca investiţia specifică să fie cât mai mică astfel ca
eficienţa economică sa fie cât mai mare.
Preţul de cost unitar, Pc este dat de raportul dintre cheltuielile anuale de
producţie, C şi volumul traficului net, Q:
C
Pc = (5.2)
Q

cu
C = C e + C i + Rk (5.3)
unde:
Ce sunt cheltuieli de exploatare a mijloacelor de transport care se
determină pe baza unui trafic mediu
Ci – cheltuieli de întreţinere a drumului
Rk – cheltuieli de reparaţii capitale a drumului (nu se iau în considerare,
de regulă, datorită considerării egalităţii între perioada de serviciu a investiţiei
şi durata de serviciu a îmbrăcăminţii drumului)
Indicatorul preţului de cost unitar, Ic este folosit de constructor la
compararea cu preţurile de cost curent stabilite pentru diferite categorii de
drumuri şi este dat de raportul dintre cheltuielile de investiţie, I şi lungimea
drumului, L:
I
Ic = [lei / km] (5.4)
L
Termenul de recuperare a investiţiei, Tr reprezintă durata în ani în care
se recuperează cheltuielile de investiţie, I prin economiile realizate la
cheltuielile de exploatare a mijloacelor de transport, Ec:
I
Tr = < Tn ⇒ investiţie eficientă (5.5)
Ec

unde Tn este termen normat (7...10 ani)

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA 123


CAPITOLUL 5

Cheltuielile echivalente Cech pe perioada termenului normat de


recuperare a investiţiei sunt date de suma cheltuielilor pentru construirea şi
exploatarea drumului:
C ech = I + Tn C e (5.6)
Alegerea variantei optime se face mergând pe cheltuieli echivalente
minime.

5.3 LUNGIMEA VIRTUALĂ A DRUMULUI

A. ELEMENTE DE TEORIE:
Lungimea virtuală a drumului reprezintă lungimea unui traseu în
aliniament şi palier pe care se realizează aceleaşi cheltuieli de exploatare ca
pe drumul real.
Lungimea virtuală, Lv se calculează cu relaţia următoare:
Lv = α v L (5.7)
unde: L este lungimea reală a traseului de drum
αv – coeficient de echivalenţă:
m
α v = 1 + ∑α i − m (5.8)
i =1

m – numărul parametrilor avuţi în vedere la stabilirea lungimii virtuale


Coeficientul de echivalenţă, αv are în vedere trei parametri:
 parametrul care exprimă influenţa declivităţilor:
Se calculează parametrul αi, care exprimă sporul de lungime dat de o
declivitate:

αi =
∑N α j j
(5.9)
∑N j

unde: Nj este numărul de autovehicule de un anume tip


αj – rezultă din figura 5.1.

124 Căi de comunicatii rutiere.Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea IEC


COMPARAREA TEHNICO-ECONOMICĂ A VARIANTELOR

În final, se calculează coeficientul de echivalenţă, α1 care exprimă sporul de


lungime datorat tuturor declivităţilor:

α1 =
∑α l
i i
(5.10)
∑l i

unde: li este lungimea declivităţii (lungimea reală a traseului, Lreal).

Figura 5.1
Lungimea echivalentă a unui kilometru de drum în rampă
pentru diferite tipuri de autovehicule
Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA 125
CAPITOLUL 5

 parametrul care exprimă influenţa curbelor:


Se determină sporul de lungime αk datorat unei curbe de rază R dată din figura 5.2.
În final se calculează coeficientul de echivalenţă, α2 care exprimă sporul de lungime
datorat tuturor curbelor:
Lal + ∑ α k C k
α2 = (5.11)
L
Unde: Lal este lungimea totală a aliniamentelor
Ck – lungimea curbei considerate
L – lungimea totală a traseului

Figura 5.2
Sporul de lungime la parcurgerea unei curbe de rază R
în funcţie de viteza de circulaţie V

126 Căi de comunicatii rutiere.Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea IEC


COMPARAREA TEHNICO-ECONOMICĂ A VARIANTELOR

 parametrul care exprimă influenţa tipului de îmbrăcăminte este coeficientul de


echivalenţă α3 care se determină din figura 5.3.

Figura 5.3
Sporul de lungime datorat naturii şi stării suprafeţei îmbrăcăminţii
pentru diferite viteze de circulaţie

Toţi aceşti parametri aduc un spor de lungime traseului real studiat.

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA 127


CAPITOLUL 5

B. EXEMPLE DE CALCUL:
Ex. 5.3.1. Să se determine lungimea virtuală pentru cele două variante de
traseu din figura 5.4. Se cunosc elementele geometrice în plan şi profil longitudinal
(tabelul 1, 2 si 3) şi traficul exprimat în vehicule fizice/24ore:
- turisme ................................................ 105
- autobuze 50kN .................................... 21
- autocamionete .................................... 97
- autocamioane (20 .. 30 kN) ................ 36
- autocamioane (30 .. 50 kN) ................ 62
- autocamioane (> 50 kN) .................... 60

C4
C1 varianta 2 C7

C1 C2 C3
C8
C2 C3
C6 B
A C4 C5
varianta 1
C5

Figura 5.4
Varianta de trasare pentru determinarea lungimii virtuale

Varianta 1: cu lungimea totală reală Lreal = 1227.24 m şi


lungimea aliniamentelor Lal = 580 m
Tabelul 1
Curba Viteza de circulaţie, km/h Raza curbei, m Lungimea curbei, m
C1 31 100.00 192.51
C2 31 200.00 155.92
C3 25.5 60.00 94.60
C4 20 25.00 78.54
C5 20 40.00 125.66

128 Căi de comunicatii rutiere.Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea IEC


COMPARAREA TEHNICO-ECONOMICĂ A VARIANTELOR

Varianta 2: cu lungimea totală reală Lreal = 1295.85 m şi


lungimea aliniamentelor Lal = 668.67 m
Tabelul 2
Curba Viteza de circulaţie, km/h Raza curbei, m Lungimea curbei, m
C1 31 70 122.68
C2 31 70 42.66
C3 31 110 81.02
C4 25.5 40 40.05
C5 20 25 88.34
C6 25.5 65 66.57
C7 25.5 65 36.89
C8 20 25 78.54
C9 25.5 70 71.69

Tabelul 3
Varianta 1 Varianta 2
declivitatea i, lungimea pe care se declivitatea i, lungimea pe care se
[%] aplică l, [m] [%] aplică l, [m]
6.5 93 2.8 149.29
5 296.52 5.4 328.98
2.9 248.42 0 203.73
5.6 212.06 3.5 193
3.5 135 4.9 180
6 242.24 3.5 115
5.5 125.85

Structura rutieră prevăzută pentru cele două variante de traseu are


îmbrăcămintea din beton asfaltic.

Rezolvare:
Se calculează coeficientul de influenţă ”α1” al declivităţilor pentru fiecare
variantă de traseu (tabelul 4, 5 şi 6). Astfel, se intră în graficul din figura 5.1 cu
declivitatea pentru fiecare pas de proiectare si se stabileşte pentru categoriile
de vehicule date sporul de lungime, ”αj”. Apoi se calculeaza ”αi” cu relaţia
(5.9). În final rezultă valoarea ”α1” ţinând seama de relaţia (5.10).

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA 129


CAPITOLUL 5

Tabelul 4: Varianta 1
declivitatea ii, /
lungimea pe care categoria de vehicule Nj αj Nj αj αi αi li
se aplică, li
turisme 105 1.4 147
autobuze 50kN 21 2.09 42.85
autocamionete 97 1.65 160.87
6.5% / 93m autocamioane 20..30 kN 36 1.7 61.2 1.87 173.80
autocamioane 30..50 kN 62 2.09 129.58
autocamioane > 50 kN 60 2.85 169.57
total 381 711.07
turisme 105 1.25 131.25
autobuze 50kN 21 1.75 35.88
autocamionete 97 1.37 133.57
5% / 296.52m autocamioane 20..30 kN 36 1.47 52.2 1.57 466.21
autocamioane 30..50 kN 62 1.75 108.5
autocamioane > 50 kN 60 2.3 136.85
381 598.25
turisme 105 1.16 121.8
autobuze 50kN 21 1.33 27.26
autocamionete 97 1.18 115.05
2.9% / 248.42m autocamioane 20..30 kN 36 1.2 43.2 1.28 318.57
autocamioane 30..50 kN 62 1.33 82.46
autocamioane > 50 kN 60 1.65 98.17
381 487.95
turisme 105 1.33 139.65
autobuze 50kN 21 1.88 38.54
autocamionete 97 1.48 144.3
5.6% / 212.06m autocamioane 20..30 kN 36 1.55 55.8 1.70 359.68
autocamioane 30..50 kN 62 1.88 116.56
autocamioane > 50 kN 60 2.53 150.54
381 645.39
turisme 105 1.15 120.75
autobuze 50kN 21 1.45 29.72
autocamionete 97 1.2 117
3.5% / 135m autocamioane 20..30 kN 36 1.28 46.08 1.35 182.2
autocamioane 30..50 kN 62 1.45 89.5
autocamioane > 50 kN 60 1.85 110.07
381 513.53
turisme 105 1.35 141.75
autobuze 50kN 21 1.98 40.59
autocamionete 97 1.53 149.17
6% / 242.24m autocamioane 20..30 kN 36 1.6 57.6 1.77 428.15
autocamioane 30..50 kN 62 1.98 122.76
autocamioane > 50 kN 60 2.7 160.65
381

130 Căi de comunicatii rutiere.Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea IEC


COMPARAREA TEHNICO-ECONOMICĂ A VARIANTELOR

Tabelul 5: Varianta 2
declivitatea ii, /
lungimea pe care categoria de vehicule Nj αj Nj αj αi αi li
se aplică, li
turisme 105 1.15 120.75
autobuze 50kN 21 1.3 26.65
autocamionete 97 1.17 114.07
2.8% / 149.29m autocamioane 20..30 kN 36 1.19 42.84 1.27 189.07
autocamioane 30..50 kN 62 1.3 80.60
autocamioane > 50 kN 60 1.63 96.98
total 381 481.90
turisme 105 1.28 134.4
autobuze 50kN 21 1.83 37.52
autocamionete 97 1.43 139.43
5.4% / 328.98m autocamioane 20..30 kN 36 1.50 54 1.65 541.55
autocamioane 30..50 kN 62 1.83 113.46
autocamioane > 50 kN 60 2.48 147.56
381 626.36
turisme 105
autobuze 50kN 21
autocamionete 97
0 % / 203.73m autocamioane 20..30 kN 36 1 203.73
autocamioane 30..50 kN 62
autocamioane > 50 kN 60
381
turisme 105 1.15 120.75
autobuze 50kN 21 1.45 29.73
autocamionete 97 1.20 117
autocamioane 20..30 kN 36 1.28 46.08
3.5% / 193m 1.35 260.48
autocamioane 30..50 kN 62 1.45 89.90
autocamioane > 50 kN 60 1.85 110.07
513.53
381
turisme 105 1.24 130.4
autobuze 50kN 21 1.74 35.67
autocamionete 97 1.36 132.6
4.9% / 180m autocamioane 20..30 kN 36 1.44 51.84 1.56 281.02
autocamioane 30..50 kN 62 1.74 107.88
autocamioane > 50 kN 60 2.28 135.66
381 594.04

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA 131


CAPITOLUL 5

Continuare Tabelul 5: Varianta 2


declivitatea ii, /
lungimea pe care categoria de vehicule Nj αj Nj αj αi αi li
se aplică, li
turisme 105 1.15 120.75
autobuze 50kN 21 1.45 29.73
autocamionete 97 1.20 117
3.5% / 115m autocamioane 20..30 kN 36 1.28 46.08 1.35 155.21
autocamioane 30..50 kN 62 1.45 89.90
autocamioane > 50 kN 60 1.85 110.07
381 513.53
turisme 105 1.3 136.5
autobuze 50kN 21 1.85 37.92
autocamionete 97 1.45 141.37
5.5% / 125.85m autocamioane 20..30 kN 36 1.53 55.08 1.67 209.80
autocamioane 30..50 kN 62 1.85 114.7
autocamioane > 50 kN 60 2.5 148.75
381 634.33

Tabelul 6
varianta α1
1 1.571
2 1.420

În continuare se calculează coeficientul de influenţă ”α2” al curbelor


pentru fiecare variantă de traseu (tabelul 7, 8 şi 9). Astfel, se intră în graficul
din figura 5.2 cu viteza de circulaţie pentru fiecare curbă si se stabileşte pentru
valoarea razei date sporul de lungime, ”αk”. Apoi se calculeaza ”α2” cu relaţia
(5.11).
Tabelul 7: Varianta 1
Viteza de Raza Lungimea
Curba αk αk Ck
circulaţie, km/h curbei, m curbei Ck, m
C1 31 100.00 192.51 1.068 205.60
C2 31 200.00 155.92 1.028 160.28
C3 25.5 60.00 94.60 1.098 103.87
C4 20 25.00 78.54 1.150 90.32
C5 20 40.00 125.66 1.090 136.97
Total 697.05

132 Căi de comunicatii rutiere.Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea IEC


COMPARAREA TEHNICO-ECONOMICĂ A VARIANTELOR

Tabelul 8: Varianta 2
Viteza de Raza Lungimea
Curba αk αk Ck
circulaţie, km/h curbei, m curbei Ck, m
C1 31 70 122.68 1.098 134.70
C2 31 70 42.66 1.098 46.84
C3 31 110 81.02 1.055 85.47
C4 25.5 40 40.05 1.162 46.54
C5 20 25 88.34 1.150 101.59
C6 25.5 65 66.57 1.090 72.56
C7 25.5 65 36.89 1.090 40.21
C8 20 25 78.54 1.150 90.32
C9 25.5 70 71.69 1.080 77.42
Total 695.66

Tabelul 9
varianta α2
1 1.040
2 1.052

Coeficientul de influenţă ”α3” rezultă din figura 5.3, în funcţie de viteza


de circulaţie şi de tipul îmbrăcăminţii drumului. Astfel, pentru viteze mici (≤ 31
km/h) rezultă α3 = 1.
În final se calculează coeficientul de echivalenţă cu relaţia (5.8):
3
- pentru varianta 1: α v = 1 + ∑ α i − 3 = 1 + (1.571 + 1.040 + 1) − 3 = 1.611
i =1

3
- pentru varianta 2: α v = 1 + ∑ α i − 3 = 1 + (1.420 + 1.052 + 1) − 3 = 1.47
i =1

Lungimea virtuală a traseului de drum pentru cele două variante se


calculează cu relaţia (5.7):
- pentru varianta 1: Lv = 1.611 ⋅ 1227.24 = 1977.08m

- pentru varianta 2: Lv = 1.47 ⋅ 1295.85 = 1904.90m

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA 133


CAPITOLUL 5

Ex. 5.3.2. Să se determine lungimea virtuală pentru cele două variante de


traseu din figura 5.5. Se cunosc elementele geometrice în plan şi profil longitudinal
(tabelul 10, 11 si 12) şi traficul exprimat în vehicule fizice/24ore:
- turisme ................................................ 105
- autobuze 50kN .................................... 21
- autocamionete .................................... 97
- autocamioane (20 .. 30 kN) ................ 36
- autocamioane (30 .. 50 kN) ................ 62
- autocamioane (> 50 kN) .................... 60
B
C2
C1

C1
varianta 1
C2
varianta 2

Figura 5.5
Varianta de trasare pentru determinarea lungimii virtuale

Varianta 1: cu lungimea totală reală Lreal = 576.12 m şi


lungimea aliniamentelor Lal = 469.44 m
Tabelul 10
Curba Viteza de circulaţie, km/h Raza curbei, m Lungimea curbei, m
C1 30 50.00 45.39
C2 30 120.00 61.29

Varianta 2: cu lungimea totală reală Lreal = 645.64 m şi


lungimea aliniamentelor Lal = 389.12 m
Tabelul 11
Curba Viteza de circulaţie, km/h Raza curbei, m Lungimea curbei, m
C1 30 70 124.15
C2 30 70 132.37

134 Căi de comunicatii rutiere.Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea IEC


COMPARAREA TEHNICO-ECONOMICĂ A VARIANTELOR

Tabelul 12
Varianta 1 Varianta 2
declivitatea i, lungimea pe care se declivitatea i, lungimea pe care se
[%] aplică l, [m] [%] aplică l, [m]
3.5 200.20 2.9 150.00
2.8 185.00 4.9 390.00
2.9 190.92 2.8 105.64

Structura rutieră prevăzută pentru cele două variante de traseu are


îmbrăcămintea din beton asfaltic.
Rezolvare:
Se calculează coeficientul de influenţă ”α1” al declivităţilor pentru fiecare
variantă de traseu (tabelul 13, 14 şi 15). Astfel, se intră în graficul din figura
5.1 cu declivitatea pentru fiecare pas de proiectare si se stabileşte pentru
categoriile de vehicule date sporul de lungime, ”αj”. Apoi se calculeaza ”αi” cu
relaţia (5.9). În final rezultă valoarea ”α1” ţinând seama de relaţia (5.10).

Tabelul 13: Varianta 1


declivitatea ii, /
lungimea pe care categoria de vehicule Nj αj Nj αj αi αi li
se aplică, li
turisme 105 1.15 120.75
autobuze 50kN 21 1.45 29.72
autocamionete 97 1.2 117
3.5% / 200.20m autocamioane 20..30 kN 36 1.28 46.08 1.35 270.27
autocamioane 30..50 kN 62 1.45 89.5
autocamioane > 50 kN 60 1.85 110.07
total 381 513.53
turisme 105 1.15 120.75
autobuze 50kN 21 1.3 26.65
autocamionete 97 1.17 114.07
2.8% / 185.00m autocamioane 20..30 kN 36 1.19 42.84 1.27 234.95
autocamioane 30..50 kN 62 1.3 80.60
autocamioane > 50 kN 60 1.63 96.98
381 481.90
declivitatea ii, /
lungimea pe care categoria de vehicule Nj αj Nj αj αi αi li
se aplică, li

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA 135


CAPITOLUL 5

Continuare Tabelul 13: Varianta 1


2.9% / 190.92m turisme 105 1.16 121.8
autobuze 50kN 21 1.33 27.26
autocamionete 97 1.18 115.05
autocamioane 20..30 kN 36 1.2 43.2 1.28 244.38
autocamioane 30..50 kN 62 1.33 82.46
autocamioane > 50 kN 60 1.65 98.17
381 487.95

Tabelul 13: Varianta 2


declivitatea ii, /
lungimea pe care categoria de vehicule Nj αj Nj αj αi αi li
se aplică, li
turisme 105 1.16 121.8
autobuze 50kN 21 1.33 27.26
autocamionete 97 1.18 115.05
2.9% / 150.00m autocamioane 20..30 kN 36 1.2 43.2 1.28 192.00
autocamioane 30..50 kN 62 1.33 82.46
autocamioane > 50 kN 60 1.65 98.17
381 487.95
turisme 105 1.24 130.4
autobuze 50kN 21 1.74 35.67
autocamionete 97 1.36 132.6
4.9% / 390m autocamioane 20..30 kN 36 1.44 51.84 1.56 608.40
autocamioane 30..50 kN 62 1.74 107.88
autocamioane > 50 kN 60 2.28 135.66
381 594.04
turisme 105 1.15 120.75
autobuze 50kN 21 1.3 26.65
autocamionete 97 1.17 114.07
2.8% / 105.64m autocamioane 20..30 kN 36 1.19 42.84 1.27 134.16
autocamioane 30..50 kN 62 1.3 80.60
autocamioane > 50 kN 60 1.63 96.98
381 481.90

Tabelul 14
varianta α1
1 1.301
2 1.447

În continuare se calculează coeficientul de influenţă ”α2” al curbelor


pentru fiecare variantă de traseu (tabelul 15, 16 şi 17). Astfel, se intră în

136 Căi de comunicatii rutiere.Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea IEC


COMPARAREA TEHNICO-ECONOMICĂ A VARIANTELOR

graficul din figura 5.2 cu viteza de circulaţie pentru fiecare curbă si se


stabileşte pentru valoarea razei date sporul de lungime, ”αk”. Apoi se
calculeaza ”α2” cu relaţia (5.11).
Tabelul 15: Varianta 1
Viteza de Raza Lungimea
Curba αk αk Ck
circulaţie, km/h curbei, m curbei Ck, m
C1 30 50.00 45.39 1.135 51.52
C2 30 120.00 61.29 1.05 64.35
Total 115.87

Tabelul 15: Varianta 2


Viteza de Raza Lungimea
Curba αk αk Ck
circulaţie, km/h curbei, m curbei Ck, m
C1 30 70.00 124.15 1.098 136.32
C2 30 70.00 132.37 1.098 145.34
Total 281.66

Tabelul 16
varianta α2
1 1.016
2 1.039

Coeficientul de influenţă ”α3” rezultă din figura 5.3, în funcţie de viteza


de circulaţie şi de tipul îmbrăcăminţii drumului. Astfel, pentru viteze mici (V =
30 km/h) rezultă α3 = 1.
În final se calculează coeficientul de echivalenţă cu relaţia (5.8):
3
- pentru varianta 1: α v = 1 + ∑ α i − 3 = 1 + (1.301 + 1.016 + 1) − 3 = 1.317
i =1

3
- pentru varianta 2: α v = 1 + ∑ α i − 3 = 1 + (1.447 + 1.039 + 1) − 3 = 1.486
i =1

Lungimea virtuală a traseului de drum pentru cele două variante se


calculează cu relaţia (5.7):
- pentru varianta 1: Lv = 1.317 ⋅ 576.12 = 758.75m

- pentru varianta 2: Lv = 1.486 ⋅ 645.64 = 959.42m

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA 137


CAPITOLUL 6

CAPITOLUL 6:
MEMORIUL TEHNIC

6.1 Întocmirea memoriului tehnic

Cea mai importantă piesă din cadrul unui proiect îl reprezintă “Memoriul
tehnic” care cuprinde descrierea şi justificarea soluţiei proiectate precum şi
modul cum s-a ajuns la ea. În memoriul tehnic se prezintă, în ordine
cronologică etapele proiectului:
- obiectul proiectului, după cum s-a precizat în tema de proiectare – se
va descrie rolul drumului proiectat, motivarea proiectării lui, zonele pe
care le leagă;
- consideraţii generale asupra configuraţiei reliefului în care se
dezvoltă drumul – în cadrul acestui subcapitol se descrie relieful pe
care drumul îl parcurge, tipul de relief (zonă de deal, de câmpie sau
de munte). Pentru drumuri, relieful se caracterizează prin: diferenţa
între diversele cote ale suprafeţei, declivităţile suprafeţei terenului,
frecvenţa schimbărilor acestor declivităţi;
- caracteristicile traseului în planul de situaţie, comparaţia traseelor din
punct de vedere tehnico - economic – se vor descrie elementele
traseului în plan de situaţie: lungimea aliniamentelor, razele si
lungimea arcelor de cerc;

138 Căi de comunicaţii rutiere. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea IEC
MEMORIUL TEHNIC

- caracteristicile traseului în profil longitudinal – se vor detalia valorile


declivităţilor, razelor racordărilor verticale, lungimilor paşilor de
proiectare, punerea în evidenţă a eventualelor cote obligate;
- caracteristicile drumului în profil transversal – lăţimea părţii
carosabile, lăţimea acostamentelor, pantele transversale atât la
carosabil, acostamente cât şi ale taluzelor;
- detalii legate de alcătuirea structurii rutiere – tipul de structură rutieră
folosită precum şi straturile din componenţa structurii rutiere;
- detalii legate de dispozitivele de scurgere a apelor pluviale: tipuri de
dispozitive folosite;

6.2. Întocmirea borderoului proiectului

Borderoul este piesa scrisă care prezintă toate piesele – scrise şi


desenate – ale unui proiect, în ordinea în care acestea au fost aşezate în
volum. El reprezintă prima foaie din proiect după coperta proiectului.

BORDEROU
A. Piese scrise

1. Tema de proiectare;
2. Memoriu tehnic justificativ;
3. Calculul elementelor curbelor circulare;
4. Foaia de pichetaj;
5. Calculul elementelor profilului longitudinal;
6. Calculul amenajării în spaţiu şi a supralărgirii unei curbe;
7. Calculul volumelor de terasament pe un sector de drum;
8. Calculul economic.

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA 139


CAPITOLUL 6

B. Piese desenate

1. Plan de situatie cu traseul definitivat, scara 1 :1000;


2. Profil longitudinal, scara 1 :1000, 1 :100;
3. Profil transversal tip, scara 1 :50;
4. Profiluri transversale curente (8 picheţi), scara 1 :100;
5. Detaliu de amenajare în spaţiu pentru o curbă;
6. Epura de mişcare a pământului.

140 Căi de comunicaţii rutiere. Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea IEC
APLICAŢIE

CAPITOLUL 7:
APLICAŢIE

ENUNŢUL:
Să se stabilească legătura rutieră între punctele A şi B de pe planul de
situaţie (scara 1:1000, cu echidistanţa între curbele de nivel e = 1.00 m)
Se cunosc următoarele elemente:
- scara planului este 1:1000;
- viteza de proiectare este V = 25km/h;
- panta transversală în aliniament este pa = 2.5%;
- panta transversală în curbă este ps = 6%;
- coeficientul de confort este k = 25;
- lăţimea părţii carosabile nesupralărgită este B = 6.00 m;
- lăţimea acostamentelor a = 1.00 m
- structură rutieră proiectată:
- 4 cm strat de uzură din beton asfaltic BA 16 ;
- 5 cm strat de legatură din beton asfaltic BAD 25 ;
- 8 cm strat de bază din mixtură asfaltică AB 2 ;
- 25 cm piatră spartă ;
- 30 cm balast.
- acostamente :
- min. 15 cm balast.

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA 141


CAPITOLUL 7

Aplicaţia va cuprinde :
A. Piese scrise
1. Tema proiectului
2. Borderou
3. Memoriu tehnic justificativ
4. Calculul elementelor curbelor circulare ;
5. Foaia de pichetaj ;
6. Calculul elementelor profilului longitudinal ;
7. Calculul amenajării în spaţiu şi a supralărgirii unei curbe;
8. Calculul volumelor de terasamente pe un sector de drum;
9. Calculul economic.
B. Piese desenate
1. Plan de situatie cu traseul definitivat, scara 1 :1000 (Planşa 1);
2. Profil longitudinal, scara 1 :1000, 1 :100 (Planşa 2);
3. Profil transversal tip, scara 1 :50 (Planşa 3);
4. Profile transversale curente (8 picheţi), scara 1 :100 (Planşa 4);
5. Epura de mişcare a pământului. (Epura Lalanne) (Planşa 5);
6. Detaliu de amenajare în spaţiu pentru o curbă (Planşa 6).

142 Căi de comunicatii rutiere.Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea IEC


APLICAŢIE

B
3
a l.
PLAN DE SITUATIE
Scara 1:1000

V2

2
al.
V1

1
al.
A

Figura 7.1
Tema proiectului. Plan de situaţie scara 1 :1000

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA 143


CAPITOLUL 7

Rezolvare:

1. Calculul elementelor curbelor circulare


• Se determină valoarea razei minime cu relaţia:
V2 25.00 2
R min = = = 22.90 m
13 ⋅ p s ⋅ ( k + g ) 6
13 ⋅ ⋅ (25 + 10.00)
100
• Se rotunjeşte valoarea Rmin la multiplu de 5.00 m în plus: R min = 25.00m

Curba 1

• Unghiul la vârf între al.1 şi al.2 este U1 > 100g – grade centesimale (U1 >
90o – grade sexazecimale).
• Se alege o rază mai mare decât Rmin R1 = 75.00 m
• Se duc două segmente a = 50.00 m (pe planul de situaţie la scara 1:1000),
pe cele două aliniamente care formează unghiul “U1”, (figura 7.2);
• Se măsoară pe plan segmentul “b1” format de cele două segmente “a”,
şi se transformă la scara planului, rezultând b1 = 64.90 m (figura 7.2);
• Se duce bisectoarea unghiului (Planşa 1) ”U1”, în triunghiul isoscel
format, care este şi mediană, se aplică funcţia trigonometrică “sin”
pentru unghiul ”U1/2” şi se determină valoarea unghiului la vârf ”U1”,
precum şi valoarea unghiului la centru “ α c 1 ”, în grade centesimale (figura
7.2);

144 Căi de comunicatii rutiere.Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea IEC


APLICAŢIE

b1
α b
sin c1 = 2 = 1
2 a 2a
a = 50.00m
b1 = 64.90m
b1 64.90
α c1 = 2 arcsin = 2 arcsin = 89 g 92 c 50 cc
2a 100.00
U 1 = 200 − α c1 = 200 − 89 g 92 c 50 cc = 110 g 07 c 50 cc
g g

• se aplică în triunghiul Ti1V1O1 funcţia trigonometrică “tg” pentru unghiul


α c1
“ ” şi se determină mărimile tangentei “T1”, masurată pe cele două
2
aliniamente (figura 7.3):
αc T
tg =
2 R
α c1 89 g 92 c 50 cc
T1 = R1tg = 75.00 ⋅ tg = 63.98m
2 2

• se aplică în triunghiul Ti1V1O1 funcţia trigonometrică “cos” pentru unghiul


α c1
“ ” şi se determină mărimea bisectoarei “B1”, a unghiului “U1”, precum
2
şi mărimea curbei arc de cerc “C1” (figura 7.3):

B = OV − OB
αc R
cos =
2 R+B
R1 75.00
B1 = − R1 = − 75.00 = 23.58m
α c1 89 g 92 c 50 cc
cos cos
2 2
πR α π ⋅ 75.00 ⋅ 89 92 c 50 cc
g
C1 = 1 gc1 = = 105.94m
200 200 g
Deci, elementele curbei arc de cerc pentru racordarea propusă sunt
conform figurii 7.4.

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA 145


CAPITOLUL 7

Curba 2

• Unghiul la vârf între al.1 şi al.2 este U2 ≤ 100g – grade centesimale (U2 ≤
90o – grade sexazecimale).
• Se alege o rază mai mare decât Rmin R2 = 80.00 m
• Se duc două segmente a = 50.00 m (pe planul de situatie la scara
1:1000), pe cele două aliniamente care formează unghiul “U2”
(figura 7.2);
• Se măsoară pe plan segmentul “b2” format de cele două segmente “a”,
şi se transformă la scara planului, rezultând b2 = 70.16 m (figura 6.2);
• Se duce bisectoarea unghiului “U2” în triunghiul isoscel format, care este
şi mediană, se aplică funcţia trigonometrică “sin” pentru unghiul “U2/2” şi
se determină valorea unghiului la vârf “U2”, precum şi valorea unghiului
la centru “ α c 2 ” , în grade centesimale (figura 7.2);

b2
U b
sin 2 = 2 = 2
2 a 2a
a = 50.00m
b2 = 64.90m
b2 70.16
U 2 = 2 arcsin = 2 arcsin = 99 g 01c 23cc
2a 100.00
α c2 = 200 − U 2 = 200 − 99 g 01c 23cc = 100 g 98 c 77 cc
g g

• se aplică în triunghiul Ti2V2O2 funcţia trigonometrică “tg” pentru unghiul


α c1
“ ” şi se determină mărimea tangentei “T2”, masurată pe cele trei
2
aliniamente (figura 7.3):
αc T
tg =
2 R
α c2 100 g 98 c 77 cc
T2 = R2 tg = 80.00 ⋅ tg = 81.25m
2 2

146 Căi de comunicatii rutiere.Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea IEC


APLICAŢIE

• se aplică în triunghiul Ti2V2O2 funcţia trigonometrică “cos” pentru unghiul


α c2
“ ” şi se determină mărimea bisectoarei “B2”, a unghiului “U2”, precum
2
si mărimea curbei arc de cerc “C2” (figura 7.3):

B = OV − OB
αc R
cos =
2 R+B
R2 80.00
B2 = − R2 = − 80.00 = 34.0250m
α c2 100 g 98 c 77 cc
cos cos
2 2
πR α π ⋅ 80.00 ⋅ 100 98 c 77 cc
g
C 2 = 2 gc 2 = = 126.91m
200 200 g

Deci, elementele curbei arc de cerc pentru racordarea propusă sunt


conform figurii 7.4.

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA 147


CAPITOLUL 7

B
3
al .
PLAN DE SITUATIE
Scara 1:1000

b2/2

a
U2 /2 αc2
2
U

V2
b2/2

2
b1/2 a l.
b1 /2
αc1
a

a
V1

U1

1
al.
A

Figura 7.2
Plan de situaţie. Determinarea unghiurilor la vârf.

148 Căi de comunicatii rutiere.Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea IEC


APLICAŢIE

B
3
a l.
PLAN DE SITUATIE
Scara 1:1000

Te2

R2
T2
O2

C2
α c2

U2

V2
R2

B2
T
2

Ti2
2
al.
Te1
T1
B1
R1
V1
U1

α c1

O1
C1
T1

R1
Ti1

1
al.
A

Figura 7.3
Plan de situaţie. Calculul elementelor curbelor arc de cerc.

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA 149


150
PLAN DE SITUATIE
Scara 1:1000

V1 B
3
Ti1 al.

R1
U1 =110g 0 c cc
l. 1
R1=75.00 7 50
m

Te1
a
T1 =63.98 m R1
A C1=105.9

al.
2
B1=23.58 4 m
m

Figura 7.4
U2=99 g01c cc
R2

Ti2
R2=80.00 23
T2 =81.25 mm

R2
C2=126.91
B2 =34.03 m Te2
m

Plan de situaţie cu axa drumului


V2

Căi de comunicatii rutiere.Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea IEC


CAPITOLUL 7
APLICAŢIE

2. Pichetarea traseului
Pe planul de situaţie se trasează picheţii: punctele de început şi sfârşit
ale traseului, punctele de tangenţă şi bisectoare ale curbelor şi picheţi
intermediari, conform figurii 7.5:

18
3

17
al.

16
15
14
13
12
11
PLAN DE SITUATIE

10
Scara 1:1000

9
Te2
f'
U2=99 g01c cc

B2 =34.03 m
R2=80.00 23
T2 =81.25 mm

e'
C2=126.9 1

d'
B2

V2
c'

b'
Ti2
2 a'
al.
8
7
6
f Te1
e

U1 =110g c cc
V1

a b c B1 d

R1=75.0007 50

m
m
m
8m
C1=105 4
T1 =63.98

B1=23.5.9
5 Ti1
4
3
2
1
al.

A 1

Figura 7.5
Plan de situaţie cu picheţii

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA 151


152
PLAN DE SITUATIE
Scara 1:500

V1 B
e
sd 18
sen s
r
me a b c B1 d 17
5 Ti1 e
1 4
al.

f
3 3 16
2 al.
15

Te1
A 1 U1 =110g c cc U2=99 g01c cc

6
14

al.
R1=75.0007 50
m R2=80.00 23

2
13

7
T2 =81.25 m
T1 =63.98 m

Figura 7.6
m C2=126.9 1m 12

8
C1=105.94

Ti2
B2 =34.03
B1=23.58 m
m m 11
10

a'
9

b'
c' Te2
B2 e' f'
d'

V2

Plan de situaţie cu traseul definitivat (Plansa 1)

Căi de comunicatii rutiere.Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea IEC


CAPITOLUL 7
APLICAŢIE

Având picheţii astfel stabiliţi, se întocmeşte foaia de pichetaj (tabel 7.1):


Tabelul 7.1 Foaia de pichetaj
Distanţa între Poziţia Cote teren,
Pichet Traseu
picheţi, m kilometrică m
A 14.02 0+0.00 357.40
1 20.79 +14.02 358.00
2 20.40 +34.81 359.00
Aliniament 1 = 95.94 m
3 17.27 +55.21 360.00
4 15.85 +72.48 360.42
5 7.61 +88.33 361.00
Ti1 13.25 +95.94 361.15
a 13.24 +109.19 361.50
U = 110.0750
b 13.24 +122.43 361.60 R = 75.00 m
T = 63.98 m
c 13.24 +135.67 361.70 C = 105.94 m
B1 13.24 +148.91 361.65 B = 23.58 m

d 13.24 +162.15 361.55


e 13.24 +175.39 361.20
f 13.25 +188.63 360.90
Te1 12.34 +201.88 360.40
6 20.60 +214.22 360.00
Aliniament 2 = 65.88 m
7 18.46 +234.82 359.40
8 14.48 +253.28 359.00
Ti2 15.87 +267.76 358.70
a’ 15.86 +283.63 358.35
b’ 15.86 +299.49 358.15 U = 99.0123
R = 80.00 m
c’ 15.87 +315.35 358.05 T = 81.25 m
C = 126.91 m
B2 15.86 +331.22 358.05 B = 34.03 m
d’ 15.87 +347.08 358.20
e’ 15.86 +362.95 358.65

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA 153


CAPITOLUL 7

f’ 15.86 +378.81 359.05


Te2 7.94 +394.67 359.65
9 29.08 +402.61 360.00
10 25.89 +431.69 361.00
11 27.36 +457.58 362.00
12 21.56 +484.94 363.00
13 21.82 +506.50 364.00
14 24.80 +528.32 365.00
15 25.18 +553.12 366.00
Aliniament 3 = 250.43
16 28.26 +578.30 367.00
17 25.72 +606.56 368.00
18 12.82 +632.28 369.00
B +645.10 369.40

Calculul elementelor profilului longitudinal


• Se reprezintă linia terenului în profil longitudinal pe baza foii de pichetaj şi
se trasează linia roşie.
• Se determină lungimea paşilor de proiectare:
l1= Poziţia kilometrică B1 - Poziţia kilometrică A = 148.91 m;
l2= Poziţia kilometrică B2 - Poziţia kilometrică B1 = 182.31 m;
l3= Poziţia kilometrică B - Poziţia kilometrică B2 = 313.88 m;
• Se calculează declivităţile pentru fiecare pas de proiectare:
∆hB − A CPB − CPA 362.82 − 357.40
i1 = 1
⋅ 100 = 1
⋅ 100 = ⋅ 100 = 3.6398%
l1 l1 148.91
unde CPA şi CPB1 sunt măsurate pe profilul longitudinal;
Se rotunjeşte i1 = 3.64% şi se recalculează CPB = 362.82m . 1

154 Căi de comunicatii rutiere.Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea IEC


APLICAŢIE

∆hB − B CPB − CPB 356.54 − 362.82


i2 = 2 1
⋅ 100 = 2 1
⋅ 100 = ⋅ 100 = 3.4446%
l2 l1 182.31
unde CPB2 este măsurată pe profilul longitudinal;
Se rotunjeşte i2 = 3.44% şi se recalculează CPB = 356.54m . 2

∆hB − B CPB − CPB 369.40 − 356.54


i3 = 2
⋅ 100 = 2
⋅ 100 = ⋅ 100 = 4.0971%
l3 l1 313.88
unde CPB este măsurată pe profilul longitudinal;
Se rotunjeşte i2 = 4.10% şi se recalculează CPB = 369.40m .

• Se calculează cotele liniei proiectului:


- pentru primul pas de proiectare:
CPA = CTA = 357.40m ;
CP1 = CPA + i1 % ⋅ l A−1 = 357.40 + 3.64% ⋅ 14.02 = 357.91m ;
CP2 = CPA + i1 % ⋅ l A−2 = 357.40 + 3.64% ⋅ 34.81 = 358.67 m ;
CP3 = CPA + i1 % ⋅ l A−3 = 357.40 + 3.64% ⋅ 55.21 = 359.41m ;
.
.
.
CPB1 = CPA + i1 % ⋅ l A− B1 = 357.40 + 3.64% ⋅ 148.91 = 362.82m .
- pentru al doilea pas de proiectare:
CPB1 = 362.82m ;
CPd = CPB1 − i2 % ⋅ lB1−d = 362.82 − 3.44% ⋅ 13.24 = 362.36m ;
CPe = CPB1 − i2 % ⋅ l B1−e = 362.82 − 3.44% ⋅ 26.48 = 361.91m ;
CPf = CPB1 − i2 % ⋅ l B1− f = 362.82 − 3.44% ⋅ 39.72 = 361.45m ;

.
.
.
CPB 2 = CPB1 − i2 % ⋅ l B1− B 2 = 362.82 − 3.44% ⋅ 182.31 = 356.54m ;
- pentru al treilea pas de proiectare:
CPB 2 = 356.54m ;

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA 155


CAPITOLUL 7

CPd ' = CPB 2 + i3 % ⋅ l B1−d = 356.54 + 4.10% ⋅ 15.86 = 357.19m ;


CPe ' = CPB 2 + i3 % ⋅ lB1−e = 356.54 + 4.10% ⋅ 31.73 = 357.84m ;
CPf ' = CPB 2 + i3 % ⋅ l B1− f = 356.54 + 4.10% ⋅ 47.59 = 358.49m ;

.
.
.
CPB = CPB 2 + i3 % ⋅ lB1− B = 356.54 + 4.10% ⋅ 313.83 = 369.40m .

• Se calculează cotele de execuţie pentru fiecare pichet:


∆H A = CPA − CTA = 357.40 − 357.40 = 0.00m ;
∆H 1 = CP1 − CT1 = 357.91 − 358.00 = −0.09m ;
∆H 2 = CP2 − CT2 = 358.67 − 359.00 = −0.33m ;
.
.
.
∆H 18 = CP18 − CT18 = 368.87 − 369.00 = −0.13m ;
∆H B = CPB − CTB = 369.40 − 369.40 = 0.00m ;

• Se calculează racordările verticale


- pentru schimbarea de declivitate din pichetul “B1” (figura 7.7):
m = i1 − i2 = 3.64 + 3.44 = 7.08%

- se alege raza R = 1000 m;


- mărimea tangentei „T”:
m ⋅ R 7.08 ⋅ 1000
T= = = 35.40m
200 200
- mărimea bisectoarei „B”:
T2 35.40 2
B= = = 0.63m
2 ⋅ R 2 ⋅ 1000

156 Căi de comunicatii rutiere.Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea IEC


APLICAŢIE

m=7,08%
R=1000 m
T=35,40 m
B=0,63 m

T=35.4 m T=35.4 m

Figura 7.7
Racordare verticală în pichetul “B1“

- pentru schimbarea de declivitate din pichetul “B2” (figura 7.8):


m = i3 − i2 = 3.44 + 4.10 = 7.54%

- se alege raza R = 2000 m;


- mărimea tangentei „T”:
m ⋅ R 7.54 ⋅ 2000
T= = = 75.40m
200 200
- mărimea bisectoarei „B”:
T2 75.40 2
B= = = 1.42m
2 ⋅ R 2 ⋅ 2000

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA 157


CAPITOLUL 7

m=7,54%
R=2000 m
T=75,40 m
B=1,42 m

T=75.4 m T=75.4 m

Figura 7.8
Racordare verticală în pichetul “B2“

158 Căi de comunicatii rutiere.Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea IEC


APLICAŢIE

m=7,08%
R=1000 m
T=35,40 m
B=0,63 m

T=35.4 m T=35.4 m m=7,54%


R=2000 m
T=75,40 m
B=1,42 m

T=75.4 m T=75.4 m

T CE
T CE
I ORP T

I ORP T U PE CNI

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA


I S RAF S

Figura 7.9
i 1 = 3,64 i2= 3,44 i 3= 4,10

VI
TAI
L
IT

E
D
C
l1 = 148,91 l2= 182,31 l3= 313,88
0,26 0,64 1,17 0,81 0,71 0,55 0,60 0,57 0,46 0,23 0,03
0,00 0,00

FI
ET
E
AX

D
ER
N
IN
0,09 0,33 0,59 0,38 0,39 0,26 0,13 0,17 0,52 0,96 1,51 1,01 0,81 0,56 0,51 0,53 0,34 0,28 0,16 0,28 0,38 0,37 0,34 0,18 0,13

TE
P

C
R
TC

O
IEO
ET
TE

C
R
EN

O
14,02 20,79 20,40 17,27 15,85 7,61 13,25 13,24 13,24 13,24 13,24 13,24 13,24 13,25 12,34 20,60 18,46 14,48 15,87 15,86 15,86 15,87 15,86 15,87 15,86 15,86 7,94 29,08 25,89 27,36 21,56 21,82 24,80 25,18 28,26 25,72 12,82

AT
ET

IS
D
TAN
N
R
IC
H

PI
P I
E TE
I C
T H

Profil longitudinal (Planşa 2)


I
AL

ET
ET

TAS
PE

D
N
C
U
U
M
hm

AI
ET

LA
IS
EB

IN
EN
C
U
R

M
h,
,
epr
ir

k
e

m
m
UNIVERSITAT EA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCT II C IVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE PLANSA
SPECIALIZAREA: INGINERIE ECONOMICA IN CONSTRUCTII CAI DE COMUNICATII NR. ....

STUDENT: ............................... SCARA;


ANUL: ........... 1:1000
1:100 PROFILUL LONGITUDINAL
GRUPA: .........

159
160
PROFIL TRANSVERSAL TIP
scara 1:50 (scara recomandata)

Ampriza
Platforma
8.00 m
Var.Bancheta Rigola pereata Acostament Parte carosabila Acostament Variabil
0.50 m 1.20 m 1.00 m 6.00 m 1.00 m

Axa Proiectata
1: 4.0%
2.5% 2.5% 4.0%
1 2% Imbracarea
1: 2:3 taluzelor cu
1 1:3 pamant vegetal
10cm
2%
3. Profil transversal tip

DETALIUL A 2.64
STRUCTURA RUTIER PROIECTATA ACOSTAMENT
4 cm BA16 min. 15 cm Balast
5 cm BAD25
8 cm AB 2 Trepte de infratire
25 cm Piatra sparta
30 cm Balast

Figura 7.10
DETALIUL A -Rigola pereata
scara 1:20 (scara recomandata)

0.25 0.30 0.90 0.25

Profil transversal tip (Planşa 3)


1:
1 1:3

0.30
15 cm pereu din piatra bruta
5 cm nisip pilonat UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE PLANSA
SPECIALIZAREA: INGINERIE ECONOMICA IN CONSTRUCTII CAI DE COMUNICATII NR. 3

STUDENT: ............................... SCARA;


ANUL: ........... 1:50
1:20 profil transversal tip
GRUPA: .........

Căi de comunicatii rutiere.Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea IEC


CAPITOLUL 7
APLICAŢIE

4. Profile transversale
Pentru a realiza profilul transversal în pichetul “2” se parcurg următoarele
etape:
• se ridică linia terenului considerând 15.00m stânga şi 15.00m dreapta
faţă de axa drumului;
• se duce o linie perpendiculară pe axa drumului sau o linie pe direcţia
razei de curbură în pichetul respectiv şi astfel se obţin 6 picheti, 2 la
intersecţia cu marginile părţii carosabile, 2 la intersecţia cu
acostamentele şi 2 la sfârşitul celor 15.00 m stânga – dreapta;
• se determină de pe planul de situaţie cotele teren ale picheţilor
propuşi în profil transversal;
• se reprezintă cotele de teren în funcţie de planul de referinţă ales;
planul de referinţă se alege astfel încât reprezentarea liniei terenului
şi a liniei proiectate să nu intersecteze tabelul profilului transversal;
pentru aceasta se stabileşte cota minimă de reprezentat (fie cota
teren, fie cota proiect în axă) din care se scad 2.00 m – 3.00 m; , în
acest caz Cmin = 359.00 m, deci PR = 359.00 – 2,00 m = 357.00 m;
• se determină cotele proiect în cei 10 picheti rezultaţi cunoscând că
panta în profil transversal a părţii carosabile este pa = 2.5% şi a
acostamentului este pac = 4%:
 cota la marginea părţii carosabile = 358.67 − 3.0 ⋅ 2.5 / 100 = 358.60 m;
 cota la marginea acostamentului = 358.60 − 1.00 ⋅ 4 / 100 = 358.56 m;
 cota la fundul şanţului = 358.56 − 0.30 = 358.26 m;
 cota la nivelul banchetei = 358.26 + 0.30 = 358.56 m;
 cota la piciorul taluzului = 358.56 + 0.25 ⋅ 2% = 358.57 m;
 cota la creasta taluzului - stânga şi dreapta (de la piciorul
taluzului se duce linia de taluz de debleu cu o pantă de 1:1
până intersectează linia terenului = 359.18 m, respectiv 358.80 m).
În mod asemănător se calculează cotele proiect şi pentru ceilalţi 7 picheţi.

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA 161


162
PROFIL TRANSVERSAL
PICHET NR.2
Poz. Km. 0+34.81

1:
1
1
4.0% 2.5% 2.5% 4.0%

1:
2.0% 2.0%

1
1:3

1:
1:3

1
1:

359.18
358.57
358.56
358.26
358.26
358.56
358.57
358.80

359.40
359.13 358.56
359.10 358.60
359.00 358.67
358.90 358.60
358.87 358.56
358.45

0.90 1.00 3.00 3.00 1.00 0.90 9.55

0.30
0.25

0.25
0.30

Figura 7.11
Profil transversal în pichetul 2 (Planşa 4-1)
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE PLANSA
SPECIALIZAREA: INGINERIE ECONOMICA IN CONSTRUCTII CAI DE COMUNICATII NR.4−1

STUDENT: ............................... SCARA;


ANUL: ........... 1:100
profil transversal in pichetul 2
GRUPA: .........

Căi de comunicatii rutiere.Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea IEC


CAPITOLUL 7
APLICAŢIE

PROFIL TRANSVERSAL
PICHET NR.4
Poz. Km. 0+72.48

1:
1
1
2.5% 2.5%

1:
2.0% 4.0% 4.0% 2.0%

1:
1:3 1:3

1
1:

360.72
359.94
359.93
359.63
359.63
359.93
359.94
360.28

360.97
360.65 359.93
360.60 359.97
360.42 360.04
360.38 359.97
360.34 359.93
360.00

9.55 0.90 1.00 3.00 3.00 1.00 0.90 9.55

0.30
0.25
0.30
0.25

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA


Figura 7.12
Profil transversal în pichetul 4 (Planşa 4-2)
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE PLANSA
SPECIALIZAREA: INGINERIE ECONOMICA IN CONSTRUCTII CAI DE COMUNICATII NR. 4−2

STUDENT: ............................... SCARA;


ANUL: ........... 1:100
profil transversal in pichetul 4
GRUPA: .........

163
164
PROFIL TRANSVERSAL
PICHET NR.7
Poz. Km. 0+234.82

2.5% 2.5% 4.0%


4.0%
1:1 1:3 2: 3

359.57
359.45
359.75
359.79
359.86
359.79
359.25
359.26 359.75

359.54
359.52
359.40
359.28
359.11

359.88
9.55 0.90 1.00 3.00 3.00 1.00 9.55

0.13

Figura 7.13
Profil transversal în pichetul 7 (Plansa 4-3)
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE PLANSA
SPECIALIZAREA: INGINERIE ECONOMICA IN CONSTRUCTII CAI DE COMUNICATII NR. 4−3

STUDENT: ............................... SCARA;


ANUL: ........... 1:100
profil transversal in pichetul 7
GRUPA: .........

Căi de comunicatii rutiere.Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea IEC


CAPITOLUL 7
APLICAŢIE

PROFIL TRANSVERSAL
PICHET NR.10
Poz. Km. 0+431.69

1:

1
1 2.5% 2.5% 4.0%

1:
2.0%
4.0% 2.0%

1
1:
1 1:3 1:3

1:

361.12
360.56
360.55
360.25
360.25
360.55
360.56
360.87

361.34
361.07 360.55
361.05 360.59
361.00 360.66
360.95 360.59
360.92 360.55
360.64

9.55 0.90 1.00 3.00 1.00 0.90 9.55


0.30
0.25

0.25
0.30

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA


Figura 7.14
Profil transversal în pichetul 10 (Planşa 4-4)
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE PLANSA
SPECIALIZAREA: INGINERIE ECONOMICA IN CONSTRUCTII CAI DE COMUNICATII NR. 4−4

STUDENT: ............................... SCARA;


ANUL: ........... 1:100
profil transversal in pichetul 10
GRUPA: .........

165
166
PROFIL TRANSVERSAL
PICHET NR.12
Poz. Km. 0+484.94

1:
1

1
4.0% 2.5% 2.5% 4.0%

1:
2.0% 2.0%
1:3

1:
1:3

1
1:

362.74
362.73
362.43
362.73
362.77
362.84
362.77
362.73
362.43
362.73
362.74

363.40
363.07
363.04
363.00
362.96
362.92
362.83

9.55 0.90 1.00 3.00 3.00 1.00 0.90 9.55


0.30
0.25

0.25
0.30

Figura 7.15
Profil transversal în pichetul 12 (Planşa 4-5)
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE PLANSA
SPECIALIZAREA: INGINERIE ECONOMICA IN CONSTRUCTII CAI DE COMUNICATII NR. 4−5

STUDENT: ............................... SCARA;


ANUL: ........... 1:100
profil transversal in pichetul 12
GRUPA: .........

Căi de comunicatii rutiere.Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea IEC


CAPITOLUL 7
APLICAŢIE

PROFIL TRANSVERSAL
PICHET NR.14
Poz. Km. 0+528.32

1:
2.5%

1
4.0% 2.5% 4.0% 1
2.0% 2.0%1:

1:
1:3 1:3 1

1
1:

365.13
364.52
364.51
364.21
364.21
364.51
364.52
364.83

365.40
365.07 364.51
365.04 364.55
365.00 364.62
364.90 364.55
364.88 364.51
364.60

9.55 0.90 1.00 3.00 3.00 1.00 0.90 9.55


0.30
0.25

0.25
0.30

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA


Figura 7.16
Profil transversal în pichetul 14 (Planşa 4-6)
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE PLANSA
SPECIALIZAREA: INGINERIE ECONOMICA IN CONSTRUCTII CAI DE COMUNICATII NR. 4−6

STUDENT: ............................... SCARA;


ANUL: ........... 1:100
profil transversal in pichetul 14
GRUPA: .........

167
168
PROFIL TRANSVERSAL
PICHET NR.16
Poz. Km. 0+578.30

1:
1

1
2.0% 4.0% 2.5% 2.5% 4.0% 1 1:
2.0%
:3

1:
1

1
1:3 1:

367.11
366.56
366.55
366.25
366.55
366.59
366.66
366.59
366.55
366.25
366.55
366.56
366.88

367.31
367.07
367.04
367.00
366.96
366.93
366.61

9.55 0.90 1.00 3.00 3.00 1.00 0.90 9.55


0.30
0.25

0.25
0.30

Figura 7.17
Profil transversal în pichetul 16 (Planşa 4-7)
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE PLANSA
SPECIALIZAREA: INGINERIE ECONOMICA IN CONSTRUCTII CAI DE COMUNICATII NR. 4−7

STUDENT: ............................... SCARA;


ANUL: ........... 1:100
profil transversal in pichetul 16
GRUPA: .........

Căi de comunicatii rutiere.Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea IEC


CAPITOLUL 7
APLICAŢIE

PROFIL TRANSVERSAL
PICHET NR.18
Poz. Km. 0+632.28

1:
2.5% 2.5%

1
2.0%
1: 4.0% 4.0% 2.0% :
1
1 1:3 1:3 1 1
1:

368.88

369.11
368.77
368.76
368.46
368.76
368.77
368.46

369.30
369.07 368.76
369.03 368.80
369.00 368.87
368.96 368.80
368.93 368.76
368.58

9.55 0.90 1.00 3.00 3.00 1.00 0.90 9.55

0.25
0.30
0.30
0.25

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA


Figura 7.18
Profil transversal in pichetul 18 (Planşa 4-8)
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE PLANSA
SPECIALIZAREA: INGINERIE ECONOMICA IN CONSTRUCTII CAI DE COMUNICATII NR. 4−8

STUDENT: ............................... SCARA;


ANUL: ........... 1:100
profil transversal in pichetul 18
GRUPA: .........

169
CAPITOLUL 7

5. Calculul volumelor de terasamente pe un sector de drum


Pentru exemplificare, se calculează volumul de lucrări de terasamente
pentru tronsonul cuprins între picheţii “10” şi “18”:
• Se determină suprafaţa fiecărui profil transversal:
- pichetul “10” – S10 = 5.05 m2;

0.34
0.42

0.38
0.46
0.52

0.35

0.36

0.37

0.39
0.80

0.50
1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00

Figura 7.19
Calculul suprafeţei profilului transversal în Pichetul 10

Similar, se calculează suprafeţele pentru restul picheţilor:


- pichetul “11” – S11 = 4.16 m2;
- pichetul “12” – S12 = 2.97 m2;
- pichetul “13” – S13 = 4.17 m2;
- pichetul “14” – S14 = 5.27 m2;
- pichetul “15” – S15 = 5.21 m2;
- pichetul “16” – S16 = 5.02 m2;
- pichetul “17” – S17 = 2.78 m2;
- pichetul “18” – S18 = 2.68 m2;
• Calculul lucrărilor de terasamente se face organizat, în tabelul 7.2.

170 Căi de comunicatii rutiere.Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea IEC


Suprafata Com-
Volum Nece- Pri-
Taluz rambleu Taluz debleu Ampriza Pereu
APLICAŢIE

Dist. Dist. pensa-


Poz. m2 m3 sar sos
Pichet intre aplica- re in
km R D
picheti bila acelasi
R D R D m3 m3 m m2 m m2 m m2 m m2
profil
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19

10 0+431.69 12.95 0 5.05 0 65.372 0 0 65.372


0 0 1.27 16.44 11.8 152.75 2.76 35.73
25.89
11 0+457.58 26.63 0 4.16 0 110.76 0 0 110.76
0 0 0.96 25.56 11.65 310.18 2.76 73.49
27.36
12 0+484.98 24.46 0 2.97 0 72.646 0 0 72.646
0 0 0.81 19.81 11.47 280.56 2.76 67.51
21.56
13 0+506.50 21.69 0 4.17 0 90.447 0 0 90.447
0 0 1.01 21.91 11.65 252.69 2.76 59.86
21.82
14 0+528.32 23.31 0 5.27 0 122.84 0 0 122.84
0 0 1.34 31.24 11.85 276.22 2.76 64.34
24.8
15 0+553.12 24.99 0 5.21 0 130.2 0 0 130.2
0 0 1.3 32.49 11.83 295.63 2.76 68.97
25.18

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA


Tabelul 7.2
16 0+578.30 26.72 0 5.02 0 134.13 0 0 134.13
0 0 1.26 33.67 11.79 315.03 2.76 73.75
28.26
17 0+606.56 26.99 0 2.78 0 75.032 0 0 75.032
0 0 0.81 21.86 11.42 308.23 2.76 74.49
25.72
18 0+632.28 12.86 0 2.68 0 34.465 0 0 34.465
0 0 0.66 8.488 11.37 146.22 2.76 35.49

Calculul volumelor de terasamente


TOTAL GENERAL 0 835.9 0 0 835.9 0 211.5 2337.5 553.6

171
172

Scara:
1cm
= 10 mc
Volum rambleu

10 11 12 13 14 15 16 17 18
65.372
5213.41
110.76
5187.52

72.646
5160.16
Volum pamânt de
90.447 transportat la depozit
5138.60

122.844
picheţii “10” şi “18” (figura 7.20):

5116.78 835.90 mc

130.198
5091.98

Figura 7.20
134.134
5066.80

75.032
5038.54
34.465
5012.82

Volum debleu

Epura Lalanne de mişcare a pământului (Planşa 5)


UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE PLANSA
SPECIALIZAREA: INGINERIE ECONOMICA IN CONSTRUCTII CAI DE COMUNICATII NR. ....

STUDENT: ............................... SCARA:


ANUL: ........... 1:100
EPURA LALANNE
GRUPA: .........
Se întocmeşte epura Lalanne pentru zona de traseu cuprinsă între

Căi de comunicatii rutiere.Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea IEC


CAPITOLUL 7
APLICAŢIE

Depozitul se află la o distanţă de 5 km faţă de punctul “B”.


• Se întocmeşte tabelul pentru mişcarea pământului pentru zona de
traseu cuprinsă între picheţii “10” şi “18”:

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA 173


174
Transport
Nece- Pri- Trans- Dist. Transport cu Transport cu
Dist. in depozit / Pichetul Transport auto
Poz. sar sos port de buldozerul screperul
Pichet intre din groapa in care se
km R D pe trans.
picheti 3 3 de transporta
m m traseu dt Vt Mt Vt Mt Vt Mt
imprumut
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

10 0+431.69 0 65.372 - 65.372 - 5213.41 - - - - 65.372 340812.3


25.89
11 0+457.58 0 110.76 - 110.760 - 5187.52 - - - - 110.760 574569.7
27.36
12 0+484.98 0 72.646 - 72.646 - 5160.16 - - - - 72.646 374866
21.56
13 0+506.50 0 90.447 90.447 90.447 464772.5
- - 5138.6 - - - -
21.82
14 0+528.32 0 122.84 - 122.844 - 5116.78 - - - - 122.844 628564.2
24.8
15 0+553.12 0 130.2 - 130.198 - 5091.98 - - - - 130.198 662965.1
25.18

Tabelul 7.3
16 0+578.30 0 134.13 134.134 134.134 679632.2
- - 5066.8 - - - -
28.26
17 0+606.56 0 75.032 75.032 75.032 378052.7
- - 5038.54 - - - -
25.72
18 0+632.28 0 34.465 34.465 34.465 172765.8
- - 5012.82 - - - -

Tabelul pentru mişcarea pământului


TOTAL GENERAL 0 0 0 0 835.90 4277001

Căi de comunicatii rutiere.Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea IEC


CAPITOLUL 7
APLICAŢIE

• Se calculează distanţa medie de transport, „dmed” este egală cu raportul


dintre suma momentelor de transport, ΣM t şi suma volumelor de
transport, ΣVt pentru un anumit mijloc de transport:

6. Calculul amenajării în spaţiu şi a supralărgirii unei curbe


• Se determină valoarea razei curente cu relaţia:
V2 25.00 2
Rc = = = 54.95m
13 ⋅ p a ⋅ ( k + g ) 2. 5
13 ⋅ ⋅ (25 + 10.00)
100
• Se rotunjeşte valoarea Rc la multiplu de 5.00 m în plus: Rc = 55.00m

• Se determină valoarea razei recomandabile cu relaţia:


V2 25.00 2
R rec = = = 128.21m
13 ⋅ p a ⋅ (k − g ) 2 .5
13 ⋅ ⋅ ( 25 − 10.00)
100
• Se rotunjeşte valoarea Rrec la multiplu de 5.00 m în plus: Rrec = 130.00m

• Având în vedere că raza cercului este în domeniul razelor curente


profilul din aliniament se va converti.
Conform STAS 863 - 85 valoarea supralărgirii pentru o bandă de
circulaţie este sl1 = 0.55 m şi sl2 = 0.50 m (tabelul 1.3), valoarea lungimii de
supralărgire şi convertire este lcs = lcs1 = lcs2 =15.00 m (tabelul 1.2). (figura 7.21)
Valoarea totală a supralărgirii pentru 2 benzi de circulaţie pe zona
racordării este slT1 = 2sl1 = 1.10 m şi slT2 = 2sl2 = 1.00 m.
Supralărgirea totală se menţine constantă pe toată lungimea curbei de
racordare, adică între Ti1 şi Te1,respectiv Ti2 şi Te2, ea variind liniar pe lungimea
lcs1, respectiv lcs2, de la 0 la valoarea maximă.

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA 175


CAPITOLUL 7

3
al.
PLAN DE SITUATIE

cs
Scara 1:1000

l
Te2

T2
αc2
U2

V2
T2
i2
T
2 lcs
al.
lcs
αc1
T1 Te1
V1
U1
T1

Ti1
cs
l

al. 1

Figura 7.21
Plan de situaţie pentru calculul amenajării în spaţiu şi
a supralărgirii unei curbe

176 Căi de comunicatii rutiere.Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea IEC


APLICAŢIE

Ţinând cont de sensul de parcurgere al traseului (de la al. 1 la al. 3)


dispunem supralărgirea la interiorul curbei, adică pe partea dreaptă pentru
prima curbă şi pe partea stângă pentru cea de-a doua curbă, iar convertirea
pe partea stângă pentru prima curbă şi pe partea dreaptă pentru cea de-a
doua curbă, adică la exteriorul curbelor. (figura 7.22)

3
a l.
PLAN DE SITUATIE

5%
2.

cs

2.5%
Scara 1:1000

s lT2
Te2
alargita

C2
2.5%
m ssupr

V2

2
lT
s

%
2.5

Ti2
% 5%
2.5 2.
lcs
lcs
Te1 2
s l T1 al.
5%
2.
V1

a
rgit
rala

C1
sup
md
2.5%

s lT1
Ti1
cs

2.5%
l

1
al.
e
sd
sen s
e r
m

Figura 7.22
Dispunerea supralărgirii si convertirii unei curbe

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA 177


CAPITOLUL 7

Amenajarea în spaţiu este realizată pentru curba 1, pentru curba 2


realizându - se în mod asemănător.
Lungimea pe care se păstrează profilul convertit este lungimea arcului
de cerc C1 = 105.94 m (figura 7.22).

ms axa md m d supralargita

sc 1:10 scari
recomandate

sc 1:100

2.5%

h =2.75
0.00
2.5%
2.5% i1
h = 15.00
h = 7.50

3.00 3.00 1.10


axa
c

B s
lT

Figura 7.23
Profilul convertit

Considerând nemodificate cotele în axa căii rezultă următoarele


elemente pentru întocmirea schemei de amenajare în spaţiu. (figura 7.23):
B 6.00
haxa = ⋅ pa = ⋅ 2.5% = 7.50cm
2 2
hc = B ⋅ pa = 6.00 ⋅ 2.5% = 15.00cm

hi1 = slT ⋅ p a = 1.1 ⋅ 2.5% = 2.75cm

În figura 7.24 este reprezentată amenajarea supralărgirii şi amenajarea


rampei convertirii pentru curba dată.
Pe baza înălţimilor hi1, hc şi haxa calculate se determină cotele relative în
punctele Ti şi Te:

178 Căi de comunicatii rutiere.Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea IEC


APLICAŢIE

• cota relativă în Ti la marginea exterioară supraînlţată este:


– haxa+ hc = - 7.50 +15.00 = 7.50 cm;
• cota relativă în Ti la marginea interioară supralărgită este :
– haxa - hi1 = - 7.50 – 2.75 = - 10.25 cm;
• cota relativă în Ti la marginea interioară nesupralărgită este:
– haxa = - 7.50 = - 7.50 cm;
• cota relativă în Te la marginea exterioară supraînălţată este:
– haxa+ hc = - 7.50 +15.00 = 7.50 cm;
• cota relativă în Te la marginea interioară supralărgită este :
– haxa - hi1 = - 7.50 – 2.75 = - 10.25 cm;
• cota relativă în Te la marginea interioară nesupralărgită este:
– haxa = -7.50 = - 7.50 cm;

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA 179


180
Ti a b c B1 d e f Te

2 .5%
2.5%

2 .5%

2.5 %

B/2 B/2
2 .5 %

2. 5%
0.0% 2.5%
0.0% 2.5%
lcs/2 = 7.50m lT
s =1.10 m lT
s =1.10 m lcs/2 = 7.50m

lcs=15.00m C1 =105.94 m lcs=15.00m

7.50 7.50
0.00 0.00 a b c B1 d e f 0.00 -0.048
5 6
Te -8.00
haxa = -7.50 -8.89 -10.25 Ti -10.25 -8.89
lcs/2 = 7.50m lcs/2 = 7.50m

lcs=15.00m C1=105.94m lcs=15.00m

sc 1:100 sc 1:10
ms(margine stanga convertirii )
scari recomandate pentru scari recomandate pentru
axa drumului
amenajarea supralargirii amenajarea convertirii LEGENDA:
md (margine dreapta nesupralargita )

sc 1:500 sc 1:500 md (margine dreapta supralargita )

Figura 7.24
PICHET 5 Ti a b c B1 d e f Te 6
s +0.075 +0.075 +0.075 +0.075 +0.075 +0.075 +0.075 +0.075 +0.075
COTE RELATIVE -0.001 -0.048
M
convertita
COTE ABSOLUTE 360.609 360.965 361.445 361.935 362.415 362.895 361.445 361.935 362.415 360.965 360.522
s -0.075 -0.075 -0.075 -0.075 -0.075 -0.075 -0.075 -0.075 -0.075
COTE RELATIVE -0.075 -0.075
M
nesupralargita
COTE ABSOLUTE 360.535 360.815 361.295 361.785 362.265 362.745 361.295 361.785 362.265 360.815 360.495
s -0.088 -0.1025 -0.1025 -0.1025 -0.1025 -0.1025 -0.1025 -0.1025 -0.1025 -0.1025 -0.080
COTE RELATIVE
M
supralargita
COTE ABSOLUTE 360.522 360.788 361.268 361.758 362.238 362.718 361.268 361.758 362.238 360.788 360.490

Detaliu de amenajare în spaţiu pentru o curbă


UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE PLANSA
SPECIALIZAREA: INGINERIE ECONOMICA IN CONSTRUCTII CAI DE COMUNICATII NR. ....

STUDENT: ............................... SCARA;


ANUL: ........... 1:500
1:100 detaliu de amenajarea in spatiu pentru o curba
GRUPA: ......... 1:10

Căi de comunicatii rutiere.Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea IEC


CAPITOLUL 7
APLICAŢIE

7. Calculul cantităţilor de lucrări puse în operă (calcul


economic)
Pentru tronsonul de drum pentru care s-au calculat lucrările de
terasamente se calculează cantităţile de lucrări, pe baza următoarelor date:
- lăţimea părtii carosabile B = 6.00 m;
- lăţimea acostamentelor a = 1.00 m;
- cantităţile de săpătură şi umplutură sunt calculate conform tabelului
7.2;
- structura rutieră are următoarea alcătuire: 4 cm strat de uzură BA 16,
5 cm strat de legatură BAD 25, 8 cm strat de bază din mixtură
asfaltică AB2, 25 cm strat de piatră spartă, 30 cm strat de balast,
conform profilului transversal tip;
- acostamentele sunt din balast, în grosime de 15 cm.
- densitatea mixturii AB 2: ρAB2 = 2.2 t/m3;
- densitatea mixturii BAD 25: ρBAD25 = 2.3 t/m3;
- densitatea specifică a mixturii BA 16: ρBA16 = 2.35 t/m3;
Rezolvare:
Se calculează următoarele cantităţi:
1. curăţarea şi pregătirea terenului – 2337.5 m2 (ampriza drumului);
2. lucrări de săpătură – 835.90 m3;
3. execuţie rigole pereate – se măsoară pe planul de situaţie lungimea
rigolelor – 401.18 m;
4. execuţie fundaţie din balast:
Lungime drum x LB x hbalast = 200.59 x 6.00 x 0.30 = 361.06 m3;
5. execuţie strat de piatră spartă:
Lungime drum x LB x hpiatră spartă = 200.59 x 6.00 x 0.20 = 240.71 m3;
6. execuţie strat de bază din AB 2:

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA 181


CAPITOLUL 7

Lungime drum x LB x h AB2 x ρAB2 = 200.59 x 6.00 x 0.08 x 2.2 =


211.82 t;
7. execuţie strat de legatură din BAD 25:
Lungime drum x LB x hBAD25 x ρBAD25 = 200.59 x 6.00 x 0.05 x 2.3 =
138.41 to;
8. execuţie strat de uzură din BA 16:
Lungime drum x LB x hBAD25 x ρBA16 = 200.59 x 6.00 x 0.04 x 2.35
= 113.13 to;
9. execuţie acostamente balast:
2 x Lungime drum x La x ha = 2 x 200.59 x 1.00 x 0.15 = 60.18 m3;

182 Căi de comunicatii rutiere.Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea IEC


APLICAŢIE

8. Memoriu tehnic

În cadrul prezentului proiect se studiază soluţia de amenajare a unui


drum de legatură între două puncte A şi B, de pe planul de situaţie din tema de
proiectare.
Drumul parcurge o zonă cu relief relativ uşor, cu cote cuprinse între
357.40 m şi 369.40 m şi cu declivităţi în general mici, între 2.85% şi 3.61%.
Traseul proiectat are o lungime de 645.10 m şi este alcătuit din trei
aliniamente cu lungimi cuprinse între 65.88 m şi 250.43 m legate între ele cu
ajutorul a două curbe cu razele de 75.00 m şi 80.00 m. Din lungimea totală a
traseului 412.25 m sunt în aliniament iar 232.85 m sunt în curbă.
În profil longitudinal drumul urmăreşte terenul, astfel încât volumul de
lucrări de terasamente să fie minim. Astfel, ţinând cont de faptul că punctele A
şi B sunt puncte de cote obligate, s-au folosit trei paşi de proiectare cu
lungimea cuprinsă între 148.91 m şi 313.88 m şi cu declivităţi cuprinse între
3.44% şi 4.10 %. Declivităţile succesive au fost legate cu ajutorul racordărilor
verticale care au raze de 1000 m şi 2000 m.
În profil transversal drumul are partea carosabilă de 6.00 m, încadrată
de acostamente cu lăţimea de 1.00 m. Panta transversală a părţii carosabile
este de 2.50 %, tip acoperiş, iar acostamentele au panta de 4%.
Pe zonele de rambleu corpului drumului se construieşte din materiale
locale provenite din zonele unde drumul este în debleu. Pantele taluzurilor la
rambleu sunt de 2:3, iar pantele taluzurilor de debleu sunt de 1:1.
Structura rutieră folosită este o structură rutieră suplă şi are următoarea
alcătuire:
- 4 cm strat de uzură BA 16;
- 5 cm strat de legatură BAD 25;
- 8 cm strat de bază din mixtură asfaltică AB2;

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA 183


CAPITOLUL 7

- 25 cm strat de piatră spartă;


- 30 cm strat de balast.
Acostamentele sunt din balast şi au o grosime de 15 cm.
Pentru asigurarea scurgerii apelor pluviale, în zonele de debleu s-au
folosit rigole triunghiulare cu adâncimea de 30 cm.

9. Întocmirea borderoului proiectului

BORDEROU

A. Piese scrise
1. Tema de proiectare;
2. Memoriu tehnic justificativ;
3. Calculul elementelor curbelor circulare;
4. Foaia de pichetaj;
5. Calculul elementelor profilului longitudinal;
6. Calculul amenajării în spaţiu şi a supralărgirii unei curbe;
7. Calculul volumelor de terasament pe un sector de drum;
8. Calculul economic.
B. Piese desenate
1. Plan de situatie cu traseul definitivat, scara 1 :1000;
2. Profil longitudinal, scara 1 :1000, 1 :100;
3. Profil transversal tip, scara 1 :50;
4. Profiluri transversale curente (8 picheţi), scara 1 :100;
5. Detaliu de amenajare în spaţiu pentru o curbă;
6. Epura de mişcare a pământului.

184 Căi de comunicatii rutiere.Îndrumător didactic de proiectare pentru Specializarea IEC


BIBLIOGRAFIE

BIBLIOGRAFIE

1. Diaconu E., Dicu M., Răcănel C.: „Căi de comunicaţii rutiere – principii
de proiectare”, Editura CONSPRESS Bucureşti, 2006
2. Dorobanţu S., Paucă C.: „Trasee şi terasamente”, Editura Didactică şi
Pedagogică Bucureşti, 1979
3. Dorobanţu S., ş.a.: „Drumuri – calcul şi proiectare”, Editura Tehnică
Bucureşti, 1980
4. Mătăsaru Tr., Craus I., Dorobanţu S.: „Drumuri”, Editura Tehnică, 1966
5. Pinescu A.: „Căi de comunicaţii. Proiectarea stăzilor”, ICB,. 1974
6. Răcănel I.: „Introduction to transport engineering”, ICB, 1992
7. Răcănel I: „Drumuri moderne. Racordări cu clotoida”, Editura Tehnică,
1987
8. x x x: „Monitorul Oficial al României”
9. STAS 863-85: „Lucrări de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor.
Prescripţii de proiectare”
10. STAS 4032/1-2002: „Lucrări de drumuri. Terminologie”
11. STAS 2900-89: „Lucrări de drumuri. Lăţimea drumurilor”

Carmen RĂCĂNEL, Adrian BURLACU, Claudia SURLEA 185