Sunteți pe pagina 1din 28

Annex no.

18

Technical guidelines for rural roads


rehabilitation sub-projects

CAPITOLUL 1.

1.1.Definitie.
Drumul este o cale de comunicare terestra special amenajata pentru circulatia vehiculelor
si a pietonilor.

1.2.Clasificarea drumurilor si a strazilor ( dupa diferite criterii )


a. Din punct de vedere al destinatiei :
drumuri publice
drumuri de exploatare ( apartin unor intreprinderi sau unor persoane fizice )

b. Din punct de vedere al importantei lor: (clasificarea si incadrarea drumurilor din


Romania dupa importanta lor a fost legiferata prin HG.540 / 2000)
drumuri publice de interes republican
• autostrazi ( se mai numesc si europene in cazul in care apartin unor trasee
continentale) E
• nationale DN
drumuri publice de interes local
• drumuri judetene DJ
• drumuri comunale DC
• strazi - principale ( 2 benzi de circulatie )
- secundare ( 1 banda de circulatie )

c. Din punct de vedere functional :


drumuri
strazi
STRAZILE sint drumuri publice in interiorul localitatilor, special amenajate, destinate
circulatiei autovehiculelor, a mijloacelor de transport in comun, a pietonilor, a ciclistilor,
amplasarii retelelor tehnico-edilitare si asigurarii accesului la cladiri. Pe sectoarele de
strazi fara canalizare scurgerea apelor se asigura prin santuri amenajate.
Zona strazilor cuprinde: parte carosabila, acostament, sant (rigola), trotuare, spatii verzi,
suprafete adiacente pentru parcari, suprafete de teren necesare amplasarii anexelor strazii.
Deosebirile structurale intre strazi si drumuri constau in tipul sectiunii transversale si in
dimensionarea sistemului rutier.
Strazile in localitatile rurale pot fi principale sau secundare.
Unele strazi pot fi inchise traficului auto. Pentru strazile rurale incadrarea in categorii si
inchiderea pentru circulatie auto se face de catre Consiliul Local pe baza studiilor de

1
dezvoltare si organizare a traficului efectuat impreuna cu Politia Rutiera, conform
Ordinului Ministrul Transportului nr. 50/ 98.

Ex. Sectiuni transversale-tip pentru strazi rurale ( STAS 10144/1-90 )

1,00 1,00 0,75 0,75 1,00 1,00


5,50
7,00

0,25 1,00 0,75 0,75 1,00 0,25


3,50
5,00

d. Din punct de vedere al reliefului :


drumuri de ses ( maxim 150 m altitudine )
drumuri de deal ( intre 150-300 m altitudine )
drumuri de munte ( peste 300 m altitudine )

e. Din punct de vedere al gradului de perfectionare tehnica :


drumuri de pamint
drumuri pietruite

2
drumuri cu imbracaminti provizorii
drumuri cu imbracaminti moderne

f. Din punct de vedere administrativ :


drumurile nationale ⇒ in administrarea MLPTL- AND RA
drumurile judetene ⇒ in administrarea Consiliului Judetean
drumurile comunale si strazile ⇒ in administrarea Consiliului Local

Din punct de vedere tehnic si metodologic, coordonator al intreagii retele de drumuri,


indeplinind totodata si functia de ordonator principal de credite in calitatea lui de
administrator al Fondului special al drumurilor publice este Ministerul Lucrarilor
Publice, Transportului si Locuintei.(cf. art.57 din Legea.82/98 si art. 1 alin. (3) din
Normele metodologice MLPTL-MF 3705/ 21137/ 2001).

g . Din punct de vedere tehnic


Clasificarea se face in functie de intensitatea traficului = numarul de vehicule care trec in
unitatea de timp printr-o sectiune de drum. Intensitatea se calculeaza pentru o perspectiva
de 15 ani si se exprima prin intensitatea medie zilnica anuala( MZA).

raportul intre volumul total anual de trafic


MZA =
numarul de zile ale anului

MZA se exprima in autovehicule fizice sau in autovehicule- etalon in 24 de ore si se


determina pe baza prelucrarii rezultatelor recensamintelor si / sau inregistrarilor automate
de circulatie.
Autovehiculul –etalon este un autovehicul, in general conventional, in care se transforma
prin echivalare (conform STAS 7348-88) diferitele vehicule care circula pe un drum.
Autovehiculul –etalon se foloseste ca unitate de referinta pentru dimensionarea si
verificarea drumurilor din punct de vedere al capacitatii de circulatie si al capacitatii
portante a sistemului rutier.
Autovehiculul –etalon are caracteristicile :
- presiunea specifica transmisa de roata imbracamintii p = 0,5 N/mmp
- diametrul suprafetei de contact D = 34 cm

In functie de MZA s-au stabilit 5 clase tehnice care impun viteza de proiectare* in
functie de care se stabilesc elementele geometrice principale ale drumului. Drumurile
comunale si strazile se incadreaza in clasa tehnica V, IV.

*Viteza de proiectare < Vp > = viteza maxima pe care o poate atinge un autoturism in
punctele cele mai dificile ale traseului, in ipoteza ca starea imbracamintii este buna si
conditiile atmosferice sint favorabile.
Viteza de circulatie < Vc >= viteza medie cu care circula pe un sector de drum un
procent ridicat din numarul total al vehiculelor ( peste 80 % ).

3
Categoria MZA Categoria Numar Latimea Viteza de proiectare ( km/h ) Inaltimea Latime
functionala drum benzi gabarit de pod
( Clasa Nr. Nr. de libera ( m)
tehnica ) vehic vehic circulat Benzii Platfor Ses deal munte trecere
ule ule ie de mei (m)
etalon fizice circul
atie
IV < 750 < 500 2 3,00 7-12 60 40 30 5 7,8
DJ
DC

V ( 2 benzi ) < 750 < 500 2 2,75 7-12 50 40 25 5 7


DJ
DC
Strazi
V ( 1 banda ) < 750 < 500 strazi 1 4 5 50 40 25 5 5

Elemente geometrice UM Viteza de proiectare ( km/h )


60 50 40 30 25
Razele minime ale curbelor in plan M 240 125 95 60 35
Razele minime in serpentine M 30 25 20 20 20
Declivitati longitudinale maxime M 6,5 7 7 7,5 8
Razele minime ale racordarii verticale convexe M 1600 1300 1000 800 500
Razele minime ale racordarii verticale concave M 2200 1500 1000 1000 500
Distanta de vizibilitate M 230 140 110 70 60

4
CAPITOLUL 2
2.1. Infrastructura si suprastructura
Infrastructura drumului - totalitatea lucrarilor menite sa invinga dificultatile impuse de
relief.Infrastructura cuprinde lucrarile de pamant (terasamente) inclusiv lucrarile de
consolidare, asanare sau protectie (ziduri de sprijin, drenuri, pereuri, etc) si lucrari de arta
(poduri, podete, tuneluri).
Terasamentele cuprind totalitatea lucrarilor de pamant (sapaturi, umpluturi, transporturi)
executate in vederea realizarii umpluturilor (rambleuri) si sapaturilor (debleuri) din
infrastructura drumurilor.
Suprastructura drumului – totalitatea lucrarilor executate cu scopul de a usura
circulatia prin reducerea rezistentelor datorita frecarilor (rezistenta de rulare, de
rostogolire) dintre vehicul si suprafata de rulare.

In figura 1.1 este prezentat profilul transversal al unui drum :

Fig.1.1

Tot ce se gaseste deasupra orizontalei H-H constituie suprastructura drumului; ceea ce se


afla sub aceasta orizontala formeaza infrastructura drumului.
Legatura intre infrastructura si suprastructura se face prin patul drumului.
Patul drumului reprezinta partea superioara a terasamentului in general amenajata, pe
care se aseaza sistemul rutier.
Sistemul rutier reprezentat prin suprafata hasurata EFF’E’ este alcatuit dintr-un ansamblu
de straturi realizate prin tehnologii adecvate, din diverse materiale de constructie si
dimensionate astfel incat sa poata prelua, pe o perioada determinata solicitarile din trafic
si din conditiile climaterice, in limita deformatiilor admisibile.
Complexul rutier reprezinta ansamblul de straturi care alcatuiesc sistemul rutier si zona
activa a terasamentelor (adancimea pana la care practic nu se mai resimte influenta
sarcinilor mobile).

5
2.2. Elemente caracteristice ale drumului in plan
Daca axa verticala M-N din figura 1.1 se deplaseaza de-a lungul drumului urmand tot
timpul mijlocul lui, va descrie o suprafata ; suprafata este plana pe sectoarele in care
drumul urmeaza o linie dreapta si este cilindrica in portiunile unde drumul este in curba.
Axa drumului reprezinta intersectia suprafetei generate de linia MN cu suprafata
imbracamintei.
Traseul drumului reprezinta intersectia suprafetei generate de linia MN cu suprafata
terenului natural, respectiv linia descrisa de punctul N.
Traseul drumului este proiectia pe teren a axei drumului .Privite de sus, aceste linii se
suprapun.
In plan, intre 2 puncte A si B (fig.1.2), traseul unui drum – respectiv axa lui – este alcatuit
din linii drepte numite aliniamente, racordate intre ele cu linii curbe numite curbe de
racordare.

Fig.1.2

Clasificarea curbelor :
- in functie de unghiul de intersectie al aliniamentelor pot fi :
 curbe interioare
 curbe exterioare (serpentine)
- in functie de raza
 curbe circulare (raza constanta)
 curbe progresive (raza variabila) se mai numesc si de tranzitie sau
radioide
• parabola cubica

6
• lemniscata
• clotoida
- in functie de sens
 curbe de acelasi sens
 curbe cu sens opus
- in functie de dispozitia in spatiu
 curbe izolate
 curbe succesive

Pentru a satisface deplin cerintele obiective ale traficului/circulatiei, curbele trebuie sa


indeplineasca urmatoarele conditii :
- intre 2 curbe succesive se introduce un aliniament de redresare , a carui lungime este
1,4 Vp < a r < 20 Vp
- alegerea tipului curbei de racordare si a razei este in functie de clasa tehnica a drumului
si de Vp.
- trecerea treptata de la valoarea 0 in aliniament a curburii , la valoarea constanta ( 1/ ς =
1/ R ) pe arcul de cerc ( efectul fizic este aparitia si disparitia treptata a fortei centrifuge
Fc = c x 1/ ς = c x 1/R , unde c = constanta) .

2.3. Elemente caracteristice in profil longitudinal


Profilul longitudinal al drumului se obtine prin desfasurarea si proiectarea (reprezentarea)
axei drumului pe un plan vertical. Se mai numeste si linia rosie sau linia proiectului.
Profilul longitudinal al terenului natural se obtine prin desfasurarea si proiectarea
(reprezentarea) traseului drumului pe un plan vertical. Se mai numeste si linia neagra sau
linia terenului.
In mod curent se foloseste expresia de profil longitudinal al drumului sectiunea verticala
prin axa drumului , desfasurata pe un plan vertical, continind atit linia rosie cit si linia
neagra si o serie de date necesare executiei (fig.1.3).

7
Fig.1.3
Realizarea platformei drumului la cotele proiectului ( cotele liniei rosii ) se face
corectind relieful terenului prin lucrari de terasamente ( taieturi sau umpluturi ) si
lucrari de arta ( poduri, viaducte, tunele ).Sectoarele orizontale din profilul
longitudinal se numesc paliere iar cele inclinate rampe daca drumul urca in sensul de
mers si pante daca coboara.
Inclinarea liniei rosii fata de orizontala se masoara prin tangenta trigonometrica a
unghiului pe care il face cu orizontala si se numeste declivitate ( d ) si se masoara in
%, cm\m, mm\m , m\km .

2.4. Elemente caracteristice in profil transversal


Daca intr-un punct oarecare al traseului se face o sectiune verticala printr-un plan perpendicular pe axa drumului se obtine
profilul transversal al drumului in punctul respectiv.
Un profil transversal de drum contine urmatoarele elemente caracteristice (fig.1.4)

Zona siguranta Ampriza drumului (Az) Zona siguranta

Platforma drumului (Pe)

Acostament Parte carosabila Acostament

Banda circulatie (Bc) Banda circulatie (Bc)

Taluz de B.i B.i


rambleu 1: m

1: m Taluz de debleu

Rigola
Trepte de infratire
1m

Zona drumului (Zn)

Fig.1.4

 parte carosabila = calea, este partea principala din platforma drumului destinata
circulatiei vehiculelor latimea ei fiind suma latimilor benzilor de circulatie
 acostamente = fisie laterala situata intre marginea partii carosabile si cea a
platformei drumului .Ele servesc la
- incadrarea partii carosabile impiedicind deplasarea laterala a materialului din
corpul drumului
- asigurarea scurgerii apelor de pe cale ( trebuie sa aiba panta transversala 4-6 %
- circulatia pietonilor, stationarea vehiculelor defecte, depozitarea materialelor de
intretinere, largirea la nevoie a partii carosabile, amplasarea de elemente accesorii
( borne, parapete, table indicatoare )

8
 benzi de incadrare = fisii consolidate din acostamentul drumului, linga partea
carosabila. Au intre 25-75 cm latime, si au rolul de a proteja partea carosabila de
defectiuni si de a mari latimea utila pentru circulatie in cazul intilnirilor sau al
depasirilor
 benzi de consolidare = inlocuiesc uneori benzile de incadrare, reprezinta
consolidari mai slabe
 platforma = suprafata care cuprinde partea carosabila si acostamentele, sau dupa
caz, trotuare, piste de ciclisti, zone verzi
 ampriza = suprafata de teren ocupata de elementele constructive ale drumului :parte
carosabila, trotuare, piste pentru ciclisti, acostamente, santuri, rigole, taluzuri,
banchete, santuri de garda, ziduri de sprijin si alte lucrari de arta.
 taluzuri = suprafata inclinata a terasamentelor sau a terenului natural care
margineste lateral un rambleu sau debleu
 santuri = constructii anexe drumului sub forma de canal deschis ,cu sectiunea
trapezoidala sau triunghiulara , destinate colectarii apelor meteorice de pe platforma
drumului sau taluzuri si dirijarii lor la un sistem de canalizare
 rigola = constructie anexa pentru colectarea si evacuarea apelor meteorice ,
cu profil curent triunghiular, de adincime mica, amenajata in lungul drumului sau
strazii, la marginea platformei
banchete laterale = fisii orizontale de 50 cm latime cu panta de 1- 2 % spre sant,
prevazute uneori intre santuri si taluzuri pentru a retine pamintul si materialele ce cad de
pe taluz evitind impotmolirea santurilor
gabaritul de libera trecere = spatiul liber necesar deasupra drumului cu forme si
dimensiuni astfel stabilite incit sa asigure trecerea nestingherita a vehiculelor cu
dimensiuni normale.
 trepte de infratire se executa pe terenuri in panta pentru realizarea unei conlucrari
mai bune intre acesta si corpul drumului
 panta transversala este inclinarea in raport cu orizontala , in profil transversal, a
suprafetei partii carosabile si a acostamentelor, exprimata in procente ( % ).

Zona drumului cuprinde: ampriza, zonele de siguranta si zonele de protectie


Zonele de siguranta sint suprafete de teren situate de o parte si de alta a amprizei
drumului, destinate exclusiv pentru semnalizarea rutiera, plantatii rutiere, sau pentru
alte scopuri legate de exploatarea si intretinerea drumului, suprafete de teren necesare
asigurarii vizibilitatii in curbe si intersectii si suprafete ocupate de lucrarile de
consolidare ale terenului drumului.
Realizarea de culturi agricole sau forestiere pe zonele de siguranta ale drumului sint
interzise.
Zonele de protectie sint suprafete de teren situate de o parte si de alta a zonelor de
siguranta, necesare protectiei si dezvoltarii viitoare a drumului.
Pentru dezvoltarea capacitatii de circulatie a drumurilor publice in traversarea
localitatilor rurale, distantele intre gardurile sau constructiile situate de o parte si de
alta a drumurilor va fi de:
min.26 m pentru DN
min. 24 m pentru DJ

9
min. 20 m pentru DC.
Zonele de siguranta si de protectie in intravilan se stabilesc prin studii de circulatie si
prin documentatiile de urbanism si amenajarea teritoriului.

In figura 1.5 a) sectiunea transversala reprezinta un rambleu.Un drum sau o portiune


de drum este in rambleu (umplutura) daca platforma lui este deasupra terenului
natural. In acest caz , pentru constructia drumului trebuie adus pamant (sau alt
material de umplutura corespunzator)
In figura 1.5 b) sectiunea transversala reprezinta un debleu. Un drum sau o portiune
de drum este in debleu daca platforma drumului este situata sub linia terenului ;
debleul este deci sapatura executata in terenul natural pentru construirea drumului.

Fig.1.5

Profilul transversal reprezinta un rambleu sau un debleu dupa cum se incadreaza in


definitiile de mai sus.Daca drumul este partial in umplutura partial in sapatura ,
profilul transversal se numeste mixt ; este caracteristic drumurilor de coasta (fig.1.6)

10
Fig.1.6

CAPITOLUL 3
3.1.CONSOLIDAREA SI PROTEJAREA TERASAMENTELOR
Lucrarile respective sint:
- Colectarea si evacuarea apelor
- Consolidarea si protejarea taluzurilor
- Apararea malurilor
- Sprijinirea masivelor de pamint
3.1.1. Colectarea si evacuarea apelor
Lucrarile au scopul de a evita degradarea corpului drumului, reducerea capacitatii
portante* a terenului de fundatie, degradarea terenurilor riverane prin stagnari de ape,
spalari, baltiri.(* capacitatea portanta = caracteristica de baza a complexului rutier de
a prelua incarcarile de trafic).
Orice lucrare are la baza datele hidrologice, studiile topografice si geotehnice precum si
a datele culese de pe teren.
Aceste lucrari se materializeaza in constructii anexe care se impart in functie de
destinatie in:

3.1.1.1. Lucrarile pentru colectarea si evacuarea apelor meteorice:


- santuri la marginea platformei
- santuri de garda
- rigole la marginea platformei
- rigole la bordura trotuarului

11
- rigole de acostament
- casiuri
- lucrari de canalizare
- canale de evacuare
- puturi
3.1.1.2. Lucrari pentru colectarea si evacuarea apelor din fundatia drumului si
strazilor:
- drenuri transversale de acostament
- drenuri transversale de interceptie
- drenuri longitudinale sub acostamente sau sub rigole
- strat drenant continuu

3.1.1.3 Lucrari pentru asanarea drumului:


- drenuri de adincime ( drenuri longitudinale, transversale, spice, forate , etc. )
- drenuri de taluz
- masti drenante

3.1.2. Lucrari de consolidare si protectie a taluzurilor


3.1.2.1.Lucrarile de consolidare sint cele care asigura stabilitatea corpului drumului. Se
proiecteaza in functie de conditiile topo si geotehnice.Constau in:
a.Plantari, insamintari( protectie vegetala)
Insamintarea si creerea unui covor vegetal consta in insamintarea taluzului cu ierburi
alese in functie de regiune, clima, sol. Plantele maresc coeziunea, reduc viteza de curgere
a apei si efectul vintului la suprafata terenului micsorind astfel puterea lor de erodare.
1) Insamantarea cu sau fara adaos de pamant sau teren vegetal utilizand iarba. Se
adopta pentru taluzuri cu pante maxime 1÷ 1,5 si inaltimi mai mici de 5,0 m. Terenul
vegetal se aseaza in trepte pe grosimi de 10÷ 20 cm.
Unele tipuri de soluri impun imbracarea taluzului cu pamint vegetal.
2). Plantari de arbusti se recomanda pe terasamente uscate din cauza expunerii la vint si
soare. Specia arbustului se stabileste impreuna cu unitatile silvice din zona.
3). Brazduirea simpla sau cu gardulete.
a. Brazdele se pot aseza pa lat sau pe muchie la taluzuri cu pante maxim 1÷ 1 pentru
deblee si maxim 1÷ 1,5 la ramblee. Brazdele se fizeaza cu tarusi de lemn moale.
4). Consolidarea cu nuiele se foloseste cind malul taluzului este in permanenta sub apa
3.1.2.2 .Lucrarile de protectie

a. Gardulete din impletituri de nuiele pe tarusi batuti in pamint ( 15-20 cm


inaltime).Sunt provizorii si protejaza taluzul pe timpul necesar ca plantele
insamintate sa se dezvolte suficient.

12
b. Cleionaje japoneze sint prefabricate din Bc 15 armate constructiv si montate in sistem
patratic, se fixeaza in pamint cu tarusi din Bc 15. Suprafata se insaminteaza sau se
brazduiesc.
Metodele a si b. se aplica pe taluzurile in care se pot produce fagase sau pot fi spalate de
apele meteorice.
Pentru debite mari, se folosesc gardulete de 1÷ 15 cm inaltime din nuiele, intre care se
aseaza pamant vegetal.
3.1.3. Lucrari de aparare a malurilor
Se executa in taluzuri aflate in apa permanent, intermitent sau impotriva caderilor de piatra.
a. Apararea cu fascine se aplica in zone permanent sub apa si in care curentul de apa poate eroda
baza terasamentului. In functie de puterea de erodare a curentilor de apa avem
- gard simplu sau dublu asezat pe fascine
- anrocamente de 150-300 kg/buc asezate pe pat de fascine
- suluri de fascine cu diametrul de 60, 80, 100 cm umplute cu bolovani

3.1.4. Sprijinirea terasamentelor


Este necesara pentru impiedicarea alunecarii datorate perturbarii echilibrului natural al
terasamentului si pentru asigurarea stabilitatii rambleelor asezate pe terenuri cu inclinare
mare sau ramblee inalte.Se realizeaza prin:

3.1.4.1.Contrabanchete = constructii de pamint folosite la sprijinirea rambleelor inalte


sau executate pe coaste abrupte sub forma unor umpluturi mai mici amplasate la baza
taluzului. Pot fi exterioare , la baza rambleului sau cuprinse in corpul rambleului.

3.1.4.2 Zidurile de sprijin sint constructii ce asigura sprijinirea unor masive de pamint.
Se executa din zidarie de piatra uscata sau cu mortar de ciment, beton simplu, beton
armat monolit sau prefabricat.Pot fi - de debleu sau de rambleu.

3.1.4.3. Pamintul armat este un material de constructie rezultat din asocierea si


conlucrarea unui material necoeziv sau slab coeziv, capabil sa suporte eforturi de
compresiune si de forfecare , cu un material de armare capabil sa preia eforturi de
intindere. Armaturile sint din otel, beton, beton armat sau precomprimat, geosintetice,
etc.
Un masiv de pamint armat este alcatuit dintr-o succesiune de straturi orizontale de
material granular ( natural sau artificial ) cu grosimea de 25-60 cm, intre care sint
intercalate armaturile fixate de la unul din capete de un perete subtire numit ecran sau
parament. ( realizat din elemente prefabricate din beton, beton armat, metal, materiale
sintetice rigide ) si cu o lungime suficienta pentru a nu se produce smulgerea lor din
masiv.Pamintul armat se incastreaza in terenul de fundare pe adincime relativ redusa =
0,10-0,20 H ( H este inaltimea sprijinirii realizate ), iar fundatia ecranului se poate
realiza din grinzi de beton simplu cu latimea de 0,35-0,40 m si grosimea de 0,15-0,20
m.La partea superioara se realizeaza un coronament prin intermediul caruia se fixeaza si
capatul superior al ecranului de terasament sprijinit.Se va executa un strat drenant intre
terasamentul sprijinit si masi si , daca este cazul , sub talpa masivului.
Este o solutie economica, fiind de 2-3 ori mai ieftin decit zidurile de sprijin din beton.

13
CAPITOLUL 4
Materiale de constructie
4.1.Agregate naturale prelucrate (produse de cariera)
Sunt exploatate de obicei in cariere deschise dupa analizarea rezervelor si
calitatii agregatelor.
Agregatele de cariera pot fi fasonate (piatra cioplita) sau nefasonate (piatra
bruta, piatra sparta, nisip de concasaj, filer etc.
Sortimentele livrate de cariere sunt urmatoarele:
- piatra bruta, (blocuri neregulate) se foloseste la fundatii sau pavaje avand
intre 100÷ 200 mm;
- piatra sparta, cu dimensiuni intre 8÷ 120 mm, cu urmatoarele sorturi: savura
(0÷ 8 mm), splitul (8÷ 40 mm), piatra sparta (40÷ 60 mm) si piatra sparta
mare (rassel), cu 60÷ 90 mm.
Piatra mare sparta se foloseste la fundatii, piatra sparta, splitul si savura la macadam si
nisipul de concasaj la imbracaminti asfaltice;
- criblura, este o piatra sparta concasata si granulata intre 3÷ 25 mm. Se
foloseste la mixturi asfaltice si betoane de ciment sau pentru repararea
acestora;
- nisipul de concasaj obtinut prin dubla concasare, avand intre 0÷ 3 mm si
utilizat la protectia macadamurilor, la mixturi asfaltice si la betoane de
ciment;
- piatra fasonata este un material cioplit regulat pe minim 5 parti cu diverse
sorturi: pavele, calupuri si borduri;
- filerul provine din cariere de calcar sau din stingerea varului, continand
pulberi minerale (unele active) si utilizate la mixturi asfaltice.

4.2.Agregate naturale neprelucrate (produse de balastiera)


Sunt exploatate din balastiere, de pe marginea sau albia raurilor sau prundisurilor
sau din fostele funduri de ape (rauri, lacuri).
Nisipurile se exploateaza din carierele de nisip de dune, de lacuri sau de mare.
Produsele de balastiera necesare constructiilor de drumuri sunt urmatoarele:
- nisipul, agregat cu dimensiuni intre 0÷ 7 mm (intre 3÷ 7 mm se numeste
margaritar);
- pietrisul, agregat cu dimensiuni [ntre 7÷ 70 mm (7÷ 15 mm se numeste
margaritar);
- balastul, agregat provenind din amestecul natural al nisipului si pietrisului.
Conditiile tehnice pentru aceste agregate sunt:
- nisip pentru fundatii la pavaje de piatra (0÷ 7 mm);
- nisip pentru macadam (0÷ 7 mm si nisip argilos pentru colmatare (max.0,08
mm);

14
- nisip pentru mortare asfaltice si covoare cu suspensie de bitum filerizat (0÷ 7
mm) cu granulozitate speciala;
- nisip pentru betoane asfaltice, asfalt turnat sau alte mixturi asfaltice (0÷ 3
mm sau 0÷ 7 mm), cu granulozitate continua;
- pietris pentru binder (7÷ 30 mm), cu granulozitate continua;
- pietris pentru imbracaminti din beton de ciment (7÷ 40 mm), cu
granulozitate speciala;
- pietris pentru intretinerea drumurilor pietruite (10÷ 40 mm);
- balast pentru fundatii (0÷ 70 mm, 40% nisip si 60% pietris);
- balast pentru intretinerea drumurilor nepietruite sau slab nepietruite (0÷ 70
mm, nisip 30÷ 50%), cu granulozitate continua.

4.3.Lianti pentru lucrari de drumuri


Liantii sunt materiale care pot lega intre ele alte materiale, formand amestecuri
ce se intaresc in urma unor fenomene fizico-chimice.
Liantii pot fi:
a) minerali ( in amestec cu apa formeaza paste visco-plastice care se intaresc in
timp). Dupa modul de comportare in mediul umed ei se impart in 2
categorii :
- lianti hidraulici = ciment
- lianti nehidraulici= ipsos, var
b) puzzolanici = cenusa de termocentrala, zgura de furnal inalt, tuful vulcanic .
Se folosesc in adaos cu var sau ciment la stabilizarea agregatelor naturale pentru
realizarea straturilor inferioare . Efectul principal este scaderea pretului de cost al
lucrarii. Pentru traficuri usoare este o solutie potrivita.
c) hidrocarbonati :
• bitum care poate fi natural sau distilat din titei ,
amintim aici urmatoarele tipuri de bitumuri pentru lucrari de drumuri :
- bitum neparafinos pentru drumuri (tratamente, reparatii si constructii noi cu
betoane asfaltice);
- bitum neparafinos pentru constructii (reparatii si constructii noi de podete);
- bitum parafinos si emulsii (pentru tratamente si constructii noi);
- bitum inmuiat (pentru tratamente superficiale);
- bitum subtiat (taiat, pentru izolatii, stropiri si protectii la impietruiri si ca liant
la mixturi asfaltice);
- emulsii de bitum (suspensii de bitum in apa 50% cu emulsionare 50%) ;
• gudronul se obtine prin distilarea uscata a huilei . Este inferior ca si parametri
calitativi bitumului, si a fost interzis la prepararea mixturilor asfaltice si
tratamentelor bituminoase fiind toxic si inflamabil.

15
d) mixti = stabicol. Este un liant obtinut din amestecarea cimentului cu emulsii
bituminoase . Pentru a stabiliza amestecul se mai adauga aditivi speciali
( substante tensioactive si polimeri organici )
Se foloseste pentru realizarea de straturi rutiere cu rezistente superioare datorita
faptului ca este mai stabil la variatiile de temperatura decit bitumul.
4.4. Materiale folosite la executia imbracamintilor
a) mixturi asfaltice, obtinute prin amestecarea agregatelor naturale cu bitum , pot fi :
• betonul asfaltic ( B.A ) sint amestecuri de cribluri, nisip natural sau de concasaj, filer si
bitum ca liant. Se realizeaza dupa retete de laborator in statii speciale si se utilizeaza la
realizarea imbracamintilor bituminoase cu durata de exploatare indelungata, pentru trafic
greu si conditii climatice rele.
• anrobate bituminoase ( An. B ) .Sint inferioare calitativ betoanelor asfaltice pentru ca
se realizeaza cu agregate de balastiera si nu cu agregate concasate.
• mortarul asfaltic ( M.A ) are aceeasi compozitie ca si betonul asfaltic, mai putin
agregatul mare ( nisip natural, nisip concasaj, filer , bitum, aditivi) . Dezavantajele sint :
continut mare de bitum, rugozitate redusa, instabilitatea la temperaturi mari.
Betoanele si mortarele asfaltice pot fi preparate la cald sau la rece si pot avea
diverse compactitati:
- masticuri si chituri bituminoase (asfaltice), obtinute prin amestecuri de
bitum cu sau fara filer si corpuri straine (deseuri de cauciuc, fire de azbest, etc.). Se
folosesc de regula la inchiderea rosturilor.
• asfalt turnat ( A.T) . Este recomandat ca imbracaminte pentru strazi si trotuare. Este un
material complet impermeabil si nu necesita compactare. Se foloseste mai ales pentru
imbracaminti pe poduri.
b) betoane de ciment sint amestecuri de agregate naturale, ciment, apa si diversi aditivi
( plastifiantii, antrenori de aer,acceleratori de priza si intarire ) . Imbracamintile rutiere
rigide au o durata de viata mult mai mare decit cele asfaltice dar sint mai scumpe, mai
greu de realizat tehnologic si aproape imposibil de reparat. Practic , la noi in tara nu s-a
reusit constructia in parametrii recomandati a acestor tipuri de imbracaminti.

CAPITOLUL 5

5.1.Structuri rutiere

5.1.1. Definitie :
Structurile rutiere reprezinta scheletul de rezistenta al drumului.Structura rutiera este
formata din mai multe straturi realizate din diverse materiale, prin tehnologii adecvate.
Ea este dimensionata astfel incit sa poata prelua , pentru o perioada determinata ,
solicitarile din trafic si din conditiile climaterice , in limita deformarilor admise.
5.1.2. Clasificare.

16
Din punct de vedere al modului de alcatuire si comportare in exploatare structurile
rutiere se impart in:
- suple ( imbracaminti bituminoase, macadam)
- rigide ( imbracaminti din beton de ciment )
- mixte

STRUCTURI RUTIERE

Structuri rutiere suple Structuri rutiere mixte Structuri rutiere rigide

IMBRACAMINTE IMBRACAMINTE IMBRACAMINTE


Straturi bituminoase Straturi bituminoase Beton de ciment simplu
Pietruire macadam Beton de ciment armat

STRAT DE BAZA STRAT DE BAZA


Anrobate bituminoase Anrobate bituminoase
Agregate naturale
Stabilizate cu ciment

STRAT DE FUNDATIE STRAT DE FUNDATIE STRAT DE FUNDATIE


(REZISTENTA) (REZISTENTA) (PORTANT)
structuri rutiere suple agregate naturale stabilizate strat drenant din beton poros
vechi cu ciment sau cu lianti balast stabilizat mecanic
balast stabilizat mecanic puzzolanici agregate naturale stabili-
macadam,macadam bitu- straturi din beton de ciment zate cu lianti
minos macadam cimentat pietruiri existente
blocaj din piatra bruta pavaje structura rutiera supla
sau ca straturi inferioare de fun- (in cazul ranforsarii)
din bolovani de rau datie,cele mentionate la
pietruiri existente structura supla

STRAT DE PROTECTIE
Anticapilar
Antigel
Anticontaminant
Drenant

Secventele marcate reprezinta nivele de abordare in Proiectul de Dezvoltare Rurala.

17
Sectiune transversala prin structura rutiera

a. Imbracamintea rutiera este situata la partea superioara a structurii rutiere si poate


fi alcatuita din unul sau doua straturi . La drumuri de clasa tehnica IV si V proiectarea
se opreste la nivelul stratului de baza asimilat stratului superior al fundatiei , de aceea
realizarea acestui strat trebuie sa se faca din materiale mai rezistente deoarece primeste
si solicitarile transmise prin imbracamintea rutiera ( socuri, vibratii, o parte din
eforturile unitare tangentiale ) .
Punctele slabe ale unei structuri rutiere care pot compromite tot complexul
rutier sint contaminarea cu argila din patul drumului si sensibilitatea la actiunea
apei. Pentru anihilarea acestor fenomene primele straturi de fundatie se numesc
de protectie si pot fi
- anticapilar ( balast min. 15 cm , cota lui trebuie sa fie deasupra inaltimii capilare
maxime )
- antigel ( zgura expandata 0-7 mm, zgura granulata de furnal cls. A , min.12 cm)
- anticontaminant ( nisip 7 cm sau geotextile ) se aplica cind nu se executa strat de
forma sau atunci cind celelalte straturi de protectie a fundatiei nu indeplinesc si
acest rol
Geotextilele pot indeplini si rol drenant, in acest caz stratul se va executa pina la
taluzurile santurilor cota sa fiind cu minim 15 cm mai sus decit cota fundului de sant
- drenant ( balast, min. 15 cm )
Modul de evacuare al apelor din straturile de protectie difera in functie de situatia
existenta. Pentru ramblee realizate din paminturi necoezive sau permeabile nu se
prevede.
b.Straturile

18
b1.Stratul de forma este stratul superior al terasamentului, amenajat pentru
uniformizarea si sporirea capacitatii portante la nivelul patului drumului. Structural el
face parte din infrastructura.
Necesitatea executarii lui si solutia tehnica de realizare sint date de
- caracteristicile pamintului din terasamente iar la debleuri de omogenitatea terenului
de fundare
- natura si caracteristicile straturilor inferioare de fundatie
Grosimea stratului de forma se stabileste prin calcul , de regula 10-30 cm.

Materialele din care se executa :


- paminturi coezive imbunatatite cu adaosuri pentru corectatea granulozitatii si
stabilizate cu zgura granulata, cenusa de termocentrala, ciment, var
- materiale necoezive nisip, balast, deseu de cariera, zgura bruta de furnal , etc.
Ca mod de alcatuire a unui sistem rutier de clasa tehnica IV sau V voi detalia 2 scheme
constructive ( conform STAS 6400/ 84 )
1 ) – un strat inferior de balast 10 cm grosime
- un strat superior de balast amestec optimal 10 cm grosime
- strat de baza = imbracaminte = macadam semipenetrat la rece
2 ) - un strat inferior de balast 10 cm grosime
- un strat superior de piatra sparta mare sort 63-90 sau piatra sparta amestec
optimal 12 cm grosime
- strat de baza = imbracaminte = macadam semipenetrat la rece
In general , straturile de fundatie pot fi alcatuite din
- agregate naturale ( nisip, balast, impietruiri vechi )
- balast amestec optimal
- piatra sparta mare , sort 63-90
- piatra sparta amestec optimal
- pamint stabilizat mecanic
- agregate naturale stabilizate cu lianti hidraulici ( ciment )
- agregate naturale stabilizate cu lianti puzzolanici ( zgura granulata, cenusa
de termocentrala, activanti- var, ciment )
- blocaj de piatra bruta
-
b.2.Straturi de fundatie din balast
Executia lor necesita urmatoarele operatii
- asternerea si nivelarea agregatului natural la sablon , manual sau mecanic, in
straturi de max.15 cm inainte de compactare.
- Adaugarea prin stropire a cantitatii necesare de apa pentru asigurarea umiditatii
optime de compactare Proctor modificat
- Indesarea nisipului prin pilonare sau vibrare si a balastului prin compactare si
vibrare
Descarcarea din autocamioane a agregatelor naturale se face prin basculare, de
preferinta in mers, iar imprastierea acestora cu autogrederul sau buldozerul.

19
Compactarea se face cu compactoare vibratoare ( pentru un procent al echivalentului
de nisip de min.40 % ), compactoare pe pneuri (pentru un procent al echivalentului de
nisip de 25-40 % ) sau cu rulouri netede ( pentru En < 25 % ) .
Pentru drumuri de clasa tehnica IV sau V gradul de compactare realizat trebuie sa fie
intre 95-98 %.

b.3.Straturi de fundatie din piatra sparta


Executia straturilor de fundatie din piatra sparta mare 63-90 mm ( numita rassel )
necesita urmatoarele operatii
- asternerea si compactarea la uscat a pietrei sparte pina la inclestarea acesteia .
Compactarea se face cu compactor cu rulouri netede de 60 Kn , dupa care se
continua cu compactoare cu pneuri sau vibratoare de 100-140 Kn.
- Impanarea pietrei sparte cu split 16-25 mm, care se compacteaza si se raspindeste
succesiv pe toata suprafata
- Innoroirea ,, sau colmatarea stratului de nisip sau savura urmata de o compactare
corespunzatoare
- Acoperirea cu material de protectie ( nisip grauntos sau savura ) , in cazul in care
asternerea stratului superior nu se face imediat
In cazul in care stratul superior este din macadam nu se prevede innoroirea ,, si
protectia stratului de piatra sparta.

b.4. Straturi de fundatie din piatra sparta amestec optimal

Executia acestui tip de strat necesita urmatoarele operatii


- stabilirea proportiilor de amestec ale diferitelor sorturi de piatra sparta sau de nisip
si pietris pentru realizarea granulozitatii amestecului optimal si determinarea
umiditatii optime de compactare Proctor modificat
- realizarea amestecului intr-o instalatie de nisip stabilizat prevazut cu predozator cu
4 compartimente
- asternerea materialului cu raspinditorul-finisor si eventuala completare a cantitatii
de apa corespunzatoare umiditatii optime de compactare determinate in laborator
- compactarea stratului cu ajutorul compactoarelor cu pneuri sau vibratoare

c. Folosirea impietruirilor vechi in fundatia drumului sau in stratul de baza

20
Modul de utilizare a impietruirilor existente in alcatuirea sistemului rutier se stabileste
functie de latimea si grosimea acestora si de calitatea materialelor constituente , astfel
- in cazul in care impietruirea nu este pe toata latimea patului drumului iar grosimea
ei este mai mica de 10 cm, nu se ia in considerare in alcatuirea sistemului rutier,
dar se va scarifica si reprofila
- in cazul in care impietruirea este pe toata latimea patului drumului iar grosimea ei
este de min 10 cm, aceasta va alcatui stratul de forma sau stratul de fundatie care
va fi luat in considerare in calculul de dimensionare a sistemului rutier,
- in cazul in care impietruirea nu este pe toata latimea patului drumului dar are o
grosime mai mare de 10 cm, aceasta se scarifica , se reprofileaza si se compacteaza
alcatuind stratul de forma sau stratul de fundatie care va fi luat in considerare in
calculul de dimensionare cu grosimea rezultata dupa reprofilare
- impietruirea poate constitui un substrat de fundatie sau un strat de fundatie numai
daca este alcatuita ca atare sau in adaus cu alte agregate naturale din materiale care
indeplinesc conditiile tehnice prevazute pentru aceste straturi conform STAS 662-
82 .
In cazul utilizarii ca straturi de baza sau de fundatie a imbracamintilor vechi, grosimea
reala a acestor straturi si calitatea materialelor din alcatuirea lor se stabilesc prin
recoltari de probe si sondaje si prin analizarea acestora in laborator.

d. Strat de baza din macadam

Macadamul este un strat rutier alcatuit din piatra sparta monogranulara, cilindrata pina la
fixare, apoi impanata cu split raspindit uniform, udata si cilindrata pina la inclestare, dupa
care urmeaza umplerea golurilor ramase cu savura sau nisip si cilindrarea in continuare
pina la fixarea definitiva.
Se poate folosi ca imbracaminte la drumuri cu o intensitate a circulatiei care se
incadreaza in clasa de trafic foarte usor.
Elemente geometrice
Grosimea prescrisa ca imbracaminte, min. 10 cm dupa cilindrare.
Latimea trebuie sa depaseasca cu 0,25 m pe ambele parti latimea partii carosabile.
Profilul transversal in aliniament se executa sub forma unui acoperis cu 2 pante egale ( 3
% ) , si cu racordare prin arc de cerc in treimea mijlocie, in curbe si in zonele de
amenajare aferente profilul transversal va fi amenajat in functie de viteza de proiectare.
In profil longitudinal declivitatea este functie de viteza de proiectare dar max. 8 %.
Recomandabil este 6 %.
Materiale
Material Macadam ca Macadam ca strat de baza
imbracaminte
Piatra sparta kg/mp 175-180 140-145
Split kg/mp 20-24 16-20
Savura sau nisip kg/mp 35-40 30-35
Nisip sau savura kg/mp 15-18 15-18
Apa l/mp 30-35 25-30

21
CAPITOLUL 6
6.1. Imbracaminti provizorii
Ca imbracaminte provizorie cu o durata de exploatare de citiva ani( in jur de 7 ani )se
recomanda:
• macadam semipenetrat cu bitum ( M.P.5 )
• macadam penetrat cu bitum ( M.P.7 )
• macadam penetrat cu emulsie ( M.P.E.)
• macadam protejat cu tratamente bituminoase .

6.1.1.Macadam semipenetrat cu bitum M.P.5


Penetrarea macadamului se realizeaza cu bitum tip D80/120 incalzit la temperatura de
160-180 C , stropirea facindu-se cu autostropitoare de bitum.

Material Cantitati kg / mp
Piatra sparta 40-63
140-145 pentru formarea scheletului mineral
Split 16-25 14-19 pentru impanarea scheletului mineral
Split 16-25 25-31pentru acoperire dupa penetrare
Criblura 3-8 20-25 pentru tratamentul de inchidere
Bitu 3,5-4,3 pentru penetrare
M D80/ 120
Bitum D180/200 1,2-1,6 pentru tratamentul de inchidere

Ca faza tehnologica, stropirea se face dupa cilindrarea splitului de impanare, imediat


dupa stropire, inainte de racirea bitumului se asterne uniform splitul de acoperire, se
cilindreaza dupa care se indeparteaza splitul in exces.Se executa tratamentul bituminos de
inchidere.
In cazul in care se utilizeaza pentru executarea macadamului roci acide , pentru
asigurarea adezivitatii liantului la acestea inainte de stropirea bitumului se executa o
stropire cu lapte de var diluat ( cca 1l/mp )
Penetrarea macadamului se poate realiza in conditii bune si cu emulsie in locul bitumului.
Semipenetrare inseamna o singura stropire cu liant, iar penetrarea 2 stropiri.

6.1.2.Macadam penetrat cu bitum M . P. 7


Dupa prima stropire cu bitum se raspindeste splitul, se cilindreaza, se indeparteaza prin
maturare splitul in exces, si se aplica a 2-a stropire cu bitum cald,dupa care se asterne
splitul de acoperire, se cilindreaza, se matura excesul si se executa tratamentul de
inchidere.

22
Consumuri Cantitati
Materiale
Piatra sparta 40-63 140-145 pentru formarea scheletului mineral
Split 16-25 14-19 pentru impanarea scheletului mineral
Split 16-25 25-31pentru acoperire dupa prima penetrare
Split 8-16 19-25 pentru acoperire dupa penetrarea a 2-a
Criblura 3-8 12-19 pentru tratamentul de inchidere
Bitum D80/120 3,0-3,5 pentru prima stropire
2,0-2,5 pentru stropirea a 2-a
Bitum D 180-200 1,0-1,2 pentru tratamentul de inchidere

6.1.3. Macadam penetrat cu emulsie M.P.E


Emulsia bituminoasa este o dispersie intima a bitumului in apa in prezenta unui
emulgator ( material tensioactiv care scade tensiunea interfaciala intre cele 2
faze ).
Daca emulgatorul este o substanta bazica va rezulta o emulsie bituminoasa anionica, iar
daca emulgatorul este o substanta acida va rezulta o emulsie bituminoasa cationica.
Ruperea emulsiei bituminoase este un fenomen de separare a celor 2 faze ( bitum si apa )
in contact cu agregatele naturale . In functie de timpul de rupere se utilizeaza 3 tipuri de
emulsii cationice
- cu rupere rapida ( pina la 30 minute )
- cu rupere semilenta ( 30-60 minute )
- cu rupere lenta ( peste 1 ora )
Pentru penetrarea macadamului se recomanda EBCR 60 ( emulsie bituminoasa cationica
cu rupere rapida cu procent de bitum 60% ) sau EBCR 65 .
Se executa 2 stropiri cu emulsie, tehnologia de executie fiind aceeasi ca la M.P.7.
Consumuri

Material Cantitati kg/mp

Piatra sparta 40-63 150 pentru formarea scheletului mineral


Split 16-25 11 pentru impanarea scheletului mineral
EBCR 60 2 pentru prima penetrare
EBCR 60 2,8 pentru a 2-a penetrare
Split 16-25 10 pentru prima acoperire
Split 8-16 10 pentru a 2-a acoperire
EBCR 60 1,6 pentru tratamentul bituminos
Criblura 3-8 8,5 pentru tratamentul bituminos

Macadamurile bituminoase se executa numai pe timp frumos si cald, inainte de


inceperea sezonului rece.

23
6.1.4. Macadam protejat cu tratament bituminos
Astfel de imbracaminti se realizeaza in scopul evitarii formarii prafului si noroiului,
etansarii structurii rutiere si conservarii pietruirilor existente.
Tratamentele bituminoase sint invelisuri subtiri realizate prin stropirea in mod uniform si
continuu cu un liant hidrocarbonat( bitum cald sau emulsie) , urmata de acoperirea cu
criblura care se fixeaza prin cilindrare.

6.2.Clasificarea tratamentelor bituminoase


a ) dupa modul de punere in opera al liantului
- TB. Executate la cald. Se executa numai pe timp uscat si calduros, cu temperatura
aerului mai mare de 8 C, liantul este bitum incalzit la temperatura de 170-190 C
- TB. Executate la rece . Liantul poate fi bitum taiat sau EBCR 60, EBCR65,
EbmCR.
Acest tip de TB se poate aplica pe suprafete umede dar nu pe ploaie la temperaturi de
minim 5 C.
b ) dupa scop
- TB. De etansare ( pentru inchiderea suprafetelor poroase )
- TB. De intretinere ( pentru regenerarea suprafetelor uzate sau imbatrinite )
- TB. De rugozitate ( pentru asprirea suprafetelor slefuite )
- TB. De protectie ( pentru protejarea macadamului sau straturilor stabilizate cu
lianti minerali sau puzzolanici )
c ) dupa tehnologie
- TB. Simple = o singura stropire cu bitum, urmata de raspindirea criblurii si
cilindrare
- TB. Duble sau multiple = doua sau mai multe stropiri, urmate fiecare de
raspindirea criblurii si cilindrare
- TB. Intarite = se executa cu agregatele bitumate in prealabil

Alte avantaje pe care le au tratamentele sint marirea rugozitatii, o buna drenare a apelor
pluviale de pe suprafata de rulare si intreruperea filmului de polei chiar de la formarea
sa.De mentionat ca aceste tratamente imbunatatesc starea de viabilitate a drumului dar nu
maresc capacitatea portanta.

6.3. Imbracaminti provizorii alcatuite din tratamente


bituminoase
Se pot aplica pe un strat suport alcatuit din:
- pietruirea existenta
- straturi de pamint stabilizate chimic
Alegerea tipului de tratament (dublu sau triplu, simplu sau intarit) se face din
considerente tehnico-economice de administratorul drumului.
Pregatirea stratului suport se face astfel:

24
- pietruirile existente se vor scarifica, se aduce la cotele din proiect prin completare
cu agregate naturale si se compacteaza
- straturile rutiere din paminturi stabilizate chimic sau mecanic se remediaza si se
egalizeaza cu mixturi asfaltice.
Dupa remediere se matura , daca este cazul,iar pentru asigurarea acrosarii se aplica un
strat de materiale pietroase.

Agregatele naturale folosite pot fi


- criblura sort 6-10 si 10-14
- piatra sparta ( split ) sort 8-16 si 16-25
- pietris sortat sau concasat sort 7-16 si 16-31
Decizia privind tipul de agregat natural folosit se ia in functie de posibilitatile locale si
considerente tehnico-economice.
Ca liant se recomanda folosirea emulsiei , in special pe suport de impietruire sau din
pamint stabilizat iar pe sectoare cu declivitati mai mari de 3 % se recomanda EBCR
65.

6.4. Modele de sisteme rutiere aplicabile in mediul rural


6.4.1. Sistem Rutier A:
1) pamint stabilizat mecanic
2) impermeabilizare cu tratament bituminos simplu la rece ( TB )
Operatii : 1) - scarificare
- adaus material granular
- amestecarea ,, in situ “ ( cu autogreder )
- asternere+ reprofilare
- compactare
- benzi de incadrare din piatra bruta, bolovani de riu, borduri prefabricate, etc.
- transportul materialelor
2) -raspindirea emulsiei
- raspindirea pietrisului
- compactare
- transportul materialelor
Durata de viata : 3-5 ani
NR. Se poate aplica TB dublu in care caz se va dubla pretul doar pe TB.Nu se poate
renunta la nici o operatie din cele enumerate.

6.4.2. Sistem Rutier B:


1) pamint stabilizat chimic
2) impermeabilizare cu tratament bituminos simplu la rece
Operatii:
1) - scarificare
- adaus material chimic (var, ciment, lianti puzzolanici, clorura de calciu , etc. )
- amestecarea ,, in situ “ ( cu autogreder ), in betoniera sau INS
- asternere+ reprofilare

25
- compactare
- benzi de incadrare din piatra bruta, bolovani de riu, borduri prefabricate, etc.
- transportul materialelor
2) -raspindirea emulsiei
- raspindirea pietrisului
- compactare
- transportul materialelor
Durata de viata : 3-5 ani
NR. Se poate aplica TB dublu in care caz se va dubla pretul doar pe TB.Nu se poate
renunta la nici o operatie din cele enumerate.

6.4.3. Sistem Rutier C:


1) strat balast ( grosime intre 10-30 cm )
2) TB simplu/dublu la rece
Operatii:
1) – reprofilare
- asternere balast
- compactare
- benzi de incadrare din piatra bruta, bolovani de riu, borduri prefabricate, etc.
- transportul materialelor
2) -raspindirea emulsiei
- raspindirea pietrisului
- compactare
- transportul materialelor
Durata de viata : 7 ani
NR. Se poate aplica TB dublu in care caz se va dubla pretul doar pe TB.Nu se poate
renunta la nici o operatie din cele enumerate.Grosimea stratului de balast rezulta din
calculul de portanta .

6.4.4. Sistem Rutier D


1) strat drenant ( nisip, balast, geotextile )
2) macadam semipenetrat la rece ( MPE )
Operatii:
1) - reprofilare
- asternere materiale in straturi
- compactare
2)- asternerea pietrei sparte
- compactare
- asternerea split de impanare
- compactare
- stropirea emulsiei pentru penetrare
- raspindirea split de acoperire dupa penetrare
- compactare
- stropire emulsie pentru tratament de inchidere

26
- raspindirea criblura 3-8 pentru tratament de inchidere
- benzi de incadrare din piatra bruta, bolovani de riu, borduri prefabricate, etc.
- transportul materialelor
Durata de viata : min.7 ani
NR.Nu se poate renunta la nici o operatie din cele enumerate

6.4.5. Sistem Rutier E


1) strat anticontaminant , antigel, anticapilar( nisip, geotextil, liant puzzolanic,
balast)
2) macadam MPE
Operatii:
1) – reprofilare
- asternere materiale in straturi
- compactare
2)- asternerea pietrei sparte
- compactare
- asternerea split de impanare
- compactare
- stropirea emulsiei pentru penetrare
- raspindirea split de acoperire dupa penetrare
- compactare
- stropire emulsie pentru tratament de inchidere
- raspindirea criblura 3-8 pentru tratament de inchidere
- benzi de incadrare din piatra bruta, bolovani de riu, borduri prefabricate, etc.
- transportul materialelor
Durata de viata : min. 7 ani
NR.Nu se poate renunta la nici o operatie din cele enumerate.Se aplica pe paminturi
coezive. Stratul definit la 1) este in functie de tipul pamintului si a nivelului apei freatice .

6.4.6. Sistem rutier F


1) strat anticontaminant( nisip, geotextil, liant puzzolanic)
2) balast
1 3) TB simplu/dublu
Operatii:
1) – reprofilare
- asternere materialului
- compactare
- transportul materialelor
2) - asternerea balastului in straturi
- compactare
- benzi de incadrare din piatra bruta, bolovani de riu, borduri prefabricate, etc.
- transportul materialelor
3) -raspindirea emulsiei
- raspindirea pietrisului

27
- compactare
- transportul materialelor
Durata de viata :min.7 ani
NR.Nu se poate renunta la nici o operatie din cele enumerate.Se aplica pe paminturi
coezive.
2

28