DRUMURI URBANE

Pentru a caracteriza mai exact traficul urban, trebuie s fie calculai indicii de

dezvoltare specifici exprimai n funcie de momentul de transport,precum:

Gradul de motorizare Indicele de mobilitate Coeficientul de utilizare a mijloacelor de transport n comun

Volumul maxim de vehicule ce poate trece printr-o sectiune de drum urban sau

intersecie se defineste ca fiind capacitatea de trafic sau de circulaie a strzilor

sau interseciilor.Valoarea sa este n dependen de criterii diverse:

Compoziia traficului
Caracteristicile constructive ale drumului Condiiile de circulaie

Performanele autovehiculelor i starea lor tehnic

Condiiile de mediu Factorii psihologici

Reeaua de strzi este utilizat i pentru pozarea reelelor de instalaii tehnico-edilitare, care vor utiliza utiliza spaiile reelei stradale .

Transportul n comun urban se face prin mijloace de transport cum ar fi:

Tramvaiul
Troleibuzul Autobuzul

Metropolitanul (metroul)

Sistemele moderne de transport n comun:

Conveierele (benzi rulante) pentru pietoni Vehicule de tip Monorail (pe o singur in) sunt destinate transportului de cltori.

CARACTERISTICILE REELEI STRADALE:

O clasificare a strzilor n raport cu funciunile pe care le ndeplinesc i de nivelul de trafic se face astfel:

a) ARTERA -artera de centur -artera de penetraie -artera diagonal -artera inelar -artera magistral de legtur -artera de legtur

-artera colectoare
-artera industrial

b) STRADA

strazi de categoria I - magistrale, care asigura preluarea fluxurilor majore ale orasului pe directia drumului national ce traverseaza orasul sau pe directia principala de legatura cu acest drum;

strazi de categoria a II-a - de legatura, care asigura circulatia majora intre zonele functionale si de locuit;

strazi de categoria a III-a - colectoare, care preiau fluxurile de trafic din zonele functionale si le dirijeaza spre strazile de legatura sau magistrale;

strazi de categoria a IV-a - de folosinta locala, care asigura accesul la locuinte si pentru servicii curente sau ocazionale, in zonele cu trafic foarte redus.

Strazile de categoria I cu sase benzi de circulatie, cu partea carosabila

de 21,00 m marginita de fasii libere de 2,00 m si trotuare (t), cu latimi de

1,00. . .5,00 m in functie de intensitatea circulatiei pietonilor. Strazile din categoriile I si II se pot amenaja si cu zona verde mediana cu respectarea

prevederilor legale. Latimea zonei verzi mediane este de 4,50 m cand

profilul transversal are caracter definitiv, sau de 7,00 m cand zona verde raprezinta o rezerva pentru lungirea ulterioara a cailor carosabile sau pentru amplasarea, in viitor, a liniilor de tramvai

Strazile de categoria II cu patru benzi de circulatie, conform fig.2, au partea carosabila de 14,00 m marginita de fasii libere cu latimea de 1.5 m si trotuare de 1.0.4.0 m

Strazile de categoria III cm doua benzi de circulatie, au partea carosabila de 6,00 sau 7,00 m si trotuare, (t), cu latimi de 1,00...3,00 m amplasate de

regula, adiacent partii carosabile

Strazile din categoria III care fac parte din reteaua majora de circulatie a localitatii sau care au numeroase instalatii edilitare subterane, pot fi amenajate cu trotuare t separate de partea carosabila prin fasii libere de 1,50 m latime in care se amplaseaza aceste instalatii

Strazile de categoria IV cu o banda de circulatie de latime .1,00 sau 3,50 m, au de regula ,trotuare (t) de 1,00 m latime amplasate adiacent partii carosabile.

Strazile de categoria III si IV, fara, canalizare pluviala subterana, se amenajeaza cu trotuare (t) de 0,75... 1,25 m si cu rigole sau santuri in functie de conditiile locale

Profiluri pentru strazi cu amenajari speciale Profilurile strazilor cu amenajari speciale se alcatuiesc in conditiile precizate de reglementarile legale privind opurtunitatea si aprobarea

acestor lucrari. Strazile din eategoria I, II sau III pot fi prevazute cu

pista rezervata ciclistilor, cand intensitatea ciclistilor si a autovehieulelor depaseste limita stabilita de STAS 10144/2-79

Latimea pistei de,ciclisti este de 1,00 m pentru o banda si un sens de circulatie, si de 2,00 m pentru doua benzi si doua sensuri de circulatie. Amplasarea pistei de ciclisti, se face pe o singura parte a strazii intre partea carosabila si trotuar fiind separata de partea carosabila printrun spatiu de min. 2,00 m cand pista de ciclisti are latimea de 2,00 m si min. 1,50 in cand pista are latimea de 1,00 m. Separarea pistei de ciclisti de trotuar se face printr-o fasie libera cu latime de min. 1,00 m

sau cand nu se dispune de spatiu necesar printr-o bordura denivelata

tesita vopsita negru-galben sau printr-o linie continuia. Pistele se introduc atunci cand se inregistreaza fluxuri mai mari de

4000 vehicule / zi si 1000 biciclisti intr-un sens sau 400 ciclisti pe ora in
maximul de aglomeratie.

Profilul transversal al strazilor din categoria III, care sunt solicitate in mod preponderent de trafic greu sau de transport in comun (troleibuze,
1.50

autobuze) si care sunt situate de declivitati mai mari de 4% pot fi prevazute, cu o banda de circulatie suplimentara de 3,50 m latime

destinata vehiculelor lente

Strazile din categoria III pot fi prevazute pe sectoarele care servesc si pentru stationarea si parcarea autovehiculelor in zone comerciale si social-culturale, cu o banda adiacenta de 3,00 m latime pe o parte, sau eventual pe ambele parti pentru stationarea autovehiculelor,

Cand solutia de transport

in comun la strazile de categoria I sau II

provede

introducerea tramvaiului, liniile de tramvai se amplaseaza de regula, in zona centrala a partii carosabile. Statiile do tramvai se amenajeaza cu peroane pentru

pietoni, de cel putin 1.50 m inaltime, iar platfomia strazii in dreplul statiei se
amenajeaza astfel incat sa nu se ingusteze partea carosabila. Lungimea si

latimea peronului se stabilesc in functie de aglomerarea cu calatori si numarul liniilor de tramvai. Racordarea in plan a decalarii bordurii strazii in dreptul peronului se face cu o inclinare variabila de 1 :10. . .1 :20 in functie de conditiile locale.

Profiluri pentru strazi de circulatie locale Profilurile pentru strazi principale au latimea partii carosabile de 7.00 sau 5.50 m si sunt de regula simetrice

Profiluri

pentru

strazi

pe

care

se

inscriu

D.N.,

D.J,

D.C

Drumurile

nationale

in

traversarea

localitatilor

rurale

au

profilurile

transversale corespunzator clasei tehnice a drumului, conditiilor locale si prevederilor din normele de proiectare, construire si modernizare a acestor drumuri. Drumurile nationale din clasa tehnica II, cu patru benzi de circulatie

si cu latimea platformei de 17,00 m se amenajeaza dupa caz, cu santuri si rigole, precum si cu trotuare (t) cu latimea de 0,75... 1,50 m. in functie de caracteristicile circulatiei pietonilor si de spatiile disponibile. Pe sectoarele drumurilor

nationale, din clasa tehnica II situate in rambleu sau debleu, latimea profilului transversal se majoreaza cu spatii pentru parapeti, taluzuri, santuri si rigole (as, ad). De asemenea, latimea profilului transversal se

majoreaza dupa caz, pentru asigurarea vizibilitatii, amenajarea curbelor

si a intersectiilor, a statiilor de transport in comun si a pistelor de ciclisti.

SCHEME CARACTERISTICE DE REELE STRADALE:

1)Reele rectangulare

2)Reele radial-inelare

3)Reele semi-inelare (Brila)

4)Reele cu schema n traseu liber

9.5 FACTORII CARE INFLUENEAZ PROIECTAREA STRZILOR:

Influena transportului n comun:
Din punct de vedere al transportului n comun, se poate proiecta profilul transversal al strzii cunoscnd tipul mijloacelor ce se vor utiliza, prin urmare gabaritul acestora, numrul necesar de vehicule pentru a satisface cerinele de transport ale populaiei, schema de perspectiv a traseelor precum i intensitatea circulaiei acestora.

Influena zgomotului:
Uruitul motoarelor i angrenajelor, semnalizarea sonor, evacuarea gazelor de
esapament sub presiune, vocile copiilor la joac, aclamaiile spectatorilor la competiii sportive, zgomotele legate de diverse activiti productive, un aparat

muzical funcionnd la intensitatea cea mai ridicat, sau chiar simplul rulaj al
vehiculelor pe carosabil, sau paii pietonilor pe trotuare formeaz ansamblul zgomotelor cotidiane care pot constitui poluarea sonor urban.

Niveluri de zgomot admisibile

Msuri de atenuare a zgomotului:

Influena vibraiilor:
Din studiile efectuate asupra comportrii structurilor sub aciuni dinamice i a cauzelor care produc vibraii, s-au constatat urmtoarele:

Vibraiile sunt mai mici cu ct cladirea este mai masiv

Vibraiile vor fi mai accentuate cu ct cldirea este mai nalt i mai supl. Aciunea dinamic asupra cii de rulare va determina generarea de vibraii care se mbrcminile cu denivelri vor produce vibraii Vibraiile cele mai mari sunt produse de vehiculele grele care circul cu vitez de

vor transmite terenului i apoi cldirilor din jur

pn la 25 km/h i mai ales nencrcate .

Influena amplasrii echipamentului edilitar:

La amplasarea reelelor edilitare subterane este necesar s se in seama de caracteristicile de exploatare ale fiecreia, de condiiile de pozare i de condiiile de siguran n exploatare specifice. Astfel, spre exemplu conducta de ap rece trebuie pozat la o adncime care s depeasc adncimea de nghe pentru a preveni defeciunile pe timpul iernii.ntre diferitele tipuri de conducte i cabluri exist incompatibiliti de vecintate (apelectricitate, gaz-electricitate) ceea ce conduce la obligativitatea respectrii distanelor de siguran. n profil longitudinal, unele reele vor avea cota de execuie constant, n timp ce conductele, n special cele n care scurgerea se face gravitaional, vor avea pante

alese astfel nct s se asigure circulaia apelor.

Protecia mediului:
Din punct de vedere al proiectrii drumurilor urbane, trebuie s se aibe n vedere protejarea att a calitii aerului, ct i a solului, a apei i a flore. Factorii poluani legai de circulaia urban sunt:

Gazele de eapament
Zgomotul i vibraiile Apele colectate de suprafaa carosabilului care conin produse petroliere provenite

de la vehicule cu defeciuni.
O modalitate de atenuare a efectelor negative ale circulaiei o constituie prohibirea circulaiei autovehiculelor n anumite zone ale oraului, de-a lungul ntregii sptmni sau numai n anumite zile.

PROIECTAREA STRZILOR:
Traseul strzilor Amenajare n plan orizontal
La proiectarea unei strzi, traseul se va alege ca o succesiune de aliniamente i curbe cu raze mari, n aa mod nct s se refac o adaptare ct mai bun la relief.

n urma alegerii traseului , o strad poate avea un traseu drept, curb, sinuos sau frnt, fiecare dintre aceste tipuri prezentnd avantaje i dezavantaje din punct de vedere al circulaiei i urbanistic.

Valori minime ale distanelor dintre intersecii

Valorile supralrgirilor

Racordarea aliniamentelor i amenajarea curbelor se va face n mod obligatoriu pentru unghiuri de pan la 177o, pentru unghiurile cu mrimea ntre 177oi 180o, realizndu-se numai racordarea bordurilor. Racordarea bordurilor la interseciile strzilor se va face cu arce de cerc n funcie de gabaritele i lungimile vehiculelor predominante n trafic, valorile minime ale razelor fiind: - pentru strzi de categoria I i II, strzi cu trafic industrial i transport n

comun, raza

minim va fi 12 - 25 m;

- pentru strzi de categoria a III-a, raza minim = 9 -15 m; - pentru strzi de categoria a IV-a, raza minim = 6 -12 m.

Profilul Longitudinal:
Profilul longitudinal al strzii va avea o configuraie adaptat reliefului.Diferitele segmente ale profilului longitudinal pot fi n palier, in rampe sau pante, care n succesiune fireasc dau profil concav, convex, corelat cu situaia din planul orizontal.

Pas de proiectare

Valorile declivitiilor

Profilul Transversal:
Pentru proiectarea profilului transversal, un element indispensabil l reprezint limea strzii.Aceasta este determinat n funcie de traficul exprimat prin intensitatea orar a traficului echivalent i de caracterul respectivei strzi. Limea benzii de circulaie se determin n funcie de gabaritul lateral al vehiculelor predominante n trafic i distanele de siguran de o parte i de alta a vehiculelor n raport cu viteza de proiectare.

Viteza de proiectare

Tipul de vehicul
Autoturisme Autocamioane Autobuze

40
3,00 3,25 3,25

50 - 60
3,50 3,50 3,50

Tabel 6. Valorile supralrgiri

Raza (m) Supralrg. [cm] Raza (m) Supralarg. [cm] 20 25 30 40 50 60 70 80 200 170 135 100 80 65 60 50 90 100 120 140 160 180 200 250 45 40 35 35 25 25 25 20

Proiectarea unei strzi cu traseu drept presupune o lime cu atat mai mare cu cat strada este mai important, lungime maxim de 20-40 ori limea, iar pentru esplanade, lungimea poate fi chiar mai mic, cca. 7-10 ori limea

ALTE ECHIPAMENTE:

Iluminatul public are scopul de a face posibil circulaia pe timpul nopii n siguran. Plantaii are rol de protecie mpotriva polurii i are efect estetic deosebit Mobilier stradal desemneaz elementele utilitare i decorative amplasate n cadrul ansamblurilor urbane i dea lungul arterelor de circulaie, , precum: obiecte de art monumental, fntni, oglinzi de ap, mprejmuiri, scri, estrade, chiocuri, cabine telefonice, lampadare, panouri de afisaj, reclame, plantaii decorative.

PROIECTAREA STRZILOR N CONDIII SPECIALE:

1)STRZI PE VERSANI:

n zonele geografice foarte accidentate este necesar, cteodat, s se realizeze

strzi pe versani de munte.

Avnd n vedere condiiile cu totul deosebite de construcie, este neaprat necesar

s se ia masuri speciale de stabilitate a terasamentelor.Astfel, se vor construi ziduri de sprijin care vor proteja carosabilul de pericolul alunecrilor de teren sau se vor fixa taluzurile fie cu vegetaie, fie prin zidrie de protecie.

2)STRZI PE CHEIURI:

Dac strada ce urmeaz a se proiecta se gsete n imediata vecintate a unei

ape, curgtoare sau stttoare, trebuie s se in seama de acest fapt prin

protejarea atent a malului mpotriva efectului infiltraiilor, a eroziunii provocate de curgerea apei sau de valuri i fa de nivelul variabil al apei.

3)STRZI INTERIOARE DE CVARTAL - ALEI:

Accesul n cartierele de locuine se face n general cu strzi ncadrate n categoria IV sau, mai rar, categoria a II a i a III a.De regul, regul aceste strzi sunt destinate exclusiv riveranilor, nu sunt considerate strzi de folosin public,i nu

intr n sistemul de drumuri urbane.