Sunteți pe pagina 1din 25

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI

PAR T E A I
Anul IX - Nr. 396 LEGI, DECRETE, HOTRRI SI ALTE ACTE Joi, 24 august 2000
SUMAR
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE
CENTRALE
66/N. - Ordin al ministrului lucrrilor publice si amenajrii teritoriului pentru
aprobarea Specificatiei tehnice pentru proiectarea, executia si exploatarea drumurilor cu o
singur band de circulatie din mediul rural. Indicativ ST-022-1999
REPUBLICRI
Legea nr. 56/1992 privind frontiera de stat a Romniei
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE
CENTRALE
MINISTERUL LUCRRILOR PUBLICE SI AMENAJRII TERITORIULUI
ORDIN
pentru aprobarea Specificatiei tehnice pentru proiectarea, executia si exploatarea
drumurilor cu o singur band de circulatie din mediul rural. Indicativ ST-022-1999
Ministrul lucrrilor publice si amenajrii teritoriului,
n temeiul art. 2 alin. (23) si al art. 5 din Hotrrea Guvernului nr. 456/1994 privind
organizarea si functionarea Ministerului Lucrrilor Publice si Amenajrii Teritoriului,
republicat,
emite urmtorul ordin:
Art. 1. - Se aprob Specificatia tehnic pentru proiectarea, executia si exploatarea
drumurilor cu o singur band de circulatie din mediul rural. Indicativ ST-022-1999, cuprins
n anexa care face parte integrant din prezentul ordin.
Art. 2. - Prezentul ordin va fi publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, si va
intra n vigoare la 15 zile de la data publicare.
p. Ministrul lucrrilor publice si amenajrii teritoriului,
Serban Teodor Antonescu,
secretar de stat
Bucuresti, 30 iunie 2000.
Nr. 66/N.

SPECIFICATIE TEHNIC

pentru proiectarea, executia si exploatarea drumurilor cu o singur band de circulatie


din mediul rural. Indicativ ST-022-1999
CAPITOLUL I - Generalitti
1.1. Conditii de aplicare
1.1.1. Prezenta reglementare tehnic cuprinde norme tehnice privind proiectarea,
executia si exploatarea drumurilor cu o singur band de circulatie, de interes local, att ale
celor existente, ct si ale celor noi.
1.1.2. Aceste drumuri se caracterizeaz prin benzi de circulatie cu ltime minim de
2,75 m pentru drumuri clasa tehnic V si 3,00 m pentru drumuri clasa tehnic IV.
1.1.3. Drumurile de interes local sunt drumuri cu trafic redus si foarte redus, care n
prezent sunt n cea mai mare parte greu accesibile si chiar impracticabile n perioade lungi.
1.1.4. Drumurile cu o singur band de circulatie se realizeaz si n mai multe etape.
n prima etap se va realiza o singur band de circulatie pentru asigurarea accesibilittii si
confortului minim, conform Ordinului ministrului transporturilor nr. 45/1998 pentru
aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor,
urmnd ca n viitor, de la caz la caz, pe msura dezvoltrii traficului, s se realizeze benzile
urmtoare.
1.1.5. Drumurile de interes local se proiecteaz, se execut, se exploateaz si se
ntretin n conformitate cu prevederile legale n vigoare.
1.1 .6. Ampriza drumurilor si alinierea constructiilor n lungul acestora respect
prevederile planurilor de urbanism si amenajare a teritoriului. Prin aceasta se urmresc si se
realizeaz legturi directe ntre sistemul constructiv al drumului si perspectiva lui de
dezvoltare n concordant cu prevederile planurilor de urbanism si amenajare a teritoriului.
1.2. Definitii
1.2.1. n conformitate cu prevederile ordinelor ministrului transporturilor nr. 45/1998,
nr. 49/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea si realizarea strzilor n
localitiile urbane si nr. 50/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea si
realizarea strzilor n localitiile rurale, publicate n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I,
nr. 138 bis din 6 aprilie 1998, se definesc:
a) drumuri comunale - drumurile publice care asigur legturile dintre orase sau
resedinte de comun si satele care le apartin;
b) drumuri vicinale - drumurile care deservesc mai multe proprietti, fiind situate la
limita acestora;
c) strzi de categoria a IV-a - drumurile publice din interiorul localittilor care
asigur accesul la locuinte si servicii curente sau ocazionale din zonele cu trafic foarte redus;
d) strzi secundare din localittile rurale - drumurile publice cu o singur band de
circulatie pentru trafic de intensitate redus.
CAPITOLUL II - Proiectarea drumurilor de interes local
2.1 . (1) Studiul geotehnic se efectueaz conform prevederilor standardelor n vigoare
- STAS 1242/1-89, 1242/2-83, 1242/3-87, 1242/4-85, 1242/5-88, 1242/6,9-76; 1242/7-84 -,
cuprinde obligatoriu identificarea stratului de fundare conform STAS 1243-88: inclusiv
determinarea sensibilittii la nghet-dezghet conform STAS 1709/1,2,3-90.
(2) Volumul, natura si programul ncercrilor de laborator se stabilesc, de la caz la
caz, de ctre proiectant, de comun acord cu realizatorii studiilor geotehnice:
2.2. Pentru platforma drumului se respect prevederile ordinelor ministrului
transporturilor nr. 45/1998; nr. 49/1998 si nr. 50/1998.

2.3. - (1) Partea carosabil se realizeaz n prima etap pentru o singur band de
circulatie, pentru asigurarea accesibilittii si a confortului minim - nlturarea noroiului,
prafului -, cu platforme de ntlnire care, se stabilesc n functie de intensitatea traficului si de
conditiile locale, n conformitate cu Ordinul ministrului transporturilor nr. 45/1998, conform
anexei nr. 1.
(2) Pentru asigurarea depsirilor si a circulatiei n ambele sensuri se prevede
amplasarea unor platforme de ntlnire, n functie de intensitatea traficului din sectorul
respectiv, la o distant de vizibilitate de pn la maximum 300 m.
(3) Partea carosabil format dintr-o singur band de circulatie se amplaseaz pe una
dintre benzile de circulatie din profilul transversal tip final, conform anexei nr. 2.
2.4. - (1) Acostamentele se realizeaz cu ltime diferit, n functie de dimensiunile
normale ale platformei, avnd o band consolidat de 0,50 m, conform anexei nr. 3.
(2) Panta transversal este de 5%, iar banda consolidat de 0,50 m are grosimea
minim de 0,15 m.
2.5. Elementele profilului transversal sunt prevzute n anexa nr. 3.
2.5.1. Panta transversal n profilul normal este de 5% , att a prtii carosabile, ct si a
acostamentelor cu o tolerant de 1 %, pentru scurgerea complet a apelor.
2.5.2. Drumul se realizeaz de regul n rambleu minimum 0,50 m deasupra terenului
natural -, iar cnd nu este posibil se realizeaz santuri avnd adncimea de minimum 0,50 m
si ltimea la fundul santului de 0,40 m.
2.5.3. Descrcarea apelor din santuri se face la distante ct mai mici, n functie de
configuratia terenului, pentru a se evita stagnarea apelor n zona drumului, conform STAS
10796/1-77 si STAS 10796/2-79.
2.5.4. Podurile si podetele se proiecteaz si se execut pentru solutia definitiv
prevzut n planul de urbanism si amenajare a teritoriu.
2.5.5. Taluzurile se stabilese de proiectant pe baza studiilor geotehnice de laborator, n
functie de natura terenului, de nltimea rambleului si/sau de adncimea debleului, conform
STAS 2914-84 si STAS 2916-87.
2.6.- (1) Profilul longitudinal se proiecteaz conform STAS 495-91 , STAS 863-85 si
STAS 10144/3-91.
(2) Linia proiectat din profilul longitudinal al drumului este cu circa 0,50 m mai sus
fat de nivelul apelor extraordinare, cu exceptia drumurilor vicinale temporar inundabile.
(3) Linia proiectat din profilul longitudinal al strzilor se realizeaz astfel nct s
colecteze si s evacueze apele din zonele riverane.
2.7. Elementele geometrice ale traseului se proiecteaz pentru solutia final a
drumului, prevzut n planul de urbanism si amenajare a teritoriului, n conformitate cu
prevederile Hotrrii Guvernului nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de
urbanism, cu modificrile si completrile ulterioare.
2.8. Amenajarea sectoarelor de drum fr vizibilitate
2.8.1. Pentru evitarea accidentelor pe sectoarele de drum fr vizibilitate si n cazul
rambleelor nalte (STAS 1948/1-91) este obligatorie executarea celor dou benzi de circulatie
ale drumului, att pe lungimea fr vizibilitate, ct si pe un spatiu de sigurant de 25 m
nainte si dup lungimea sectorului fr vizibilitate.
2.9. Principii de proiectare a complexelor rutiere
2.9.1. Proiectantul este obligat s analizeze solutiile de proiectare n functie de
resursele locale.
2.9.2. Pentru terasamente gradul de compactare PROGTOR normal trebuie s fie mai
mare de 95% si deformabilitatea cu prghia Benkelman se verific la umiditate optim de
compactare, conform Instructiunilor tehnice departamentale CD 31/94 si Instructiunilor
privind controlul calittii terasamentelor rutiere AND 530-96.

2.9.3. - (1) Stratul de form proiectat trebuie s aib o deflexiune de maximum 2 mm.
(2) Stratul de form se execut conform STAS 1225384, iar grosimea lui se stabileste
prin calcule conform CD 31 /94.
(3) Amenajarea stratului de form se realizeaz pe ntreaga platform a drumului cu
pante transversale de 5%, cu o tolerant de 1 %.
(4) La nivelul stratului de form este obligatorie realizarea drenrii apelor de
infiltratie printr-un strat drenant.
2.9.4. - (1) Pe stratul de form se prevede obligatoriu un strat drenant. Acesta poate fi
realizat din material granular cu o grosime de minimum 10 cm sau alte solutii alternative pe
toat platforma drumului, pn la taluzuri.
(2) Stratul drenant se execut cu cel putin 7 cm mai sus fat de fundul santurilor
laterale ale drumului, conform STAS 10796/1-77, STAS 10796/2-79.
2.9.5. - (1) Stratul de fundatie se proiecteaz pentru o singur band de circulatie,
conform pct. 2.3.
(2) Stratul de fundatie proiectat cu o grosime minim de 15 cm trebuie s aib o
deflexiune admisibil de 1,6 mm. Verificare calittii terasamentelor, a straturilor de fundatie
si a straturilor de form se efectueaz n conformitate cu STAS 2914-84, STAS 12253-84 si
STAS 6400-84.
(3) Pentru realizarea stratului de fundatie se pot aplica solutii alternative, n functie de
resursele locale, pe baz de calcule tehnico-economice, utilizndu-se tehnologii performante.
2.10. Suprafata de rulare si impermeabilizare
(1) La drumurile cu trafic redus si foarte redus se aplic metoda consolidrilor
succesive. Proiectarea si executia drumurilor cu o singur band de circulatie se opresc la
nivelul stratului de fundatie, executndu-se obligatoriu o impermeabilizare cu tratament
bituminos n dou straturi pe partea carosabil si pe benzile consolidate ale acostamentelor.
(2) Impermeabilizarea suprafetei de rulare mreste durata de exploatare si nltur
aparitia polurii prin disparitia prafului, asigurnd conditii minime de confort.
(3) Impermeabilizarea suprafetei de rulare se aplic pe straturile de fundatie realizate
din agregate naturale sau macadamuri imediat dup executie, dar nu mai trziu de data de 15
septembrie a fiecrui an.
2.11. (1) Durata normal de functionare pentru drumurile de interes local, din mediul
rural, n solutiile prezentate, este de 3-5 ani, conform Hotrrii Guvernului nr. 964/1998
pentru aprobarea clasificatiei si a duratelor normale de functionare a mijloacelor fixe,
publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 520 din 30 decembrie 1998, si altor
reglementri legale n vigoare.
(2) Dup 3-5 ani de exploatare se va adopta solutia tehnic de consolidare a
drumurilor de interes local, tinndu-se seama si de traficul atras.
CAPITOLUL III - Executia drumurilor de interes local
3.1. - (1) n functie de solutia adoptat de proiectant si acceptat de beneficiar,
lucrrile se execut conform reglementrilor tehnice n vigoare.
(2) Posibilittile de realizare a stratului de fundatie cu tehnologii curente (clasice) si
tehnologii noi performante: 3.1.1. Tehnologii curente (clasice) pentru strat de
fundatie din:
a) pmnturi stabilizate mecanic. STAS 10473/1-87:
- materialele din care se execut stratul de fundatie: pmnturi necoezive conform
STAS 1243-88, materiale rezultate din mpietruirile existente scarificate, balasturi si pietrisuri
concasate si resturi de carier;
- propriettile fizice ale materialelor: indicele de plasticitate Ip = 68% si
echivalentul de nisip EN 30%, granulozitatea materialelor conform limitelor din diagram

curbei de granulozitate avnd partea fin (sub 0,071 mm) cuprins ntre 6...12%, iar
dimensiunea maxim a granulelor s nu depseasc 71 mm, umiditatea optim de compactare
Wopt. conform STAS 1913/13-83, continutul n elemente moi si gelive maximum 5%;
- grosimea minim admis a unui strat de pmnt stabilizat mecanic este de 15 cm
dup compactare;
b) agregate naturale sau pmnturi stabilizate cu lianti hidraulici sau puzzolanici
STAS 10473/2-86:
- stabilizare cu lianti hidraulici: ciment Portland P40SR 388-80, ciment cu adaosuri
PC 35 SR 1500-96, ciment pentru drumuri CD 40 STAS 10092-78;
- stabilizare cu lianti puzzolanici: zgur de furnal SR 648-96, cenus de termocentral
STAS 8819-88, var bulgri SRENV 459-1:97 var nehidratat STAS 9310-77, var hidratat n
pulbere SRENV 459-1:97, clorur de calciu tehnic STAS 2073-75;
- grosime minim dup compactare 15 cm cu abatere de -1cm, +2 cm, hidraulici sau
puzzolanici;
c) macadam asfaltic semipenetrat si penetrat SR 1120-95;
- materiale: piatr spart sort 40-63 mm STAS 66790, split sort 8-16 mm sau 16-25
mm STAS 667-90, criblur sort 3-8 mm, 8-16 mm sau 16-25 mm STAS 667-90, nisip sort 0-7
mm STAS 662-89;
- lianti pentru penetrare: bitum neparafinos pentru drumuri SR 754-99, emulsie
bituminoas cationic cu rupere rapid STAS 8877-72;
- grosimea dup compactarea definitiv este de 10 cm cu abateri limit de 10%;
d) macadam protejat cu tratament bituminos dublu SR 179-95, STAS 599-87:
- tratamentul bituminos dublu se execut cu bitum de penetratie ales de proiectant n
functie de zona climatic; pentru prima stropire se acoper cu criblur 8-16 mm cilindrat,
urmat de asternerea criblurii 3-8 mm dup a doua stropire cu bitum, continundu-se
cilindrarea pn la fixarea criblurii;
- nainte de aplicarea tratamentului bituminos dublu stratul de fundatie de macadam se
pregteste conform SR 179-95, pentru asigurarea necesar cu 0,7-1,0 kg/m2 bitum;
- grosimea minim dup compactare: 10 cm;
e) macadam ndopat:
- piatr de rezistent sort 40-63 mm, fixat prin cilindrare, n ale crei goluri se
introduce criblur sau split
bitumat (piatr de ndopare). Piatra de ndopare se asterne n dou reprize, prima repriz
servind pentru ndoparea sortului de rezistent, iar a doua repriz, ca strat de uzur pentru
mbrcminte;
- macadamul ndopat se nchide cu tratament bituminos;
- a doua repriz de asternere a splitului bitumat poate fi nlocuit, n functie de
necesitti si posibilitti, cu un covor asfaltic;
- splitul pentru ndopare si uzur se bitumieaz, n cantitate de 4-4,5% din masa
splitului, iar nisipul pentru nchiderea porilor se bitumeaz usor, cu bitum de acelasi tip, n
cantitate de 2% din masa nisipului;
- nainte de bitumare splitul trebuie s fie uscat si fr praf;
- pentru bitumare splitul va avea temperatura de 100-130C, iar bitumul de circa
150C;
- peste stratul de uzur definitiv compactat se rspndeste uniform si se cilindreaz
nisipul bitumat pentru nchiderea porilor. Dup aceast operatiune mbrcmintea se d n
circulatie. La realizarea stratului de macadam ndopat, n loc de criblur si split poate fi
folosit si nisip bituminos;
f) pietruiri impregnate cu emulsii bituminoase:

- se pot utiliza emulsii bituminoase pentru impregnarea mpietruirilor: emulsii cu


rupere rapid, emulsii speciale pentru impregnare.
3.1.2. Tehhologiile noi se vor aplica conform agrementelor tehnice elaborate de
Ministerul Lucrrilor Publice si Amenajrii Teritoriului, cu respectarea prevederilor Legilor
nr. 10/1995 privind calitatea n constructie si ale Hotrrii Guvernului nr. 766/1997 pentru
aprobarea unor regulamente privind calitatea n constructii.
CAPITOLUL IV - Exploatare si ntretinere
4.1. Factorii implicati au obligatia s urmreasc si s realizeze remedierea rapid a
eventualelor degradri produse; pentru asigurarea integrittii drumului pe ntreaga ampriz si
a conditiilor de extindere viitoare a acestuia la ltimea final.
4.2. Detintorii drumurilor, la care se refer prezenta reglementare tehnic, vor
respecta obligatoriu Normativul de ntretinere pentru drumuri- AND 554/1999 -, precum si
Nomenclatorul activittilor de administrare, exploatare, ntretinere si reparatii la drumurile
publice, aprobat prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 78/1999.
4.3. Toti factorii implicati si detintorii de drumuri vor respecta, potrivit
competentelor care le revin, prevederile standardelor si reglementrilor legale n vigoare
prevzute n anexa nr. 4.
Dispozitii finale
5.1. Anexele nr. 1-4 fac parte integrant din prezenta specificatie tehnic.
ANEXA Nr. 1
CORELAREA CATEGORIILOR DE DRUMURI, DIN PUNCT DE VEDERE
FUNCTIONAL SI ADMINISTRATIV, CU CLASELE TEHNICE
CATEGORIA
FUNCTIONAL

AUTOSTRAZI
DRUMURI EXPRES
DRUMURI
NATIONALE
EUROPE
DRUMURI
NATIONALE
PRINCIPALE
DRUMURI
NATIONALE.
SECUNDARE
DRUMURI
JUDETENE
DRUMURI
COMUNALE
DRUMURI
VICINALE

LEGTURI NTRE
CATEGORIILE
FUNCTIONALE SI
CLASELE
TEHNICE

CLASA
TEHNIC

NUMAR DE
BENZI DE
CIRCULATIE

LATIMEA
BENZII DE
CIRCULATIE

min 2x2

1,75

SE
12

II

1, 50

10

III

1,50

80

IV

3,00

60

1,75

50

La racordarea drumurilor publice din afara localittilor cu cele din interiorul


localittilor trebuie aplicat principiul conform cruia drumurile publice din afara localittilor
trebuie s continuie cu drumuri de acelasi rang sau de rang superior n traversarea
localittilor.
ANEXA Nr. 2
PROFIL TRANSVERSAL
1. Ampriza drumului
2. Platforma drumului
3. Parte carosabil
4. Benzi de consolidare
5. Acostamente
6. Strat fundatie
7. Strat de form

8. Pant transversal
9. Strat drenant
10. Taluz rambleu
11. Debleu
12. Sant trapezoidal
13. Taluz debleu
14. Trepte de nfrtire

ANEXA Nr. 3
PROFIL TRANSVERSAL
1. Ampriza drumului
2. Platforma drumului
3. Parte carosabil
4. Benzi de consolidare
5. Acostamente
6. Strat fundatie
7. Strat de form

8. Pant transversal
9. Strat drenant
10. Taluz rambleu
11. Debleu
12. Sant trapezoidal
13. Taluz debleu
14. Trepte de nfrtire

ANEXA Nr. 4
LISTA
cuprinznd standardele si reglementrile legale n vigoare
1. Ordonanta Guvernului nr. 43/1997
2. Ordinul ministrului transporturilor nr.
45/1998
3. Legea nr. 50/1991
4. Legea
5. Legea
6. Ordinul ministrului muncii si protectie
sociale nr. 357/1998
7. Hotrrea Guvernului nr. 571/1998
8. Hotrrea Guvernului nr. 925/1995
9. Hotrrea Guvernului nr. 525/1996
10. Legea nr. 10/1995
11. AND 554-99

privind regimul drumurilor, aprobat si modificat prin Leg


pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea, con

privind autorizarea executrii constructiilor si unele msur


republicat
protectiei mediului nr. 137/1995, republicat
protectiei muncii nr. 90/1996
privind aprobarea Normelor specifice de protectie a munci
drumurilor si podurilor
pentru aprobarea categoriilor de constructii, instalatii tehno
supun avizrii si/sau autorizrii, privind prevenirea si sting
pentru aprobarea Regulamentului de verificare si expertiza
executiei lucrrilor si constructiilor
pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism, cu
privind calitatea n constructii
pentru aprobarea Normativului de ntretinere pentru drumu

12. Ordinul ministrului transporturilor nr.


78/1999
13. Hotrrea Guvernului nr. 964/1998
14. Hotrrea Guvernului nr. 766/1997
15. AND 530/96
16. CD 31/94
17. Proiect tip T 3121
18. SR 179-95
19. STAS 174-83
20. STAS 599-87
21. STAS 662-89
22. STAS 667-90
23. STAS 730-89
24. STAS 863-85
25. STAS 1120-95
26. STAS 1242/2-83
27. STAS 1243-88
28. STAS 1598/2-89
29. STAS 1709/1-89
30. STAS 1709/2-90
31. STAS 1709/3-90
32. STAS 1913/13-83
33. STAS 2900-89
34. STAS 2914/94
35. STAS 3300/1-85
36. STAS 3300/2-85
37. STAS 6400-84
38. STAS 8840-83
39. STAS 9095-90
40. STAS 10144/1-90
41. STAS 10144/2-91
42. STAS 10144/3-91
43. STAS 10144/4-95
44. STAS 10473/1-87
45. STAS 10473/2-86
46. STAS 10796/1-77
47. STAS 10796/2-79

privind aprobarea Nomenclatorului activittilor de adminis


reparatii la drumuri publice, cu modificrile ulterioare
pentru aprobarea clasificatiei si a duratelor normale de fun
pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea n con
pentru aprobarea Instructiunilor privind controlul calittii t
Instructiuni tehnice departamentale pentru determinarea pr
capacittii portante si a sistemelor rutiere semirigide
Sisteme rutier tip rigide si suple pentru strzi ISLGC/86
Lucrri de drumuri. Macadam. Conditii tehnice generale de
Lucrri de drumuri. mbrcminti bituminoase cilindrate ex
generale de calitate.
Lucrri de drumuri. Tratamente bituminoase. Conditii tehn
Lucrri de drumuri. Agregate naturale de balastier
Agregate naturale si piatr prelucrat pentru drumuri. Cond
Agregate naturale pentru lucrri de ci ferate si drumuri. M
Lucrri de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor, pre
Lucrri de drumuri. Straturi de baz si mbrcminti bitum
penetrat
Teren de fundare. Cercetri geologico-tehnice specifice tra
Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pmnturilor
Lucrri de drumuri. ncadrarea mbrcmintilor la lucrri d
drumuri
Actiunea fenomenului de nghet-dezghet la lucrri de drum
complexul rutier. Prescriptii de calcul
Actiunea fenomenului de nghet-dezghet la lucrri de drum
degradrilor din nghet-dezghet. Prescriptii tehnice
Actiunea fenomenului de nghet-dezghet la lucrri de drum
nghet a pmnturilor de fundatie. Metode de determinare.
Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compac
Lucrri de drumuri. Ltimea drumurilor
Lucrri de drumuri. Terasamente. Conditii tehnice cfeneral
Teren de fundare. Principii generale de calcul
Teren de fundare. Calculul terenului de fundare n cazul fu
Lucrri de drumuri. Straturi de baz si de fundatie. Conditi
Lucrri de drumuri. Straturi de fundatii din pmnturi stabi
generale de calitate
Lucrri de drumuri. Pavaje din piatr brut sau bolovani
Strzi. Profiluri transversale. Prescriptii de proiectare
Strzi. Trotuare, alei de pietorii si piste de ciclisti. Prescrip
Elemente geometrice ale strzilor. Prescriptii de proiectare
Amenajarea intersectiilor pe strzi. Clasificarea si prescrip
Lucrri de drumuri. Straturi din agregate naturale sau pm
Conditii tehnice generale de calitate
Lucrri de drumuri. Straturi rutiere din agregate naturale sa
hidraulici sau puzzolanici. Metode de determinare si ncerc
Lucrri de drumuri. Constructii anexe pentru colectarea si
casiuri. Prescriptii de proiectare si executie
Lucrri de drumuri. Constructii anexe pentru colectarea si
casiuri. Prescriptii de proiectare si executie

48. STAS 10796/3-88


49. STAS 12253-84

Lucrri de drumuri. Constructii pentru colectarea apelor. D


Prescriptii de proiectare si amplasare
Lucrri de drumuri. Straturi de form. Conditii tehnice gen
REPUBLICRI
L E G E A Nr. 56/1992
privind frontiera de stat a Romniei*)

*) Republicat n temeiul art. II din Legea nr. 98/2000 privind aprobarea Ordonantei
de urgent a Guvernului nr. 80/1999 pentru modificarea si completarea Legii nr. 56/1992
privind frontiera de stat a Romniei.
Legea nr. 56/1992 a fost publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 126
din 9 iunie 1992, si a mai fost modificat prin Ordonanta Guvernului nr. 55 din 19 august
1994, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 242 din 29 august 1994
(aprobat prin Legea nr. 129 din 20 decembrie 1994, publicat n Monitorul Oficial al
Romniei, Partea I, nr. 354 din 21 decembrie 1994) si prin Ordonanta de urgent a
Guvernului nr. 80 din 4 iunie 1999, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr.
275 din 16 iuriie 1999 (aprobat si modificat prin Legea nr. 98 din 2 iunie 2000, publicat n
Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 256 din 8 iunie 2000).
CAPITOLUL I - Dispozitii generale
Art. 1. - Frontiera de stat a Romniei desparte teritoriul statului romn de teritoriile
statelor vecine si marea teritorial a Romniei de zona contigu. Totodat, frontiera de stat
delimiteaz n plan vertical spatiul aerian si subsolul statului romn de spatiul aerian si
subsolul statelor vecine.
Art. 2. - (1) Frontiera de stat a Romniei se stabileste prin lege, n conformitate cu
prevederile tratatelor internationale si ale ntelegerilor ncheiate ntre statul romn si statele
vecine si nu poate fi modificat dect prin lege.
(2) Frontiera de stat a Romniei este inviolabil.
Art.- 3. - (1) Frontiera de stat a Romniei este marcat, de regul, n teren, prin semne
de frontier, ale cror date topogeodezice sunt prevzute n documentele de demarcare
ncheiate ntre statul romn si statele vecine.
(2) n scopul mentinerii vizibilittii si asigurrii protectiei semnelor de frontier se
constituie culoarul de frontier, a crui ltime se convine de ctre statul romn cu fiecare
dintre statele vecine. Activittile de curtare si ntretinere a culoarelor de frontier se
efectueaz sub supravegherea nemijlocit a politistilor de frontier.
Art. 4. - (1) Pentru executarea pazei, supravegherii si controlul trecerii frontierei de
stat se constituie:
a) Fsia de protectie a frontierei de stat, cu o ltime de 20 m ncepnd de la linia
frontierei de stat, pentru frontiera de uscat, si de la limita terenului inundabil, pentru frontiera
de ap, ctre interior. Se excepteaz litoralul Mrii Negre, sectorul lagunar, porturile de la
Dunre, cile de comunicatie si lucrrile hidrotehnice situate la frontier.
n locurile din imediata apropiere a frontierei de stat, n care terenurile sunt
mlstinoase, supuse erodrilor sau avalanselor, fsia de protectie a frontierei de stat se
constituie mai n adncime.
Suprafetele de teren cuprinse ntre fsia de protectie a frontierei de stat si culoarul de
frontier sau malul apelor se administreaz de ctre persoanele fizice sau juridice crora le
apartin, cu respectarea normelor prezentei legi. Fsia de protectie a frontierei de stat face

parte din domeniul public de interes national si se administreaz de ctre Politia de Frontier
Romn. Limitele interioare ale fsiei de protectie a frontierei de stat vor fi marcate prin grija
Politiei de Frontier Romne.
b) Zona de frontier, alctuit din teritoriul comunelor, oraselor, municipiilor, care,
potrivit organizrii administrative a teritoriului Romniei, sunt situate n apropierea frontierei
de stat, litoralului Mrii Negre, sectorului lagunar pe o adncime de 20 km fat de acestea
ctre interior.
Localittile incluse n zona de frontier, cu exceptia statiunilor turistice de pe litoralul
Mrii Negre, vor avea nscris, pe panourile cu denumirea acestora, mentiunea n limba
romn Localitate de frontier si vor fi aduse la cunostint populatiei prin grija prefectilor.
(2) n fsia de protectie a frontierei de stat si n zona de frontier politia de frontier
are dreptul s circule, s instaleze posturi de paz si mijloace pentru asigurarea pazei, a
supravegherii si controlului trecerii frontierei de stat, cu exceptia terenurilor cu regim de
drept privat. n situatii deosebite politia de frontier si poate extinde atributiile n zonele
exceptate, cu nstiintarea prealabil a celor care le au n proprietate sau n administrare.
CAPITOLUL II - Regimul juridic al frontierei de stat a Romniei
Art. 5. - (1) Regimul juridic al frontierei de stat a Romniei cuprinde totalitatea
normelor prevzute n legislatia intern, care privesc frontiera de stat, desfsurarea diferitelor
activitti n zona de frontier, apele de frontier, apele maritime interioare si n marea
teritorial.
(2) Asigurarea respectrii regimului juridic al frontierei de stat a Romniei, a
drepturilor suverane ale statului romn n zona contigu si n zona economic exclusiv
revine Ministerului de Interne prin Politia de Frontier Romn si altor institutii abilitate prin
lege, n conformitate cu prevederile legislatiei n materie.
(3) Politia de Frontier Romn are n structur Inspectoratul General al Politiei de
Frontier, ca unitate central, cuprinznd Garda de coast si structuri teritoriale subordonate.
Art. 6. - (1) Trecerea frontierei de stat a Romniei de ctre persoane, mijloace de
transport, mrfuri si alte bunuri se face prin punctele de control pentru trecerea frontierei,
deschise traficului international, denumite n continuare puncte de control.
(2) Trecerea frontierei de stat romne se poate face si prin alte locuri, n conditiile
stabilite prin acorduri si ntelegeri ntre Romnia si statele vecine.
(3) Deschiderea de noi puncte de control sau nchiderea temporar ori definitiv a
celor existente se aprob prin hotrre a Guvernului.
(4) Guvernul Romniei va da publicittii lista cuprinznd punctele de control pentru
trecerea frontierei, deschise traficului international, punctele de mic trafic si treceri
simplificate.
(5) Deschiderea ocazional a unor puncte de control, n vederea desfsurrii unor
activitti cu caracter festiv sau religios, precum si nchiderea acestora sunt de competenta
Politiei de Frontier Romne.
Art. 7. - (1) n punctele de control se organizeaz si se efectueaz controlul de
frontier al persoanelor, mijloacelor de transport, mrfurilor si al altor bunuri care intr sau
ies din tar.
(2) -Trecerea frontierei de stat prin punctele de control se realizeaz n conditiile
prevzute n prezenta lege.
Art. 8. - (1) Controlul efectuat la trecerea frontierei de stat romne are ca scop
verificarea si constatarea ndeplinirii conditiilor stabilite de lege pentru intrarea si iesirea din
tar a persoanelor, mijloacelor de transport, mrfurilor si altor bunuri.
(2) Organele de control la trecerea frontierei de stat rmne poart ntreaga rspundere
pentru aplicarea si respectarea strict a prevederilor referitoare la intrarea si iesirea din tar a

persoanelor, mijloacelor de transport, a mrfurilor si altor bunuri, precum si pentru buna


desfsurare a traficului international si servirea cltorilor, n conformitate cu dispozitiile
legale.
Art. 9. - Regulile de exploatare si ntretinere privind podurile, cile ferate si rutiere,
liniile de comunicatii si apele de frontier care intersecteaz linia frontierei de stat ori au n
comun cu aceasta sunt stabilite prin ntelegeri ncheiate de statul romn cu statele vecine.
Art. 10. - Pentru solutionarea problemelor rezultate din ntelegerile bilaterale de
frontier se numesc, prin hotrre a Guvernului, reprezentantii/mputernicitii de frontier,
loctiitorii si ajutorii acestora, precum si delegatii romni n comisiile mixte
interguvernamentale din rndul ofiterilor Politiei de Frontier Romne si al functionarilor
altor institutii interesate.
CAPITOLUL III - Atributiile Politiei de Frontier Romne
Art. 11. - Paza, supravegherea, controlul trecerii frontierei de stat, precum si
supravegherea, controlul si jurisdictia n apele interioare ale Dunrii, Delta Dunrii cuprins
n zona de frontier, apele maritime interioare, marea teritorial, zona contigu si n zona
economic exclusiv a Romniei se exercit de ctre Politia de Frontier Romn.
Art. 12. - Politia de Frontier Romn are urmtoarele atributii principale:
a) execut paza, supravegherea si controlul trecerii frontierei de stat a Romniei,
previne si combate trecerile ilegale peste granit, contrabanda si orice nclcare a regimului
juridic al frontierei de stat;
b) supravegheaz apele de frontier, apele interioare ale Dunrii, Delta Dunrii
cuprins n zona de frontier, apele maritime interioare, marea teritorial, asigur drepturile si
jurisdictia statului romn n zona contigu si n zona economic exclusiv;
c) supravegheaz spatiul aerian adiacent frontierei de stat si mrii teritoriale;
d) asigur aplicarea prevederilor tratatelor, acordurilor, conventiilor si protocoalelor
de frontier, ncheiate de Romnia cu statele vecine;
e) asigur supravegherea, controlul si ntretinerea semnelor de frontier;
f) organizeaz si realizeaz cooperarea pentru paza, supravegherea si controlul trecerii
frontierei de stat cu organele similare ale statelor vecine, conforn ntelegerilor bilaterale;
g) face propuneri cu privire la numirea reprezentantilor/ mputernicitilor de frontier
si a loctiitorilor acestora, precum si a delegatilor romni, n comisiile mixte
interguvernamentale de frontier;
h) actioneaz pentru descoperirea, retinerea si cercetarea, n conditiile legii, a
persoanelor care svrsesc infractiuni ori contraventii la regimul juridic al frontierei de stat;
i) ia msuri pentru aplicarea si respectarea legislatiei de frontier;
j) coordoneaz activittile personalului celorlalte institutii care, potrivit legii, si
desfsoar activitatea n legtur cu trecerea frontierei de stat si asigur ndeplinirea corect a
ndatoririlor de serviciu de ctre ntregul personal din punctul de control pentru trecerea
frontierei;
k) realizeaz controlul documentelor de cltorie pentru trecerea frontierei de stat prin
punctele de control, punctele de mic trafic si treceri simplificate, eliberate de autorittile
romne, precum si al celor eliberate de autorittile strine, recunoscute sau acceptate de statul
romn, concomitent cu derularea fluent, corect si civilizat a traficului de cltori si de
mrfuri;
l) asigur, controlul trecerii peste frontiera de stat, n conditiile legii, a armelor,
munitiilor, armelor de panoplie si de autoaprare, a munitiilor aferente acestora, substantelor
explozive si a dispozitivelor ncrcate cu substante toxice ori radioactive;

m) interzice trecerea peste frontiera de stat a persoanelor date n urmrire general sau
international, n baza informatiilor si solicitrilor transmise de organele n drept, inclusiv a
celor de colaborare n plan extern;
n) acord, cu titlu de exceptie, viz de intrare si de tranzit, n functie de scopul
cltoriei persoanelora cu sau fr scutire de tax ori cu reducerea acesteia, conform
reglementrilor n materie;
o) previne si combate faptele specifice infractionalittii transfrontaliere;
p) asigur controlul si supravegherea mijloacelor de transport si apr ordinea public
n punctele de control;
r) execut orice alte atributii stabilite prin lege.
Art. 13. - (1) Pentru ndeplinirea atributiilor ce i revin Politia de Frontier Romn
coopereaz cu celelalte unitti si formatiuni ale Ministerului de Interne, cu unittile
Ministerului Aprrii Nationale si cu alte institutii cu competente n domeniul ordinii publice
si sigurantei nationale. De asemenea, realizeaz cooperarea cu celelalte ministere si autoritti
ale administratiei publice centrale si locale cu atributii n domeniul asigurrii respectrii
regimului juridic al frontierei de stat, regimului juridic al apelor maritime interioare, mrii
teritoriale, zonei contigue si al zonei economice exclusive, precum si cu autorittile vamale,
pentru efectuarea unor actiuni specifice n zona vamal special. Totodat poate colabora, pe
baza acordului prealabil, cu orice persoan juridic sau fizic.
(2) n cazul unor actiuni maritime sau fluviale comune ale navelor Grzii de coast cu
cele ale Marinei militare din Ministerul Aprrii Nationale, acestea din urm vor avea la bord
un ofiter al Grzii de coast si vor arbora pavilionul distinctiv al acesteia. n aceste conditii,
navei Marinei militare i se confer autoritatea si drepturile Grzii de coast.
(3) Cpitniile portuare si autorittile vamale vor informa structurile teritoriale ale
Inspectoratului General al Politiei de Frontier despre navele care au aprobrile legale de
iesire/intrare n porturile n care acestea si desfsoar activitatea.
Art. 14. - n zona de frontier, politistii de frontier aflati n exercitarea atributiilor de
serviciu, potrivit legii, au dreptul:
a) s controleze actele de identitate ale persoanelor si s procedeze, la nevoie, la
identificarea acestora;
b) s opreasc si s controleze mijloacele de transport;
c) s cerceteze suprafetele de teren, cile de comunicatie si constructiile izolate;
d) s opreasc, s conduc la sediul structurilor teritoriale ale Politiei de Frontier
Romne si s cerceteze, n conditiile legii, persoanele despre care exist informatii sau probe
c au svrsit fapte penale sau contraventionale n legtur cu frontiera de stat si s
controleze mbrcmintea si bagajele acestora;
e) s stabileasc, mpreun cu autorittile administratiei publice locale, msuri
specifice obligatorii, cu caracter temporar, referitoare la paza, supravegherea si controlul
trecerii frontierei de stat, care nu contravin legii si care vor fi aduse la cunostint cettenilor
prin grija prefectilor si a primarilor;
f) s foloseasc orice mijloc de transport si de telecomunicatie, indiferent de
proprietar sau detintor - persoan fizic sau juridic -, cu exceptia celor apartinnd Corpului
diplomatic sau consular, pentru luarea unor msuri legale ce nu sufer amnare si care nu pot
fi aduse la ndeplinire altfel. Cheltuielile ocazionate de folosirea acestor mijloace vor fi
achitate, ulterior, la cererea proprietarilor si vor fi suportate din fondurile Politiei de Frontier
Romne, urmnd s fie recuperate, potrivit legii, de la persoanele care au determinat
interventia.
Art. 15. - Pentru ndeplinirea atributiilor de serviciu, n apele de frontier, apele
interioare ale Dunrii, Delta Dunrii cuprins n zona de frontier, apele maritime interioare,

marea teritorial, zona contigu si n zona economic exclusiv, personalul Politiei de


Frontier Romne are dreptul:
a) s verifice respectarea regimului juridic al frontierei de stat a Romniei;
b) s supravegheze activittile ce se desfsoar n apele de frontier, apele interioare
ale Dunrii, Delta Dunrii cuprins n zona de frontier, apele maritime interioare, marea
teritorial, zona contigu, zona economic exclusiv si, n spatiul aerian adiacent acestora;
c) s previn si s combat ncercrile de trecere ilegal si contraband peste frontiera
de stat n apele de frontier, apele maritime interioare si n marea teritorial;
d) s descopere si s mpiedice actiunile de piraterie;
e) s controleze periodic pozitia si integritatea semnelor de frontier;
f) s opreasc, s retin, s controleze si s conduc pentru cercetri, n porturile
Romniei, navele, ambarcatiunile si persoanele care au nclcat regimul juridic, al frontierei
de stat, drepturile suverane ale Romniei n zona contigu sau n zona economic exclusiv;
g) s actioneze pentru oprirea si controlul oricrei nave suspecte, la solicitare sau din
proprie initiativ, n situatia n care se detin informatii privind implicarea navei n activitti
ilegale desfsurate n apele de frontier, apele interioare ale Dunrii, Delta Dunrii cuprins
n zona de frontier, apele maritime interioare, marea teritorial, zona contigu si n zona
economic exclusiv a Romniei, informnd de ndat celelalte institutii cu competente n
domeniu. ntreaga rspundere privind consecintele ce decurg din oprirea nejustificat a navei
revine solicitantului;
h) s previn si s combat orice activitate ilegal desfsurat n apele de frontier,
apele interioare ale Dunrii, Delta Dunrii cuprins n zona de frontier, apele maritime
interioare, marea teritorial, zona contigu si n zona economic exclusiv, care ar afecta
intecesele si suveranitatea statului romn, informnd de ndat autorittile romne
competente.
Art. 16. - Pentru ndeplinirea atributiilor ce i revin, personalul Politiei de Frontier
Romne poate folosi nave,
ambarcatiuni, elicoptere, autovehicule si alte mijloace de transport. Acestea vor purta semnul
si inscriptia armei pe bordurile navelor si pe lateralele autovehiculelor, care vor fi prevzute
si cu girofaruri. Motocicletele de orice tip vor avea asemenea inscriptii pe rezervorul de
benzin si vor fi prevzute cu girofaruri.
Art. 17. - (1) Pentru combaterea fenomenului infractional personalul specializat al
Politiei de Frontier Romne are dreptul, n conditiile legii, s culeag, s stocheze, s
prelucreze, s foloseasc si s fac schimb de date si informatii necesare n vederea
ndeplinirii atributiilor de serviciu cu celelalte autoritti de stat cu atributii n domeniul
aprrii, ordinii publice si sigurantei nationale.
(2) De asemenea, organizeaz si realizeaz schimbul de date, de informatii si
colaboreaz cu autorittile de frontier ale altor state sau cu organizatii internationale, pe baza
ntelegerilor bi-sau multilaterale ncheiate n acest sens.
(3) Pentru ndeplinirea misiunilor de paz; supraveghere si control al trecerii frontierei
de stat, personalul Politiei de Frontier Romne poate retine si cerceta, n conditiile legii,
persoanele care au svrsit infractiuni sau despre care exist indicii temeinice c au svrsit
astfel de fapte si n afara zonei de frontier.
Art. 18. - Personalul Politiei de Frontier Romne, aflat n exercitarea atributiilor de
serviciu, poate s retin, n conditiile legii - n zona de frontier, apele de frontier, apele
interioare ale Dunrii, Delta Dunrii cuprins n zona de frontier, apele maritime interioare,
marea teritorial, zona contigu si zona economic exclusiv - persoanele care au svrsit alte
fapte penale sau contraventionale dect cele prevzute la art. 14 lit. d) si la art. 15 lit. c) si d),
predndu-le de ndat organelor competente, mpreun cu obiectele retinute, mijloacele
materiale de prob si lucrrile efectuate.

Art. 19. - (1) Pentru ndeplinirea atributiilor de serviciu, personalul Politiei de


Frontier Romne, n raport cu natura si cu gradul de mpotrivire a persoanei care a svrsit o
fapt ilegal, poate utiliza, dup caz, forta fizic, mijloacele specifice din dotare, inclusiv
cinii de serviciu, si ia msurile prevzute de lege mpotriva acesteia, n legtur cu stabilirea
identittii, retinerea, descoperirea si conservarea mijloacelor de prob.
(2) Atunci cnd utilizarea altor mijloace de mpiedicare sau de constrngere nu este
posibil, personalul Politiei de Frontier Romne poate folosi armamentul din dotare, n
conditiile prevzute de lege.
Art. 20. - Pentru oprirea si retinerea navelor si a ambarcatiunilor care au nclcat
legislatia intern a Romniei n apele nationale navigabile, n zona contigu si n zona
economic exclusiv, precum si a celor care ncearc s fug de sub escort, navele si
ambarcatiunile Grzii de coast pot folosi armamentul de bord sau individual din dotare, n
urmtoarele situatii:
a) pentru somarea de oprire si retinere a navelor si a ambarcatiunilor;
b) direct, fr somatie, mpotriva navelor si ambarcatiunilor n anumite situatii
prevzute n prezenta lege,
Art. 21 . - (1) Executarea focului cu armamentul de bord, cu somatie, se efectueaz
astfel:
a) dup ce au fost epuizate somatiile legale transmise prin toate mijloacele de
comunicare radio; optico-vizuale si acustice, iar nava sau ambarcatiunea urmrit continu s
le ignore, comandantul navei Grzii de coast procedeaz la executarea focului de
avertisment, n conditiile stabilite prin prezenta lege;
b) n cazul n care, dup executarea somatiei legale si a focului de avertisment, nava
n cauz nu se supune, se va folosi armamentul de bord, dup ce n prealabil a fost avertizat
echipajul acesteia s se deplaseze spre partea din fat a navei, prin somatia: Prsiti pupa,
vom deschide foc n plin!. Dup ce s-a convins c avertismentul a fost nteles, nava Grzii
de coast va deschide foc n plin de la distant mic asupra prtii din spate a navei urmrite,
cutndu-se pe ct posibil lovirea aparatului propulsor.
(2) ntreaga rspundere pentru nesupunerea la somatie si pentru consecintele ce
decurg din ignorararea avertismentelor navelor Grzii de coast revine comandantului sau
nlocuitorului legal al comandantului navei urmrite.
Art. 22. - Navele Grzii de coast pot executa foc cu armamentul de bord, fr
somatie, n urmtoarele situatii: a) mpotriva navelor strine care atac nave
romnesti;
b) mpotriva navelor urmrite care riposteaz cu foc de arm sau manevreaz astfel
nct securitatea navei Grzii de coast este pus n pericol;
c) mpotriva submarinelor sau altor vehicule submersibile strine care navigheaz n
marea teritorial n imersiune sau la cota periscopic;
d) mpotriva navelor strine care atac alte nave n apele nationale navigabile;
e) mpotriva navelor strine care desfsoar actiuni ce pun n pericol securitatea
insulelor artificiale, a conductelor si cablurilor submarine, a instalatiilor portuare, a
localitatilor si obiectivelor economice de pe litoral si a celor situate pe malurile apelor de
frontier;
f) mpotriva grupurilor narmate care ptrund n apele nationale navigabile ale
Romniei si riposteaz sau ncearc s riposteze cu arme de foc.
Art. 23. - (1) Navele Grzii de coast execut focul de avertismerit si focul n plin,
astfel nct s evite nclcarea prin foc de arm a teritoriului unui stat vecin.
(2) Dup executarea focului n plin sau n caz de abordaj, comandantul navei Grzii
de coast se va conforma ntocmai reglementrilor internationale privind salvarea vietii
omenesti pe mare sau pe fluviu.

Art. 24. - n cazul ambarcatiunilor sau al altor mijloace plutitoare de dimensiuni


reduse, executarea focului cu sau fr somatie va fi efectuat cu respectarea reglementrilor
privind regimul armelor de foc si al munitiilor si a dispozitiilor prezentei legi.
CAPITOLUL IV - Organizarea si functionarea punctelor de control
pentru trecerea frontierei
Art. 25. - Punctele de control pentru trecerea frontierei de stat romne, punctele de
mic trafic si treceri simplificate se organizeaz si functioneaz n subordinea Inspectoratului
General al Politiei de Frontier.
Art. 26. (1) n punctele de control si desfsoar activitatea si personal apartinnd
Ministerului Finantelor, Ministerului Transporturilor, Ministerului Snttii, Ministerului
Agriculturii si Alimentatiei, Ministerului Industriei si Comertului, Autorittii Nationale
pentru Turism si altor organe centrale crora le revin sarcini, potrivit legii, n aceste locuri.
(2) Atributiile personalului din subordinea ministerelor si organelor prevzute la alin.
(1) se stabilesc de conducerile acestora, n conformitate cu legea.
Art. 27. - Ministerele si organele centrale crora le revin sarcini, potrivit legii, n
punctele de control colaboreaz si rspund, n limitele competentelor legale, de desfsurarea
n bune conditii a traficului de cltori, mijlocelor de transport, mrfurilor, altor bunuri,
precum si de asigurarea pazei frontierei de stat n aceste locuri.
Art. 28-. - (1) Seful punctului de cotrol pentru trecerea frontierei este desemnat, prin
ordin, de Inspectoratul General al Politiei de Frontier Romne. Acesta conduce doordoneaz
si rspunde de ntreaga activitate din punctul de control, potrivit legii.
(2) Seful punctului de control verific si ia msurile legale pentru ndeplinirea corect
a ndatoririlor de serviciu de ctre personalul din punctul de control.
(3) Accesul n zona de responsabilitate destinat efecturii controlului de frontier
este stabilit de seful punctului de control.
(4) Personalul cu atributii de control din cadrul Inspectoratului General al Politiei de
Frontier Romne si seful punctului de control pentru trecerea frontierei pot dispune
efectuarea supracontrolului, dup ncheierea controlului de frontier, att la iesirea, ct si la
intrarea n tar.
(5) Personalul Politiei de Frontier Romne este obligat s se sesizeze din oficiu
asupra nclcrii atributiilor legale n domeniul controlului la trecerea frontierei de stat de
ctre persoanele apartinnd institutiilor prevzute la art. 26 alin. (1).
Art. 29. - Pentru controlul si supravegherea mijloacelor de transport la trecerea
frontierei de stat se pot folosi si militari n termen sau angajati pe baz de contract.
CAPITOLUL V - Efectuarea controlului pentru trecerea frontierei de stat
si controlul vamal.
Art. 30. - (1) Controlul pentru trecerea frontierei de stat romne se efectueaz n
echipe formate din personal al punctelor de control. Seful echipei de control este ofiter sau
subofiter, din politia de frontier.
(2) n punctele de control portuare, din echipa de control face parte si reprezentantul
cpitniei portului. O dat cu echipa de control au acces pe navele de mrfuri si reprezentantii
agentiei de navlosire, precum si alte persoane autorizate.
(3) n punctele de control aeroportuare, din echipa de control face parte si un
reprezentant al companiilor aeriene romne de transport.
Art. 31. (1) Controluf pasapoartelor si al celorlalte documente pentru trecerea
frontierei de stat romne, eliberate de autorittile romne, precum si al celor eliberate de
autorittile strine, recunoscute sau acceptate de statul romn, potrivit legii, se face de ctre
ofiteri si subofiterii desemnati de seful punctului de control.

(2) n cazurile n care se constat c documentele, de cltorie nu ntrunesc conditiile


prevzute de lege pentru a da dreptul titularilor acestora s intre ori s ias din tar sau exist
suspiciuni cu privire la autenticitatea documentelor, seful punctului de control va dispune de
ndat msuri de clarificare cu maximum de urgent a situatiei persoanelor n cauz.
(3) Seful punctului de control poate ntrerupe cltoria persoanelor cu privire la care
s-a fcut constatarea c nu sunt ndeplinite cerintele prevzute de lege pentru trecerea
frontierei de stat romne.
Art. 32. - Controlul vamal al mrfurilor, bagajelor, coletelor si al altor bunuri aflate
asupra persoanelor se face, dup efectuarea controlului documentelor pentru trecerea
frontierei de stat, de ctre personalul vamal din echipele de control, potrivit reglementrilor
legale referitoare la regimul vamal.
Art. 33 - (1) Controlul sanitar-uman, sanitar-veterinar si fitosanitar se efectueaz,
potrivit reglementrilor legale, de personalul desemnat de Ministerul Snttii si, respectiv,
de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei.
(2) Ministerul Agriculturii si Alimentatiei mpreun cu Ministerul Transporturilor pot
stabili, pentru traficul de animale, produse animale si vegetale, trecerea numai prin unele
puncte de control, n functie de volumul traficului de situatia epizootiilor; epifitiilor, de
conventiile sanitar-veterinare si fitosanitare ncheiate cu alte state.
(3) n functie de situatia epizootiilor si epifitiilor Ministerul Agriculturii si
Alimentatiei poate interzice traficul de animale, precum si de produse animale si vegetale
peste frontiera de stat, informnd despre aceasta celelalte organe centrale interesate.
(4) Msurile pentru protectia sanitar la frontiera de stat se aplic potrivit
reglementrilor legale, tuturor persoanelor, mijloacelor de transport, mrfurilor si altor
bunuri, indiferent de provenienta si destinatia lor. Persoanelor care nu se supun acestor
msuri nu li se permite trecerea frontierei de stat romne. .
(5) n cazul bolilor care impun instituirea carantinei, n situatii care nu sufer
amnare, Ministerul Snttii ia primele msuri de prevenire si combatere, pe care le
comunic de ndat Ministerului Agriculturii si Alimentatiei, Ministerului Industriei si
Comertului, Autorittii Natioriale pentru Turism, Ministerului de Interne Ministerului
Aprrii Nationale, Ministerului Afacerilor Externe si Ministerului Transporturilor.
(6) Controlul sanitar-uman al navelor si aeronavelor trebuie s precead controlul
documentelor de trecere a fron
Art. 34. - (1) Trecerea frontierei de stat de ctre persoane fizice a armelor de
vntoare, de tir si a munitiilor pentru acestea, precum si a armelor de panoplie este perrnis
numai dac aceste arme si munitii sunt nscrise n documentele de trecere a frontierei de stat
de ctre organele care le-au eliberat sau au acordat viza romn ori de organele din punctele
de control.
(2) Cltorii care vin n Romnia si au asupra lor arme si munitii, altele dect cele
prevzute la alin. (1), au obligatia s le depun la politia de frontier.
(3) nsotitorii delegatiilor strine la nivelul sefilor de stat ori la nivel guvernamental,
precum si militarii pot avea asupra lor si pot introduce n tar arme de autoaprare si munitiile
aferente, pe baz de reciprocitate, dac acestea sunt notificate prin Ministerul Afacerilor
Externe si, respectiv, Ministerul Aprrii Nationale sau Ministerul de Interne.
Art. 35. - (1) Armele de vntoare, de tir, munitiile pentru acestea, precum si armele
de panoplie aflate asupra cltorilor n tranzit prin Romnia, pe care le-au declarat, se
sigileaz la intrarea n tar de ctre personalul vamal.
(2) Pe timpul tranzitrii, cltorilor le este interzis s nstrineze armele si munitiile
sau s rup sigiliile aplicate. La iesirea din tar se verific integritatea si autenticitatea
sigiliilor si dac datele de identificare a armelor si munitiilor corespund cu cele nscrise n
documentul de trecere a frontierei de stat. Dac sigiliile nu sunt intacte ori datele nu

corespund cu cele nscrise n documentul de trecere a frontierei de stat sau armele si munitiile
au fost nstrinate integral ori n parte, cltorilor n cauz li se permite trecerea frontierei
numai cu aprobarea prealabil a Inspectoratului General al Poliiiei de Frontier.
(3) Tranzitarea prin Romania a armelor de vntoare sau de tir si a muniiiilor
corespunztoare, apartinnd, unor
persoane juridice stririe, se face cu aprobarea prealabil a Inspectoratului General al Politiei
de Frontier.
Art. 36. - (1) Armele si munitiile prevzute la art. 34 alin. (1) si (2), care nu au fost
declarate, precum si alte arme sau munitii descoperite cu ocazia controlului pentru trecerea
frontierei de stat se retin n vederea confiscrii si se predau, pe baz de proces-verbal,
inspectoratului de politie al judetului pe a crui raz se afl punctul de control.
(2) Continuarea cltoriei persoanei asupra creia s-au descoperit armele si munitiile
supuse confiscrii se poate face cu aprobarea Inspectoratului General al Politiei de Frontier,
n conditiile legii.
Art. 37. - Dispozitiile art. 34-36 se aplic n mod corespunztor si n cazul altor
substante explozive, al materialelor biologice cu potential de contaminare n mas, al
substantelor stupefiante si psihotrope, precum si al dispozitivelor ncrcate cu substante
toxice ori radioactive aflate asupra persoanelor sau, dup caz, n mijloacele de transport
rutiere, feroviare, navale sau aeriene, care trec frontiera de stat romn.
Art. 38. Controlul autoturismelor, autobuzelor, autocarelor, automarfarelor si al
celoarlalte mijloace de transport rutier, care intr sau ies din tar, se efectueaz la punctele de
control rutiere.
Art. 39. - Controlul pentru trecerea frontierei al trenurilor se efectueaz n statia de
frontier sau pe parcurs ntre statia de frontier si o statie interioar.
Art. 40. - (1) Controlul pentru trecerea frontierei al navelor care intr sau ies din
porturile romnesti n curse externe se efectueaz n punctele de control portuare. Fac
exceptie de la control navele militare romnesti si strine, precum si echipajele acestora,
comunicate de Ministerul Aprrii Nationale si Ministerul de Interne.
(2) Controlul pentru trecerea frontierei al navelor care urmeaz s opreasc n
porturile situate pe Dunre, n care nu functioneaz puncte de control, se efectueaz n primul
port situat n amonte sau n aval de acest port, n care functioneaz un punct de control. La
iesire controlul se efectueaz n portul de unde pleac nava n cursa extern, n situatia cnd
n acesta exist un punct de control; n caz contrar, navele respective sunt obligate s opreasc
pentru control n unul dintre porturile Galati, Sulina sau Moldova Veche.
(3) Controlul pentru trecerea frontierei al navelor sub pavilion strin, care navigheaz
n sectorul Dunrii de Jos, ntre porturile Sulina si Brila, se efectueaz, la intrare, n portul
Sulina, iar la iesire, n unul dintre porturile Brila, Galati, Tulcea sau Sulina, dac din aceste
porturi navele pleac direct n curse externe. Controlul navelor care navigheaz prin Canalul
Dunre-Marea Neagr se efectueaz la intrarea n Portul Constanta-Sud, iar la iesire, n
ultimul port romnesc din care navele pleac direct n curs.
(4) n portul Cernavod se controleaz numai acele nave care sosesc sau pleac n
curs extern din porturile Basarabi, Poarta Alb, Medgidia, Midia sau Cernavod.
(5) Controlul pentru trecerea frontierei se efectueaz asupra tuturor navelor care
navigheaz prin portul Sulina spre porturile Reni sau Ismail. Nu sunt supuse controlului
navele romnesti si strine care vin din aceste porturi si nu se opresc ntr-un port romnesc
precum si navele de mrfuri si pasageri sub pavilion romnesc care navigheaz ntre porturile
Constanta-Sulina-Galati si Brila la intrarea si iesirea din sectorul Dunrii de Jos.
(6) Navele sub pavilion strin care navighez n aval pe Dunrea interioar vor opri
pentru control la intrarea n tar n portul Giurgiu, cele care navigheaz n amonte vor opri n
portul Galati, iar pentru iesire vor opri pentru control n ultirnul port din care pleac.

(7) Navele sub pavilion strin care navigheaz n tranzit fr oprire pe Dunrea
interioar sau pe Canalul Dunre-Marea Neagr nu sunt supuse controlului, cu exceptia
cazurilor de nclcare a regimului de frontier.
Art. 41. (1) n cazul n care n rada portului a esuat o nav sau la bordul unei nave a
izbucnit un incendiu, navele de salvare pot s ias n rad pentru acordarea de ajutor, fr a li
se efectua controlul pentru trecerea frontierei. Aceste situatii se aduc la cunostint sefului
punctului de control de ctre cpitnia portului.
(2) Cnd n port a izbucnit un incendiu care pune n pericol siguranta navelor, acestora
li se permite iesirea din port n rad, fr a li se efectua control la trecerea frontierei.
Art. 42. - (1) Controlul marinarilor pentru trecerea frontierei se efectueaz prin
confruntarea carnetelor de marinar cu rolul si lista de echipaj prezentate de comandantul
navei.
(2) Marinarii strini au acces la uscat pe baza permiselor eliberate n acest scop de
seful punctului de control.
(3) Controlul si identificarea marinarilor pe locul de munc se fac de ofiteri si
subofiteri ai punctului de control.
(4) n cazul navelor romnesti de transport de mrfuri care, din motive justificate, sunt
obligate s stationeze n rada portului, accesul la uscat al echipajului este permis cu aprobarea
sefului punctului de control. n acest caz controlul navelor se execut dup intrarea lor n
port, iar controlul carnetelor de marinar se efectueaz la coborrea pe uscat.
Art. 43. - (1) Echipajelor navale aflate n rada portului, asupra crora la sosire nu s-a
efectuat controlul pentru trecerea frontierei, li se poate acorda asistent medical cu accesul
medicului la bord, la cererea comandantilor de nav si cu aprobarea sefului punctului de
control.
(2) n baza avizului organelor sanitare competente, debarcarea marinarilor strini, n
vederea internrii n unul din spitalele orasului portuar, se aprob de seful punctului de
control, la cererea cpitniei portului.
Art. 44. - (1) Marinarilor strini aflati pe nave n unul dintre porturile romnesti, care
urmeaz a se deplasa n interes de serviciu ntr-un alt port sau ntr-o alt localitate de pe
teritoriul Romniei, pentru a lua legtura cu misiunea diplomatic sau cu oficiul consular al
statului cruia i apartine li se acord, la cerere, viz de intrare-iesire. Cererea de viz se
rezolv prin agentia de navlosire sau prin agentia de navigatie a statului de care apartine nava
ori de sefii purctelor de control. n cazul deplasrii marinrilor spre alte state se acord viz
de tranzit.
(2) Vizele prevzute la alin. (1) nu sunt necesare n cazul marinarilor cetteni ai
statelor cu care Romnia a ncheiat acorduri privind desfiintarea vizelor sau de recunoastere a
carnetelor de marinar ca documente de cltorie international.
Art. 45. - (1) Marinarii rmasi pe teritoriul Romniei dup plecarea navei ser vor
prezenta la agentia de navigatie a statului respectiv, pentru a li se rezolva situatia. Dac n
localitatea portuar nu exist agentie de navigatie, seful punctului de control permite
marinarilor plecarea din tar cu alte nave.
(2) Trecerea marinarilor din echipajul unei nave n a crei list sunt nscrisi n
echipajul altei nave strine, aflat n unul dintre porturile romnesti, se face de cpitnia
portului sau de agentia de navigatie a statului de care apartine nava care solicit transferul,
cu nstiintarea sefului punctului de control.
Art. 46. - (1) La navele de pasageri sub pavilion romnesc sau sub pavilion strin,
precum si la pasagerii aflati pe navele, de mrfuri care vin sau pleac din Romnia, controlul
documentelor la trecerea frontierei se efectueaz asupra persoanelor si bunurilor la
debarcarea, si, respectiv, mbarcarea pe nave.

(2) Accesul pasagerilor strini la uscat este permis dup obtinerea vizei pe documentul
de trecere a frontierei de stat, cu exceptia cettenilor apartinnd statelor cu care Romnia a
ncheiat acorduri privind desfiintarea vizelor.
Art. 47. - Sefii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, precum si sefii
reprezentantelor organizatiilor iriternationale aflate pe teritoriul Romniei, n limitele
conventiilor la care statul romn este parte, au acces la bordul navelor de comert strine aflate
n porturile sau apele teritoriale romnesti n baza carnetului de identitate eliberat de
Ministerul Afacerilor Externe.
Art. 48. - Accesul la bord al membrilor de familie ai marinarilor strini mbarcati pe
navele aflate n porturile romnesti, care navigheaz ntre porturile Constanta, Sulina si
Moldova Veche, se poate face pe baza pasapoartelor ori a altor documente de trecere a
frontierei, la cererea comandantului navei si cu avizul sefului punctului de control, n aceleasi
conditii ca si marinarilor de pe nav.
Art. 49. - (1) n aeroporturi controlul pentru trecerea frontierei se face la plecarea si
sosirea aeronavelor n si din curse internationale. Cnd din cauz de fort major o aeronav
de transport international nu si poate continua cursa si cltorii n tranzit nu au alte legturi
imediate, acestora li se permite, la cerere, accesul n oras pn la plecarea primei aeronave
sau s tranziteze teritoriul Romniei cu alte mijloace de transport, pe baza vizei de tranzit
acordate de punctul de control ori, dup caz, de formatiunile teritoriale de pasapoarte.
(2) Dac aeronavele care efectueaz curse internationale aterizeaz din cauz de fort
major pe aeroporturi care nu sunt destinate traficului international, controlul pentru trecerea
frontierei se asigur de formatiunile teritoriale de pasapoarte.
(3) Cltorilor n tranzit cu escal n Romnia nu li se efectueaz controlul
pasapoartelor dac nu prsesc aerogara. Acestora li se nmneaz, de ctre organele
competente ale companiilor aeriene romnesti, crti de mbarcare pentru cursa cu care
continu cltoria.
Art. 50. - (1) Avioanele militare romnesti si strine si echipajele lor, cnd aterizeaz
sau decoleaz de pe aeroporturi internationale, se supun acelorasi reguli de control.
(2) Vor fi exceptate de la control persoanele si avioanele militare comunicate de
Ministerul Aprrii Nationale si Ministerul de Interne.
CAPITOLUL VI - Accesul, circulatia si alte activitti n zona de frontier
Art. 51. - (1) Accesul n zona de frontier al cettenilor romni si al strinilor este
permis n baza actelor de identitate.
(2) Accesul persoanelor n fsia de protectie a frontierei de stat pn la linia de
frontier este permis n baza actelor de identitate, cu aprobarea prealabil a
sefului/comandantului formatiunii locale a Politiei de Frontier Romne.
(3) Accesul persoanelor pentru efectuarea unor activitti dincolo de fsia de protectie
a frontierei de stat, n situatiile n care aceasta se constituie mai n adncime, precum si n
insulele si n ostroavele apartinnd statului romn, situate n apele de frontier, este permis
numai prin locurile si n conditiile stabilite de seful/comandantul formatiunii locale a Politiei
de Frontier Romne.
(4) Accesul persoanelor n insulele si ostroavele de formatiune nou din apele de
frontier nu este permis pn la determinarea apartenentei acestora pe baza ntelegerilor
ncheiate bilateral ntre statul romn si statele vecine.
Art. 52. - Accesul persoanelor la bordul navelor, precum si cel al marinarilor strini la
uscat sunt permise conform normelor stabilite pentru punctele de control.
Art. 53. - n porturile Romniei n care nu exist formatiuni ale Politiei de Frontier
Romne accesul persoanelor la bordul navelor si accesul marinarilor strini la uscat sunt
permise de ctre organele de politie si de cpitniile de port.

Art. 54. - (1) Circulatia persoanelor n zona de frontier este permis ziua pn la
fsia de protectie a frontierei de stat, iar pe timpul noptii, n afara vetrei satelor sau a
perimetrului oraselor si municipiilor, cu sau fr mijloace de transport, numai de la distanta
de 50 m de la fsia de protectie a frontierei de stat ctre interior, cu exceptia circulatiei pe
drumurile publice si n conditiile stabilite de autorittile administratiei publice locale, cu
acordul prealabil al sefului/comandantului formatiunii locale a Politiei de Frontier Romne.
(2) Rmnerea persoanelor, parcarea mijloacelor de transport si a utilajelor pe timpul
noptii n zona de frontier, pe adncimea de 500 m de la fsia de protectia a frontierei de stat
ctre interior, n afara vetrei satelor sau a perimetrului, oraselor si municipiilor, sunt permise
n conditiile stabilite de autorittile administratiei publice locale, cu acordul prealabil al
sefului/comandantului formatiunii locale a Politiei de Frontier Romne.
Art. 55. - Zborurile planificate si aprobate ale aeronavelor ce execut activitti
utilitare, de agrement sau sportive n spatiul aerian aferent zonei de frontier vor fi
comunicate Inspectoratului General al Politiei de Frontier, dup caz, de ctre Statul Major al
Aviatiei si Aprrii Antiaeriene sau de Autoritatea Aeronautic Civil, n termenele prevzute
de regimul de zbor n spatiul aerian al Romniei.
Art. 56. - (1) Plantarea pomilor si a arbustilor n fsia de protectie a frontierei de stat
este interzis.
(2) Pentru consolidarea terenului este permis plantarea de arbori n fsia de protectie
a frontierei de stat, atunci cnd aceasta se constituie la malul apei, cu avizul formatiunilor
locale ale Politiei de Frontier Romne.
Art. 57. Orice lucrri de constructii n extravilanul comunelor, oraselor si
municipiilor pe o adncime de 500 m de la linia de frontier, pentru frontiera de uscat si de la
malul apei, pentru frontiara de ap, ctre interior, cu exceptia litoralului Mrii Negre, se vor
efectua dup obtinerea tuturor aprobrilor legale, inclusiv a Inspectoratului General al Politiei
de Frontier.
Art. 58. - Cu acordul prealabil al Inspectoratului General al Politiei de Frontier, pe
adncimea de 500 m de la linia de frontier ctre interior, se pot executa activitti cum sunt:
mineritul, exploatrile de titei, de gaze, de ape minerale, de ape termale, exploatrile
forestiere, balastiere sau de cariere, lucrrile de mbunttiri funciare si irigatii, ndiguirile,
lucrrile sau constructiile pe cursurile de ap; constructiile si amenajrile turistice sau de
agrement, cercetrile si prospectrile geologice.
Art. 59. - Modul de folosire a apelor de frontier pentru activitti economice,
agrement, pescuit sportiv, scldat, plaj, aprovizionare si pentru adpatul animalelor se
stabileste de autorittile administratiei publice locale, cu acordul prealabil al formatiunilor
teritoriale ale Politiei de Frontier Romne.
Art. 60. Pescuitul industrial si sportiv n apele de frontier si n marea teritorial se
efectueaz, n conditiile legii, n locurile si n sectoarele stabilite de autorittile administratiei
publice locale, cu aprobarea prealabil a formatiunilor teritoriale ale Politiei de Frontier
Romne.
Art. 61. - (1) Brcile, precum si orice alte ambarcatiune, cu sau fr propulsie, de
agrement, sportive, pescresti si Salvamar vor fi nregistrate la cpitnia portului sau la
autorittile administratiei publice locale, acolo unde nu exist cpitnii de port.
(2) Brcile si ambarcatiunile se pstreaz n locurile stabilite de ctre autorittile
administratiei publice locale, cu acordul sefilor/comandantilor formatiunilor teritoriale ale
Politiei de Frontier Romne, lundu-se msuri de ctre cei care le detin, pentru a se preveni
folosirea acestora la trecerea ilegal a frontierei de stat sau la practicarea contrabandei.
Art. 62. - Excursiile pentru vizitarea unor obiective economice, istorice sau turistice,
situate n fsia de protectie a frontierei de stat, cele de agrement si concursurile nautice n

apele de frontier se pot efectua cu aprobarea prealabil a formatiunilor teritoriale ale Politiei
de Frontier Romne.
Art. 63. - n apele de frontier si n marea teritorial navele cu excursionisti, precum si
orice alt nav sau ambarcatiune nu au voie s acosteze dect n porturi sau n alte locuri
special amenajate n acest scop. n caz de fort major, acostarea se va putea face n orice
punct de pe malul romnesc, anuntndu-se cea mai apropiat formatiune teritorial a Politiei
de Frontier Romne sau de politie. Dispozitiile acestui articol nu se aplic cettenilor romni
posesori de brci.
Art. 64. - (1) Vntoarea de-a lungul frontierei de stat pe adncimea de 500 m de la
fsia de protectie a frontierei de stat ctre interior, pentru frontiera de uscat, si de la limita
terenului inundabil, pentru frontiera de ap, este interzis.
(2) Vntoarea organizat a animalelor de prad, pe adncimea prevzut la alin. (1),
este admis numai ziua, de la fsia de protectie a frontierei de stat ctre interior, pe baza
hotrrilor consiliilor locale si cu acordul prealabil al sefului/comandantului formatiunii
teritoriale a Politiei de Frontier Romne.
Art. 65. - Psunatul animalelor este permis n timpul zilei pn la fsia de protectie a
frontierei de stat, iar noaptea pn la 500 m fat de aceasta, ctre interior, n locurile stabilite
de autorittile administratiei publice locale, mpreun cu formatiunile teritoriale ale Politiei
de Frontier Romne.
Art. 66. - Persoanelor care se deplaseaz sau desfsoar diferite activitti n
apropierea frontierei de stat le este interzis:
a) s treac frontiera de stat fr documente legale sau cu documente legale prin alte
puncte n afara celor stabilite; .
b) s trag cu arma peste frontiera de stat;
c) s deterioreze ori s distrug semnele de frontier; instalatiile sau mijloacele
tehnice de paz ale politistilor de frontier;
d) s ilumineze teritoriul statului vecin;
e) s produc sau s extind incendii n limita fsiei de protectie a frontierei de stat;
f) s fotografieze, s filmeze sau s execute lucrri de pictur n limita fsiei de
protectie a frontierei de stat, care s redea portiuni din teritoriul statelor vecine;
g) s fac schimb de obiecte si de corespondent peste frontiera de stat, n afara
punctelor de control, de mic trafic sau a altor locuri stabilite prin, lege;
h) s desfsoare activitti prin care pot fi infestate sau poluate apele de frontier si
marea teritorial;
i) s poarte convorbiri neautorizate, prin viu grai, peste linia de frontier, s comit
fapte, gesturi sau s profereze expresii jignitoare la adresa statului vecin sau a cettenilor
acestuia.
Art. 67. - n situatii deosebite, pe timpul unor actiuni ale Politiei de Frontier Romne
si ale formatiunilor teritoriale subordonate, se pot opri temporar accesul si desfsurarea unor
activitti n apropierea frontierei de stat, n afara localittilor. Aceste msuri vor fi aduse la
cunostint autorittilor administratiei publice locale, populatiei si unittilor economice si
sociale interesate, n timp util.
CAPITOLUL VII - Rspunderi si sanctiuni
Art. 68. - nclcarea dispozitiilor prevzute n prezenta lege atrage, dup caz,
rspunderea disciplinar, material, civil, contraventional sau penal a persoanei vinovate.
Art. 69. - Intrarea sau iesirea din tar prin trecerea frauduloas a frontierei de stat
constituie infractiune si se pedepseste cu nchisoare de la 3 luni la 2 ani.

Art. 70. - Dac trecerea frauduloas a frontierei de stat a fost svrsit n scopul
sustragerii de la executarea unei pedepse, fapta se pedepseste cu nchisoare de la 6 luni la 3
ani.
Art. 71 . - (1) Fapta persoanei care racoleaz, ndrum sau cluzeste o alt persoan
n scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat, precum si a celei care organizeaz aceast
activitate constituie infractiune si se pedepseste cu nchisoare de la un an la 5 ani.
(2) Dac fapta prevzut la alin. (1) priveste dou sau mai multe persoane ori a
urmrit obtinerea de bani sau alte foloase, pedeapsa este nchisoarea de la 2 ani la 7 ani.
(3) Tentativa se pedepseste.
(4) Valorile sau bunurile materiale obtinute ca urmare a svrsirii acestei infractiuni se
confisc.
Art. 72. - (1) Se pedepseste cu nchisoare de la 2 ani la 7 ani, dac fapta nu constituie
o infractiune mai grav, trecerea frauduloas a frontierei de stat svrsit:
a) prin fort sau prin atacarea politistilor de frontier, politistilor sau a lucrtorilor
vamali;
b) de ctre dou sau mai multe persoane mpreun sau de ctre persoane narmate
c) n scopul scoaterii din tar a unor bunuri din patrimoniul cultural national sau de
valoare deosebit, al traficrii de arme, munitii, materiale explozive sau radioactive, a
produselor si substantelor stupefiante, psihotrope ori toxice.
(2) Tentativa se pedepseste.
Art. 73. - Sunt contraventii, dac, potrivit legii penale, nu sunt considerate infractiuni,
urmtoarele fapte:
a) ncercarea de iesire din tar prin trecerea frauduloas a frontierei de stat;
b) tragerea cu arma peste frontiera de stat, deteriorarea ori distrugerea semnelor de
frontier, a instalatiilor sau mijloacelor tehnice de paz, supraveghere si control ale Politiei de
Frontier Romne, producerea sau extinderea de incendii n limita fsiei de protectie a
frontierei de stat;
c) aducerea n Romnia de ctre transportorii aerieni, navali sau rutieri a cettenilor
strini fr documente de cltorie, cu documente sau vize false ori ascunsi n mijloacele de
transport;
d) refuzul sub orice form de a permite autorittilor de frontier vizitarea aeronavelor,
navelor romne sau strine, a magaziilor, hambarelor si altor locuri ce prezint interes pentru
controlul de frontier;
e) refuzul unei persoane de a da relatii pentru stabilirea identitiii sale, de a se
legitima cu actele de identitate ori de a prezenta la control bagajele sau mijloacele de
transport, la cererea organelor Politiei de Frontier Romne;
f) nclcarea dispozitiilor art. 42 alin. (2) si (4), ale art. 45 si 48;
g) nclcarea dispozitiilor art. 51, 54, 56-58, 60-65 si ale art. 66 lit. d), f) si i).
Art. 74. - (1) Contraventiile prevzute la art. 73 se sanctioneaz dup cum urmeaz:
a) cu nchisoare contraventional de la 15 zile la 3 luni sau cu amend de la 2.000.000
lei la 5.000.000 lei, cele de la lit. a) si b);
b) cu amend de la 3.000.000 lei la 15.000.000 lei, cele de la lit. c);
c) cu amend de la 2.000.000 lei la 6.000.000 lei, cele de la lit. f);
d) cu amend de la 1.000.000 lei la 3.000.000 lei, cele de la lit. d) si e);
e) cu amend de la 100.000 lei la 500.000 lei, cele de la lit g).
(2) Prevederile prezentei legi se completeaz cu dispozitiile Legii nr. 32/1968 privind
stabilirea si sanctionarea contraventiilor, cu completrile si modificrite ulterioare. Fac
exceptie contraventiile prevzute la alin. (1) lit. b) si c), crora nu li se aplic dispozitiile art.
25-27.

Art. 75. - (1) Contraventiile prevzute la art. 73 se constat si sanctiunile se aplic,


potrivit legii, de ctre cadrele Politiei de Frontier Romne.
(2) n cazul sanctiunilor cu amend, contravenientul poate face plngere, n termen de
15 zile de la comunicarea procesului-verbal de constatare a contraventiei, la instanta de
judecat, potrivit legii.
(3) n cazul contraventiilor prevzute la art. 73 lit. a) si b), dac agentul constatator
apreciaz c sanctiunea amenzii este ndestultoare, aplic amenda.
(4) n caz contrar, procesul-verbal de constatare a contraventiei se trimite de ndat
judectoriei n a crei raz teritorial a fost svrsit contraventia; mpotriva hotrrii
pronuntate de instant se poate face cerere de reexaminare n termen de 24 de ore de la
pronuntare, dac contravenientul a fost prezent la dezbateri, sau de la comunicare, dac a fost
lips.
Art. 76. - Din sumele rezultate din amenzile aplicate potrivit art. 4, precum si din
valorificarea bunurilor de contraband supuse confiscrii; o cot de 50% va reveni
formatiunii teritoriale a Politiei de Frontier Romne din care face parte agentul constatator.
Aceast sum se retine integral ca venituri extrabugetare, cu titlu permanent, si va fi
repartizat astfel: 20% pentru premierea persoanelor care au descoperit svrsirea faptei, iar
80% pentru finantarea cheltuielilor materiale si de capital.
Art. 77. - Amenzile aplicate persoanelor fizice strine pot fi pltite si n valut
convertibil, prin transformarea amenzilor din lei n valut convertibil, la cursul valutar
oficial n vigoare la data svrsirii contraventiei.
Art. 78. - (1) Transportorii aerieni, navali sau rutieri, care aduc n Romnia persoane
fizice n conditiile prevzute la art. 73 lit. b), vor suporta cheltuielile efectuate de statul romn
pentru ntretinerea si returnarea acestora din urm n trile de origine ori de unde au fost
mbarcati spre statul romn.
(2) Returnarea sau mbarcarea persoanelor fizice prevzute la alin. (1) se va face,
dup caz, pe cheltuiala statului de pe al crui teritoriu aceste persoane au ptruns ilegal pe
teritoriul Romniei sau pe cheltuiala companiilor de transport care au acceptat mbarcarea
acestora pe mijloacele de transport ce le apartin, fr a avea forme legale, dac reglementrile
bilaterale nu prevd altfel.
CAPITOLUL VIII - Dispozitii finale
Art. 79. - (1) Imobilele n care functioneaz punctele de control si terenurile aferente
acestora, care constituie domeniul public al statului ori domeniu privat si se administreaz de
ctre Ministerul de Externe sau, dup caz, de alte institutii centrale ori de persoane juridice cu
capital de stat, mixt sau privat, se pun, n mod gratuit, la dispozitia celorlalte organe si
autoritii cu competente n punctele de control.
(2) n situatia n care trecerea frontierei se efectueaz temporar prin alte puncte care
nu sunt deschise traficului international de persoane si de mrfuri, solicitantul asigur conditii
corespunztoare de efectuare a controlului pentru trecerea frontierei, respectiv: transport,
spatii de cazare si indemnizatie de deplasare.
Art. 80. - Normele privind modul de efectuare a controlului si de comportare a
personalului cu atributii n punctele de control pentru trecerea frontierei de stat se stabilesc,
prin regulament, de ctre Ministerul de Interne mpreun cu organele centrale interesate,
tinndu-se seama de standardele internationale practicate n acest domeniu.
Art. 81. Prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor
se aplic n mod corespunztor, n msura n care prin prezenta lege nu se dispune altfel.
Art. 82. - (1) n scopul realizrii functionrii sistemului profesionalizat al pazei,
supravegherii si controlului trecerii frontierei de stat, Politia de Frontier Romn si asigur
personalul necesar din absolventii institutiilor de nvtmnt ale Ministerului de Interne;

personal selectionat si transferat de la alte institutii, precum si din specialisti chemati n


cadrele active.
(2) Pe lng Inspectoratul General al Politiei de Frontier si formatiunile teritoriale
subordonate pot functiona, potrivit legii, unitti sanitare, societti comerciale, cluburi, case de
odihn, cmine si asociatii cu caracter cultural-sportiv.
Art. 83. - (1) n exercitarea atributiilor de serviciu personalul Politiei de Frontier
Romne este nvestit cu exercitiul autorittii publice si se bucur de protectie deosebit
potrivit prevederilor legii penale.
(2) In cazul infractiunilor svrsite mpotriva sotului/sotiei ori copiilor personalului
prevzut la alin. (1), n scop de intimidare sau de rzbunare pentru msurile luate n
exercitarea atributiilor de serviciu, limitele maxime ale pedepselor prevzute de Codul penal
se majoreaz cu 2 ani.
Art. 84. - (1) Sotului/sotiei si copiilor personalului Politiei de Frontier Romnei
decedat n timpul sau n legtur cu serviciul li se acorda o pensie egal cu solda integral pe
care a avut-o la data decesului precum si o singur dat, o compensatie bneasc de 15 ori
solda de baz net avut la data decesului.
(2) n cazul n care personalul Politiei de Frontier Romne nu a avut copii si nici
sot/sotie supravietuitor/ supravietuitoare si a fost singurul sustintor al printilor si lipsiti de
mijloace suficiente de existent, acestia vor beneficia de jumtate din pensia de urmas
stabilit potrivit prevederilor alin. (1) si, o singur dat de un ajutor n cuantum de sase solde
lunare impozabihe.
(3) Personalul Politiei de Frontier Romne care si-a pierdut total capacitatea de
munc n timpul si n legtur
cu serviciul va prirni, n afara drepturilor ce decurg din pensionare, o singur dat, un ajutor
bnesc egal cu de 12 ori solda integral avut n ultima lun de activitate.
(4) Personalul Politiei de Frontier Romne care si-a pierdut partial capacitatea de
munc n timpul sau n legtur cu serviciul si nu mai poate exercita atributiile profesionale
va beneficia de o pensie egal cu solda integral avut n ultima lun de activitate, de un
ajutor bnesc egal cu de 12 ori solda integral avut n ultima lun de activitate, precum si de
dreptul de a cumula pensia cu salariul pentru o alt activitate desfsurat.
(5) n cazul militarilor n termen baza de calcul al pensiei o constituie solda de baz a
militarului angajat pe baz de contract.
Art. 85. - Prevederile art. 84 se aplic si n cazul personalului care a participat la
actiuni de cooperare, n vederea ndeplinirii unor misiuni.
Art. 86. - n cazul persoanelor prevzute la art. 84, supuse unor amenintri sau rele
tratamente, ca mijloc de intimidare sau de rzbunare, Ministerul de Interne are obligatia de a
le acorda operativ tot sprijinul n vederea nlturrii pericolului, prinderii si tragerii la
rspundere a vinovatilor.
Art. 87. - Ministerul de Interne va avansa sumele necesare pentru acoperirea daunelor
suferite de personalul Politiei de Frontier Romne si de membrii de familie ai acestuia, n
conditiile art. 84, urmnd s le recupereze de la persoanele vinovate, potrivit legii.
Art. 88. - Componentele fortelor armate care coopereaz cu Potitia de Frontier
Romn si care vor avea cazuri ce intr sub incidenta art. 84 asigur sumele necesare pentru
acoperirea daunelor materiale suferite de militari si de membrii familiilor lor.
Art. 89. - Personalul Politiei de Frontier Romne, care si desfsoar activitatea n
legtur cu paza, supravegherea si controlul trecerii frontierei de stat, beneficiaz de o
indemnizatie de frontier de pn la 20% din solda sau din salariul de baz.
Art. 90. - Personalul Politiei de Frontier Romne, ambarcat pe nave sau pe aeronave
n scopul ndeplinirii unor misiuni de paz, supraveghere si control al trecerii frontierei de
stat, beneficiaz de sporurile prevzute de lege pentru personalul navigant.

Art. 91. - Personalul Politiei de Frontier Romne, mutat n nteresul serviciului ntr-o
alt garnizoan dect cea n care si are domiciliul, n situatia n care nu i se poate asigura
spatiu de locuit corespunztor, are dreptul la o compensatie lunar pentru chirie. Valoarea
acesteia se stabileste de ctre ministrul de interne.
Art. 92. - Ministerul Finantelor va lua msuri pentru introducerea modificrilor
corespunztoare n indicatorii economico-financiari ai Ministerului Aprrii Nationale si
Ministerului de Interne, pe baza propunerilor acestor ministere.
Art. 93. - (1) Prezenta lege intr n vigoare la 15 zile de la publicare*).
(2) Pe aceeasi dat se abrog art. 3 din Decretul-lege nr. 12/1990 privind abrogarea si
modificarea unor dispozitii din Codul penal si din Codul de procedur penal, Decretul-lege
nr. 45/1990 privind regimul juridic al frontierei de stat a Romniei, precum si orice alte
dispozitii contrare.
NOT:
Potrivit art. II - VI din Ordonanta de urgent a Guvernului nr. 80/1999:
Art. II. - O dat cu intrarea n vigoare a prezentei ordonante de urgent suprafetele
de uscat si de ap, cheiurile, danele, constructiile si instalatiile aferente, apartinnd
domeniului public al statului, aflate n folosinta formatiunilor teritoriale ale Politiei de
Frontier Romne, trec n administrarea Ministerului de Interne. n termen de 60 de zile de
la intrarea n vigoare a prezentei ordonante de urgent se vor ncheia protocoale de predareprimire.
Art. III. - La data intrrii n vigoare a prezentei ordonante de urgent se nfiinteaz
Politia de Frontier Romn, condus de Inspectoratul General al Politiei de Frontier, prin
preluarea structurilor si efectivelor Comandamentului National al Grnicerilor si ale
Directiei politiei de frontier, din cadrul Directiei generale a politiei de frontier, strini,
probleme de migrri si pasapoarte, care si exercit atributiile conform dispozitiilor
prezentei ordonante de urgent.
La aceeasi dat se nfiinteaz Garda de coast n structura Inspectoratului General
al Politiei de Frontier, prin preluarea unittilor de marin grnicereasc maritime si
fluviale din cadrul Comandamentului National al Grnicerilor si a posturilor Politiei
transporturi navale din cadrul Inspectoratului General al Politiei, stabilite prin ordin al
ministrului de interne.
Art. IV. - Structura organizatoric a Politiei de Frontier Romne se stabileste prin
ordin al ministrului de interne, n termen de 15 zile de la publicarea prezentei ordonante de
urgent n Monitorul Oficial al Romniei, cu respectarea dispozitiilor Legii nr. 39/1990
privind nfiintarea, organizarea si functionarea Consiliului Suprem de Aprare a Trii.
Art. V. - La data intrrii n vigoare a prezentei ordonante de urgent se abrog
dispozitiile art. 17 alin. (3) din Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal al Romniei,
publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 180 din 1 august, 1997.
Art. VI. - La data intrrii n vigoare a prezentei ordonante de urgent termenul
grnicer din continutul actelor normative n vigoare se va nlocui cu sintagma politist de
frontier, iar sintagma Directia general a politiei de frontier, strini, probleme de
migrri si pasapoarte se va nlocui cu sintagma Directia general de pasapoarte, strini si
probleme de migrri.
*) A se vedea si datele de intrare n vigoare a actelor modificatoare.