Drumuri

Curs 2

1.4.2. Principii de alcatuire a cailor realizate in straturi

P P/2 P/4 P/8 P/16

Pachet de staturi (sistem roman)

Eforturile descresc odata cu adancimea si se distribuie pe o suprafata din ce in ce mai mare, direct proportionala cu adancimea

Principii de alcatuire:

1. Principiul consolidarilor succesive Presupune dimensionarea structurilor rutiere pentru un anumit trafic de perspectiva, dar construirea straturilor numai pe masura in care se dezvolta traficul. Este un principiu economic.

Principii de alcatuire:

2.Principiul macadamului (MAC ADAM) Rezulta din combinarea a doua sau trei sorturi de piatra monogranulara a caror rezistenta este data de inclestarea pietrelor

Principii de alcatuire:

3. Principiul betonului In care se doreste o curba granulometrica continua a agregatelor pentru a avea un minim de goluri, iar rezistenta este obtinuta prin adaugarea unui liant (ciment, bitum, argila) In acest mod apar: betoanele de ciment, betoanele asfaltice, betoanele argiloase.

Structura drumurilor moderne

Structura rutiera
Imbracaminte Strat de baza Fundatie Strat de forma Patul drumului

Imbracamintea -stratul de la suprafata pe care se realizeaza circulatia; -alcatuit din materiale dure, rezistente la uzura, intindere, compresiune, forfecare; - realizata de obicei din 2 straturi: de uzura si de legatura ; - uneori poate prelua rolul stratului de baza in cazul imbracamintilor din beton de ciment; Stratul de baza -este stratul care preia si transmite eforturile, cu precadere cele tangentiale. De obicei este alcatuit din straturi stabilizare, macadamuri, etc.

Fundatia -are rolul de a prelua si de a transmite de la straturile superioare, eforturile de compresiune pe suprafete cat mai mari. Se poate realiza din materiale locale. Substraturile

-au rol constructiv si ele se realiazeaza cu rol anticontaminant, anticapilar, termoizolant, etc. Stratul de forma
-trebuie sa aiba capacitatea portanta suficienta de a prelua eforturile care apar. Partea sa superioara se numeste patul drumului.

1.5. Scurt istoric al drumurilor

Drumurile sunt cele mai vechi de comunicatii Prima referire: Herodot, care mentiona drumul construit pentru executarea piramidei lui Keops(3000 i.Hr). Drumul avea 900 km si era realizat din dale de piatra de dimensiuni mari. In Babilonia existau 4 drumuri avand lungimea de aprox. 600Km. Aici au fost utilizate primele servicii de posta si utilizat pentru prima data asfaltul natural la asamblarea dalelor. Drumul executat in China pentru executia Marelui Zid Chinezesc Drumurile comerciale din Asia: drumul matasii si drumul blanurior

Drumurile romane Cei mai mari constructori de drumuri din antichitate sunt romanii. Drumurile lor insumau 78.000km. -erau caracterizate prin aliniamente lungi, de unde rezultau lucrari costisitoare de ramblee, ziduri de sprijin, viaducte, tuneluri -erau realizate in 4 straturi, avand grosimea de 1-1.2 m

Alcatuirea stratificata a drumurilor romane

1. STRATUMEN (strat inferior) alcatuit din lespezi de piatra 20-50 cm 2. RUDUS piatra sparta rezistenta de marimea pumnului 30-40 cm 3. NUCLEUS piatra sparta rezistenta de marimea unor nuci legata intre ele cu var hidraulic 20-25 cm 4. SUMMUM DORSUM- piatra sparta de dimensiuni mici, sau lespezi de piatra(pavimentum) 20-25 cm

Drumuri romane in Dacia

-Podul peste Dunare construit de Apolodor din Damasc -Drum executat in semitunel in defileul Dunarii

1712 prima scoala de inginerie la Moscova 1747 Scoala de poduri si sosele in Paris Sec. XVII-XIX periada prospera de impietruiri -descoperirea macadamuluiTresaquet (Fr) si Mac-Adam (G.B.) Sec. XIX dezvoltare mai puternica a cailor ferate in detrimentul drumurilor Sec. XX tehnica rutiera atinge cote inalte -retea rutiera de peste 20 milioane km In prezent unele drumuri pot asigura capacitati de pana la 300.000 vehicule si viteze de 200 km/h/

Dezvoltarea retelei de drumuri in Romania

Dupa 1948 - primele impietruri masive 1850 se infinteaza Scoala de Poduri si Sosele Bucuresti 1866 s-a intemeiat Academia Romana 1869 a fost tiparit primul curs de drumuri si poduri apartinand lui Spiridon Yorceanu 1908-1914 primele lucrari de terasamente executate mecanizat 1905 imbracaminti moderne Piata Victoriei Bucuresti 1931 750 km de drumuri cu imbracaminti semipermanente si permanente (contract Suedez) Pana in 1944 1200 km de drumuri modernizate 1970-1974 Transfagarasanul 1972 Autostrada Bucuresti- Pitesti

1.6. Clasificarea drumurilor Drumurile se pot clasifica dup mai multe aspecte, i anume: -relief; -destinaie; -circulaie; -funcional-administrativ; -grad de perfecionare tehnic; -intensitatea traficului de perspectiv.

A.Clasificarea drumurilor dupa relief: -drumuri de es, sau de cmpie, atunci cnd ele se afl la o altitudine de pn la 150 m: -drumuri de deal, cnd se vor construi la altitudini cuprinse ntre 150 i 300 m; -drumuri de munte, cnd se vor realiza la altitudini mai mari de 300 m. B. Dupa destinaie: -drumuri publice, care sunt destinate circulaiei rutiere n scopul satisfacerii cerinelor de transport; ele sunt proprietate public; -drumuri de utilitate privat,(forestier, petrolier, minier, agricol, energetic, militar sau de acces ntro incint sau n interiorul acesteia)

3. Din punct de vedere a circulaiei, drumurile se mpart n: -drumuri deschise circulaiei publice, care cuprind toate acele drumuri publice ct i cele de utilitate privat care servesc obiectivele turistice ori alte obiective la care publicul are acces; -drumuri nchise circulaiei publice, care servesc obiectivele la care publicul nu are acces. 4. Din punct de vedere funcional i administrativ-teritorial: - drumuri de interes naional; - drumuri de interes judeean; - drumuri de interes local.

Drumuri de interes national Drumurile de interes naional aparin statului i cuprind acele drumuri (DN) care asigur legtura capitalei cu reedinele de jude, cu obiective de interes strategic naional, ct i cu rile vecine i se mpart n urmtoarele categorii [5]: - autostrazi; - drumuri expres; - drumuri nationale europene; - drumuri nationale principale; - drumuri nationale secundare;

Autostrzi Drumuri naionale de mare capacitate i vitez, rezervate exclusiv circulaiei autovehiculelor, care nu servesc proprietile riverane, prevzute cu dou ci unidirecionale separate printr-o zon median avnd cel puin dou benzi de circulaie pe sens i band de staionare de urgen, intersecii denivelate i accese limitate, intrarea i ieirea autovehiculelor fiind permise numai n locuri special amenajate

Drumuri expres
Drumuri naionale accesibile numai prin noduri i intersecii reglementate, care pot fi interzise anumitor categorii de utilizatori i vehicule i pe care oprirea i staionarea pe partea carosabil sunt interzise

Drumuri naionale europene (E) Drumuri naionale deschise traficului internaional, a cror ncadrare ca drumuri europene se stabilete conform unor prevederi ale Acordului European privind marile drumuri de trafic internaional;

Drumuri naionale principale Drumuri care leag municipiul Bucureti de reedinele de jude sau care au nregistrat la ultimul recensmnt de circulaie un volum de trafic mediu zilnic anual (MZA) mai mare de 3500 vehicule fizice n 24 ore sau mai mare de 4500 vehicule etalon (autoturisme n 24 de ore);

Drumuri naionale secundare Restul drumurilor naionale care nu se ncadreaz n categoriile prevzute mai sus

Drumurile de interes judeean

Fac parte din proprietatea public a judeului i cuprind drumurile judeene (DJ) care asigur legtura ntre reedinele de jude cu municipiile, oraele, comunele, staiunile balneoclimaterice i turistice sau cu obiective istorice importante;

Drumurile de interes local Aparin proprietii publice a unitii administrative pe teritoriul creia se afl i cuprind: - drumuri comunale care asigur legturile ntre reedina de comun cu satele componente, ntre ora i satele care i aparin, ntre sate; - drumuri vicinale care asigur legtura ntre mai multe proprieti, fiind la limita acestora; - strazile

Strzile
Sunt drumuri publice din interiorul localitilor i pot avea mai multe denumiri: strad, bulevard, cale, chei, splai, alee, fundtur, uli etc. n localitile urbane se clasific n mai multe categorii funcie de intensitatea traficului i de funciile pe care le ndeplinesc. Pentru localitile rurale ele se clasific n strzi principale i n strzi secundare

Organizarea administrativa a drumurilor publice

CATEGORIA DRUMURILOR
Drumuri de interes naional

UNITATEA ADMINISTRATIV
Compania Naional de Autostrzi i Drumuri Naionale din Romnia Consilii Judeene, Direcii de Urbanism, Direcii de Administrare a Domeniului Public

Drumuri de interes judeean Drumuri de interes local Drumuri comunale Strzi Vicinale

Consilii Comunale Consilii Municipale, Oreneti i Comunale Consilii Municipale, Oreneti i Comunale

5. Clasificarea drumurilor dupa gradul de perfecionare tehnic:

-drumuri rudimentare: naturale sau de pmnt. Aceste drumuri pot fi ameliorate prin stabilizri mecanice sau cu liani. -drumuri pietruite care sunt realizate din pietruiri simple (din balast, pietri sau piatr spart) i tip macadam. Aceste categorii de drumuri se ntlnesc cu precdere la drumurile publice de interes judeean sau la cele de interes local, ct i la cele de utilitate privat; -drumuri moderne: provizorii, semipermanente (cu mbrcmini bituminoase uoare, macadamuri bituminoase, mortare asfaltice) i permanente (mbrcmini bituminoase grele, betoane de ciment rutiere, pavaje).

6. Clasificarea drumurilor din punct de vedere a intensitii traficului de perspectiv -se mai numeste si clasificare tehnic Traficul de perspectiv se estimeaz pe baza unor date de trafic obinute din recensmintele efectuate pe acel drum, completate, dup caz, cu anchete tip origine-destinaie, la care se aplic coeficienii de evoluie a traficului n perspectiv. Intensitatea traficului in clasificarea tehnica se exprima in 2 moduri: -vehicule fizice- motociclete..autobuze - vehicule etalon- autoturismul pentru clasificarea tehnica

Clasificarea tehnic a drumurilor

Clasa Denumirea tehnic a intensitii drumului traficului public 0 I II III IV V 1 Foarte intens Intens Mediu Redus Foarte redus Caracteristicile traficului Intensitate medie Intensitate orar zilnic anual de calcul Exprimat n numr de vehicule Etalon Etalon Efective (Autoturisme (Autoturisme) (Fizice) ) 2 3 4 > 21.000 11.001 21.000 4.501 - 11.000 1.000 - 4.500 < 1.000 > 16.000 8.001 16.000 3.501 8.000 750 3.500 < 750 > 3.000 Efective (Fizice) 5 >2.200 6 Autostr zi Tipul drumului recomandat

Drumuri cu 4 1.401 - 3.000 1.000-2.200 benzi de circulaie Drumuri cu 2 550 - 1.400 400-1.000 benzi de circulaie 100 - 550 < 100 75-400 <75

Viteze de proiectare a drumurilor

Clasa tehnic a drumului I II III IV V Vitezele de proiectare, n km/h, n regiune de es 120 100 80 60 50 deal 100 80 50 40 40 munte 80 60 40 30 25

1.7. Reteaua rutiera a Romaniei

1.7.1. Categorii de drumuri reteaua rutiera

1.7.2. Starea tehnica a drumurilor in Romania 1.7.3. Cauze si implicatii ale starii tehnice 1.7.4. Strategii de dezvoltare in domeniul rutier

1.7.1. Categorii de drumuri reteaua rutiera

Situaia reelei rutiere publice n 2008
Autostrzi Drumuri naionale (administrate i gestionate de C.N.A.D.N.R.) Drumuri judeene (administrate de Consiliile Judeene) Drumuri comunale (administrate de Consiliile Locale) Strzi n orae Strzi n localiti rurale (administrate de municipii, orae i comune) 261 km 16.062,00 km 36.010,00 km 27.781,00 km 22.328,00 km 97.660,00 km

DN1 Bucureti- Braov- Sibiu- Alba IuliaCluj Napoca- Oradea- Bor- Frontiera Ungaria - 625,415 km

DN2 Bucureti- Urziceni- BuzuFocani- Bacu- Roman- Suceava- SiretFrontier Ucraina 483,200 km

DN3 Bucureti-Lehliu- Clrai- OstrovBasarabi- Constana 260,403 km

DN4 Bucureti-Budeti-Oltenia Port 65,690 km

DN5 Bucureti-Giurgiu-Frontier 64,254 km

Bulgaria

DN6 Bucureti- Alexandria- Craiova- Drobeta T. Severin- Orova- Caransebe- Lugoj- Timioara - Cenad- Frontier cu Ungaria 638,744 km

DN7 Bucureti- Titu- Gieti- Piteti-Rmnicu Vlcea- Sebe- Deva- Arad- Ndlac- Frontier cu Ungaria 522,895 km

1.7.2. Starea tehnica a drumurilor in Romania

72 % din drumuri au durata de serviciu depasita

Majoritatea podurilor nu au fost dimensionate la 20% din poduri necesita reparatii capitale
~400 de intersectii la nivel cu calea ferata=~30000 Majoritatea oraselor nu au variante de deviere a

traficul actual

de inchideri zilnice => 4800 ore stationare pe zi

traficului greu

1.7.3. Cauze si implicatii ale starii tehnice

-lipsa fondurilor alocate, att pentru construcia de drumuri noi, ct i pentru ntreinerea celor existente; -la nivelul anului 1990 marea majoritate a drumurilor aveau durata de exploatare expirat -creterea progresiv a traficului i n special a traficului greu, mai ales pe drumurile naionale; - lipsa unei strategii pe termen lung in domeniul dezvoltarii drumurilor

1.7.4. Strategii de dezvoltare in domeniul rutier

Reteaua Pan-Europeana

Pe teritoriul Romniei coridoarele rutiere :

se

situeaz

-Coridorul Nr. 4: Granita Ungaria- NdlacArad- Timioara- Deva- Sibiu- PitetiBucureti- Constana, Craiova-Calafat-Granita Bulgaria (n lungime de 1366 km) -Coridorul nr. 9: Granita Moldova- AlbiaMreti- Buzu- Bucureti- Giurgiu- Granita Bulgaria (in lungime de 406 km)

Lungimea reelelor TEM, TEN i TINA pe teritoriul Romniei

Sectoare Coridorul 4 Coridorul 9 Alte reele TOTAL TEM (km) 1 281 km 406 km 1 253 km 2 940 km TEN (km) TINA (km) 1 366 km 1 366 km 406 km 406 km 1 473 km 752 km 3 245 km 2 524 km