POD MIXT BREVIAR DE CALCUL GRINZI METALICE

1. CARACTERISTICILE STRUCTURII

Criteriul de alegere al tipului structurii a fost cel economic, astfel soluţia pe grinzi compuse
oţel-beton a rezultat cea mai avantajoasă. Totodată atât motivele economice, cât şi condiţiile de
vizibilitate impun ca avantajoasă soluţia cu calea sus, înălţimea de construcţie fiind asigurată în
acest caz.
Podul metalic cu conlucrare (mixt) se realizează din grinzi metalice care conlucrează cu
placa de beton armat, prin prevederea unor dispozitive speciale ce împiedică lunecarea dintre placa
de beton şi grinzile metalice.

1.1. Determinarea dimensiunilor de gabarit

În conformitate cu STAS 2924-91 rezultă dimensiunile de gabarit, pentru un pod amplasat pe

străzi cu amenajări speciale, de categoria tehnică III:
 Lăţimea părţi carosabile c = 7,00 m;
 Lăţimea unei benzi de circulaţie b = 3,00 m;
 Lăţimea unei benzi de ghidare bg = 0,50 m;
 Lăţimea suplimentară datorită efectului optic de îngustare E0 = 0,40 m (pentru străzi în
localitate);
 Lăţimea minimă necesară pentru amplasarea parapetelor (glisierelor) de siguranţă Sp=0,50 m;
 Lăţimea trotuarului T = 1,50 m;
 Lăţimea podului Lp = 11,40 m;
 Lăţimea gabaritului de liberă trecere la nivelul căii Gi = 7,80 m.

Tabelul 1. Elemente de gabarit.

Elemente de gabarit
Denumire c=Gi Fi Sp T Lp
Străzi de categoria tehnică III 7,00 0,50...1,50 0,50 1,00..3,00 10,00..16,00

Figura 1. Secţiunea transversală a podului, conform STAS 2924-91.

1.2. Alegerea sistemului rutier

Având în vedere prezenţa dalei de beton armat ce conlucrează cu structura, se alege un
sistem rutier format din:
o Un strat de uzură + strat de bază, din asfalt de 4 + 4 cm grosime.
o Un strat de protecţie hidroizolaţie de 2 cm grosime.
o Un strat hidroizolaţie performantă, de 1 cm grosime.
1
POD MIXT BREVIAR DE CALCUL GRINZI METALICE

1.3. Alcătuirea trotuarului

Podul fiind situat în localitate, lăţimea trotuarelor va fi de 1,50 m în amonte, respectiv în
aval, cu pantă de 1,5% spre bordură. Trotuarul este încasrat de parapetul pietonal respectiv de
parapetul direcţional foarte greu (bordură L). Trotuarul se va realiza denivelat de partea carosabilă,
cu beton de umplutură C12/15, cu tuburi PVC Ø110 încorporate în trotuar, 3 bucăţi în aval respectiv
4 bucăţi în amonte, şi asfalt turnat de 3 cm grosime.

1.4. Alcătuirea suprastructurii

Din condiţiile de rezistenţă şi de execuţie se alege o dală carosabilă monolită de minim 18
cm grosime din beton: C35/45—EN 1992-1-1, NP 104-05.

1.5. Oţel în structură

Oţel: OL37.4k—STAS 500/2-80 (S235 J3G3—EN 10025, EN 19-57);
OL52.4k—STAS 500/2-80 (S355 J3G3—EN 10025, EN 19-57);
Conectori: dorn cu cap  25 mm x 200 mm, oţel S235 J3G3-C450, EN 13918 şi EN 14555 şi EN
20898;
Şuruburi: SIRP M24, M27—grupa 10.9—EN 1993-1-8.
Se pot folosi oţeluri S 275 J3 N/NL, respectiv S 275 J3 M/ML; S 355 J3 M/ML – EN 10113.

1.6. Dispoziţia grinzilor principale

Lăţimea podului şi înălţimea de construcţie disponibilă conduc la o soluţie cu patru grinzi
principale în secţiune transversală, cu distanţa de 2,70 m. Grinzile principale vor fi legate
transversal prin intermediul antretoazelor.

Figura 2.a. Schema geometrică a podului pentru deschiderea de 30,00 m.

Figura 2.b. Schema geometrică a podului pentru deschiderea de 27,00 m.

2
POD MIXT BREVIAR DE CALCUL GRINZI METALICE

Legenda:
1. Grinzi centrale
2. Grinzi marginale
3. Antretoaze
4. Dala beton armat

Figura 3. Secţiunea transversală schematică.

2. EVALUAREA ÎNCĂRCĂRILOR

Evaluarea încărcărilor se face pentru grinzile marginale, care sunt cele mai solicitate,
pentru deschiderea de L=30,00 m, respectiv pentru deschiderea de L=27,00 m. Grinda marginală
din aval este grinda care preia în majoritate eforturile de la trotuar şi partea carosabilă, în special în
primele faze tehnologice. La dimensionare şi pentru simplificarea execuţiei, grinzile centrale se
dimensionează identic cu grinzile marginale, ţinând seama de repartiţia transversală a încărcărilor.

2.1. Evaluarea încărcărilor permanente pentru grinda marginală aval

 Greutatea trotuarului + parapeți:
Beton de umplutură: 1,30 x 0,24 x 2400 = 750 [daN/m]
Asfalt turnat pe trotuar: 1,30 x 0,03 x 2400 = 95 [daN/m]
Bordură înaltă: 0,1683 x 2500 = 420 [daN/m]
Parapet metalic pietonal (montanţi, mână curentă, umpluturi, stâlpi, elemente de rost, elemente de
capăt) se evaluează la: 75 [daN/m]
Total = 1340 [daN/m]
 Greutatea sistemului rutier:
Strat de uzură + strat de bază: (0,04 x 1,70 + 0,04 x 0,78) x 2400 = 240 [daN/m]
Protecţie hidroizolaţie: 0,02 x 2,80 x 2200 = 123 [daN/m]
Hidroizolaţie: 0,01 x 2,80 x 2200 = 62 [daN/m]
Total = 425 [daN/m] 30 1.50 1.20
Trotuar Carosabil
Parapet de siguranta rigid de
tip foarte greu (bordura inalta)
1.10 1.60
1.30 62 78
3 cm asfalt turnat
beton C12/15 4+4 cm BAmP 16
2 cm protectie 2 cm protectie
1 cm hidroizolatie 1 cm hidroizolatie
1,5% 18-28 cm placa C35/45
9

2,5%
24
60

18

30 1.35 1.35
3.00

Grinda marginala
Antretoaza

Figura 4. Secţiunea transversală aferentă grinzii marginale aval.

3
POD MIXT BREVIAR DE CALCUL GRINZI METALICE

 Greutatea dalei:
[0,60x0,30+2,70 x0,184+(0,40+0,70)x0,15/2]x2500 = 1900 [daN/m]

60

15 18
30 1.00 15 40 15 1.00
3.00
Figura 5. Secţiunea transversală a dalei, aferentă grinzii marginale aval.

 Greutatea proprie a grinzilor principale şi a antretoazelor (se apreciază):

Grinda metalică: 680 [daN/m]
Antretoaze (se apreciază): 290[daN/m]
Total = 970 [daN/m]

 Încărcarea permanentă (din greutatea proprie aferentă grinzii marginale), va fi:

 Greutatea trotuar + parapeţi: 1340 [daN/m]
 Greutatea dalei: 1900 [daN/m]
 Greutatea sistemului rutier: 425 [daN/m]
 Greutatea proprie a grinzilor principale şi a antretoazelor: 970 [daN/m]
 Total Greutate proprie/metru liniar
q = 4635 [daN/m]
În faza I nu se asigură conlucrarea dintre grinzile metalice şi dala din beton armat, astfel
încât încărcările din această fază vor fi preluate numai de grinzile metalice. Pentru grinda marginală
aval încărcările permanente din faza I provin din:
 Greutatea proprie a grinzilor principale şi a antretoazelor: 970 [daN/m]
 Greutatea dalei: 1900 [daN/m]
Total gI = 2755 [daN/m] = 28,70 [kN/m]
În faza a II-a este asigurată conlucrarea, astfel încât încărcările permanente uniform
distribuite din această fază vor fi preluate de grinda compusă oţel-beton. Pentru grinda marginală
aval, încărcările permanente din faza a II-a provin din:
 Greutatea trotuar + parapeţi: 1340 [daN/m]
 Greutatea sistemului rutier: 425 [daN/m]
Total gII = 1765 [daN/m] = 17,65 [kN/m]

3. REPARTIŢIA TRANSVERSALĂ A ÎNCĂRCĂRILOR

Înălţimea grinzii hg, în raport cu dechiderea grinzii, în funcţie de rolul pe care grinda îl
îndeplineşte în structură şi schema statică, se recomandă ca raportul h/L să fie:
Tabelul 2. Raportul h/L.
Destinaţia podului Elementul podului Sistemul static Raportul h/L
Poduri de şosea Grindă principală Simplu rezemată 1/10 ÷ 1/16
Raportul: 1 hg 1 1
  hg   L  0,0625  L
10 L 16  Minimul: 16

4
POD MIXT BREVIAR DE CALCUL GRINZI METALICE

1
 Pentru deschiderea de 30,00 [m] hg   30  0,0625  30
hg  1,875[m] 16
1
 Pentru deschiderea de 27,00 [m] hg   27  0,0625  27
hg  1,6875[ m] 16

Pentru grinzilor principale, s-a ales secţiunea metalică, având momentul de inerţie egal cu
valoarea de 4.801.499 x 104 mm4 (4.801.499 x 10-4 m4), iar pentru antretoaze s-au ales profiluri tip
HE800B, având momentul de inerţie egal cu valoarea de 494.100 x 104 mm4 (494.100 x 10-4 m4).
Repartiţia transversală a încărcărilor se face cu metoda antretoazei infinit rigide (Engesser),
dacă este îndeplinită condiţia: b l Ig
 4 t   0,3
unde: 2  l la I a
 b - este distanţa dintre ginzile marginale, egală cu 8,10 m;
 l - deschiderea de calcul a grinzii principale, egală cu 30,00 m/27,00 m;
 lt - distanţa dintre antretoaze, egală cu 5,00/4,50 m;
 la - distanţa dintre grinzile principale, egală cu 2,70 m;
 Ig - momentul de inerţie al grinzilor principale;
 Ia - momentul de inerţie al antretoazelor.
Rezultând:
8,10 5,00 4801499   0,278  0,3
  4 
2  30,00 2,70 494100

Chiar dacă grinzile marginale se supraîncarcă, se apreciază că grinzile centrale vor avea un
moment de inerţie ca cel al grinzilor marginale.
În continuare se calculează ordonatele liniilor de influenţă ale coeficienţilor de repartiţie rik
şi valorile complementare (1- rik).
Ordonata corespunzătoare punctului k, când forţa P = 1 calcă în punctul de intersecţie i, este
dată de relaţia: I y  y I
rik  n
k
 i
n
k k

I  y 2
i i  Ii
1 1

unde: y - sunt distanţele de la axul de simetrie la axele grinzilor considerate.

Suma ordonatelor rik este egală cu 1,00. Valorile ordonatelor liniilor de influenţă calculate cu
relaţia de mai sus, sunt indicate în tabelul următor:
Tabelul 3. Valorile ordonatelor liniilor de influenţă.

În sens transversal podului, convoaiele de calcul se dispun în poziţia cea mai defavorabilă,
adică în cazul în care nu se completează trotuarul şi se circulă pe cea mai mare lăţime de carosabil,
adică 8,20 m, pentru a obţine solicitările maxime în grinzile marginale, se calculează astfel
coeficienţii de repartiţie transversală.

5
POD MIXT BREVIAR DE CALCUL GRINZI METALICE

30

qo2=5 kN/m2
1.50

q2k=2,5 kN/m2
2.20
3.90

Q2k banda nr. 2 c=3.00 m

q2k=2,5 kN/m2
8.20

Q2k
Q1k
4.30

q1k=9 kN/m2
banda nr. 1 c=3.00 m

Q1k
qo1=5 kN/m2
1.10
30

Figura 6. Linii de influenţă ale coeficienţilor de repartiţie transversală şi acţiuni conform SR EN

1994-2.

4. DETERMINAREA SOLICITĂRILOR DIN ÎNCĂRCĂRILE PERMANENTE ŞI UTILE

Solicitările maxime se determină în următoarele secţiuni caracteristice:
 În dreptul antretoazelor;
 În dreptul îmbinărilor de montaj a tronsoanelor grinzilor;
Solicitările trebuie determinate ţinând cont de fazele de execuţie a podului:
 Faza I: solicitările sunt preluate de secţiunea metalică (înainte de întărirea betonului din
dală).
 Faza a II-a: solicitările sunt preluate de secţiunea compusă oţel-beton (după întărirea
betonului din dală). În această fază, încărcările se împart în:

6
POD MIXT BREVIAR DE CALCUL GRINZI METALICE

a) Încărcări de lungă durată (permanente);

b) Încărcări de scurtă durată (temporare, din acţiuni şi oameni).

0 1 2` 2 3 3` 4 5 6 7 8 9 10
3.00 3.00 3.00 3.00 3.00 3.00 3.00 3.00 3.00 3.00

5.00 5.00 5.00 5.00 5.00 5.00

30.00
qik

QikQik Qik=14.40
L M5 15.00
1.20
15.00
qik=112.50

Qik Qik Qik=13.92

L M4
7.6.5900
12.00
1.20
18.00 qik=108.00
76.72 .2 0

QikQik Qik=12.94
L M3` 10.00
1.20
20.00 qik=100.00
6.6.6277

Qik Qik Qik=12.24

L M3 1.20
qik=94.50
9.00 21.00

Qik=9.36
L M2 6.00 Qi1.k20Qik
6.5.3904

24.00 qik=72.00
4.4.5860

Qik=8.14
L M2`5.00 Qi1.k2Qi0 k 25.00 qik=62.50

L M1 Qi1.k2Qi0 k Qik=5.28
3.4.9177

3.00 27.00
qik=40.50
2.2.7508

7
POD MIXT BREVIAR DE CALCUL GRINZI METALICE

Figura 7a. Poziţia forţelor conform EN 1991-2, pentru deschiderea de 30,00 m.

0 1 2` 2 3 3` 4 5 6 7 8 9 10
2.70 2.70 2.70 2.70 2.70 2.70 2.70 2.70 2.70 2.70

4.50 4.50 4.50 4.50 4.50 4.50

27.00
qik

QikQik Qik=12.90
L M5 13.50
1.20
13.50 qik=91.12

Qik Qik Qik=12.48

L M4 10.80
6.6.7155
1.20
16.20 qik=87.48

Qik=11.60
6.6.4080

Qik Qik
L M3` 9.00
1.20
18.00 qik=81.00
6.5.0600

Qik Qik
L M3 1.20 Qik=10.98
qik=76.55
8.10 18.90

Qik=8.40
L M2 5.40 Qi1.k20Qik
5.5.6371

21.60 qik=58.32
4.4.0382

Qik=7.30
L M2`4.50 Qi1.k2Qi0 k 22.50 qik=50.62

L M1 Qi1.k20Qik Qik=4.74
3.3.5755

2.70 24.30 qik=32.81

2.2.4331

8
POD MIXT BREVIAR DE CALCUL GRINZI METALICE

Figura 7b. Poziţia forţelor conform EN 1991-2, pentru deschiderea de 27,00 m.

Tabelul 3. Momente maxime în faza I de execuţie, pentru deschiderea de 30 m.

[kNxm]
Tabelul 4. Momente maxime în faza II de execuţie, pentru deschiderea de 30 m.

[kNxm]

Tabelul 5. Momente maxime conform acţiunilor EN 1991-2, pentru deschiderea de 30,00 m.

[kNxm]

Tabelul 6. Momente maxime din oameni, pentru deschiderea de 30,00 m.

[kNxm]

9
POD MIXT BREVIAR DE CALCUL GRINZI METALICE

5. PREDIMENSIONAREA GRINZILOR PRINCIPALE- L=30,00 [m]

Momentul total care solicită grinda compusă oţel-beton este suma momentelor din faza I şi
faza a II-a, adică:
M=MgI+(MgII+MAcțiuni+Moameni)=32287500+(19856300+49765400+2850200)
M=32287500+72471900=104759400 [daNxcm]
Notând cu α = MI / MII şi cunoscând rezistenţa admisibilă a oţelului utilizat, se pot
determina parametrii de dimensionare a grinzii: 32287500
  0,4455
1) Modulul de rezistenţă necesar al întregii secţiuni: 72471900
M
Wnec  σa = 1600[daN/cm2] (pentru OB37)
a
2) Înălţimea optimă a grinzii metalice:
hopt  5    3 W
3) Secţiunea de oţel a grinzii compuse:
k
A0  W
hopt
Coeficienţi k şi β se determină în funcţie de raportul α (α=0,4455) al momentelor din cele
două faze. Pentru valori intermediare se interpolează (extrapolează) liniar.
Tabelul 7. Coeficienţi pentru determinarea caracteristicilor geometrice.

 Predimensionarea grinzii pentru deschiderea de L=30,00 [m]

1) Modulul de rezistenţă necesar al întregii secţiuni:
104759400 M = 104 759 400 [daNxcm]
Wnec 
1600 σa = 1600[daN/cm2] (pentru OB37)
 Wnec = 65474,625 [cm3]
2) Înălţimea optimă a grinzii metalice:
hopt  5  0,926  3 64666,06 β = 0,924
 hopt = 186,21 [cm]
3) Secţiunea de oţel a grinzii compuse:
2,4455 k = 2,4455
A0   65474,625
186.21
 A0 = 859,88 [cm2]
Materialul metalic se distribuie economic în felul următor:
- Talpa superioară a grinzii (0,10...0,15)xA0;

10
POD MIXT BREVIAR DE CALCUL GRINZI METALICE

- Talpa inferioară a grinzii (0,45...0,55)xA0;

- Inima grinzii (0,35...0,45)xA0. Înălţimea inimii hi se va alege multiplu de 50 mm pentru h <
1000 mm şi multiplu de 100 mm pentru h > 1000 mm.
Caracteristicile geometrice ale secţiunii sunt următoarele:
 Talpa superioară a grinzii
 Ats ≈ 0,15 x A0 = bts x tts
bts = 40,00 [cm] 0,15  A0 0,15  859,88
t ts    3,23
tts = 3,50 [cm] bts 40
 Talpa inferioară a grinzii
 Ati ≈ 0,45 x A0 = bti x tti
tti = 5,00 [cm] 0,45  A0 0,45  859,88
bti    77,39
bti = 80,00 [cm] t ti 5
hi
 Inima grinzii Din condiţia de zvelteţe a inimii rezultă: t  100  150
i
 Ai ≈ 0,35 x A0 = bi x ti (bi = 185,84-3,5-5=177,34)
180
ti = 180 [cm] 0,35  A0 0,35  859,88  100(100  150)
bi    1,67 1,8
bi = 1,80 [cm] ti 180
Verificarea ariei totale:
Ati = bti x tti = 80,00 x 5,00 = 400 [cm2]
Ai = bi x ti = 1,80 x 180 = 324 [cm2]
Ats = bts x tts = 40,00 x 3,50 = 140 [cm2]
A*0 = Ats + Ati + Ai
 Aef =864 [cm2] (>A0 = 859,88 [cm2])

5. VERIFICAREA SECŢIUNILOR ALESE

5.1. Metoda secţiunii transformate

Calculul de verificare se face folosind metoda secţiunii transformate. Metoda constă în

transformarea secţiunii de beton într-o secţiune echivalentă metalică, utilizând coeficienţi de
echivalenţă, conform EN 1994-2:2005.
Pentru încărcările de scurtă durată, coeficientul de echivalenţă n se calculează cu relaţia:
E
n a
Ecm
unde: Ea – este modulul de elasticitate al oţelului, din grinda metalică (2,1*105 [N/mm2]);
Ecm – este modulul de elasticitate secant al betonului dalei monolite, pentru C35/45 (34
[Gpa]), conform SR EN 1992-1-1:2004-Tabel 3.1.
 n = 6,18
Pentru încărcările de lungă durată este necesar să se ţină seama de efectul curgerii lente a
betonului, stabilindu-se coeficientul de echivalenţă cu relaţia:
nL  n0  1  L    t , t0  
Ea
unde: n0  - este coeficientul de echivalență pemtru încărcarea de scurtă durată;
E cm
ψL - este un multiplicator pentru curgerea lentă în funcție de tipul de încărcare, care este egal
cu 1,1 pentru încărcări permanente;

11
POD MIXT BREVIAR DE CALCUL GRINZI METALICE

φ(t,t0) = Ec(t0)*C(t,t0) – este coeficientul de curgere lentă, conform EN 1992-1-1:2004, 3.1.4

sau 11.3.3, în funcție de vârsta (t) betonul la momentul luat în considerare și vârsta (t0) la încărcare;
unde: C(t,t0) - este curgerea lentă specifică la timpul t, sub un efort unitar constant.
φ(t,t0) = 1,05* Ecm
Rezultă astfel coeficientul de echivalenţă pentru încărcările de lungă durată:
 nL=30,43
5.2. Lăţimea activă de placă

Lăţimea activă a tălpilor grinzilor se adoptă conform prevederilor din EN 1994-2:2005, cu

condiţia că în dreptul reazemelor grinzilor principale să se prevadă antretoaze puternice.
Lăţimea activă (ba) se determină astfel:
 În câmpul grinzii:
beffC  b0   bei

 În dreptul reazemelor de capăt articulate şi pe lungimea consolelor:

beffA  b0    i  bei

unde: b0 – este distanţa între axele conectorilor de forfecare exteriori (marginali), fiind de 30 cm;
bei = Le/8– dar nu mai mare decât lăţimea geometrică bi, în care bi este distanţa dintre
conectorul marginal până la un punct situat la jumătatea distanţei dintre două inimi adiacente (1,20
m), măsurată pe linia mediană a tălpii de beton, cu excepţia că lângă o latură liberă, distanţa b i este
până la latura liberă.
βi = (0,55+0,025*Le/bei) ≤ 1,0
Le = L =30,00 m
be1 = 1,20 m
be2 = 1,50 m
Lăţimea activă de placă în câmpul grinzii:
beffC = 0,30+(1,20+1,50)
 beffC = 3,00 [m]
Lăţimea activă de placă în dreptul reazemelor de capăt:
β1 = (0,55+0,025*30,00/1,50)=1,05 ≤ 1,0 NU!!!??
beffA = 0,30+(1,20*1,05+1,50*1,05) 1.417
 beffA = 3,135 [m] bc=3.135

40
h p =18

15 18

1.00 70 1.00
30 1.35 1.35
be2=1.50 30 be1=1.20
400x35
a =1.45
H=2.22
1.89

18x1800
y g =67

800x50

12
80
POD MIXT BREVIAR DE CALCUL GRINZI METALICE

Figura 8. Grinda compusă oţel-beton.

Tabelul 10. Caracteristicele geometrice ale secţiunii grinzii marginale, în secţiunea 5.

Verificarea eforturilor unitare se face pe faze şi ţinând seama de natura încărcărilor, astfel
încât eforturile unitare din oţel se calculează ca o sumă a trei eforturi unitare faza I + faza a II-a
(lungă durată) + faza a II-a (scurtă durată), iar pentru beton ca sumă a două eforturi unitare
(rezultate din faza a II-a).
Pentru deschiderea de 30,00 m, se verifică eforturile unitare normale la fibrele extreme ale
oţelului şi betonului, în secţiunea cu formula:
- în oţel: fy = 3250 (OL37)
MI M ldII M sdII
 i   L=30,00
Grinda marginală - Secţiunea 5 – deschiderea    [m] i
I
 yg 
i
II
 y oi ,ld   y oi , sd  0,6  f y
Io I i ,IIld I i , sdII
Unităţi Grinda Grinda compusă M I
M M
 s   sI   sII   (h g  y g )  ld  y os ,ld  sd  y os , sd  0,6  f y
de metalică Încărcări de lungă durată I o Încărcări deI i ,ldscurtă durată I i , sd
Caracteristici
măsură nφ=30,43 n = 6,18
2
A0 [cm ] 864 864 864
Ab=hp*bc [cm2] - 5643 5643
2
Ab/n [cm ] - 185,44 913,11
2
Ai [cm ] -
a [cm] - 145 145
a0 [cm] -
ab [cm] -
yg [cm] 67,04 67,04 67,04
4
I0 [cm ] 4.801.499 4.801.499 4.801.499
I b  bc  h3p 12 [cm4] - 152.361 152.361
4
Ib/n [cm ] - 5.006,93 24.653,88
Ii [cm4] -
yoi [cm] -
yos [cm] -
ybi [cm] -
ybs [cm] -
MIgI(L/2)= 32.287.500 [daNxcm]
MIIld = MIIgII(L//2) = 19.856.300 [daNxcm] => M = 104.759.400 [daNxcm]
M sd = M
II utile+oameni
= 49.765.400+2.850.200 = 52.615.600 [daNxcm]
32287500 19856300 52615600
i   67,04   92,66  141,54
4801499 8016464 14159938
i   0,6  3250  1950[daN / cm 2 ]
30993800 19856300 52615600
s   (188,5  67,04)   129,44   80,63
4801499 8016464 14159938
s   0,6  3250  1950[daN / cm 2 ]

13
POD MIXT BREVIAR DE CALCUL GRINZI METALICE

- în beton: fck = 350 (C35/45)

M ldII M sdII 0,85
i   y bi ,ld   y bi , sd   f ck
n  I i ,ld n  I i , sd 1,50
M ldII M sdII 0,85
s   y bs ,ld   y bs , sd   f ck
n  I i ,ld n  I i , sd 1,50
19856300 52615600
i   129,44   80,63
30,43  8016464 6,18  14159938
0,85
i    350  198,33[daN / cm 2 ]
1,50
19856300 52615600
s   147,33   98,45
30,43  8016464 6,18  14159938
s  0,85
  350  198,33[daN / cm 2 ]
1,50
Realizând verificarea eforturilor unitare din oţel şi beton, corespunzătoare momentelor din
secţiunea 5, au rezultat valorilor maxime: efortul unitar maxim din fibra de oţel întinsă 1437
[daN/cm2], pentru grinda marginală, a cărei dimensiuni se adoptă şi pentru grinzile centrale, iar
efortul unitar maxim în fibra de beton superioară comprimată 71,19 [daN/cm2], valori care nu
depăşesc valorile rezistenţelor admisibile.
bc=313,5 Diagrama de eforturi unitare Sigma
15 hp=18

71,19 [daN/cm²]
59,02 [daN/cm²]
1436,97
[daN/cm²]
-
a=145,46
H=221,5
188,5

yg=67,04

86,02

+
1206,26
80 [daN/cm²]

Figura 9. Grinda compusă oţel-beton, în secţiunea 5 - L=30 m. Diagrama de eforturi unitare Sigma.

14