Se cere proiectarea unui pod dalat din beton armat care sa satisfaca

urmatoarele cerinte:
1) sa asigure circulatia rutiera pe 2 benzi de circulatie si circulatia
pietonala pe trotuare pietonale.
2) podul dalat trebuie sa fie capabil sa preia incarcarile clasei E de
incarcare (A30, V80).
3) podul va asigura scurgerea apelor pe la capatul lui prin casiuri de
descarcare.
4) racordarea podului cu rampele de acces se face cu sferturi de con
permeate din dale de beton.
5) podul va avea lungimea L=6m + 0,1n = 7.2m ; n=6
Proiectul va cuprinde:
A. Piese scrise:
1) memoriu tehnic
2) calculul eforturilor sectionale N si T din incarcari permanente
3) calculul eforturilor sectionale din incarcari utile
4) dimensionarea armaturii de rezistenta
5) prevederi constructive pentru suprastructurile dalate din beton
armat.
B. Piese desenate:
1) dispozitie generala a podului
2) plan cofraj suprastructura dalata
3) plan armare suprastructura dalata.
Latimea zonei carosabile c = 7.00 metri si este compusa din
2xb=2xe
0
=2*3,10 + 2* 0,40 = 7.00
b= 3,10; latimea unei benzi de circulatie
e
0
= 0,40; latime suplimentara necesara asigurarii confortului optic.
Podul este echipat cu 2 trotuare pietonale avand latimea T=1.5 metri
Calea pe zona carosabila
Se monteaza:
1) sapa suport se executa din mortar de ciment M100 de 2 cm
grosime; fata superioara se driscuieste, rezultand o suprafata perfect plana
cu declivitate de 2%.
Sapa suport se ridica in scafa pe lisa parapetului.
2) hidroizolatia cu grosime de 0,5 cm, se executa din membrane
bituminoase sau poliuretanice care se lipesc prin incalzire de sapa suport.
Hidroizolatia se ridica in scafa pe lisa parapetului. Aceasta se poate
monta la cald sau la rece.
3) sapa de protectie se executa din beton de ciment C8/10 cu o
grosime de 5 cm, armata la mijlocul ei cu plasa de tip Buzau(plasa cu
ochiuri patrate cu l=5-10 cm din sarma cu diametru de 3-5mm).
La fata superioara a consolei de trotuar in sapa de protectie se
creeaza un spatiu prin montarea unei sipci din lemn la executia sapei. In
spatiul creat dupa indepartarea sipcii se toarna celochit, impiedicand astfel
accesul apei la straturile sapei.
Pe sapa de protectie, pe un strat de mortar de poza M100 se
monteaza bordurile prefabricate. Bordurile sunt prefabricate in tipare
metalice din beton de clasa C25/30. Au dimensiunile de 15x25 cm. Dupa
montarea lor ramane vizibila o fata cu inaltimea de cel putin 20 cm.
Intre borduri pe sapa de protectie se monteaza imbracamintea zonei
carosabile in 2 straturi fiecare avand o grosime de 2,5-3cm.
Primul strat este de rezistenta, al doilea unul de uzura.
Inainte de executia stratului de uzura, la fata bordurii se monteaza o
sipca din lemn cu sectiunea de 3x3mm. Dupa compactarea stratului de
uzura, in spatiul creat prin scoaterea sipcii se toarna celochit. Rezulta in
lungul podului un cordon impermeabil. Lisa parapetului are rolul de a
permite montarea parapetului.

Calculul eforturilor sectionale M si T
Incarcarile permanente care solicita suprastructura dalata sunt date de:
1. Greutatea caii
2. Greutatea proprie a suprastruturii da;ate=greutatea struturii de rezistenta
a suprastructurii.
Incarcarile permanente solicita fasia centrala si fasia marginala a
suprastructurii dalate
Calculul eforturilor sectionale din incarcari permanente: fasia marginala FM
NR.
CRT.
INCARCARI
PERMANENTE
g
n
n G
1.
Imbracaminte strat uzura+
strat rezistenta
(0,06x1,70x1,00)24
2,448 1,5 3,672
2.
Sapa protectie
(0,5x1,70x1,00)25
2,125 1,5 3,1875
3.
Hidroizolatie
(0,01x1,70x1,00)15
0,225 1,5 0,3825
4.
Sapa suport
(0,06x1,70x1,00)24
2,448 1,5 3,675
5.
Bordura prefabricata
(0,15x0,25x1,00)24
0,9 1,5 1,35
6.
Imbracaminte pe trotuare
(0,02x1,00x0.85)24
0,408 1,5 0,612
7. Parapet pietonal metalic 0,75 1,5 1,125
8. Greutatea caii 9,574

14,364
9.
Suprastructura dalata FM
(0,62x2,20x1,00)25
34,1 1,1 37,51
10.
Consola trotuar
(0,15x0.85x1,00)25
3.1875 1,1 3.506
11.
Lisa parapetului
(0,25x0,35x1,00)25
2,1875 1,1 2,40
12.
Greutatea structurii de
rezistenta
(9+10+11)
39.475

43.416
13.
Total actiuni permanente
(greutate cale + greutate
structura)
49.049

57.78
Calculul eforturilor sectionale pentru fasia centrala FC
NR.
CRT.
INCARCARI
PERMANENTE
g
n
n G
1.
Strat de uzura al
imbracamintei
(0,03x1,00x4,40)24
3,168 1,5 4,752
2.
Strat de rezistenta al
imbracamintei
(0,03x1,00x4,40)24
3,168 1,5 4,752
3.
Sapa protectie beton
armat 5,5 1,5 8,25
(0,05x4,40x1,00)25
4.
Hidroizolatie
(0,01x4,40x1,00)15
0,66 1,5 0,99
5.
Sapa suport
(0,06x4,40x1,00)24
6,336 1,5 9,504

Cale pe pod 18,832

28,248
6.
Suprastructura dalata
(0,64x4,40x1,00)25
70,4 1,1 77,44

Total actiuni permanente 89,232

105,088
Calculul momentului incovoietor si al fortei taietoare

Calculul M , T din actiuni permanete fasia centrala:


Calculul M ,T din actiuni permanete fasia marginala:



Calculul eforturilor sectionale din incarcari utile
Incarcarile utile sunt incarcarile din convoaie tip de calacul corespunzator
clasei de incarcare a podului.
In Romania exista urmatoarele clase de incarcare :
Clasa de incarcare Convoi Tip
Civil Militar
E A30 V80
I A13 S60
II A10 S40
Cifra indica greutatea in tone forta din convoi:
- A:convoi de autocamioane ( A30, A13 ,A10 )
- V: convoi de vehicule speciale pe roti (V80 )
- S: convoi de vehicule speciale pe senile
Clasa E de incarcare indica constructia unui pod care sa fie capabil sa prea
incarcarile utile date de Convoiul A30 si vehicul special pe roti V80
Toate podurile din romania se dimensioneaza la calsa E de incarcare numai
daca benificearul solicita in mod expres , atunci podul se va dimensiona la o
clasa inferioara .

Calculul de autocamioane A30
Sir nelimitat de autocamioane
- fiecare autocamion poate fi amplasat la distanta minima de 10 m




fiecare autocamion este alcatuit din 3 osii, 2 spate si una fata la distanta si
cu sarcini Error! Objects cannot be created from editing field codes.conform figurii :
In sens tansversal podului normele romanesti admit cate un sir de
autocamioane pentru fiecare banda de circulatie

Convoi de vehicule speciale pe rotii V80
-sir nelimitat de vechicule dispuse al 80 de m distanta dintre ele
-fiecare convoi este compus din 4 osii
longitudinal:

- In sens transversal normele romanesti admit un sir de vehicule V80
pentru doua benzii de circulatie :

OBS: convoiul V80 este incopatibil cu un vehicul A30
Pentru ca cele doua tipuri de vehicule sunt incopatibile eforturile
sectionale M si T se vor calcula pentru ambele vehicule dimensionarea
armaturi de rezistenta se face la valoarea maxima a eforturilor sectionale
de calacul.
Pentru calculul M si T se aplica metoda aproximativa de calcul a
suprastructuri dalate.
Calculul se face in urmatoarele etape :
1) stabilirea ipotezei celei mai defavorabile de incarcare
2) calculul latimii sporite de repartizare
3) calculul eforturilor sectionale.
1) Calculul momentului invovoietor din incarcarii utile
1.1 Calculul momentului incovoietor din A30
Etapa 1: Ipoteza cea mai nefavorabila de incarcare trebuie sa consta in
dispunerea unui numar cat mai mare posibil si pozitile cele mai
defavorabile a convoiului pe pod atat in sens longitudinal cat si transversal
.
In cazul convoiului A30 cea mai defavorbila ipoteza consta in
dispunerea convoiului conform figurii:

Se va calcula M si T pentru fasia marginala si pentru fasia centrala.
Calculul M din A30 pentru fasia marginala
Cea mai defavorabila ipoteza de incarcare a fasie marginale consta
prin dispunerea vehiculuicu caroseria la verticala borduri pentru a evita
lovirea pietonilor la trecerea vehicului
Pentru calculul M cea mai defavorabila ipoteza de incarcare a
convoiului A30 consta in dispunerea rotilor spate in sectiunea centrala.

Calculul suprafetei de repartizare la fata superioara a
dalei
In sens transversal forta concentrata transmisa de roata vehicului se va
repartiza la fata superioara a caii pe o latime notata cu b0
Detaliu B:

In sens longitudinal latimile de repartizare se noteaza cu a

Detaliu A :

Metoda aproximativa se bazeaza pe urmatoarea ipoteza de calcul .
Aceasta ipoteza prevede ca pentru preluarea incaracrilor transmise de
roata vehiculului in sens transversal participa o latime de dala denumita
latimea sporita de calcul mai mare decat latimea sporita de calacul mai
mare decat latimea b1 latimea rezultata in urma repartitiei prin straturile
caii pana la fata dalei.
Latimea sporita de repartizare se calculeaza cu formula :

In care : b1=0.98m
Lc=12.5m



Daca latimea sporita de calacul b=8.33 se produce efectu de suprapunere
a doua rotii alaturate pentru ca distanta dintre osii spate .
Pentru a evita efectul de suprapunere latimea pe care se repartizeaza
incarcarea transmisa se va limita la valoarea b limita .
Conform figurii:

b limita = 0.50+0.50+0.95=1.95m
Rezulta ca pentru fasia marginala spotita de repartizare in sens transversal
se limiteaza la valoare b = 1,95 din conditia de suprapunere a sfectelor a
doua rotii alaturate
Calculul momentului incovoietor A30 fasia marginala

a1=0.48m b1=1.95m Lc=13-0,5=12,5





Momentul incovoietor in Convoi A30 in fasia centrala

Sens transversal:

Ipoteza cea mai defavorabila consta in dispunerea pe structura caii doua
convoaie A30 cu caroseriile dispuse la distanta minima admisa de 10 cm .
Fasia centrala va fii incarcata cu rotile exterioare din fiecare sir aflat la
distanata de 1.10m


Calculul latimii active de placa
Placa preia incarcarea transmisa in roata vehiculului A30 pe o latime
mai mare decat latimea b1 aceeasta latime sporita denumita si latimea
activa si se calculeaza cu relatia :



Daca latimea de calcul este 8,33 atunci se produce efectul de repartitie ale
aceste rotii ecu efectele de repartitie a rotii alaturate.
Pentru a evita efectu de suprapunere latimea activa se limiteaza la o
valoare cuprinsa intre mijlocul osiei si mijlocul distantei dintre caroserii.

In sens longutidinal:

m1=2.605 m3=2.845
m2=2.845 m4=2.605


Calculul fortei taietoare din convoi A30 fasia marginala



Se pozitioneaza convoiu A30 in ipoteza cea mai de incarcare pentru
calculul fortei taietoare .In sens transversal cea mai defavorabila ipoteza
de incarcare consta in pozitionarea convoiului A30 cu caroseria la verticala
bordure .in sens longitudinal se pozitioneaza convoiul A30 cu rotile spate
in dreptu rezamului podului.
In metoda aproxmative de calcul a fasiei se considera ca incarcarea
concentrate transmisa de roata vehicululelor A30 se calculeaza pe o latime
sporita de calcul cu relatia :

Aceasta valoare nu trebuie sa depaseasca blim determinat din conditia de
suprapunere a efectului a doua roti alaturate
Pentru fasia marginala blim este distanta cuprinsa intre mijlocul osie
vehicului si marginea exterioara a suprastructuri dalate .





Calculul fortei taietoare din convoi A30 fasia centrala

In sens tranversal cea mai defavorabila ipoteza de incarcare pentru fasia
centrala consta din dispunerea simetrica a doua siruri alcatuite de
autocamioane A30 la distanta minima de 10 cm intre convoaie .
In sens longitudinal pentru calculul fortelor taietoare ipoteza cea mai
defavorabila consta in dispunerea convoiului A30 cu rotile spate deasupra
convoieului A30 cu rotile spate deasupra rezamului podului latimea sporita
de calcul se determina cu relatia :

Dar nu trebuie sa depaseasca p latime limita determinata din conditia de
nesuprapunere a eforturile a doua rotii alaturate .
blim=distanta din mijlocul osie pana la mijlocul distantei dintre caroserii.




Calculul momentului incovoietor V80 in fasia
marginala

Ipoteza cea mai defavorabila este pozitia vehiculului V80 cu caroseria la
verticala borduri pentru a nu lovi pitonii pe trotoar.
Latimea activa se detemina cu relatia:




Pentru a evita efectul de suprapunere b se limiteaza la distanta cuprinsa
intre marginea structuri dalate si mijlocul osiei:



Obs: in sens longitudinal ipoteza cea mai defavorabila pentru cacluclul
momentului incovoietor consta in gruparea convoiului cat mai aporpe de
sectiunea centrala pentru a ocupa arii cu valori cat mai mari in linia de
influenta a momentului incovoietor.

; ,


Calculul momentului incovoietor V80 fasia centrala
In sens transversal:







Calculul fortei taietoare din convoi V80 fasia marginala







Calculul fortei taietoare din convoi V80 fasia centrala

Metoda aproximative de calcula fasie considera ca forta concentrate B se
raporteaza in sens transversal pe o latime sporita de
repartizare

Pentru a evita efectul de suprapunere a incarcarilor a 2 roti alaturate
latimea se limiteaza la o valoare blim care se masoara din mijlocul asiei
pana la o distanta de 1 m dicolo de marginea rotii.




Calculul eforturilor sectionale in fasia marginala din atiunea
oamenilor pe trotuare

Incarcarea cu oameni pe trotuare se considera pentru poduri
construite intravilan. Pentru poduri construite in afara
localitatilor .



Tabelul centralizator eforturilor sectiuni
ACTIUNI Incarcari Incarcari utile Ipoteza I Ipoteza II
Eforturi
sectionale
permanete
(G)
AoT A30 V80
[G+AoT+A30] [G+V80]
FM M 11285150 1757812 2422011 6189997 13042962 11347050
FM T 3611250 0 1076924 1634995 4688174 5246245
FC M 20525000 5562500 2615998 4333632 23703498 24858632
FC T 6568000 0 1399999 1675453 7967999 8243453
La valoarea M din fasia marginala si M din fasia centala se
dimensioneaza armature de rezistenta necesara in sectiunea centrala
asupra structuri dalate.
La vloare T din fasia marginala si T din fasia centrala se
dimensioneaza armatura de rezistenta pentru preluarea fortelor taietoare in
sectiunea de rezistenta a suprafetei dalate.
Algoritmul de calcul a armaturi de rezistenta necesara in
sectiunea centrala si sectiunea
marginala
Algoritmul de calcul este:

1)
2) ;
3)
4)
5) procent optim de armare pentru dale
Daca se depaseste 0.8 ,ruperea dalei devine casanta caz in care se poate
produce accidente cu victime omenesti .
Daca se respecta procentul optim de 0.8 dimensionarea armature este
corecta si se intocmeste plansa de armare .
OBS: Calculul se face pentru ambele tipuri de fasi pe un metru liniar
-se recomanda sa se pastreze diametru de 20 la ambele fasii reducand
distanta dintre bare la fasia marginala
-se respecta distanta maxima de 20 cm intre axele barelor si cea minima
de 7 cm intre axele barelor

Algoritmul de calcul pentru fasia marginala


1) ; ,
2) ; b= 100cm (un metru liniar de
dala)
3)
4)
5) se adopta 11 bare
6)
7)
Concluzie :pe fasia marginala se dispun 11 bare 22 pe un metro liniar
de dala
Algoritmul de calcul pentru fasia centrala

1) ; a=4cm; b=118
2) ; b= 100 cm (un metru liniar de dala)
3)
4)
5) se adopta 14 bare
6)
7)
Concluzie: pe fasia centrala se dispun 14 bare 25 pe un metru liniar de
dala .